UNIVERSITATEA de MEDICINĂ și FARMACIE (UMF) “CAROL DAVILA”,

BUCUREȘTI
CLINICA de RECUPERARE NEURO-MUSCULARĂ (RNM) - SPITALUL
CLINIC de URGENȚĂ “BAGDASAR-ARSENI” (SCUBA), BUCUREȘTI

Disciplina/ Materia de studiu: Îngrijiri la Domiciliu Calificate (IDC)

Curs 7 Prof. Dr. GELU ONOSE, Dr. Monica Haras

Noțiuni de ordin general (definiri de termeni și respectiv, date referitoare la
serviciile de asistență meidico-socială).
Evaluarea pacientului (inclusiv) ce necesită IDC: premize conceptuale (diz-
abilitatea) și modalități/ mijloace/ ”Instrumente” aferente de evaluare clinico-/
paraclinică și funcțională – în spital, ca bază a ”externarii dirijate”.
Model funcțional posibil al unei echipe ce acordă servicii de IDC.
Situații/ condiții potențial beneficiare de IDC (prezentare sintetică – enumerativă).
Criterii de identificare a complicațiilor acute – din cadrul patologiei cronice,
beneficiare de IDC – ce pot genera urgențe.
Îngrijiri Recuperatorii/ Nursing de Recuperare (ÎR/ NR) – concept și aplicabilitate la
domiciliul posibililor beneficiari, inclusiv ca elemente de profilaxie/ combatere a
complicațiilor sindromului de imobilizare – principii de abordare aferente
 ’ ’ ”The content on the UpToDate website is not intended
nor recommended as a substitute for medical advice,
diagnosis, or treatment. Always seek the advice of your
own physician or other qualified health care professio-
nal regarding any medical questions or conditions. ...”**

** https://www.uptodate.com/contents/chronic-complications-of-spinal-cord-injury-and-disease
Definiţia OMS a stării de sănătate

(Preamble to the Constitution of the World

Health Organization as adopted by the
International Health Conference, New York, 19-
22 June, 1946; signed on 22 July 1946 by the
representatives of 61 States (Official Records of
the World Health Organization, no. 2, p. 100)
and entered into force on 7 April 1948
-http://www.who.int/about/definition/en/print.html)
Este o realitate contemporană antagonismul dia-
lectic dintre unele rezultate ale progresului gene-
ral uman (inclusiv cel din domeniul bio-medical dato-
rită căruia salvarea vieţii chiar în situaţii critice, a
devenit frecvent posibilă), vizând (totdată) creș-
terea semnificativă și rapidă a duratei medii de
viață, cu ”îmbătrânirea demografică”, în ritm alert,
a populației – proces ”generator” de tot mai multe per-
soane vârstnice, a căror caracteristică a morbi-
dității este polipatologia, cu (poli)dizabilități con-
secutive – dar și ridicarea consecutivă a standarde-
lor/ năzuinţelor individuale şi sociale de calitate
a vieţii (QOL) și respectiv, co-existenţa anacronică a
dizabilităţilor/ handicapurilor severe – ”veterani
ai medicinei contemporane”* *Dimitrijevic M – Clinical practice of restorative
neurology of spinal cord injury. Summer School for the Biological Treatment of Chronic Spinal Cord Injury. Vienna/ Austria, 2008
 Începand mai ales cu ultimul sfert al secolului
trecut, în țările dezvoltate, aspectele de asistență
medicală au început să se întrepatrundă
tot mai puternic cu cele de solidaritate socială,
rezultand conceptul de maximă actualitate al
constituirii, ca prioritate medico-socială, pentru
lumea civilizată, a susținerii și asigurării calității
vieții (QOL), practic pentru toți membrii societății.
Primul deceniu al actualului mileniu, a fost
dedicat de catre OMS:
persoanelor vârstnice ”bolilor osului și
articulației” și QOL
 Reprezentare schematică a principalelor dimensiuni ale QOL
(adaptat după Guelfi, 1992)

Condiţia şi
capacităţile/performanţele
fizice

Starea de bine psihologic

(inclusiv stima de sine,
părerea despre propria înfăţişare,

QOL
performanţele cognitive,
relaţiile interpersonale)

Poziţionarea şi relaţiile sociale

Statusul economic.

Adaptat după: Guelfi JD – [Measuring quality of life - Abstract - Article in French] – Ann Med Psychol (Paris). (9):671-676; discussion 676-677, 1992
Ca și cadru conceptual-istoric – în mod rezumativ – ”calitatea vieții (Quality of Life –
QoL)” cunoaște are parcurs aproape centenar: acest termen/ concept apare men-
ționat încă din 1920, într-o lucrare de economie (Pigou – ”The Economics of
Welfare)*, fiind, pentru prima oară**, în 1966, raportat de către Elkinton (și) la
”armonia din interiorul omului și dintre acesta și lumea sa”, în contextul inter-re-
lației complexe: pacient-medic-societate – inclusiv/ mai ales având, totdată, în
vedere (aparent paradoxal) progresele medicinei moderne***.
Componentele bază ale QoL (aplicabile, considerăm – cu nuanțele specifice și res-
pectiv, păstrând proporțiile, de rigoare – și copiilor și adolescenților) au fost sinteti-
zate și sistematizate de Guelfi**** în următoarele patru categorii (v. slide prec. corela-
te între ele): condiția și capacitățile/ performanțele fizice; starea de bine psihologic
(incluzând, pe lângă potențialitățile cognitive, percepția asupra propriei imagini/
stima de sine, inclusiv în cotextul capacităților/ abilității de relaționare interperso-
nală); poziționarea și relațiile sociale; starea economică (a respectivului individ).
Prin urmare, asigurarea, cât de mult posibil a independenţei/ autonomiei persoa-
nei şi astfel, implicit/ inclusiv, a calității vieții acesteia, reprezintă deopotrivă dezi-
derate intrinseci majore ale fiinţei umane şi ţinte globale ale specialității medica-
le de Recuperare, subsumându-se pe deplin definiției date de către Organizația
Mondială a Sănătății (OMS), în urmă cu peste șapte decenii – dar fiind de o deose-
bită actualitate și în prezent – a stării de sănătate. ...
*http://www.econlib.org/library/NPDBooks/Pigou/pgEW1.html
**Grob M – Quality of Life Assessment after Severe Hand Injury – Vollständiger Abdruck der von der Fakultät für Medizin der Technischen Universität München zur Erlangung des
akademischen Grades eines Doktors der Medizin genehmigten Dissertation; http://mediatum.ub.tum.de/doc/618915/618915.pdf
***Elkinton JR – Medicine and the quality of life. Ann Intern Med;64(3):711-4, 1966; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/5324639; http://annals.org/article.aspx?articleid=680572
****Guelfi JD - [Measuring quality of life (Abstract) – Article in French] – Ann Med Psychol (Paris). (9):671-676; discussion 676-677, 1992
Item:
1. Material and physical well-being
2. Health
3. Relationships with parents, siblings and other

relatives
4. Having and raising children
5. Relationship with spouse or significant other
6. Relationships with friends
7. Helping and encouraging others
8. Participating in organizations and public affairs
9. Intellectual development
10. Understanding of self
11. Occupational role
12. Creativity/personal expression
13. Socializing
14. Passive and observational recreation
15. Active and participatory recreation
16. Independence, doing for yourself*
INSTRUCTIONS FOR SCORING THE QUALITY OF
LIFE SCALE – pdf
”... 16 items rather than the 15 found in the original
Flanagan version. Item #16, “In-dependence, doing
for yourself” was added....The instrument is scored
by summing the items to make a total score.
Subjects should be encouraged to fill out every item
even if they are not currently engaged in it. (e.g. (Scor maxim: 16 X 7pc. = 112 pc. – n. n.)
they can be satisfied even if they do not currently
*Burckhardt CS, Anderson KL – The Quality of
participate in organizations. Or they can be satisfied Life Scale (QOLS): Reliability, Validity, and
about not having children.) Missing data can be Utilization. BioMed Central:1-7, 2003;
treated by entering the mean score for the item. http://www.hqlo.com/content/1/1/60
If you have further ques-tions, please write to me or
call.” Carol S. Burakhardt, PhD, RN
...
De menționat, în plus, contribuția adusă de Karnofski DA
(și Burchenal JH), încă din 1949* – adevărat pionierat în
domeniul evaluărilor clinico-funcţionale – care au
conceptualizat evaluarea stării de performanţă în:
raport de/ intricare cu cea de sănătate/ boală/ infirmitate
(http://www.hospicepatients.org/karnofsky.html).

Deci, cheia succesului în Recuperare, ca și în G-G și IDC,

este reprezentată de asigurarea, cât de mult posibil, a
independenţei/ autonomiei individului şi astfel, implicit/
inclusiv, a QOL acestuia.
Aceste două stări și totdată concepte reprezintă deopo-
trivă deziderate intrinseci ale fiinţei umane şi ţinte
globale ale RMFB, G-G și IDC - inclusiv la vârstnici
Îngrijiri la Domiciliu (Calificate) - Home (/ formal - numite și ”skil-
led”, în SUA - health) care(s), denumite, în literatura anglofonă,
de asemenea: Domiciliary (health/ formal/ skilled) care(s) sau
social care(s), reprezintă îngrijiri de sănătate sau de sprijin, furni-
zate la domiciliul pacientului de către profesioniști în domeniu:
asistente medicale, kinetoterapeuți,medici sau/și alte categorii de
personal medico-sanitar calificat (”licensed ”);
(unele) îngrijiri pot fi acordate și de către familie sau/și
persoane apropiate. În literatura anglofonă, termenul generic/
general - de ”caregivers” (adică ”furnizori de îngrijiri” -
”primary caregivers” sau ”voluntary caregivers”) desemnează
persoane ce ar acorda îngrijiri la domiciliu ”necalificate”);
cei calificați: licensed caregivers

