www.dacoromanica.

ro
 ANNIE MUSCA cark_ 1

-1L--k
4x\Y -.1
u),)

ovt

TUDOR VORNICU

'ck )o/
Editura Terra, Foc§ani
2008

www.dacoromanica.ro
Coperta 1 : Tudor Vornicu, pe malul Marii Mediterane,_in portul
orasului Marseille, la inceputul anilor '60. In partea de
jos a copertei sunt imagini, incepand cu debutul la
Radio in 1945, pana la sfarsitul carierei sale in
Televiziune, in 1989.

Editura Terra
Focsani - 620034, Vrancea
Str. Eroilor, nr. 2
Tel. 0237.223372

Comenzi carte prin posta :

Tel. 0237.631185
Email : animusca@yahoo.fr

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Tudor Vornicu / Annie Musca Focsani, Terra, 2008
ISBN 978-973-8370-57-9

654.197 (498)Vornicu, T. (0:82-94)

929 Vomicu, T.

© Annie Musca
Tiparit in Romania

www.dacoromanica.ro
 grigt 7°.ttelgo Cram/earn

Mai mult ca sigur, nu s-a inventat vreun instrument

de masura, necesar pentru a aprecia ce a insemnat Tudor
Vornicu pentru TVR. Circula in popor gluma, ca. TVR
inseamna Tudor Vornicu §i...Restul!" Putini oameni au tiut
si au reu§it sa fie coroand pe fruntea unei institutii. Tudor a
fost coroana §i emblems. Cu un termen modern, a fost pri-
mul mare manager pe care 1-am cunoscut. Dar ce n-a fost?
Jurnalist exceptional, §ef venerat de subalterni, coleg admi-
rabil, realizator de programe exceptionale, care pot fi vazute
§i astazi cu interes i bucurie estetia, un om de succes, per-
soana publics cu merite autentice §i om nefericit in multe
din singuratatile lui.
Multi telea§ti din televiziunea de ieri §i de azi afirma
cu trufie ea au lucrat in echipa lui Tudor Vornicu, un brand
care garanta calitatea. S-au laudat, mai cu seams, colegi care
n-au facut parte din echipa §i doar au colaborat in varii im-
prejurari. Vornicu si -a numit echipa (el o cuno§tea cel mai
bine, nu-i aka ?) intr-un interviu acordat revistei «Flacara»
din 19 martie 1981. Tata echipa: Cristian Topescu, Octavian
Sava, Dan Mihaescu, Sanda Balaban, Ileana Vlad, Grigore
Pop, Aurora Andronache. Fire§te ca a lucrat i cu operatori,
montori, scenografi, mereu aceia§i, oameni caliti, care
faceau treaba asta istovitoare cu pasiune.
Daca to simtea daruit pentru profesie, devenea fratele
tau, prezent intotdeauna la greu. M-a vegheat nopti in §ir la

www.dacoromanica.ro
spital, dupa o operatie urmata de o stare precomatoasa si
cand mi-am revenit Si i-am multumit, nu a recunoscut ca ar
fi venit la spital. Cand a putut, ne-a ajutat pe fiecare, de la
soferi la presedinte, de la figurant la vedeta.
Am inteles Inca o data ce Insemna el pentru publicul
telespectator, intr-o vary la mare, mergand amandoi pe faleza
si auzind in spatele nostru comentariul unor tineri care spu-
neau: Daca asta e aici, inseamml ca la televizor e un pro-
gram... de belea!"
Am scris doua articole despre el, retiparite intr-o
carte, dupd ce nu a mai fost. Cred ca isi au locul si in cartea
de fats. Bineinteles ca Vornicu merita o carte si o stimez pe
cea care, iata, s-a incumetat sa o scrie.
Omul a devenit legenda Inca din vremuri, cand ceea
ce nu era interzis devenea obligatoriu! in noptile senine caut
intr-una pe cer o stea numita Tudor Vornicu, fiindca, plecand
de pe lume, el si-a asumat eternitatea...

Dan Mihaescu

www.dacoromanica.ro
 a ;ee e7-.atime Weniab ?
Jurnalistul din Anghelestii Vrancei a fost si va
ramane unul din misterioasele personaje care au marcat
mass-media romaneasca din secolul trecut.
Crainic sportiv la Radio si om de teren imediat dupa
Al II-lea Razboi Mondial, gazetar la oSportul Popular» cu
Max Banus si Emanuel Valeriu in primii ani ai republicii
proletare, redactor la «Scinteia» Si corespondent Agerpres
la Paris la inceputul anilor '60, presupus ofiter al Directiei de
Informatii Externe in aceiasi ani si om de televiziune 'Jana
la sfarsitul vietii, in aprilie 1989.
Acesta a fost Tudor Vornicu omul cu vieti paralele
cu o existents asemenea unei legende hollywoodiene, pe
care orice biograf si-ar don sa o scrie intr-o zi.
Lucrarea nu este un omagiu, asa cum prietenii s-ar
astepta, nici o istorie romantata. Mai degraba povestea unui
jurnalist cu radacini in tinutul Putnei si inaintasi valdenzi,
persecutati in nordul Italiei, ajunsi in Regatul Romaniei la
sfarsitul secolului al XIX-lea, in imprejurari demne de un
roman de calatorie.
Nu din tot felul de consideratii ,si literatura este
Acute.' viata", nota Tudor Vornicu in paginile jurnalului sau.
Deloc intamplator, redactarea va urma un stil limpede, fara
cuvinte pretentioase, nici prea multe figuri de stil si cu atat
mai putin, literatura.
7

www.dacoromanica.ro
 Multi se vor intreba daca biografia acestuia merita
sa fie scrisa. Voi continua sa cred ca viata oricarui om sim-
plu sau sofisticat, sarac on bogat care a avut ceva de spus,
s-ar cuveni pastrata in paginile unei carti.
Cine esti?", Cu ce to ocupi?" sunt doar cateva din
intrebarile adresate, atunci cand I i exprimi dorinta si inte-
resul de a incepe un astfel de proiect. Mai dureroase au fost
replicile, $i ele sub forma de interogatii, primite de la per-
soane capabile sa-ti ofere o simpla informatie: Cine are
timp sa vorbeasca sau sa" scrie despre Tudor Vornicu?"
Pe Tudor Vornicu 1-am descoperit in copilarie, prin
anii '80, cand sfar$itul de saptamana ne aduna" in fata te-
levizorului. Daca ma gandesc si la faptul ca era un talentat
regizor" de Reveioane, indraznesc sa spun cal-am cunos-
cut" mult mai devreme, chiar prin 1975-1976, ani in care in-
cepusem deja a prinde gustul $i a avea permisiunea sa
petrec" noaptea dintre ani alaturi de adulti.
Cand imi amintesc de monologurile lui Nea Marin
$i de Veta, femeia aceea pe cinste, care nu s-ar fi lasat inter-
pretata decat de Draga Olteanu-Matei, de cuplul de succes
Stela Popescu-Alexandru Arsinel, de romanticii Anda
Calugareanu $i Florin Piersic, de Mihai Fotino sau vetera-
nul" reveioanelor, Nicu Constantin, de maestrul Dem Radu-
lescu sau Cornel Vulpe, de umorul fara margini al lui Jean
Constantin, de neintrecuta Ileana Stana Ionescu, parca totul
s-a petrecut ieri. Si cum sa uiti figura nostima a lui Puiu Cali-
nescu sau ca erai contaminat pe viata de rasul Rodicai Po-
pescu-Bitanescu?! Sau cine ar indrazni vreodata sa $i-1
scoata din minte pe spiritualul si unicul Toma Caragiu?! Dar
cand fredonam melodii cu Marina Voica sau Margareta Pas-
laru, cu Mirabela Dauer sau Angela Similea si mai tarziu cu
Stela Enache $i Florin Bogardo, credeti ca mai simteam lipsa
8

www.dacoromanica.ro
Desenelor animate de pe micul ecran?
Alegandprotagonistul acestei cacti imi puneam cu o
oarecare teams intrebarea: Oare detesta el biografiile?",
mai ales ca la ie§irea din emisie nu-i placea deloc sa fie apre-
ciat de colegi.
Din respect pentru el, am considerat ca era primul pe
care ar fi trebuit sa-1 contactez i caruia sa-i adresez intreba-
rea: Voulez-vous dansez avec moi?
Chiar daca se confesa destul de rar, am vrut totu§i sa
cred ca acel om galant mi-ar fi acordat macar un dans...
Si totui, dupd ce i-am descoperit familia, doar o
parte din temeri disparuse!
Pe parcursul redactarii simti cum iti asumi un risc:
acela de ate ata§a sau deta§a de personaj. Si totu§i, it iube*ti
de la inceput pand la scar§it, iar iubirea nu e sinonima cu
apologia vietii acestuia. Unul o traie§te, iar altul o scrie §i
intre cei doi semnatari (traitorul §i povestitorul) se creeaza
o relatie speciala. Daca primul o parcurge ca pe o
intamplare, al doilea trebuie sa o descrie cu precizie de
matematician, fugand cat poate de hazard. Poate nu gre§esc
daca it socotesc pe traitor neajutorat, pentru simplul motiv ca
nu i se mai poate da dreptul la replica. E plecat in lumea
celor care nu mai sunt, dar s-a incapatanat sa fie in paginile
acestei cacti. Marturiile unora, confidentele altora,
fotografiile Si emisiunile vizionate m-au ajutat sa-i refac
portretul.
Am incercat sa restitui cateva mici" adevaruri
despre Tudor Vornicu. L-am readus in mijlocul vostru, aka
cum it §tiati sau a§a cum nu l-ati cunoscut vreodata, iar faptul
ca a venit pe lume undeva, in Vrancea, a dat un oarecare
impuls hotararii mele. Nici originile §i nici pasiunile, dupa
cum nici slabiciunile §i neimplinirile acestui om controversat
9

www.dacoromanica.ro
nu aveau cum sa ma lase indiferenta.
Demult, 1-am asemanat §i eu pe Tudor cu Lino
Ventura §i nu §tiam atunci ca are radacini italiene. Asemana-
rea dintre el §i monstrul sacru al Marelui Ecran nu s-a rezu-
mat doar la nivelul fizionomiei. Cu un caracter incapatanat
de Parmesan, Lino devenea in 1950 campion european la
lupte greco-romane. Iata Ca interesul pentru sport era Inca
un punct comun. Ca §i italianul, devenit unul dintre cei mai
buni actori in Tara de adoptie, Tudor invata sä frecventeze
oameni instruiti, facandu-§i educatia de o maniera autodi-
dacts. Acela§i om glumet §i plin de viata in relatiile sale,
aceea§i latura intransigents in exercitarea profesiei. Rezervat
§i generos, riguros §i adesea lira concesii. In plus, le meme
regard ce tradeaza omul cu inima mare.

Descendentilor familiei Vornicu, Luciei Radu,

prietenilor §i colegilor oameni de televiziune sau nu care
au raspuns invitatiei de a transcrie cateva amintiri legate de
Tudor, tuturor le multumesc. Ei mi-au permis §i m-au ajutat
sä ma apropii de identitatea personajului, punandu-mi la
dispozitie fotografii §i documente din arhiva personala.
Dan Mihaescu, Octavian Sava, Marie-Jeanne §i
Mircea Gherghinescu, Aurora Andronache, Ileana Pop, Katy
Vasiu, Mia Anghene, Cristian Topescu, Emil Lucaci, Iolanda
Bala§, Tiberiu Stama, Vasile Popa... mi-au demonstrat Ca
oamenii nu au disparut Inca de pe Terra. Iata de ce ma inclin
in fata lor!
A§ fi vrut sa multumesc §i institutiei careia Tudor
Vornicu i-a daruit un sfert de secol din prea scurta lui viata,

10

www.dacoromanica.ro
dar nu prea am avut cui... Ba da! A fost o doamna de la Do-
cumentare", singura care a inteles ca a scrie cacti n 'est pas
une bonne affaire.

www.dacoromanica.ro
gjadieea I

www.dacoromanica.ro
 Olaanated. graddeigainamene

Anghelesti, sat de razesi din fostul Tinut al Putnei,

aruncat intr-unul din colturile cele mai indepartate ale
Vrancei de astazi, tocmai pe Valea Domositei, cu paduri de
salcam 1i poieni cat vezi cu ochii, este locul de poveste
pastrat de Tudor in suflet si in gand. In satul care avea statut
de comuna rurala" si facea parte din Plasa Caregna-
Paunesti, la mijlocul anilor '20 a vazut Tudor Vornicu
lumina zilei.
La conacul construit de bunicul italian la inceput de
secol XX, pe mofioara din sat, au petrecut candva placute
seri de vara cunoscuti teleasti: Emanuel Valeriu, Marie-
Jeanne si Mircea Gherghinescu, Titi Acs, Aristide Buhoiu.
Unii dintre ei si-au parasit pe neasteptate telespectatorii, iar
altii s-au desprins din cerc din varii motive.
Pe deal, la AngheleVi, unde semnalul de emisie tv
era foarte slab, a urcat carul TVR. Titi Acs a stat trei ore
pe case pentru a fixa o antemi, dar incercarea lui a fost za-
darnica", Iii aminteste Sorin Vornicu, nepotul lui Tudor, la
vremea respective, un tam printre cei mari.
Cu talentul sau de fotograf, Mircea Gherghinescu ne-
a facut sa privim astazi cu emotie chipuri ale personajului
din anii '60-'70, pe cand Sylvana 1i Nicolae ii intampinau cu
drag in pragul casei parintesti de sub deal.
Astazi, satul apartine comunei Ruginesti, acolo unde
in 1861 s-a nascut Sava Athanasiu, pe care pasiunea pentru
15

www.dacoromanica.ro
geologie §i paleontologie 1-a adus printre nemuritorii de la
Academia Romand.
Pentru cei dornici de calatorii inedite, nu ar strica o
scurta prezentare a acestei comune.
Ea se situeaza in zona de contact a Subcarpatilor
Vrancei cu Campia Siretului Inferior, pe cursul inferior al
raurilor Trotus §i Domosita si cuprinde patru sate: Ruginesti,
Anghelesti, Copacesti §i Valeni, insumand o suprafata de
9113 ha. Legenda spune ca. Stefan cel Mare ar fi daruit unui
anume Bogdan (pe Valea Trotusului) o mosie ce cuprindea
cele patru sate locuite astazi de aproximativ 4455 locuitori.
Bogdan ar fi avut patru flu (Faun, Rugina, Copa.cel §i
Anghel) care, dupd moartea tatalui, au impartit mosia intre
ei si au intemeiat satele ce le poarta astazi numele. Traditia
spune ca numele satului ar veni de la paharnicul Anghel sau
de la numele batranului Anghel, intemeietorul §i stapanul
Obstii. Se stie ca pe teritoriul romanesc batranii de la tars
transmiteau urmasilor numele lor, adaugandu-le terminatia
egti. Poate acelasi lucru s-a intamplat §i cu denumirea
Anghelestiului.
Daca odinioard femeile iii spalau toalele in apele
raului Domo§ita, iar copiii mergeau la scaldat in luna lui
Cuptor, in ziva cand am imortalizat-o pe peliculd, valea
acestui rau parea neinchipuit de trista. Era plind de cioate §i
nu mai rasuna de glasuri de copii ca altadata. Uneori e destul
de greu sa ajungi in satul lui Tudor pentru ca, in ultimii ani,
rdul lard apa a devenit inimaginabil de razbunator cu
localnicii.
Muffle de salcam din zona au fost prielnice dintot-
deauna apiculturii. Si astazi, intr-o poienita lasata urmasilor
de batranul Gianetti sunt ingrijite cateva familii de albine. Pe
once colina te-ai ridica, privelistea minunata ti se desrasoara

16

www.dacoromanica.ro
in fata ochilor §i iti desfata sufletul, iar casele din satele ve-
eine par desenate. Aici traiesc aproximativ 1315 persoane
§i in cladirea §colii in care au invatat §i profesat cei din nea-
mul Vornicilor functioneaza Gradinita.
Cu o natura diversa daruita de Bunul Dumnezeu,
Anghele§tii lui Tudor au reu§it sa mai pastreze ceva din
parfumul satelor de odinioard. Situarea localitatii departe de
forfota Drumului European 85 a fost un adevarat privilegiu
pentru locuitori, de§i acestora nu prea le-a fost u§or de-a lun-
gul anilor sa ajunga la ora§.
Cel mai apropiat targ este Adjudul, situat la 10 km.
In aceasta urbe, a§ezata mai aproape de Bacau decat de
re§edinta judetului, s-au nascut oameni remarcabili: ingine-
rul §i istoricul de arta medievala Gheorghe Bal§, eseistul §i
dramaturgul Dan Botta §i fratele acestuia, poetul §i actorul
Emil Botta; actorul Ion Dichiseanu, dar §i regizorul
Gheorghe Naghy. Soprana Angela Gheorghiu, a carei voce
a uimit o lume Intreaga, a venit pe lume tot in 'Drawl de pe
Trotu§.
De§i soarta vitrega a fault ca Tudor sa-§i petreaca o
bund parte din copilarie §i adolescents departe de acest tinut,
peste ani acesta avea sa se razbune intr-un mod original,
venind cu drag, an de an, la casa parinteasca.
De la Inceputul acestui capitol am incercat sa-i
previn pe cei care nu prea au timp sa se intoarca in timp si,
vrand-nevrand, i-am facut sa priveasca in urma, iar celor ce
se incapataneaza sa uite trecutul de orice fel, am incercat sa
le flu alaturi. M-am cufundat pentru o vreme intr-o alts lume
§i pove§tile batranilor le-am trait aievea. $i astfel, tentatia
de inceput s-a transformat treptat in pasiune.
Pentru infati§area acelor timpuri nu a§ mai vrea sa
fac uz de apelativul trecute. Le-a§ numi mai degraba tim-

17

www.dacoromanica.ro
puri traite, deloc uitate, ci pastrate cateodata involuntar in
sufletele urmagLor. Sau mai simplu, timpuri neatinse de tim-
puri.
Daca cititorii doresc sa aprinda o lumanare la
capataiul stramo§ilor lui Tudor, vor mai avea Inca norocul sa
admire frumoasa bisericuta de lemn, ce sala§luie§te in
mijlocul cimitirului, cunoscuta sub numele de biserica
«Sfantul Gheorghe» a Schitului Calugaresc. In cazul in care
satenii, Biserica §i responsabilii monumentelor istorice vor
continua sa ramana indiferenti la soarta acestui laca§, riscati
sa gasiti peste cativa ani doar ruinele unei foste biserici
construite si reparate ocu vrerea Tata lui, cu ajutorul Fiului
si cu savarsirea Duhului Sfeint», aka cum am descoperit in
Pisania sapata, cu secole in urma, pe ancadramentul usii.
Cum aratau Anghele§tii in anii '20, e mai greu de
imaginat pentru tanara generatie.
Era un tinut bogat, cu oameni aparte. Fiecare fami-
lie avea cate cloud perechi de boi si patru-cinci juncani. "
Taranii din Anghele§ti, harnici si curajosi, des-
pre care poveste§te Sergiu Vornicu imbracati in itari, au
sapat un tunel de 30 de metri pcinci la depozitul de arme al
rusilor, au luat arme si au luptat vitejeste in linia a doua a
frontului in Primul Razboi Mondial". Dar ei fusesera re-
marcati mult mai Inainte de insu§i regele Belgiei, invitat la
vanatoare de printul Mavrocordat, imediat dupd rascoala din
1907.
Satul s-a confruntat cu o istorie pe alocuri zbuciu-
mata. Evenimente ca Razboiul de la 1916-1918, criza eco-
nomics din anii '30, instaurarea dictaturii Regelui Carol al
II-lea in 1938, dar §i al II-lea Razboi Mondial, urmat de
episodul foametei din 1946-1947 au fost puternic resimtite.
Dupd cei doi ani de foamete §i consatenii lui Tudor au ajuns

18

www.dacoromanica.ro
la limita subzistentei, find fortati sa plece in alte judete in
speranta colectarii de cereale pentru a-si salva familiile de la
inanitie. Despre aceasta «apocalipsa», care a lovit Moldova,
isi aminteste Sergiu, pe atunci adolescent: Tudor era in Bu-
curesti si incepuse facultatea, iar eu eram elev in ultimul an
de liceu ci am hotarat sa plec tocmai la Pecica-Arad unde
ma astepta fratele tatei, unchiul Ghita. Mama, grijulie din
fire, m-a intrebat: «Cum crezi ca ai sa traversezi Romania
cu calul si caruta?»"
Raspunsul a venit din vointa si curajul tanarului de
17 ani. Era o iarna cumplita. Cu Gligore a Babei din sat
am construit o sanie, I-am pregatit pe Cerchez, am luat
de-ale gurii cei patru iepuri pe care ii vcinasem si, in ciuda
rugamintilor mamei, am pornit la drum lung. De teams de
a nu fi atacat de rucii care erau atunci in ;aril, mi-am luat
si pistolul de calibrul 10 sa -1 folosesc in caz de nevoie", isi
aminteste Sergiu Vornicu.
Nici marea calatorie de 17 zile ale lui ianuarie 1947,
cu umilintele indurate intr-o casa de unguri de la Targu Se-
cuiesc, nici gerul naprasnic si nici somnul sub cerul liber nu
au fost uitate de fratele mai mic al lui Tudor.
Satenii oameni gospodari, proprietari de paduri si
poieni nu au agreat instaurarea comunismului dupa 23 au-
gust 1944 si, bineinteles, nici colectivizarea.
inceputa in 1948, dupd modelul impus de Uniunea
Sovietica, cand Tudor era deja angajat la (dportul Popular»,
colectivizarea fortata nu s-a sters din memoria celor ramasi
acasa. Dupd ani de teroare si infometare, si in tinutul de unde
plecase Tudor, colectivizarea fusese declarata incheiata de
Gheorghe Gheorghiu-Dej. Fiul cel mare, plecat in Occident,
nu avea cum sa mai perceapa fenomenul trait de parinti si ru-
bedenii tarani deposedati de.pamant. Era in alts lume si

19

www.dacoromanica.ro
avea cu torn! alte preocupari. De pe urma colectivizarii, li-
vada cu soiuri alese de batranul Gianetti a fost scosa si pusa
pe foc, culmea, de aceiasi tarani din sat.
In ciuda faptului ca anii copilariei petrecuti aici au
fost destul de sporadici, pe Tudor it legau amintiri dragi de
locul natal. Plimbarile pe timp de iarna cu bobul construit
in sat, sotiile puse la cale cu fratii mai mici sau felul cum
i-au venit de hac popii Veliccu, care odinioard refuzase sa-i
increstineze, constructia morii de apa cu inventivul bunic
din Piemonte, dar §i mirosul cozonacilor pregatiti de bunica
Louise pentru zilele de Pasti aveau sa-1 insoteasca toata
viata. Amintirile acestea it goneau spre locul de obarsie,
unde revenea on de cate on gasea ragazul.
In casa parinteasca i s-a pastrat mult timp propria-i
camera. Aici se regasea dupa zbuciumul vietii bucurestene.
In vechiul Tinut al Adjudului, copiii familiei Vor-
nicu nu cunoscusera Inca lipsurile. Se indestulau din fructele
culese din propria livada, iar la masa legumele si zarzavatu-
rile de tot soiul imbogateau pranzul de fiecare zi. Musafirii
ajunsi la conac ramaneau uimiti auzind ca animalele de curte
erau strigate si dezmierdate in italiana §i franceza. Sylvana
era harnica §i priceputa in ale gastronomiei, iar preparatele
din vanat ii adunau pe toti in jurul mesei. Prin grija mamei,
greutatile traite de parinti si bunici au fost doar subiecte de
povestiri rostite in lungile seri petrecute in Delta Dundrii.
Astazi, in locurile pe unde personajul si-a purtat odi-
nioard pa§ii, numele lui mai dainuie prin existenta unui neam
de Vornic: Sorin Vornicu, nepotul din frate Si flu! sau,
nazdravanul Neculai. Ei vor duce mai departe o particica din
imaginea lui Tudor in Dealul Anghelestilor, spunand
oaspetilor: Aici s-a nascut Tudor Vornicu!"

20
www.dacoromanica.ro
 Wa/m. ek, Wvii3,

Tache Vornicu, bunicul dinspre tats, s-a nascut in

anul 1856, find singurul copil din familie cu §tiinta de carte.
Taina literelor o descoperise in mijlocul calugarilor veniti
de la Muntele Athos §i stabiliti la Anghele§ti pe locul numit
astazi Valea Manastirii.
Moldoveanul i,si alesese nevasta pe masura- ",
spune Sergiu Vornicu despre bunicul sau, referindu-se la sta-
tura lui Tache, de peste 1,90 m. Era vorba de bunica Tudora,
pe numele ei de fats Samson, mai tanded cu doi ani, din
Copace§tii Rugine§tilor.
Afland cate ceva despre Vornicii din Tinutul Adjudu-
lui, to la§i ispitit de onomastica patronimului lor.
«Vornicu» este un nume cu rezonanta §i vine de la
vornic mare dregator la curtile domne§ti, insarcinat cu
conducerea treburilor interne ale tarii, avand §i atributii ju-
decatore§ti. Cel dintai boier din Divan, avand sarcini de car-
muitor §i inalt judecator al curtii domne§ti §i al intregii tani,
era ridicat la rang de Mare Vornic. Am aflat §i de existenta
unui aka -zis Vornicel. Dupd cum i se spunea, acesta era
un subaltern al Vornicului, insarcinat cu judecarea pricinilor
mai mici de prin sate.
Toate aceste lucruri stau scrise in cacti de istorie, dar
pe «vornic» it cuno§team atat de bine din copilarie §i nu era
mereu acela§i. 'Ikea ulitele in lung si -n lat sd-i pofteasca pe
consateni la nunta. El anunta vecinilor vestea cea mare §i
21

www.dacoromanica.ro
ziva cununiei religioase. Era ales din randul cavalerilor din
familia mirelui si a miresei. Socrul mic sau socrul mare it
insarcina sa mearga la neamuri §i sa le cinsteasca cu vin din
plosca. Mai tarziu, oamenii au evoluat, iar vornicul a re-
nuntat la traditionalul vas in favoarea banalei sticle. Nu mai
adresa nici verbal invitatia, umbla cu ea scrisa si mai tarziu,
tiparita.
Desi multe obiceiuri legate de nunta au fost inghitite
de falsul modernism si de nepasarea taranului roman, astazi,
in lumea satului, vornicul a supravietuit. El nu si-a incheiat
decat pe ici pe colo misia.
Cu nume de familie primit din mosi-stramosi, s-ar
parea ca Tache a fost oarecum ghidat de acesta. Multi ani la
rand a fost cel insarcinat cu treburile comunitatii, reusind sa
fie in gratiile locuitorilor prin functia de primar al comunei
Anghelesti. lmpreund cu Tudora a avut opt copii, carora le-
a dat o aleasa educatie. Cel mai mare dintre flu a fost
Constantin-Costica, urmat de Gheorghe. Apoi a venit pe
lume Vasile, plecat la Campulung Muscel, si Simion, mais-
tru-sofer la Bucuresti. Au fost si trei fete dar, din pacate, ru-
dele si-o amintesc doar pe Catrina. Ultimul for copil a fost
tot un baiat, Nicolae, tatal lui Tudor, nascut la o distanta de
25 de ani de cel mai mare dintre frati.
Se stie ca din Romania, dupd secularizarea averilor
manastiresti in 1863, calugarii greci au plecat la Athos cu
adevarate tezaure. In Anghelesti, monahii de la care Tache
invatase slova au facut acelasi lucru. Aceasta nedreptate 1-a
framantat mult pe bunicul, determinandu-1 sa is calea Sfan-
tului Munte. Anii petrecuti acolo pentru descoperirea actelor
de proprietate luate de greci dupa sejurul for au fost in zadar.
La intoarcere, Tache Vornicu nu a ascultat sfaturile italianu-
lui Gianetti, sa pastreze documentele intr-o Banca si, dupd

22
www.dacoromanica.ro
mai multe aventuri, actele cautate cu atata chin prin manasti-
rile Greciei s-au pierdut.
De inimei rea", bunicul dinspre tats se stinge din
viata la doar 44 de ani, in anul cand sotia sa era insarcinata
cu tatal lui Tudor. Pentru inmormantare bunica Tudora a
luat cu imprumut 1 leu de our de la popa Andrei Veli,scu din
sat. Cu datoria platita, dupei trei ani, preotul satului o lass
lard pameint, iar mai tarziu refuzei sa ne boteze", povesteste
Sergiu Vornicu.
Tudora si-a crescut cei opt copii intr-o lunga vaduvie,
de peste 4 decenii, iar la varsta de 81 de ani a trecut la cele
vesnice, la adapost de ororile celui de-al Doilea Razboi
Mondial. Despre bunicul Tache, cei trei baieti vor afla doar
din povestirile parintilor. Nici macar mezinul Nicolae nu
apucase sa-i spund tats, daramite nepotii, bunic! Dintre toti
unchii lui Tudor, Gheorghe Vomicu, nascut in 1892, a urmat
o cariera didactics si s-a remarcat in press. A absolvit, ca sef
de promotie in 1915, Scoala Pedagogica de la Barlad. Orasul
ii cinsteste memoria, inscriindu -1 pe lista personalitatilor, a-
laturi de nume sonore ca Alexandru Vlahuta, Dimitrie Bag-
dasar sau sculptorul Marcel Guguianu on autorul Sfeirlezei
cu fofeze. Numele for vor ramane vesnic legate de frumosul
Tinut al Tutovei de altadata.
La nici un an de la repartizarea la scoala de la Rugi-
noasa, unchiul Ghitii va fi mobilizat pe front. Primeste «Co-
roana Romaniei» dupa luptele de la Buzau, Marasesti si
Oituz, dar si «Steaua Romeiniei», ca urmare a participarii la
luptele din Ardeal si Tisa-Szolnok.
In 1921, cand Nicolae era deja invatator la An-
ghelesti, fratele acestuia, Gheorghe Vornicu, este numit pro-
fesor la catedra de istorie si geografie a So:Ali Normale
«Regele Ferdinand» din Sighetul Marmatiei, unde va

23

www.dacoromanica.ro
ramane 10 ani. intamplator in aceeasi institutie prestigioasa
de invatamant, Nicolae isi finaliza studiile. Dupd Primul
Razboi Mondial, Scoala Norma la de la Bar lad si-a Intrerupt
cursurile. De aceea, tandrul a fost nevoit sa piece departe de
casa. Cum Scoala Pedagogics de la Sighetul Marmatiei
anuntase in press ca ofera cazare gratuita in internat, Tudora
hotaraste ca fiul ei cel mic sa -ii continue studiile aici. In cei
doi ani petrecuti in unul dintre cele mai nordice colturi ale
Romaniei, Neculai avea sä deprinda arta impaiatului de
pasari la orele de Lucru Manual, sub atenta supraveghere
a unui ungur", mare maestru in ale taxidermiei.
Exact in anul and se nastea Tudor, cu ocazia
Congresului profesorilor de geografie de la Sighet, in pre-
zenta savantului sovejan Simion Mehedinti, s-a inaugurat
Muzeul Etnografic al Maramuresului in cladirea Palatului
Culturii. Acesta lua fiinta gratie eforturilor unchiului Ghita,
sub impulsul prestigioasei Asociatii Transilvane pentru Li-
teratura Romano i Cultura Poporului Roman (ASTRA).
La Anghelesti, in casa rudelor, am rasfoit pentru
prima oars unicul sou roman, Umbra lui Horea, publicat la
Editura Eminescu in 1973, cu un an inainte de disparitia sa.
Tudor se mandrea cand venea vorba de unchiul
Ghita , o personalitate cu o bogata activitate publicistica.

24

www.dacoromanica.ro
 1-t;tfoge stfifrivo, ihe 6Wia
"'o/ino,fitrd

Originea familiei bunicilor dinspre mama era ceva

rarisim pentru locuitorii Anghelestilor. De atunci si pana
astazi nu le-au mai calcat pragul alte natii, cum sunt
obisnuiti batranii din acest tinut sa numeasca celelalte po-
poare.
Bunicul, pe nume Guido Gianetti, nascut la 13 mar-
tie 1873, era un italian sarmant din localitatea Tone Pel lice,
situata intr-una dintre cele mai bogate regiuni din nord-
vestul Italiei, Piemontul.
La Commune di Tone Pellice sau La Torre de Pelis,
cum i se spune in occitand, este un oras superb, situat la
aproximativ 50 de km de Torino si cunoscut ca unul din lo-
curile unde crestinii s-au ridicat impotriva abuzurilor papa-
litatii. Poate Ca frumusetea si istoria sa I-au determinat pe
Edmondo de Amicis, scriitorul nascut au pied des Alpes, sa
numeasca locul de provenienta al bunicilor maternali ai lui
Tudor, «Geneva italianei».
Lungi persecutii din partea Bisericii Cato lice si lupte
religioase au marcat viata acestui orasel, iar Muzeul Valden-
zilor de aici prezinta aspecte culturale, economice, sociale
despre istoria zbuciumata a comunitatii. Stancile abrupte,
maiestatea Alpilor inzapeziti, potecile spre munti, Biserica
Pegerii sau «Ghiesa d 'la Tana», unde pastorii valdenzi pri-
25

www.dacoromanica.ro
goniti de cruzii mercenari trimi§i de papa tineau adundrile,
amintesc calatorului deviza acestora: Lux lucet in tenebris.
Guido, a carei placuta prezenta razbate dincolo de
fotografii, era descendent al unei familii de elita. Mama se
numea Eliza §i era o contesa de origine austriaca. Dupa
casatoria cu Michelangelo Gianetti, fiul unor nobili italieni,
proprietari de filaturi de prelucrare a matasurilor aduse din
India, Eliza va na§te trei baieti: Guido, Ernesto §i Dario.
La confluenta a trei culturi, tandrul Guido o cunoa§te
pe frumoasa Louise Constantin, nascuta, in octombrie 1874,
din parinti francezi, dar crescuta tot in Italia. De profesie in-
giner, specialist in topometrie, devenise un mare pasionat de
vanatoare §i calatorii. Fusese selectat in Italia sä participe la
Expeditia de pe Amazon dar, din cauza imprejurarilor isto-
rice, nu a mai avut loc. Aflasem Intre timp ea strabunicul
Smarandei facuse cote putin din toate: medicina, drept, an-
tropologie".
Ernesto se casatorise cu o domni§oara olandeza
instarita. Impreund au plecat in Indonezia, in insula Java,
unde au §i infiintat o plantatie de arbori de cauciuc. Cum
afacerile for devenisera prospere, iar persecutiile catolicilor
nationaliti erau greu de suportat, Guido i Louise au dat
curs invitatiei lui Ernesto lard sa ezite vreo clips.
Cu toate ca tanara Louise o purta in pantece pe mama
lui Tudor, cei doi se aventureaza Intr -un lung voyage cu va-
porul. Pentru Guido, care pendulase de-a lungul catorva ani
buni Intre diverse zone ale Globului, aceasta noud calatorie
era la fel de incitanta.
A§adar, in 1896 se vor Imbarca din portul Le Havre
cu destinatia Java. Pe vapor insa, intalnesc un aristocrat fran-
cez. Acesta venea in Romania §i era o buns cuno§tinta a
printesei Mavrocordat. Afland ca italianul era atras de

26

www.dacoromanica.ro
vanatoare, Ii determind pe cei doi sa face o escala in Roma-
nia, mai precis la Constanta. In tam noastra italianul a aflat
de vanatorile de porci mistreti i ur§i organizate in muntii i
dealurile din cotul Carpatilor §i tot in acest context a intrat
in gratiile printesei, care detinea mai multe domenii in tinu-
tul de ba§tina al jurnalistului.
Dar cine era aceasta printesa Mavrocordat?
Era Madame Claire de la Forest Divonne (1889-
1978), nepoata Ecaterinei (Cocuta) Conachi §i fiica Ecateri-
nei Ruspoli.
Cu un an Inainte de a fi rapusa de malarie, Cocuta,
sora dupd mama a lui Costache Negri, va da na§tere ultimu-
lui ei copil, nimeni altcineva decat Ecaterina Ruspoli (1868-
1912), mama printesei pe care avea s-o cunoasca
piemontezul Gianetti debarcat in Romania. Aceasta a fost
sotia contelui francez Joseph-Albert de la Forest Divonne
(1859-1939), de unde §i numele Clarei. Nepoata Cocutei va
capata titulatura de printesa Mavrocordat, prin casatoria in
anul 1912, cu printul Vladimir Mavrocordat (1889-1945),
unul din mo§tenitorii lui Constantin Brancoveanu.
La Inceputurile for in Romania, sotii Gianetti au lo-
cuit o perioada in Dobrogea, dupe ce parasisera Odobasca,
localitate din judetul Ramnicu-Sarat, unde s-a nascut mama
lui Tudor. Astazi, Odobasca este un sat component al comu-
nei Poiana Cristei din judetul Vrancea.
lmpresionati de cartea de vizita a italianului i de ac-
tivitatea desfa§urata in Asia, printul §i printesa i-au propus
acestuia sa-i administreze moiile din zona Domne§ti-Ru-
gine*ti. S-ar parea ca numai la Anghele§ti, cei din neamul
Mavrocordatilor detineau mii de hectare.
Atras de frumusetea locurilor, inginerul a acceptat §i
s-a stabilit Intr -unul din colturile extreme ale Vrancei de

27

www.dacoromanica.ro
astazi, unde a primit in proprietate 12 hectare. Legile din
acele timpuri nu permiteau strainilor care nu implinisera 20
de ani de la stabilirea in Romania, sa devind proprietari.
De-abia pe la 1923, Guido si Louise vor deveni proprietari
de drept si locuitori legali ai Anghelestilor, dupd ce fusesera
santajati de lftimie Novac, dascalul satului.
Cel care parasise Tone Pellice pentru totdeauna a
construit un conac cu etaj in stilul acelor vremuri unde s-a
mutat cu familia. Rantatea lui Novac va plana si peste ani
asupra italianului. La cateva luni dupd nasterea lui Tudor,
acesta, manat de invidie, plateste cloud persoane cu cate 100
de galbeni sa dea foc conacului. Frumusetea conacului a fost
schilodita in acel incendiu, iar superba mansards, niciodata
refacuta. Adevarul nu s-ar fi aflat, daca peste ani, unul din
complici, zacand pe patul de moarte, cu constiinta incarcata
de pacat, nu ar fi marturisit totul.
La 21 mai 1897, la Odobasca, venea pe lume primul
for copil. Parintii i-au dat numele Sylvana. Astfel, chipesul
Gianetti si-a exprimat Inca o data dragostea fats de padure.
Cea de-a doua fiica, Micheline, era favorita Louisei
si se remarca prin eleganta. Adora palariile, iar cateva foto-
grafii o infatiseaza mereu senina, parca necunoscatoare a
grijilor casei. Nu s-a casatorit niciodata, nu a avut copii si a
stat mai mult in localitatea unde au poposit parintii ei. Mai
tarziu, din cauza sanatatii precare, va merge la rude la Bu-
curesti, dar cu toate ingrijirile nepotului Sergiu, Micheline se
prapadeste in 1968.
Titina, mezina, a luat calea calugariei, intrand intr-
o manastire catolica din Stana de Vale. Acolo, in inima Apu-
senilor, se gra mormantul matusii ce purtase candva numele
unei melodii cantate de Jacques Brel.
Cele trei surori cu sange albastu au crescut a la

28

www.dacoromanica.ro
campagne, dar Intr -o atmosfera oarecum diferita de cea a
anghelestenilor obisnuiti. In casa vorbeau italiana si fran-
ceza, iar graiul baginasilor nu mai era o problems pentru
piemontezii ajunsi pe pamant romanesc de mai bine de
jumatate de secol.
Bunica Louise s-a stins din viata la varsta de 72 de
ani, in 1946. Batranul Guido o Ingrijise pans in ultima clips.
Dupd 6 ani, Inainte de a implini 80 de ani, isi Incheie si el so-
cotelile cu lumea aceasta.
Cu siguranta, cei doi parinti suferisera destul, stiind-
o plecata pe fiica cea mare departe de casa. De prezenta bu-
nicilor italieni, Tudor nu a avut sansa sa se bucure prea mult.
Aflat in Delta, apoi la Tulcea si Galati si dupa razboi in Ca-
pitals, primul nepot le-a dus dorul ani de-a randul.
Nici consatenii nu 1-au putut uita pe Gianetti, intrucat
de numele acestuia se leaga unele lucruri cu adevarat re-
volutionare pentru vremea aceea cum ar fi casa de apa si
moara de apa. Cateva gradini din jurul conacului, aflate
astazi in posesia unor localnici, amintesc de vrednicia si ge-
nerozitatea italianului descins la Anghelesti din minunata
Valle Pellice. Unii sateni, mai saraci, au primit chiar din
(mama sa» cateva fasii de teren. Cat a trait aici, larghetea
sufletului it facuse sa se conformeze proverbului: Pomand
din pomana, Rai se face".
Evenimentele istorice, timpul si distanta dintre satul
vrancean si orasul Tone Pellice nu i-au mai dat ocazia italia-
nului sa-i revada pe ai sai. Cu aventurierul Ernesto sau cu
Dario, care studiase teologia la Colegiul lezuit Saint-Michel
din Fribourg-Elvetia, Guido si Louise pierdusera once
legatura.

29

www.dacoromanica.ro
 gjja,4411: dirtedae v.ker/ria

Intre fiica cea mare a inginerului Gianetti §i invatato-

nil din sat, Nicolae Vornicu, s-a infiripat o frumoasa poveste
de dragoste. Faptul ca acesta era putin mai tanar decat Syl-
vana nu a fost o piedica in calea iubirii si hotararii lor.
Tanara provenea dintr-un mediu mai mult sau mai
putin asemanator cu cel al viitorului sot. Era o domni§oard
cultivate si manifesta un gust deosebit pentru lecture. Ab-
solvise la Paris o Scoala Pedagogics dar, in ciuda tuturor in-
cercarilor, diploma obtinuta nu i-a fost niciodata recunoscuta
in Romania. De aceea, nu a profesat ca institutoare.
Nicolae iubea natura §i era atras de vanatoare ca si
tatal logodnicei sale. In 1925 cei doi s-au casatorit la An-
ghelqti §i Dumnezeu le-a daruit trei copii: Tudor, Guido si
Sergiu. Au locuit de la inceput la conac, la parintii fetei.
Pe mama lui Tudor o pot descrie doar din fotografii.
Mezandu-le in ordinea scurgerii timpului, imaginile pastrate
din acei ani ne infati§eaza o domni§oard eleganta §i supusa
sfaturilor parintilor. 0 admiram in frumosul costum valdenz,
iar in vara anului 1929 o descoperim la Anghelqti, deja
mama a trei baieti. Mai tarziu o intalnim undeva in Delta,
alaturi de sot §i de cei trei fii, poate cel mai frumos §i mai
complet tablou de familie. Toti sunt la drum, dincoace de
gardul de nuiele, a§ezati pe un trunchi de piatra. Sylvana, in
rochia cu imprimeuri sobre, cu parul pieptanat in stilul ani-

30

www.dacoromanica.ro
lor '30, este o sotie o mama tandra. Priveste senin in obiec-
tiv, iar blandetea sa razbate din hartia fotografica. Nicolae,
in tinuta lipovenilor, priveste dincolo de timp, iar cei trei
copii sunt minune mare extrem de supusi, ascultand cu
atentie indicatiile fotografului. Nici nu clipesc! Tudor, usor
Incruntat, se afla in centrul tabloului, sub aripa ocrotitoare a
mamei, iar mezinul Sergiu in poala acesteia. Pe genunchii
tatei sta Guido, mijlociul, tinandu-1 de mans, cu o oarecare
teams in privirea-i inocenta.
Peste ani, intoarsa in casa parintilor, aceeasi prezenta
marunta. Ochii au devenit mai incercanati, dar raspandesc
aceeasi blandete din anii dusi ai tineretii.
Vorba ca baietii seamana mai mult cu mamele ne-a
demonstrat-o una din fotografii. Tandrul Indragostit de locu-
rile natale e venit in vacanta la conac. Este Insotit de Lucia,
cea de-a doua sotie. Intre flu si mama citim o comunicare
specials. In timp ce toti ceilalti privesc in obiectivul foto-
grafului, mama nu are nici macar pentru o clipa interesul de
a-si lasa chipul sa dainuie peste timp. Este mai important sa-
si privcasca fiul venit acasa si nu rateaza nici acum ocazia de
a-1 sorbi din ochi.
Cu fata-i scaldata intr-un zambet inedit, necunoscut
telespectatorilor, Tudor se relaxeaza in gradinita de flori a
parintilor. Iii sprijina coatele pe batrana portita, iar mama e
mereu dupa el. Nu vrea ca fiului sa-i lipseasca ceva.
Ne-am Intors asadar in trecut si am admirat portretul
unei femei marunte, creionat ocazional de ochiul atent al fo-
tografului in diferite perioade ale vietii. Spre batranete, ele-
ganta nu s-a estompat, doar ca aceasta adoptase o tinuta
tipic italiana de pe coasta mediterana" (a§a o vedea ne-
poata Smaranda), iar fruntea ei primise cateva pliuri in plus.
La Intrebarea, daca exists o descriere a mamei reali-

31

www.dacoromanica.ro
zata de fiul cel mare, Smaranda a anexat ea insa§i cateva
randuri despre bunica Sylvana Gianetti Vornicu:
Mititica de inaltime, tacuta si foarte sensibila. De-
votatci sotului si copiilor ei. Foarte educata, vorbitoare
,fluenta de fi-anceza ci italiana. Din ultimii ei ani de viata, imi
aduc aminte figura inteligenta ci ridata, incadratci de bas-
maua neagra ui ma inile asezate in poala rochiilor CUMillti,
cu imprimeuri discrete.
Excelenta gospodina, instruita in spiritul gastrono-
miei franceze si italiene. De la ea am mostenit numerose
retete de familie: preparate de vanat, pate-uri dintre cele
mai .fine, deserturi rafinate.
In vacantele de la Anghelesti ne fa cea lectura
dintr-un volum superb ilustrat al fabulelor lui La Fontaine.
Avea multa rabdare cu 110i 0 nu era in nici un caz genul de
bunica hiper-protectoare.
Debi aparent timida si micuta de inaltime, stia sa se
impuna in fata sotului ,ci fiilor ei, iar acestia o venerau.
Era severs, dar nu intr-un mod excesiv, ci mai de-
graba inteligent. Avea umorul femeii obisnuite cu
schimbarile de decor,' cu viata in ff salbaticie». Atunci cand
mama mea, Mariana, a intrebat-o cum ard ta tatal meu la
nastere, raspunsul Sylvanei a fost: «lung si van& ca tin ie-
pure jupuit, ma chere»".
Pentru Sorin, Smaranda §i Bogdan, pentru Radu §i
Dan, bunica era femeia aceea marunta care ducea cu dem-
nitate grijile casei".
Sufletul nepoatei, cu nume pur romanesc, pastreaza
cloud camarute speciale pentru bunicile sale ce vegheaza asu-
pra ei din cealalta lume. Uneori, ma uit la cer ma intreb
data bunicile mele (o olteanca din Caracal si o italianca
din Piemont) sunt multumite de mine".'
' . Smaranda Vornicu, «Un auto-CV in 8 liniute», in Se plcing de mine in-

gerii, Editura LiterNet, 2002, p. 4.

