Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2
Gametogeneza
Cuprinde o serie de procese îîn cursul caă rora se formeazaă sș i se
diferentșiazaă îîn glandele sexuale spermatozoidul sș i ovulul, celulele
sexuale mature, capabile de fecundare.
Cele douaă cellule foarte specializate ajung la sfaî rsș itul primei diviziuni
meiotice a gametogenezei saă posede jumaă tate din nr de cromozomi
characteristic specie, nr care se va reface îîn zigot, prin aportul
cromozomilor gametului de sex opus.
Prin gametogenezaă se asiguraă stabilitatea specie, odataă cu stabilirea nr
de cromozomi sș i variabilitatea ei prin recombinaă ri sș i mutatșii ale
materialului genetic.
ÎÎn timpul meiozei, cei 46 de cromozomi (44 autozomi sș i 2 cromozomi
de sex) se dispun îîn 23 de perechi de cromozomi omologi, îîn fiecare
pereche existaî nd caî te un cromozom provenit de la mama sș i unul de la
tataă . ÎÎn acelasș i timp cei doi cromozomi din pereche se vor separa,
trecaî nd caî te unul din fiecare pereche îîn cele douaă cellule-fiice, care vor
devein gametși, fiecare cu caî te 23 de cromozomi, asortatși la îîntaî mplare
din cromozomii materni sș i paterni. Aceastaă asortare îîntaî mplaă toare a
cromozomilor îîn gametși îîn timpul meiozei determinaă diversitatea
enormaă a genotipurilor, pentru fiecare din cele 23 de perechi de
cromozomi existaî nd 23 de combinatșii deferite.
Patologia gametogenezei
Meioza este o etapaă dificilaă a gametogenezei îîn care pot saă aparaă
accidente de non-disjunctșie sau de îîntaî rziere anafazicaă , avaî nd ca
rezultatformarea de gametși anormali genetic; acesș tia au sș anse egale de
participare la fecundatșie ca cei normali, dar cu consecintșe detrimentale
îîn embriogenezaă .
Gametogeneza poate fi influentșataă de o serie de factori (fizici, chimici,
infectșiosș i, nutritșionali sș i de altaă naturaă ), care actșioneazaă diferit.
Radiatșiile ionizante produc degeneraă ri ale foliculilor ovarieni primari.
Lumina favorizeazaă activitatea ovarianaă (ovulatșia), prin caă i retino-
hipotalamice, fapt confirmat la om de amenoreea de noapte polaraă a
femeilor eschimose.
Progesteronul inhibaă ovulatșia fapt pentru care este folosit îîn
prepararea unor contraceptive orale, iar FSH o stimuleazaă . Acesș ti
hormoni se folosesc îîn practicaă pentru producerea ciclurilor, îîn cazuri
de sterilitate prin anovulatșie.
Ovogeneza este influentșataă sș i de starea de nutritșie a femeii prin
intermediul axului hipotalamo-hipofizar care comandaă activitatea
ciclicaă ovarianaă .
Spermatogeneza este influentșataă de temperature. O temperature peste
35 grade Celsius, caî t este temperatura normal îîn scrot, produce
degenerarea celulelor sexuale (ex: îîn ectopia testicularaă internaă ).
Virusul urlian, îîn caz de orhitaă urlianaă , poate produce atrofia tubilor
seminiferi.
Unele infectșii cronice – tuberculoza –au efecte negative asupra
spermatogenezei.
Alcoolul stimuleazaă spermatogeneza dar maă resș te nr formelor
anormale de spermatozoizi.
Medicamentele psihotrope, fenotiazinele, citostaticele, produc necroza
spermatogoniilor secundare sș i scad libidoul.
Substantșele radioactive sș i unele metale grele (cadmiu) au efect toxic
asupra spermatogenezei.
Carentșele alimentare proteice sș i vitaminice inhibaă spermatogeneza.
Dupaă vaî rsta de 45 de ani, spermatogeneza scade continuu iar procentul
spermatozoizilor anormali sș i neviabili cresș te proportșional cu vaî rsta.
SPERMATOGENEZA
• spermatozoidul este celula sexuala masculina, ce se formeaza in epiteliul tubilor
seminiferi din testicul.
• tubul seminifer prezinta pe sectiune celule inalte, cu rol trofic (celule Sertoli) intre
care se gasesc celule germinative in diverse stadii de dezvoltare.
• tubii seminiferi sunt inconjurati de un perete fibromuscular, iar intre tubi se gasesc
celule interstitiale Leydig care secreta testosteron.
• spermatogeneza este stimulata de FSH, iar secretia de testosteron de LH.
• debutul spermatogenezei incepe la pubertate; formarea spermatozoizilor este
continua si cuprinde urmatoarele etape evolutive:
• spermatogonia (celula susa care contine 46 cromozomi, grupati in 23 de perechi,
22 autozomi si doi cromozomi sexuali, x si y);
• spermatocitul de ordinul Î rezultat dintr-o diviziune ecvationala (46xy) care apoi
sufera o diviziune reductionala si se transforma in spermatocit de ordinul ÎÎ
(23x si respectiv 23y), care prin diviziune ecvationala formeaza spermatide
care prin metamorfozare se transforma in spermatozoid.
• spermatozoidul este deci gametul masculului.
• la microscopia electronica el este format din: cap, gat si flagel.
• capul contine acrosomul si nucleul. Acrosomul poseda enzime hidrolitice cum ar
fi hialuronidaza si acrozina cu rol in fecundatie. Nucleul este format din
cromatina.
OVOGENEZA
Patologia gametșilor:
Pe parcursul desfaă sș uraă rii gametogenezei, meioza este perioada cea mai
labilaă . Gametșii anormali pot participa la fecundatșie determinaî nd o vastaă patologie
embriofetalaă prin zigotși anormali, purtaă tori de anomalii cromozomiale de nr sau de
structuraă .
Durata lungaă a meiozei Î, care este blocataă din timpul vietșii fetale paî naă la
ovulatșia oricaî nd posibilaă îîn perioada reproductive a femeii, expune ovocitul la un
nr mai mare de accidente cromozomiale, îîn special la femeile trecute de 35 de ani.
Ovocitșii nu prezintaă forme patologice, pot exista îînsaă 2 sau mai multși îîntr-
un folicul primar. Acesș tia de obicei nu ajung la maturatșie, dar dacaă totusș i sunt
expulzatși sș i fecundatși, din ei se dezvoltaă gemeni neidentici.
Vaî rsta îînaintataă a tataă lui cresș te riscul mutatșiilor genice îîn timpul
spermatogenezei.
Ambele feluri de gametși pot prezenta aberatșii cromozomiale de nr sau
structuraă , frecventșa celor numerice crescaî nd cu vaî rsta.