Adesea termenul (doar) de ”home care(s)” este utilizat tocmai pentru

a deosebi îngrijirile la domiciliu ”necalificate” de cele calificate
 ”În toate tarile Europei occidentale exista sisteme de protectie sociala care difera
unul de celalalt atat in ceea ce priveste contextul in care au fost elaborate si dezvoltate
cat si legat de formele in care acestea se aplica.
Exista însă, totdată, numeroase similitudini care permit intelegerea reperelor necesare
elaborarii sau reorientarii altor sisteme de protectie sociala.
Pentru o lunga perioada de timp, toate tarile Europei centrale si de est au trăit
intr-un context in care protectia sociala era asigurata exclusiv de catre stat, aflandu-
se astfel într-o situatie deosebita in raport cu istoria protectiei sociale in masura in
care sistemele aplicate in practica sunt relativ recente sau au suferit mutații în
perioada comunistă.
Perioada de tranzitie spre economia de piata a gasit toate aceste state preocupate de
reconstructia sistemelor lor de protectie sociala pentru a le adapta realitatilor socio-
economice (redefinirea obiectivelor, a principiilor si a principalelor orientari politice ce
se sprijina protectia sociala; reconstructia organismelor destinate asigurarii gestiunii
sistemului si redistribuirii resurselor). Aceste tari sunt confruntate cu un demers complicat,
într-un context economic si social dificil (redescoperirea problemelor legate de somaj și
totdată, cresterea sa - regimurile comuniste facusera din 0% somaj un sprijin ideologic al
legitimitatii lor - si a saraciei, cu degradarea conditiilor de viata a unei parti a populatiei)
In fiecare tara sunt experiente care au caracter inovator, deci cu potențial de a reinnoi
conceptia si realizarea serviciilor sociale. Inovatia este aici o notiune relativa si
depinde de natura activitatilor desfasurate, de organizarea serviciului descris si de
asemenea de modalitatile de finantare existente (in special la nivelul parteneriatelor),
de participantii implicati in proiect (locuitori ai unui cartier, voluntari, lucratori sociali)
 Protecția sociala in Europa: diferente si asemanari
O istorie comuna
Daca istoria fiecarei tari difera inclusiv in ceea ce priveste domeniul protectiei sociale,
totuși, incepand de la jumatatea secolului al 19-lea "toate tarile Europei au
recunoscut incetul cu încetul, necesitatea interventiei statului pentru a garanta, in
ultima instanta, sanatatea si bunastarea cetatenilor“ *.
Doua mari tendinte in vigoare in protectia sociala in statele europene
In general, se disting doua mari tipuri de sisteme :
- sistemele de tip Bismark (Germania, Belgia, Franta, etc.) unde prevaleaza prin-
cipiul asigurarii legate de munca, sisteme care sustin regimuri bazate pe cotizatiile
muncitorilor si patronilor si in care cotizatiile si prestatiile sunt mai mult sau mai
putin legate de venituri;
- sistemele de inspiratie Beveridge (Marea Britanie, Danemarca, etc.), unde prevaleaza
un sistem de asigurari generalizat, in care prestatiile trebuie sa fie bazate pe necesitati
și mai putin pe venituri predominand insa, caracterul diferentiat al prestatilor. Acest tip
de sistem este bazat pe principiul universalitatii accesului la prestat si la servicii.
Aceasta tipologie defineste orientari ”in mare”, dar nici una din tarile citate, nici chiar
Germania sau Marea Britanie, nu reprezinta modele pure ale acestor mari tendinte/
sisteme.
State precum Italia si Spania, ale caror sisteme de protectie sociala sunt cunoscute dar
sunt mai putin desavarsite, ocupa o pozitie intermediara.
---------------------------------------
*”Les systhmes europeens: diversite et convergences" (Sistemele europene: diversitate si convergente) - Y. Chassard, F Venturini, Prqjet. no. 242, Ete 1995
 Similitudini se regăsesc la nivelul serviciilor sociale oferite.
Astfel, toate statele membre ale Uniunii Europene beneficiaza de prestatii
in caz de: batranete, boala, invaliditate, ingrijire a copiilor si au sisteme de
îngrijiri de sanatate mai mult sau mai puțin articulate.
Totdată, problemele socio-economice și consecutiv, tensiunile si
constrangerile la care trebuie sa faca fata sistemele de protectie sociala
ale țarilor Uniunii Europene sunt relativ similare:

• cresterea somajului, în procente variabile;

• integrarea persoanelor aflate in situatii de excludere sociala (in special

somajul de lunga durata);

• satisfacerea noilor necesitati legate de prelungirea duratei de viata și

imbatranirea populatiei, deficitul la nivelul natalitatii si tendinta de deze-
chilibru a piramidei varstelor - care creeaza un context defavorabil pentru
finantarea protectiei sociale (in special a pensionarilor);

• cresterea cheltuielilor de sanatate si in general, a cheltuielilor legate de

protectia sociala
 Există însă (încă ?) și numeroase diferente între diferitele sisteme de protectie
sociala:la nivelul arhitecturii sistemelor (moduri de finantare, nivel al prestatiilor furnizate,
rolui partenerilor sociali si al autoritatiior publice, repartitia între sectorul public si privat in
furnizarea serviciilor) si diferenta privind filozofia ce sta la baza sistemelor puse in practica
În plus, sistemele de protectie sociala sunt dependente de istoria tarilor in care s-au
dezvoltat.
Mai mult, lupta si apararea intereselor diferitilor indivizi, regimurile si deciziile politice
(dezvoltarea si modalitatile de aplicare a descentralizarii), relatiile intre biserica si stat,
toate aceste elemente dau fiecarui sistem, dincolo de similitudini, o caracteristica
individuală, în special la nivelul modalitatilor de organizare a serviciilor sociale
si de articulare a sectorului public cu cel privat, în cadrul mecanismelor deja existente.

D.p.d.v. istoric, dezvoltarea sistemelor și politicilor de asistență socială, cunoaște:

1.perioada/etapa ajutorului public pentru saracie - corespunde creerii circumscriptiilor
de saracie, individualizarii ajutoarelor, asumării raspunderii benevole a ajutorului
public pentru cei saraci ;
2.perioada/ etapa de nastere a "asistentei sociale" (1871-1914) - corespunde, In plus
fata de ajutorul public traditional, diferentierii riscurilor de saracie prin crearea ramurilor
specifice, precum ajutorul sanitar/ dezvoltarea asigurarii de boala, ajutorul pentru
copii, ajutorul de locuit pentru saraci, etc.;
3.perioada/ etapa dezvoltată în timpul Primului Razboi Mondial - se refera ia inceputurile
asistentei publice de stat ce au urmat ajutoarelor sociale si economice de razboi.
Organizarea sub forma asociatiilor este tipica primei treimi a secolului al XX-lea;
4.perioada/ etapa - nasterii si dezvoltarii ”statului-providenta” - consacrand extinderea
ajutorului public si administrarea/ direcționarea acestuia spre domenii specifice.
Astazi, în Germania, spre exemplu, organismele de ajutor social
sunt (re)-grupate in asociatii care organizeaza si conduc
ajutorul social liber (public și privat – n. n. – v. mai departe).
Aceste grupari sunt de tip federativ: formează împreuna o federatie
a asociatiilor de ajutor social, ce reunește asociatii de diverse origini
(din diferite ramuri), fara sa le afecteze autonomia juridica si care
asigura urmarirea proiectelor comune.
Cea mai putemica dintre asociatiile de ajutor social din punct de
vedere al infrastructurii si al personalului administratiei sale
centrale, este Asociatia Caritas din Germania ("Deutscher
Caritasverband") creata in 1897 și care, in afara de toate operele
Caritas-ului catolic a grupat 19 federatii profesionale și 260
comunitati caritative. Asociatia Caritas din Germania are o activitate
orientata și motivata de valorile fundamentale ale credintei catolice
”Crucea Roșie” Germana a reunit pentru prima oara în 1921,
asociatiile regionale (în primul rând de femei). Este cea mai mare
asociație de ajutor public din Germana și isi desfasoara activitatile
in special in domeniul sanatatii
 Voluntariatul joaca un rol important in organizarea si dezvoltarea
serviciilor sociale din Germania și nu numai. Dar din cauza birocra-
tismului/ calificarii cerute, in cadrul unor astfel de dmersuri sanitare,
impactul voluntariatului a scazut, in timp ce acesta s-a amplificat in
cadrul miscarii asociative legate de operele de caritate (întruct
analiza legitimității acestora se bazeaza, in mod istoric, pe capaci-
tatea lor de a implica voluntari); în plus, se constată o anumita ambi-
valență in raporturile dintre organismele de binefacere si aso-
ciatiile locale, amestecand colaborarea cu fricțiunile.
Pe de altă parte, activitatea sociala din Germania s-a dezvoltat ca
urmare a stransei legaturi dintre activitatile asociatiilor private si
cele ale serviciilor publice, atat în orase, circumscriptii, comune cât
si în planul regiunilor. La nivel federal, «Asociatia Germana pentru
ajutor social public si privat» permite instituțiilor private și publice
din domeniul activitatii sociale sa se organizeze in parteneriat.
Astfel, serviciile sociale, ce erau bazate mai ales pe institutii publice
reprezinta astazi un ansamblu diversificat de prestatori și initiative
 Contextul socio-economic al ingrijirii persoanelor in varsta
Germania are un deficit In materie de ingrijire a persoanelor in varsta: lipsa banilor, a
locurilor in institutii, a personalului de ingrijire, a calificarilor si a planului de ansamblu a-
daptat problemelor de geriatrie, a libertatii de decizie si a posibilitatii de control pentru pa-
cienti si familiile lor - posibil permisiv/ favorabil pt. dezv.Health Tourism-ului românesc (?!).
Acest deficit cantitativ conduce la un altul - calitativ - care se refera la nevoile sociale și
de comunicare, limitarea drepturilor fundamentale ale locuitorilor caminelor atunci cand
acestia sunt dependenti de ingrijirile pe care le primesc. La nivelul îngriirilor la domiciliu,
insuficienta acestora este de asemenea o problema, asa cum este si în cazul caminelor.
In Germania, modul de administrare a îngrijrilor profesioniste a persoanelor in varsta
are tendinta de a separa beneficiarul de mediul sau social natural, fie instalandu-l sa
locuiasca într-o institute, fie prin forma pe care o iau îngrijirile ce i se acorda la domiciliu -
inclusiv ajutoarele la domiciliu, ce pot parea jenante sau aduc o imagine falsa în raport cu
viata persoanei.
Probleme de finantare
Problema ingrijirii persoanelor în varsta este astazi abordata In mod prioritar in termeni
de urmarire a cheltuielilor de sanatate si nu în termeni de schimbare calitativa a sistemului
de ingrijire. Lipseste o conceptie de ansamblu, coordonata, a problemelor batranetii.
Insuficienta finantarilor la capitolul îngrijirea persoanelor in varsta este cronica.
Aceasta stare de fapt conduce la o situatie anormala care consta în repartizarea costurilor
determinate de ingrijirea acestor persoane catre prestatorii de servicii (publici sau
privati, supusi unei logici asociative sau antreprenoriale) ce se concureaza în
obtinerea fondurilor publice si atragerea clientilor”
https://ec.europa.eu/eurostat/
statistics-explained/index.php/
Healthcare_expenditure_statis
tics
Fundaţia Crucea Alb-Galbenă a fost constituită în 1996,
cu ajutorul unui grup de parteneri belgieni de la fundația
Crucea Alb-Galbenă - Flandra (în cadrul Asociaţiei
Caritas), fundaţie ce are ca scop asigurarea asistenței
medicale la domiciliu, în sprijinul pacienţilor cronici
şi cu necesităţi de recuperare (predominant prin Îngri-
jiri Recuperatorii/Nursing de Recuperare - ÎR/NR - n.n.).