32

www.dacoromanica.ro
 Prezenta ei placuta s-a asezat de-a curmezisul
E curios si regretabil ca nu s-a mai gasit nici un rand din co-
respondenta purtata de Tudor cu mama in limba franceza!
Din trairile ei, aceasta femeie tenace a transmis din plin co-
piilor $i nepotilor.
Un singur flu poate povesti astazi despre Sylvana.
Este Sergiu Vornicu, in varsta de 78 de ani. Locuieste in Bu-
curesti pastreaza amintiri atat de vii despre parinti si bu-
nici. Momentele traite de cei trei sau relatate de mama in
seri lungi de iarna s-au pastrat intacte:
Mama era o femeie energica, de o inteligenta for-
midabilii. Ea a fost bastionul tuturor greuta tilor prin care
am trecut. Ea ne-a insuflat dragostea pentru lectura , iar se-
rile petrecute in Delta Dullard erau intotdeauna un prilej de
a ne povesti despre anii grei pe care ii traise inainte ca noi
sit venim pe lume".
Pentru mama lui Tudor, a lui Sergiu si a lui Guido,
Romania nu a fost tam de adoptie, ci tam natala. Aici a de-
venit femeie mama, aici si-a educat copiii si tot pe aceste
meleaguri si-a vazut nepotii crescand. Desi nu avea nici o
picatura de sange romanesc, ea a Imprumutat obiceiuri va-
lahe, ducandu-si, nu de putine ori, traiul Intr -un ritm roma-
nese. De confesiune catolica, s-ar parea ca facuse un soi de
pact cu sotul sau, botezat in confesiunea ortodoxa. Nu
tinem nici religia ta, nici pe a mea", hotarase Nicolae Vor-
nicu. Mama a trei baieti, stia ca mai devreme sau mai tarziu
avea sa-si asume si rolul de soacra. Le-a fost nurorilor sale
un sprijin, o confidenta, un bun sfatuitor, une belle-mere in
adevaratul sens.
Din pacate, doar una din femeile din viata lui Tudor
mai este printre noi. In vizitele ei la Anghelesti se simtea
mereu stinghera pentru ca Ella, sa premiere belle- fille, fu-

33

www.dacoromanica.ro
sese preferata. Lucia nu a uitat cuvintele Sylvanei: Cat de
mult o regret pe Ella! Ce frumoas a era!"
Antipatia Sylvanei fats de Lucia va fi razbunatei de
tatal-socru. M-a iubit mult omul asta. Exista intre not o
relatie specials de la socru la nora. Pasionat find de
viinatoare, imi spunea: «Tata, am nevoie de gloante, de
palarie!» Eu it intelegeam si-i faceam rost de aceste obiecte,
de multe ori fora stirea lui Tudor", poveste§te cu nostalgie
Lucia Radu.
Stela, sotia lui Guido, nu poate uita mai ales sprijinul
Sylvanei in momentele de grea incercare.
Ne intoarcem §i spre omul ales de tanara de origine
italiand sali petreaca tot restul vietii. Era un barbat inalt,
bine facut §i nu zambea Cu u§urinta. In putinele fotografii
1-am descoperit in postura unui tip deta§at de restul grupului,
dand impresia ca reflects adesea la problemele sale. Seven-
tatea era trasatura dominants a caracterului sau, dar acest
lucru nu-1 impiedica sä glumeasca, fie cu copiii, fie cu
nepotii, carora in vacante le scobea nuci verzi culese din
nucul falnic aflat In spatele curtii", cum poveste§te Sma-
randa, fascinate de briceagul sau si de felul cum it mil-
nuia".
A profesat la inceput ca invatator la §coala din sat,
apoi ca director §i era cunoscut ca find pasionat de arta
impaierii animalelor. Poate ca atractia fats de nature a facut
ca acesta sä fie pe deplin apreciat de batranul Gianetti care
imparta§ea acelea§i pasiuni. Lucrase mai multe exponate cu
elevii, iar peretii clasei unde preda erau decorati cu frumoase
desene realizate cu maiestrie tot de mana italianului. Din
pacate, succesorii de la §coala din Anghele§ti nu au pastrat
pictura ce purta serrmatura inginerului sosit din Italia. Cu
gandul la superbele vai ce brazdau Piemontul, acesta

34
www.dacoromanica.ro
zugravise cu un amestec de talent si dor Valea Domositei.
Toate lucrarile vor fi mai tarziu remarcate de marele savant,
Grigore Antipa.
Figura invatatorului Vornicu a ramas definitiv in
arhiva sentimentala a rudelor si in memoria fostilor elevi sau
a oamenilor simpli. Cu vadite vederi de stanga, Nicolae avea
o atitudine neutra fats de Biserica §i cler. Doar Smaranda
este transanta cu cei din neamul Vornicilor si nu se sfiieste
sa afirme cä toti au fost atei"!
Linistea caminului nu va dura mai mult de un an.
Dupd mobilizarea taranilor pe front, in 1917, de catre regele
Ferdinand (acesta le promisese improprietarirea cu 4-5 ha
de pamant), Nicolae, flu de taran, devenit functionar public,
cu o leafs de mizerie, se va inrola si el. Neprimind actele de
proprietate fagaduite, adreseaza o cerere Prefecturii, im-
preund cu alti 68 de tarani, urmand ca in 1927 invatatorii sä
se coalizeze cu taranii. Dar in acelasi an, Regele Ferdinand
moare. Despre acesta se spunea ca ar fi iubit mult tinuturile
locuitorii Putnei.
Se stie ca cei mai multi dintre invatatori impartaseau
ideile socialistului loan Nadejde. Pentru ca Iii cereau drep-
turile, peste o mie de dascali au fost destituiti din invatamant
pe motiv ca au instigat tciranii impotriva orinduirii". Tu-
turor li s-a suspendat dreptul de a mai profesa in adminis-
tratia de stat. Printre cei aflati pe drumuri se situa si tatal lui
Tudor. Urmeaza criza economics din 1929-1930, puternic
resimtita si in Tinutul Putnei. Pentru a-si intretine cei trei
copii, Nicolae Vornicu muncea pe unde putea.
In 1929, directorul §colii, de-acum binecunoscutul
Novac, este acUzat §i reclamat de comportament imoral. 0
comisie de la judet it va astepta pe inspectorul de la Bu-
curesti si ii va Insoti de la Adjud la Anghelesti, in trasura.

35

www.dacoromanica.ro
lnspectia la scoala unde predase Nicolae Vornicu va fi in
parte o sansa pentru acesta. Surprinsi de exponatele de pasari
impaiate de mana fostului invatator si a elevilor sai, dar si de
picturile de pe peretii laboratorului de biologie, inspectorii
vor vorbi despre talentul dascalului destituit marelui biolog,
Grigore Antipa. Acesta va veni special la Anghelesti pentru
a-i vedea realizarile.
Din momentul acela, savantul, de care-ti amintesti
on de cate on treci pe Soseaua Kisselef, avea sa fie salvato-
nil familiei Vornicu pans la momentul mortii sale, in martie
1944. Disparitia lui a fost o drama traits cu intensitate de
toti membrii acesteia.
Sfarsitul anului 1930 va fi debutul peregrinarilor
Vornicilor. Timp de 15 ani, Jibrienii, Valcovul, Bratesul, Ju-
rilovca si Tulcea vor fi stationarile acestora. Nicolae va lucra
cu constiinciozitate, respectand cu strictete legile naturii.
Dupe ce studiase, probabil, lucrarea semnata si publicata la
1916 de elevul lui Haeckel, Pesceiria i pescuitul in Roma-
nian, aplica in fiecare sezon legea pescuitului elaborate de
savantul roman si preluata cu succes de alte tari.
Pentru Tudor si familia sa, acest periplu a insemnat
poate cea mai stresanta perioada a existentei lor.
°data cu intoarcerea la Anghelesti, la sfarsitul
razboiului, apele pareau sa se mai linisteasca. Revenise
acasa dupe 15 ani, dar se petrecusera atatea: pe bunica Tu-
dora o pierdusera, asa cum pe matusa Titina nu apucasera
s-o privegheze. Nici bunica Louise nu mai era in pragul
conacului.
De-abia reintoarsa acasa, familia Vornicu mai avea
de trecut un obstacol foametea de pared nu ar fi fost

2 Grigore Antipa, Pescaria # pescuitul in Romania, Ed. Librariile Socec,

Bucure0, 1916.
36

www.dacoromanica.ro
 de-ajuns ororile traite. Satenii au cunoscut saracia §i dispe-
rarea §i i§i amintesc cu durere cum clopotul bisericii batea
aproape neincetat.
Sylvana Iii va continua datoria de mama §i sotie, iar
sotul acesteia va reincepe munca la catedra Intr -o perioada
istorica, am zice, prielnica pentru convingerile sale politice!
Invatatorii destituiti vor fi reincadrati cu toate drepturile,
printre ei §i Nicolae. Va ramane alaturi de elevii din sat 'Ana
in 1962, cand se va pensiona. Casa lui era deschisa prieteni-
lor, multi dintre ei, inspectori §colari.
lnima Sylvanei a fost profund afectata. Dupd tragica
disparitie a fiului mijlociu, ea batea zilnic drumul spre ci-
mitir, reu§ind de fiecare data sa-§i ascunda mahnirea §i lacri-
mile.
Am mers §i not pe aceea§i poteca strabatuta de pa§ii
unei mame indurerate. In fiecare zi i§i jelise in surdina fiul
mort in floarea varstei. Au trecut de atunci tot atatia ani cati
traise Guido. Daca urma pa§ilor ei a fost §tearsa de paraiele
care yin la fiecare ploaie dinspre padure, cu lacrimile ei ce
s-ar fi putut intampla? Pentru o jumatate de ors am avut
senzatia ca ele s-au transformat in roua acelei dimineti de
iunie prin care n-am fost inspirati sa mergem descult!
Pe acela§i drum nil intoarcere fusese petrecuta §i
Sylvana. Marea ei calatorie spre ve§nicie incepuse Intr -o zi
de 10 octombrie a anului 1971. Nimeni nu se a§tepta sa
moara. Contactase o grips §i, cu inima slabita de hiperten-
siune arterials, s-a stins Incet, ca o lumanare. In ziva inmor-
mantarii Nicolae o jelea, intuind ca n-o sa mai dureze mult
nici el.
Pe 13 ianuarie 1973, invatatorul i§i propune sa
mearga la medic, in oral, pentru o consultatie, defi era ro-
bust", spun Stela. Pand la statia de autobuz trebuia sa treaca

37

www.dacoromanica.ro
garla pe gheata. Urcand in rata supraaglomerata de munci-
tori, Neculai Vornicu va sfarsi la 73 de ani, ca urmare a unui
stop cardiac.
Inca o data realitatea dura le-a spulberat tuturor
nepotilor imaginatia. Mitul, ca bunicii ar fi nemuritori pe
pamant ca si in cer, fusese daramat pentru totdeauna.
Disparitia mamei, urmata la doar doi ani de cea a
tatalui, it aducea, din nou, pe Tudor acasa.

***

Fiecare cimitir e un loc linistit, cu flori, cu arbusti, cu

multa iarba si chiar cu buruieni. Din loc in loc ate un porn
cu poame de unde sa-si adune pasarile hrana. Sunt si cruci
in cimitir, una sau mai multe, la capataiul fiecarui om plecat,
cu sau fard voia lui, din dezordinea acestei lumi.
Apropiindu-te de unul din morminte, &esti doar o
cruce. Pe ea sta scris numele celor doi soti veniti de la mare
distanta. Luiza si Guido Gianetti si nimic mai mult. Par atat
de singuri, fard frati si surori, departe de locurile natale si
de rudele din Tone Pellice. Langa ei, doar nepotul Guido
Vornicu isi doarme somnul de veci.
Daca privesti in jur, la cativa metri descoperi
legatura for trupeasca, pe Sylvana, si ea, cu doar o parte a fa-
miliei sale. Dorinta ei de a fi inmormantata mai incolo de ai
sai a fost respectata de cei de la Anghelesti, carora se
destainuise in zile mai putin fericite.

38

www.dacoromanica.ro
 g6='etd,o/ic old demlud Weisateiredili

Anghele§ti, 29 ianuarie 1926. Zi frumoasa de Gerar,

dar cu nameti pana la fereastra casei. In lumea satului Inca
se mai profita de lini§tea iernii. Unii spuneau pove§ti la gura
sobei, altii invarteau tacalia in vatra cu slanina ramasa de la
Craciun.
Familia invatatorului Nicolae Vornicu traia bucuria
venirii pe lume a primului ei mo§tenitor.
In acela§i an s-a nascut §i televiziunea. Minunata in-
ventie a scotianului John Baird, numita welevizor», avea sa-1
acapareze pe Tudor pand in ultimile clipe.
A§adar, firul vietii Incepe la Anghele§ti §i continua
pentru o perioada in Delta Dundrii, la Tulcea §i Galati, iar
dupd razboi intr-un Bucure§ti devastat. Dupd o escala de
numai 6 ani la Paris, se Intoarce in tars, unde munca in tele-
viziune it consacra. I§i va trii i sfar§itul in aceea§i capitals
distrusa de aceasta data de comuni§tii instalati la putere in
perioada cand tanarul batea la portile jurnalismului.
Daca ar fi sa ne gandim la semnificatia numelor de
botez, am putea afirma ca primul dar oferit de parinti copi-
lului for este insu§i prenumele. Ales de parinti, impus de na§i
sau pus la voia intamplarii, numele, spun unii speciali§ti in
domeniu, poate avea o oarecare influents asupra copilului.
Poate, tot atata influents cat au obiectele puse in apa din
scaldatoare sau urarile ursitorilor prezente nevazute la
botez!

39

www.dacoromanica.ro
 Familia Vornicu a ales pentru fiul for un nume fru-
mos. Rostit fail forma sa diminutivala, acesta este incarcat
in acee* masura de sobrietate si ging4ie. Cei mai multi
speciali§ti 1-au a§ezat alaturi de «Teodor», ajungand la
concluzia ca vine din grecescul Theodor, care inseamna dar
de la Dumnezeu sau daruit de Dumnezeu. Alti speciali§ti
sustin ca «Tudor» este un nume celtic, derivand din Teuto-
rigos §i ar insemna conduce'. torul sau legiuitorul poporului.
Un lucru este clar: orice prunc, fie ca poarta un nume
ce vine de la greci, latini sau celti, este un dar de la Dum-
nezeu. Fara a fi speciali§ti in greaca sau latina, acest derivat
romanesc se prezinta simplu, din cloud cuvinte alaturate: un
pronume personal la persoana a doua §i un substantiv fard
traducere in alte limbi. lmi imaginez ca oricare «Tudon>, mai
ales cel aflat departe, se rezuma la «dor» §i nimic mai mult.
Dupe spusele lui Sergiu, toti cei trei frati au fost bo-
tezati in confesiunea ortodoxa, mult mai tarziu, pe la 1937,
iar Tudor a purtat numele bunicii dinspre tata.
Pentru mama, el era mon Bijou", dupd cum Sergiu
era mon Petit". Aflasem ca incapatanarea mijlociului
Guido o determina pe Sylvana sa-i administreze un alint
ceva mai dur. Toti trei erau iubiti §i ingrijiti deopotriva, insa,
uneori, cel mare era preferatul.
In primii ani de la na§terea lui, pesemne ca tinerii
parinti nici nu avusesera timp sa gandeasca la ce va deveni
odrasla lor, mai ales a vremurile incepusera deja sa se tul-
bure. Mi-am inchipuit ca la 8 ianuarie 1929 familia vornicu
traise bucuria de a o auzi pe crainica de la radio anuntand:
Aici, Radio Romania-Radio Bucuregi! Ascultati astazi, in
premiere'', emisiunea ((Ora vesela»". Emisiunea cu glume §i
vorbe de duh, inspirata de oameni de litere ca Vasile Voicu-
lescu, Horia Furtund, Gheorghe Mugur, inaugurate de ma-

40

www.dacoromanica.ro
rele actor, Ion Manu Si promovata neincetat de maestrul fail
egal, Ion Vova.
Am facut aceasta paranteza pentru a ne aminti ca la
Redactia Divertisment incepuse sä se lucreze foarte de-
vreme, pe cand protagonistul nostru nu implinise 'Inca trei
ani. Mai tarziu avea sa formeze echipa cu multi dintre cei
care ne-au adus bucurii in zi de sarbatoare. Unii cu textele
for cu substrat - Dan Mihaescu, Grigore Popp, Octavian
Sava, Mihai Maximilian, George Mihalache, iar altii cu
umorul §i talentul lor.
Semnul zodiacal are mai putind importanta pentru
multi dintre noi, de aceea, sincera sa fiu, nu doream sa pion-
jez intr-un anume zodiac, atat timp cat nu dau crezare celor
scrise in aceste carti. Cred insa ca cele cateva randuri trimise
de lleana Pop: (..) nu vii mirati, Tudor era U17 varsator sen-
timental 44 vulnerabil", m-au ispitit sa fac o scurta incur-
siune in zodiacul european, apoi in cel chinezesc §i sa
compar schitele de portret facute de cunoscuti cu presupu-
nerile sau, de ce nu, adevarurile din Zodiac. Capacitatea in-
telectuala, dorinta de comunicare, promovarea noului,
originalitateacorespundeau intocmai cu imaginea nativului
in Varsator. Nici imprevizibilitatea i nici raceala nu-i lip-
seau celui nascut dupd 20 ianuarie. Patronat de Planeta Ura-
nus, vioiciunea sa ii impiedica pe cei apropiati sa cunoasca
vreodata plictisul atunci cand se aflau in preajma sa.
Cateva din impresiile generate de nea Tudor Ancai
Fusariu m-au determinat sa fac o comparatie intre persona-
jul meu 44 al celorlalti §i a§a-numita personalitate a Varsato-
rului: (..) am intuit o personalitate contradictorie (..) Nu
giu ce criterii valorice avea, nu se potriveau cu ale mele In-
totdeauna", spune Anca Fusariu.
Si mai tarziu, cand m-am.apropiat de sfar§itul bio-

41

www.dacoromanica.ro
grafiei sale, mi-am Intors o ultima privire spre semnul
varsatorului, cel cu nervii sensibili care, pentru materializa-
rea propriilor idei, era in stare sa munceasca pans la epui-
zare.
In ce privete viata sentimentala sau amoroasd, am
cercetat Zodiacul chinezesc. Descopeream cu stupoare ca
acesta se aflase sub semnul Tigrului, iar pove*tile relatate
fard ezitare de unii §i de altii corespundeau intru totul cu cele
din paginile zodiacului. Gaseam aici ca Tigrul ar asculta mai
mult glasul inimii decat pe cel al ratiunii §i oamenii din jurul
lui ar fi mers pans la capatul pamantului pentru a fi part*
la proiectele lui ambitioase. Ca sa-1 seduci, trebuia sa-i ac-
cepti libertatea, dezordinea §i aventura, iar cu imprevizibili-
tatea sa nu rewa sa-i faca pe cei din jur sa se simta in
siguranta.
lar Tudor a fost, se pare, Cate putin din toate.
Am scotocit printre fotografii de altadata §i 1-am
descoperit in diferite ipostaze. L-am intalnit in curtea casei
parinte0, in primii ani ai copilariei. Apoi 1-am gasit in Delta
Dunarii, impreund cu cei doi frati, printre barci §i pu§ti de
vanatoare. La varsta de 13 ani 1-am admirat in uniforma de
strajer, pe cand facea parte din impusa organizatie Straja
reirii, al carei comandant suprem era... Regele.
Cu buze subtiri §i priviri patrunzatoare, in care se
amestecau blandetea mamei §i seriozitatea tatalui, cu parul
negru §i o arcuire specials a sprancenelor, 1-am vazut pe ado-
lescentul Tudor in coltul din stanga al diplomei de absolvent
de liceu sau pe diverse legitimatii. Pcistratorii de amintiri
mi-au oferit *ansa sa-1 cunosc §i pe tanarul indragostit de
sport, dar *i de Ella, de§i nu pentru mult timp. Apoi, in prima
jumatate a anilor '60, acel* om, dar pe strazile Parisului,
alaturi de Lucia. Poate momentele petrecute langa Mariana

42
www.dacoromanica.ro
au fost mai rare i de aceea, mai putin surprinse de fotograf...
Dupa debutul sau in mass-media, 11 revedem in corn-
pania unor protagoniti cu notorietate din peisajul artistic
romanesc.
A fugit Intotdeauna de blitz-ul aparatelor, dar cativa
dintre arti§tii-fotografi 1-au surprins, furdndu -i cate un
instantaneu. Petre NiculuFa, electricianul-fotograf, Dan
Badescu i Vasile Blendea §i-au pus apostila pe spatele unor
fotografii pastrate cu grija de cei care Inca 11 mai iubesc pe
Tudor.

www.dacoromanica.ro
 4.11 gi=.144P16, (lag' 5i ?9Cir-1,h

Primul purta numele bunicului din Piemonte §i a de-

venit un comunist idealist. A fost profesor la §coala din co-
mund §i lector la Scoala de Partid din Focsani.
Sergiu, cel mai mic dintre frati, s-a bucurat de reu§ita
unei pasionante cariere militare la Pompieri.
Trei Vornici din judetul Putna, cu trei destine diferite.
Tudor misterios §i controversat personaj media, Guido
comunist convins, lichidat, se pare, de membrii partidului
caruia ii refuzase slugarnicia §i Sergiu un erou balzacian,
ale carui amintiri sunt singurele marturii despre zbaterile
Vornicilor inainte §i dupd Al II-lea Razboi Mondial.
Despre primii doi se vorbe§te de ani buni la timpul
trecut. Doar al treilea descendent al familiei a ramas printre
noi, poate §i pentru a ne ajuta sa punem cap la cap cateva
secvente din filmul vietii lor. Fara bunavointa sa nu am fi
reu§it sa refacem nici copilaria lui Tudor §i nici trecutul tu-
multuos al generatiilor de dinaintea sa.
Guido, mijlociul, s-a nascut tot la Anghele§ti, pe 4
iulie 1927, la nici doi ani diferenta de fratele mai mare. Dupa
al sau prenume, se vede ca Sylvana a dorit sa duca mai de-
parte prenumele batranului Gianetti. A lucrat in gazetarie la
Focsani, dar si in capitals la o publicatie cu nume sonor,
oAripile Patriei», iar la Bacau la saptamanalul oSteagul
Rap», actualul ziar oDegeptarea». In pagina literary a celui
din urma iii facuse debutul publicistic poetul Liviu Joan
44
www.dacoromanica.ro
Stoiciu, cel mai important opozant al regimului comunist si
cea mai cunoscuta personalitate vranceana dupd decembrie
1989. A lucrat apoi in invatamant, predand istoria si limba
franceza. In primavara anului 1950 it gasim pe pozitia de
lector la Scoala de Partid din Focsani.
In cancelaria scolii o intalneste pe mai tanara Stela,
profesoard de educatie fizica. Cu ea isi va uni destinul in mai
1964. In ciuda vremurilor si a ideilor familiei Vornicu,
impartasite si de Guido, s-au cununat si religios, mai de-
parte, ce-i drept, de ochii satului. Au mers la Pufesti, la
cativa kilometri, in localitatea natala al Stelutei.
Mama, fond o build cresting, nu concepea ca eu RI
nu primesc Sfeinta Taina a Cununiei", a marturisit Stela.
Din 22 septembrie 1964 vor deveni parintii lui Sorin,
iar Sylvana si Nicolae, bunici. Fericirea for a fost tulburata
dupd trei ani, de aflarea zguduitoarei vesti a presupusei sinu-
cideri a fiului lor, la doar 40 de ani. Parintii si sotia aveau sa
se opreasca din cautarile for zadarnice Intr -o zi de 23 august,
cand trupul acestuia a fost descoperit de autoritati. Cei doi
parinti au ramas orfani de un fiu, iar Stela, singura la doar 26
de ani, sa -lplanga pe Guido si sa-1 creased pe Sorin, un pri-
chindel de nici trei anisori. Moartea acestuia a limas o e-
nigma pentru parinti si mai ales pentru tanara ramasa vaduva
atat de devreme: Totul era bine, nu avea nici un motiv real
sa -i pupa cap& zilelor. Ma iubea §1 avea acum copilul
dorit".
Si astazi, dupa aproape 40 de ani, Stela mai asteapta
pared o elucidare a cazului, mai ales ca nu poate uita susote-
lile din lumea satului in ziva inmormantarii, asa cum nu
poate uita de incercarile-i zadarnice de a-si gasi sotul plecat
de acasa:
Ca Vitoria Lipan l-am diutat disperatli pe toate

45

www.dacoromanica.ro
dealurile,ci prin toate durile; exam epuizata ci ajunsesem
in baston".
Guido credea in societatea egalitarista §i se ridica de
fiecare data Impotriva slugarniciei impuse de regim. Poate,
de aceea, unii Inca mai cred ca nu a fost vorba de sinucidere,
ci de lichidarea sa.
Pans la proba contrarie, ramanem doar cu supozitia
§i cu teoria localnicilor, conform careia ni§te «prieteni» in-
vidio§i i-ar fi dat sa bea o licoare cu matraguna, care 1-ar fi
facut sa-§i piarda mintile, ajungand la sinucidere.
Trecand pragul casei sale, ne bucuram ca pe Stela nu
o gasim singura §i trista, ci traind o viata fnimoasa, alaturi
de actualul ei sot, Adrian Alexe. Binecuvantati de Sylvana,
cei doi s-au casatorit in anul 1970.
Astazi este bunica, dupa cum Sorin este tatal a doi
copii frumo§i: luliana, adolescents §i Neculai-lulian, elev in
clasa a VII-a. Vornicelul colinda natura din jurul casei, gus-
tand in fiecare ceas din darurile acesteia, fara sa uite de al-
binele sale. Isabela, fiica Stelei din a doua casatorie, este §i
ea mamica unui baietel nascut ca §i fiul Smarandei, tot intr-
o zi de 4 iulie, dar dupa 18 ani.
Cumnata lui Tudor din Anghele§ti are numai cuvinte
frumoase despre socrii sai. A apreciat intotdeauna compor-
tamentul for in cask tabieturile legate de masa §i de activi-
tatea zilnica. I§i aminte§te de preparatele culinare sofisticate
ale Sylvanei, de zilele cand se manca vanat §i mai ales de ri-
tualul servirii cafelei. Nu uita Ca in clipele de cumpana
aceasta i-a fost sprijin:
Eu am trait langa tata si mamicu o viata de basm.
Eram zana protejata de asprimile vigii. Ei nu vroiau ca eu
sa am nici cea mai mica suferinta".
Si totu§i, necazul nu a ocolit-o.

46
www.dacoromanica.ro
 0 determinam sa-§i aminteascd §i de Tudor, apoi de
intalnirile cu acesta: Era un vorbaret, care to capta,
faceindu-te 5'6-1 asculti cu interes. Din partea lui am simtit
caldurii, intelegere fi iubire. Pe mine m-a iubit mull Tudor,
iar Sorin a fost preferatul lui", adauga oftand.
Tot in Luna lui Cuptor, dar intr-o zi de 12 §i la doi ani
diferenta (1929), Dumnezeu ii daruie§te Sylvanei un al trei-
lea fiu, Sergiu. Ajuns astazi la o venerabila varsta, crede a
doar Cel de Sus 1-a tinut in viata. A fost atras de cariera mi-
litara §i a urmat-o cu pasiune. Se bucura impreund cu sotia
sa, Eugenia, cea din neamul lui Oarga" i de cei doi baieti,
Dan §i Radu. Necazurile nu 1-au ocolit niciodata, dar, militar
de profesie, a §tiut sa iasa invingator, a§a cum invatase in ti-
nerete.
Multi din oamenii care au lucrat in Televiziunea Ro-
raand povestesc cum unele filmari erau realizate cu sprijinul
acestui om inventiv.
Astazi Sergiu regrets ca, impreund cu Tudor, nu a
reuit sa realizeze un film despre Cerchez, calul-minune.

47

www.dacoromanica.ro
 Atilibx& g adotegaeloa
Tudor si -a petrecut primii patru ani ai copilariei la
Anghele§ti, alergand prin gradinile §i poienitele din jurul
casei. Fiecare zi avea un intreg ritual. De la servitul micului
dejun §i pana la culcatul pruncilor, totul era in armonie.
Ore le de masa §i odihna de dupd- amiaza erau respectate cu
strictete. Copiii vorbeau in casa franceza §i uneori italiana.
Cand cei trei baieti se vor afla departe de casa, mama va
purta corespondenta cu ei tot in limba lui Moliere.
Casa parinteasca §i imprejurimile acesteia au repre-
zentat pentru personaj un loc apropiat inimii. Vegetatia, atat
de variata din zond §i coital de rai (cum it nume§te Sma-
randa), creat de batranii italieni, 1-au atras ani de-a randul.
Dup. trecerea parintilor la cele ve§nice, sejour-urile de pe
Valea Domo§itei i§i pierdusera mult din farmec.
Batranul conac construit de Guido Gianetti este lo-
cuit astAzi de Sorin Vornicu §i familia sa. 11 gasim oarecum
schimbat §i transformat. De vina e numai evolutia vremii.
Bat-o vina! Din spatele peretilor se chinuie sa razbata o vaga
adiere din parfumul de odinioard.
Fotografii pastrate cu grija de rudele din Vrancea ne
ajuta sa-1 zugravim a§a cum era atunci, prin anii '30, cu
foi§or §i prispa, cu camere mari, inalte §i luminoase, cu fe-
restre vitrate protejate de obloane din lemn, cu pereti
imbracati in plante agatatoare §i vita salbatica.
Se spune ca in frumosul conac ar fi locuit o perioada

48
www.dacoromanica.ro
cativa membri ai Misiunii Militare Franceze, conduse de ge-
neralul Henri Mathias Berthelot, intre 1916-1918.
in cautarea disperata dupd ceva care a apartinut lui
Tudor, pasii ne sunt calauziti intr-o camaruta cu cateva carti.
In aceasta incapere sursa de incalzire pentru anotimpul rece
e godinul. Langa el se adapostea Tudor in zilele geroase de
iarna.
Sa ne intoarcem la ziva de 3 decembrie a anului
1930, cand, dupa destituirea din invatamant, tatal Nicolae
primeste o telegrama prin care Theodor Busnita, Directorul
General al Administratiei Pescariilor pe card, ii propune un
post de agent de pescarie si vanatoare clasa a II-a, alaturi de
suma de 5000 de lei pentru deplasare. In ciuda tuturor
inconvenientelor, Nicolae Vornicu, sotia §i cei trei copii vor
parasi pentru cativa ani Anghelestii, incepand
seria peregrinarilor prin mirifica Delta a Dundrii.
Soarta celor acuzati de «instigarea taranilor» a fost
de-a lungul catorva ani ingrozitoare. Din acest motiv, an de
an, cei trei baieti erau nevoiti sa-si schimbe domiciliul §i
§colile dupd locul de munca al tatei. Trecuse timpul, copiii
se obisnuisera, iar lazile de campanie" erau Intotdeauna
pregatite. Primul popas al calatoriei va fi Jibrieni, o localitate
situata la nord de bratul Chilia. Astazi aceasta apartine
Ucrainei.
Dupd confirmarea §i acceptarea ofertei de lucru, doc-
torul Antipa it ajuta sa-si suplimenteze veniturile,
promitandu-i comenzi de la cele mai mari muzee din
strainatate. Fagaduielile acestuia nu au fost desarte. Peste un
Limp, tatal cu cei trei flacaiasi avea sa onoreze, lucrand cu
sarg, comenzi de la muzee din Europa si de peste Ocean. Cu
suma de 220 000 de lei, castigate din vanzarea acestor
lucrari, se vor intoarce peste ani acasa.

49

www.dacoromanica.ro
 Daca ai cunoate cate ceva din arta impaierii nu ti-ar
fi prea greu sa 0-1 imaginezi pe Tudor curatand de zor piei
de pelican. Mama, grijulie, le confectionase m4ti pentru a-i
proteja de praful degajat, dar for numai de ma§ti nu le ardea.
Tatal va fi nevoit sa-§i schimbe locul de munca, insa
familia ramane pentru o bund parte de timp in satul de unde
Incep grindurile. Acolo, in Delta, nu departe de Letea i Ca-
raorman, paduri crescute pe dune de nisip, Tudor va Incepe
aventura copilariei *i adolescentei, alaturi de frati. Tata ii va
trezi in fiecare dimineata la 4.30, inainte de rasaritul Soarelui
§i tot acolo vor invata sa pescuiasca fka undita, impresio-
nandu-i pe musafirii de vaza veniti din capitala sau de al-
tundeva. Se vor infrupta au petit-dejeuner din chefalul crud,
rupt in cloud §i vor cuceri fetele cu plimbari la 2-3 peinze".
In salbaticia acelui tinut vor deveni chiar mici Intre-
prinzatori, facand schimb de marfuri la 8-10 km distanta de
case. Ca §i Sergiu, Tudor nu uitase gustul untului adus acasa
in schimbul petelui §i nici vremurile cand carau pqtele §i-1
vindeau in satele de nemti.
Cine si -ar fi imaginat 6 prin tinutul brazdat de brate
§i garle, printre gospodarii §i cherhanale Innegrite de catran
vor cre§te baietii lui Nicolae Vornicu?
Anii de §coala vor fi deseori intrerupti de perioadele
istorice puternic resimtite de familia Vornicu §i de molimile
acelor timpuri. Copiii vor trece prin diverse unitati de
invatamant §i vor cunoa§te multi profesori. In satul natal
Tudor studiaza doar un singur an §colar, 1933 1934. Daca
macar unul din profesorii sai ar fi atins un secol de viata, ar
fi conturat in cateva linii profilul elevului Vornicu Tudor. De
la un fost coleg de §coala, am aflat ca era un copil vioi, te-
nace, iar dorinta de a face sport era mult mai accentuate
decat la restul colegilor.

50
www.dacoromanica.ro
 Despre lipsurile §i bucuriile copilariei, despre poci-
noagele" facute impreund cu fratii, a povestit Tudor copiilor
sai, Smarandei §i lui Bogdan. Pentru nepotul care ii poarta
numele, farmecul povestilor bunicului nu a existat.
Nerabdatoarea moarte a intrerupt totul in aprilie 1989.
Cand Tudor implinise 10 ani, tatal era revizor de
pescarie la Valcov, localitatea intemeiata in 1746 de un grup
de lipoveni rusi, pe locul satului moldovean parasit, Gura
Lupului. Tinutul situat la 50 km de Insula Serpi lor §i consi-
derat in acele vremuri «Venetia Estului» este in prezent cel
mai insemnat centru pentru pescuitul morunilor, nisetrilor si
pastrugilor. Ajungand astazi in aceasta localitate, to afli deja
in judetul Ismail, pe teritoriul Ucrainei. In acest paradis al
pasarilor, baietii veniti din Tinutul Adjudului nu vor scapa de
pneumonie, scarlatina si de epidemia de tifos exantematic.
Din fericire, aceste boli molipsitoare, care in 1936 au facut
atatea victime, nu au reusit sa-i rapuna pe baietii lui Nicolae.
Tudor a fost singurul dintre frati care a avut de luptat
si impotriva cruntei malarii. Pentru Sergiu nu a fost deloc
usor sa relateze groaza §i incertitudinea traite de parinti,
vazandu-si fiul cel mare, aflat pe patul suferintei. lnocenta
celor doi frati ii impiedica sa creada in moarte.
Cat era in carantind , Tudor era extrem de sldbit.
Medicii nu ii ma dadeau nicio pnsa, iar not nu aveam drep-
tul sa-1 vizitam. Ne cdtaram pe zid pentru a-1 putea zdri
printr-o ferestruica. Ne inchipuiam cat de infometat era, aka
ca, intr-o zi am gasit solutia sd ne strecurd m neobservati
peinei la patul sdui. l -am umezit buzele cu zeamd de pe,ste, ca
a doua zi sa-i spunem mamei ca lui Tudor ii era mai bine.
Mama nu a crezut, dar s-a bucurat sa-1 vadd ridicat din
patul durerilor. Malaria 1-a facut pe Tudor sd se apuce de
sport, dupd ce medicii ii recomandaserii acest lucru. Astfel,

51
www.dacoromanica.ro
va participa chiar vi la campionatele universitare din '45-
'46, la 400 metri garduri. De unde atata fort a fizica, nu ,stiu.
Sau poate din cantitatea enormii de peve pe care am consu-
mat-o ", ne-a marturisit Sergiu.
Peste ani, boala contactata la varsta copilariei avea
sa-i provoace deseori probleme de sanatate. Parca-1 vad,
cum transpira 0 lua intr-una aspirine", Iii aminteste Aurora
Andronache, colaboratoare Si prietend.
In 1937, refacut dupd board, va pleca cu Guido la
Oradea, unde era si unchiul Gheorghe. Vor invata la Liceul
'Emanuil Gojdu,), prestigioasa institutie de invatamant, care
functiona Intr -una din cele mai impozante cladiri din Centrul
Civic. In timpul celor trei ani scolari vor locui la Internatul
greco-catolic.
Instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea, in februarie
1938, gaseste restul familiei tot departe de tinutul Putnei, la
Jibrieni. Acolo nu vor mai ramane decat doi ani, ca urmare
a ultimaturilor date de Uniunea Sovietica in ziva de 26 iunie
si in noaptea de 27-28 iunie 1940, cand Romania a fost ne-
voita sa evacueze Basarabia si Bucovina de Nord. Aceasta
stire, de altfel, cea mai sumbra din toate cele auzite de la
batranul Telefunken, spanzurat in vcirf de stuf , avea sa
schimbe soarta multor familii.
In seara ordinului irevocabil, familia Vornicu urma
sa se reuneasca la Jibrieni. Teal ii aducea acasa pe fratii
mai mari, care se intoarceau in vacanta de la lnternat, de la
Oradea. Sergiu Iii astepta fratii cu nerabdare, iar mama, cu
bucate alese. In aceasta situatie, solutia era una singura: fuga
spre Chilia, la Indemnul capitanului Conrad, conducatorul
luxosului vas «Regina Mariaw Nene Neculai, fugi acasa,
is -ti copiii, ca peste trei ore sunt la Chilia 0 alt vas numai
este!

52
www.dacoromanica.ro
 In haosul creat, Vornicii nu intelegeau de ce evreii
aclamau intrarea Sovietelor in Basarabia. Copiii nu avuse-
sera prea mult timp sa se bucure, la fel §i mama acestora,
care nu mai contenea cu pupa turile", caci Nicolae sosi,
anuntandu-le o noua plecare, altfel decat celelalte.
Tata a prega tit ca rutele cu cei doi cai pur sii nge, a
inceircat puoile, 0 a luat costumul de of ter. Mama a luat in
grabs caseta cu averea pescariilor 0 un borcan cu dukeata
de cirw amare de pe prispa. Eu am aruncat un lighean in
caruta 0 deja au inceput sa se audi biztai in poarta. Erau
consatenii lipoveni 0 ucrainieni cu putt de vanatoare", 4i
aminte§te Sergiu Vornicu.
De du§man avea sa se ocupe compatriotul Cer-
chez", manzul hranit de Sergiu cu biberonul, devenit un
armasar pe cinste, proprietatea" lui. Incarcarea pu§tilor §i
plecarea pe fuga, in sandale, Incepuse sa-i ingrijoreze de-a
dreptul pe cei trei baieti.
Dupa 12 km de mers in caruta, intrau in Chilia Noua,
localitate stapanita §i ea de fort ele Uniunii Sovietice. In
aceasta pustietate avea sä vada cel mai mic dintre frati pentru
prima data steagul cu secera §i ciocanul, arborat pe cladiri.
$i tot aici avea sa-i intampine cu pistolul nimeni altul decat
croitorul care ii confectionase lui Sergiu, cu putin timp in
urma, uniforma de strajer, a§a cum i-o comandasera parintii:
cu ma necile 0 pantalonii mai lungi, ca sa-i mai vino 0 la
anul... Nu le venea sa creada ca evreul croitor trecuse de par-
tea ru$ilor §i le cerea lor, celor din caruta, sa dea socoteala
statului sovietic". Episoadele de groaza prin care au trecut
sunt atat de vii in fiinta lui Sergiu. El deruleaza fard vreo
unda de uitare scene din filmul real al unei vieti. Norocul
a fost a am observat cum soldatul ,si-a indreptat ma na spre
pistol. Cii nd am vazut cei a tras piedica, din instinct de au-

53
www.dacoromanica.ro
toaparare, am ridicat deasupra capului meu $i al mamei li-
gheanul pe care it caram in caMtoriile noastre. Dacii glontul
nu ricoca, eu # mama am fi impuxati. A tras §1 tata cu
calibrul 10, iar corespondentul nostru patruped a sarit cu
cele 300-400 kg ale sale pe marina du§.manului".
Deloc impietriti de groaza, cei cinci au reu0 sa
scape, doar ca Sergiu s-a ales cu un semn nicidecum de
bund purtare". Ochiul sau drept amintqte astazi de curajul
§i intuitia unui copil de 11 ani.
Vasul pe care se imbarcasera avea o capacitate de
600 de persoane, dar la bord se aflau 1400 de pasageri. Ei
urmau sa primeasca §i romani de la Cetatea Alba, unde in
acele zile aveau sa se petreaca lucruri ingrozitoare. La 22.30
vasul va ffi atacat de elemente prosovietice de la Chilia Noud.
Vor scapa i de aceasta data i vor debarca la Galati, deoa-
rece la Braila nu aveau voie. Acolo doar predau gestiunea.
Sergiu va fi lasat la Galati la ni§te cuno§tinte, iar Tudor §i
parintii vor pleca in Moldova, la Anghele§ti.
Nicolae fusese mobilizat la Belli*, dar avand trci
copii in intretinere a adresat o cerere comandantului unitatii
§i astfel, in perioada 1940-1942, va functiona ca agent de
pescuit clasa I, la punctul Bratq-Galati, in zona de
confluents a Prutului cu Dunarea.
In toamna anului 1941, cand Armata Romans se afla
in razboi cu fortele sovietice, Tudor incepea cursurile Liceu-
lui oVasile Alecsandri» din Galati, astazi Colegiul cu acel*
nume. Acest lucru aveam sa-1 aflu cu exactitate dupd ce in-
trasem in posesia unei copii a Diplomei de Bacalaureat. Ins-
titutia intemeiata. la 25 noiembrie 1867 ca gimnaziu, va fi
transformata incepand cu 1887 in Liceu de 7 si 8 clase.
Aceasta titulatura o va purta pand in 1948.
Ramasesem uKir surprinsa de faptul ca persoana,

54
www.dacoromanica.ro
despre care alesesem sa scriu, urmase cursurile liceale in
acela§i ora§ unde studiasem §i eu, dar la o distanta de mai
bine de 4 decenii. Pentru noi, fetele de la Costache Negri"
(numele Liceului Pedagogic), destul de stinghere din punct
de vedere al deschiderii noastre spre lume §i lipsite aproape
in totalitate de prezenta genului masculin, liceul in care stu-
diase teleastul de mai tarziu era cea mai bine-vazuta §coala
§i in anii '80.
In 1942 pe Nicolae it gasim ca revizor de pescarie la
Jurilovca, pe tarmul lacului Raze 1m, iar pe Tudor tot in
ora§ul de pe malul stang al Dundrii, continuanduli a V1-a
clasa de liceu. Elevul Gheorghe Ursu, viitorul inginer ucis de
securi§tii nepedepsiti nici 'Jana astazi, ii devenise coleg de
liceu, in 1942. Parasise Soroca pentru ora§ul natal al tatalui
sau.
Nici fiul invatatorului din Anghele§ti §i nici spiri-
tualul Babu", cum it numeau prietenii sai poeti, nu-§i ima-
ginau in acei ani ce destine antagonice vor avea!
Doar doi ani avea sa bats actuala strada Nicolae
Balcescu pentru ca urmatoarea escala a parintilor va fi Tul-
cea §i aici vor ramane pand in 1946.
In ultima etapa a calatoriilor, anul 1945 ii va marca
pe Vornici. Capul familiei era tintuit la pat de malarie, bunica
Louise se stinsese, iar profesorul Antipa, cel care le fusese
indrumator atatia ani, murise.
Urmeaza clasa a VII-a de liceu (1943 -1944). i§i
continua studiile la Liceul «Principe le Carol» din Tulcea,
actualul Colegiu Dobrogean «Spiru Haret». Fost Gimnaziu
Real de Baieti, inflintat la 14 noiembrie 1883, actualul co-
legiu a fost cea dintai §coala secundard romans din Dobro-
gea. Din 13 iunie 1996, acestei instituitii i se va acorda
actuala titulatura.

