Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EXPRESII
A-
Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă! (despre măsura corectei alimentații în
viață)
Mai bine sărac și curat, decât negustor încurcat. (despre riscul unor negustorii nereușite)
Mai mare daraua decât ocaua. (despre disproporție în importanța dată unor lucruri, în ansamblu
mică)
Mai treacă-meargă...(Ce ai făcut până acum ...dar de acum înainte...)
Mama proștilor e mereu gravidă. (despre o lume unde nu se duce lipsă de proști)
Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac! ( despre comoditate)
Mare ți-e grădina, Doamne (poarta-i deschisă și proștii sar gardul). (te crucești ce mai există pe
lumea asta - sens negativ)
Măsoară de două ori și taie odată. (despre imperativul unei bune măsurări)
Măsoară-ți cuvintele !
Mâini reci, inimă fierbinte!
Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici")
Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști. (despre părțile ascunse ale caracterului
omenesc)
Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef, ca vorbă de duh)
Mâncarea și băutura țin trupul și sufletul la un loc.
Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelungă răbdare.
Mânia de seară să o lași pe dimineață.
Mânia nu este un sfetnic bun pentru om. (despre pierderea lucidității la mânie)
Mânia pierde omenia. (idem ca mai sus)
Mâța blândă zgârie rău. (despre aparențe înșelătoare)
Meseria este brǎțarǎ de aur.
Meseria nu se învață, se fură. (despre ponderea interesului propriu în pregătirea profesională)
Mielul blând suge la două oi. (despre recompensa unei bune comportări)
Mincinosul roade osul.
Minciuna are picioare scurte.
Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede. (despre risc și tentație în caz de minciună)
Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului. (despre aspectul de invers proporționalitate
dintre politică și viața reală)
Mintea ta a mai fost la un fes de babă. (despre judecăți pripite, neadânci)
Minte de îngheață apele. (despe imensitatea minciunilor cuiva)
Moartea a fost așa sigură de victorie, încât ne-a dat o viață avans. (la urma urmei, fiecare are o
moarte, dar după ce-și trăieșe viața)
Mort a fost și a-nviat. (Cineva care s-a însănătoșit repede)
Morții cu morții și vii cu vii. (despre consolarea urmașilor unui decedat)
Mortul al dracului și banul al popii. (Preot hrăpăreț)
Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
Mulți văd, puțini cunosc.
Mulți văd puțini înțeleg.
Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
Munceste precum câinele la umbră.
Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.
Mută mortul la ușa altuia.
Mutul tace dar le face.
N-aduce anul ce aduce ceasul. (despre repeziciunea cu care pot interveni schimbările de situație)
N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv sau negativ)
Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg pripit, nechibzuit)
Năravul din fire, n-are lecuire. (Obiceiul rău se schimbă greu)
Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur. (despre responsabilitatea
proprie la alegerea prietenilor)
Ne-avem bine, ca cățelul cu purcelul. (despre caracterul complementar al unei relații)
Ne-avem ca câinele cu pisica. (despre o relație antagonistă, dar relație)
Nebunia e soră cu prostia.
Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc. (despre complexitățile
vieții, declanșate prin naștere)
Negustorul fricos nu face câștig. (Afacerile bune au riscul lor)
Nemulțumitului i se ia darul. (despre onestitatea celui dăruit)
Nevasta bună e o comoară la casa omului. (despre relațiile dintre soți)
Nevoia învață pe om. (idem ca mai sus)
Nici acum și nici aiurea. (Niciodată)
Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute. (despre necesitatea unui fond de bază
potrivit scopului și sănătos)
Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.
Nici în căruță, nici teleguță. (proces nedecis clar)
Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el. (Ardeal: despre iminența posibilității succesului
unei reacțiuni la nedreptăți)
Nici laie, nici bălaie. (O discuție fără concluzii)
Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.
Nici nu știi de unde sare iepurile. (despre posibilitatea unei întorsături favorabile)
Nici o fapta bună nu scapă nepedepsită!
Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii). (despre ingratitudinea unui mediu nefavorabil, a
unei situații extreme)
Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci. (idem ca mai sus)
Nici toate ale doctorului, dar nici toate ale duhovnicului. (nici prea roz, dar nici prea negru)
Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile așa cum le primești)
Nici turc, nici turleac la un fleac.
Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit. (nevinovat, nesuspectat)
Nimeni n-a moștenit pământul. (despre deșertăciunea așteptărilor și dorințelor omenești)
Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face. (despre egoismul privind propria
înțelepciune)
Nimeni nu-i profet în țara lui. (despre incertitudiea propriilor previziuni în ceea ce privește
perspectiva fiecăruia)
Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită. (despre o inerentă necesară istețime negustorească)
Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști. (despre necesitatea de a învăța,
neajungând inteligența nativă)
Nimeni nu s-a născut învătat.
Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească. (despre tendința omului
de a domina )
Nimic nu e nou sub soare. (adică lumea ar fi așa de la începuturi)
Noaptea e cel mai bun sfetnic. (despre idei bune survenie prin reflecție nocturnă)
Noapte bună găină că ți-e gușa plină.
Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...(Secara)
Nor mare - ploaie mică. (despre așteptări, speranțe create dar neîmplinite )
Noroc noroc și cu nasu-n troc.
Norocu-i și după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin);(adică nu ar fi totdeauna
întâmplător)
Norocul e de partea celor curajoși.
Norocul vine când nici cu gândul nu gândești. (deci e pură întâmplare)
Nu avem decât o viață - numai pisica are nouă.
Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul. (despre încredere în forțele proprii)
Nu căra apă cu ciurul. (despre lucrul inteligent, făcut cu cap)
Nu căra apă la fântână.
Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi. (Eminescu?) (despre cât de complexă este
lumea)
Nu cere ce nu ți se poate da.
Nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori
Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard. (ce-i în mână, nu-i minciună)
Nu e locul ci e dobitocul.
Nu e nici cal, nici măgar.
Nu e pentru cine se pregătește/ E pentru cine se nimerește!
Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fară să te sprijini.
Nu ești în toate mințile. (Ești nebun)
Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există și lichele)
Nu face pe prostul că așa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o lași)
Nu face purici mulți pe aici. (Are de gând să plece)
Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.
Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
Nu învăța găina să facă ouă.
Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Nu face azi ce poți lăsa pe mâine. (Ironic)
Numai c-o lovitură copacul nu cade.
Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
Nu mai poate de bucurie.
Nu mai umbla brambura.
Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
Nu-mi mai trebuie, că m-am prăjit odată.
Nu mor caii, când vor câinii.
Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine.
Nu orice gloabă a fost cal.
Nu orice muscă face și miere.
Nu persista în prostie.
Nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ.
Nu pune cal de curse să tragă la plug.
Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
Nu pune paie pe foc.
Nu râde de necazul altuia.
Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
Nu se știe ca pământul, Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).
Nu spune "hop" până n-ai sărit.
Nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui.
Nu sta, că-ți stă norocul.
Nu știe nimeni când îi bate ceasul.
Nu știe stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
Nu știi de unde sare iepurele.
Nu știi pe ce lume trăiești. (Ești desprins de realitate)
Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.
Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.
Nu te băga unde nu-ți fierbe oala. (Nu-ți da cu părerea la ce nu te pricepi)
Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.
Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
Nu te juca cu un pistol, dacă...(?) are glonț în încărcător.
Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
Nu te râde că te-ajunge!
Nu te râde că te-ajunge.
Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.
Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.
Nu-ți bate singur cuie in talpă.
Nu-ți da arama pe fată!
Nu-ți da în petic. (Nu face gafe.)
Nu-ți lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poți duce la bun sfârșit)
Nu-ți lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depășește)
Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.
Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar așa cum ți se dau)
Nu tot ce lucește, e diamant.
Nu tot ce zboară, se mănâncă.
Nu toți ce te bagă în căcat îți vor răul, și nici toți cei ce te scot de-acolo îți vor binele.
Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.
Nu vede pădurea de copaci.
Nu vezi pădurea de copaci.
Nu vinde castraveți la grădinar.
O
Tace si le face.
Taie frunză la câini.
Te-ai dus bou și te-ai întors vacă. (Nu ai învățat/priceput nimic.)
Te-ai făcut de cacao. (De rușine)
Te-a prins cu mâța-n traistă. (Ai mințit)
Te-a prins cu ocaua mică. (Ești necinstit)
Te ard de nu te vezi. (Amenințare cu o pedeapsă gravă)
Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă râsul lumii.
Te grăbești ca mireasa.
Te roade sărăcia precum rugina fierul.
Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.
Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
Toamna se alege pleava de grâu.
Toamna se numără bobocii.
Toate la vremea lor.
Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
Tot pățitu-i priceput.
Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.
Trag feciorii la frumoase ca muștele la ... dulceață. (eufemism)
Trai neneaco, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)
Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.
Tu le faci, tu să le tragi.
Tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge?
Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești. (despre mici neajunsuri cu
bătaie lungă)
Țara arde și baba se piaptănă. (despre indolenți în situații generale grele)
Țigările sunt cuie de coșciug.
Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea. (despre riscul unei comportări inoportune)
Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură. (avertizare la vorbe negândite)
Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.