N.B.: A se avea în vedere, inclusiv legat de IDC, diferen-

ţele dintre a îngriji şi a vindeca, dintre boală şi statusul
disfuncţional, între medicina clasică, Osleriană (bazată
pe tandemul diagnostichează/ tratează) şi managementul
simultan de asocieri morbide ca și respectiv, dintre actul me-
dical efectuat competent dar ”circumscris” şi medicina în vi-
ziune holistică - parte a unui efort inter- şi multi-disciplinar
... Dar: (din Disability, sickness, and unemployment benefits
- Gustafsson, Lundh et al. Journal of Multidisciplinary
Healthcare - Dove Press journal -, 4: 25-31, 2011):

”The study shows that after a multidisciplinary medical

assessment there is a rapid increase in disability
pension and a dramatic decrease in sickness benefits.

The results indicate that for a large number of per-

sons, a Social Insurance Office referral to an asses-
sment does not improve their chances of returning
to work, but rather seems to justify disability pension)”
Dizabilitatea reprezintă lipsa/ deficiența - congenitală, prin
nedezvoltare sau dobândită - a unei funcții/ abilități, după
cum o arată prefixul de încadrare calitativă : "diz-").
Dizabilitatea poate fi, la oameni, de tip:
fizic, mental/ cognitiv/ intelectual, senzitiv, senzorial,
emoțional, (legată) de dezvoltare sau combinații ale lor.
Un individ poate fi, de asemenea, considerat ca fiind ”diza-
bilitat”/ ”invalid”/ ”cu handicap” dacă suferă de una sau mai
multe boli cronice, care i-au provocat dizabilitate(ăți) - tip
”D”-uri (n.n.) - sau/și prezintă tulburări de ordin psho-
social/ comportamental – mental illness/ disorders).
”Disabilities is an umbrella term, covering impairments,
activity limitations, and participation restrictions.”* ...
*http://www.who.int/topics/disabilities/en/
...
An impairment is a problem in body (B) function
or structure; an activity (A) limitation is a
difficulty encountered by an individual in
executing a task or action; while a participation (P)
restriction is a problem experienced by an
individual in involvement in life situations.
Disability is thus not just a health problem. It is
a complex phenomenon, reflecting the
interaction between features of a person’s body
and features of the society in which he or she
lives. Overcoming the difficulties faced by people
with disabilities requires interventions to
remove environmental and social barriers.”*
”

* International
Classification of
Functioning Disability and
Health (ICF). World
Health Organization
(WHO) – Geneva, 2001
(p. 11);
https://www.cdc.gov/nchs
/data/icd/icfoverview_final
” forwho10sept.pdf
 Tipuri de dizabilitate
Dizabilitate fizică - orice deficit ce perturbă semnificativ funcționarea -
grosieră
sau/și respectiv, abilitatea - la nivelul unuia sau al mai multor segmente somatice
(”aparatul neuro-mio-artro-kinetic” la nivel axial sau/și mai ales, apendicular);
tot la acest tip pot fi încadrate anormalit. ce limitează ADL/IADL și QOL
(exp.:am-
putații, stome terap., apneea în somn sau insuf. card. sau/și respir., marcate).

Dizabilitate somato-senzitivă - deficit semnificativ în percepția stimulilor de:

atingere, termici, dureroși sau/și respectiv, proprioceptivi; astfel de perturbare(ări
însoțește(sc) adesea suferințe/ dizabilități fizice la nivel neuro-mio-artro-kinetic
(NMAK), adică deficite neuro-/ loco-motorii: paralizii - de diverse tipuri, etiologii

Dizabilitate senzorială (sensory) - se referă în principal la deficite

semnificative de vedere sau/și de auz.
Deficitele semnificative de miros (mergând până la anosmie; sau respectiv,
hiperosmie) sau de gust (până la aguezie) - relativ mai rare, nu sunt conside-
rate întotdeauna dizabilități:
nu constituie obiective de abordare terapeutico-recuperatorie, atât datorită poten-
țialului lor dizabilitant semnificativ mai redus decât, spre exemplu, al unei paralizii
 Dizabilitate prin tulburarea echilibrului (Balance disorder) - perturbare a
funcționării aparatului NMAK: echilibrul este o funcție complexă, ca rezultat
al conlucrării majorității structurilor NMAK: neurale - periferice și centrale,
inclusiv somatosenzitive/ kinestezice și senzoriale - inclusiv vestibulare) și
musculo-scheletale
Dizabilitate ”intelectuală”(Intellectual disability) - concept mai larg, ce ar
cuprinde tulburări de la retard mental - termen care, mai recent, în special în
literatura anglofonă, tinde a fi înlocuit cu mai menajantul eufemism:”intellectual
disability” - până la deficite cognitive (prea ușoare însă sau respectiv, prea
specifice/ limitate ca sferă funcțională, precum:”dizabilitatea - specifică - de
învâțare”; ”specific learning disability”)
Dizabilități (legate de tulburări) ale sănătății mintale sau/și emoționale
(Mental health and emotional disabilities) - abateri de ordin psihologic
sau/și comportamental, asociate cu manifestări mentale subiective, neadec-
vate în raport cu standardele ”culturale” și de conviețuire - actualmente larg
acceptate (de subliniat că inclusiv astfel de standarde sunt supuse unei
dinamici evolutive istorice !)
Dizabilitate de dezvoltare (Developmental disability) - orice deficit semni-
ficativ produs în legătură cu perioada de creștere sau/și dezvoltare somato-/
psiho-/endocrină (aici sunt incluse însă și numeroase entități nosologice
congenitale - spre exemplu: spina bifida
 Unii consideră că surditatea și autismul nu ar trebui considerate "dizabilități", sus-
ținând că ar fi mai adecvat să fie privite ca ”diferențe de dezvoltare” (”develop-
mental differences”) – pe nedrept stigmatizate de societate ? – n.n.).
În conceptul/noțiunea de dizabilitate fizică se includ, în pricipal, tulburări/disfuncții/
invalidități - congenitale sau/și dobândite - de natură: ortopedică (displazii, ampu-
tații, statusuri post-traumatice sau/și post-operatorii specifice, tumori/ metastaze,
infecții, etc.), neuro-musculară (statusuri post-traumatice - inclusiv peri/post-nata-
le sau din copilăria mică, precum paralizii spastice cerebrale - sau/și post opera-
torii specifice, accidente/ atacuri vasculare, tumori/ metastaze, infecții, afecțiuni
neuro-degenearative - distrofii musculare, scleroză multiplă, scleroză laterală
amiotrofică precum și unele considerate în mod curent nonvizible clinic/”ascunse”
- exp.: epilepsia, etc.), reumatologică (scolioze, discopatii vertebrale cu radiculo-
patii paretice sau/și operate, boli cronice auto-imuno-/ inflamatorii - forme sever
evolutive - sau și degenerative în stadii invalidante sau/și operate/ endoprotezate,
etc.), cardio-vasculară (cardiopatia ischemică, valvulopatii, statusuri post-post-
operatorii/ intervenționale specifice, vasculopatii periferice în stadii avansate, etc.)
sau/și pulmonară (dispnee dizabilitantă/ insufuciență respiratorie, prin BPOC -
forme severe, inclusiv mucoviscidoză -, statusuri post-traumatice sau/și post ope-
ra-torii specifice, TBC sau/și postTBC, tumori/ metastaze, statusuri post infecții
nespecifice severe sau/și micotice/ parazitare, etc.), urologică/ neuro-urologică
(prin afecțiuni: prostatice, renale, ureterale sau/și vezico-uretrale - malformative,
post-traumatice sau/și post-operatorii specifice, neurogene, tumorale).
 Persoanele cu dizabilități necesită
adesea utilizarea unor dispozitive asistive,
precum: fotolii rulante, cârje, bastoane, sau/și
respectiv, orteze/ proteze somatice sau/și
concentratoare de oxigen, nebulizatoare,
aspiratoare de secreții traheo-bronșice, catetere
vezicale, pungi colectoare (urinare sau/și pentru
colostomă), proteze auditive sau dispozitive tip
peace maker etc. - pentru a obține, compensator,
o capacitate funcțională - inclusiv vitală (vezi
”Îngrijiri recuperatorii/ Nursing de Recuperare”) -
sau/și un anumit grad de mobilitate/ autonomie/
 . http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789240685215_eng.pdf- (PDF): World Report on Disability -
2011
libodoc.who.int - World Health Organization, ; ISBN 978 92 4 156418 2 (NLM classification: HV 1553)
ISBN 978 92 4 068521 5 - PDF)
Precizări generale de ordin practic pentru persoanele
ce asistă pacienți cu dizabilități fizice
Deși, după cum s-a putut observa, dizabilitățile fizice pot
avea cauze și forme diverse, persoanele cu astfel de diz-
abilități se confruntă, cel mai adesea, cu una sau mai multe
dintre următoarele incapacități (în fond, tip ICI-DH) –
care îi fac(e) inclusiv potențiali beneficiari de IDC:
• Imposibilitatea de a accede in unele clădiri sau/și
camere
• Coordonare scăzută/ defectuoasă ”ochi-mână”
• Communicare verbală (predominant)/ scrisă deficitară
• Vigoare/ rezistență/ (anduranță) fizică - scăzute (~fragilit.)