55
www.dacoromanica.ro
 Daca pitorescul oral este socotit poarta de plecare
spre Delta Dundrii, pentru aceasta familie incercata, Tulcea
era atunci una de Intoarcere pe uscat. Era punctul terminus
al aventurii for lacustre. Se Intorceau, in sfarsit, acasa.
In cei patru ani de studiu, Tudor trecuse prin trei
licee, iar Diploma de Bacalaureat Teoretic o obtinuse in ca-
pitala, la sectiunea literary a unei alte scoli de renume, Li-
ceul «Gheorghe .Sincai». Peste ani, cunoscutul ziarist sportiv
Tiberiu Stama si-a amintit de colegul sau de banca din ulti-
mul an de liceu: Era un coleg care avea un stil cu totul par-
ticular". Despre originalitatea elevului care nu catadicsea
sa poarte pe brat matricola cu nr. 167, Tiberiu Stama a po-
vestit al-a sa uite vreun amanunt. Caile celor doi se vor in-
tersecta peste ani. Despre reintalnirea cu fostul coleg de
llama va scrie in paginile ultimului capitol. Multi din cei
aproximativ 22 de elevi au studiat dreptul sau medicina.
Unul din colegii lor, care s-a remarcat si dupa 1989, a fost
prof. dr. Mircea Maiorescu, fost ministru al Sanatatii in Gu-
vernul Th. Stolojan. In aceeasi sobra institutie din Calea Ser-
ban-Voda au predat mari nume ale culturii romane. Tudor
invatase istoria cu distinsul profesor Virgil Arbore, care fa-
cuse parte din echipa profesorala a Regelui Mihai.
Obtine media generala 8.00 si este clasificat al 12-lea
din cei 130 candidati reusiti. Din aceeasi diploma se observa
ca liceanul Vornicu N. Tudor a obtinut cele mai mari medii
in primul sau an de liceu. Note frumoase raman cele de 10
obtinute la lb. italiana si educatie fizica si un 9,83 la Religie.
Rezultatele maxime ni le explicam cu usurinta, ca doar bu-
nicii dinspre mama erau de sorginte italieneasca, iar sportul
il avea in sange, dar cu Religia, cum ramane? Poate pe vre-
mea aceea Inca mai rostea Notre Pere" sau mai facea reve-
rente in fata Madonnei

56
www.dacoromanica.ro
 A iubit sportul, ajungand sa-1 practice pe cel de per-
forma*. Cati dintre oamenii de rand §tiau ca omul din spa-
tele ecranului facuse ski de performanta sau
atletism-garduri?Atractia pentru sport nu 1-a scutit de inevi-
tabilele accidente, iar fiica sa a relatat povestea oaselor rupte
§i a tijei metalice de la clavicula. Ii placea §i tenisul, dar
sportul, care adusese Romaniei prima medalie la Jocurile
Olimpice din 1924, ramasese totu§i pasiunea lui. Ajuns in
capitals, incepuse sa practice rugby-ul. Facea parte din Clu-
bul de Sport al Armatei §i juca in echipa (drmata Pandu-
rul».
Sergiu i§i aminte§te ca in perioada cat a locuit in
Delta, Tudor, impresionat de unicitatea acestui tinut, a scris
cateva pagini de proza, intitulate aPovestiri din Delta», edi-
tate de «Fundatia Regelui Carol al II-lea». Lipsurile man ale
familiei §i starea de sanatate 1-au determinat pe adolescent sa
expedieze pe adresa editurii o scrisoare prin care i§i exprima
regretul de a nu mai putea trimite spre publicare alte poves-
tiri. Impresionat de problemele tandrului, cineva cu suflet
mare, ramas in anonimat pentru totdeauna, i-a platit taxele .
§colare pand la absolvirea liceului.
Povestirile §i versurile semnate de Tudor ar fi reu§it
sä vorbeasca despre temperamentul sau. Din nefericire, doar
una din poezii a fost gasita.

57
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Guido Gianetti (bunicul
dinspre mama), facand
masuratori

I
°°.
4. 4
n I

Guido Gianetti cu un ex- ,

ponat...de ras de prin co-

drii nostri

71?

www.dacoromanica.ro
 4G,

.. I
_

Dupd o vanatoare de ursi : Guido si Louise Gianetti cu cele trei fiice.

Alaturi, figuri legendare ale satului : Mos Tetea Nicolae, Mos Ion
Rosu, Mos Nicolae a Dochitei

www.dacoromanica.ro
 Batranul Gianetti, spre sfaritul vietii

c/Ma, wwsa, cx,A.4/44 . o .4'-^.;410 - 4- &do-. 1.,tz

e
a.a. A Co, a Aos)...4-ival
h<Kols° v(v) a It
P Q Ca vale< u 0 fan d4.u.a4 ea--4
ato,242.
a cr...
Puw-ita-P
ni174'n 0-A3.
25 e V'et;

0-44,A.2 A od-rez.
vuzn46,
Otk. 4 p.A4)
0:4440464
4
an.to ./.44.4a
1414 / 64,4-o 1.4, Ara.
(Alt I. ,
Q -644; a4' le-A)!
0-.1 Ada
5- ..,14-+
e a 1/ /Pip 4 V A PY -'1e,. 0 . A V L-141,
i..4,1111.,,,illAt),44
i7 9'd44qa_
6 11.6,14 ..:. bavoi
,-, CPU; ye. a
9+, isa-54-01 ; do' ?,
.e .4
,4,,,,,. . /.-P,are
4 G. 1.A.,-0.9 01-et's@ ,..-z., Ith."41=4111

Scrisoare de dragoste adresata Louisei de calm

Guido Gianetti

www.dacoromanica.ro
 r 73.'n4

I
Jr: ,.. .1 n15="
333

I
'",9
in

_ is n 41

TC1' .

t,rarA a.
1rn,'": "" ''''tkrY,'2
I.. "I' v114.4kLio46 f.1.
4. :I-
r5e5L ; II-%

Torre Pellice astazi, in toata splendoarea sa

'57.11,, 5.1-.:

Valle Pellice careia batranul Gianetti i-a dus necontenit dorul

www.dacoromanica.ro
 Intrare in satul Anghelesti

.,, \8, .
C

L -

Valea Domositei in zilele noastre

www.dacoromanica.ro
 rz744
;v.

111111111111111111111

Conacul, astazi...

Camaruta unde locuia Tudor in concedii

www.dacoromanica.ro
Sylvana Gianetti, mandra in costumul popular valdenz

Costume traditionale
valdenze - carte postala

..

Costume Valdese
nw.: Torre WM.

www.dacoromanica.ro
 Tudor la doi ani in fata casei parintesti

Tudora Vornicu, bunica

dinspre tats

www.dacoromanica.ro
V

-ON

o4

. es

La Anghelesti, in vara anului 1929. Louise Constantin, Micheline si

Sylvana cu Tudor, Guido $i Sergiu in fasa. (Tudor priveste in
obiectiv)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 .yrrr.
1.1%.!..ip. r":
4 ;IL

II
ira

&.1

ogg
..0
*.
- a 1.

Delta Dundrii la inceputul anilor '30. Tablou de familie.

Tudor (centru) cu grija pentru fratii mai mici .

www.dacoromanica.ro
 rd.
.1.

di

in Delta Dunarii. De la dreapta la stanga : Tudor, Sergiu i Guido

www.dacoromanica.ro
I

Clipe de neuitat in Delta

Plimbare cu barca

www.dacoromanica.ro
Un cuplu de prieteni, Sylvana (prima din dreapta - jos), Nicolae (sus -
dreapta) i cei trei baieti.

Sylvana i Nicolae Vomicu, inconjurati de prieteni, intr-o duminica

dupa-amiaza. In randul de jos, cei trei strengari

www.dacoromanica.ro
De la dreapta la stanga: Tudor, Guido si Sergiu la varsta colarti

0 10 20 30 Km.

(.1
111b7".

E
C PLA31:
I &grad
2. Chiba Nook
3 Finiina Zinc*.
4 Rent

Cateva din locurile pe unde a umblat familia Vornicu

www.dacoromanica.ro
k

=..

Tudor in uniforma de strajer

www.dacoromanica.ro
Vomicu Sergiu, calare

Sergiu Vomicu in plind cariera military (al treilea de la star' 1ga la dreapta)

www.dacoromanica.ro
Anghelqti, 1964. Stela §i
Guido Vomicu. Tablou de
nunta.

4110

0'

Sylvana §i Nicolae Vomicu,

Stela §i fiul ei, Sorin, la putin
timp dupd moartea lui Guido

4.
,

www.dacoromanica.ro
 La Internatul Liceului
«Emanoil Gojdu» din
F Oradea a fost cazat Tudor
intre 1937 i 1940
g

° ,=`

Liceul «Vasile Alec-

sandri» in secolul
trecut (CPI Colectia
Costel
V. Gheorghiu)

Actualul Colegiu
[
«Vasile Alecsandri»
as
1L

r, r - Galati, unde a stu-

diat Tudor intre anii
.
1941-1943.

www.dacoromanica.ro
 141.43 pliWrad..°_
I cS Jr 1-

f112U0 Rfitii
Ft
..--
r
ORcAlgril I OHM
IQIi [11 IRThalf.O.IZAHD Mcmallew cOrt%111 INED/19141119T
Sinai I.. INCA I,
c.41,1,_,..44- en, eto.L...T.46 rr.4,
aas0Lvetyr_nAtoew.01'
EINUNAT wcpto,,A Lr,
A

OM TA dr
1e-4 .

110771 lsDle
' PAGMIA 4,14.101 to
Lilo n SC InletTA,.. Psi
DC gose 6,7171.1..t ;cc Films Di laze PCILM11,01,17,1.C. W vioc,rn.
,

$pOirTACM11,4 t7:Nale. C. ' t01-

%,.. -

....

Diploma de bacalaureat. Bucuresti, 4 iulie 1945. Clasificat al 12-lea

din cei 130 candidati reusiti.

.... oc (1-../. ettAte,a4/;' 4,1,44rieal

ex .4414. .1.4..44 ..yiesollird Pen .9/.;.. l ifi.r

= z .,,.
Is.1.7:2104 of?
Aeu1sobe:
.
7 t="4V,I=. NOVAE I. PPOBELE SCRIM
OINECTELE DE STUN 'acLifircX. ...
CLAN II CASA MI
orb 1101. N.* NM.

- MIME vanes= romistan , itifesiitirt

illieless sosion Nam=
.
--,"'
56.4..........: - - I Ai Wank
. t....... OZWEin MIIIIIIIIIIIIIII 1"17°' Wigging
sworre 'We= mitase "-
.. 1111111111111111
_ PDCW.AFP ,
,---,-,÷....4-44_ V.
- .i..
.... ..,
- 16fiM.t7:
.et.+4,,7)) ina
MEM= -
111111/1111111
1111111111151111
MEMO
ammo
47.1.1.1
, ---
1111111=111
111111.11911M
,
-4"-*-
HOMY. IA PROBELE MALE

*WI
4'

tworair =Ms sursum

..:a../. allIMINIME sitialleili
=-zt,-,',.' '... ,- , aims= L/L-4,4-9-.
RM
3;;.,,,
--- --4--
' n4/
_ - - '4.777.1.1111 IMINIFIN OMNI. 1100.11W
0,!" .,,
!Mal*/
Ii1.00116.
J111110111111111

swim immulm xr..4x.vain

01101111111111 11111111111111111
011011041.0
1111111162M
.

:
- '
/,,"
.r.,:r:.,..,
,,,4,..4./
_ mime
. -.4.. firigaz '''''"r' Waft
. . NW loseirm neemaiu MIMI=
1-- r, ' --- - -
IIIIIMOVI
' E.. ......., tai4gass::lompom isefigen i nommois , 1 ,-r- -6
. .*. ilL;44611111..1111.1.1.11 1.11111111.1. 111.1111.1111. IIMPE11*
k.albgelieli MINSSEllt lig011111111 IIMEMINIE INMESIS
ea,e...4..... -,,,,1 Fr.g-OV-7,,.:: -, - -
.

".43fttriet,r,
:_0 ..4 .-. ___ ,-2, 0,4,4,...::iwi 15S4,,nr...,14 P. . /SQ..

-- s ---(--
.
Creifligi.4.,,, :67:1-:.,-4,-
28(6W,X14J fikretrA ,',A
': -,t.i: ,..4.,...!
.,-.....-_-" ---.-.',-.
qw.......tz_k
A.",',...-4,1-44
(-65-,i,' 1'
-.,44/, .,- -,
- .
IMMO* il...W"...i. rt,;::::..s, ,2 : i; :?....v
Ntanizta. 13._:wig,,t;,,i, .531!, ,, ;"...1 cizi2-_,-. , !r-
_ -
, *-Ya,;7.2- '4:-::%..."310t '., . , ;iCi ''-','.'""Til...: '
IrdiEdUSSIA SE0,,Lae; Aas.'NEAdi IL:::,...:::4;.:;;; v"
swam
1

,..4.,...,....
, 1,,,,if...? ...1:31, . , V. MEOW Init.,3141W
. ,i'''.:"
4,.,::. . . .
i"...+,7 t..., .- ....:. 6-/- ....... .
..,

. .... .,
,
_
'. ,:.:,,
.. ._
.. _ .
..... i.
_ '
.
91'4"6 ''

www.dacoromanica.ro
 . =

. . ,
;44

..

"11

. _ ...465-T,- ;Z. ' 5 -44pIC.,.**AW

inceputul anilor '60. La iarba verde la Anghelesti. De la dreapta la
stanga : Sylvana, Tudor, matusa Micheline, Lucia si
incantatoarea Emilie.

In curtea casei parintesti. De la stanga la dreapta : Tudor, Sylvana,

Emilie, Micheline, Lucia si Nicolae Vomicu in randul din spate.

www.dacoromanica.ro
 1 n
.;+.' #
4 ,,, "

4f.mr°1. -
'Lf-t--It.....12.4:i2e.-41116..A}

In livada la Anghelesti. De la dreapta la stanga: Nicolae Vomicu,

Tudor, sotia sa, Mariana, Irinel Corbu, Colette Corbu i o prietend

/al
4, it.(. at
1

fred, 'e
4'0.-4- ; ti
).7- 4
,Krr ; ;
cbi 6-, "
Versuri semnate de fl oe n fiq
/ . .
tif
adolescentul Tudor 4.1 -.7 'A_ 'a.
,7

g,1._ ..,:f 54.1. 4. - ht...;,..oz,,,n4 -

at ' L,.,,,,, rkjA jo-,., e t6 joAc
04. eZti ..,. '07,,,,
GT/ Peilai2 a<74cia Pr, ez.Z.LA. o o, 7 .,4:
tit-ns. 6,44E ,;-.t a-resj. .a-tt: .24ek
... . _ . . . .. __.

www.dacoromanica.ro
 -

oie ..

.
5

f"'
t ,
t 4,140:e4,
=71.4 pP4,7.

2
si 14. )'
I

,
rt %ff411.

15. 215

k tTo

I It

V ,

Dorul de casa §i de mama

Cu tata acask in Vrancea

www.dacoromanica.ro
 7:-"t=0=A j

c&n

, 51'
V
-

Tudor, preparand cidrul de mere

www.dacoromanica.ro
 ete

T ''f

,4 1

Biserica fostului Schit Anghelesti.

. or 1 T.' ;

r:11

Tlo

r. I

QL$
0..

44;
V't ,

o.

ti,f

ut, 1:i rz. .44-8rei- 1.16.j

Bunicii si fratele lui Tudor inmormantati in cimitirul din sat

www.dacoromanica.ro
 : . . ''., ; o' ".:.- -
...:.6 ''' 6 il 134rirign'; .. '4

- .0,
. ' rill
_1ir,1911111
.1
.1
r 11,J ' , l' I, ,II
0 . .6
w.
I . -

1 r 16 ii ) .....41..... t
'-
rt V.
. . -Ic*'' 1:- t;
tt
P
t It.,' : I
;";.1 ft.T.
, , -i if:),
, ' Marturii ale Vornicilor in
''''' '674141=f-"la
i a
' ' ...( ..."!_if,-11-'41.,,07-1/-01-, -47 - -1 cimitirul din Anghelqti.
'1, i Tudora §i Tache Vornicu
_, t:-.:.,z..:1,-
---.
p,,,
),
'''....E.D.:43...:41..-
-. .. ..4.- "e

Mormantul parintilor lui

Tudor.

voRmcu THECl/Lfil
p. H.03-08.4900
13.01.1973
icu
natqii4-.1 3127,;

www.dacoromanica.ro
 . -

Nazdravanul Neculai-Iulian Vornicu, mo§tenitorul conacului

italianului Gianetti.

www.dacoromanica.ro
glICl/leea a II- a

www.dacoromanica.ro
 ty""let,3eirm:i. erjelf3ki, 11&466rit

Frecventand lumea sportului, Tudor o cunoa§te pe

Ella Sos, nascuta la 5 decembrie 1933 la Beiu§, intr-o familie
cu stare, in care educatia §i bunul simt erau la loc de cinste.
Tatal, Corneliu Sos, de origine romans, a fost ani
buni pre§edintele Uniunii Judetene a Cooperativelor de
Consum §i pre§edinte al Ligii Sportului la Clubul de fotbal
Staruinta". Mama, Elisabeta, s-a ingrijit intotdeauna de tre-
burile casei §i de buna cre§tere a celor cinci copii.
Ella, al doilea copil, a avut trei surori: Wilhelmina,
Eliza-Mimi, Angela-Lia §i un frate, Come!. Mama Ellei avea
radacini germane, iar prenumele fetelor intdresc acest lucru.
De§i toti cei din familia So§ au avut vadite inclinatii sportive,
doar Ella §i Eliza au ajuns la performante. Eliza a fost cam-
pioand la aruncarea discului §i contemporand cu Lia Mano-
liu §i Anca Gurau.
Ella So§ a participat la peste 30 de concursuri de ju-
niori §i seniori, la campionate nationale §i la concursuri In-
ternationale §i balcanice. S-a facut remarcata in lumea
atletismului intre 1950 si 1956, situandu-se intre primele trei
saritoare in inaltime din tail §i a urcat pe podium de cel putin
15 ori. Rasfoind anuarele sportive, au fost gasite rezultatele
obtinute de aceasta perseverenta sportiva in patru ani conse-
cutive, incepand cu 1950: 1,43m ; 1,47m ; 1,45m §i 1,51m.
Sigur, cei mai tineri vor contesta rezultatele prea

61

www.dacoromanica.ro
mici" obtinute de saritorn in inaltime ai acelor ani. Dar de la
cunoscatori in domeniu am aflat ca atunci se ateriza in
groapa cu nisip *i nu pe bureti ca astazi §i ca pistele de elan
erau din zgura, iar pantofii cu cuie cantareau intre 350 i 500
grame. In ciuda faptului a nu prea s-au mai gasit articole
din presa vremii, bihorenii sai nu au uitat-o.
Iolanda Bala§, devenita celebra prin performantele
obtinute in aceeai ramura sportiva, i-o amintete pe Ella,
care ajunsese membra in lotul national de seniori, a§a cum
era: frumoasii, inteligentii ,Fi ". Are amintiri din zi-
lele cand se odihneau dupd antrenament i din deplasarile
facute impreuna in 1951, la Moscova §i in 1955 in Ungaria.
Faptul ca o cunocteam pe Ella m-a fa cut sci ma im-
prietenesc ci cu Tudor Ma uimea cu felul sou propriu de a
se pregii ti pentru comentariul unei particle sportive, iar la
concursurile de atletism participau pe stadion cote 40 de
mii de oameni. El reucea sa -i stcipcineasca pe cei din tribune.
A avut un rol important in a-i educa §.i a-i forma pe specta-
tori. Impreunii cu Ion Antonescu, forma un duo admirabil.
Ne-a insotit ca ziarist sportiv in 1956 la Jocurile Olimpice
de la Melbourne. Cu Tudor am pastrat legatura §4 in pe-
rioada cand a lucrat la Televiziunea Roman& Era un om
deosebit", noteaza Iolanda Bala§.
Anii s-au scurs dand posibilitate uitarii sa se a§tearna
peste numele unor oameni care, prin talentul §i munca lor, au
adus onoare tarii. Noroc cu profesorul Vasile Popa de la Ora-
dea, un sustinator permanent al tinerilor talentati. Cercetarile
sale in domeniul activitatii sportive la nevazatori sunt Me-
dite. Pentru o perioada a fost crainic sportiv i a scris articole
de specialitate ca §i Tudor Vornicu, pe care it situeaza ca
find cel mai valoros, dupd Cristian Topescu". A pastrat
cu sfintenie in suflet §i pe hartie tot ce noud astazi ne dä po-

62

www.dacoromanica.ro
sibilitatea sä cunoa§tem trecutul, succesele §i performantele
unor fo§ti campioni. Printre ei se afla i Ella. Cu ea, Tudor,
la doar 26 de ani, a ales sa-§i uneasca destinul. Vasile Popa
a cunoscut-o atat de bine i nu ezita sa afirme ea era poate
cea mai frumoasa atletd din peisajul balcanic. Era simpa-
tico, sociabila ci intreprinzatoare. Era sufletul trupei".
Parasise Clubul Sportiv din ora§ul de pe Bega pentru
Bucure§ti, acolo unde incepuse cursurile Facultatii de Geo-
logie i Geografie. In primul an de studentie, de-abia trecuta
de varsta majoratului, cu tineretea §i frumusetea ei, it cu-
cere§te pe ziaristul sportiv de la «Sportul Popular».
La casatoria Ellei, Angela, sora cea mica, avea doar
base ani, dar incepuse sa-i studieze pe adulti:
Tudor era indragostit ci se afla in al noualea cer.
Noi sun tern greco-catolici, iar cununia religioasd a fost ofi-
ciatd la not acasd, la Oradea, de titre un preot. La nuntd au
fost 60 de invitati".
Din pacate, imaginile de la acel fericit eveniment au
fost Verse voit de cea pentru care casatoria cu ziaristul spor-
tiv fusese un ewe.
Dupd ce au devenit sot §i sotie, cei doi veneau in
concediu in casa cea mare §4 primitoare" a familiei So$.
Stateau aici cam' cloud' luni i adorau sa mearga la plajd la
Dig, pe malul Cripclui Repede. fmi amintesc §1 ziva ccind
Tudor i-a salvat de la inec pe Ella yi Cornel", poveste§te
Angela Farca§.
Petreceau concedii §i la Anghelqti, iar Ella adora
vanatorile organizate de socrul ei. Satenii Incepusera sa o
cunoasca i sa o iubeasca, mai ales ca ea §i Tudor devenisera
naii de botez ai mai multor copii din sat. Nici Sergiu nu
ramasese mai prejos in privima incre§tinarii pruncilor
nascuti in locul dupd care au tanjit ani buni.

63

www.dacoromanica.ro
 in Bucure§ti, tinerii casatoriti au locuit o perioadd cu
familia lui Emanuel Valeriu, coleg de breasld, intr-un apar-
tament COMM din strada Academiei, apoi s-au mutat in
Ca lea Victoriei". In doar cinci ani de convietuire, am aflat
ca Ella i§i iubea sotul §i noul camin.
Fii ptura deosebita si modesta, care iubea deopo-
trivei muzica si arta, era si o build gospodina. Mergea si la
cursuri la Universitate, dar isi gasea timp si pentru treburile
casnice. Uncle aparea ea, parcei rasarea soarele", spune An-
gela, ramasd aici cu dorul in suflet §i in glas dupd toti cei
dragi plecati prea devreme.
Tot ea adaugd: Tudor ceilatorea foarte mult. Mergea
in multe delegatii sportive. Ella a preferat 5'6 nu se despartil
pentru o lunga perioada de lard si nu 1 -a insotit in Damasc,
acolo unde fusese delegat din partea echipei de rugby, unde
a si ra mas ,base luni (Entre 1956 si 1957) ".
Despre relatia §i despartirea celor doi au circulat mai
multe variante. Unii, poate aflati de partea lui Tudor, spun
ca in 1956, pe cand acesta se afla la Melbourne, frumoasa
Ella nu mai avusese rabdarea sa - §i a§tepte sotul cu cadourile
din capitala olimpicd. Plecase sa-i intenteze divort la
Oradea. Altii sustin ca aceasta, deceptionata de absentele
sotului de acasd, s-ar fi hotarat sa pund capat unei relatii care
nu se baza pe fidelitate §i respect.
Un lucru e cert: Tudor a depd§it cu greu divortul de-
clarat de prima sotie.
Dupd despartire, Ella pardse§te Sucure§tiul doar pen-
tru o scurta perioadd, ca in 1957 sa se reintoarcd in capitald
§i sa lucreze la Institutul de Perfectionare a Cadrelor Didac-
tice. Dupd 17 ani revine definitiv la radacinile sale §i predd
Educatia Fizica in Oradea §i la cloud §coli situate la cativa ki-
lometri de ora§.

64

www.dacoromanica.ro
 Cu experienta primei casnicii nereusite, Ella va face
totusi un al doilea pas, in 1961. Nici de aceasta data fiinta,
care merita mai mult", nu a avut noroc. Viata ei va fi
presarata cu urcusuri si coborasuri si, in ciuda tuturor in-
cercarilor, boala si depresiile repetate o vor rapune. Dis-
paritia El lei la doar 59 de ani ii intristase enorm pe cei
apropiati.
Numele sportivei care se remarcase si dominase
lumea atletismului intre 1950 si 1955 nu mai apare astazi pe
nicaieri si e complet necunoscut tinerei generatii.

***

Ocupat cu munca de ziarist si asteptand finalizarea

divortului, barbatul abia trecut de 30 de ani nu inceteaza a fi
curtenitor cu femeile. Lucra acum la ziarul partidului si fie-
care aparitie a sa starnea in randul oscinteistelor» §u§oteli si
chicoteli.
Lucia Radu era tot o colega de la ziar, dar nu facea
parte din grupul domnisoarelor coplesite de prezenta lui.
Poate aceasta atitudine a Luciei ii sporise farmecul si it va
determina sa-si incerce norocul, invitand-o in oral. Tandra
fusese selectata din timpul liceului pentru munca la ziar.
Acum era anul II la sectia Canto la Conservator si intre Limp
se inscrisese la Facultatea de Ziaristica, la lard frecventa.
Mergea in concedii cu «scinteistii», canta in brigazile artis-
tice si participa la seri dansante la Casa Ziaristilor de pe
strada Eforie. Prioritatile ei erau altele atunci si nu avea de
gand sa inceapa o relatie cu un barbat insurat".
Lucia a lucrat la sectia «corectura», dar la inceput a
fost secretary in biroul lui Nicolae Corbu. Intr-una din zile,
trecand prin biroul acestuia, Tudor ii adreseaza in sfarsit in-

65

www.dacoromanica.ro
vitatia Luciei. Este refuzat in mai multe randuri, dar nu re-
nunta. Una din aceste invitatii la cina, la «Continentab>, va
fi in final acceptata de tanara nascuta tot in ianuarie, dar pe
30 §i cu §ase ani dupe Tudor. Pentru a fi cat mai convingator,
acesta a venit la intalnire cu dovada scrisei ca i§i reca§tigase
libertatea. Lucia cade in mrejele dragostei §i nu-i poate re-
fuza acestui beirbat galant i bine cladit" cererea in casato-
rie. Devine oficial noua lui consoarta in toamna anului 1958,
iar cununia civila este oficiata in Piata Amzei. Parintii mi-
resei", una-doua colege de la oScinteia», Emanuel Valeriu cu
sotia §i nimeni altcineva. Pentru ca. rudele lui Tudor nu
prea erau invitate la asemenea evenimente..."
De cate on visa la rochia alba de rnireasa, Tudor, care
avea o functie §i nu era nici un religios din fire, o intrerupea
pragmatic: Vrei sei to duci in agricultura?" A§adar, Lucia
s-a multumit doar cu mersul la Starea Civila. Dupe casatorie
vor renunta la garsonierele obtinute de la ziar Si vor primi un
apartament in strada Maxim Gorki, astazi locuit de femeia
care simte ca a ramas pe undeva Madame Vornicu".
Casnicia for nu va dura decat 5 ani. Motivul di-
vortului? Unul clasic pentru el: se indragostise din nou. Si
acest lucru se intampla in 1963, pe cand se aflau la Paris.
Relatia noastra s-a terminat brusc §4 intr-un fel
nostim. Primisem un cafe! cadou de la Woe francezi. Nu-1
mai puteam tine in apartament pentru Ca imi rosese cciteva
lucruri. Tudor a vorbit cu unul din comandantii de la
TAROM sa -1 trimita lui Sergiu in Romania care, ca ,s1 tata I
lui, era atras de vaneitoare. Dupe ce i-au felcut actele, cai-
nele a fost dat in primire unei stewardese, pe nume Mariana,
ceireia Tudor, galant cum era, ii rasplatise efortul cu cateva
cadouri".
Cainele cu pricina era Patou. Despre el poveste§te §i

66
www.dacoromanica.ro
Sergiu: La sosire, Patou, al doilea coker sosit in Romania,
(doar Dina Cocea mai avea unul) o rupe la fuga tara nd-o
dupd el pe fata care 1# juleve genunchii". Sergiu a conso-
lat-o: O sa-i spun lui Tudor sa-ti cumpere o duzind de cio-
rapi frantuze ,cti ". Pentru aceasta ironie, specified lui Sergiu,
Mariana nu 1-a mai inghitit toata viata".
La doar o saptamana, aceasta tanara ii intrase lui
Tudor pe sub piele. 11 simteam ca se indragostise", spune
Lucia.
Dupa cateva luni, acesta arata si mai multa raceala
fats de sotia sa.
M-a trimis in vacanta pe Coasta de Azur, in statiu-
nea Juan-les-Pins, intre Nice yi Cannes, cu ni, prieteni
francezi, fara ca eu sa giu ca el va pleca in Romania sa di-
vorteze. Avea acum mcqina personals, parca o Cimca 1500,
pe care o cumparase cu banii adunati in perioada cat am
fost impreuna. L-as fi iertat daca s-ar fi rotors, dar nu a .lost
doar o aventura, a fost ceva mull mai profund", adauga
Lucia Radu.
Ex-doamna Vornicu priveste fara manie in urma, dar
nu ascunde nimic din relatia cu Tudor. Nu uita cum, ramasa
fara serviciu la intoarcerea de la Paris, plangea prin
Herdstrau, nici ca Nic Baboianu i-a dat de lucre la revista
«Lumea», unde a refuzat sa ramana mai mult timp.
Tudor nu a fost loial nici in partaj spune Lucia
Radu. Cred ca a fost influentat intr-un mod negativ de
Corbu, care lucra la acela§1 organ de press. Dar cu sprijinul
lui Niculescu-Mizil am reuqit sa raman in actuala casa".
Tot despre acest Corbu si despre pachetele trimise
par avion in Romania se confesase Lucia cu mult timp in
urma ti celor de la cadre. Nici atunci at nici acum nu ascunde
faptul ca. in aceste pachete erau tigari, materiale de rochii,

67

www.dacoromanica.ro
pantofi, pulovere destinate familiei Corbu. Din cand in cand,
printre aceste obiecte se mai afla cote un articol pentru
sectia externs ". 3
Dincolo de toate acestea, casatoria cu Tudor a
fost o perioada benefica a vietii mele. Era un om inteligent,
vorbea franceza, italiana si rusa. M-a indrumat spre studiu,
spre cultura. Datorita lui am studiat doi ani limba fi-anceza,
apoi engleza la Paris, la coala Berlitz. Era omul cu care nu
to plictiseai. li uimea pe prieteni cu talentul sau de povesti-
tor. Din pa cate, printre amicii sai nu au avut loc prietenii
mei pentru ca zicea el erau de alto factura".
Lucia a suferit in tinerete din cauza nestatorniciei ySi
instabilitatii sentimentale" a sotului, dar nu s-a mai
recasatorit, deoarece in timp s-a izbit 0 de supedicialitatea
barbatului roman, dar, de lipsa lui de inteligenta". Pe par-
cursul vietii nu a incetat sd-1 compare pe unicul ei sot cu cei
pe care i-a intalnit.
Aceasta concluzioneaza cu gandul la ireversibilii ani:
Chiar daca uneori ii lipseau tandretea si romantismul si
nu suporta sa fie contrazis, el era un bon causeur, era hazliu
3i charmant".
Nu s-a lasat rapusa de singuratate si a inteles ca
tanara intalnita la Paris era femeia visurilor sale" . I-a res-
pectat dorinta si nu a facut valuri", asa cum o sfatuise
Tudor pe o banca intr-un parc...
Din cercul lui de amici, fosta sotie iii aminteste de
Hristu Mantu $i de poetul Dan Desliu. Se intalneau, cand
aveau timp, la Athenee Palace. Pentru astfel de seri lipsea
din plicul cornun, din cand in cand, Cate o suta de lei. Primul,

3. Christian Levant, Scinteia mai tare deck M.A.1. la Serviciul de

Cadre", in foldevarul», nr. 5023 - Joi, 3laugust 2006, p. 1. Autorul ci-
teaza din dosarul de cadre al Luciei Radu.
68
www.dacoromanica.ro
redactor la mScinteia», va ramane pentru totdeauna fidel re-
gimului, iar idealurile comuniste ale celui de-al doilea vor fi
batjocorite, facandu-1 sa devind un caz politic in ultimii ani
ai epocii Ceausescu. Cei trei amici nu se mai intalnesc de-
mult sau s-or fi regasit, undeva, acolo, sus...
Pe tandra mignond, cu ochi surdzatori si zambet larg
a la Brigitte Bardot o descoperisem prima oars in fotogra-
fiile de la Anghelesti. Vorbisem cu ea la telefon si acum ii
cunosteam vocea. Venise si ziva intalnirii. Am sunat si mi s-
a deschis. M-a intampinat cu aceeasi jovialitate pe care tre-
cerea timpului nu a stirbit-o. Locuinta din cartierul
Primaverii era al doilea loc, dupd Anghelesti, unde ma
simteam cu-adevarat pe urmele lui Tudor.
Am descoperit-o in postura de sportiva invingatoare
in pagini de reviste de dinainte si dupd '89, iar zambetul ei
i-a fermecat, fard indoiald, si pe cititorii revistei belgiene
«Motor». Singurd a rdzbatut prin viatd. A ramas o femeie ac-
tiva si recunoaste ca la cei 76 ani ai sdi este unfenomen. In
adolescentd a facut sport de performantd, iar din 1983 este
membrd a Asociatiei Atletilor Veterani, subordonata Fe-
deratiei de Atletism. Este campioand balcanied la 10 km si
nu a incetat sa alerge. Cand trecuse de pragul celor 50 de
ani, nimic nu o impiedicase pe aceasta ambitioasd femeie sa
inceapd a lua lectii de chitard. Astfel muzica ii mai alMa din
solitudine.
Tentata de calatorii, Lucia a lucrat la ONT cativa ani,
continuand si astazi sd be fie ghid unor turisti atrasi de Ro-
mania. Visul ei de a lucra intr-o ambasadd in Bucuresti s-a
implinit in 1970. A lucrat 16 ani ca secretary la Ambasada
Belgiei si tot din aceastd institutie a iesit la pensie: antot-
deauna mi-am dorit RI lucrez intr-o ambasadd, de aceea nu
am fost nici membra" de partid. De cafe on venea cel cu pro-

69

www.dacoromanica.ro
paganda, ii spuneam di nu sunt coaptii".
Nu poti ramane indiferent privind medaliile obtinute
si nici sa treci peste nenumAratele albume de fotografii
acute pe timp de pace sau razboi. Am admirat-o in primii
ani ai copilariei cu parintii si bunicii pe strada Olari, apoi la
scoala, iar in 1938, la nunta Ulpiei Harjeu (fiica renumitului
arhitect C. Harjeu) cu actorul Emil Botta, si mai tarziu la re-
dactia din Piata Scinteii, apoi cutreierand prin Europa.
Unica flied a Valeriei din judetul Brasov si a lui Radu
de prin partite Ilfovului, disparuti demult, si-a gasit un spri-
jin permanent in muzica, sport si calatorii. Ceva a legat-o de
tars si a ales O. traiasca acasa. Se recunoaste pe sine ca find
cea mai luptatoare din cele trei sotii. In ciuda suferintei, in
via(a mea au fost numai lucruri frumoase".

***

Dupd cele cloud mariaje esuate, nu s-ar putea spune

a familia a reprezentat pentru el tocmai celula de bald a
societatii", cu toate ca dragostea a fost, se pare, motivul
fiecareia din primele cloud casnicii.
In elegantul apartament de la Paris, Mariana ii va lua
local Luciei, dar nu ci fericirea. Si cum dragostea e oarba,
Tudor o cucereste cu clasicul buchet de trandafiri rosii, ofe-
rindu-i si cererea in casatorie. Pe femeia mai tandra cu 15
ani decat el o Meuse sa -liubeasca cu toata fiinta. Oriunde se
afla, in zborurile sale deasupra norilor, imaginea lui o
insotea. El pusese stapanire pe inima sa. Departe de omul
cu care spera sa-si uneasca destinul intr-o zi, tanara
stewardess ii marturisea acestuia dorul prin scrisori redactate
cu maim tremuranda la cateva mii de metri inaltime.
Vinovat sau nu, hazardul a fdcut ca el sa uite una din

70
www.dacoromanica.ro
scrisorile primite de la Mariana in casa in care traise cu
Lucia. Unora le va fi greu sa creada ca femeia, care
cunoscuse candva suferinta, a pastrat scrisoarea neatinsa, in
acela§i loc cu ultimul bilet de la fostul sot. Si multe
fotografii... Si cu ele, toata amintirea lui Tudor.
lntr-o zi de 18 mai a unui oarecare an, fiinta, care
traia o frumoasa poveste de dragoste, ii declara iubirea
undeva Intre Bucure§ti §i Belgrad, la bordul unui aparat al
companiei TAROM.
Te-a§. avepta nu un an, zece, poate, o suta, daca
asta ar fi posibil. Tu mi-ai promis fericirea §'i cred in tine,
cred in adevarul ei.
Nu viu daca iti amintevi, cand am fost la Poiana
Brapv caw o melodie: (Tu m'etais destine» §'i privindu-te
am simtit di aceste cuvinte ni se adreseaza noua.
Da, Tudor, cred in fericirea noastra, cred in viata.
lar cand, dupei un somn lung, ma voi trezi cu capul
pe umarul tau, voi considera Ca dimineata aceea mi-a
deschis portile spre viata, o viata noua 0 plina".
Sentimentele o faceau pe tandra Mariana sa dea la o
parte toate oprelivile din calea fericirii, iar versurile
cantecului interpretat de Dalida o incurajau:
Qu'importe les annees
Puisque j 'ai ton amour
Tu m'etais destine
Depuis toujours".
Femeia aceasta, careia Tudor nu reu§ise ski reziste,
ii va darui doi copii, Smaranda i Bogdan. In ciuda
vitregiilor sortii, fermecatoarea Mariana ramane sotia sa
pans la sfar§itul zilelor.
Despre cuplul care parea indestructibil in anii '60,
nu am avut §ansa sa spunem: ,,,,Si au trait fericiti pang la

71

www.dacoromanica.ro
add nci batrei neti ..." Strict o formula de basm...
Cine fusese mama Smarandei si a lui Bogdan, aveam
sa aflu intr-un tarziu.
Se mai numea si Florica §i raspunsese candva la nu-
mele de fats, Vasilescu. Era fiica lui Dumitru Vasilescu (co-
mandor de aviatie) si a Alecsandrinei Vasilescu (Coana
Dica), nascuta Radovici, casnica. Strabunicul Smarandei §i
a lui Bogdan se numea Sebastian Radovici si era avocat §i
deputat taranist-marghilomanist de Vlasca-Romanati, secre-
tar al Camerei Deputatilor.
0 yeti cunoaste pe Mariana prin prisma fiicei sale,
Smaranda:
Cu 15 ani mai tanarii decat tatal meu, mama a fost
o femeie superb((, inteligenta plind de umor. Cultivate, ta-
lentata (desena superb), vorbitoare a mai multor limbi
straine, mama s-a nascut la 11 aprilie 1941 in Bucure0i. A
urmat primii ani de ,scoala la ((Notre Dame de Sion», apoi,
la desfiintarea acestei institutii, a continuat coala Elemen-
tary 0 a absolvit ulterior Liceul 'George Co§huc». A dat
admitere la Scenografie, ins(( a fost respinsa, iar pe dosarul
ei s-a scris obestie burghezo-mo0ereasca».
A devenit secretary-dactilografa si ulterior
insotitoare de zbor (stewardess) la Tarom. A calatorit foarte
mult intr-una din aceste calatorii, l-a cunoscut pe tatal
meu. Dupe casatorie au trait cativa ani la Paris, unde tata
era trimis special al Agerpres. Cu cit. teva luni inainte de a
ma nave eu, au revenit in Romania.
Dupe nacterea mea, mama a lucrat pentru scurt timp
la oUniunea Ziarivilor». Apoi a venit pe lume fratele meu,
Bogdan, 0 mama a ramas acasa pentru cativa ani.
Incepti nd cu anii '70 a lucrat in turism, ca Sales Ma-
nager al Intercontinental Bucure0i si apoi la Hotelul Bu-

72
www.dacoromanica.ro
curesti. Numeroasele scrisori de multumire yi de apreciere
primite in acea perioada sunt marturie a talentului ei de or-
ganizator ci de gazda.
Mama era un om plin de viata, exuberant ci in
acelasi timp un spirit extrem de pragmatic, dar generos.
Avea multi prieteni, era o gazda excelenta. A fost si este pen-
tru mine un exemplu de eleganta si bun gust, o femeie pasio-
nata ci independents, incapateinata si fermecatoare.
Datorita ei ,ci tatalui nostru, atcit Bogdan cat si eu am
capatat o educatie de exceptie in muzica, arte plastice ci li-
terature. Alcituri de ei i-am descoperit pe Chopin si Tchaf-
kovski, pe Saint Exupeiy, pe Degas ,vi pe Manet, pe Edith
Piaf si pe Jacques Brel. Amintirile for despre caliztorii in in-
treaga lume, experientele for culturale ,,ci gastronomice ne-
au deschis ochii si mintea spre o lume incredibil de vasta
pentru niste copii din Romania acelor ani. Gustul ei ex-
ceptional pentru decoratiuni interioare si obiecte de arta,
dragostea ei pentru viata si stoicismul in fata incercarilor de
tot felul roman de neegalat in ochii mei pans astazi".
Expresia acestei frumoase femei fusese surprinsa si
creionata la jumatatea anilor '60 de ochiul atent al unuia din
cei mai valorosi operatori ai Televiziunii Romane, Mircea
Gherghinescu.
Dupd bucurii si tristeti, dupd fericiri si neimpliniri,
Mariana se despartea de lumea aceasta intr-o zi de
primavard, la doar 53 de ani. Cu voie sau fora voie, stabilise
sd-si continue cea mai lungs dintre calatorii tot deasupra no-
rilor...