Acordați asistență la cerere: întotdeauna mai întâi

întrebați dacă puteți fi de ajutor !
 Viziunea modernă în RM, inclusiv în NeuroRecuperare -
dar și în G-G precum și în acordarea IDC - se bazează
principial - ”TRANSVERSALITATE” - în fundamentarea
programelor de profil, pe obiective/ ținte terapeutico-
recuperatorii, rezultate din evaluare/ bilanţare
(eventual reevaluări în dinamică - toate, pe cât posibil
cantitative sau semicantitative) clinico-/ para-clinică-
funcţională.
Astfel, sunt bine cunoscute definiţiile Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii (OMS), elaborate în 1980, cu privire
la Disfuncţie, Invaliditate şi Handicap:
„International Classification of Impairments,
Disabilities & Handicaps” (ICIDH OMS,1980); acestea
sunt obiective generice (Onose, 2008) și lor, în măsuri
variabile li se adresează practic orice program de RM, G-G
(dar și de IDC)întrucat sunt complexe și destul de generale
http://whqlibdoc.who.int/publications/198
0/9241541261_eng.pdf
• Deteriorare/ Disfuncție (Impairment) reprezintă
orice deficit sau anormalitate de structură sau
funcţie: psihologică, fiziologică sau/și anatomică.
• Invaliditate (Disability) reprezintă orice reducere
parţială sau totală - datorată deteriorării - a capacităţii
de a desfăşura o activitate, de o manieră sau între
limitele considerate normale, pentru o fiinţă umană.
• Handicap (Handicap) reprezintă prejudiciul adus vieții
unei anumite persoane - ca rezultat al unei deteriorări
sau invalidităţi - ce limitează sau chiar împiedică
îndeplinirea unui rol/ aspirații, normale, pentru individul
respectiv.
Există situații care handicapează un individ, nelegate
neapărat de boală (spre exemplu: existenţa
daltonismului sau/și a unui
hemangiom al feţei care împiedică o dezvoltare socio-
profesională sau/și familială deplină a unei persoane)
 Raportul dintre termenii ICIDH şi nivelul de
organizare biologică sau bio-socială corespondent -
obiective generice şi niveluri corespondente(după De Lisa, Gans şi col.) :

D e f in it ii O M S N iv e le

H a n d ic a p S o c ie ta te

I n v a li d i ta t e In tre g u l in d iv id

D is f u n c t ie T is u la r s a u d e o rg a n

De menţionat faptul că, deşi datează de trei decenii,ICIDH

îşi păstrează actualitatea, deşi, aşa cum se va vedea mai
departe, începe să fie înlocuită de un nou set de termeni,
subsumat unei noi viziuni a OMS: „International Clas-
sification of Functioning, Disability and Health” (ICF-DH)
 În diverse situaţii concrete de patologie,
obiectivele de combătut terapeutic/ recuperator
frecvent pot apare sincretic, sub forma unuia
dintre cele trei tipuri de status clinico-
funcţional sau/și social în care se pot afla pacienţii:
Deteriorare, Invaliditate sau/şi Handicap.
Aceste trei noţiuni, chiar dinaintea sistematizării
obiectivelor specifice (vezi mai departe),
reprezintă concepte operaţionale cheie, larg
folosite în vocabularul medicilor de RMFB/ Neuro-
Recuperare, G-G dar și de familie/ generaliști -
inclusiv al echipelor ce acordă IDC
În afara celor trei obiective generice menționate,
există - mai restrânse dar mai nuanțate pe
diverse tipuri de deficite/ incapacități - o serie de
”obiective specifice” (Onose, 2008); multe
dintre acestea sunt, de fapt, rezultatul acțiunii
asupra diverselor structuri funcționale ale
organismului, a(ale) unei (or) suferințe cronice.
În literarura anglofonă, obiectivele specifice sunt
grupate mnemotehnic sub denumirea de ”D”-uri:
1.Durere/ Disconfort/ Depresie (Distress)
2.Dezavantaje/ Inconveniente/ Prejudicii - inclusiv
efectele secundare ale unor medicamente
administrate timp îndelungat - spre exemplu într-o
suferinţă cronică (Disadvantages)
3.Deperformare/ Disfuncţionalitate/ Deficit – inclusiv
senzitiv sau/și mai ales motor (Disfunction/ Impairment);
Invalidit./ Infirmit./ Disabilit. – Disability/ (event. și) Handicap
4.Deposturare/ Distonie (inclusiv: contractură/spasticitate/
rigiditate)/ Distrofie – inclusiv, spre exemplu: hipotrofii
musculare –/ Dismorfism/ Dis(in)estetic (Disharmony)
5.Dependență (Dependence)
6.Dis(in)satisfacţie (Dissatisfaction)
7.Deprecierea calit. (inclus. economice) a vieţii (Dollar cost)
(8.) Deces (Death)
Numărul D-urilor s-ar putea modifica în viitor. Corolarul D-urilor
considerăm a fi: Disfunction, Dependence și Dissatisfaction – inclus.
din motive psiho-socio-economice. Combaterea obiectivelor spe-
cifice prin mijloace fiziatrice – și nu numai – reprezintă demersuri
În afara ”D”-urilor, ca obiective specifice, mai sunt şi alte
modificări fiziopatologice/ lezionale, precum: inflamaţia,
ischemia sau/şi staza - loco/ regionale -, decondiţiona-
rea la efort fizic sau/și intelectual (cardio-circulatorie,
ventilatorie - respectiv, neurastenică) precum și
mănunchiul de obiective specifice NeuroReabilitării,
legate de statusul neuro-psiho-cog-nitiv intricate nu de
puţine ori cu tulburări de comunicare.
Acest din urmă grup de obiective specifice (pentru a
folosi aceeaşi formulare nosonimică mnemotehnică, a
“D”-urilor din literatura anglofonă - Onose, 2008) este
reprezentat de: dis(a)fazii, dis(a)taxii, dis(an)estezii,
dis(a)praxii, disfagii, disreflexii, diskinezii somatice,
statusuri psiho-cognitive organice, dis(a)prosexii, dis-
forii/ distres psihogen (subliniate - cele abordabile IDC)
 Pe lângă obiective specifice, orice program de RMFB,
inclusiv geriatrică/ pediatrică dar și respectiv, de îngrijiri la
domiciliu calificate (IDC) – adresat(e) unui caz clinic
concret – mai poate conține şi alte
(III.) OBIECTIVE: SPECIALE/ PARTICULARE/
DE ETAPĂ - rezultate din particularităţile cazului respectiv
(exp.: obezitate cu suprasolicitare postural-motrică →
scădere ponderală adecvată → obiectiv atins/ depășit).
Încercarea de a sistematiza/ diferenția cât mai riguros/
strict obiectivele terapeutico-recuperatorii, în:
generice, specifice, de etapă poate avea însă şi un efect
nedorit, de tip depliere relativă de realitate şi de
didacticism, în sensul că, în practica reală clinică, pot
exista obiective care să cuprindă, inevitabil sincretic
și elemente din celelalte tipuri de obiective
 Un exemplu în acest sens îl constituie cei 15 „I“ - ai principalelor probleme
geriatrice (Geronto-Geriatria fiind, ca şi Recuperarea - inclusiv geria-
trică - o specialitate transversală, caracterizată inevitabil deci, prin sincretism):
• Immobility
• Instability
• Incontinence
• Intellectual impairment
• Impairment of vision and/or hearing
• Insomnia
• Impotence
• Impecunity
• Isolation - Depression
• Irritable colon
• Indigestion
• Inanition - Malnutrition
• Imune deficiency
• Infection
• Iatrogenesis
De precizat că primele patru dintre I-urile menţionate sunt considerate, clasic,
a avea cel mai mare potenţial invalidant; considerăm însă că şi cel de al
 ”