73

www.dacoromanica.ro
 gra490 0719~;(14 catiennig*376

Despre aceasta latura a personajului vorbesc priete-

nii, dar cu oarecare retinere, apoi rudele, 5i ele cu parcimo-
nie, iar despre farmecul sau irezistibil in fata genului feminin
i5i amintesc multe colege din televiziunea publics.
Realizand o retrospective, cu cateva inexactitati, a
vietii lui sentimentale, am descoperit in Tudor un tip para-
doxal. Uneori imi dadea impresia ca vointa de fier mo5tenita
din familie it abandonase in momente cand ar fi trebuit sa is
decizii importante 5i alteori, pe cat de posesiv era, pe atat de
mult iubea libertatea pasarii cerului. Un om orgolios, dar ni-
ciodata infumurat.
Dace 1-a ajutat sau nu incapatanarea de Vornic, yeti
intelege dace rasfoiti paginile acestei card.
Aventura tumultuoasa a vietii lui m-a pus in fata unei
dileme. Mi-a amintit de faimosul romancier Ernest Heming-
way care, cu ani in urma, ii marturisise intr-un interviu re-
gretul de a nu fi ajuns la vanatoare in Delta Dundrii. Autorul
capodoperei Batranul .yi marea, care incepuse pescuitul la
trei ani, vanatoarea la zece 5i boxul la doisprezece ani, se
indragostea 5i se casatorea 5i iard5i se indragostea 5i tot a5a
pand cand 5i-a ales moartea, sofa cu cea a tatalui sau. Pe ul-
tima lui sotie o iubise cel mai mult...
In inima lui Tudor, cum or fi fost randuite sentimen-
tele?! A plecat dincolo, luand cu sine trairi 5i iubiri, totul...
Iar timpul a murit 5i el...

74
www.dacoromanica.ro
 Fiinta lui mi s-a parut croita dupd un sablon al insta-
bilitatilor. Un fel de variants moderns a cavalerului vesnic
indragostit §i fara teams de reprosuri. Cand eram puss in si-
tuatia sa vad in el un adept al celibatului, casniciile sale ve-
neau din urma si-mi infirmau acest lucru. In ciuda dublului
exec, primele doua mariaje nu au fost deloc accidentale. De
Ella a fost indragostit cu-adevarat, iar pe umarul Luciei s-a
sprijinit cand flacara primei iubiri se mistuise deja. Cu sigu-
ranta, toate Inceputurile au fost pasionale, dar finalurile, cum
or fi fost? Tragice sau amare? Sa fi iubit doar o data? Ca
indragostit a fost de atatea ori. Cat a primit in schimb sau
cate inimi au suspinat, cats dard de suferinta a lasat?! SA' fi
fost un permanent cautator al iubirii ideale? In eterna
ratacire, o fi gasit-o, oare?
Cei care i-au fost alaturi pand in ultima clips 1-au
simtit atat de Insingurat, iar nefericirea i se citea de mult
timp pe chip! Sa fie acesta raspunsul atator intrebari?!
Intors in tars si aflat la a treia casatorie, dezamagit,
poate de «femeia visurilor», acesta se indragosteste din nou,
de asta data de Sanda, si poate nu avea sa fie ultima oars. De
iubirea for stiau apropiatii, insa peste ani, la disparitia tragica
a Sandei Balaban, doar Aristide Buhoiu avusese curajul sa-si
aminteasca. Nici lui Emil Lucaci nu i-a fost greu sa-i ob-
serve zi de zi dorurile si suferintele nemarturisite provocate
de plecarea Sandei peste Ocean, iar incercarile acestuia de a-
1 vindeca de vulnerabilitatea sentimentala din ultimii ani au
fost o nerei.qita" ", dupa cum a afirmat acesta.
Am simtit ca pasiunea a fost sentimentul care in loc
sa -1 inalte, 1-a Ingenuncheat de cateva ori. E drept ca oricat
am incerca, Diavolul are grija sa arunce in orice biografie
cote o furca de plicate ".4

Vasile Ghica, Surcisuri migdalate, Editura Junimea, 1989, p. 150.

75

www.dacoromanica.ro
 In aproape toate capitolele am simtit necontenit o
prezenta din umbra. Era ceva nedeslusit. De multe on nu
intelegeam daca ea imi confirma sau infirma cele spuse de
altii. Cu greu lasam frazele sä se astearna pe hartie. Dar
acum mi-a fost infinit mai greu. M-am aflat intr-un registru
atat de sensibil, intr-un teritoriu sfant al sentimentelor traite
si nemarturisite. Initial nu am vrut sa-1 incalc, dar aflasem de
la fiica sa ca., pe timpul vietii, Tudor adunase in manuscris
insemnari care aveau ceva din specificul unui roman auto-
biografic.
Printre randuri am citit o parte din simtamintele sale.
Astfel, am patruns aproape involuntar pe acest taram. ll in-
vidiam pe acel medic african caruia ii depanase povestea
vietii lui de pans atunci".

www.dacoromanica.ro
 Y'eittreitientott few/ even&ed a/della/Meet

Dar oare va fi o carte? Undeva pe un colt de hdrtie,

pe o mica fisa de carton, am notat un nume, o replica sau
pur .51 simplu o figura.
Cand era sit mor intr-un spital african, am istorisit
unui medic povestea vietii mele de pang atunci. Dupa cativa
ani am primit un caiet in care notase totul: delirasem si nu
aveam de unde sa .stiu ca, stand la capataiul meu, notase
aproape cuva nt cu cuvcint. Probabil ca vorbeam in soapta,
rar. Era aproape o stenograma.
Orice ati spune, fiecare dintre not are sa le numim
asa micile sale secrete. Uneori foarte marl si dureroase,
alteori ca o dragoste pe care nu o uiti. Debi ti se pare ca s-a
stins, callitoresti cu ea prin viata. toate femeile pe care
le vei intalni sau chiar, asta este extraordinar, pe care le-ai
intalnit deja, au ceva din ea. Tuturor le construie'ti un por-
tret robot portretul ei. Am vazut peisaje extraordinare, dar
numai unul singur imi ramcine. Am vazut de zeci de on
moartea cu ochii, dar o singura clipa mi-a ramas pe retina,
mi-a zgariat definitiv sufletul. 5i nu atunci, ca nd la Oran am
simtit gloantele, ci copilul acela in mijlocul unei .arje, a
politiei calare la o manifestatie, un copil rasturnat Entre co-
pitele cailor
5i toate acestea, pot fi oare o carte ?"

77
www.dacoromanica.ro
 I Mai 1981 Montreux

In aproape 35 de ani de gazetarie am fost martor sau

am luat parte direct la o serie de inteimplari, care de la in-
ceput m-am hota rd. t sa le pastrez pentru mine, Mile-am re-
latat nici intr-un reportaj de gazeta, radio sau televiziune.
Poate asa, doar o farama sau o trimiterre, sau uneori un
personaj sa fi aparut in ele. Ceea ce incep sa va povestesc
acum a calcitorit in mine si cu mine. $i de multe on am re-
gretat ce nu am spus. A fost si este un fel de al doilea perso-
naj care a trait si traieste odata cu mine, dar nu spre
exterior L-am ferit de lume, l-am ascuns. M-a aparat de
multe ori. De multe on pe el 1-am al utat. De fapt, din cauza
lui n -am kPost niciodata singur.
Poate ca citind aceste rii nduri si cele ce vor urma, o
RI intelegeti cum si de ce atatia ani, am dus in fond aceasta
existents dubla. Nu este nicio figura de stil si apoi 1711 din
tot felul de consideratii si literatura este facuta viata. Toc-
mai de aceea ma opresc aid cu explicatiile. $tiu bine ca nu
aveti nevoie de ele. Cum nici eu nu mai vreau sa mi le dau.
Nu ajuta la nimic.
Ne observam de patru zile.
Sala mare a restaurantului .francez era mai mult
goaki la preinz, mai animatei seara... Cand se la sa intuneri-
cul, oamenii capatau parca alte proportii la lumina lu-
mcinarilor aprinse inainte ca not sa venim sa ne reluam
locurile. Un restaurant extrem de elegant, cu taccimuri de
argint, cu fete de masa imaculate, cu monograms. Persona-
lul, de o calitate deosebita, vorbea in soapta nu se auzea
nici macar o faifurie, atingand portelanul fin al alteia.
Dupa mai bine de 20 de ani mi-era teams six nu o
confund. Acum avea parul aproape alb, se imbraca cu o

78
www.dacoromanica.ro
 anumita eleganta. Dar strict, ca femeile care au fa cut sport
si pastreaza tot restul vietii linia care le-a marcat tinerefea.
Dupci prima sears, observand-o mai mult pe
am inceput sa ma conving ca este ea. Am coborat la masa
mai devreme ca sa o surprind cand trece pe hol. Am avut
impresia ca si ea ma observa. Sau mi-am zis este o simpla
impresie ai tot timpul senzatia ca si celalalt to observa. 0
facem tot timpul unii cu altii.
.Si daca este ea cum sa intru in vorba cu ea? Sa ma
duc la receptia hotelului, sa intreb. Cand fusesem in Statele
Unite, la cativa ani dupa ce am cunoscut-o, nu mi-am dat
seama, scriindu-i, cautand-o, ca imi daduse de ce oare
un alt nume. Sau o adresa falsa.
In schimb, a doua zi la preinz, cei de la receptie
mi-au spus ca ea s-a interesat de numele meu. Sa-1 fi retinut
dupa atdtia ani. Incepea un joc curios.
Nu, sigur este ea. Revedeam figura ei in luminile fa-
rurilor masinii, marita de groaza pe care o traiam ca nu
retwsc sa fi-anez. Imi ra masese in ureche vocea ei. Curios,
in fond, cum uneori, dupa ani ssi ani pastrezi un asemenea
detaliu. Figura omului se schimba. Vocea, nu. Mai era §4
mersul ei. Mi-aduceam aminte ca am intrebat-o atunci, in
Alsacia, daca .facea sau fa cuse sport... S-a intors cu un zam-
bet trist. N-a spus nimic, dar am inteles ca. da.
Ce ma impiedica sa ma prezint, sa-i spun cine sunt?
Situatia penibila pe care o traisem in America, atunci cand
am cautat-o folosind toate mijloacele, apeland la colegii de
la diferite statii de televiziune din Ohio. M-am dus pang si
la periferia or4elului de unde primisem ultima scrisoare.
E adevarat, adresa era destul de incalcita , dar, pcina la
urma, am ajuns... Am intrebat peste tot, dar oamenii parca
ascundeau ceva. Sau eu eram mult Area obsedat de imagi-

79

www.dacoromanica.ro
nea ei vi u,or suspicion ?!
0 adeva rata enigma, mai ales ca, timp de cdtiva ani,
dupa ce o culesesem de pe oseaua din Vosgii Alsaciei, imi
scrisese cu regularitate. Stiam despre fiul ei cat giam despre
propria rnea familie. Povestea despre el pe pagini intregi.
$i, deodata, nicio scrisoare, nicio aka' veste ti, deci, un fel
de despii rtire. Asta m-a ingrijorat si tocmai de aceea, din
prima zi a acid toriei in America, am pornit sa o caut. Nimic.
iat-o deodata, reaparcind tacuta, circulcind ca intr-un vis,
vorbind atat de incet, neschitand niciun zambet. Si ce cauta
aici, in Elvetia, pe malul lacului ?
Am eat car ajunsese cu ca. teva zile inainte sa ajung
eu acolo.
In a treia zi, abia am zarit-o. A luat un autobuz in di-
rectia Genevei. In primul moment, mi-a venit ideea sa o
urmaresc, sa vad unde se duce. Era stupid, dar curiozitatea
mi-a crescut mai mult. Ceva imi spunea al este ea, dar
siniteam ca trebuie sa avept, sa nu o deranjez. $i, recunosc,
ma temeam sa nu fac vreo gala.
Seara mi-am petrecut-o pe malul lacului 1i mi-am
amintit frcinturi din prima discutie pe care am avut-o atunci,
seara, la hotelul din Colmar, ccind ,ci -a mai revenit din
spaima accidentului pe care era sa-1 fac. Hotelierul o mai
vazuse in cursul diminetii, pe drumurile de sub munte, cu
un rucsac in spate. Si-a dat seama de la inceput ca este ame-
ricanca. Mai vazuse doud-trei ca ea, tot a,sa cu cate o hand
in mans cercetand directiile in care inaintasera trupele ame-
ricane catre Germania, dupa debarcarea din Normandia.
Le murisera prin acele locuri copii, soli, iubiti. Impinse de
un resort extraordinar, bateau drumurile, cautand posibilele
locuri unde odihneau barbatii din vietile lor. Femei, cele mai
multe de conditie modestii, care, dupii ce batusera la ele

80
www.dacoromanica.ro
acasa pe la u ,cile diferitelor comandamente militare, cautau
aici, in pulberea drumurilor de ciimpie, sau prin piiduri, un
adevar pe care nu aveau sa-1 afle niciodata lar localnicii,
.

care traiserci atcitea, le ascultau in tei cere, viind de fiecare

data care va fi intrebarea, Viind ca nu au raspunsul. Pentru
ei, toti cei care muriserci fusesera la fel de inalti, puternici,
frumoyi. Toti, din prima zi a inrolarii, trimisesera acasa fo-
tografia pe care ele o pastrau cu atdta grija . P area facuta cu
doar cciteva ceasuri inainte.
Ea 1si cauta barbatul".

(Texte selectate si ingrijite de Smaranda Vornicu)

www.dacoromanica.ro
 t9ergiltiz'a, la& eerierzot

La 21 iulie 1965, venirea pe lume a Smarandei ii ofe-

rea lui Tudor un rol nejucat pand atunci, rolul de tats. Anda,
cum o numesc cei apropiati, a studiat stomatologia, dar a re-
nuntat la profesie ti la halatul alb. Formatia nu a ldsat-o sa
se indeparteze prea mult de lumea medicaid $i o gasim astazi
pe pozitia unui prosper om de afaceri in domeniul produse-
lor medicale si al serviciilor. Este mama unui adolescent pe
cinste, care poarta cu drag numele bunicului si este elev in
anul V la Scoala Internationald Britanica din Bucuresti
(FIBSB).
Din pacate, cei doi, bunic $i nepot, nu s-au intalnit.
Cand unul pleca pe drumul fare intoarcere, celdialt se
pregatea sa vine pe lume.
Conversatia cu Smaranda a fost emotionantd. A
rdscolit in sertarul cu amintiri cu o voce gravd, dar nein-
chipuit de calda, a rostit o frala concludentd: Despre tata,
ce va pot spune?! A fost un om". Aceste cuvinte aveau o su-
medenie de intelesuri pentru mine. Cu timbru-i inconfunda-
bil a vorbit cu mandrie despre cel care va ramane tata
pentru totdeauna. Ii multumeste $i astazi pentru educatia pri-
mita, pentru ca i-a ardtat lumea cu toate fatetele ei si a
invatat-o cum sa fazbata $i sa se descurce singurd.
Amintirile atat de vii din nenumdratele vacante de
yard petrecute la bunici mi-au demonstrat ca fetita de odi-
nioard nu a uitat plaiurile vrancene, nici locuitorii acestora
82

www.dacoromanica.ro
cu o atitudine uwr misogina ". Aceleai meleaguri miori-
tice au inspirat-o §i in poezie. Si cum Smaranda avea de la
cine mo§teni dragostea pentru poezie, in 1993 a publicat vo-
lumul sau de debut, atat de frumos intitulat, Se piing de mine
ingeriis , volum republicat in format electronic, in 2002, la
Editura LiterN et.
Prin clasa a V-a am inceput sii scriu poezii, sub in-
fluenta lui lonel Teodoreanu, a lui Rabindranath Tagore i
a unui extraordinar cer 1nstelat de prin Muntii Vrancei", no-
teaza Smaranda Vornicu in «Un auto-CV in 8 liniute», pre-
zentarea pe care i-o face la a doua editie a volumului de
poeme.
Vorbe§te despre un singur revelion petrecut cu tatal
restul noptilor dintre ani lucra in TVR. Era copil cand ii
insotea pe cei mari la malul marii, unde lua na§tere progra-
mul pentru noaptea dintre ani.
Pe parcursul discutiei noastre, ochii Smarandei au
spus mai mult cleat cuvintele. Aveau o sclipire specials. 0
licarire motivata... Venisem de la un drum lung §i faceam
cale intoarsa. Mi-a urat Drum bun!" de mai multe oh. Cu
greu m-am despartit de ea. Era parte din personajul meu.
Traiam o imensa bucurie: o cunoscusem pe fiica lui Tudor.
In acela§i timp imparta§eam un vag sentiment de vinovatie:
lasam in spatele u§ii o persoand cu amintiri dulci-amare.
in ziva de 20 martie a anului 1969 barbatul de 43 de
ani devenea §i tatal unui baiat, Bogdan. Dar cine ar fi crezut
ca, dupd implinirea frumoasei varste de 20 de ani, tanarul
Bogdan avea sd-lpiarda pe cel caruia ii duce §i astazi dotal?
Este casatorit din 1994 cu luliana, colega de liceu.
Nu a parasit capitala $i este reprezentantul uneia din cele
mai mari firme din SUA de produse de cardiologie inter-

5. Smaranda Vornicu, Se pling de mine ingerii, Romtrust Citizen, 1993.

83

www.dacoromanica.ro
ventionala, produse care, daca ar fi existat in 1989, ceind
tata a murit la Spitalul Fundeni, probabil ca ar fi putut sa-
i salveze viata", a marturisit Bogdan.
Urmasii lui Tudor si ai Marianei au invatat de tineri
sa traiasca rard parinti, dar cu imagini deosebite ale anilor
petrecuti alaturi de acestia. Pentru ei, de cativa ani buni,
substantivele «mama» si «tata» nu mai au vocativ. Si totusi,
exists o declinare la acest caz, in nopti si zile Ara somn, in
suflet si in gand....
In acest capitol am considerat ca s-ar cuveni sa asez
amintirile dorul acestora.

Tata era un amestec foarte special, atilt fizic, cat §i

din punct de vedere al caracterului. Avea carura,ci inaltimea
Vornicilor, dar figura de oitalian» a celor din familia Gia-
netti. Timid ca bunica Sylvana, dar inccipiitanat si serios
precum bunicul Nicolae. Avea inclinarea spre lectura ci scris
a strabunicilor italieni, iar iubirea pentru naturil §i pentru
spatiile deschise o mo ,vtenise atilt de la unii, cat, de la altii.
Nu se temea de nou, ii placea sa cala toreasca si asta cred ca
ii venea din oepopeea» familiei Gianetti. Era un oburete»
de cultura. Absorbea tot, analiza ti pastra numai lucrurile
care iifficeau cu adeveirat placere. Cultura sa era in special
de filierafranceza, dar ii iubea $i pe Salinger 0 Hemingway.
li phicea muzica francezii, dar jazz-ul de calitate.
Din anii petrecuti in Franta, dar ,0i din vizitele ulterioare in
aceasta taro revenea intotdeauna cu nenumeirate ciirti ci dis-
curi. Citea in permanents si putea deveni un adeviirat tiran
cand venea vorba de lecturile noastre de vacant& El a fost
cel care ,.ne-a dus prin toate muzeele din Bucure0i.
li placeau filmele bune nu cred Ca avea vreun alt
criteriu deceit acesta ci aprecia, in tot ceea ce inseamna

84

www.dacoromanica.ro
cultura, performanta, munca dedicata, talentul. Ne repeta
mereu di, in orice Intreprindem, numai 25% este inspiratie,
restul este transpirafie.
Se imbraca Intotdeauna clasic, adecvat momentului.
Purta numai 'apca, niciodata palarie. Ii pia ceau tricourile
«Lacoste» §1 se rasfata cu caste o pereche de pantofi «Bally».
Era mereu ingrijit, tuns ,si bei rbierit _lard grey. Cu mama
forma un cuplu superb, elegant, bine imbra cat. ,Ftiau sa se
distreze §q aveau un grup de prieteni extraordinari de plini
de viagi ".

Smaranda Vornicu

Debi a murit la doar 63 de ani cred ca a trait atilt

de intens $i a trecut prin ata tea evenimente extraordinare,
Inca t cred ca altor persoane le-ar trebui 10 vie ti ca sa aco-
pere cei 63 de ani ai lui.
Cred cei cea mai mare calitate a lui a fost di a ctiut
sa inteleaga persoana care-i sta.' tea in fata, indiferent di
aceasta era precedintele unei tari sau un simplu ta ran. Avea
un fier deosebit la oameni §'i astfel cred cei rewa sa scoata
ce este mai bun din omul respectiv in momentul in care fa- cea
un interviu sau avea de facut o emisiune §1 trebuia sa mobi-
lizeze colegii §1 colaboratorii.
Era un om care a fost indragostit de activitatea lui §1
din aceasta cauza muncea enorm. Ca exemplu vas spun ca eu
nu am avut niciodata ocazia sa petrec Revelionul cu el cad
era la Televiziune.
Ma bucura insa foarte mult ca a la sat ceva in urma
,ci ca dovada di este aka, este faptul ca oamenii Inca ifi mai
aduc aminte de el.
Mie mi-e dor de el".
Bogdan Vornicu
85
www.dacoromanica.ro
 '41

Ella Sos, prima sotie a lui Tudor

N

La inceputul anilor '50. Ella

si Tudor, indragostiti prin
Herastrau

www.dacoromanica.ro
 4,

.ice
41111

1934. Beiu§. Ella in bratele mamei

t
..r

41110.

0 familie frumoasa pe la 1948. Parintii, Elisabeta §i Corneliu So. In

randul de sus de la dreapta la stanga: Ella, Cornel i Wilhelmina. in
randul de jos, de la dreapta la stanga: Eliza i Angela.

www.dacoromanica.ro
 1953. Stadionul
Republicii
(ANEF). Un mo-
ment de odihna
dupa antrenament.
Ella Sos-Vomicu
si Iolanda Balas.

1953. Campionatele
Internationale de
Atletism. Saritura in
inaltime. Pe podium:
Iolanda Bala (I), Ani
Leopold RDG(II) si
Ella Sos-Vomicu (III).

www.dacoromanica.ro
 eaV

Tineri §i indragostiti. Lucia 5i Tudor, in vizita la Anghelqti.

www.dacoromanica.ro
 ,

brie 1958. Villa

Atuzei. Tudor Lucia
-,-r!,
la cunuaia civa

Gestuittan4Te...

www.dacoromanica.ro
 I

vai
4

c.

Putina lume la fericitul eveniment: parintii Luciei, colege de la "Scin-

teia", Emilie i Emanuel Valeriu (ultimul din dreapta)

Lucia Vomicu sosita de curand

in capitala Frantei

re"

www.dacoromanica.ro
PE C IAL
ERNIEFIE.

aLE..kr
.0.
144.

Lucia i Tudor pe
strazile Parisului

AAA cia 1,JA rA-L

O «mostra» din scrisul

personajului, pastrata de
Lucia

www.dacoromanica.ro
PE C IAL
ERNIEFIE.

.0.
144.

Lucia i Tudor pe
strazile Parisului

AAA cia tik rA-L

O «mostra» din scrisul

personajului, pastrata de
Lucia

www.dacoromanica.ro
 iin

ECIALE
ERNIER
1

Lucia §i Tudor pe
strazile Parisului

6(07 LJA rA-t.

O «mostra» din scrisul

personajului, pastrata de
Lucia

www.dacoromanica.ro
 -J
Lacul Roam La inceputul anilor '60. Tudor cu Lucia si fetita familiei
Corbu.

":f fd: rar,- t43

14. .4- 44r C

FT
199' 3

gr,

Prin 1959. Lucia Vornicu, Nic Baboianu si sotia

www.dacoromanica.ro
r

L
Lucia i Tudor la Marea Nordului.

Tot la Marea Nordu-

lui, cu o prietend din
Romania

www.dacoromanica.ro
 Tudor la inceputul anilor '60, la Marseille

1. .. 14,

MCI'

L .1:i
4,h

r"
m
ova '.'!
-

Prin 1962 in drum spre Romania. Popas la Innsbruck, in Austria

www.dacoromanica.ro
 -

<Homan> nn Bucurestt, se Ves

r

rem

«Hoinan> prin Bucuresti, pe Vespa

-..R7,474.7;
I .11,4
°

rr
t

75344

www.dacoromanica.ro
 9
r 0.4 Sis;.

4.

r*.s
.

1966-67. Sorin Vornicu amuzandu-se cu Patou la Anghelqti

,
' .

;#041Vit' 4

41 ,°' '
Lucia §i Patou
it,
I

www.dacoromanica.ro
 POURQUOI CHOISIR LA

ROUMANIE
D'abord, pour 2 raisons pratiques :

area.. p".., 0 .1,..

17 .01
... painry.frou4ns ' ...- 1966. Lucia Radu, ghid
2. q P.''''''"'"''`, 'I,`,''-':''''i:',
nr,a71::1"'"''''`
. gill , r , la ONT, la volanul unui
. .
autoturism marca
.';

...
Himca. Paging din
ET APRES SA?
LE CHOIX IN ':-'':'
«Moton>, revue mensu-
DEVIENT elle des sports
PLUS DIFFICILE
mecaniques et du
ENTRE

,.
D lD
.
an 6.0.n. la nhree es K. fokoe
tourisme, nr. 10 Octo-
0 4 trout,. .........1, :Don ., l'icepl 1... on
vliln. bre 1966 Belgique
- vows
.
Mais ,..

cornet NATIONAL De 70.11:ne AIDERA

r, 1.1 Dies i.e, SUCANDST
lete. : 27e : 279 A
DECIDER I

.
ss

h
6, ,1.) ,14A,A.A;

r L-

c...4 AZ
0.111t.
,tv FOAA, kst. rts.;psf

Ultimul bilet de la Tudor, f.4S tt" rc

14:4"" 44'4
adresat parintilor Luciei... .7, fif t-t
ega:
144. SAA r 1-4
4.4,4

etAA a
.
r-
we,
',wan- .4- 4,,
Z..1

www.dacoromanica.ro
 °I

. ,

Chipul Marianei Vomicu surprins de operatorul Mircea Gherghinescu

.f

Ace lasi chip, in oglinda

www.dacoromanica.ro
 ant.-
or-a_ 9 , 4e. 3,9d, 4u,.16.4,--& 4r-e---
c.6.147(-4-7 00 & ezoa , 6i cu.-
9744-C, 44_ icz-rc, 47.-eze-/--416 h^ or21/4-4zi
,444 -o i.e.f.SZuea ve ZoCt4:144144&414
X ai a4rv 4,4_, a - Xed:
j.cte C-4/1..4 et4 taiiii" ate.,
06.2-frol-r kae 611;( Fix.. 14-5 ere, ro-
c44- Gal A.44_
0.6 ere° -&leo ezl,
11,11;142-art .1/14 91/41 -e j/C4:e-e-7, °6-71
oc.4. at-e a4..4' 1-t-c - . Lc
tA424,0-k" -e Zet-Z/,r; ./
e tic ytectsi2cc a 4-(4.4-a--),-
GctlL 14.11 Altai, 47,6,4
./,(4-ce.u.e74,4 d0.-: ea-
a-0.e ce-ce
,

ee7e
i fie 2 c{ir"
.-ket-&-4-ea

Mariana catre Tudor - 7e -air 44,11/" Tµ *- 4e4e ae, , .acts ma4 ,

randuri dintr-o scrisoare ,cce,kt: ' dates. 444- 0:
de dragoste. 744. *74; - at. frier-k- .e.i.e.ez-Le.a._ 6
Med 4-4 42-Lc , ei;t ec-rAe17-1--/-t,
es' -
,/frete 34.el 4Keteci: ce-r et,;(d
. Otf.u. 9p-,7 A95:P2cea /1->zt-s-Ar eiz,4
0 aPaei< ' Ze,e, 2P1 '44" eee4Z1.:e-e.. "
h e4e.e:ee4 rt. .r4t, /Y:1-e-Wee caT aee-Z
dze,,,r; 214' .et u,s,ezzaex-Ai: 21rx,61_
eau , 74-feen- , etre ru -64e-e-c-ez&_.
-- eke,Apee-je'..14; eteit. /4, -
errc eaeoe, -.9617/4- ou fines, -eau,/
114.4 lt4, 4e eet eafe.4 fre itiazt.ae
-eau , 7-7 CO.44A/Ce,ez,
.14 c -0. 04
asa.. oeccees ,,.2,
ez-eze4._
1,-;a4c, d /,,i,e4 "Nixie: A ' pece.fre..
.Z4 mzeza..4.4-:. nuarijaesa.u.
r, ea, e7c
6.664T-44' /-.44e1" -fx414-41.14,e'
pia / ,
141:-
oLL'iLZ
ea; "but,,,e4e,- ea 4I-Le ZZa.e.e,

www.dacoromanica.ro
 I .1

Cu Smaranda

Tudor - de cloud on tats.

www.dacoromanica.ro
 Tudor si fiica sa...

1978. Mariana cu cei doi

copii: Smaranda si Bogdan

www.dacoromanica.ro
 Tudor si fiica sa...

1978. Mariana cu cei doi

copii: Smaranda si Bogdan

www.dacoromanica.ro
 Ji

Ate
d

Pentru putin timp, impreund de sarbatori. Tudor alaturi de cei doi

copii, pe la srmitul anilor '70.

www.dacoromanica.ro
 ti

771

Smaranda Vornicu, alAturi de flu! ei, Tudor

Bogdan Vornicu si sotia sa, Juliana

www.dacoromanica.ro
 A

Lucia Radu, astazi...

www.dacoromanica.ro
gPa/dea a IH - a

www.dacoromanica.ro
 Pigeoet dlaieroat

Desi fusese admis la doua facultati (Academia Com-

erciala si Facultatea de Filozofie), find atras probabil de ju-
rnalism, proaspatul student nu a urmat cursurile deck un an,
avand in vedere si situatia materials destul de precard dupd
cel De-Al II-lea Razboi Mondial.
Pentru o scurta perioada, Tudor a fost crainic sportiv
la Radio, iar scriitorul Octavian Sava a relatat povestea
amuzanta legata de demiterea colegului sau din institutia so-
cotita mai importanta decal televiziunea in vremea aceea:
Tudor s-a prefacut a comenta in direct un meci de tenis al
sportivei Angelica Rozeanu, ca in final sel le spund asculta-
torilor ca totul era bine facut intr-un... studio".
Indragind sportul, incepuse sd frecventeze cercuri de
ziaristi sportivi. In primavara anului 1948 isi aminteste
Emanuel Valeriu I-am into- lnit pentru prima oath- pe Tudor.
Eram .Fefill unei comisii de examinare. Probele se lineau pe
Calea Vi ctoriei, chiar la Teatrul Ta nase. La examenul pen-
tru gazeteirie sportive erau mai multi concurenti printre care
.Fi Tudor Vornicu. Mi-1 amintesc ca purta o papornita cu acte
.Fi chitante; era perceptor si aduna did rile de pe la cdrciumi
undeva, pe leinga parcul Carol. Ceea ce m-a determinat sei
it selectez a fost faptul ca in timp ce toti citeau in vremea
aceea din Lenin .Fi din Hanov, Tudor citea literaturd fran-
cezd. Purta dupa el carti de Giraudoux .i citea (Groapa
bunei sperante», pe care inteimplator o citisem .Fi eu. Acest

89

www.dacoromanica.ro
lucre mi-a sorit in ochi. Nu am amcinat. a. a ca a doua zi de
dimineata 1-am chemat la redactia ziarului si astfel deveni-
sem .5.eful sau".
Despre acel ,. tip amestecat" din zona sportului, cum
prefers sa -1 caracterizeze Emanuel Valeriu si despre intrarca
sa in presa sportiva scric, intr-un mod extrem de plastic, Var-
tan Arachelian:
(...) Vornicu fusese recrutat penult redactia ziarului
de sport, venind direct de la taro, de la coada vacii, cum se
spunea, in mijlocul unui conclav profesional simandicos,
uncle se adunasera o serie de fogi ai presei interbelice,
epurati din gazetiirie de legile anti-semite. In fata acestora,
s-a infiiti4at un timeir cu alurei atletica, pitoresc prin tinuta
sa vestimentard, gata, parca, pentru a face .figuratie intr-un
film de inspiratie sadovenianei cu ca. me,voaie si itari, duper
cum e portul in satele Vriincioaiei".6
Ziarul la care debutase Tudor Vornicu era pe undeva
fosta oGazeta Sporturilor». Aceasta supravietuise perioadei
de criza din anii '30 $i trecuse prin cel De-Al II-lea Razboi
Mondial. La publicatia cu un format comparabil cu cel al
unui ziar european au redactat articole scriitori de elita ca
Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu, $erban Cioculescu. Lor
li s-au alaturat treptat: Aurel Neagu, Jeni Dumitrescu, Virgil
Ludu, Petre Gatu, Romeo Villara $i altii.
In 1947, publicatia a fost desfiintata ca urmare a
aparitiei noului «organ» de conducere a sportului romanesc
ccOrganizatia Sportului Romcinesc» organizatie care iii
va crea propriul ziar, «Sportul Popular». De-a lungul anilor,
acesta a primit cele mai diverse subtitluri: «Oficios al Or-

6. Vartan Arachelian, Tudor Vornicu". in «Cuget liber» din 2-3

septembrie 2006, p. 1 si p. 16.

90

www.dacoromanica.ro
ganizatiei Sportului Popular», «Organ al Consiliului de
Ministri ci al Confederatiei Generale a Muncii», iar din
1957, «Organ al Uniunii pentru Cultura Fizica ci Sport
din RPR».
Cei mai putin cunoscatori in ale presei sportive nu
stiu ca jurnalul era accesibil pentru tot poporul (25 de bani),
iar prima paging era de obicei tinuta de liderul Gheorghe
Gheorghiu-Dej. Acest lucru nu-1 impiedica sa contina su-
biecte interesante sau de-a dreptul incitante, ca acela din
1948, legat de coruptia din fotbalul italian.
Din 1967, cotidianul scapa de sintagma popular 9i
ramane doar cu titulatura de «Sportul», pe care si-o va
mentine pans in 1990 cand va reaparea sub vechea denu-
mire, care se pare a ii purtase noroc.
Astazi «Gazeta Sporturilor» are un format nou 5i
este extrem de apreciata de iubitorii genului.
Tudor Vornicu a redactat de asemenea articole pentru
toate suplimentele lunare ale ziarului, de tipul: Caiete de At-
letism, Caiete de natatie si sporturi nautice, Caiete de gim-
nastica, dar si pentru Bulletin Olympique Roumain, o revista
trimestriala editata in limba franceza de catre COR (Comite
Olympique Roumain). La aceeasi revista scriau si Radu Ur-
ziceanu, Petre Gatu, dar si Corneliu Manescu, aflat deseori
in apropierea vranceanului. 0 descriere a ziaristului novice
descoperim in paginile cartii lui George Mihalache, angajat
in 1950 la acelasi jurnal:
Lui Tudor Vornicu, noul coleg de redactie ii spa-
neam e<Lipoveanul». Era un baiat cam timid, retras, dar in
privirea lui descifai o ambitie care te fascina. Trudea in re-
dactie ca un huhurez, adeseori it gaseai noaptea scriind
un articol pentru o gazeta de provincie sau un discurs pentru
Manole Bodnaras, ceful C.N.ES-ului, care it aprecia foarte

91

www.dacoromanica.ro
mult, investindu-1 cu titlul de «purteitor de clivant»" 7.
Despre amicitia dintre Tudor si Manole Bodnaras,
care in 1959 fusese investit pentru un an in functia de
presedinte al COR, ne-a povestit si Tiberiu Stama: Tudor
mergea deseori la wind toare 5'i pescuit cu Manole Bodneiray,
fiatele lui Emil Bodncira§-".
Si el si Petre Gatu munceau cu sarg in redactia din
Brezoianu. Acelasi remarcabil textier si umorist ii numea pe
cei doi, fantomele ziarului". La inceputul colaborarii ex-
ceptionale dintre cei doi, fiul lui Petre Gatu nu avea mai mult
de 5-6 ani. Cristian Gatu si-laminteste pe Tudor cand venea
in casa parintilor sai.
Despre Tudor Vornicu, totul la pozitiv! ", ne-a spus
cel care a ridicat handbalul romanesc la rang de arta.
Multi au afirmat ca rolul principal in existenta
«Sportului Popular», a fost jucat de doi pasionati gazetari:
Emanuel Valeriu si Max Banus. Primul a condus grupul de
reporteri speciali, din care facuse parte si Tudor, coleg cu
Romeo Villara, Ticu Comarnischi, Marius Godeanu, Dan
Garlesteanu, Sebastian Bonifaciu, Iacint (Tucu) Manoliu si
cu autorul cartii citate mai sus. Toti faceau parte din tabara
stelistilor. Ceilalti colegi: Mache lonescu, Renatto Iliescu
sau Radu Urziceanu, erau dinamovistii.
Max Banus isi legase numele in acei ani si de revista
«Stadion», prin functia de secretar general de redactie. In
paginile acesteia, Tudor, alaturi de veritabili cronicari spor-
tivi, publics mai multe reportaje.
Poate ca Max Banus a fost singurul de la «Sportul
Popular» care a gustat din amarul anilor de detentie. Arestat
in 1958, fostul coleg de redactie va fi eliberat mai tarziu

' George Mihalache, Ce cauti ni in viata mea ?. Editura Sport-Turism,

Bucuresti, p. 190.
92

www.dacoromanica.ro
printr-o imprejurare mai putin obi§nuita. In 1966, cand
Tudor trecuse prin experienta Occidentului, altfel decat avea
sa o faca Max 13anu, anghele§teanul se afla in Televiziunea
Romans, iar jurnalistul, §colit la Praga, incepuse sa lucreze
la Radio Europa Libera. Atrocitatile la care fusese martor in
lagarul de la Stoene§ti nu puteau fi uitate sau trecute cu ve-
derea. Pentru cei din urma a adunat totul intr-o carte cu un
titlu sugestiv: Cei care m-au ucis8.
Din truditorii in redactia oSportului Popular», au
ramas tot mai putini", iar Tiberiu Stama avea perfecta
dreptate cand 4i botezase cu acest titlu un articol din aCro-
nica Romeina».
Despre perioada de inceput a carierei sale, Tudor
Vornicu marturisea in interviul acordat revistei « Flac ara»:
Mi-am inceput cariera ca ziarist sportiv, dupa care
a urmat o perioadci de calatorii ci reportaje ci apoi had lni-
rea cu televiziunea. Pot spune deci ca munca de reporter se
confundii cu propria-mi viata "v.
In 1950, cei trei Vornici vor fi incorporati in acela§i
timp. 0 parte din serviciul militar va fi efectuata la Clubul
Sportiv Central al Armatei, denumit CCA (Casa Centrals a
Armatei) din 1950. De la finalizarea stagiului militar a fost
salvat de llie Manescu, care exclamase in fata foii de incor-
porare: Asta-i pentru progi!", dupa cum spune Sergiu Vor-
nicu. Acel* Ilie Manescu va figura i ca director al primei
editii a festivalului f(Cerbul de Aur», alaturi de initiatorul
acestuia.
Intre 19 iulie §i 3 august 1952 ziaristul a
transmis §tiri sportive de la Jocurile Olimpice de yard de la

8 Max Banus, Cei care m-au ucis, Ed. Tinerama, Bucuresti, 1991.
()Cornelia Barbu, A lua un interviu friseamnci a intra in suiletul cuiva",
in Revista oFlacara», Anul XXX, nr. 12 (1345) 19 martie 1981.
93

www.dacoromanica.ro
Helsinki, unde tragatorul de tir, regretatul losif Sarbu, a adus
prima medalie de aur olimpica. Intre 22 noiembrie i 8 de-
cembrie 1956, se afla cu sportivii romani la Melbourne "10.
Atunci Leon Rotman a primit doua medalii de aur la kaiac
canoe i tot la acest sport, canoi§tii Dumitru Alexa i Simion
Ismailciuc s-au intors acasa cu laurii victoriei. Pe acela§i
continent, la sfar§itul aceluia§i an, au urcat pe prima treapta
a podiumului pugilistul Nicolae Linca i tragatorul de tir,
Stefan Petrescu.
La 25 august 1960, ziaristul era deja instalat in
«Cetatea Eterna», pregatit sa comunice celor de acasa
succesele sportivilor romani. Dumitru Parvulescu, campion
la lupte greco-romane §i tragatorul de tir, Ion Dumitrescu,
vor fi rasplatiti cu medalii de aur, iar Iolanda Bala va deveni
campioana mondiala la saritura in inaltime, tot la Olimpiada
de la Roma. 0 lunga perioada sportivii romani aflati la
competitii in capitalele olimpice au pastrat legaturile cu
indragitul cronicar sportiv.
Intors din capitala ltaliei, alaturi pentru a doua oars
de Radu Urziceanu, a scris cartea Jocurile Olimpice de la
Roma".
In 1956, anul cand se nastea institutia in care avea
sa -$i petreaca mai multi ani din viata §i in Romania debutau
m*arile studente§ti, Tudor Vornicu Incepe colaborarea la
ziarul a Scinteia», organul de press" al PCR. Nu a apucat
sa-1 mai aiba coleg la redactie pe Silviu Brucan, cel care de
la tribuna oficiosului partid indraznise sa ceard condamnarea
la moarte a lui luliu Maniu, Gheorghe I. Bratianu, Corneliu
Coposu, Radu Gyr §i Pamfil Seicaru!

l". Radu Urziceanu, Tudor Vornicu. Cu sportivii romini la Melbourne,

Ed. Tineretului, Bucure§ti, 1958.
". Id., Jocurile Olimpice de la Roma, Bucurqti. 1961.
94
www.dacoromanica.ro
 In acea perioada, la oficiosul partidului figurau doua
nume marl din presa comunista: Sorin Toma, fostul redactor-
sef Intre 1947-1960, care intentionase sd-I scoata pur $i
simplu pe Arghezi din literatura romans $i Neculai Rosca,
fostul ceferist, devenit la 19 ani secretarul sindicatelor pe
Vrancea.
In primii zece ani de activitate jurnalistica, in
Romania s-au petrecut evenimente memorabile, care au
schimbat pentru ani buni fata Romaniei: crearea in 1948 a
Directiei Generale a Securitatii Poporului, inaugurarea in
anul unnator a primelor Gospodarii Agricole de Stat dupd
modelul sovietic, iar in 1950 judetele au fost desfiintate si
inlocuite cu Raioane si Regiuni; in 1952 incepe guvernarea
lui Dej, iar Stalin moare la un an dui* din 1945 $i pand in
1959 nu au incetat valurile de arestari, iar pe 5 decembrie
1957 trupele Ministerului de Interne intervin in forts in satul
Vadu Roca, nu departe de Focsani, ucigand noua persoane.
Despre aceasta rei scoala anticomunistei presa centrals a
vremii nu a suflat o vorba.