Sp. ”Sf. Luca”, București

Evaluarea Stării de Sănătate a Vârstnicilor are ca scop promovarea funcţionării independente a
persoanelor în vârstă în colectivitatea în care trăiesc în mod obişnuit. Pentru creşterea eficienţei
se efectuează în două etape:
- screening
- evaluarea în profunzime/ complexă, dacă au fost decelate anumite probleme potenţiale.
Screening-ul se adresează mai multor domenii legate de starea de sănătate şi de funcţionalitate.
Răspunsurile la întrebările screening trebuie să se bazeze pe activităţile cotidiene ale
vârstnicului (ADL - mai nou și IADL). Adesea este necesară prezenţa şi a unei alte persoane
care este familiară cu vârstnicul evaluat (ideal o persoană din familie sau care îl îngrijeşte în
mod curent) pentru a corobora informaţiile obţinute sau pentru a oferi unele noi. Screening-ul
are următoarele componente (I. până la V inclusiv. din Evaluarea Geriatrică):
I. Evaluarea Funcţionalităţii Fizice
A. Statusul funcţional
1.Transferuri
2.Mersul pe jos
3.Echilibrul
B. Nutriţia
C. Capacitatea vizuală
D. Capacitatea auditivă
II. Evaluarea Gândirii, a Capacităţii de a Înţelege si a Memoriei
A. Memoria
B. Funcţia executivă
III. Evaluarea Funcţionalităţii Psihologice
IV. Evaluarea Socială
V. Calitatea Vieţii
Ultima etapă a Evaluării Geriatrice (Evaluării Stării de Sănătate a Vârstnicilor) nu face parte din
screening şi este reprezentată de:
VI. Evaluarea Complexă Geriatrică
 Evaluarea Complexă Geriatrică (ECG) este
definită ca o evaluare multidisciplinară în
urma căreia multiplele probleme ale
persoanelor vârstnice sunt identificate,
descrise şi dacă este posibil, explicate.
În plus, în cadrul ECG sunt catalogate resursele
vârstnicilor, este evaluată necesitatea de a
apela la diverse servicii şi este alcătuit un
plan de îngrijire coordonat şi centrat pe
nevoile persoanei evaluate.
În cadrul ECG, cele mai frecvent analizate
domenii, legate de pacientul vârstnic, sunt
statusurile: fizic, mental, funcţional global,
social, economic, şi al mediului de existenţă
 Scopul ECG este de a dezvolta un plan global de tratament/
îngrijiri şi monitorizare, pe termen lung.
• ECG presupune alocarea unor resurse semnificative (inclusiv
în ceea ce priveşte timpul necesar efectuării) şi necesită o
echipă de înaltă calificare formată cel puţin din: medic geriatru,
asistente medicale cu experienţă în geriatrie, fizio-kineto-
terapeut, terapeut ocupaţional, geronto-psihiatru, neuro-
psiholog, asistent social.
• ECG este considerată a fi adecvată mai ales - deși nu exclu-
siv - vârstnicilor fragili, cu tendinţa de a prezenta o mare com-
plexitate a patologiei însoţită de vulnerabilitate crescută; au afec-
ţiuni care se manifestă atipic, silenţios; prezintă probleme cogni-
tive, afective şi funcţionale majore; sunt în mod special predis-
puşi la iatrogenii; adesea sunt izolaţi social şi au dificultăţi eco-
nomice; de asemenea şi nu în ultimul rând, astfel de (pacienți) bă-
trâni sunt la risc pentru instituţionalizare prematură şi
neadecvată”
Profilul de patologie la varstnici - sintetic, doua trasaruri principale:
 (etio)patogenie bazata nu pe "cauze necesare“/etiologice, eventual
unice (spre ex. boli infectioase/ profesionale - predominant la adulti),
ci pe factori de risc → boli multifactoriale
 cumul de afectiuni (polipatologie): spre ex. persoanele cu varste
între 65-74 de ani sufera in medie de mai mult de 4 (4,6) boli cronice
Cateva boli sau/si statusuri comune la vârstnici
- Polymyalgia rheumatica (Gigant cell arteritis)
- Decubitus ulcers
- Osteoarthritis - Accidental hypotermia
- Urinary incontinence (+ infectii
- Paget’s disease of bone
urinare cronice)
- Multiple myelome - Cataracts
- Chronic lymphocytic leukemia - Colonic angiodysplasia
- Prostatic carcinoma - Osteoporoza
- Stroke syndromes
- Dementia syndromes (inclusiv Boala Alzheimer)
- Parkinson’s disease
 Totodată (în sinteză (modificat după Impallomeni)
enumerativă – pe lângă
poli-morbiditatea /-pa-
tologia și fragilitatea, la
vârstnici, cu dependen-
ță), situații potențial be-
neficiare de IDC sunt
reprezentate de diverse
boli cronice care nece-
sită supraveghere și
îngrijiri calificate pe
termen lung sau/și
aflate în stadii avansate,
invalidante – în special:
patologie neuro-lo-co-
motorie (și eventual,
senzorială asociată),
cardio-vasculară, psiho-
cognitivă pe fond orga-
nic, oncologică, nefro-/
urologică, metabolică –
inclusiv la adulți sau
copii
 Un mare obstacol în realizarea unei îngrijiri optime a pacientului
vârstnic este adesea reprezentat de dificultăți în transferul bilateral
al informaţiilor între echipa care efectuează EGC – în spital, ca bază
a externării dirijate – şi medicul de medicină primară/ de familie.
Dacă acesta din urmă este parte a echipei (ceea ce se şi recomandă – a-
cesta fiind totdată un posibil model funcțional de furnizare a îngrijirilor
de sănătate în comunitate, inclusiv IDC), atunci problemele pot fi diminuate.
Componența acestui model:
- Medic de familie (sau al asociației/ serviciului social - împlicate în IDC)
- Asistentă medicală/ ”nursă” – licențiată (cadrul calificat cel mai frec-
vent eligibil pentru IDC)
- Asistent social
................................................................................................................................

- Preot
- Colaborare, pe orizontală, cu medici de alte specialități - precum și cu
FKT calificați – în funcție de specificul clinico-evolutiv al cazului: în ambu-
latoriu sau/și la domiciliul pacientului (IDC) sau ierarhic – cu spitale.
Dacă nu – și respectiva EGC este efectuată ca o consultaţie – atunci
trebuie realizată transmiterea corectă și completă a celor
constatate şi a recomandărilor aferente, către medicul de familie
”Aplicarea respectivelor recomandări poate necesita eforturi
atât din partea medicului de familie cât şi a pacientului
sau/și a aparținătorilor acestuia (dacă este cazul).
Pentru creşterea complianţei medicului de familie
legătura directă/ telefonică, este foarte utilă - pe lângă
transmiterea raportului scris, rezultat în urma ECG,
cu recomandările aferente - precum şi eventual, a
datelor de literatură relevante pentru problematica
identificată.
Utilă este şi comunicarea directă către pacient - dacă
este posibil/ cazul - a raportului evaluării si a
recomandărilor rezultate precum şi încurajarea
acestuia de a discuta cu medicul său de familie, în
mod deschis, aşteptările sale privind la modul de
aplicare în practică a recomandărilor”
 Instrumente de evaluare – sistematizare
Instrumentele (scale/ grile) de evaluare clinico-
funcţională se clasifică (Onose G., RMFB, 2008) în:
I. Analitice (cu caracter general/ sectorial):
bilanţurile
- articular (Range Of Motion - ROM -
http://www.continuing-ed.cc/hsgoniometry/goniometrystandards.pdf )

- muscular (scala MRC elaborată de Medical Research

Council - Vanhoutte EK, Faber CG, van Nes SI et al. - Modifying the Medical
Research Council grading system through Rasch Analyses - Brain, doi:10.1093/brain/awr318; pp. :10-11,

December, 2011

II. Sintetice:
a. cu adresabilitate funcţională focalizată
II. a. cu adresabilitate funcţională focalizată (exemple):
• Pain Analogic Visual Scale (PAVS) (Brevik H et al., 2008)
• Pain score on the Western Ontario and Mc Master Universities OA Index (WOMAC -
http://www.google.ro/search?hl=ro&source=hp&q=Bellamy+N.+Pain+assessment+in+osteoarthritis%3A+Experience+with+the+WOMAC+osteoarthritis+index.+Semin+Arthritis+Rhe

umatism.+1989%3B+18+%28supplement+2%29%3A+14-17.&btnG=C%C4%83utare+Google&aq=f&aqi=&aql=&oq; Bellamy N., 1989)) (Baron G, 2007,

Bellamy N, 1988, 1989, 2002)
• Scala ASIA/ AIS/ Frankel (http://www.asia-
spinalinjury.org/publications/59544_sc_Exam_Sheet_r4.pdf;
http://www.scribd.com/doc/37064936/2006-Classif-Worksheet; Fawcet și col., 2007)
• Scala de gradare a reflexelor osteo-tendinoase (Wexler’s Scale -
(http://www.usneurologicals.com/hammers.html)
• Bath Ankylosng Spondylitis Disease Activity Index (BASDAI -Garrett, Calin et al.,1994)
• Mini Mental State Examination (MMSE - Folstein) (Nourhashemi F şi col., 1997)
• Scala de evaluare (modificată) a spasticităţii (Ashworth http://ptjournal.apta.org/content/67/2/206)
• Scala (Penn) de gradare a frecvenţei spasmelor (Penn RD - Intrathecal baclofen for
severe spasticity. Ann N Y Acad Sci;153:157, 1988)
• Scala de evaluare a dexterităţii digitale (Jebsen-Taylor Hand Function Test)
(http://www.csp.org.uk/director/effectivepractice/outcomemeasures/; McLaurin CA şi col., 1991) or
the ARAT Scale (see the ”CARS” study)
• Oswestry Questionnaire on Disability caused by Low Back Pain
( )

• Scale de evaluare a afaziei (Whurr R - Aphasia Screening Test, 2012 -; Goodglass, Kaplan
Boston Diagnostic Aphasia Examination – BDAE - http://www.d.umn.edu/~mmizuko/3411/may11.htm)
• Scala de evaluare a (dis-)controlului micțional (Onose și Daia, 2012) • etc.
 II. b. cu adresabilitate funcţională globală (exemple):
• (B)/ADL (consultgerirn.org/uploads/File/trythis/try_this_2.pdf), I/ADL
(www.consultgerirn.org/uploads/File/trythis/try_this_2.pdf; http://www.strokecenter.org/trials/scales/rankin.html)
• Health Assesment Questionnaire (HAQ) (Fries JF, 1980)
• Arthritis Impact Measurement Scale (AIMS - Meenan)(Anderson JJ et al., 1989)
• Testele KRAUS-WEBER (Fitness Test http://www.fitnesstipsforlife.com/kraus-weber-fitness-test.html)

• Teste pentru evaluarea QOL (Flanagan - qol.pdf - Instructions for Scoring the
Quality of Life Scale - Burckhardt CS; http://qol.thoracic.org/sections/instruments/fj/pages/flan.html
- Burckhardt CS, 1998); www.hqlo.com/content/pdf/1477-7525-1-60.pdf
- Glasgow Coma Scale (http://www.bt.cdc.gov/masscasualties/pdf/glasgow-coma-scale. pdf)
• Scalele: FIM/ FAM, Glasgow Outcome Score (GOS - Jennett B, Bond M, 1975),
GOS-Extended (GOS-E) – http://www.rehabmeasures.org/Lists/RehabMeasures/DispForm.aspx?ID=1096;
http://tbims.org/combi/list.html – (modified) Rankin Scale și Indicele Barthel (Mahoney F. I.,
Barthel D. – Functional evaluation: the Barthel index. Md State Med J, 14: 56,
1965); (http://www.strokecenter.org/trials/scales/rankin.html)
• Scala De Vore - pentru evaluare computerizată geriatrică – utilizabilă în medicina
primară (De Vore PA, 1994)
• Scalele de evaluare a echilibrului (Tinetti ME, 1993 - în Nourhashemi F şi col.
- Guide de Poche de l’Evaluation Geriatrique. Hopitaux de Toulouse, 1997); Berg
(http://www.strokecenter.org/trials/scales/rankin.html)
• Scala internaţională FAC (Functional Ambulation Categories) - pentru dizabilităţi de
ambulație, utilizată în cadrul PNS III. 10, al MS și CNAS/ 2010)

• Grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice (H.G. 886/2000)