95

www.dacoromanica.ro
 Z1 46 2191z44red.
In 1960, pe vremea regimului Dej, cu suficiente sau
nu cunostinte de limbs franceza, Tudor Vornicu ajunge la
Paris. Este propus numit corespondent pentru Agentia Ro-
mani de Press (Agerpres), infiintata la 20 mai 1949. Pleaca
in capitala Frantei cand Charles de Gaulle devenise al 18-lea
presedinte francez, iar in Romania comunista incepuse al
treilea val de arestari.
Ce a insemnat perioada traits aici, nimeni nu vie".
Dar in propria sa viziune sa o numim oficiala aparea ca
o perioada de calatorii ci reportaje", dupd cum martu-
riseste in interviul acordat jurnalistei Cornelia Barbu, in re-
vista «Flacara». Ce a insemnat cu adevarat, vom afla doar
atunci cand cineva va avea ocazia sa cerceteze arhivele Am-
basadei Romane din Paris din perioada respective si Arhi-
vele Directiei de Informatii Externe. Paradoxal, nu era nimic
fals in toata povestea aceasta, deoarece interviurile scrise
sau inregistrate de ziarist in anii '60 veneau 0i justificau, in
parte, cele afirmate.
Despre cum a fost selectat pentru plecarea la Paris
au circulat tot felul de zvonuri, iar despre misiunile pe care
le avusese de indeplinit in Franta, cati stiusera sau intuisera?
Prin targ mergea vorba ca s-ar fi aflat, ba sub obladuirea to-
varasului Dej, ba ca era singurul de la (dcinteia» care nu
putea face de rusine scump poporul nostru. Gurile rele spun,
fare sa poata demonstra, ca la Paris era numit Mon Colo-
nel". Dieu salt!
96

www.dacoromanica.ro
 Referitor la capacitatile intelectuale ale ziaristului
felul cum ajunge la Paris, lamure§te catu§i de putin lucrurile
Vartan Arachelian, intr-un editorial semnat in jurnalul
oCuget Liber»:
In rarele ocazii colocviale pe care le-am avut, mi-
a fa cut placere sa-i amintesc corespondenta pe care o trimi-
sese din Spania despre o fosta glorie .fotbalistica din
Romania, care se refugiase acolo. (..) corespondenta era
datata inainte de 1958, anul retragerii trupelor sovietice din
Romania. In mod cert, prestatia a fost apreciata la Bu-
cure0i. Gratie ei, mi-a spus Vornicu, a fost trimis corespon-
dent la Paris. Intre ateitia zgarie hartie, cum era majoritatea
impostorilor acreditati in strainatate, apanise un ziarist pui-
scinge! "12
Tudor Vornicu era atat de ocupat, incat nu ramanea
prea mult in timpul unei zile pe Rue de l'Exposition, la se-
diul Ambasadei. A participat la procesele istorice celebre si
a fost corespondent in Spania dupd incheierea razboiului
civil. A trecut in Spania cu o misiune speciala, aceea de
a-i duce scrisori lui Santiago Carrillo; a fost ci corespon-
dent in Israel, delegat sa participe la procesul lui Adolf
Eichman. ,$1 aid a avut ca sarcina sa afle daca tam noastra
a fast implicate, insa n-a transmis nicio vire", ne-a spus
Octavian Sava, care aflase chiar din gura lui Tudor. Pentru
a deveni mai convingator, acesta a adaugat: ...dad/ a mintit
el, atunci mint 0 eu!" Ne-a marturisit aceste lucruri, dar e
convins ca Tudor nu a facut politie politica, el a avut de in-
deplinit doar diteva misiuni".
Cand succesorul lui Stalin, Nikita Hrusciov, soswe
la Paris in 1960, Tudor Vornicu este la datorie. Legitimatia

12 Vartan Arachelian, op. cit., p. 1.

97

www.dacoromanica.ro
sa de corespondent pentru R. P. R" a fost pastrata.
In perioada sederii la Paris cine putea s5 observe mai
indeaproape viata dubla a personajului, decat Lucia, cea de-
a doua sotie. E clar ca la Paris, Tudor a avut de indeplinit
mult mai multe. Muncea enorm ci era extrem de discret, iar
eu acceptasem sa nu-i pun intrebari, asa cum imi sugerase
un sticlete inainte de plecarea mea din Romania. Ajuta si
serviciul cultural. Nu a fost un turna tor A fost descoperit de
cand lucra la ziar. Avea prezenta si educatie. In plus vtia ,si
limbi straine. Nu avea fusel calitei ti de diplomat, asa ca 1111 ar
fi putut sta la Paris pe fotoliul unui ambasador sau stiu eu
ce..."
Tot Lucia marturiseste cum trebuia sa stea deoparte
cand sosea Lica Gheorghiu la Paris" :
Nu eram acceptant set-i insotesc la cumparaturi
sau in cafenele. Tudor trebuia safe la dispozitia Licai si sa
o insoteasca la shopping, la coafor, la restaurant... Lica I-a
.folosit ca bodygard, ca safer si... compagnon. De cote on
venea la Paris, nu locuia la Ambasadei, ci intotdeattna la
hotel, dar totul era strict secret".
Erau capricii ale actritei lipsite de talent, pentru care
se construisera in 1950, Studiourile Cinematografice de la
Buftea.
S-a vorbit candva de o anumefotografie istorica cu
Vornicu, insotindu-lpe Gheorghiu-Dej prin galeriile Muzeu-
lui Louvre. Poate ca aceasta ar fi redat putin din simpatia $i
increderea liderului comunist acordata corespondentului
Agerpres.
Lasand pentru moment deoparte activitatile profe-
sionale, se pot intrezari cateva accente ale vietii sale private
la Paris. Tudor si Lucia vor locui in primii doi ani pe Rue
Cortambert, langa Piata Trocadero si in urmatorii doi ani,

98

www.dacoromanica.ro
alaturi de vestita Bois de Boulogne, dans le 16eme arrondis-
sement. Ilustrul earner ticsit de muzee si ambasade nu ar fi
reusit niciodata sa-i plictiseasca pe cei doi. Fata de sotul ei,
Lucia avea timp suficient pentru studiu $i relaxare, de aceea
1-a ajutat mult in activitatea de corespondent Agerpres. Iar
in putinul timp liber care ne reimanea, mai faceam joking
pe aleile de la Versailles, ieseam la un film sau la un spec-
tacol..."
Lucia fusese instruita la plecarea din Romania $i
intelesese ca nu avea voie sa se indeparteze prea mult de
zona unde locuia. Dar firea ei nu o putea impiedica sa se
amuze din cand in cand pe seama urmaritorilor:
Deseori mergeam in Bois de Boulogne .56 dau de
mancare lebedelor. Ma acezam pe o bancii ci cite= oLe Fi-
garo» sau 'Le Monde». Undeva, vis-à-vis, era cel insra rcinat
sd dea notice despre mine. Nu titi dacci el isi fdcea un orifi-
ciu la ziarul pe care it tinea in farci, cert este ca eu faceam
acest lucru. Cand plecam spre casa, ci donznul cu pricina
isi incheia nzisiunea. Alta data am plimbat un astfel de domn
prin Galeriile Lafayette, inccit sunt convinsa ca 1 -am vinde-
cat, meicar pentru putin timp".
Lasand la o parte gluma, isi aminte$te cu groaza de
atentatele OAS in Franta, cand au fost nevoiti sa stea mai
mult in casa. Atunci s-a simtit cu adevarat in nesiguranta.
Timp de 6 ani, Tudor a fost corespondent si la pu-
blicatia franceza (il 'Equipe». Citisem intr-un articol a la
acelasi ziar parizian, intre 1953 $i 1989, fusese corespondent
permanent colegul sau, Dimitrie Callimachi. Dar in unna
unei scurte convorbiri telefonice, am aflat ca nu a fost deloc
a$a, deli ar fi trebuit sa fie" :
In 1953 au avut loc primele contacte cu Franta in
lumea sportului romcinesc. Eram interpret in echipa de

99

www.dacoromanica.ro
rugby si pentru ca studiasem in Franta, precedintele Fe-
deratiei Franceze de Sport mi-a propus sci.fiu corespondent
permanent la revista l'Equipe. Am .facut o cerere dar, spre
surprinderea mea, locul fusese deja ocupat. De cine? De
Tudor V01-12ial"
Acest obicei al sau fusese reclamat de-a lungul anilor
si de alti fo§ti amici, dar nimeni din cei intervievati nu i-a
purtat pica celui care avea mai multo trecere deceit ei.
Cu Tudor am fost intr-o singurci deplasare, la Fes-
tivalul International al Tineretului .yi Studentilor de la Mos-
cova, in 1957. Au fost prezenti ci Radu Voia, Valeriu Chiose,
Radu Urziceanu. Tudor facea reportaj general", 4i
amintqte Dimitrie Callimachi.
Jurnalul francez 1-a recompensat pe ziaristul roman
cu o motocicleta marca «Vespa», iar dupd moarte, cu cateva
randuri intr-una din editiile publicatiei. De tandrul fer-
mecator, in trenciul sau deasupra genunchilor, hoinarind"
prin Bucurqti cu scuterul de culoarea untului", iii
amintqte scriitoarea Silvia Kerim. Fidela pastratoare a
oamintirii ca un parfum»13, a marturisit ca a fost mereu
aproape cu gandul de talentatul om de televiziune.
Paris. Intalniri cu diplomati, jurnaliti §i indivizi
faimosi din patria-mama, ca Niculescu-Mizil sau Alexandru
Moghioros.
L-am intcilnit pe Moghioros la Paris, cand acesta
era.foarte bolnav si se afla la tratament. Pierzci ndu-si gustul,
sotia sa (Stela, nascuta Esther Radosovetkaia, fosta mili-
tants...) ii trimitea prin avion bucate romcinesti picante pe
care acesta le pastra in frigiderul nostru. Seara stciteam la
povesti pcina dupci miezul noptii. Subiectul it constituiau anii

13 . Silvia Kerim, Aniintirea ca un parfum, Ed. Carminis, 2007.

100
www.dacoromanica.ro
sai de detentie", povesteste Lucia Radu.
Tudor Vornicu se afla in bune relatii 0i cu Georges
Marchais, viitorul secretar general al Partidului Comunist
Francez. Acesta va cunoaste tam de origine a tovarasului sau
roman prin 1961- 1962, la Eforie Nord, unde venise prin in-
termediul ziarului partidului. In acea yard cuplul Vornicu si-
a indeplinit cu succes misiunea de ghid.
Nici numele lui Mihai Caraman nu lipseste de pe
lista celor pe care jurnalistul roman ii intalnea pe strada Ex-
pozitiei sau in alte locuri. SA nu uitam ca inceputul anilor
'60 a constituit perioada de ascensiune a redutabilului sef de
retea de spionaj. La inceput consilier de afaceri economice
si financiare in cadrul Ambasadei Romaniei la Paris, Mihai
Caraman, «fermeca ton) §i afrancofil», cum aveau sa -1 nu-
measca jurnalistii francezi'4 mai tarziu, a reusit in aproape 11
ani sa progreseze enorm in materie de spionaj. Cu barbatul
cu strania uitatura magnetica" a luat masa de cateva on
familia Vornicu.
Era un tip galant, curtenitor, ax cum trebuiu sa fie
cel inscircinat cu astfel de probleme. Venea de fiecare data
Impreund cu Maria sotia lui o femeie foarte fi-umoasii
mull mai tanarci deceit el. Pasionat de arta ne vorbea despre
noile sale achizitii... ", spune Lucia Radu.
Despre impresiile primei calatorii cu avionul si des-
pre momentele petrecute alaturi de Tudor in frumosul oral
traversat de Sena, va las sa cititi printre randurile Luciei
Radu.

Vezi Pien-e Accoce, Daniel Pouget, Reteaua Caraman. Cei

treisprezece romani care au zguduit NATO, naducere. de Mihnea
Patra§cu, Ed. Compania, Bucure§ti, 1999.
101

www.dacoromanica.ro
 1960
Cursa TAROM Bucuresti-Paris

Avionul decolase deja de pe aeroportul Baneasa,

zbura lin ,,vi nu se auzeau decdt motoarele. Stateam
nem4catci pe locul rezervat si cu privirea atintita spre tin
singur punct. Imi imaginam cum va fi lumea spre care ma in-
dreptam, orapd in care urma sa traiesc pentru o perioada
nedeterminatei Parisul.
Totul era nou pentru mine: prima plecare din Roma-
nia, primul zbor cu avionul, pritnul pa,Faport. Leinga mine,
Tudor; relaxat, citea un ziar. Din cand in cand imi arunca o
privire incurajatoare, vazandu-ma incremenita de filca, ma
intreba: f(Ti-a mai trecut emotia?»
Cdnd am ajuns deasupra Parisului luminat freric si
avionul se pregatea sa aterizeze, am respirat uprata, iar
capnarul zborului luase sfaryit. Pasagerii ici strcingeau lu-
crw-ile, gentile si revistele. Pentru ei zborul era ceva nor-
mal.
Tudor, de asemenea, fi-a impaturit ziarul, si-a swans
nzapa cu notitele scrise in timpul zborului si am cobord t cu
atentie pe scara avionului.
La aeroport ne-a avteptat un diplomat de la Amba-
sada Romano, ne-a urat bun venit si ne-a invitat la incqinei.
Ne-am indreptat spre Piata Trocadero uncle, pe strada Cor-
tambert, se dila imobilul in care urma sa locuim.
Ne-a ajutat sa urcam bagajele la etajul 1 al imohilu-
lui vechi cu scarile ce scartiiiau si cu tqa apartamentului
veche ci innegrita de vreme, iar in interior multa mobila
veche si perefii cu tapet.
Diplomatul ne-a innzei nat cheile, Tudor l-a condus
pt na la u,sei, au discutat, s-a Intors in holul plin de bagaje.

102
www.dacoromanica.ro
M-a gasit plangand, asezata pe unul din geamantane.

***

A doua zi mi-am dat seama Ca viata la Paris nu era

cea pe care mi-o imaginasem. Trebuia sa-mi organizez viata
intr-o directie diferita dec.& cea din Romania. .5'i asa am
ficut.
Cu ajutorul financiar din partea Ministerului de Ex-
terne din Bucure.ti am urmat la .Scoala Berlitz din Paris
cursuri de perfectionare a limbii anceze si am absolvit U12
curs de englezzi. Dupei doi ani, am dat examen de obtinere
a permisului de conducere.

***

Tudor era tot timpul ocupat si plecat in diferite loca-

Mali din Franca sau alte rani. Era singurul corespondent de
presa al ziarului fdcinteia» si al Agentiei de presa Ager-
press. Era in cautare de subiecte din diferite domenii: poli-
tice, culturale sau sportive.
Din relatiile pe care si le-a facut in timp, cea care l-
a ajutat profesional a fost prietenia cu celebrul comentator
francez, Leon Zitrone. Apropierea dintre cei doi s-a datorat
sifaptului ca Tudor vorbea la perfectie limba rusa, fanceza
italiana.
El urmiirea cu atentie emisiunile transmise de Leon
Zitrone din domenii complet diferite. Aceasta explica in
mare masura cariera lui Tudor Vornicu la Televiziunea Ro-
mano atunci cand, dupa moartea lui Dej, a fost nevoit sa se
intoarcci definitiv in Romania.

103

www.dacoromanica.ro
 Pcina in aprilie 1989 a lucrat la televiziunea din Bu-
curecti, aduccind ceva nou la emisiunile transmise de el cu
subiecte interesante din lumea artei, a filmului ,si a sportu-
lui.

***

Munca lui Tudor Vornicu la Paris nu a fast uvoara.

Trebuia RI se deplaseze in multe taxi in cautare de subiecte
sau evenimente ce trebuiau sit ajunga de urgenta in taro.
Tehnica de transmitere a articolelor la oScinteia» i la Ager-
pres era rudimentard. Articolele mi le transmitea mie, tele-
fonic, la Paris. Eu repetam fiecare fi-aza ce urma sa fie
inregistrata pe magnetofon. Scriam articolul i la ora stabil-
ity cu ziarul sau Agentia it transmiteam telefonic. Acest sis-
tem greoi de comunicare a durat titnp de 4 ani. Pentru acest
motiv nu am putut lucra la ambasada a.,va cum mi-am dorit.
Tudor avea nevoie de mine, iar eu eram absolventa a Fa-
cult atii de Ziaristica.
Dupa 2 ani autoritatile romeine din taro ne-au dat
posibilitatea sa ne muta m intr-un apartament modern in
arondismentul 16, asemanator cu sectorul 1 din Bucurevi.
Imobilul se afla lcinga Bois de Boulogne.
Munca era din ce in ce mai grea. Obligatiile se in-
multeau, mese oficiale acasii, in ora 'sau la ambasadei. Per-
sonalitati din taro, jurnalicti, politicieni, personal insufficient
la ambasada pentru organizarea acestor vizite i in special
transportul acestora la intalnirile oficiale. Totul trebuia exe-
cutat cu raspundere ,vi seriozitate.
Tudor era ocupat cu deplasarile ,si cu obligatiile in
meseria pe care o presta V, la ruga mintea ambasadei, a
mare parte din problemele ce trebuiau rezolvate le-am pre-

104
www.dacoromanica.ro
luat eu. Transferuri cc' marina la aeroport, vizite in oras,
muzee, diferite deplasari urgente in Paris etc. Pentru mine
a fast o experienta de viata in exterior Niciodata nu m-am
gandit ca si pentru mine a fost o scoala in viitoarea mea me-
serie de ghid turistic pe care o prestez si astazi cu entuziasm
si placere.

***

0 data pe an aveam dreptul sa revenim in lard in

concediu. Towl era emotionant: int alnirea cu familia si
revederea locurilor frumoase ale iubitei mele taxi. Revenirea
in concediu o faceam cu marina.

***

1963
Cursa TAROM Paris-Bucuresti

Din nou in avion. De data aceasta nu mai eram

emotionata, nu imi mai era fiica. Eram relaxata 4i citeam
ccLe Monde». Ma bucuram ca-mi voi vedea parintii. Uimita
insa de aceasta calatorie in grabs, de o venire in Bucurecti
faro explicatii, Tudor find plecat in Romania cu o
sciptamana inainte. Pe vremea aceea nu aveam voie asa
era regulamentul sa pun intrebari, ci sa execut. aca am
facut. La telefon n -am intrebat mimic, decdt data parintii
mei suet in viata In rest nu mai conta. Trebuia sa yin de
.

urgentei la Bucuresti.
Am aterizat in acelasi aeroport Baneasa de unde,
cu 4 ani in urma , decolasem spre lumea noud pe care eram
obligata sa o accept, _lard entuziasm 4i bucurie. De atunci

105

www.dacoromanica.ro
am revazut Parisul in calitatea mea de ghid sau in mai multe
calatorii de pleicere, de zeci de ori. Totul era diferit.
Ajunsa in aeroport, revederea cu peirintii mei a fost
emotionantcr, dar lacrimile for nu erau de bucurie ci de
tristete, pentru ca erau obligati sit-mi aduca la cunostinta
scopul sosirii mete precipitate la Bucure.yti. Tudor; care nu
era prezent la aeroport, imi pregeitise o surprizei",
proiectatci cu multe luni in urmii, Inca de la Paris.
DIVORTUL.

***

Ccite se pot intiimpla Intre douti curse Tarom!!!

Cum se va fi oglindit Parisul in ochii barbatului

trecut de 30 de ani? De unde sa afli daca in Orasul Luminilor
se mai intrezarea la inceputul anilor '60 Cate ceva din
povestile bunicii Louise?

106
www.dacoromanica.ro
 araferiatWevipAtioo gr-ragzee,
..e4 deeowerte etaielefraaloa

Qu'on park de moi en bien oar en mal, peu im-

porte. L 'essentiel, c'est qu'on parle de moi! ", spunea Leon
Zitrone, cel care impreuna cu parintii fugise din Rusia lui
Stalin in Franta, la varsta de numai Base ani, si avea sa mar-
cheze mai multe generatii de telespectatori francezi. Acest
jurnalist, recunoscut pentru umorul sau molipsitor, a fost
model pentru unul din cei mai valorosi teleasti romani.
Intalnirea la Paris cu omul care a Incarnat televiziu-
nea franceza cateva decenii la rand, 1-a determinat pe cel
venit cu scopuri bine stabilite in capitala Frantei sa-si desco-
pere si Inclinatia spre cultura pe sticla. A patruns in studiouri
tv si a vazut ce insemna respectul fats de telespectator. A
ramas surprins de calitatea programelor de orice gen. Chiar
si cu misiune precisa la Paris, Tudor Vornicu nu a Incetat o
clips sa-si hraneasca spiritul de viitor teleast.
Probabil Ca la Intoarcerea acasa 1-a tot batut gandul
sa-1 delecteze si pe bietul roman la final de saptamana cu
emisiuni gen «magazin». Cine a facut afirmatii de genul «a
copiat de la francezi», a gresit enorm. Daca urmariti emi-
siunile difuzate de posturi frantuzesti (TF1, France 2, France
3 etc), veti constata ca divertismentul debuteaza in week-
end si de emisiuni culturale nimeni nu duce lipsa, iar vulga-
rul nu-I intalnesti mai deloc. Atunci yeti intelege ca acesta nu

107

www.dacoromanica.ro
a plagiat ci, din contra, a avut ce invata de la francezi, iar
despre emisiunile realizate la TVR intr-o perioada aspra a
vietii §i activitatii telea§tilor, in care se intalneau muzica de
calitate §i scheciurile de bun gust, nu poti face afirmatii gra-
mite. Mai degraba astazi, privind programe tv, observi cum
se inmultesc cei care imprumutit formate de emisiuni lacri-
mogene de pe la alte televiziuni din Europa.
Ca o impatimita a emisiunilor difuzate de canalele
tv din Franta, pe parcursul redactarii acestui capitol nu am
incetat a compara personajul cu una din figurile prezente in
peisajul audio-vizualului francez, indragitul animator, Mi-
chel Drucker. Acesta debuta in mass-media in anul in care
jurnalistul nostru parasea Parisul. Ambii s-au dedicat emisiu-
nilor de divertisment dupd ce au fost reporteri §i comentatori
sportivi. Parcurgand etape ale carierei sale, nu pot sa cred
ca Tudor Vornicu nu a ramas «l'ami des stars», a§a cum este,
fara indoiala, gazda de succes a emisiunii o Vivement Di-
nzanche». Michel Drucker, care i§i impresioneaza §i dupa 40
de ani telespectatorii prin prestatia sa, afirma on de cate on
i se ive§te ocazia: je viols de Roumanie, d'une region qui
fait maintenant partie de l'Ukraine..." De ce? Pentru ca tatal
sau, medicul Abraham Drucker, era evreu nascut in Roma-
nia, la Davideni, sat ce apartine astazi Ucrainei.
1960-1965. Jumatate din anii '60 ii va trai in capitala
Frantei. Prolifici §i scandalosi, ar fi termenii poate cei mai
potriviti pentru caracterizarea acelor ani ai libertatii depline,
cand cei doi romani sosesc la Paris, iar impermeabilul cire
§i la mini-jupe erau la mare mods pe Champs-Elysées. Daca
ne gandim la muzica, tandra pereche ajunsese pe malurile
Senei in plind perioada a paietelor. Claude Francois, Dalida,
Johnny Hallyday... vedete autohtone adulate de public.
Tudor ii iubea pe Aznavour §i pe Yves Montand, dar mai ales

108

www.dacoromanica.ro
pe Edith Piaf, cea care ii descoperise si ii lansase pe cei doi
intr-un nou gen muzical, la chansonette. Asculta deseori me-
lodiile tulburatoare ale celebrei cantarete de cabaret,
disparuta in 1963. Reintors in tara, a pastrat relatiile cu BBC,
Antenne 2 si alte televiziuni din Occident.
Fotografia si numele celui mai popular om de televi-
ziune roman vor sta alaturi de staruri ale ShowBiz-ului fran-
cez, odata cu debutul festivalul international de muzica
usoara, oCerbul de Aur». Din 1968 pand in 1971 recitalurile
unor vedete ca Dalida, Enrico Macias, Connie Francis si
chiar «la Danseuse aux bananes», ne-au demonstrat Inca o
data dorinta omului de televiziune de a imparti gustul sau
pentru muzica franceza cu publicul brasovean si implicit cu
cel romanesc. $i-a uimit admiratorii cu aparitiile in paginile
publicatiilor romanesti ale momentului, alaturi de nemuri-
toarea Dalida sau enigmatica Juliette Greco. In 1994 Romeo
Bradeanu reamintea cititorilor revistei Panoramic radio-tv"
ca Tudor Vornicu a existat si publicul telespectator era .7eul
sau".
Mai tarziu, prin 1971, profesorul statea la sfat, la
iarba verde, cu binecunoscutul actor francez, Jean-Paul Bel-
mondo, sosit in tara noastra pentru turnajul filmului Les Ma-
ries de l'an deux.

109

www.dacoromanica.ro
 eireg561&140 edatkweemee ea
Oferokiik Otemeete

Polemicile in jurul presupusei colaborari a jurnalis-

tului cu fostele structuri ale Serviciile Secrete din Romania,
in perioada anilor '50-'60, atat in tars cat §i peste hotare, au
facut deliciul jurnalelor in ultimii ani, dar nu a jurnalelor de
scandal.
Pe de alts parte, de cand a aparut diplomatia, ata§atii
de press, cei economici, culturali ai militari, de pe langa am-
basade §i consulate, au fost in cele mai multe cazuri agenti
sub acoperire ai serviciilor secrete. Obiceiul este de notorie-
tate §i Inca functioneaza.
Tudor Vornicu a fost trimis in Occident pe un astfel
de post la Ambasada Romand din Paris, iar conjunctura po-
litica era de a§a natura incat statul roman nu putea trimite
un simplu cronicar sportiv pe post de corespondent Ager-
pres, nici un cronicar cultural sa reprezinte, in plin Razboi
Rece, Romania pe malurile Senei.
Daca tinem cont de acest context, nu ar fi exclus ca
acesta sa fi fost racolat de serviciile secrete romane§ti §i
pregatit pentru misiuni peste hotare. Partea proasta este ca
exists anumite persoane care 1-au acuzat public pe Vornicu
de colaborarea cu Securitatea ca Politie Politica §i acest
lucru, daca se va dovedi, ar fi cu adevarat o pats neagra in
biografia vranceanului de pe Valea Domo§itei. Deocamdata,
colegi jurnali§ti care au fost obligati sa dea note explicative
110

www.dacoromanica.ro
fostei Securitati in anii 70, cum ar fi Neculai Constantin
Munteane din Pufestii Vrancei, 1-au apreciat pe TudorVor-
nicu, tocmai in aceste note informative.
Pand se va scrie acest capitol sensibil al colaborarii
oamenilor de press cu fosta Securitate, ramanem prizonierii
afirmatiilor gratuite.
Jurnalele «Adevcirul» si «Evenimentul Zilei» au
publicat mai multe articole in care jurnalistii noului val
incercau sa demonstreze ca 1956 si 1957 au fost anii cand
Tudor Vornicu ar fi inceput colaborarea cu Securitatea.
Conform celor care au studiat acest subiect, la CNSAS
exists un dosar Press ". Acesta ar cuprinde numele
jurnalistilor colaboratori. Presupunem ca informatii din acest
dosar au dus la anumite concluzii. Este posibil sa existe §i
fonduri in Arhive, la care doar unii oameni din press au
acces, deoarece, pentru muritorul de rand, aceste informatii
sunt inaccesibile.
Andreea Pora a publicat pe 14 iunie 2004 unul din
cele mai indraznete articole pe aceasta tema, lansand ipoteza
ca Tudor Vornicu ar fi fost racolat in 1956. Relatiile sale
cu Securitatea au inceput in 1956, anul in care a fost numit
corespondent al ziarului Scinteia ci al Agerpres la Paris, qi
au durat pans in 1988, anul mortii. A fost racolat de
Directia a in cadrul actiunii Ordinul Asumptionist (...)
incepand din 1957 a fost preluat de UM 0920 folosit cu
succes in actiuni pe linia acestei unitati (..) Care au fost
aceste sarcini ci cum le-a rezolvat Tudor Vornicu nu se va

15 In volumul Ultimii $apte ani de acasa. Un ziarist in dosarele

Securitatii, (Editura CurteaVeche", Bucuresti, 2007), N. C. Munteanu
redacteaza Intr-una din aceste note explicative un portret -Tudor Vornicu
la gradul superlativ, fara sa stie ca mai tarziu aceste randuri vor deveni
publice.
111

www.dacoromanica.ro
putea afla decd t din dosarul lui de retea"16.
Problema este ca Tudor Vornicu nu a fost numit la
Paris in 1956, nici nu a murit in 1988. Doud erori care spun
multe despre judecatile aproximative din press.
Debi jurnalitii de investigatie au publicat materiale
din care rezulta ca aceasta presupusa relatie cu Securitatea ar
fi continuat pans la sfaqitul vietii, colegii sai ne-au martu-
risit ca, mai ales in ultima parte a vietii, era el insu§i urmarit
de Securitate §i s-au facut presiuni asupra sa in Televiziune.
Numai faptul ca i se interzisese sa apard in emisiuni
lamurqte oarecum relatia §i pozitia sa in raport cu fosta
Politie Politica.
Cum era firesc, unii din prietenii de-o viata au
i
ramas stupefiati. Scriitorul Octavian Sava §i altii ne-au
confirmat faptul ca tiau chiar de la Tudor ca acesta ar fi
desfa§urat actiuni de culegere de informatii in Occident. Cei
care accepts sau nu aceasta presupusa activitate a colegului
for spun ca el nu a facut rau nimanui. Emanuel Valeriu
afirma ca. Tudor Vornicu nu a facut rau nimanui, ci #-a
facut sie ,ci bine".
Vartan Arachelian nume§te relatia lui Tudor cu Secu-
ritatea, Secretul lui Polichinelle". Fostul sau coleg este
convins ca acesta a facut mai mult bine decat rau:
(..)Moartea sa premature,' 1-a ferit de jignirea de a fi
desca unat, aka cum tot ea 1-a scutit de isteria post-decem-
bristei a reincrimineirilor. Cdnd presa a publicat fotografiile
a (doar!) patru ofiteri de Securitate care activau sub acope-
rire in TVR, acolo unde ar fi trebuit sa fie §1 poza sa a fost
un loc gol. Era un semn involuntar cd omul facuse, chiar ,ci
din aceasta posturd, mai mult bine decdt rau ".17

16. Andreea Pora, Tudor Vornicu i Securitatea", in « Evenimentul zilei»,

nr. 5052, din 14 iunie 2004.
17.Vartan Arachelian, op. cit., p.16.
112
www.dacoromanica.ro
 Dar cele mai grave acuze la adresa lui Tudor Vor-
nicu, fara sa le fi putut dovedi vreodata, le-a adus scriitorul
I. D. Sarbu.Dar acest Tudor Vornicu, in 1957 # 1958, era
considerat a fi «cel mai cult 41 cel mai priceput anchetator»
din Ministerul de Interne de atunci (..) Toy Capitan Enoiu
pful anchetei, Sectia scriitori §.i intelectuali dificili obo-
sit # infuriat de refuzurile 41 inciipiitdnarea mea, intr-o zi
(noiembrie sau decembrie 1958) m-a chemat la el # mi-a
spus aka: «Uite, not nu am reu§it sa to la murim. Te trimitem
la un tovar4 care e foarte cult # foarte informat. El ifi va
explica situatia.» 18.
Mai departe, verticalul dramaturg descrie cum a fost
condus cu ochelari negri pe nas" intr-o incapere in care
banuieste ca s-ar fi aflat capitanul Tudor Vornicu. Aceasta
a fost intalnirea mea cu marele Tudor Vornicu. (Doamne,
sper sa nu gre§vsc!) (..) Pe Tudor Vornicu 1 -am reintalnit in
holul Televiziunii, prin 1983 (ultima mea vizita la Sectia de
teatru a TO El m-a recunoscut. «E§li Sirbu?», mi-a zis. Am
facut semn ca da. «Cum s-a mirat el tril iegi!?» ,Si
fa ceindu-,si cruce s-a indreptat spre ascensor. Sit tibi, Tudor,
terra levis!"'9
Privite din acest punct de vedere, marturisirile scri-
itorului sunt singura dovada despre o eventuala inregi-
mentare a lui Tudor Vornicu in randurile fostei Politii
Politice, acute de una din sa-i spunem «victimele» an-
chetatorului Tudor Vornicu. Constient de gravitatea celor
scrise si de eventualele consecinte asupra imaginii jurnalis-
tului, I. D. Sirbu incepe descrierea punand totusi un bemol

18. I. D. Sirbu, Jurnalul unui jurnalist Arc" i jurnal, editie de Elisabeta

Sirbu, Postfata de Daniel Cristea Enache, vol. II, Editura Institutului
Cultural Roman, Bucuresti, 2005, pp: 367-368.
19. Id., op. cit., p. 369.

113

www.dacoromanica.ro
cuvintelor, spunand in cloud randuri: sper sei nu gremc".
Nu 5tim daca I. D. Sirbu s-a in5elat, gre5ind" in ceea
ce prive5te persoana lui Tudor Vornicu. Pans se va scrie
acest capitol sensibil al colaborarii oamenilor de presa cu
fosta Securitate, ramanem prizonierii aprecierilor
aproximative, iar speculatiile din presa nu fac decat s'a. com-
plice 5i mai mult adevarul despre aceasta presupusa colab-
orare.

www.dacoromanica.ro
 L

r,

_t

N4, -
.1-

ti

Tudor pe stadion, la inceput de cariera

www.dacoromanica.ro
 Tudor, soldat la CCA

r.";41140%

Portret din anii tineretii

La o manifestatie, intr-o pauza

www.dacoromanica.ro
 .
. :
,

w ,

rt

Un crainic sportiv iubit de public

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PRE N° 1 0 4
VOYAGE DU PRESIDENT KHROUCHTCHEV

ORTEGE OFFICI EL
Monsieur-TM-41_ VOR.NI CU 4 4.
Carte protessionnelle N° 2.zc .. °

Valable pour 1.3404)

SIGN ATL t.

RIGOUREUSEMENT PERSONNELLE
A

Legitimatie. Tudor Vornicu a fost correspondent de press in timpul

vizitei lui Hrusciov in Franta, in 1963.

rs. , f Kir4rn

r.,

lii a

dt% ' I

Tudor Vornicu intr-o delegatie.

www.dacoromanica.ro
 a

Un zambet din anii tineretii

www.dacoromanica.ro
 La o bere cu prietenii

s. rL

In redactia ziarului «Scinteia» la 23 august 1958

www.dacoromanica.ro
 1'
Glume si voie bund dupd ce rata s-a pus in miscare...

Cum se realiza un reportaj

prin 1958. Tudor cu Nic
Baboianu, prin tars

www.dacoromanica.ro
Prin anii '50 la Oradea

r Tudor e prins in dansul

Perinitei. Avea
°
aproape 30 de ani.

www.dacoromanica.ro
Tudor in postura de comediant

www.dacoromanica.ro
 . v- s
.,,'
r .
.

r r

Acelai "actor"...

www.dacoromanica.ro
 1

La Viena cu doi colegi jurnalisti. In departare, celebrul Palat Schon-

brunn (sfarsitul anilor '50)

, ..
. ,
,
7, ' c,
't f
_
.....o
ia 0

NA
4
1 .7

I c 0 4j

4
Cu aceiasi colegi, la o manifestatie in capitala Austriei

www.dacoromanica.ro
 .-=

l'Aill .. Eio .3r r ..--- -1.- : .11c

4.lijig Et, II Iv It
8 Z.,
-
,ri 'J.'. 1962. in Salzburg, «orasul
lui Mozart», in fata statuii
marelui compozitor
ie. ' ......
'1.
2 "
...........

4.. 0,

14 .,``'4 ;,4 :! /4.1

i. Ikr Quo

Pe stadion, cu Hristu
Mantu la stanga

www.dacoromanica.ro
 ,
.

V ,
FCr'-
trw *t I

A sr W
s,

I r
,1
1 I ,;
I.

t
.-1.0

"41-- fg,
L .
Undeva, in Africa. Tanarul Tudor, putin trecut de 25 de ani

070 * ?1V')I 311,1V./4

it

439,5 on .T fl
24 7
Legitimatia care 1-a insotit la *12:7

Procesul Eichman in Israel in

1961
-N

I,7 *p.
5p.!.rin- =
17 3. 61
intin

www.dacoromanica.ro
 Brevet obtinut in 1961 de jurna-
listul Tudor Vornicu pentru ac-
tivitatea desfasurata la ziarul
«Scinteia». Este semnat de
Gheorghe-Gheorghiu-Dej.
4/8-reei
(4.4.44 Sol.<
growyed..a., 4C/11041

2 Jocurile
. v
Kativiamtit, .
- Olimpice
.-
S4 ,L1,19)..Lftriktik.k.).11.01,./..,./
3Ttl.q-ta
...?...g.i.`..V.P-,,-,- .,....41.*
s;..1. 33,,
a :. de la
ROMA
AC2

MCA LX

,s21
Coperta cartii «Jocurile
Olimpice de la Roma»,
scrisa de Tudor Vornicu si
Radu Urziceanu si editata in
1961 de UCFS- Bucuresti

Coperta cartii «Cu sportivii

roman la Melbourne», Ed.
Tineretului, 1958. Autori : Tudor
Vornicu $i Radu Ur-ziceanu. (Am-
bele fotocopii au fost puse la dis-
pozitie de Biblioteca Academiei)

www.dacoromanica.ro
 .....-r-"4.7',.24%

.-' rn° - 1 _.. ..-..t.

_ . .
" .- P:N."
:: , ..:. 1, - '2,k`&.
- ,-.,

lif - l' I -
.'
--:-.-
--"....iiiiiiiii,
er--.. - '''''
. - ,, f."%.,-
1:'. ,, .L .
ei+

c-cerli,r.rte.,,,,ine::e.---.._ . .c.41.R ;cie- ,r-

--N .snrs r. ,to
,-x -.
...- -%.' - 5`7 Ke etf$:
,...

iz- I,

.;

Aproape de Plata Trocadero a locuit Tudor in primii doi ani de la

sosirea in Franta

Rue de 1'Exposition. Sediul Am-

basadei Romaniei la Paris unde a lu- Leon Zitrone, unul dintre cei
crat Tudor in perioada 1960-1965 mai priceputi oameni de tele-
viziune din Franta, pe care
Tudor a avut sansa sa-1
cunoasca.

www.dacoromanica.ro
gPadetea aIV- a

www.dacoromanica.ro
 lidiewpairt

WAvasetz anapa
In martie 1965, and Nicolae Ceau§escu a preluat
conducerea P.C.R., Tudor Vornicu este retras de laAgerpres
§i implantat, dupa unii, pe un scaun de ref , de data aceasta
la redactia(64ctualitati» a Televiziunii Romane.
Aparitia lui Ceau§escu in fruntea tarii a influentat §i
demisia lui Silviu Brucan din aceasta institutie, acesta re-
fuzand supunerea fats de proaspatul venit la putere. Dej
murise si odata cu el puterea unora din vechea garda fusese
anihilata.
Despre incheierea sarcinilor sale in cadrul
Ambasadei Romaniei din Franta au circulat mai multe
zvonuri: ba ca Dej ii pmgii tise fotoliul de ambasador §i ca
moartea acestuia a determinat chemarea lui la TVR, ba ca la
acea vreme Nicolae Corbu facea permutari ci aranjamente
intre Mantu si Vornicu .
Urmarindu-i evolutia, s-ar parea ca odata cu
reintoarcerea la Bucure§ti a incetat §i evolutia carierei sale,
dintr-un anumit punct de vedere. Perioada petrecuta in Calea
Dorobantilor ii va oferi multiple satisfactii, dar cenzura §i
aberatiile regimului din anii '80, mai ales dorinta dictatorului
de a transforma televiziunea intr-un instrument al
propagandei §i manipularii populatiei, ii vor aduce
nemultumiri, angoase §i ii vor agrava bolile.
117

www.dacoromanica.ro
 La intrarea sa in TVR, aceasta institutie avea
aproape un deceniu de existents i se afla intr-o perioada de
expansiune. Acoperea deja 40% din teritoriul Orli §i avea
500 000 de abonati, iar functia de director general ii fusese
impusa de regim eseistului Octavian Paler. In fiecare an,
incepand cu cel al inaugurarii, in istoria celei mai vechi
institutii de acest gen din Romania s-au petrecut lucruri
minunate. Teleati din vremea aceea aveau sa dea viata unor
emisiuni devenite in timp clasice. Telespectatorii mai
instariti, aflati in posesia acelei cutii minunate provenite de
la vecinul de la Rasarit, se delectau cu primele transmisii
sportive in direct, cu prima emisiune pentru copii de la
Teatrul Tandarica sau cu spectacole de la Teatrul National
din Bucurqti.
TVR se afla pe maini bune. Paler fusese corespon-
dent Agerpres i venise de la Roma cu idei despre ce in-
semna televiziune, iar Silviu Brucan se Intorcea din State le
Unite, ca specialist cu lectii luate la BBC. Aterizase i Vor-
nicu de la Paris, influentat de §coala de divertisment a lui
Averty i fermecat pe viata de profesionalismul lui Leon Zi-
trone. Cel din urma cochetase cu TVR Inca din perioada
§ederii la Paris. Lua avionul §1 venea la Bucuregi pe chel-
tuiala sa pentru transmisia directii a 1-2 meciuri de football.
Acest lucru se intiimpla in clite o dupd -amiazii de siimbata.
Flicea totul din pasiune", ne-a spus Dumitru (Tied) Popescu.
Din Occident ajunge in telecentrul din Moliere,
caruia Octavian Paler ii realizase in 1996 poate cea mai
fidela prezentare: era un amestec, pitoresc §1 incredibil, de
miracol ci de balamuc, de joc §4 de acrobafie, de nervi
biciuiti ci de relaxari fericite, de inconvienta # de vraja, de
amatorism ci de mare performanta". 20

2°. Octavian Paler, inAlexandra Orban, 40 de ani de televiziune, 125 de

118

www.dacoromanica.ro
 In interviul din oFlacara», Tudor Vornicu it consi-
dera pe Paler un adevarat prieten, dar, in realitate, se pare ca
lucrurile nu au stat Intocmai a§a. Erau ei na'scuti in acela§i
an, dar studiile i formatia Ii detapu considerabil. Sä fi fost
acest lucru cauza micilor inadvertente de pe holurile televi-
ziunii?!
Din nefericire, boala nu 1-a crutat pe cel nascut inain-
tea sa cu doar 4 luni. Dace nu ar fi fost a§a, ne-am fi delectat
poate cu not emisiuni, a§a dupd cum am fi continuat sal ne
imbogatim spiritul cu eseurile i poemele celui care
indraznise nu demult sa realizeze un olnterviu cu Dumne-
zeu»..
Ca redactor-§ef la oActualitati» nu va ramane mult
deoarece se va reorienta spre departamentul Divertisment.
Cunoscator al tuturor ungherelor televiziunii, a fost numit
Director de Programe, iar ca adjunct, Dumitru P. Popescu.
Despre aceasta colaborarea, fostul subaltern a consemnat:
Partea administrative mi-a plasat-o mie pentru ca
el se simtea mult mai in larg,ul sau in studio, in fata apara-
tului de filmat. De altfel, pe micul ecran aparea cu o natu-
ralete ieita din comun. Facea totul din pasiune".
Cand Televiziunea Romans implinea 40 de ani, Tica
Popescu, intervievat de Mircea Lidid, parca it vedea pe
Tudor:
Asaltat de la poarta, din lift # pand in birou de
ceintarete qi balerine, de autori de scheciuri ci de actori, de
talente autentice sau de veleitari dornici sa iasei in fats,
Tudor se misca degajat, sigur de el... "21

teleasti despre ei insisi, despre Televiziunea Romans ", editie specials a

revistei oViziune Tele», Editor Directia de Logistica $i Memorie,
Redactia de Documentare si Tiparimri, Bucuresti, 1996, p. 174.
2'. Dumitru P. Popescu, in op. cit., p. 174.
119

www.dacoromanica.ro
 Mai multi ani a lucrat in actualul sediu decat in stu-
diourile quasi improvizate de langa Sala Floreasca.
Conditiile din Ca lea Dorobantilor, nr. 191, erau exceptio-
nale, dar el si echipa sa traiau, din and in and, nostalgia
,sedintelor de sub dud.
Despre copilaria televiziunii a ales sä scrie o carte de
vacanta Flavia Buref, actrita care se daruise intru-totul su-
rorii celei mici a cinematografiei.
Se luau notice, se feiceau scheme, se scria pe genun-
chi... Nu era comod desigur, dar se muncea cu placere §1 en-
tuziasm §1, mai ales, cu frumoase rezultate. lar duzii aceia,
sa §.titi, sorbeau cu crengile, cu unzele fiecare cuveint... Si
aveau ce... Ceici sub ei se recitau deseori versuri, prindeau
glas melodii, se marturiseau visurile legate de o emisiune
sau alta, se desfa,surau amicale dispute viintifice, teh-
nice... "22
Se spune uneori ca Tudor Vornicu a fost un gazetar
de pasaj si ca doar munca de realizator tv 1-a consacrat. Cand
vine vorba de profesionalismul lui, parerile sunt impartite.
Unii, care ii citeau regulat articolele din jurnale, spun ca
acesta avea mai mult talent de gazetar; altii, care au lucrat
alaturi de el in anii '70-'80, i-au descoperit intr-o mai mare
masura inclinatiile spre lumea micului ecran. Mai yin si gu-
rile rele cu afirmatii de genul: nu era sufficient de telege-
nic" Si exprimarea sa rasa mult de dorit".
Daca am insuma toate tipurile de pareri, am ajunge,
cred, la aceeasi concluzie: Tudor Vornicu nu fugea niciodata
de munca si acest lucru ilfacea public in interviul acordat
Corneliei Barbu: Eu cred mai putin in talent $i foarte mult
in munca incapatinata ".

22 Flavia Buref, infimplciri surizeitoare, Ed. Sport-Turism, Bucuresti,

1982, pp.346-347.
120

www.dacoromanica.ro
 indemnurile sale la munca: Pune osu'" sau destul
de cruda &Inge pe pereti!" au ramas in memoria celor care
au lucrat cu el. In relatiile cu colegii era un amestec de pro-
verbe §i zicale, de bancuri §i glume bune, iar uneori un pa-
chet de nervi. Surprindea cu u§urinta caracterul celui din
fata sa. Daca ar fi studiat desenul poate ca ar fi devenit un ta-
lentat caricaturist. Nu menaja pe nimeni cand venea vorba de
lucruri serioase, nici macar pe fete. Le certa, le mu§truluia,
le cobora si le ridica, dar le invata meserie §i la final le
impaca §i imbuna cu sarufari de maini §i trandafiri rosii.
Avea felul sau de a fi si de a se adresa fad. ocoli§uri. Nici
metodele proprii de vindecare a timiditatii proaspetilor re-
porteri nu-i lipseau. Pentru toate acestea si pentru vorbele
lui pline de ocara, toti 1-au iubit si stimat, de la telea§tii cu
experienta, pans la debutanti.
Printre alti fo§ti colegi care i-au apreciat munca ti-
tanica se afla §i distinsa Sanda Taranu, care he-a incantat cu
vocea calda §i ne-a mangaiat cu priviri prietenoase in anii
sumbri ai vechiului regim: Era asemenea unui priceput re-
gizor, care via sa-si faca distributia. A ,stiut cui sa cearei,
cat fi cand sa ceard de la fiecare din cei cu care a colabo-
rat".
Tudor Vornicu a lucrat in cele cloud telecentre, a asis-
tat la trecerea de la alb-negru la partial color. Daca la 23 au-
gust 1983 s-a aflat in febra evenimentelor din Piata
Aviatorilor, la prima transmisiune oficiald de televiziune
color, dupd 1990, nu a mai avut §ansa sä se bucure de in-
fiintarea studiourilor teritoriale nici de televiziunea digitala,
tehnica dezvoltata la TVR dupd 1995.
Disparitia inainte de decembrie 19891-a scutit oare-
cum de vacarmul si confuzia create atunci in Televiziunea
Romans Liberd. Multi au regretat enorm definitiva-i ab-

121

www.dacoromanica.ro
senta, vazand in el, vis-a-vis de acel fenomen, un pastrator
al arhivelor. Cu siguranta s-ar fi impotrivit distrugerii la in-
tamplare a multor reportaje, filme, dar §i imagini cu cel mai
iubit fiu al poporului. Multi din cei de atunci nu aveau per-
ceptia materialelor de arhiva i nu intelegeau ca i acestea
faceau parte din istoria poporului roman, pe care generatiile
viitoare ar trebui sa o cunoasca.

www.dacoromanica.ro
 Cetemzek email/rd.. .

0 emisiune poate sa-i placa, poate sa-1 intereseze,

sau poate sa nu-i placa sa nu-1 intereseze. Dar gafele,
grecelile de constructie, de organizare a unei emisiuni tin
de pregatirea profesionalei. 57 de multe ori, idei excelente
sunt ucise in emisiuni apoase, terne, cenucii, tocmai din
lipsa de profesionalism", afirma prin anii '70 Tudor Vornicu
intr-un numar al revistei «Cinema» .
Emisiunile §i revelioanele analizate atent, cu ochi
, de specialist 0i interviurile cu personalitati marcante din
toate domeniile sunt o dovada a impletirii talentului cu o
munca istovitoare. Langa talentul in care nu prea credea a
wzat pasiunea sau, mai bine-zis, patima §i noptile nedor-
mite. Toate acestea 1-au determinat deseori sa renunte pand
§i la viata de familie, iar cei de-acasa au fost, nu de putine
ori, privati de prezenta sa.
Eu nu am avut niciodata ocazia sa petrec Revelio-
nul cu el, ceici era la Televiziune", spune cu regret fiul sau,
Bogdan.
Despre cat era de ata§at de aceasta, s-au scris multe
randuri imediat dupa disparitie. Neluand in seamna titlul,
u§or tributar vremurilor (Constructor de emisiuni), articolul
Ioanei Malin, dintr-un numar al revistei «Romania Lite-
rarci», it prezinta in cuvinte emotionante:
Avea aceasta ob4nuinta, acest principitt, de a nu
parcisi studiourile, Rana ce imaginile nu se stingeau pe mo-
nitor, urmarind, pazind paroa, uneori de sub lumina reflec-
123

www.dacoromanica.ro
 toarelor, alteori din lini ,stea neguroasa a cabinelor ca totul
sa inainteze a,sa cum fusese atent gandit dinainte. Se
despartea, in fond, cu greutate de munca sa, amancind mereu
plecarea..."
Tudor Vornicu a reusit sa aduca pe micul ecran actori
de comedie de prestigiu, iar cand era nevoie le acorda cir-
cumstante si avea o vorba: Actorilor n-ai ce s6 le faci, tre-
buie doar sa -i iubeVi!" La randu-i, a fost iubit de toti actorii,
iar incepatorii se Inghesuiau sa raspunda invitatiei lui. Unora
le-a adus celebritatea.
Cu gandul la vechile emisiuni, Nicu Constantin
traieste aceeasi nostalgie. Inegalabilul actor, care nu a lipsit
de pe micul ecran la niciun revelion incepand cu 1959, ne-
a spus intr-o convorbire telefonica: Tudor era un exemplu.
El nu umbla cu jumatciti de mei surci". Acelasi maestru al co-
mediei it numea gazetar de mare clasa ", iar in ceea ce
priveste munca in televiziune, i§i aminteste ca, dupd sonda-
jele acute la acea vreme era cotat ca unul din cei mai buni
oameni de televiziune din Europa". Despre constiinta sa pro-
fesionala a adaugat: Cred ca nici nu dormea acasez".
Ce-ar fi ca Intr -o zi de 31 decembrie sa fim intrebati:
Doriti sa revedeti... secvente din Revelioane de altadata?"
Nu vom Inceta sa speram, avandu-1 de partea noastra pe cel
care isi doreste ca si noi, un «Revelion al Revelioanelor».
In sufletul tuturor artistilor, amintirile despre el sunt
sinonime. Toti vorbesc la superlativ. Mirabela Dauer nu uita
ca a debutat Intr -o echipei de zile mari" i ca Tudor Vor-
nicu ne adora. Pe cei pe care ii iubea cel mai mult, pe ilia ii
muncea cel mai milt. Si pe dia ii platea cel mai putin. Dar
era o onoare sa lucrezi cu el"."
23
faurnaltil National», Editia de Colectie, Mirabela", luni, 12
noiembrie 2007, p. 6.
124

www.dacoromanica.ro
 Sau Cum a,s' putea sa-1 uit pe Tudor Vornicu, cel
care mi-a creat primul show color al TVR? A crezut in tal-
entul meu si m-a ajutat sa ies cu bine din heitipl mai multor
neplaceri aparute in cariera mea in anii '70 "'-4, afirma Co-
rina Chiriac.
Regizorul Andrei Zinca iii incepuse cariera de ope-
rator la Buftea, apoi la TVR. Dupa ani petrecuti departe de
tars, intr-un interviu acordat revistei «Tango» nu a uitat sa
precizeze ca unul dintre primele filme realizate si regizate de
el a fost un documentar despre tarile din America de Sud,
produs pentru ca Tudor Vornicu a avut incredere sa-mi
puns un aparat in ?nand si sa zica «Pleach, fiule, si fil-
meaza!»"
Am aflat ca iii asuma riscul, luand «pc barba sa»
texte umoristice incitante. Un act de indrazneala specific lui
a fost si readucerea-surpriza pe scend la Iasi, in 1984, a jur-
nalistului Cristian Topescu, interzis in 1981, de la meciul de
fotbal Romania - Suedia.
Cei care nu 1-au cunoscut pe Vornicu ar trebui sa-si
imagineze un redactor extrem de activ, in permanents
cautare de buni colaboratori si gandind neincetat la realiza-
rea unor emisiuni vii si interesante. Ar trebui sa stie ca, iu-
bind munca de platou mai mult decat pe sine, s-a aventurat
cu succes in rolul de creator al emisiunilor de pram specifice
zilelor de week-end: emisiuni tip magazin, varietati, dar si
spectacole cu public.
Fie si o simpla lista a acestora ar putea reconstitui un
model de profesionist. Am apelat, cum era firesc, la Depar-
tamentul Arhive al TVR. Dupa mai multe refuzuri jenante
si de neinteles din partea unei «tovarase», am inteles ca ce-

24. «Jurnalul National», Editia de.Colectie, Corina", luni, 19 noiembrie

2007, p. 9.
125

www.dacoromanica.ro
ream prea mult §i am renuntat. Mai tarziu am aflat ca nici cu
alte persoane, institutia careia Tudor i-a fost credincios pana
la moarte, nu s-a aratat prea generoasa. Ramasesem cu un
gust amar. A fi vrut sa vad §i sa revad, chiar contra cost,
fie doar i cateva minute cu omul despre care alesesem sa
scriu. Dar m-am indulcit oarecum, citind un pasaj, de altfel
plin de adevar, din cartea semnata de Dan Mihaescu:
Se pot distruge pelicule # s-au distrus, se pot terge
benzi compromitatoare ,si s-au ,stets, se pot colora eveni-
mente din alb in negru # invers, cu varii interese, dar me-
moria noastra, a tuturor, nu poate fi ... reformatei!"
Pe memoria §i dragostea de profesie am mizat §i eu,
cand am ales sa ma adresez celor care cu ani in urma mun-
ceau cot la cot in elaborarea acelor reu§ite productii. I-am
multumit doar lui Dumnezeu pentru ca le-a dat sanatate
celor care ma puteau ajuta sa refac, doar din amintiri §i in-
semnari de pe vremuri, lista poate nu atat de fidela a emisiu-
nilor realizate de o echipa inimoasa sub ochiul atent al
,sefului" ului.
De la A la...Infinit (emisiune de mare succes, denu-
mita la inceput Mozaic cultural-artistic-sportiv §i transfor-
mata in noiembrie 1981 in La sfebvit de saptameina),
Fotograme din realitate, Studioul A, Studioul N, Album du-
minical, 360 de grade, Eu sunt Corina, int alnirea de la ora
22, Secventa telespectatorului, Post Meridian, Punct.
Contrapunct, Un tramvai numit 14, Rapsodii de toamnei,
Marele spectacol, In direct, Paradis, Alo, Sofia ! Aici Bu-
cure. i!, Parada duetelor, Metamorfoze, Cum va place? sunt
titluri de emisiuni girate de Tudor Vornicu.
In ciuda tuturor controverselor iscate prin 1966 in
privinta unei emisiuni realizate de Emanuel Valeriu, multe
productii au aparut la sugestia sa. Unul din exemple este §i

126

www.dacoromanica.ro
cel legat de Gala Desenului Animat, difuzata sambata la
pram. Astazi, programele pentru copii transmise pe diferite
posturi te fac sa o regreti pe Viorica Bucur sau disparitia to-
tals din peisajul audio-vizualului a celui care a fost Tudor
Vornicu. Ne doare cand li se ofera copiilor no§tri violenta...
Telespectatorii jinduiesc dupd programele de sfarit
de an realizate sub bagheta sa, cu muzica, dans §i mult umor,
care te tineau treaz pand la Perinita. Pregatirile §i filmarile
care precedau cea mai lung petrecere televizatei incepeau
din yard, iar in ultimile zile ale anului se muncea pans la
epuizare.
Incepea montajul .final, cam cincizeci de ore non-
stop, cu toatei aparatura fierbeind de solicitarile ultimei pe-
rioade, cu oameni epuizati de eforturi, care abia ageptau
noaptea dintre ani, ca sa sforaie in patul personal, papa
clidea tencuiala de pe tavan"."
Programul de Revelion reunea intr-o deplind armo-
nie toate talentele existente in acei ani: de la actori de teatru
§i film pand la interpreti de muzica ward §i populard. Nici
melomanii nu erau privati de genul for muzical. Dar sa nu
uitam ca protagoni§ti de marca ai acestor emisiuni au fost i
cei aflati in spatele textelor umoristice: Mihai Maximilian,
Dan Mihaescu, Octavian Sava, Grigore Pop, Conti Barbu-
lescu, Sergiu lonescu.
Despre intamplarile hazlii sau crunte, despre cenzura
acelor ani *i despre incompetenta desavar§ita a celor care
dupd vizionare dadeau girul revelioanelor, s-ar putea scrie o
carte. Cand vorbe§ti despre cele realizate inainte de 1989,
nu poti i nici nu ai voie sa -i omiti pe talentatii realizatori.
Nume ca Titus Munteanu, pe care Vornicu nu de putine on
it scotea din carpe la 3 dimineata", Octavian lordachescu
". Dan Mihaescu, Eu minteam pciporul cu televizorul. Culise vesele si
triste(1966-1998), Bucure§ti, 1998, p. 109.
127

www.dacoromanica.ro
sau Dumitru Moro§anu nu pot fi date la o parte. N-ar fi rau
ca din cand in cand sa ne mai amintim §i de cei care ne urn-
pleau casele cu decorurile, paietele §i mobilierul de bun gust.
La aceasta rubrics n-ar fi demn sa-1 neglijam pe Emil Lu-
caci. Sau cum ar indrazni telespectatorul sa uite numele Doi-
nei Andronache, cea care a semnat coregrafia pentru
majoritatea spectacolelor de Revelion realizate incepand cu
jumatatea anilor '60.
Noaptea de 31 decembrie 1989 i-a gasit pe multi in
sediul televiziunii. Ei au aprins o lumanare pentru cei dis-
paruti inutil, dar §i pentru omul plecat fara vreun avertis-
ment, lasandu-i sa realizeze singuri Revelionul '90.
Realizatorul Titus Munteanu it a§aza pe Tudor alaturi
de Bocanet, §i de fiecare data ii recunoa§te calitatile: Era
mereu in cciutare de nou si nu accepta ideea: «Lasci, cei
merge si asa!»". Nu se sfie§te sa spund ca Revelionul '90 a
fost un ghiveci festiv"Th in interviul acordat «Jurnalului
National». Ne marturise§te ca Vornicu era dui; dar era un
bun manager. Pe multi din televiziune i-a invatat meserie.
Ne apara cand venea vorba de sell ,si mai ales de cenzura.
Era iubit de multa lume".
Cand programele pentru sfaritul de an erau supuse
unor minutioase controale, coordonatorul echipei avea o
mare incredere in oamenii de langa el.
Cand vine vorba despre ucenicii sai, multi se au-
tointituleazci astfel. Si pe buna dreptate, lista ar fi extrem de
lungs, daca ar fi sa-i in§iruim pe toti cei care au invatat me-
serie de la el. Daca unii au uitat cum odinioard se bucurau
de sfaturile unui autentic specialist, altii de-abia §i-1 mai
amintesc.

". Dana Ciobanu, Ghiveci festiv", in «Jumalul National», 27 decembrie

2004. Editia de colectie, Revelion '90 ", p. 6.
128

www.dacoromanica.ro
 Intr -unul din raspunsurile date jurnalistilor de la Opi-
nia (nr. din 2 mai 2007), Mihai Tatulici, care a debutat in
19791a TVR, cu un reportaj in cadrul Albumului duminical,
evidentikrolul lui Tudor Vornicu:
Inainte de Revolutie, singura mea afacere
adeva rata profesionala in televiziunea publics s-a numit
Tudor Vornicu. De la el am invatat meserie. Sigur at am
avut colegi mai buni sau mai rai, de la care am mai invatat
cote ceva, dar substantial a fost Tudor Vornicu, asta e ce
retin eu dinainte de Revolutie. Restul e mizerie.(..)"
De anii petrecuti in aceeasi institutie si de ce a in-
semnat anghelesteanul pentru cariera sa, iii va aminti mereu
Corina Voicu. Realizatoarea emisiunii Duminica in familie
ii numeste pe lleana Pop si pe Tudor Vornicu pa rintii adop-
tivi in ale televiziunii". A inceput colaborarea cu acesta prin
anii '80, pe cand era students la teatru. Fascinate de lucrul
din redactie si de felul in care echipa sa realiza emisiunile,
renunta la cariera de actrita pentru munca din spatele
camerelor.
Marioara Murarescu §i Florentina Satmari nu au
incetat vreo clips sa -1 alunge din amintire. Prima si-a legat
definitiv numele de Tezaurul folcloric 9i a fost sustinuta in
anii '70 de acelasi om: Tudor Vornicu mi-a dat creditul sau
Inca de di nd am venit la televiziune. El avea harul de a
recunoacte in aspiranti pe cei care vor deveni adevarati
oameni de televiziune ".27
Tot la sugestia sa, Florentina Satmari a realizat
emisiuni de succes fard sa abandoneze vreodata cantatul.
Intr-un interviu acordat jurnalului 024 Ore Mures'ene» (nr.
din 1 septembrie 2005), marturisea:
Chiar dace am cantat, la un moment dat am trecut
in spatele camerelor, deoarece a existat un om in televiziune,

27. Corina Pavel, Lumea romaneasca, Tezaur folcloric la majorat", in

«Formula AS», nr. 401 (2000).
129

www.dacoromanica.ro
pe nume Tudor Vornicu.(...) Astfel m-a intrebat daca nu
vreau sa lucrez cu el, iar mie mi s-au inmuiat picioarele in
momentul acela.( ...) La inceput a fost o joaca, apoi am
inceput sa lucrez intr-un ritm infernal, pentru Ca la nga
Tudor Vornicu nu se putea lucra altfel".

***

In timp ce cariera lui era in plina desfa§urare, mai

precis la 20 iulie 1969, avea loc un eveniment mondial de
amploare: prima aselenizare a lui Neil Armstrong. Pa§irea
astronautului american pe Luna a fost prilej de lansare in Te-
leviziunea Romand a lui Andrei Bacalu, dupd cum nota An-
drei Banc in nr.7-8 (2004) al revistei de (4tiingi i Tehnica»:
Cum Tudor Vornicu via bine cats engleza nu via
Ion Petru, cd nd a organizat transmisia simultana a asel-
enizarii a avut ideea salvatoare de a-1 aduce in studio pe
Andrei".
Intr -o fotografie pastrata de Smaranda Vornicu pot fi
lesne remarcati cei trei protagoni§ti ai transmisiei in direct.
Pe Andrei Bacalu il remarcase pentru talentul sau de
poliglot. Acest gen de inspiratie de moment nu avea sa-1
paraseasca niciodata.

***

Tudor Vornicu a adus ceva nou la capitolul Varietati,

a§a cum au facut-o Valeriu Lazarov Si Alexandru Bocanet,
fiecare in felul lui §i extrem de bine.
Formidabilul trio caruia Andu Bocanet i-a dat viata
a ramas doar o amintire in alb-negru, iar ultimul supravietui-
tor s-a dus i el. Florian Pitt4, cu gandul la anii cand dansase
130

www.dacoromanica.ro
§i cantase alaturi de Anda Calugareanu §i Dan Tufaru, nu a
ezitat intr-un interviu sa -1 numeasca pe Tudor Vornicu,
Dumnezeul televiziunii din vremea aceea" §i nu se referea
la Dumitru Popescu-Dumnezeu. El le facilitase lansarea pe
post.
Nu vom parasi capitolul varietati lard a-i enumera pe
Mircea Cripn, prim umorist, Marin Traian, care ne aducea
ziimbetul pe 16 mm, Paul Urmuzescu, Eugen Dumitru, Dom
Dumitrescu, Titi Acs, Ovidiu Dumitru, Tudor Marascu.
Despre « Vornicu sau ce inseamna personalitatea in
TV», scria in ianuarie 1980 Muller Ferenc in gazeta 1fjiimun-
kcis (Tandrul muncitor), una din publicatiile UTC-ului, in
limba maghiard. Cateva pagini consistente, in traducerea lui
Sugar Teodor, au fost pastrate cu grija de Smaranda Vornicu.
Ferenc era atat de impresionat de popularitatea sa
deloc obi§nuita, incat 11 compara cu renumitul Jean-Chris-
tophe Averty: Francezii au un Averty al lor, ungurii it au pe
Vitray Minas, iar roma' nii it au pe Vornicu".
Tot el incerca sa -ti raspunda la intrebari pe care §i
le-au pus cu siguranta unii dintre concurentii sat.
Care este taina succesului sau? De ce suns telefo-
nul incontinuu pe parcursul emisiunii? De ce it urma- resc cu
atentie, it ajuta, it sprijina, it plat? De ce tocmai pe el? (...)
Cum cucere ,cte el cu trlisaturile marcante ale ridurilor sale
deloc fotogenice, cu privirea sa, cateodatei, foarte obositii?"
Tot el vine cu raspunsul: Vornicu it introduce pe
spectator cu gaselnite marunte, minuscule, intr-un mod
intim, aproape pe neobservate in grijile prilejuite de alcatui-
rea programului, in sinuozitatile ci busculadele imprevizibile
ale emisiei, creeaza o atmosferd Si o relatie familiara".
Despre formatul §i consistenta emisiunilor de tip
magazin, 1-am lasat tot pe Ferenc sa vorbeasca. Enumerarea

131

www.dacoromanica.ro
sa interminabil amalgam care degaja, pe ici pe colo, un
inevitabil iz de epoca spune aproape totul. Daca acesta a
uitat ceva, restul se afla in mintile voastre de telespectatori
fideli ai emisiunilor marca Vornicu".
Astfel se juxtapun cei mai tineri interpreti ai no§tri,
de 7 ani §i Elvira Botez in varsta de 100 de ani, care a edu-
cat sute de orfani, The Beatles §i Arthur Rubinstein, Dan
Grecu §i Ray Charles, u§or cabotina Gladys Knight §i in-
grozitor de emotionanta Tamara Buciuceanu, Placido Do-
mingo §i Johnny Hallyday (..) Opera, jazz, rock, muzica
clasica(...), turism, sonete, tenis, baschet distractiv, concur-
suri de hipism, umor, film, sondaje. (..) Sose§te Florea
lai alias Florin Piersic, urmeaza apoi Dave Allen, comic
englez, sunt prezenti Dalida, Charles Aznavour, Becaud,
Mireille Mathieu, Brassens, Belafonte, Karel Gott, Marius
Teicu §i Dida Dragan, populara formatie Song §i Boney M,
Gheorghe Zamfir §i Tudor Gheorghe, ne vorbesc Ciulei,
Paul Everac, D. R. Popescu (..)
Aflasem despre benzile aduse cu truda in Romania,
imprimate cu chipuri §i voci ale unor vedete internationale,
ca Ray Charles sau Kenny Rogers §i o alts noutate, aceea ca
Dallas-ul, vestitul serial care facuse furori in anii '80 in
Romania, fusese adus spre vizionare de acel4i ambitios
teleast.
Trecerea lui Octavian Paler in lumea umbrelor ii am-
intea lui Petre Popescu §i el disparut, de fostul sau coleg,
Tudor Vornicu, determinandu-1 sa afirme despre cei doi intr-
o emisiune televizata: Ace§ti oameni au §tiut sa vorbeasca
cu oamenii".
Daca emisiunile sale au fost criticate vreodata, nu a
fost gasita proba. Pentru ca ele au fost dintotdeauna prefera-
tele telespectatorilor din once colt de tara. Dovada ramane

132

www.dacoromanica.ro
numarul de scrisori expediate pe adresa Ca lea Dorobantilor,
nr. 191, cu mentiunea apt. Emisiunea De la A la Infinit» sau
pe scurt «pt. Tudor Vornicu». Acestea ne-au fost puse la dis-
pozitie Bogdan Vornicu.
Un dosar intreg de impresii, nevoi §i multumiri adre-
sate realizatorului tv. Dupe 18 ani de la caderea comunis-
mului ne-au amuzat formula de adresare - tovar4e" sau
expresii de genul sci construim impreuna socialismul", in-
talnite in unele scrisori. Nici numele lui Lenin nu a lipsit din
textul unei depese. Semnatarul ei, surpriza: inginer lliescu
Ion. Acesta iii exprima dezamagirea in legatura cu sumarele
emisiunii «Teleenciclopedia».
Facand o retrospective a productiilor tv, suntem
intr-un deplin acord cu profesorul George Pruteanu, care
analizeaza atent de fiecare data programele tv din zilele
noastre. Si Octavian Paler, fost sef la TVR, ajunsese sa
afirme ca I i iubeste tara doar dacli nu se uita la televizor
pe strada".
Emisiunile de divertisment lucrate cu truda si cu o
pasiune debordanta au concurat nu doar o data cu cele mai
bune din lume, la «Rose d'Or», cel mai mare festival de va-
rietati de la Montreux. Din 1961, locatia de pe lacul Leman
a gazduit nu mai putin de 43 de editii ale festivalului consi-
derat Oscarul divertismentului. Organizat in fiecare an de
TSR (Televiziunea Suisse Romande), acesta a constituit in-
totdeauna un punct de intalnire pentru profesionistii audio-
vizualului din lumea intreaga.
La cea de-a 21-a editie, Tudor Vornicu a participat
in calitate de vicepresedinte, iar in 1984 coproductia lui Titus
Munteanu, «Total e posibil in joc», obtine o mentiune. In a
doua jumatate a anilor '80 emisiunile de calitate realizate de
TVR au intrat in declin datorita cenzurii. Dan Mihaescu §i

133

www.dacoromanica.ro
Titus Munteanu au continuat traditia §i, dupd cativa ani de
absents de pe ecranul festivalului, in mai 1990, cand unul
din membrii juriului a fost Octavian lordachescu, ingenioasa
productie a celui dintai, intitulata f<Castelele lui Dracula»,
va fi apreciata in marile cotidiene elvetiene. La capatul unor
lungi a§teptari, in 1996, emisiunea «.5"coala Vedetelor», rea-
lizata de Titus Munteanu va primi un Trandafir de Argint.
Cunoscutul realizator pastreaza cateva amintiri:
In televiziune era o mare agitatie ceind se apropia
festivalul de la Montreux. Tudor Vornicu cunovea care erau
cerintele publicului i ne punea la munca. Pentru noi, acest
festival era un prag, o verificare. Cand am luat trofeul, m-
am geindit la Vornicu. Ii implinisem un vis".
Din 2004, manifestarea artistica la care participasera
inegalabili realizatori-tv din Romania a ales o alts regiune de
vis a Tarn Cantoanelor, Lucerne, in inima Elvetiei de limbs
germana.

www.dacoromanica.ro
 Oi mad ne 464ea tmfrieal...
Noul venit in strada Moliere, privind pesernne 5i in
ograda vecinului de la sud (dar in sensul bun), observase ca
pans 5i acesta era mai bogat deck noi. Avea (Orfeul de aur»,
pe scena canna vor evolua in anii '70 valoro5i interpreti ro-
mani: Gheorghe Zamfir, Mirabela Dauer, Corina Chiriac,
Eva Kiss, Cornel Constantiniu.
Probabil 5i prestatia scenica a vedetelor muzicii pa-
risiene, pe care le cunoscuse la ele acasa, 1-au determinat sa
viseze la un festival de o asemenea anvergura.
Astfel, it descoperim in postura initiatorului Festiva-
lului International de Muzica U5oard de la Bra 5ov 'Cerbul
de Aur» un festival-concurs care i5i propunea sa promo-
veze tinerele talente autohtone alaturi de cele de peste ho-
tare.
Guvernul voia sa vorbeasca Occidentului despre
deschiderea Romaniei 5i, in felul acesta, propunerea celui
ajuns nu demult in TVR a fost acceptata. Din dorinta lui
Tudor 5i gratie efortului supraomenesc al unor intregi echipe
de telea5ti, intre 5 5i 10 martie 1968 Bra5ovul gazduia prima
editie a acestei manifestari artistice.
Pe langa Tudor Vornicu, director coordonator, se cu-
vine sa enumeram cateva nume de personalitAti dedicate
profesiei 5i implicate trup 5i suflet in organizare: regretatul
regizor Radu Anagnoste, secretar general, apoi loan Grigo-
rescu, pre5edinte de onoare 5i Paul Urmuzescu, director mu-

135

www.dacoromanica.ro
zical. Daca primele cloud editii au fost regizate de Valeriu
Lazarov, urmatoarele cloud au purtat amprenta inegalabilului
Alexandru Bocanet.
Cu prezentatori ca lurie Darie, loana Magura, Silviu
Stanculescu i Sanda Taranu, Andrei Magheru i Valeria Ga-
gealov, cu vedete de talia lui Constantin Draghici §i Gica
Petrescu, cu tineretea i talentul Margaretei Paslaru sau cu
draga14enia Andei Calugareanu, cu oaspeti din alts lume ca
Amalia Rodrigues §i Rita Pavone, festivalul a fost un succes.
Orchestra maestrului Site Dinicu si -a primit atunci bineme-
ritatele aplauze.
La toate cele patru editii, pe scend s-au perindat ano-
nimi concurenti (unii devenind vedete in timp), alaturi de
nume mari ale muzicii intemationale: Cliff Richard, Dalida,
Josephine Baker, Charles Aznavour, Gilbert Becaud, Juliette
Greco, Enrico Macias, Charles Trenet, Connie Francis, Gi-
gliola Cinquetti, Barbara. lar Doina Badea, Angela Similea
i Doina Spataru au fost cateva din interpretele noastre a
caror lagare au devenit nemuritoare.
Datorita costurilor prea mari sau pentru ca romanii
prinsesera gustul libertatii, festivalul, transmis de fiecare
data pe mai multe posturi de televiziune straine, este intre-
rupt dupd cea de-a patra editie. Va fi reluat abia dupd 21 de
ani. Nu va scapa totu§i de alte intreruperi pans la momentul
actual.
Katy Vasiu a fost mereu prezenta la Bra§ov, incepand
cu 1968. A pastrat insemnari §i amintiri de la primele i
poate cele mai reu§ite editii ale acestui eveniment muzical
care si -a fascinat spectatorii.
Fara indoiala, in cei patru ani, Tudor Vomicu a jucat
rolul principal. Cu o capacitate manageriala de invidiat, cu
vointa, dar i cu fler, acesta rewa sa convinga mari cantareti

136

www.dacoromanica.ro
sa accepte oferta mizerabila a TVR. Pentru rezolvarea aces-
tor situatii era nevoit sa recurga la tot soiul de stratageme
Mie, personal, mi s-a parut plind de haz si de inge-
niozitate una din ideile sale. Cand una din cantaretele fran-
ceze a cerut un onorariu foarte mare in dolari, toata lumea a
inghetat, dar Tudor, sperand ca pe parcurs va gasi ideea sal-
vatoare, i-a promis acesteia suma, numai sa sustina recitalul.
Cand a venit vremea sa-i plateasca suma stabilita, a invitat-
o intr-un sat din apropiere, la o gradinita de copii care, acum,
chipurile, era botezata cu numele vedetei. Inmarmurita de
dragostea ce i-o purtau romanii si emotionata la culme, a
donat onorariul sau (care?) gradinitei. In felul acesta, toata
lumea a rasuflat usurata.
La reluarea sa in 1992, organizatorii au vrut sa de-
monstreze ca nu 1-au uitat pe cel care timp de patru ani
consecutivi fusese pulsul" acestui eveniment muzical. Du-
mitru Morosanu si Octavian lordachescu au dedicat memo-
riei sale un moment muzical emotionant. 0 alternanta de
muzica religioasa catolica, sunete de clopot si vocea suava
a Angelei Similea. Aceasta artists isi uimise deja publicul
brasovean, in 1970, find rasplatita cu un «Cerb de Argint».
In lumina paha a lumanarilor, lacrimi si emotii pen-
tru cei dragi, ce viata au parasit".

137

www.dacoromanica.ro
 tAterami, hzteralw4...
Persoana care intrase in sufletul atator oameni a ac-
ceptat de foarte putine on sa acorde un interviu presei. Nu-i
placea sa vorbeasca despre el, nici sa fie pe pozitia celui luat
la intrebari. Din replicile date Corneliei Barbu de la revista
oFlaceira», in martie '81, am constatat ca a§ fi avut mult de
furca in obtinerea unor raspunsuri atat de necesare redactarii
biografiei sale.
Despre teoria §i reteta unei convorbiri de succes, avea
sa afle aceea§i jurnalista la saptamanalul defunctului Front
al Democratiei §i Unitatii Socialiste:
eu cand iau un interviu ma pregatesc, dar it
pregatesc .yi pe interlocutorul meu, pentru Ca, pe cat de inter-
esant pasionant, interviul este genul in care poti rata cel
mai u.yor. (..) Aceasta presupune atentie, discretie .Fi un mare
respect fata de persoana intervievata ".
Inzestrat cu simtul tacerii, atat de necesar uneori, pro-
tagonistul interviurilor nu i§i intrerupea interlocutorul. Se
retragea discret intr-un colti§or, in afara cadrului §i vorbea,
cum era §i firesc, mai putin cleat invitatul. I§i incita partene-
nil la discutii interesante, iar indrazneala §i intrebarile aparent
incomode adresate celui din fata sa au constituit tot atatea Ca-
litati. Stia sa creeze senzatia de intimitate §i sa to faca sa -i
simti respectul pentru interlocutor §i implicit pentru cel din
fata micului ecran. Era con§tient de impactul mesajului trans-
mis din platou asupra publicului telespectator.

138

www.dacoromanica.ro
 A realizat nenumarate interviuri, unele nonconfor-
miste", cum le numeste Octavian Sava. Initial am vrut sä le
numar $i sa le enumer. Dar m-am ciocnit iarasi de refuzul
stimatei «tovarase» de la Arhive le TVR. intrebandu-i pe
amici, pe fiica sa $i uneori rascolind printre amintiri, am
reusit sa astern pe hartie cateva nume sonore ale unor per-
soane care i-au fost parteneri de dialog de-a lungul anilor.
lnvitatii sai au fost personalitati marcante din diferite dome-
nii: de la medicind §i stiinte exacte pana la poezie §i arta.
Despre diversitatea culturala a acestora marturisea el insusi
in interviul cu dublu sens" acordat Cristinei Tamas.
Cu siguranta, telespectatorilor le-ar fi dor sa-i revada
pe interlocutorii sai, cu infatisarile de odinioara. Intre timp
multe dintre ele s-au metamorfozat. Stau frumos intre pagini
de carti, in imagini de arhiva si mai ales inlauntrul sufletelor
noastre.
Presedintele Georges Pompidou, Generalul de
Gaulle, Presedintele Nasser al Egiptului, dar si Haile Selas-
sie al Etiopiei, din mana caruia a primit o decoratie, au
fost cativa din oamenii politici intervievati de tatal ei. 0 fo-
tografie-portret in original a ultimului imparat ramas fara
tall, a fost pastrata cu grija de Lucia Radu.
Interviurile cu Ion Popescu-Gopo marele grafician
Mihai Stanescu au ramas 1i ele in arhiva. Primul ne-a lasat
Omuletul care a primit laurii la Cannes in 1957, iar al doilea
a devenit celebru deoarece satiriza regimul comunist si a fost
interzis. De importanta celor doi vorbesc numeroasele pre-
mii internationale, de care, nu de putine ori, romanul s'en-
fiche.
Creatorul nenumaratelor filme de desen animat a
zugravit 1i personalitatea personajului cartii prin doua cari-
caturi. Acestea nu au mai fost gasite, dar reprezentarea uneia

139

www.dacoromanica.ro
din ele a fost pastrata nealterata de memoria lui Emil Lucaci:
... era Tudor, incadrat in ecranul unui televizor, cu o boneta
de bucatar ci inviirtea intr-o oala din care ie,veau sub forma
de vapori titluri de emisiuni cunoscute..."
Ca reporter patrunsese i in lumea scriitoriceasca. De
la «poetul necuvintelor», caruia Ii luase un interviu la Paris,
pand la Nichita Stanescu §i Ana Blandiana. De la intalnire nu
a lipsit nici pamfletarul Eugen Barbu, care facuse reverente
in fata «Inaltei Doamne a Tarii».
Nu a pierdut nici intrevederea cu adjudeanul sau,
actorul §i poetul preferat al generatiei Criterion, Emil Botta,
Si el cu radacini italiene. Cine nu ar vrea sa-1 mai asculte
macar o data pe cel coborat din corabia cu ratati intr-un
studio din Pangratti?!
Valoare de document au §i interviurile cu unii dintre
slujitorii de prestigiu ai Thaliei. Silvia Ghelan, Leopoldina
Balanuta, Gina Patrichi, Margareta Pogonat, Colea Rautu,
Dorina Lazar, Irina Petrescu, Mircea Albulescu au descins
de pe scena teatrului pe scena vietii. S-au lasat interogati,
fie in intimitatea casei lor, fie la televiziune. Originalul in-
terviu realizat in oglindii cu marele Amza Pellea despre
na§terea lui Nea Marin a fost o noutate. Oana Pellea afirma
intr-un interviu ca monologurile tatalui sau se datoreaza ace-
luia§i talentat om de televiziune §i multe dintre ele erau
scrise noaptea in biroul acestuia: Acesta 11 iubea ci it
infelegea pe Amza peste cuvinte"
Prin anii '70, acela§i reporter statea de vorba cu tru-
badurul Tudor Gheorghe la malul Mani Negre.
Imaginile, gesturile §i vocile unor inegalabili arti§ti-
fotografi au ramas §i ele imprimate pe uria§ele benzi. Aurel
Mihailopol, valoros fotograf al anilor '70, care in 1979 sem-
nase Apelul catre Paul Goma impotriva dictatorului

140

www.dacoromanica.ro
Ceau§escu, Incepe colaborarea cu Televiziunea Romand, fur-
nizand ate o fotografie pe sapta mand" emisiunii cu
acela§i nume. In ciuda haituirii permanente a Securitatii,
acest mare om nu a Incetat sä obtina premii importante.
Vasile Blendea a stat fats in fats cu reporterul Vor-
nicu prin anii '80. De la el ne-a ramas un numar impresio-
nant de fotografii cu actori, scriitori, poeti sau ziar4ti. lar
Ion Miclea, autor de cacti cu imagini nemuritoare, e surprins
undeva pe o caseta.
Parteneri de discutie au fost §i cativa renumiti me-
dici: profesorul Agrippa lonescu, specialist in chirurgie plas-
tics §i reparatorie ai Dan Sedlacec, chirurg de prestigiu,
alaturi de care s-a format neobositul medic Irinel Popescu.
Nici oamenii simpli nu au pierdut intalnirea cu el, iar
sportivii au fost $i ei protagoni*ti ai dialogurilor. Mircea Lu-
cescu, Cristian Topescu, Elisabeta Polihroniade toti au fost
partenerii sai de dialog.
Despre mimica §i gestica lui Tudor, dar §i despre
meticulozitatea pe care §i-o recuno§tea, vorbe§te Smaranda
Vornicu, amintinduli ca studentilor de la Facultatea de Jur-
nalism din Israel li se punea spre vizionare o caseta cu unul
din interviurile sale, dar fara sonor, tocmai pentru a le arata
cat de mult contribuia acest ansamblu de miscari la transmi-
terea unui mesaj.
Voiajor prin lume, alerga cu entuziasm safure cateva
vorbe unui star din lumea filmului sau a muzicii. Benzile
aduse pe cheltuiala sa, cu truda Si interventii, odihnesc acum
in Arhiva TVR. Ni s-a sugerat sa nu le deranjam nici pe
acestea din somnul de veci. Proba ca ele ar exista pe undeva,
sunt vorbele adresate jurnalistei Cristina Tama§: Din
cakitoriile pe care le-am facut, valiza cea mai bogatii a fost
cea continand impresiile produse de oamenii pe care i-am

141

www.dacoromanica.ro
 (...) L-am cunoscut pe Hemingway, care mi-a
marturisit ca unul dintre marile lui regrete ramane acela ca
n-a venit sa vaneze in Delta Duna' rii, pe Belmondo, pe Ju-
liette Greco, pe Jean Paul Sartre, Simone de Beauvoir; pe
regizorul Paolo Bertolucci pi altii(...)
In totalitatea grupajului de dialoguri ce-i poarta am-
prenta, ineditul 1-a constituit interviul luat distinsului Come-
liu Coposu, impreund cu Alexandru Stark. Dupd ce, in 1967,
Valter Roman, director la Editura Politica, Ii propune sa co-
laboreze la elucidarea evenimentelor din preajma lui 23 au-
gust 1944, in 1972 , Tudor Vornicu si Alexandru Stark ii vor
solicita un interviu despre august 1944, spunandu-i ca vin
din partea lui Cornel Burtica, la recomandarea lui Dumitru
Popescu. Cel care rezistase timp de 17 ani tortionarilor co-
muni§ti accepts doar dupa ce redactorii s-au Intors cu o de-
claratie de la Burtica. Interviul de o jumatate de ors urma sä
faca parte dintr-un serial documentar dar, dupa vizionarea
lui, sectia de press a C.C. al P.C.R. respinge tot serialul. Va
ajunge in Arhiva Muzeului de Istorie a P.C.R. cu mentiunea
strict secret, in exemplar unic cu nr. 005043/0032.
In conceperea §i materializarea ideilor a depus Intot-
deauna un efort considerabil. Seriozitatea Si competenta i-au
fost rasplatite cu cateva premii §i diplome. In 1967 prime§te
Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, cu prilejul aniversarii
a 10 ani de existents a Televiziunii Romane, iar in 1978, Ma-
rele Premiu (G4ntena de chihlimbar» la Festivalul Interna-
tional de Programe Muzicale de la Sopot (Polonia) pentru
filmul muzical Ocolul lumii in...20 de melodii, in care pro-
tagonist a fost regretatul loan Luchian Mihalea cu trupa sa
de studenti. Tudor Vornicu §i Ileana Pop au semnat scenariul,
iar Sanda Balaban, regia. Dupa 10 ani, in 1988, ca $i cum i
s-ar fi intuit sfar§itul, Ii este inmanat Premiul Asociatiei Ci-

142

www.dacoromanica.ro
neaVilor (ACIN) pentru intreaga activitate i contributia
deosebita adusa la crearea unei goli a documentarului ro-
ma nesc de televiziune.
Anii premergatori disparitiei lui vor fi debutul unei
perioade destul de dificile in viata profesionala. Aflasem ca
devenise o prezenta incomoda si nu mai era agreat de regim,
iar acest lucru era resimtit de iubitorii micului ecran. In in-
terviuri aparea doar cu spatele, iar mai tarziu nu i s-a mai
pennis nici acest lucru. Fidelii telespectatori ajunsesera sa
fie privati pand si de vocea lui.
Astfel, sfarsitul admirabilului realizator a coincis in
mare parte cu indepartarea lui din functie
Punctul culminant a fost anul 1988, cand li s-a spus
celor de la divertisment: Nu mai avem nevoie de varieteiti".
Cu alte cuvinte, for li se interzicea sa mai profeseze, iar noud
sa mai radem. Cultul personalitatii dictatorului ajunsese la
apogeu.

***

Evocarile realizate de Tudor Vornicu la 25 februarie

1964 si intitulate Cu Tudor Arghezi la Paris pe care le
prezentam mai jos au fost singurele gasite si redactate in
scris de cel care intalnise atatea personalitati de-a lungul
unei vieti.

CU TUDOR ARGHEZI LA PARIS

Evocari

Turnul Eiffel e la cativa pasi. Sena, la picioarele lui.

Nu departe, bulevardul Saint Germain, Sorbona, teatrele,

143

www.dacoromanica.ro
salile de concerte. Cum iesi in strada, droaie de copii.
Alaturi, un parc mare, cu cai de lemn $i magarusi absenti,
gramezi de nisip §i scrancioabe. Hotelul poarta, ca multe al-
tele din Paris, numele strazii La Bourdinnais $i se afla
intr-una din cladirile ridicate la inceputul secolului in
preajma expozitiei mondiale. Doar intrarea si holul au fost
modernizate. Usile de sticla se inchid si se deschid fara zgo-
mot. De cateva zile insa, vizitatorii, putin obisnuiti aici, nu
mai dau lini§te personalului. Ziaristii, reporterii de radio $i
televiziune cauta persoana de la camera 34 care si-a scris cu
grija §i citet numele in registrul de la poarta: Tudor Arghezi.
lar la rubrica la care se cere sa se precizeze data primei
calatorii: Franta, 1905.
De cand a sosit aici, la o distanta de 60 de ani de la
prima sa intalnire cu Parisul, Tudor Arghezi a trebuit sa se
supund corvezilor interviurilor, contractelor cu scriitorii, re-
ceptiilor, vizitelor la Sorbona la Societatea Oamenilor de Li-
tere, la Pen-Club. Abia a gasit timpul necesar sa vorbeasca
in fata microfonului care era conectat la un magnetofon pen-
tru a inregistra pentru cei de acasa. Discutia s-a transformat
intr-o evocare:
Da, am sosit aici in 1905. Am stat apoi cativa ani
in Elvetickfacand insa, dese drumuri la Paris. Plecasem din
Bucuregi la Fribourg-ul catolic. Sunt doua Fribourg-uri:
unul din Breisgau. altul in Elvetia la Fribourg in Schweiz-.
acolo m-am dus eu. Apoi am coborit la Geneva. Inainte de
a ma duce la Fribourg am trecut grin Paris. Aveam o yen-
4oara aici, care era cintareata. A murit demult. Plecase cu
o suma maricica de bani, i.yi vinduse o casa la Pitecti Ro-
manita Manolescu oPrivighetoarea Carpatilor» ii ziceau
gazdele din Midi. In drum spre Paris, ea, care plecase cu
geanta plind de bani, s-a oprit la Monte Carlo si i-a pierdut.