 Scala(e) de evaluare
a durerii

[Verso-ul
interfeţei de eva-
luare globală
rapidă,
discriminativ-
orientativă a apa-
ratului NMAK (v.
mai departe), ”Commonly used one-dimensional
cuprinzând date-
le de identificare
pain intensity scales: the 11-point
ale pacientului numeric rating scale (NRS), the
și instrucţiuni de visual analogical scale (VAS) from
completare a no pain (=0) to worst pain
scalei vizuale a
durerii (SVD)] imaginable [=10 (or 100)] and the
four-point categorical verbal
rating scale (VRS)”*
...
*(Breivik H et al. - Assessment of pain - Br. J.
Anaesth.101(1):17-24, 2008; doi:
10.1093/bja/aen103)
 Scală de
evaluare mai
complexă,
inclusiv
pentru
durerea
neuropată
(PAIN
DETECT –
chestionar
cu privire la
durere)
 Consemnare figurativă a tulburărilor de sensibilitate

Sensibilitate superficială protopatică - tactilă Sensibilitate profundă/proprioceptivă

Sensibilitate protopatică – termo-algică
 SCALA WOMAC (WESTERN ONTARIO MACMASTER UNIVERSITY)

• Scala a fost elaborată în 1982, pentru evaluarea şi

monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni degenerative localizate la
nivelul articulaţiilor portante majore (şoldul şi genunchiul).
Cuprinde elemente pentru aprecierea durerii, a redorii şi a
reducerii mobilităţii articulare.
• Este alcătuită din 24 de întrebări (5 legate de durere, 2 legate
de redoare şi 17 corelate cu funcţia fizică). Formularul poate fi
completat de pacientul însuşi.
• Cotaţia fiecărui element se face numeric de la 0 la 4 (cotaţia
Likert), astfel:
• 0 – fără durere/redoare articulară
• 1 – minimă durere/redoare articulară
• 2 – durere/redoare articulară de intensitate moderată
• 3 – durere/redoare articulară severă
• 4 – durere/redoare articulară extremă
• A. Intensitatea medie, în cursul ultimei luni pentru:
• 1. durerea la mersul pe teren accidentat/denivelat
• 2. durerea la urcatul şi coborâtul scărilor
• 3. durerea în cursul repausului nocturn
• 4. durerea la ridicarea din scaun după o şedere prelungită
• 5. durerea la statul în picioare prelungit
• 6. senzaţia de înţepeneală în articulaţia dureroasă cand te scoli dimineaţa
• 7. senzaţia de înţepeneală în articulaţia dureroasă când te mobilizezi, în cursul
• zilei, după ce ai păstrat mai mult timp o poziţie de reaus
• B. Nivelul de dificultate pentru efectuarea următoarelor activităţi:
• 8. urcatul scărilor
• 9. coborâtul scărilor
• 10. ridicatul din poziţia şezând
• 11. statul în picioare
• 12. aplecarea pentru a ridica ceva de pe podea
• 13. mersul pe teren plat
• 14. intratul/ieşitul din automobil
• 15. mersul la cumpărături
• 16. îmbrăcarea şosetelor
• 17. ridicarea din pat
• 18. scoaterea şosetelor
• 19. întinsul în pat
• 20. intrarea/ieşirea din cada de baie
• 21. aşezarea
• 22. aşezarea/ridicarea de pe toaletă
• 23. activităţile gospodăreşti grele/dificile/solicitante
• 24. activităţile gospodăreşti uşoare/facile/puţin solicitante
 ...

Bulbo-
cavernosus
reflex (with
permission, by
elearnSCI.org
Submodule:
Clinical
assessment of
patients with
SCI - Doctor’s
Module - Aito S
(Coordinator) et
al., 2012 -
http://www.elea
rnsci.org/
“
American Spinal Injury Association (ASIA) Impairment Scale (AIS) scoring (after:
with included a synthetic:
https://asia-spinalinjury.org/wp-content/uploads/2019/04/ASIA-ISCOS-IntlWorksheet_2019.pdf) –
A → E grading semi-quantitative system – to describe/ assess the severity of cord lesion’s
consequent (neurologic and functional) impairment – with some main related clinical syndromes
(see next slides, too) ...
...
“

“
...
...
“ *

* Kow, C. Y., Chan, P., Etherington, G., Ton, L., Liew, S., Cheng, A. C., & Rosenfeld, J. V. (2016). Pan-spinal infection: a case series and
review of the literature. Journal of Spine Surgery, 2(3), 202.
...
 Scale de evaluare
cuantificată ale forţei
musculare şi reflexelor
osteo-tendinoase;
încadrarea/ clasificarea
gradului de afectare
neurologică în leziuni
medulare (Frankel/
ASIA); miotoame şi
arcuri reflexe*
(*după Societatea Română de
Neurochirurgie – SRN)

*Thomas FP, Woolsey RM – Acute Nontraumatic
Myelopathies – in: Lin Vernon W (Ed.-in-Chief), ry anal contraction, no right/ left: light
Bono Christopher M, Cardenas Diana D
(Associate Eds. et al.), Spinal Cord Medicine
Principles and Practice – Second Edition. Demos
Medical Publishing, LLC., New York, 2010
**
The synthetic/ short (including
mnemotechnic) formulation for
classifying a SCI as complete is
the “N-0-0-0-0-N sign” (no volunta-
touch, respectively pin-prick sen-
sitivity and nor any anal sensation)*
 MAS – Bohannon
RW, Smith MB –
Interrater Reliabi-lity
of a Modified
Ashworth Scale of
Muscle Spasticity.
Phys. Ther. 67:206-
207, 1987;
http://ptjournal.apta.
org/content/67/2/20
6-
pornind de la:
Ashworth B –
Preliminary trial of
carisoprodol in
multiple sclerosis.
Practitioner; 192:
540, 1964 și
http://www.neurosur
vival.ca/ClinicalAssist
ant/scales/ashworth.
html
Se mai poate testa prin ”testul pendular” (”Pendulum Test” – Wartenberg)*
*http://www.scireproject.com/outcome-measures-new/pendulum-test-wartenberg

(Penn RD.
Intrathecal baclofen
Penn Spasm for severe spasticity.
Ann N Y Acad
Frequency Scale Sci;153:157, 1988;
http://www.rehabme
asures.org/Lists/Reh
abMeasures/DispFor
m.aspx?ID=971)
(Scor mai mare – stare mai rea;
A,P)

Bibliogr
1 Fairba
 Post spinal cord lesions’ micturition (dis)control, assessed
on an own five stages scale - including interviewing patients based:
I. Micturition fully controlled: no or minimal retention (post voidance residuum - PVR/ day) *
and/or respectively, incontinence (LOSS) ** - between voidances/ catheterizations (b v./c.) - issues
(b.v./
II. Micturition acceptably controlled: intermittent catheterization is needed (but only once, ma
ximum twice/ day - morning and evening - to keep a slight value of PVR and/or of LOSS)
MICTURITION CONTROL/
CONTROL/ DISCONTROL FUNCTIONAL THERSHOLD
III. Micturition partially/ low controlled: mandatory intermittent catheterization (3 times/ day,
to keep a slight/ moderate PVR and/or LOSS) - on medium/long term: only if available periodical
urodynamic assays
IV. Micturition control practically abolished but (at limit) medical/social convenient: mandatory in
termittent catheterizations (4-6 times/ day, to avoid bladder-ureteral outflow and respectively, pas-
sive/ by over-fullness, voidances, with severe PVR and keep a slight/ moderate level of LOSS)
V. Micturition control abolished: severe or massive (including transient insipidus diabetes)
PVR and/or LOSS (needing more than 6 catheterizations/ day - medically and socially
inconvenient: indwelling catheter or respectively, condom/ pampers)
* On five degrees:
degrees: ** On five degrees:
degrees:
R. 1. Normal: without PVR (or with PVR):
PVR): I. 1. Normal: without (or LOSS of):of):
- maximum 50 ml (about)
about) 10% of bladder’
bladder’s usual capacity;
capacity; maximum 25 ml, ml, respectively - needed/ possible
R. 2. Slight: up to100 ml I. 2. Slight: up to 50 ml - use of “physiological ”devices”
devices”

R. 3. Moderate: up to 200 ml I. 3. Moderate: up to 100 ml - idem

R. 4. Severe: up to 400 ml (more than 6 ca- I. 4. Severe: up to 250 ml - needed, at least, pampers ±)
theterizations/ day or indwelling catheter)
R. 5. Massive: over 400 ml (indwelling catheter)
catheter) I. 5. Massive: over 250 ml (b.v./
b.v./c - condom,
condom, if applicable)
Onose G. et al.- SCI assessment and education: Standards in neurological diagnosis and scoring. Current endeavors towards an
Onose, Daia etsystem
international al., 2012
of training and specific accreditation in SCI competencies - Scientific Workshop, WCNR, Vienna, March, 2010
 Activities of Daily Living (B/ ADL*)

”A score of 6
indicates full
function, 4
indicates
moderate
impairment,
and 2 or less
indicates
severe
functional
impairment.”
(Shelkey M,
Wallace M et al. –
2012)
*B/ ADL Katz Index of Independence in Activities of Daily Living – https://consultgeri.org/try-this/general-assessment/issue-2.pdf
”A summary score ranges from 0 (low function, dependent) to 8 ”INSTRUMENTAL ACTIVITIES OF
(high function, independent) for women, and 0 through 5 for men.”
DAILY LIVING SCALE (I/ADL)*
M.P Lawton & E.M. Brody
Rationale This tool is valuable for
evaluating patients with early-stage
disease, both to assess the level of
disease and to determine the patient's
ability to care for him or her-self. At
a higher level of functioning are the
instrumental activities of daily living
(IADLs). Whereas basic activities of
daily living (ADLs) diminish in the late-
middle and later phases of the illness,
IADLs diminish earlier. Performance of
IADLs requires mental as well as
physical capacity. The IADL scale
measures the functional impact of
emotional, cognitive, and physical
impairments. Only four IADLs are
used when determining if an individual
is eligible to receive personal care
service. If an individual is eligible for
personal care services, he/she may
receive assistance with IADLs that are
not considered when determining the
eligibility for personal care services, but
have been scored a 1 or 2. IADLs are
* https://www.alz.org/careplanning/downloads/lawton-iadl.pdf (Graf C et al., 2007) scored based on what an individual can
** Lawton, M.P., and Brody, E.M. “Assessment of older people: Self-maintaining and do rather than what he/she is doing.
instrumental activities of daily living.” Gerontologist 9:179-186, (1969).
IADLs should be scored based on how
Copyright (c) The Gerontological Society of America; http://www.strokecenter.org/wp-
content/uploads/2011/08/lawton_IADL_Scale.pdf **
 FUNCTIONAL INDEPENDENCE MEASURE (FIMTM)

• 7 Independenţă completă
• 6 Independenţă modificată (dispozitiv asistiv)
FĂRĂ AJUTOR

• Dependenţă modificată
• 5 Supraveghere (Subiect = 100%)
• 4 Asistenţă minimă (Subiect = 75%+)
• 3 Asistenţă moderată (Subiect = 50+)

• Dependenţă completă
• 2 Asistenţă maximală (Subiect = 25%+)
• 1 Asistenţă totală (Subiect = mai puţin de 25%)
... Specifically, FIM™*consists of 13 physical - that, in
sum, result in the ”Motor Subtotal Score”- and 5 cog-
nitive - that, in sum, result in the ”Cognitive Subtotal
Score”- items (separate scoring is acceptable, too);
each item is scored from 1 to 7 points, according to the
evaluated person’s need of assistance (the highest co-
rresponds to complete/unmodified individual inde-
pedence, whereas the lowest designates the demand
for total assistance within complete dependence.
Hence, the maximal score obtainable - by a normal
person - is 126 points*. ...
*http://www.google.ro/#hl=ro&gs_nf=1&cp=39&gs_id=2&xhr=t&q=MEASUREMENT+SCALES+USED+IN+ELDERLY+CARE&pf=
p&output=search&sclient=psy-
ab&oq=MEASUREMENT+SCALES+USED+IN+ELDERLY+CARE&gs_l=&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.&fp=7a5d87c28fc409&
Onose al.
biw=998&bih=665 - (pdf) The Functional Independence measure
 (by *von
Wild KR -
A more detailed
variant of FIM is the
Early
rehabilitatio
n of higher
cortical
brain ”Functional As-
functioning
in
neurosurger
sessment Measu-
re (FAM)** - aside
y,
humanizing
the
restoration
of human the content of FIM,
skills after
acute brain
lesions.
it includes also o-
ther 12 items:swal-
Acta
Neurochir
Suppl. 99:3-
10, 2006) -
EXHAUS-
lowing, of mobility
TIVE/ VERY
DETAILED/
THOROUGH
psycho-cognitive/
emotional, socio-
community interac-
tion type etc. - recom-
mended (?) FIM+FAM
Onose al. (**
(** - see for FIM)
 Scala Rankin modificată
• Grad Descriere

• 0 Asimptomatic
• 1 Fără dizabilităţi semnificative, în ciuda
simptomatologiei: capabil să-şi îndeplinească toate
activităţile şi sarcinile uzuale
• 2 Dizabilitate uşoară: incapabil să desfăşoare toate
toate activităţile efectuate anterior îmbolnăvirii, dar capabil
să-şi poarte singur de grijă, fără a necesita asistenţă
• 3 Dizabilitate moderată: necesită oarecare
asistenţă/sprijin, dar capabil să meargă fără ajutor
• 4 Dizabilitate moderat severă: incapabil să meargă
fără ajutor şi să se autoservească
• 5 Dizabilitate severă: imobilizat la pat, incontinent,
necesită îngrijiri şi atenţie permanente
• 6. Decedat
 Glasgow Outcome Score (GOS)

• GOS = 1 (Decedat)

• GOS = 2 (Stare vegetativă persistentă)

Neresponsiv la stimuli exteriori.
• GOS = 3 (Disfuncţionalitate severă)
Dependenţă parţială sau totală de asistenţă exterioară. Abilitati de
comunicare limitate, răspunsuri comportamentale sau emoţionale anormale.
• GOS = 4 (Disfuncţionalitate moderată)
Gradul de autonomie funcţional se rezumă la ADL. Incapacitate de a
participa la activităţi socio-familiale sau de muncă.
• GOS = 5 (Recuperare bună)
Capacităţile functionale se rezumă la activităţi cotidiene sau sociale
cu toate că poate exista un deficit minor funcţional sau phihologic sau
simptome asociate
 (IHAST2 Update, April 2001 - Volume 2, No 1) *

* To be noticed that in literature it is frequently found

also a - not different, as content, but - conversely
structured form of the GOS, i.e.: GOS 5 means ”Good
recovery” and GOS 1 mens ”Dead” (Jennett B, Bond M. “Assessment of outcome
Onose, Daia et al., 2012 after severe brain damage”. Lancet, 1975 Mar 1;1(7905):480-4)
 Glasgow Outcome Scale – Extended (acronym GOS-E)
*
– Summary Date: 1/17/2013 –

”8 levels, determined by a structured interview of 19 questions … No equipment required

for examination. … No training required. Cost Free … Diagnosis: Acquired Brain Injury; Trau-
ma-tic Brain Injury … Populations Tested: Traumatic Brain Injury; Non-traumatic Brain Injury”
*http://www.rehabmeasures.org/Lists/RehabMeasures/DispForm.aspx?ID=1096; http://tbims.org/combi/list.html
(http://www.strokecenter.o
rg/wp-
content/uploads/2011/08/
barthel.pdf)

…
Indicele Barthel cuprinde şi un ghid de utilizare, în care se regăsesc şi unele
elemente de tip cheie de scor. Prezentăm mai jos respectivul ghid de
utilizare:
1. Indicele trebuie folosit pentru a consemna ceea ce pacientul, la momentul
examinării (n. n.), poate (efectiv) să facă şi nu ceea ce ar putea să facă.
2. Scopul principal al testului este acela de a stabili nivelul de independenţă în
raport cu orice ajutor (din partea altei persoane – n. n.), fizic sau verbal,
oricât de neînsemnat ar fi şi pentru orice motiv l-ar primi.
3. Nevoia de supraveghere decade bolnavul din starea de independenţă.
4. Capacităţile fizice ale pacientului ar trebui stabilite pe baza celor mai bune
dovezi disponibile. Sursele obişnuite sunt reprezentate de chestionarea
bolnavului, prietenilor/rudelor acestuia şi asistentelor care îl au în îngrijire,
dar observaţia directă şi simţul realităţii sunt de asemenea importante.
5. De regulă, funcţionarea bolnavului în ultimele 24-48 de ore este importantă,
dar ocazional perioadele mai lungi pot fi cele relevante.
6. Utilizarea dispozitivelor asistive pentru a fi independent este permisă
 Scala De Vore (inclusiv) pentru evaluare computerizată geriatrică în
asistenţă primară
Testarea orientativă/ globală a deteriorării funcţionale

1. Atingerea creştetului capului cu prima articulaţie metacarpo-falangiană*

2. Atingerea spatelui la talie.
3. Plasarea vârfurilor degetelor pe podul palmei.
4. Plasarea palmei pe trochanterul contralateral.
5. Atingerea vârfului arătătorului cu vârful indexului.
6. Atingerea pantofului sau halucelui din poziţie şezândă.
7. Poziţie ortostatică neasistată; păşirea peste un obstacol de aprox. 18 cm înălţime.

• *Cheie de scor:
• A - îndeplinire cu uşurinţă
• B - îndeplinire cu oarecare dificultate
• C - incapabil de îndeplinire

De Vore P.A. A computerized geriatric assessment designed for use in primary care physicians offices. Md. Med
J, 1994; 43:261
Scala internaţională - acceptată şi validată FAC (Functional Ambulation
Categories) - acceptată şi validată FAC
(Functional Ambulation Categories –
utilizată în cadrul PNS III.10, al MS şi CNAS/ 2010)
 ”

Functional Ambulation Categoriy (FAC) – o. n.

”
* APTA (2011). Compendium of Instructions for Outcome Measures - StrokEDGE Taskforce. APTA Neurology – pp: 75-76
(HG 886/ 2000)
 Modalitățile curente de identificare a complicațiilor acute/ de-
compensări ale unor suferințe cronice din patologia beneficiară
de IDC - ce pot genera urgențe -, au la bază monitorizarea clinică
zilnică și - periodic - și paraclinică a pacientului îngrijit la domiciliu:
- inspecția tegumentelor - în principal: cianoză, vultuozitate,
paloare, (eventual un anumit facies; aspectul limbii), edeme sau/și
tumefacții segmentare - în special la nivelul membrelor -, pliuri,
erupții - cutanate -, transpirații (mai ales profuze sau/și) reci;
- atitudini patologice (deviația capului, a privirii, rigiditate în flexie
sau extensie, opistotonus, convulsii, mio-clonii, fasciculații
musculare, antero-/latero-/ retro-/ torti-colis)
- starea de conștiență, capacități: cognitive și de comunicare,
senzoriale, motorii - la niv. n.n cranieni sau și la nivelul
membrelor/ trunchiului -, de control sfincterian (glob vezical)
- tip de respirație; TA și frecvența cardiacă; oximetrie sanguină
- distensie abdominală (apărare musculară)
Apoi, în funcție de identificarea unor aspecte semiologice de tipul
celor menționate monitorizarea cotidiană mai trebuie să adauge:
- identificarea curbelor fiziologice (diureza -
eventual raportul ingestie/ excreție -, temperatura
centrală - febră sau hipotermie -, scaunul, ritmul
somn/ veghe)
- (eventual, dacă este posibil): electrocardiogramă

Astfel, când va fi sosit Ambulanța, medicul de

urgențe va putea lua cât mai rapid și eficient -
pe baza unor date clinice relativ consistente -
deciziile terapeutico-organizatorice cele mai
adecvate
 Îngrijiri Recuperatorii/ Nursing de Recuperare (ÎR/ NR)
ÎR/ NR cuprind o serie de demersuri cu caracter profilactico-terapeuti-
co-recuperator ce, pe de o parte, suplinesc funcții de bază - unele cu
caracter vital - și pe de alta mențin, pentru persoana asistată/ benefici-
ară, QoL și deschid perspective – cu consistență variabilă, în funcție
de: stare generală, profil (poli-)patologic și vârstă, ale pacientului –
favorabile pentru recuperare sau/și compensare, funcționale*.
**Hoeman SP - Rehabilitiation Nursing. Prevention, Intervention and Outcomes - Mosby Inc., an affiliate of Elsevier Inc., St. Louis, 2008