144

www.dacoromanica.ro
 Dupa citeva zile, raminind muritoare de foame, a inceput sa
fluiere prin cafenele. ,57fluiera fi-umos. Pe urma, incet, incet,
evolutie dupa evolutie, a capatat o voce de cantatrice de
salon. Am tras la ea ca nd am venit la Paris. Era, tin minte,
un frig cumplit, ardea un buytean rece, intr-un semineu...
Poetul asculta o clips zgomotul de afard al strazii.
Soarbe Meet din ceasca cu cafea. Reia cu tonul calm, care
vrea sa descifreze totodata 1i anumite imagini:
Cind am venit la Paris aveam ci,tiva gologani in
buzunar Apoi am ra mas eu lefter..a trebuit sa vind gazete in
Montmartre, am carat cu spinarea in hale, ma chema cite un
cumparator. (Urmeaza pe banda de magnetofon fluieratul
aceluia care vrea sa atraga atentia cuiva).
Purtam o bluza albastra, o salopeta , mai bine-zis.
Cel care ma fluierase imi punea traista lui in spinare, i-o
duceam acasa. Imi cadea un bacsis si ii spuneam: omerci
bien». Aveam salopeta ziva si seara ma imbracam in negru
sa ma duc la cite un concert sau la teatru. A doua zi, acelasi
lucru. Inainte de toate, trebuia sa traiesc. Nu-i ax? Nu mi-
e ru§lne sa fac orice meserie.
Cineva intreba la telefon de Tudor Arghezi. Studentii
de la Sorbona care invata limba romans it roaga sa vind in
mijlocul lor. Raspunde amabil, deli usor stingherit.
Apoi mi-am fixat cartierul general la Geneva. si in
fiecare toamna veneam aici pentru ca sezonul Parisului e
toamna. Veneam sa cunosc anumite lucruri si umblam in
dreapta si in ski nga. Existau pe atunci cafenele renumite:
Chat noire», oCloserie de Milan». Fugeam de ele ca dracul
de ta miie. Acolo era un adevarat teatru: se canta, se impro-
vizau versuri, discursuri etc. Era un fel de cafe-concert.
Contactul meu cu scriitorii s-a facut prin lectura. In Paris,
cel care-mi placea cel mai .mult era Jules Laforgue, apoi

145

www.dacoromanica.ro
Rimbaud 51 toata pleiada aceea, zisii simbolista. Nu giu de
ce i s-a zis simbolista, ca simbolul exists Inca din biblia
veche. De ce au gasit definitia asta frantuzii, n-am sa inteleg
niciodata. Imi permit sa amintesc de criticii literari 51 chiar
traducatorul culegerii sale de poezii, aparutii de curind,
Luc-Andre Marcel, care aseamana unele dintre aceste poezii
cu ale lui Baudelaire. (Zimbe§te).
Da. Baudelaire era una din lecturile mele, dar lor,
criticilor, le trebuiesc formule gata Acute. A auzit o vorba un
critic, i-a spus-o altuia. Hm! Baudelaire am tradus din el.
Am tradus ,s1 din multi alti scriitori francezi, incepand cu
Francois Villon, Rabelais, La Fontaine, Moliere. Pe Moliere
1 -am tradus in Intregime # manuscrisul a ars la Teatrul
National, la retragerea nemtilor. Am lucrat citiva ani la
aceasta traducere.
Maestrul famine o clips pe ginduri, regretand o ase-
menea truda, care a fost mistuita de flacari in citeva clipe.
Apoi se reintoarce la calatoria facuta cu citiva ani in urma.
Da, eu plecasem de la ma nastire, unde eram dia-
con. Ajunsese diaconatul meu la formula asta: lucram noap-
tea. Ma dusesem la manastire pentru ca nu aveam unde sa
stau. Acolo mi s-a oferit o odaie. Era pe vremea cind cautam
sa ma exprim 51-mi trebuia neaparat sa lucrez. Am stat acolo
ce am stat 51 intr-o zi i-am spus mitropolitului: «Inalt Preas-
fintite, eu nu mai pot sta aici.» «De ce?», m-a intrebat «Pai
calugarii zic ca noaptea fac liturghie neagra, a stau de
vorbei cu dracu, fiindca am lampa aprinsei 5'i lucrez.» «Bine,
da-i naibii, nige pa' cato§1!», a raspuns el. «Nu mai pot, am
suportat lucrul asta multii vreme!» «Ei, 51 ce vrei sa faci?»
(Credea ca ma bag la stapin contabil, ce ctiu eu ce ?)
«Vreau sa plec in strii inatate, intr-o tars catolica.»
Poetul poveste§te apoi, cum 1-a cunoscut prin mijlo-

146

www.dacoromanica.ro
cirea mitropolitului pe abatele Joseph Baud, canonic al
Arhiepiscopatului Catolic din Bucure§ti, abate care locuia
in strada Sculpturii, fundatura Neptun.
Uite cum iti yin in minte nume pe care nu le-ai mai
intillnit niciodata in atitia ani, se minuneaza Tudor Arghezi.
4i amintqte apoi cum acesta 1-a trimis la Fribourg,
la rectorul Universitatii catolice, Dominique Jaquet, care era
§i generalul ieziuitilor din nord. Amintinduli de rector:
M-a gazduit la Mandstirea Cordelierilor. Am stat
acolo §1 am lucrat la biblioteca universitara multa vreme.
Dar i§i aduce aminte i de colegii de rind §i adauga :
Unii dintre iezuiti aveau pe pingelele sandalelor,
pulberea Africii, Asiei.
Fruntea i se descretqte insa pe nea§teptate. A plecat
§i de la calugarii catolici, a§a cum a plecat i de la cei orto-
doc§i.
Sa vezi cum s-a intimplat. Eram la masa. Mincam
cu totii la o masa lungs. In cap, Dominique Jaquet. In jur,
oameni cu barbel, altii ra§l, batrini, tineri...# nu tiu ce i-a
venit rectorului sei explice cum s-a nascut Sfintul Spirit. Ca-
tolicii §tiau tot ce se petrece in cer ,si tot ce s-a petrecut de
la inceputul lumii pins scum: toate intrigile dintre sfinti,
infreitirile dintre ei, animozitatile. ,tiu cum s-a nascut lisus
din Fecioara Maria, ginecologic o explica. Eram la sups,
aveam in fata mea un iezuit. Episcopul zice:
((find a facut Dumnezeu pe lisus, a fost extaziat de
frumusetea lui acelafi lucru l-a simtit §.i lisus fates de Dum-
nezeu. II
,Si atunci unul a zis: (fAh, de admiratie §'i deci alle-
goric: oh + ah = Saint Esprit. i4a s-a nascut Sfintul Spirit,
din doua interjectii.»
Eu am inceput sa rid a§w de tare ca am stropit de

147

www.dacoromanica.ro
supd aveam supci in gurei pe cel din fata mea. toata
lumea s-a uitat la mine: «Cum ride idiotul asta!»
M-am sculat de la mass ci am plecat rizind in hohot
de-a lungul unei strazi vreo 50 de metri, am iecit rizind in
hohote pe ugi, am ris in hohot trecind pe lingei portar, care
era un cellugar gras si m-am dus direct in ora§% In ora§., la
armurierul Theophile Buser care migillea puVi frumoase,
incrustate. lubea pictura lui Holder, purta manufi negre,
avea degete butucanoase de muncitor si o fetita pe care o
chema Linely.
Dar iard§i iii aduce aminte de Paris:
in fiecare an, toamna, veneam la Paris. Veneam si
in timpul verii pe o motocicleta care nu era a mea ci atirna
cit un camion cu cai de-al nostru din Bucurevi. Ca sa por-
neasca motocicleta, trebuia sa aped teribil de tare pe o pe-
dals si dacci in momentul in care se ivea scinteia, nu
incalecai pe ea, te lua si te trintea intr-un ant. Treceam prin
Dijon, ma opream acolo, mincam si veneam aici, la statuia
lui Moliere. Sunt lucruri predestinate. Ma trinteam la pi-
cioarele lui Moliere si trageam pe trepte un somn stracnic.
Un comisionar aduce o scrisoare de la editorul Se-
ghers, cel care a tiparit culegerea de versuri a lui Arghezi.
Reporterul de la postul de radio canadian it roaga pe poet sa
pregateasca o detaliata descriere a vietii lui. Scrisoarea are
§i un post-scriptum: editorul noteaza ca Aragon a declarat
ca se simte mai putin provincial la Paris, de cind Tudor Ar-
ghezi se afla aici.
Ma gindesc la confratii mei canadieni. Ar putea fo-
losi banda de magnetofon care se deapana in fata noastra.
Arghezi imi surprinde privirea §i, parca jenat ca a§tept, po-
veste§te din nou:
La Geneva trebuia sa traiesc. Acolo asistam la cur-

148

www.dacoromanica.ro
surile de la Universitate ca auditor. Se platea qi pentru asta
taxa. Pentru ca trebuia sa traiesc, m-am inscris la o Koala
de meserii unde se faceau cursuri de sears, adicei lucram in
atelier, invatam sa fac dinti de our i inele. De dinti de aur,
m-am plictisit. N-am perseverat in lucrul acesta, mai ales
ca am vazut mulaje enorme, mai marl deceit gura omului,
de doua kilograme. M-am scirbit i atunci am facut inele.
Mi s-a dat un strung acasa, foarte agreabil, pe care a trebuit
sa-1 parasesc cind am plecat de la Geneva.
Apoi cu un anumit regret:
Imi pare ra u ca nu-1 am # acum. Le faceam la
mine. Mi se cla dea material §4 eu livram inelele gata Acute.
Era o munca de atentie, migaloasa, dar am ales intotdeauna
greul. Am fugit de viata upara, de cind la not e socialismul.
In trecut am trait extrem de greu # chiar in scrisul meu, in
literatura mea am ales intotdeauna latura care se
depeirteaza de amatorism i care cere eforturi crincene. Am
evitat lucrurile ware. Altul n-ar fi vindut gazete la Mont-
martre. Am preferat sa muncesc din greu la Geneva $i
Paris. (Scria)
Incepuse set apara la not o revista , «Facia», care
era o revista revolutionara. Eu am fost prieten din copilarie
cu Cocea. Ceind am plecat din biserica aveam Woe plete
pins la mijlocul spinarii. La el m-am tuns §4 m-am imbracat
civil.
In costumul acela am sosit la Paris, incheiat plina
sus la git. Cocea mi-a scris ca are nevoie de colaborarea
mea, ,vi-i trimiteam din cind in cind cite un articol. Insa pri-
mele versuri le-am trimis la «Viata Roma neasca», la la#.
I-au placut lui Ibraileanu, dar toata redactia a fost contra:
«Nu se poate sa apara informatiile astea», au zis ei. Au
aparut citiva ani mai tirziu, cind m-am intors acasa.

149

www.dacoromanica.ro
 Pentru mine, Parisul nu reprezinta constructii
afand de catedrale ci lumina asta veche care cade asupra
orasului de cind se numea Lutetia. Fluctuat nec mergitur
pluteste faro sa se inece. 5'i-i adeviirat. Aceasta lumina nu s-
a inecat niciodata, e mereu vie si mereu proaspata, spiritua-
litatea franceth. De aceasta iubesc Parisul, de aceasta imi
place Fran fa. Lumina asta m-a calauzit, ea mi-a intrat in
singe, ca si cerneala tipografica .
De aceea se bucurd ca versurile lui au aparut in fran-
ceza, ca sunt apreciate. Criticul Alain Bosquet vrea neaparat
sa-1 vada, sa discute cu el.
Senzatia este ca din versurile mele proaste s-a facut
o poezie frantuzeasca buns. Traducatorul meu, Luc-Andre
Marcel, care are o intufie extraordinara, (fac o paranteza
imi aduce aminte eram inchis la Vacaresti. La Vacaresti se
afla ,ci un figan, care avea talent era hot de rufe de pe
strada, borfac zic, avea un talent muzical extraordinar ,Fi-
a adus cu el vioara. Era insa interzis sa se cinte cu vioara la
inchisoare. Gardienii i-au spart-o. Atunci figanul a rupt
bucati de scindura din gardul inchisorii 0 si-a facut vioara
cu sfoara 0 cu sirma... Venea la not la celuld: oCe sa va cint,
boierule?» Ne uitam unul la altul. Noi eram vreo 12 gazetari
inchisi acolo. Am avut ideea sa-i spun: «Ciinta-ne Ave
Maria! » Zice: (Nu stiu, n-am auzit de asta, dar spune-mi
ceva din ea, cintati-mi din ea.» I-am cintat o fraza. Ei, 0 pe
baza acestei froze, el a mers cu Ave Maria ping la capat.
Avea o intuitie extraordinarli. Intuitia asta, vreau sa spun, ca
o are Luc Andre Marcel. El vede un inceput de idee, nu-i asa,
ci merge pe ideea aceea prin intuneric, invizibil pins la
capa tul ei. E desi gur un fel de a vorbi, mai ales ca trebuie sa
vorbim in imagini. M-a uluit la el spiritul de intuitie si de sin-
teza in acelasi timp. E un mare temperament.

150

www.dacoromanica.ro
 Ce simte azi cel care venea cu motocicleta de la Ge-
neva *i poposea la Dijon sä se odihneasca pe soclul statuii de
bronz a lui Moliere ?
Cred di prestigiul !aril, prestigiul pe care it are ea
azi, §q care create necontenit, s-a rei sfrint putin fi asupra
mea. Eu nu ma gindesc la persoana mea, care mi-e cu totul
indiferenta . Dar felul cum am fost primit ,vi felul dictat in
care mi s-a vorbit, oarecum rii sfatat, cred ca vine din Zara
noastra, care streiluceve acum; era cu totul necunoscuta in
trecut. Tocmai de aceea nu-mi atribui mie locul &sta. Il atri-
bui tarii mele. Dacei am venit la Paris, am venit drept vor-
bind pentru ca se spune ca a§' II un mic exponent al la rii.
Pentru Zara am venit, eu imi iubesc Zara §.i persoana mea nu
mi-o iubesc deloc. Ada ca eu am recoltat ecourile care yin
din Republica Popularei Roma neascei .

Tudor Vornicu

www.dacoromanica.ro
Telecentrul din Moliere unde in 1965 Tudor si-a inceput
activitatea de teleast

ifre'
az.1
1,14
Ao,

°
I I
14

:
11 .°

1 tamikaffitni.L: _
Sediul Televiziunii Romane din Ca lea Dorobantilor
unde Tudor Vornicu a lucrat pand la sffirsitul vietii

www.dacoromanica.ro
 P

tiY

I
-J

In primii ani la Televiziunea Romand. Surprins de regretatul

Vasile Blendea

www.dacoromanica.ro
 Cerbul de aur 1970
Fla Wm* ma.
l,:44,....
sat 2.4.1 do...mo441.4
ow dlowl aOof1. ml/o
*El *fres ynI ow ow* .-
=.1.
o solo liormiror sidard
oro..yroo o
old lam, o4)....

a 1* .. .1
ol mooMimmalo

r ...41
61.144 .11.11 4. Arm pow..
,
Oa Sm.. Pm or..4.1 do

Fr- *a
woroloir milInotoml am .44=1 Iv rw .. "

lywoo, 4.- hot,sal nrysereal 17.11

.444
an .a. . a a a ar " a aoa
ea.
1Y.,.., a
ea* rot
"-oe
oi arm. ea.. ..... Yen.. of 1.0 8.
4 vela goodorol 4r mom& am. low cannon.
1......1.1 .... m mt.* 'moo all. IZZZ."1:."7t;i7.
1747*mt. ommoll. ow frau
sr
ammo, momm
.4. aelmi
t.roo
I. Ya
aa.
oiumod
ereti. ....m emery. tre,du.A. frdkaat dr

mower
nno,
t:

di 00000.
A I.
..........
an.14'...71:1=.
A-4
I.n.
'
"' " .
=
.
clooe4 um

=es I. sql.1
nee.* n
8.
.1
nerd Ls ION

Y. soesy
o.nol n.
4..=
be 0.1.
loaa Yale
W.. 4m. Ms Y.... WY.

5= I=elenUI:"Teur
nes.. Sem. 14.na..1.1
IS
p .
misal Immis
41.4='remettLIntarmet..... =
Y. Irele1 Y. Inn
dm.
.0.116. mdmmal. SY. Is

mat:Lo.
I..

,
or.

..nst.'"." dd... G. *A
marglnalii ' n

RESPIRATIE i. ." rom o. *. ......... ...;., DISCURI

Pe *
I PRIN-PLAN

n e 6.: J."""
,r;
p.a.. daa
',......"*...rtf.
......... de eleesiee. Dee.. eee
Fain ...Ere de Isu
... .
red lead tree
alga. n .,.....,.::
eixec fl
bean .Y..
e

,' at
1TRUCURI

'io'Lo.'1:'.:.6...'r'=.:X,
Fly. Is .
-
crape... it'd, .Col.1
Ir
4.4...
or-
1
*dr.
11Mor DrIonr.
dna...4 1. A.
. smile. sIll no A4.I
.... ,........ vs,. t......... or.% o V're. ..lees
eene'eleee V..., Awl .., ".. d magi... 2.1 1.411.1.4

wan....... Ws, en. one St n.1, 77,`"

I. .... Me.. s mom 7.1 Insyn.17:1se %S . ......4
yens 0:11..1 . Y ns *a. sad 1.a..
.11.1.4
yes, ..nye 0. , sy .0.
yin... ss Y. E. eie asea p Qm on
INN no nys s 4
on
4:,:itlel. am
rod.. In.... rowed..
t..... Poola In morn Tr.rr..!z=7,a tni
'10 -.'i A-4701'0v
qt
A

n randul oficialitatilor it veti descoperi si pe Tudor Vornicu la cea

de-a treia editie a festivalului de la Brasov. (1970, Revista Teatrul",
articolul "Marginalii" de Mira losif, pp.100-101)

www.dacoromanica.ro
 Cantareata franceza Juliette
Greco in compania lui Tudor, in
1970 la « Cerbul de Aur »

apnra
14'iviljez8,JUL1ETTE. GrECO.

Cu Dalida, in 1971 la
Brasov. Fotografii din
Panoramic Radio TV,
24 ianuarie 1994

www.dacoromanica.ro
 Cu reporterul Alexandru Stark

La Hotelul
r. Aro din
Bra§ov.
Pregatiri pen-
tru Cerbul de
Aur"

www.dacoromanica.ro
 Cu Valeriu Ripeanu la
festival la Brasov, la
sfarsitul anilor '60

t,

Probleme organiza-
torice la «Cerbul de
Aun>

inw441111 .

.`y k

www.dacoromanica.ro
 Irm1.7114

Julie 1969. Aselenizarea - transmisie in direct. Tudor Vomicu, Andrei

Baca lu si Ion Petre

P-9

Alaturi de «Tripleta de Aur»:Inegalabilii scriitori umoristi: Dan

Mihaescu (dreapta), Grigore Popp (stanga) si Octavian Sava

www.dacoromanica.ro
 n

F3.7t
472

Cu Mariana Simionescu $i Bjorn Borg

In 1971 cu celebrul actor francez, Jean Paul Belmondo, sosit in Roma-

nia pentru turnajul filmului « Les Maries de l'an deux »

www.dacoromanica.ro
 Un zambet si pentru cititori,
imortalizat de Vasile Blendea

/&'do (-*

Fotografie cu dedicatie daruita

prietenei colegei sale, Marie-
Jeanne Gherghinescu

www.dacoromanica.ro
Cu Octavian Sava

Cu Grigore Popp, verificand nemuritoarele texte...

www.dacoromanica.ro
 .

ri

L_ _

0.0 21 ROSE D'OR DE MONTREUX

TUDOR VORNICU

VICE-PRESIDENT DU
JURY INTERNATIONAL

Legitimatia de Vice-presedinte la Festivalul International de Varietati

de la Montreux, din 1981.

www.dacoromanica.ro
 r'

,r7
De la dreapta la stanga : Aurora Andronache, Anca Caloianu, director de
imagine si Luminita Dumitrescu, regizor

La pupitru. De la stanga la dreapta : Marie-Jeanne Gherghinescu, Lu-

minita Dumitrescu $i Aurora Andronache

www.dacoromanica.ro
 et ,

_ 1,

Cu Anca Fusariu

ti.; -,..........,,......_.:_. - '

Cu Anca Fusariu, Alexandru Stark i Carmen Dumitrescu

www.dacoromanica.ro
 Sfarsitul anilor '70. Katy
Vasiu, colaboratoarea fi-
A dela in materie de secre-
tariat. 0 imagine artistica
semnata de acelasi Vasile
Blendea

In biroul lui Tudor Vornicu. Sus, de la stanga la dreapta: Ileana Pop,

Katy Vasiu si A. Aradici. Jos: Silvia Ciurescu si Ana Potra

www.dacoromanica.ro
Toti numai un zambet... Cu graficianul Mihai
Stanescu si scriitorul Dinu Sararu

Intr -o pauza de filmari la Poiana Brasov

www.dacoromanica.ro
 47
1

In timpul filmarilor...

...... .....-....,.,Z,1 .1A.

-.e.t. .--,,vita' 1,'....".,..*--- ---.
- _ .,,....k.z..-----v--_, ...:,:,VT.-.
,-.7","?...::::,,,c_-,,..
,..,- v.,, -
-. ......z,..,Ii".,-,5....
?, .1.- -- ,-- .
..,-...-.L.`-
a --0124V14,--
--NE, -_-- ,-- -Z..."!&- ,-
,4-,..3:11 . P 01 4.4 ,--2A

."--- a
..-.... - , ]
_-
Z7., Z'. .4:"1,2,Z '''' .,,' ii$,..y.
r. .. .'' --. irt.t
:........,
-, ,. :Pr-
'..."..-.
W, 7- ' '-.q

) ei .....
.....
...-,
mi
.
,.... , IL
.1111%;
,...... 3 .:1,..
.0.....
,IP
7

' ...,....!

1.
Cu operatorul Traian Roc§oreanu (Rocco)

www.dacoromanica.ro
Cu trubadurul Tudor Gheorghe la malul Marii Negre

weremoves vr. ,

ION NV
IP" 'I

Reporterul
Tudor Vornicu

www.dacoromanica.ro
 Prin anii '80 MIMntW,

www.dacoromanica.ro
 Prin anii '80 MIMntW,

www.dacoromanica.ro
 . 1
fi
). 4 I. fr-
t.
4,, -1z-r. :- ' i

ter.
it.
V'

,b7 dth
!Pr,

Acel* personaj tulburator de ingandurat...

www.dacoromanica.ro
In 1986 cu operatorul Satmari, mare iubitor de pasari

i 0-
etktr ti j

Schimb de replici dupd filmari

www.dacoromanica.ro
 Inca un portret...

tr!" '719
MOMENNO
I I Un cern fri' Mei patrol
-.Arel inarditg
awl oen.rational Iib, elands
I

I arena! nowt
intr-o damininl clop, masa-.

77 at.
0 cronica TV binemeritata

www.dacoromanica.ro
 :1,

Jo may`

V
vr
bi

'ql
1 '4; ;' ,71
ty4 '
_ %ARA _2414.4604, . .
intr-un parc bucurqtean. Dialog cu pamfletarul Eugen Barbu

In mediul sau cel mai prielnic...

www.dacoromanica.ro
 °

-- 0

Din nou un zarnbet al teleastului surprins

de Petre Niculu§ca

www.dacoromanica.ro
 oR

Aurora Andronache, realiza-

tor de exceptie in
Televiziunea Romans

Sanda Balaban

www.dacoromanica.ro
 Jy

Alti patru reali coechipieri ai lui Tudor : Dan Mihaescu, Cristian

Topescu, Grigore Popp si Octavian Sava

www.dacoromanica.ro
 Iii

t -c#
?1"

Marie-Jeanne Gherghinescu, inegalabila regizoare de montaj in echipa

lui Tudor Vomicu

Mia Anghene sarbatorita in 1986 la pensionare de catre colegi: Octa-

vian Sava, Milka Bancila, Lucia Hossu Longin

www.dacoromanica.ro
 La redactia "Film": Oa-
meni din "spatele
cortinei": Mia Anghene,
Eugen Atanasiu i Pasi
Condrea

Irina Margareta Nistor, Mia Anghene, Ioana Prodan, Ana Potra,

Tamara Pasca

Adriana Barhala, loan

Ionel, Mia Anghene,
Gina Dragan, Doina
Boeriu

www.dacoromanica.ro
19 februarie 1986. Tudor Vornicu deloc incantat de pen-
sionarea colegei sale, Mia Anghene

21 Sept.
Bucureiti isq 7
isleyntlea
.RA11707111 avrawatA - SUCURIF471
III
17.1killtnteate W. tralailer. sr. OS
Tekloa 0.411.16 MASA
7.104lsras Cabs Drama OK,al. et
aa Thdra 11.1a1estA7.10

e ,

NATIONALA DE FILM
Ire i de urgenta in ziue de mierouri
(91faaie&
in ye ree luArii unei (loots. de
contrectere mu 4W. NTUL 1.11)-7-Piod'acti 1971=197Z ii

Robert Redford, Re Ritchie.

0
REDACTOR SA,F,

Tudor Vornicu
r)9
e.7a
tu,n
j 1^2-i
m4:32twi6 ca-6
'd Y1 lIRAlLereLl4t-
)19'1,
)7
Cateva vorbe de duh «a la Tudor Vornicu»

www.dacoromanica.ro
 11111 1978

OCOLUL LUMII IN... 20 DE MELODII

(AROUND THE WORLD IN... 20 MELODIES)
Film muzical
Mamie Premlu Antena de chihlimbar"
la Festivalul International de Programe Muzicale,
Sopot (Polonia), 1978
Produclie a Directiei Coordondrii Programelor
MGS, color, 51 minute
Scenariul: Ileana Vlad Pop, Tudor Vornicu
Sunetul: loan Tudor Din*
Scenografia: Ste lian Anton
Imaginea ( film): Boris Ciobanu
Imaginea ( studio): Ovidiu Drugs (operator set)
Elena Lazar Fischer,
Aliosa Stroian, Theodor Ulieru
Regis: Sanda Balaban

Ascultati-ne macar o singura data spunea

-
loan Luchian Mihalea si ne yeti da dreptate... Orice clips
- -
libera dupa studiu ne place s-o petrecem impreuna, ".
cantand." Acesta a fost inceputul ,,Song"-ului, grup
condus de loan Luchian Mihalea $i alcatuit din studenti
bucuresteni, care se diruiau muzicii numai din pasiune.
Frumusetea folclorului ''`,=?"
4if romanesc si al altor
popoare, spontaneitatea

T
I 1
interpretarii, bucuria
Aim' , pe care ace$ti tineri o I

. -7*' transrniteau au cucerit Tusagt

auzul $i privirea tuturor.
MI' 1- 7
Programul este parti-
, Volt NIC1
_ .60W1
cularizat de o distincta de
nota I

sinceritate - priza directs "; el ne

poarta intr-o calatorie imaginary
in jurul Terrei, prin cele 20 de
cantece alese din zestrea muzicala
a lumii.

an SANDA
, , BALABAN OVIDIU DRUGA

58

Premiul oAntena de chihlimban> obtinut in 1978 la Festivalul de la

Sopot. (Tamara Pasca, TVR in competitii nationale si inter-
nationale, editata de Societatea Romand de Televiziune, Bucuresti,
2001, p.58)

www.dacoromanica.ro
 Olga TUDORACISE
In CA Tudor Vornicu...
.Naapte bunk mama' INTERVIU IN DUBLU SENS"
Imam. rtorM Mon Elm S'.. 1011 n peaela nlp: pull. T. V. Can ant peroonallUii
orm lran asul...r. penlro dunintoroala tile pe care ill pi ma ad le to-
la ore 19, pe era,. Trail-anti Ira. Tunnr orn., alltriudi Lorelei nd re 411111,-
de mita. dery eeur en nue, nd Imaxiner t, thrtnai. pe nctm
nn
finth a
X XVI I-a 10
&haulm norm. 10 mmtinc,te
ea mi Rim
.Nap IstinA num.-. de to tate
int"rdea=n."v' - ti r
coI m ore d
seam.. At on lop 11 sal..
midi. Miro mink ei fen.
d
Incepind de mline, pe Uwe!
An llama Cetcre. of nndu 1,
11011
-. .16
1,11 d WON
0111. o onlegorie de Mane.

.
1,1 WI dd.-
Alexandro. In ...Wt.
Poland* 41 7.1tima
Ol- auntie le sol post. Inloldento Turneul Teatrului national
eo Cc- T. V lea r wean an ell lena. nude odutithile.. dune
terrht. Ipgi Alti D0im ell., mntro en.. din rind In n .. ... 00,11 re vn Monsieur..
fer Sceaa:
Vrcim1mcoe.
111. rind. vunni using 91 eu cl. a
Intnliare.
en In OM,
T V. 11.11.0.1niervlorl. Ia
Craiova
R. Ann pent. erefdrinpon nmsfrol clef muffs Um. Pe nlieul Aagluidi arlAnce im am. Golan Mien. Ion
I/ P.O. mainrion. e510.4 ne hums., InemIntl it1 ltdollna Madam Sm-
T. V. llout midi. el Pr.,. Analielndugrul . oil., rue,. Tnatruhn noctudin epectornlulul es.
In earr ul asia. dar mot ales din rata.- 10. 1.11 preferMOI 41161 Crdhiva. 44.41011 w belt110114 sir I.e.. Cenem.
de aid. hue, de ram.. clod pre- 001 11.4. Pe efenuf 111011.1 lothru cm prelim. MIN, Id- netium pentro agendo dr.
eltiMr Intents r. elnaca IA ...le,. Limn. nol or, rin In 73 mutoot Rs- cond. 0, .mild Ix
la n. reper110. Ion. moll si eon- 00 .1..1.. tte
Te-44441 .1.50
00, 14.1e.5 I. RM. 2 ..-
In4ormotii lucislIcs Inmainer In dIfortle leht. Cfa-
va 1.41. me-
din Malian'
In soled, de.cde
In on
piton isdrebn, care
Ian prosullem f.
011 110
dir 9 m eiradulmr ccoldt
rude m m ten--
un4o mean,. i diAtihaile:
j.4 llMea
M remand ma 1770
In Tentrdd Arno.. din Goo:
lac pent, interior..., Pon- limt 1111[10111.11.11 serl MM. p0
ten Coroldeonn. ynn, mot., , A or
mdlii Int a pt.. awe Prate Pro. ram mon, on fel.. ;be- Ile linecli. lama Micah, t.st. la Cam unimneorxal do cal-
Sp.a nou- M/Menllar al Vvenan lord d0 JeleadtA.
Cdlen Ilsils Mum.. dud foc CrOdlnu rAs104 =1,1 0.111a'''1%
Intervituuttferl dr mitiorltate ern. (.1dureont..lim. lawn. clawed d. 100. 'du..
IL Circ.. rerunomiut I 160nn0100e in cox. a 1l141eq.
Sttola. 161101 Ilem .141. 21 aUMM. orn IR. I.
?:11.171;17! "0:1°.c.IJ
Teatrul La. ilIn Ted.
ohm!: 4,1. mout, ora
Min Com orimnesteca de ml-
6 din Moncidin
21 imam, ono 10.h6 la T.-
oaf 1.1 dom.. dln Couslanla I
la
lei. 1 nuotra, ura 20,30.
Tenidd . until din Lewd

1.4rifi
..4
el 1+11..1,
.
Sod: Amel. 26 atid..a CO.
la edit manta a 0.11nlei
.. R.I. did
klancitim eindA16, 27 onlool
AZ urn In Cmetanto. sela
TNraltal -Cantasior; 05.151-
ga.. anew, ne 70. M Teo.
Inn 111. safuJA. (Moderell.
Ca pain Lela aternlul NMARCS( MI Marti Nrcrx, si Patina. Vraus m .111 Lit , .. a 10141 44.11. 11 TIML RI. SM1AG6A

De prin ziare adunate (interviul in dublu sens realizat de

Cristina Tams)

e
. In cehRt1, eked. *Email/II
Interviu in .
dublu sens'
INIATIIRhM CONSICINIIIE INSOIATIll PIIIVININD11-11... Ahmare MI poh n rind renen In hudlo n. law-
.descumanit. se Wm la Mo.
,
Nn lmr.l la arruslil ru . In cm ron. orluoil AM., died al. oulletulul onwomr. ; mom, ;.;,,,,,,m, .,...
lug.. ru elm. nummInt.
mf.. prublernele lured.. Mt
s /..
-
. ro,rargg 10.',...1,1 I. 1.1.
OM .111 - yi moi HAMM.
Am I. Intervlud el spa..
" r.".. r' '1'1'. . I'..."
,,,,...,,,,,.; 1,.; a,m,
11..1 .r... din Amine.
r,,,,,,.,

neaten . ale moll comet.-

to to h. vino.. cblar Me.
..-' ... Intr., Inahm, ream... Ce
awe li Ant. plum. :Rut. lorman. rem milt mcrilltin ,,, ,,, .,,,,,,.. ,,,,. , .-
tiroa, Aratin1 . pm., in II nor npUm emprese red inn Mumma., and on Rude., no ,,,,,, 11,9, 9,,,,,,, h,
Lea, iicns . wad ,and ant- n punt. cu errata Po Ix.. int... NM ant II (lode, 9,,,c, td,,,,, nh
,,,109, ..
MOle stinlindu a ...Rile
StticmAus tea sudden. . '' qt'l tIrr". Ir,:rlate'llbntiA, ....S1.,'''`.." , ormat u Aturil a lit pUnd tual-
User I..i..ld lac. Me- oaf. furl. 1.01 nu se lint .11um, m....111.. . el a InioNal fu nate.*
dlel *pecan,. mu a.m. In le,. Ingnavul . fi prescol. ormal la Mg Mule UM'. AOU joo . Rdepr. OnPn dare 4
Anna id consecinieln ex. md.n.luL Null 001001 lamp mull. Cu rev,w m,,,,;;;;,,m,,,,,,_
puns. alum. in more old- 1111.11,11... tuxulrd Mh ,,, palatal oti amp. ducti 9ux ,,, 66.0 null con a cu o
Cori Medici. AVM.. oia-
la
lnVflitartl:la
sta.. de'14
all
.. lexclemirn di bnimarilr red n
Anummil de alrool m plaid
1ieran, .161orie'
T. V, Pled. raid:cud le
9urehatx. 6n, me newt.
,,,,,,,,,, ,,,,,ht rc, mai Am
. '''.1.1. ...tale. dna... idle.
, ,,,,,, ,.. ..1, 0.,...
til oe admne morlfol ...In. 1.'11.. L.11,..'2,0_,,,,,1 s elnoon. puternan n ra ,,,,,, dd ,,, 69,,,, ma
resemandaul. Din prat,. Pe ,72..1,irg,Z
... of ii ...r. nn,- grim ,olarr. lumina. 1.99 to0e. I. ...Ile pe coca
W. ',... . 0.
,iiir.rilii r1,."1, ..i. ....-
Innate., mann Jew it. 4. In
'a.Iil alrt:, u....dd.... 1.... iiiiia Av.. de nu, tiepin. ...". ma..' ..; L. . ...1 .1I iiii 100 . 7.* 0 .i.sti
to tie conlrun. "1. 711 .1.6010 ii.... 'ii. on prevenlin ConwrInade irt, 1.dain III.I ... 111,... ..!1,0114,mteOVV-
ta'rucmune=r1.1n9ulatie. nitilul hi erelethat11. &ann.. thite, m nu. nit. arridcam de .piesiLe reed., de umumil ,,,,,,,t, .9,, ,,,,,. ,c, IM, tau.
ne
tea 11d77t:It.;,7':,"..'7tr:,
r.
1:.,"..°`=1;2 ru.cl',.;:;,fr'S:. .°;:lfr.1...Vglt"T; Tr', ^--',z,';71";,,',:11;,,. ,-;;.,,,,-,;:,--.-..-.,,,,,.,,
1 Intern.
""r
'c"....:4;ZAr'`...1.,..."
Ile, Jude
r,:tar,';;..t,';'.,.;^.4..",°,. ^.1.':=1"z:,^',..!,'="' "0
varnlani. RAW,. . rain
...,..0,--.0.611....- ..... ad. ,,,,,,....
ind ntar.c olv Mein rolinem ,,,,,,,,,
...0 aiidrearm,
ii.
- I.444. ale ry... ng card. Int. re. r.11.1,M11 ,, el ad.. intenuilinuale: ,n. Imonlnur VrOlonl ol .
..,
..1
T. V. .."...... .......
awe.. de actinic. rd Ile-
Inteds ..r de In Inrepad elm

I. . . r. ...... ---1a --.1.';'.. -, I ICagi Manna, mix ml.a Wand,

,It ru unit! dintn, mar. Id
In innalguntat Jo Intrehat1 ant
0,,,,,,,,,, ,i,c , tt,, Lc,
In ,,,,,hatia hu, r,ht,,,,. da
a mien rilinfne meln . ng, ,....ounr. retmc o lire arc,
3. vend s Memo . Dalto llonn. noml (Tim mo O MAO .
. di, pe rIninago. Or ..e. ...Paste
.1...:e; .,
5,........'e. ...-k" '411-T" OrMo. or Amu PM. 6ader. T V Ain ,1011 per,leti
-
4 Simune . ..ult. oat MA-
, ,...
.
". *-..." 9, A, mutt rm..," cent,
..1 zeml P.a. Ileduhul 61 all1-, anramte ,, ,,ito to admen!. to
i i. as IV Arun saa amIntlre den-

L.,...:.-7-...*....i.r -
..
4,...14,.... '''"' '" ' "" ".",: mt. perdu, m 1,derroa. dd.
_
-- '-'.., shTeliou'l rtti,:t71 rii''1 Ad
Fm, r.t,... .., ,e-lt. 0111
r..1. 1i". .77 -' ''"' ...
Co pawn, II raa. piaret In ore., rile de Mkt,. 7- Immo...

www.dacoromanica.ro
 W.;

VP
yF
Vet.
.

,
&-

Doina Andronache

"S.

"

Irina Margareta Nistor Mia Anghene, 1968 - debut

in TVR

www.dacoromanica.ro
 ccu'm .14 clap: ....at.. woo. ,r2:4
mt-a.
Z.4:1 7.4.
dut.ztr Az.
4 war
, 4-

4... 4 a...
,. .
A.Aallit.rnat ut 9.t. Jac .4' Ai, 4. ra Ct.:4-4c 6 4.
AjAi d. p..A-u, A. -.4 ! /.1A a...U. .7 au .4,.4 .44 44 4y .4-
at' , dart 4 -
r 0.1.417Ccd

404. qua; liusew. 4A LLaa 0.

!"..4 r..y. d .04,...E7!

06.4.ga , '4:4: tea:a" . cela ie.
rtCC 41 4" ^a:4- 4-1. A..: et- ,
ilta
. . .
oo,a1.4,24. , httcateig. 1,,,
s ea tot 444.
M" A acaticatai 4 .4 de .:1414.4 oi
000.. Sa4 A444 .
(him., 1.ria. &mew.. do.......stok. Le...t 07 t Z4.44 Num_
B¢ a h,,,,ta ,4401 4..41 e4sil- c..4 d0'.,.-1 o'-
ttee.00fAeof....:C .
A
to care. a U.cat .te 4
,e 1-*
: ettaatica4
77, 4,,,,,A
/a ,
ta...t
mod. i 444, RziRk a isiZkat-
ti j
tt.z.t-- 7.4 . .
_

et 44. 4., ....,

r vs w

Scrisori de la telespectatori...

ee-ele'ee de e._

www.dacoromanica.ro
..4i alte scrisori de la telespectatori.

www.dacoromanica.ro
 TUDOR VORNICU
Realizator
Ordinul Meritul Cultural" dasa a 11 -a,
pentru merite deosebite in mend,
acordat de Cons 111111 de Slat. 1967,
cu prilejul aniverstirii a 10 ani
de existents a TelevIziunit Romine
Premed special al juriului ACIN pe 1988.
pentru intreaga activitate
si pentru contributid deosebita
adusa la crearea unei §colt
a documentarulul romfinesc de televiziune

Douai din premiile realizatorului de emisiuni, Tudor Vornicu (p. 467 din
cartea Tamarei Pasca, TVR in competitii nationale $i internationale, ed-
itata de Societatea Romand de Televiziune, Bucuresti, 2001

46-
41.1k,11,11;11-4,1t1;616PLT.'

giirMKRIP

4049-1910
Placheta asezata
in fats studioului
ACEST STUDIO A PRIMIT NUM ELE
REPUTATULUI OM $1 CREATOR
care ii poarta nu-
DE TELEVIZIUNE
mele
TUDOR VORNICU, ,
LA tMPLINIREA CELOR.li ANI
DE IA TRECEREA IN NFIVIVRIRE .
RESPECTUL, OMAGIUL $1 PERPEXUA
INIIN11RF. A OAMENILOR DE
TELEVIZIUNE VOR AVEMN
ACEST STUDIO 0 CALAUZA-MODEL ''-
PENTRU TRECUT, PREZENT,'
*ivirrott.. ,

..2003 41.3 2 \ fia----

www.dacoromanica.ro

IIsului
ntr.un 31 mart. al m
trecUt, . omit
de prinelverli. elate
tete am de except... pll-
M (pp poduarcy a sup
mama. Ix., crud yi no-
drip.
Dar Tudor Vornip P.
,
nes yl 'endue sp. Ump.
pi" us it Peal. luventle,
pule.. it =rajas pasl000t
o dovecot prarrelei Pin. la
rept. present Intradeanna
tel. eta
polo untie need. In
pall ant. A fort In prime.
otudlour1. Is primate psis!.
uni ale Talevitiumil din MP-
de Mantra smart Inlet din
Colon laarolyarilltor. . p.
reic de tepee., ale Televi.
Paul aria. In tine idie ce
aoli de pint means ne
educe In case monism. ar.
Static, yi oublIclytice de es-
cootie. pentrtt lie &sump
Cateva randuri semnate de Razvan Theodorescu intr-unul din numerele
de inceput ale Revistei Star-memento cultural-artistic
Vern,. loot up Metre rola tool Sericite fa-
tutor
truchinerl ale etnalot de Pim Papa 1. cnnescut
dealt. de papa. lun lucmt do ritaya orl m et. dar er-a
toscinet merest orin feria yi *p.n. Sliolei seta Ile edit
rest in ea. la fleet .frail de septamine. leave eon. In
lances. it torte. or emelnica lumina id ...metal ain't... tin
a petal eerie Dram an an, la .mar
Vornle in.:Piet gi a Memel Pied
se. rem ea Tudor
. opailul to-
menet, el Plevidanii. Se a pump oder!. inchlnimiune
.aintee amIntlril ale.
Mesas TIIISODUREiCSI
Prmmlintele andlolelevizimUl
Romano 1.11up
frunIllc. penult a sie Gummi cut... tali dmenin eras
sidletele me art it slater of em under. lamrolcirdor
ir. sa. to reportalelot side
Gamier id Pleas! de el, Pala no .reel WWI 10,1
app. Impatinalt al prat, descopere. P.I.drtnne au
Met. elate sa lea peUrtut pears., urdrultei pm es.
MP ountelylre tare game- pas pa dept.. elan. M.
rd. lava scrlitori eau PP.. 'rim sae ranons,
Parc Muneltorl SP PPP, II tam mare SI m.rt or
. musiciaml tau unseal de m.ttrea, ma marl. sale
www.dacoromanica.ro
pudic Mt mall* Mind.
artistica PIA, plat. en
plat., In nsonumentul vie-
pi sale ei al Tolevattunit. di
eine oars. le-at mal plea
moaners scum, Slut tout.
lase Metro de beta, Intr.
iunrie a Televiriunii ro-
mine, slat arannum.le
creautul sin artistic in
Nemea Pallid reran.
De Macula de nefUniil,
imaginta tut. de luptator
romantic. a remaa Me In
aitannw Mew de farad. al
TNevserunsi needs. in.-
Situ Pe cane um* "Pu 5.
_ Putt Ile la alrylt eau
la.nceput de an. Ile lases-
copalsass la 0.01 d "'P-
annual
TELITVIZIPNEA
nornANA 11BISRA
 Izbitoare asemanare 7-

cu Lino Ventura, cele-

brul actor italian

."

www.dacoromanica.ro
enaitteto a V-a

www.dacoromanica.ro
 t7='eutoo Ocritka - &At
Corpul neinsufletit se aflei depus la Cape la Cimiti-
rului Be llu, iar inhumarea va avea loc miercuri, 5 aprilie,
ora 13"
Un anunt mortuar standard care i-a lasat pe multi card
grai.
Tudor nu a mai apucat sci vadei liliacul in floare pi
nu a mai vorbit despre el la microfon, cu inconfundabila-i
voce care adunase de mai multa vreme nuante ale unei boll,
care intr-o clipa 1 -au facut sa fi fost".28
Ocolim in mod voit antonimul vietii pentru a mai ri-
sipi din duritatea lui. Astfel, «disparitia», «incetarea din
viata», «trecerea la cele vesnice», «plecarea dintre noi» sunt
cateva din sensurile figurate sau expresiile care se vor sino-
nime cu ultimul capitol al unei biografii.
Pentru Smaranda, anul 1989 avusese o semnificatie
aparte (..) a insemnat mult mai mult deceit pentru toti cei
din jur. In acest an, tatii I meu, Tudor Vornicu, a plecat sei
facei emisiuni in direct pentru un public foarte indepiz- rtat".
Emil Lucaci, seful de productie, care it insotise si la
«Cerbul de Aur», recuperandu-i in ultimul moment partitu-
rile lui Julio Iglesias uitate in barul de la subsolul cladirii, dar
si persoana care alergase, la cererea sefului, pentru organi-

2'. Carmen Dumitrescu, La. sfirit de saptamana", in Revista

oFlacaraP, anul XXXVIII, nr. 14 (1763) 7 aprilie 1989, p. 14.