ÎR/ NR conţin deci, elemente de nursing general, intricate cu unele de

tip fizical-kinetic-recuperator; acestea, în majoritatea lor (având în ve-
dere cât de indispensabil necesare şi ca atare, cât de frecvent folo-
site sunt), ar trebui să fie cunoscute şi să poată fi aplicate, la nevoie,
practic de către oricare dintre membrii – cel puţin cei de bază – ai
unei echipe de ÎR/ NR; totodată, o parte cât mai mare cu putință
dintre ÎR/ NR necesare unui caz dat, trebuie – evident, în măsura
posibilului – deprinse și de către pacientul în cauză
sau/şi eventual, de către aparţinători ai acestuia; principalii
instructori: membrii echipei ce acordă ÎR/NR-inclusiv la domiciliu
 ÎR/ NR - Concept modern de mare actualitate

Obiectivul principal al acestora îl reprezintă, în acut, pre-

venirea apariţiei de complicaţii - unele dintre ele punând în
pericol viaţa - iar începând din postacut, profilaxia com-
plicațiilor tardive - inclusiv a sindromului de imobilizare - și
menţinerea QOL, inclusiv, pe cât posibil, a autonomiei, fie
și limitată, cu ajutorul învăţării unor mişcări trucate/ schim-
bate ca execuţie în schema corporală - efectuate cu alte
segmente sau/și cu celălalt membru - sau/şi al utilizării,
inclusiv la domiciliu, a unor dispozitive asistive - toate
permisive pentru realizarea unei game minimale de
ADL/ IADL, în scop de autoservire
 ÎR/ NR cuprind o serie de manevre cu caracter profilactico-tera-
peutico-recuperator, din care enumerăm aici doar câteva
exemple:
- schimbarea poziţiei în pat, pentru prevenirea escarelor, asociată
cu posturări antideclive sau/şi anticipative (împotriva unor fenome-
ne de stază circulatorie loco-regională şi a posibilelor lor complica-
ţii sau/şi a unor deposturări previzibile - în contextul unor afecţiuni
neurologice sau/și suferinţe entezo-articulare evolutive)
- aplicarea - conform unui program stabilit şi reevaluat periodic de
către specialistul de RMFB - de orteze
- cateterism vezical (cu sondă fixă sau intermitent)
- montarea de sondă naso-gastrică și alimentarea pe această cale
- manevre/ proceduri de drenaj bronşic - intricate/ incluse în an-
samblul măsurilor de tip postural dar şi cu un caracter fizical-kinetic
(tapotamente, inhaloterapie - inclusiv oxigenoterapie şi training ven-
tilator pentru menţinerea/ refacerea capacităţii respiratorii) sau/şi
(dacă este cazul) aspirarea secreţiilor de la nivelul canulei
 Oxygen Concentrators

• separate oxygen of the air

• oxygen concentration achieved: 93 ± 3%
• adjustable capacity up to 5L/min
• debitmeter graded from 0.5 to 0.5 LPM for
adjustment of the oxygen capacity delivered
to the patient
• zeolyth and respectively, bacteriological
filters within the input and output circuits
• furnished to the patient oxygen
humidificator
• 23 kg weight, mobile on wheels
• available for use at home
 Nebulizers of individual use: after a quite simple preparatory training, patients or their
non-licensed caregivers could use them, on medium/ long - term, including at home.
Available substances for such way of administration: water (distilled or sea - in
seashore balneary units or alcaline mineral waters, in resorts with cu such natural
therapeutic factors) or physiologic saline solution, possibly associated with
mucolitics, bronchodilatators - including glucocorticoids -, antibiotics (the latters with
some alergiy or intolerance risks).
Currently are recomended aerosolizations with physiologic saline solution
and/or N-acetylcysteine (N-ACC vials: 3ml - 100mg/ml, i.e. 300mg of N-ACC:
1/3-1 vial and distilled water or physiologic saline solution, up to 7-10 ml): 10-20
min/ session, about 2 sessions/ day, 5-10 days/ session.
Within inhalotherapy, there is the Respiration în intermittent Positive Pressure (most
often, the inspiration: RIPP/ I+); this - as procedure of assisted mechanical ventilation -
especially in association with aerosolotherapy, would possibly result in a supplemen-
tary enhancement of the broncho-pulmonary air distribution and of the gazeous
exchanges, being mainly recommanded in cases with atelectatic
lesions - not too often necessary in a NeuroRehabilitation
ward, treating post SCI patients in subacure stage, like our
P(n-m)RM Clinic Division; however, if economically possible
(including) the association: RIPP + ”Pneumo-Belt”, connected
to the ”endopneumotherapie” apparatus through a related valve,
*
placed in the upper venter and lower ribbs area .
(Small and handy) secretion aspirator (ASPIRET)
- adjustable degree of the vacuum
- vacuum indicator
- autoclavable pot: 1l with safety circuit
- silicone tubes; antibacterial filter; Nelaton probe
- maximal aspiration pressure: - 0, 75 bar
- maximal aspiration capacity: 14 l/ min
- size: 235xx165 x190(h)mm; weight: 2,2 Kg; transportable
- intermittent functionning: 20 min.ON / 40 min.OFF
- use location: home, ward
Surgical secretion aspirator (HOSPIVAC)
- adjustable degree of the vacuum
- vacuum indicator
- 2 autoclavable pots: 2x2 l, with safety circuits
- silicone tubes; antibacterial filter
- maximal aspiration pressure: - 90 kPa (- 0,9
bar); in current functionning: - 40kPa (- 0.4 bar)
- maximal aspiration capacity: 60 l/ min
- mobile on antistatique wheels
- size: 460x850(h)x420 mm; weight: 13 kg
- functionning: continuous
Îngrijiri recuperatorii/ nursing de
recuperare
Sindromul de imobilizare (Dr. M. Haras)
1.complicaţii cardio-vasculare
2.complicaţii respiratorii
3.complicaţii musculare
4.complicaţii articulare
5.complicaţii osoase
6.complicaţii gastro-intestinale
7.complicaţii genito-urinare
8.complicaţii tegumentare – escare
9.complicaţii endocrine
10.complicaţii neurologice
11.complicaţii psihologice
 Îngrijiri recuperatorii/ nursing de
recuperareare
Sindromul de imobilizare
1. Complicaţii cardio-vasculare:
•tromboză venoasă profundă → troboembolii pulmonare
•scăderea debitului sistolic
•hTA (inclusiv/ mai ales ortostatică)
•Tahicardie/ bradiardie de imobilizare
•Disreflexie autonomă
Profilaxie:
•mobilizare precoce (inclusiv cu ajutorul mesei de verticalizare
sau/şi a standing frame-ului); ciorapi elastici compresivi
•exerciţii izometrice pt. creşterea TA
•posturări amelorative (exp. în poziție șezând)
•mobilizări pasive ale MI
Masă de verticalizare (Tilt table - cazuistica SCUBA)
 Standing frame
(TEHBA - P(n-m)RM Clinic Division casuistry)

Onose et al.
 Îngrijiri recuperatorii/ nursing de
recuperare
Sindromul de imobilizare
2. Complicaţii respiratorii
•scăderea volumelor respiratorii (capacitatea vitală, etc.)
•creşterea frecvenţei respiratorii
•bronhopatia de imobilizare/de stază → atelectazii,
bronhopneumonii
Profilaxie:
•drenaj postural (modificarea periodică a posturii)
•mobilizare precoce
•tapotament toracic
•exerciţii de respiraţie, tuse asistată
•repleţie lichidiană, mucolitice
 Îngrijiri recuperatorii/ nursing de
recuperare
Sindromul de imobilizare
3. Complicaţii musculare
•scade forţa şi rezistenţa, fatigabilitate
•scade masa musculară, contracturi, retracturi
Profilaxie:
•izometrie pentru forţă şi masă musulară

4. Complicaţii articulare
•degenerarea cartilajului
•redori retracturi, deposturări segmentare
Profilaxie:
•posturare, ortezare
•mobilizare pasivă/ activă precoce, (hidro)termoterapie (aplicaţii locale
de cald) pentru profilaxia/ terapia retracturilor
 Îngrijiri recuperatorii/ nursing de
recuperare
Sindromul de imobilizare
5. Complicaţii osoase
•osteoporoză secundară (de inactivitate)
– densitatea osoasă (BMD) scade cu ~
40% după 3 luni de imobilizare
•hipercalcemia de imobilizare – apare la
2-4 săptămâni → calculi urinari, letargie,
fatigabilitate
•calcifiări/ osificări heterotopice
Profilaxie:
•mobilizare precoce, inclusiv încărcare
gravitațională
 Îngrijiri recuperatorii/ nursing de
reabilitare
Sindromul de imobilizare
6. Complicaţii gastro-intestinale
•scăderea apetitului, scăderea aportului lichidian
•scăderea motilităţii tractului gastro-intestinal → constipaţie
Profilaxie:
•dieta (legume, fructe, aport lichidian)
•masaj abdominal (în sensul acelor de ceasornic)
•mobilizare precoce
•tuşeu rectal evacuator/ (micro)clisme
 Îngrijiri recuperatorii nursing de/

recuperare

Sindromul de imobilizare
7. Complicaţii genito-urinare
•golire vezicală incompletă în decubit → infecţii ale tractului
urinar, calculi
•hipercalciurie → calculi
Profilaxie:
•hidratare adecvată
•posturare (şezînd, ortostatism)
•mobilizare precoce
•cateterism vezical intermitent, eventual CIMF – formulă specifică
 Îngrijiri recuperatorii/ nursing de
recuperare
Sindromul de imobilizare
8. Complicații cutaneo-subcutanate – escare de decubit
9. Complicaţii endocrine
•scăderea toleranţei la glucoză
•practic toate axele hormonale sunt perturbate
•diabet insipid
•tulburări ale ritmului nictemeral şi ale termoreglării

10. Complicaţii neurologice

•neuropatii de compresie
11. Complicaţii psihologice
•psihoza de ATI – tulburări de atenţie, concentrare
•depresie, insomnie, anxietate