155
www.dacoromanica.ro
zarea la Snagov a nuntii tenismanului Bjorn Borg cu Ma-
riana Simionescu, era omul sau de incredere. Era cel mai
harnic §ef de productie §i facea ca totul sa devind posibil.
Cel care se ocupase 'Ana atunci, de la procurarea unui bu-
chet de flori pana la filmarea din elicopter, i-a fost alaturi §i
in preziva mortii:
Siimba ta am mers la el la spital cu Octavian Sava,
care trebuia sa piece a doua zi in America, iar duminica nu
mai era in viata. Am fost stupefiat la aflarea vectii. fi vrut
sa stau aleituri de el In spital, dar §efu' nu a vrut. Am 1,ncercat
sa ma deghizez intr-un pacient, dar n-a mers".
El, care timp de 25 de ani o facuse pe bufonul in
toate deplasarile, in acea dimineata de duminica incepuse sä
is lumea in serios. Cel care nu-1 parasea la greu §i Ii facea
toate capriciile, cel care muncea cot la cot cu el, realizand
cate 180-200 de emisii pe an, de-a lungul anilor i-a citit, nu
in palms, ci in suflet. Ii intuia §i observa nemultumirile sau
neimplinirile profesionale, dar §i sentimentale. Nu-§i ima-
ginase vreodata ca se va ocupa in primavara lui '89 §i de fu-
neraliile cefului sau.
Tudor se afla in proximitatea mortii, cea mai penibila
situatie traits pand atunci. Cu toate ingrijirile acordate de
doctorul Costin Carp, la care era internat, la doar cateva ore
de la vizita lui Octavian Sava la spital, moartea i§i anunta o
noud victorie. Invinsese Inca un pamantean, poate mai putin
pregatit.
Exam chiar pe scara avionului ceind am aflat de
moartea sa", spune cu regret Octavian Sava.
Nu putea anula calatoria.
1-am intrebat pe cei aflati deseori in preajma lui, cat
de frecvent era pe buzele sale cel mai sumbru cuvant. Au
raspuns ca acestuia nu-i placea sa vorbeasca despre sufe-

156
www.dacoromanica.ro
rintele sale fizice. Daca iii simtise sfar$itul aproape sau daca
facuse marturisiri cuiva, nimeni nu $tie. S-ar parea ca
afectiunile sale erau mai putin cunoscute.
Anca Fusariu iii aminte$te cu emotie episoade din
ultimii ani ai lui Nea Tudor: Devenise in ultimii ani tot mai
trist, mai centqiu fi mai insingurat. Oare §.tia si altceva ce
noi nu bcinuiam? (..). Era palid ,s1 tuyea des".
A crezut, poate, ca pasiunea pentru profesie avea sa-
i maladia pe care a continuat sa o ignore in mod
con$tient. Dupa implinirea varstei de 60 de ani, munca din
televiziune, starile emotionale $i stupidul regim it fac sa se
simta din ce in mai obosit. Dedicat intru totul profesiei, uita
voit de inima sa, neglijand de altfel si cele cloud interventii
chirurgicale suportate Intr -un spital din Baia Mare, care ii
provocase o board incurabild. La inceput de aprilie '89,
Tudor pleaca dincolo fara a-si Implini toate visele. $i-a privit
cu stoicism sfar$itul, protejat familia $i apropiatii. Nu a
vrut sa-i afecteze cu vaicareli inutile. Se Incheiase un timp.
Acela despre care ii marturisise in martie 1989 Ancai Fusa-
riu. Sentinta fusese semnata. El insu$i avea sa concluzio-
neze: S-a terminat cu Tudor Vornicu!"
Se stingea prea devreme intr-un Bucure$ti in care se
simtea deja adierea unor vremi noi. Avea doar 63 de ani.
George Mihalache, colegul de la oSportul Popular»
i-a intuit sfar$itul, prevenindu-1 fard menajamente. In viziu-
nea lui, acesta facea parte din cohorta de sacrificiu a Tele-
viziunii" :
Televiziunea asta o sa te distruga! 0 sa te faca
frame! Nu mai poti trai in ritmul §1 in tensiunea asta, bagi
mereu carbuni, dar locomotiva nu mai are forta , i s-au uzat
cuzinetii, ai facut demult anii de pensie, de ce nu te retragi
din iadul asta?

157
www.dacoromanica.ro
 Esti nebun! izbucni el surescitat, Para Televiziune
as muri maine, numai ea ma tine in viatil !
Am auzit aiurelile astea ,s1 la Sorin (ref La Sorin
Grigorescu, cel care inventase «Steaua Ariz nume») ripostai
eu, si mai stii ce rameisese din el, la numai 50 de ani... Un
pumn de cenusa! "29
Pentru Sergiu Vomicu, diagnosticul official al decesu-
lui fratelui sau (embolie pulmonard), in care medicii nu mai
puteau interveni, nu-i decat o variants a mortii. Va continua
mereu sa creada ca sfarsitul sau a fost premeditat.
Se internase dupa lungi insistence la Spitalul Fun-
deni, la profesorul Dr. Costin Carp. Nu-mi voi ierta nicio-
data faptul ca nu I-am luat de guler, sa-1 intreb cine este si
ce vrea pe cel care locuia cu Tudor in rezerva. Stand de
vorba cu Tudor pe hol, mi-a spus ca este un doctor de pe la
Moinesti. L-am privit, dar imediat si-a acoperit fata cu pa-
tura. Sambata noaptea doctorul nu era de garda si toate
asistentele dadusera buzna sus, unde vizionau serialul cu
Cojac. Duminica a fost gait mort".
Anii imediat urmatori disparitiei sale 1-au inversunat
si mai mult pe Sergiu. Toti cei din corpul medical, care i-au
fost in preajma in ultimile zile, au fugit din calea lui sau t-
au luat pe onu stiu» in brate.
Mare specialist in ale veseliei, Dan Mihaescu a in-
cercat sa risipeasca intr-un stil personal tragismul despartirii
de cineva drag: Am citit undeva di din cand in cand, Dum-
nezeu cheama la El niste oameni deosebiti pentru a inlocui
cu ei stele care au obosit. Asa ceva cred ca s-a inkimplat si
cu Tudor Vornicu, in acel aprilie, cand ne-a parasit pe

29. George Mihalache, Ce cauti to in via Ea mea, Ed. Sport-Turism,

Bucuresti, p. 195
158
www.dacoromanica.ro
neaveptate. ,Si de atunci gandul la el se prelungesste intr-o
lacrim a' . 3 °.

Acelasi prieten de-o vats a gasit printre file de ziare

de odinioard condoleante si regrete exprimate de cunoscuti.
Importante la numar, ele sunt argumentul recunoasterii sale.
Este impresionant cum, actori consacrati, compozitori, in-
terpreti au folosit aproape aceleasi cuvinte. Afirmatiile de
genul: s-a stins, s-a istovit de prea mare dragoste pentru
meseria sa", da ruit fora limits muncii i vietii", lamuresc
cu privire la eforturile sale supraomenesti de a schimba fata
televiziunii publice.
Pentru Nicu Constantin, moartea teleastului insemna
pe undeva sfarsitul Televiziunii Romane. Venit sd-1
insoteasca pe ultimul drum, actorul isi exprima imensul re-
gret: Am venit la inmormantarea Televiziunii Romane".
Despre tristetea zilei de 5 aprilie 1989 si despre du-
rerea coechipierilor sai, isi aminteste Sorin Vornicu, nepotul
sau:
Toti pla ngeau 0 it regretau pe unchiul Tudor. De la
actori, cantareti 0 cronicari sportivi pans la oameni de
rand. Mirabela Dauer era in spatele meu 0 plangea intr-
una spunand ca Tudor a consacrat-o, Cornel Pumnea de la
redactia «Sport», cuprins de emotie, ne-a spus tuturor cu
glas cutremurator ca nu suntem nimic pe langa Tudor. Mi-1
amintesc pe marele actor Mitica Popescu, care nu s-a dez-
lipit de Tanga sicriu. Au fost 0 Cornel Constantiniu 0 Angela
Similea ...Nu cred sa fi lipsit cineva de la ultima intalnire cu
Tudor Vornicu".
Cu toate ca ora inmormantarii fusese modificata cu
putin timp inainte, cimitirul devenise neincapator.
Viata lui Tudor a fost insuficienta sau infinit de

" . Dan Mihaescu, op. cit., p. 28.

159

www.dacoromanica.ro
scurta. Dorinta de a scrie o carte despre intalnirile cu oameni
deosebiti i-o impart4ise lui Tudor Caranfil, dar din peicate
nu s-a materializat nimic in aceste sens era mult prea ocu-
pat la televiziune pentru a mai avea timp sa si scrie. Ani de
zile mama 1-a batut la cap sa faca acest lucru, dar exact
ca nd ar fi ajuns sa aibii acest timp, a plecat dintre noi",
marturise§te fiica lui.
Ironia sortii a facut ca acest om sa munceasca i sa se
manifeste doar in vechiul regim, dar telespectatorii nu rea-
lizau intotdeauna ca el profesa sub cenzura. Omul care a sa-
crificat totul pentru profesie ne-a demonstrat ca regimul
comunist ne-a oprit de la multe, dar nu §i de la gluma §i voie
build. Dupd sfar§itul sau nea§teptat a urmat un nou inceput
in TVR. Unii au plans, altii s-au bucurat.
Ce ar fi devenit omul de televiziune, Tudor Vornicu
dupa decembrie '89? " este intrebarea pe care §i-au pus-o
multi.
Carmen Dumitrescu a raspuns rara nicio ezitare:
Tudor ar fi schimbat pentru a doua oars fata tele-
viziunii, iar not am fi lucrat si astazi si am fi fost poate pe
primul loc".
Poate ca ar fi devenit filoiliescian ", spun unii din-
tre prieteni. Nici fiica lui, resemnata parca, nu-§i inchipuie
cum ar fi fost Tudor in noul regim. Poate di a fost mai bine
asa!"
Si-a parasit familia, colaboratorii i pe cei mai fideli
dintre prieteni telespectatorii. Trairi, impresii, scene si
clipe irepetabile 1-au insotit pe drumul fail intoarcere. Se
odihne§te la Cimitirul Bellu, departe de satul copilariei, de
parinti §i bunici, dar aproape de Mariana, femeia aceea fru-
moasa care ii furase candva inima. Pentru el, distanta de
locul na§terii e parca mai ingaduitoare decat tristetea sin-

160

www.dacoromanica.ro
guilt:Atli eroilor rataciti departe de ai lor. Langa cei mai iubiti
actori si poeti, Tudor scapa total de vesnicia singuratatii.
Morrnantul e mic si ingrijit, iar floarea de piatra, atat de re-
zistenta, a ales parca sä alunge tristetea celor care yin in
acest loc, marturie incontestabila a existentei unui muritor.
Candela ramane mereu aprinsa in speranta ca cei doi tineri
si indragostiti odinioard nu vor cunoaste intunericul din-
colo, in lumea dreptilor.

www.dacoromanica.ro
 t9lcmoola uguti tume

Merits sei muncesti toata viata pentru un bust.

Chiar daca posteritatea to va scapa de apasarea lui"3' , spu-
nea si nu gresea profesorul Vasile Ghica.
Am redescoperit acest aforism dupd ce am ascultat
marturisirile oamenilor care au lucrat cu Tudor Vornicu.
Cu sau gra voia ta, drags cetitorule, numele perso-
najului nu a apus odata cu regimul. Nu o spunem noi, ci o
sustin cei care i-au fost aproape si pastreaza amintiri nespe-
rat de vii.
De cate on pasea in studioul unde muncise Tudor cu
atata daruire cei aproximativ 25 de ani, Dan Mihaescu mai
simtea Inca prezenta acestuia. Poate acest lucru 1-a determi-
nat sd-i spund intr-o zi lui Florea Nedelcu, numit ulterior
seful redactiei culturale: Institutia asta are o istorie!". La
auzul acestor vorbe, Nedelcu, pe care Liviu Tudor Samoila
1-a numit tipul care evolua intre excroc, jigodie, idiot... "32,
a fost reticent, el necontenind sd-1 numeasca pe Tudor Vor-
nicu, osecurist».
Dupd discutii pro si contra, fostul Studio 1 al Televiz-
iunii Romane a primit in 2003 numele celui care va farnane
parte integranta din el. Trecator prin fata vastei incaperi, poti

31. Vasile Ghica, Surisuri migdalate, Ed. Junimea, Iasi, 1989, p. 152.
32. Asa it numea Liviu Tudor Samuila in interviul luat de jurnalista
Andreea Pora si publicat sub titlul Cei din conducerea TVR erau
informatori?", in 'Evenimentul Zilei», 26 mai 2004.
162
www.dacoromanica.ro
citi randurile scrise pe placheta si semnate de Valentin Nico-
lau, Presedinte-Director General al SRTV in 2003:
Acest studio a primit numele reputatului om crea-
tor de televiziune TUDOR VORN1CU, la implinirea celor
15 ani de la trecerea in nemurire. Respectul, omagiul per-
petua amintire a oamenilor de televiziune vor avea in acest
studio o calauza model pentru trecut, prezent ci viitor".
Prin Televiziune a circulat tot timpul zvonul ca ar fi
fost mai mult decat un simplu colaborator al Securitatii.
Dupd deschiderea arhivelor, in sediul din Dorobanti s-a pro-
dus acea rumoare inevitabila si se pare ca incaperea botezata
cu numele acestuia a fost vandalizata.
Studioul omonim, cu o suprafata de 600 m patrati, a
fost inaugurat in anul 1969, prin intermediul emisiunii Fii
calm, dragul meu! ", prezentata de compozitorul fard egal,
Horia Moculescu. Era o noutate ca publicul sa fie prezent in
platou.
Astazi conditiile sunt altele fats de cele de pe vre-
muri, cand Tudor si echipa sa, sufocati de ccnzura, erau ne-
voiti sa faca fats permanentei economii. Ani in sir, aici s-au
regizat si realizat nenumarate productii de divertisment sau
de alt gen. Spatiosul platou gazduieste in prezent, in fiecare
vineri seara, emisiunea o0 data-n viatap, transmisiune in
direct a unui show de divertisment realizat de Elise Stan si
Titus Munteanu. E bine ca in deschiderea fiecarei editii, pre-
zentatoarea Iuliana Tudor nu uita ca se afla in Studioul
«Tudor Vornicu».
Inca mai speram ca tinerii teleasti vor Incerca sa oco-
leased vulgarul si prostul gust in realizarea emisiunilor.
Exists un Premiu pentru Umor care ii poarta nu-
mele. $i acest lucru spune mult despre ce a insemnat acest
om pentru divertisment". In ultimii ani, cu acest premiu au

163
www.dacoromanica.ro
fost rasplatiti actori, dar §i teleati, poate nu intotdeauna cei
mai buni.
De atractia fats de sport vorbqte Cupa «Tudor Vor-
nicu», un turneu de fotbal in said, destinat posturilor tv, iar
Premiul «Tudor Vornicu » este o distinctie acordata de Aso-
ciatia Presei Sportive celor mai buni realizatori de emisiuni
sportive de televiziune.
Dovada ca Aristide Buhoiu nu uitase nimic din pro-
fesionalismul celui care pusese ochii pe el a constat in ale-
gerea titlului unei emisiuni saptamanale («Studioul Tudor
Vornicu») realizata la Tele 7 abc, pe cand era director general
al acelui post tv. $i Fundatia «Academia de Radio ci Televiz-
iune» din capitals, al carei pre§edinte era autorul «Dru-
murilor,Europene», i-a purtat o perioada numele.
In editorialul semnat de Vartan Arachelian (numit in
1970 director adjunct al TVR) in publicatia constanteana,
«Cuget liber», am aflat ca acesta propusese ca statia de au-
tobuz de la TVR sa-i poarte §i ea numele, insa ideea a cazut
in gol. Lumea, lumea romcineasca, n-avea disponibilitate
pentru recunovinta, ci doar pentru vendeta".
Daca pe noi, oamenii de rand, ne incearca sau nu, de-
zamagirea, iata ca pe urma§ii sad ii afecteaza uitarea.
Este foarte upr sa uiti pe cineva cand nu mai este
Iiingii tine. Exists printre vedetele actuale de televiziune oa-
meni care I-au indragit pe tateil meu, insa probabil ca sunt
prea putini ca sa faca ceva in memoria lui" , afirma Sma-
randa intr-un ziar local.
Sarbatorirea sa pe canalul TVR International, in
ianuarie 2002, a insemnat enorm. Pentru noi, cei de aici, a
fost un autentic antidot la uitare, iar pentru el, cel de dincolo,
o dovada ca unele persoane chiar nu 1-au lasat sa zacii in
Arhiva TVR. Am certitudinea ca s-ar bucura de mai multa

164
www.dacoromanica.ro
lumina acolo sus, daca vocea sa imprimata pe magnificele
benzi ar mai patrunde cateodata in casele noastre. Se astepta
cineva sä fie o intreaga aventura sa primesti de la Arhiva
TVR doar Un minut cu Tudor Vornicu"?!
in 2005, fidelii show-ului (durprize Surprize» s-au
bucurat sa o cunoasca si sa o asculte pe Smaranda Vornicu,
fiica celui care facuse enorm pentru TVR. Acest lucru s-a
datorat, fara indoiala, doamnei Marie-Jeanne Gherghinescu.
Trebuie sa recunoastem ca jumatatea de secol implinita de
TVR a facut ca inregistrarile de odinioard sa fie sterse de
praf de-a binelea, §i multe din pacate spalate. Dar 50 de ani
se implinesc doar o singura data.
De la disparitia sa si pans astazi am numarat nu mai
putin de 19 date de nastere. lar daca ar fi sa luam in calcul
si ziva cea mai trista, numarul for s-ar dubla. Vi s-ar parea ca
in aproape 20 de ani, cele 38 de zile ar fi prea multe pentru
aduceri aminte?
Era momentul ca Vrancea tinutul de unde a inceput
traiectoria acestui jurnalist sa-i cinsteasca memoria. Casa
de Cultura din orasul Adjud va purta peste putin timp numele
celui nascut nu departe de aceasta urbe. Dar pans sa ajungi in
Adjud, treci prin Marasesti, orasul natal al marelui actor de
teatru si cinema, Emanoil Petrut, a carei amintire o pastreaza
locuitorii acestui oral incarcat de istorie. Din anul 1999,
Casa de Cultura are un nume deosebit, cel al inegalabilului
actor. Daca hoineireVi prin Focsani to trezesti pe strazi bote-
zate cu numele unor oameni plecati tot din Vrancea, dar iubiti
de un popor intreg: str. Comel Coman, str. Emanoil Petrut.
Leopoldina Balanuta a dat numele sau Casei de Cultura din
Focsani si unei strazi din Orasul Unirii. Cele trei mari
personalitati din lumea teatrului au fost readuse in memoria
semenilor §i prin Cate un album memorial.

165

www.dacoromanica.ro
 Despre Cornel Coman", din aceea§i promotie cu
Stefan lordache, Sanda Taranu sau Valentin Uritescu, a ales
sa scrie profesorul Valeriu Anghel, iar dorul de Leopoldina34
1-a determinat pe Alexandru De$liu sa dedice o carte de
suflet actritei plecate din orawl Unirii. Ace la§i publicist 1-a
readus in peisajul tinerei generatii §i pe cel care in 1962 it
interpretase cu o desavar§ita naturalete pe Tudor
Vladimirescu.35
Numele Vomicului" este adesea invocat, cand vine
vorba de productii tv realizate fait profesionalism de posturi
din Romania. Cat adevar graia profesorul George Pruteanu
in discursul sau din Senat, din 18 februarie 2002, aflandu-se
in pielea telespectatorului:
PP(..) in masura de nouazeci 0 la suta nu vezi deceit
creieri zburati pe pereti, orw sodomice 4.i gomorice
aruncate in aer de dragul de a prinde un om, de a-i sfarteca
pieptul cu tot inca rcatorul 0 de a revarsa tone de vopsea
rode pe post de scinge.(..)
Modelul de bun comportament, de oameni cu tinuta
cu adevarat intelectuala , de oameni care sa vcideasca neos-
tentativ ca au citit in viata for un pic de Eminescu, un pic de
Goga, un pic de Goethe, ca au ascultat un pic de Haydn, un
pic de Enescu, ca au vazut un pic de Renoir, un pic de Gri-
gorescu, lipseve cu deseiveir0re.
Urlu, uneori, de disperare, dupa un losif Sava, dupa
un Bocanet, dupci un Tudor Vornicu, dupa oameni care 0iau

". Valeriu Anghel, Cornel Conran. Album memorial, Ed. Pallas Athena,
Focsani, 2004.
34. Alexandru Desliu, Dor de Leopoldina, Editura Pallas Athena, Focsani,
2003.
35. Id., Emanoil Petrut Album memorial, Editura Pallas Athena, Focsani,
2003.

166
www.dacoromanica.ro
sa facii televiziune .0 cu umor, 0 cu 5.arm, dar cu bun sing,
cu bun gust" .36
Rasfoind cateva numere ale revistei ((STAR-memento
cultural-artistic», aparuta cu truda la inceput de an '90, ne-
am bucurat sa citim articole semnate de o echipa tratatci
generos" de regizorul de Teatru TV, Nae Cosmescu.
Daca primul numar se deschidea cu nemuritorul
Toma Caragiu, al doilea ni-1 readucea in fata ochilor pe
Tudor Vornicu.
Academicianul Razvan Theodorescu, preedintele
Radioteleviziunii Romane Libere, scria:
Tudor Vornicu a fost una dintre cele mai fericite in-
truchipari ale omului de televiziune. L-am cunoscut destul
de putin, am lucrat de cateva on cu el, dar m-a fascinat
mereu prin forta vi siguranta fiintei sale. Ne aducea in casa,
la fiecare slat-fit de sapteimanci, intr-o epoca intunecata, §.i
trista, vremelnica lumina §.i efemerul zambet. Nu s-a putut
scrie acum un an la moartea sa ceea ce Tudor Vornicu a in-
semnat ,si a insemnat imens in spatiul ronzanesc al tele-
viziunii. Sa o spunem astazi inchinandu-ne inaintea amintirii
sale"."

36. George Pruteanu, Discurs in Senatul Romtiniei, 18 februarie 2002.

37. Revista «STAR - memento cultural-artistic», nr. 2. 1990, p. 1.

167

www.dacoromanica.ro
g1:911 a VI -a

www.dacoromanica.ro
 ca 4,4 ea aminutima. .
Concepusem acest capitol cu gandul la cei care 1-au
cunoscut. La Inceput credeam ca nu voi avea spatiu sufi-
cient, cand era aproape imposibil sa alcatuiesti o lista a per-
soanelor din generatii diferite care au lucrat cu Tudor
Vornicu.
Spre surprinderea mea, nu a fost deloc asa.
Am inteles si faptul ca unii nu iubeau scrisul, dar si
ca altii preferau sa taca. Mai toti au raspuns afirmativ, dar
unii au dat viva pe timp, deli nu impusesem nimanui o limits
temporala. Cativa din cei carora le adresasem invitatia cred
ca nu intelesesera ca randurile nu erau pentru autor. Altii
poate s-au gandit ca nu se cadea sa scrie doar de bine. Ar fi
fost o ineptie. Lucrasera deja prea mult sub cenzura...
In criza de amintiri si impresii, am dat buzna uneori
peste munca unor jumalisti. Cu ei posibilii mei interlocutori
fusesera mai darnici. Ma simt datoare sa le multumesc lor,
acestor cronicari neobositi.
Dar am intalnit si oameni formidabili, care mi-au de-
monstrat cat de neputincioasa poate deveni uitarea in fata
anilor traiti cu intensitate. Mintea si sufletul acestora au
pastrat nealterate momentele traite alaturi de Tudor.
Masinisti, operatori, scenografi, regizori de montaj,
sunetisti, monteuri rostesc cu drag si respect numele lui. Toti
iii amintesc rolurile jucate excelent de acesta: redactor, sef
insarcinat cu semnarea foilor de salarizare, persoand gene-

171
www.dacoromanica.ro
roasa, vedeta tv sau creator de vorbe de duh. Tuturor le-a in-
suflat microbul televiziunii, invatandu-i s-o iubeasca.
Sanda Balaban §i Grigore Popp nu mai sunt. Si ei
faceau parte din echipa care a facut intotdeauna ca miracolul
sä se produca pe micul ecran. Dar vor ramane in inimile tele-
spectatorilor cu emisiunile for cu tot.
Dan Mihaescu, Octavian Sava §i Grigore Popp. Fara
talentul for scriitoricesc am fi fost mai tri§ti §i implicit mai
saraci. Din condeiul Tripletei de Aur ne-am adapat spiritul in
anii sumbri ai nelibertatii noastre. Datorita acestor neobositi
creatori, generatori de rasete §i nu doar atat, ne-am amuzat
intr-un anume fel cu marele Toma Caragiu §i toad pleiada de
man actori.
Textele for satirice au trecut de cenzura cu sprijinul
§i intuitia lui Tudor Vornicu. Avea calitatea de a-i deruta pe
cenzori §i de a-i face sa accepte de nenumarate on texte cu
«§oparle». In felul acesta reu§ea sd salveze munca nu-
mero§ilor sai coechipieri.

172
www.dacoromanica.ro
 1) Cred ca umorul §i modestia 1-au Insotit Intot-
deauna pe Dan Mihiescu. Este omul pe care to poti bizui.
lntalnirea cu maestrul hazului a fost asa cum ma asteptam.
Stabilisem o intalnire Intr -o zi de Inceput de week-end, in
apartamentul sau dintr-un imobil care mai poarta §i astazi
amintirea incomparabilului Toma Caragiu.
Pand sa inceapa a povesti, privirea mi-a fost atrasa
de fiecare coltisor al interiorului apartamentului care avea
ceva de spus despre «proprietar». Ramai fara cuvinte privind
diplome, premii, trofee, dar si atatea carp semnate de el
insusi. Una dintre acestea, poate,,cea mai bogata in amintiri,
avea sa-mi fie oferita cu drag. In paginile ei relateaza in-
tamplari hazlii, dar si lucruri serioase din perioada in care
Tudor era colegul sau la TVR. Aflam multe din culisele ve-
sele ale televiziunii de pe vremea cand autorul mintea popo-
rul cu televizorul.
Textele sale de o mare subtilitate au dat viata si curaj
multor actori, dar de cele mai multe on telespectatorul it ne-
glijeaza pe cel din umbra randurilor scrise, uitand ca acesta
este creatorul celui de pe scena. Imi permit sa -1 numesc o
aparitie neveizutii
Uneori Imi da impresia ca ar fi sufficient daca 1-am
prezenta ca find cel mai iubit prieten al lui Tomita Caragiu.
Dotal de Toma cel Mare si-1 stinge scotand peticul acela de
hartie, scris de mana actorului ca dovada a prieteniei sincere
ce i-a legat. Poate stiati deja ca Dan Mihaescu ramane, im-
preuna cu Vornicu, salvatorul celor 118 minute cu Toma Ca-
ragiu.
In 1988 a primit un telefon prin care acesta it anunta
ca incepusera sa se faca economie, stergand benzile cu emi-
siuni interesante. Pastrau doar vizitele de lucru ale to-
varasului. I s-a facut rost de un spatiu de montaj unde sä

173
www.dacoromanica.ro
adune o build parte din scheciurile lui.
Am strans pe o bands 118 minute cu Toma §'i pentru
a nu fi Vearsa, am scris pe ea vizita lui Nicolae Ceausescu
in comuna X(..) Cand a venit Revolutia, sstiti ce se inkimpla
in televiziune. Multi colegi ,ctergeau benzile cu tovar4ii,
pentru a ascunde faptul Ca ei erau realizatorii".
Din pacate, Tudor nu mai era sa-i mai solicite o noua
salvare a marelui actor, dar Dan Mihaescu aflase.
Atunci am fugit la televiziune §4 am cautat caseta
cu Toma. Nimeni nu intelegea de ce voiam sa salvez tocmai
caseta cu una din vizitele de lucru ale lui Ceausescu ".
La cele 118 minute pretioase s-au adaugat mai tarziu
altele.
Dan Mihaescu recunoate in scris priceperea §i ge-
nerozitatea lui Tudor:
De Gate on se apropie Revelionul, 1mi amintesc de
Tudor Vornicu, cel care s-a yters ca o lacrima de pe fata
acestei planete nelinisstite. Cu dreptate, nu cunosc un alt om
de televiziune care sa fi avut un simt atilt de sigur §4 de subtil
in akatuirea unor echipe, care sa se alinieze spontan ,vi cu
devotiune, cadentei inimii sale, cu batai grabite. ,Ftia ca ni-
meni altul sa transforme imposibilul in posibil, sa convinga,
sa conjuge perfect calita tile colaboratorilor sai (cu psiholo-
gii diferite) pentru ca produsul finit al muncii for emisiu-
nea sa devina eveniment. Ne cunogea pe fiecare, cu bune,
cu rele, cu toate cele din viata noastra, ajutat de o intuitie
ievita din comun".
Autorul este o arhiva completa de pove§ti traite, de
aceea nu ti-ar ajunge o viata sa stai sa it asculti. Poveste§te
pe indelete despre felul cum Tudor gasea solutii la toate i
despre bunavointa sa. Am inteles ca era un maestru al ges-
turilor de omenie intr-o lume sumbra in care fiecare «tragea

174
www.dacoromanica.ro
pe turta lui». In timp ce poveste§te, un alt gest al prietenului
sau ii revine in memorie. In sertarul cu amintiri poate fi iden-
tificat sub numele: (Mesa] de la Vornicu» .
In 1988 am fost scos de la TVR, motivul real fiind
existenta unui copil al meu in stra. imitate. Dupei aproape 25
de ani, era primul program de revelion la care nu mai
faceam parte din echipa de autori si realizatori, sub bagheta
lui Tudor. Pentru a-mi indulci singurii tatea el mi-a trimis cu
un ,sofer, desfa,suratorul (proiectul) programului de revelion
1989, ca # cum trebuia s6-1 imbunateitesc cu propunerile
mele, ceea ce nu mai era posibil, ca altadatei . Desigur, el nu
banuia atunci ca anu11989 va fi # cel in care 1,vi va asuma
veplicia. Reindurile lui au fost un gest de prieten, de o deli-
catete pe care multi nu i-o banuiau".
Este rechemat in Televiziune in 1991, cand Emanuel
Valeriu. era director general, §i numit redactor-§ef la divertis-
ment. Pe aceasta pozitie va ramane doar 3 luni deoarece
scaunul lui Vornicu era prea mare" §i Ii lipseau cu
desavar§ire calitatile de manager".

175
www.dacoromanica.ro
 2) Octavian Sava, scenaristul i umoristul fail egal,
desemnat de lulia Deleanu drept legatar al unor caret' uze
pribege"38, poate fi numit pe drept cuvant prietenul actorilor
din toate generatiile, iar ciclul de articole semnate in (fCro-
nica Romii na», intitulat «Mari actori vazuti de Octavian
Sava», confirms acest lucru.
Cand poveste§te de Tudor, privirea i se lumineaza,
iar ochii capata o stralucire graitoare. 4i aminte§te ca
inainte de venirea sa in TVR, aceasta era un lucru amorf".
Cred ca nu exagereaza cand spune ca atunci a avut loc re-
virimentul" acesteia.
I-am cerut Si lui ca §i altora sa inchege un portret.
Ma puneti la o treabli grea", a spus.
Am inteles atunci ca nu era vorba nicidecum de o di-
ficultate, ci de faptul ca acest lucru 1 -ar fi facut pe Tevi, aka
cum it striga Tudor (de la Tevi Laptarul, personajul lui
Salom Alehem) sa retraiasca (pentru a cata oars ?!) o clips de
tragism.
0 voce cu timbru special, u§or sugrumata de emotii,
o voce Ara chip avea sa-i rosteasca telespectatorului por-
tretul inconfundabilului teleast la inceput de an '90, prin Re-
member-ul realizat. Astazi marturise§te ca spre final nu a
reuit sa-§i stapaneasca lacrimile.
Daca sectorul oArhive» nu s-ar fi aratat din nou zgar-
cit, am fi a§ezat in acest loc trairile lui Octavian Sava ajunse
la varsta majoratului.
Cuprins de dorul umoristului Puiu Maximilian, a
realizat o alts aducere-aminte in peisajul mass-media, dar
pe un alt post tv. Ce via avea acest om care lucrase 35 de

38 lulia Deleanu, Cupluri celebre ale scenei si ecranului romanesc si

parteneriate de musical", in oRealitatea evreiasca», nr. 268-269,
25.01-25.02.2007, p. 11.
176
www.dacoromanica.ro
 ani in TVR, ca folosise cateva imagini, nu din Arhiva ins-
titutiei, ci din cea personals, cu texte ale sale si ale prietenu-
lui sau, de fusese chemat la Circa de Politie?
Noroc cu actrita Stela Popescu, sotia lui, ca altfel
erau in stare sa-mi facii dosar penal".
E uluitor cum o institutie ca TVR Iii arata co/tii si
lipsa de comunicare pand 1i fats de acesti oameni care au
fa cut TVR-ul!
Intr -un tarziu, Octavian Sava s-a hoar& sa scrie Inca
o data despre...

TUDOR

Tudor? Tudor a fost un leu tinut intr-o cuxa mult

prea stramta. Scingele lui clocotea de energie fi de dragoste
pentru televiziune. Dar n-a fost lasat sa ,ci le dovedeasca in
intregime. Mereu cand izbutea ceva deosebit, se gasea ci-
neva sa-i dea peste nas. Cariera lui s-a asema nat cu un
montagne russe» ci la fel de datatoare de emofii. Sus-jos,
sus-jos! Ultimii ani, cel putin, au fost un adevarat cosmar.
Nici nu mai §.tia bine ce functie are. ,S'i totuci continua lupta.
Nu pentru el. Nu-1 interesau nici onoruri, nici decoratii.
Dorea emisii bune, pentru Ca Isi legase destinul de micul
ecran pentru el respira prin toti porii.
Reporter frenetic, autor al unor interviuri ramase
antologice: primul interviu luat de un roman lui Giscard,
cel cu Nikita Stanescu, cu Ana Blandiana chiar cu contro-
versatul Eugen Barbu. Cei din generatia mea nu vor uita
transmisia aselenizarii, transmisie facuta alaturi de Andrei
Bacalu. Ei $i? Avea o superba emisiune in fiecare sambata :
((De la A la infinit». I s-a luat lui s-a dat pe mina unui
redactor oarecare. Ajuns el, cunoscutul realizator, pe post

177
www.dacoromanica.ro
de redactor-§Tf adjunct la emisiuni de divertisment, functie
minors fat a de capacitatile lui, deodata s-a revenit # a fost
numit director de programe, functie esentialei intr-o televiz-
iune. Era prea mult pentru cei care nu puteau sa -i suporte
popularitatea. Acs cum am mai spus, i s-a luat emisia sub
pretext ca nu poate fi ,Fi director ,si autor de emisii. OK pen-
tru Vornicu, sa realizeze emisii era oxigenul de care avea
nevoie.
Chiar daca nu a scris scheciurile qi cupletele care
au facut deliciul Revelioanelor de altadatii, in spatele for s-
a aflat intotdeauna Tudor. Ca ci fara el, faro indemnurile, i
incurajarile lui, chiar uneori Ara' injuraturile lui, acele texte
nu ar fifast scrise niciodata.
Ma intreb cum ar fi aratat azi televiziunea daca
Tudor ar mai fi trait? Poate ar fi fost stralucita. Sau poate
comportarea noilor conducatori ,ci chiar colegi de varsta
mai tii tiara, care privesc cu dispret la odinozauri» de#
acectia au lasat ceva in urma for l-ar fi facut pe Tudor sa
sufere mai mult chiar deceit a suferit. ,Si apoi hartuiala asta
continua dintre roman ci roman, pe Vornicu 1-ar fi scos din
minti. A§w ca, it rog pe bunul Dumnezeu ca, acolo unde se
afla Tudor, sa-i dea odihna pe care n-a cunoscut-o niciodata
in agitata lui viata".

178
www.dacoromanica.ro
 3) Textele, spectacolele de varietati, pe care regreta-
tul Grigore Popp si-a pus amprenta, nu ne lase nici astazi
sa -1 jelim.
El, care gasea cu uprinta poanta, jocul de cuvinte,
situatia comica, paradoxul, aforismul, pe care le cautam toti
trei: el, Dan Mihaescu zi subsemnatul (..), n-a mai avut
rabdare si a pornit la intalnirea cu Tudor Vornicu ".39
Faptul ca ii cunoscusem pe doi dintre maestrii Tri-
pletei de Aur, imi &Muse curaj sa continui ce incepusem.
Dar al treilea...nu mai era de gasit. Razbatand de una sin-
gura, am descoperit pe cineva ce ii apartine trup $i suflet
Luciana Popp, fiica acestuia.
,Stiu ca tata 1-a iubit foarte mult ii i-a purtat o
amintire mai mult decat frumoasa. $tia ca el era cel care it
proteja in timpul vizelor draconice la care erau supuse emi-
siunile de umor pe care le realiza, luptondu-se pentru fiecare
moment vesel care continea aluzii la adresa regimului si
pentru fiecare show de televiziune. Pot sa spun ,cu certitu-
dine ca tata 1-a iubit enorm pe cel caruia ii spunea ((pa-
troane» ,si care i-a fost aproape in unele momente grele ale
vietii. Poate ci pensionarea premature a tatalui meu de la
TVR, tot in 1989, a fost cauzata de faptul ca Tudor Vornicu
nu mai era. De altfel, tata spunea de fiecare data ca nu se
va mai na ,cte un alt Tudor Vornicu pentru institutia din Pan-
gratti".
A scotocit Ara tagada printre insemnarile tatalui si
a descoperit randurile urmatoare pe care le-am privit ca pe
o comoard. Oare s-ar putea intitula oGanduri de dincolo de
moarte» ?!
Am fost transferat, in 1971, de la Radio, unde lu-

39 Octavian Sava, Necrolog pentru Grigore Popp", in «Ziva», 14

septembrie 2006.
179
www.dacoromanica.ro
cram la Unda Veselei , la Televiziune de catre Tudor Vornicu,
la Redactia Muzicala -Varietii ti, ca realizator de emisiuni de
divertisment, unde am lucrat ani in fir sub coordonarea 0
sub protectia lui Tudor Vornicu, omul care via cum sei rind
piept cenzurii.
lnfluenta lui Tudor Vornicu se putea vedea in toate
emisiunile TV, in spectacolele cu public 0 in show-urile de
divertisment. lar unele erau chiar competitive. A,Fa au stat
lucrurile cu filmul satiric de televiziune «Avantul lif-
tuletulub), care a fost premiat la Moscova".
Despre emisiunile de divertisment de dupa. '89, Gri-
gore Pop afirma:
Cenzura care fi-a facut simtita prezenfa in cam
toate emisiunile de umor, fi nu numai, care se faceau inainte,
continua, sub o alto forma, 'i astazi. Emisiunile de astazi
sunt caldute, lipsite de actualitate, de substangi 0 de umor.
Ca sei nu fie vulgare, sunt plate. Din peicate, repet ce am
spus mereu, dupa disparitia lui Tudor Vornicu: nu mai este
un om ca Tudor Vornicu, sd coordoneze fi sci-0 asume
raspunderea".

180

www.dacoromanica.ro
 4) Numele Aurorei Andronache se leaga in mod di-
rect de cel al lui Tudor Vornicu. Au colaborat timp de 20 de
ani la realizarea unor emisiuni de succes, dar si a zeci de re-
velioane. A lucrat cu seriozitate si respect fats de public. S-a
ocupat de partea muzicala a emisiunilor de pram, de va-
rietati si a spectacolelor cu public. Pe platformele munci-
toresti din Cluj, Bucuresti, Brasov, Galati si alte orase
organizau spectacole cu public, intitulate «Zile festive». 'hi
aminteste de magia" spectacolului de la Galati, cand, in
ciuda ploii, nimeni nu a parasit spectacolul", iar aparitia
lui Dan Spa' taru a fost precum un tunet; lumea ba tea din pi-
cioare striga..."
Nu ezita sa treaca la superlativ perioada colaborarii
cu Tudor: A fost, cred, cea mai frumoasa perioadii din
viata meal "
Doar vorbe frumoase despre fostul coleg ti prieten:
Era garantul calitatii. De la el am invatat ce in-
seamnei televiziune. .Ftia cum sa abordeze oamenii ,vi avea o
carisma iefita din comun. Era cel care ne deschidea tqa
peste tot. Odata cu disparitia lui s-a incheiat un capitol din
existenta noastra.
Tudor Linea foarte mult fi la rolul educativ al televi-
ziunii. Cand ii spuneam ca nu-mi place o anumita emisiune,
el imi dadea imediat replica: ffNu faci televiziune pentru
tine! »"
Despre modul sau personal de a-i scoate din pamant,
din iarba verde, pe cei mai talentati artisti, iii aminteste cu
zambetul pe buze. Felul cum a trimis militia sa o aresteze
pe Doina Badea, plecata la odihna la munte sau cum 1-a luat
pe Mircea Baniciupe sus din aeroport ca sa -1 aduca la o fil-
mare sau ca era in stare sa plimbe si catelul unei protagoniste
numai ca aceasta sa intre in'emisie, sunt unele din cele mai

181

www.dacoromanica.ro
hazlii intamplari petrecute in acei ani.
Absolventa de Conservator, a cantat la inceput in
corul «Madrigal», dar si in propriul grup vocal «Aurora»,
alaturi de Mirabela Dauer. Inzestrata cu talent si tenacitate,
nu i-au trebuit prea multi ani ca sa -si pund definitiv amprenta
pe nenumarate emisiuni tv. Aurora Andronache sau Rora,
cum ii spun prietenii, aflata departe de citadin, a scris cateva
randuri in amintirea celui care a fost Tudor Vornicu.

A fost °data ca niciodata o televiziune. Azi uitatei,

criticata , hulita 0 de unii 0 de altii, dar care reu,sea datorita
unui om sa tins cu sufletul la gurei pe toti romanii, chiar si
pe vecinii lor; bulgarii si moldovenii. asta, nu pentru ca
era unica, ci pentru faptul ca ea concura cu fruntea sus te-
leviziuni europene.
Intr-o perioadei in care se incerca cu succes unifor-
mizarea varfurilor intelectualitatii romeine0i, Tudor Vornicu
a cautat 0 a reucit sa aduca in lumina rampei multe dintre
valorile autentice ale timpului sau, atraga ndu-0 nu o data
critici si represalii, mergandu-se si pima la suspendarea sa
de pe post. Cu incapatanarea lui de luptator, o lua de la
capa t, imediat ce furtuna trecea. 5i noi, odatei cu el, caci el
era cel ce incasa, noi eram sub scutul lui.
Nu ,ctiu nici azi cum facea slalom printre «capete
limpezip cum ziceam noi cenzurii trecand programe care
uneori ne da deau fiori de teams, dar ci satisfactii ce corn-
pensau orice rasplata.
Cu carisma lui unica a tinut o echipa pe care a oiut
sa o aleaga dintre cei mai nebuni, dispu ,ci sa uite de casd, fa-
milie, mancare,,i somn, vrajiti de aceasta televiziune in care,
cu toate restrictiile si necazurile vremii, incercau ci reuceau
sa impund emisiuni valoroase de teatru, muzicale, divertis-

182
www.dacoromanica.ro
ment, revelioane etc, form and o arhiva cu care se poate
mandri oricine.
Nimeni nu va ti cate vieti a salvat, zbatandu-se sci
faca rost de un medicament, sau cote vieti a schimbat acor-
deind tinerilor o qansa Desigur n-a fost un slant, a fost un
.

om cu calitati i defecte, criticat, temut, iubit, uriit sau invi-

diat. Dar niciodata nu reu ,veai sii fii indiferent fats de el.
De cum a intrat in televiziune, viata qi energia lui au
vibrat doar pentru ea, numele §4 persoana lui confundandu-
se cu ea, televiziunea.
in acel timp circula un banc. Poate di acesta de-
finecte cel mai bine impactul personalitiitii sale asupra te-
lespectatorilor: «Luni, marti, miercuri, joi, vineri - vor nu
vor, Nicu - sambata §4 duminica, VOR1VICU» "

www.dacoromanica.ro
 5) lleana Pop, minunata realizatoare care, impreund
cu Valeriu Lazarov, o descoperise la sfar§itul anilor '50 pe
Margareta Pas laru, a constituit unul din oamenii de incredere
ai lui Tudor. 11 iubeau amandoi pe loan Luchian Mihalea §i
muzica grupului «Song» §i au obtinut un mare §i binemeritat
premiu in 1978, la Sopot, in Polonia.
A cautat printre randuri redactate cu ani in urma.

Timp de ani §.i ani, saptama na de saptamana, in

fiecare samba' ta, de la ora 13,05, genericul emisiunii «De
la A ...la infinit), anunta o noua editie. Urmarita cu fidelitate
de catre telespectatori, indiferent de veirstci, emisiunea a fost
ci va rei mdne una din paginile cele mai stralucite din istoria
nescris(1 a Televiziunii. Succesul ei constant, neobicnuit,
depa,vind orice imaginatie (fac aceasta afirmatie in totalii
cunoviintei de cauzli), se numea Tudor Vornicu, teleastul
numarul unu, ale carui initiale se confundau cu cele ale
institutiei no astre...
Cu o fire de luptator, puternic, optimist, fermecator,
nonconformist, aborda pe ecran ca ,Fi in viata orice
domeniu, orice subiect. Simplu, cu naturalete. Nu via ce
este oboseala, putea sa lucreze zi §vi noapte, era prezent in
orice clipti, unde te a ,cteptai §'i unde nu te ageptai. Putea fi
,ci intolerant, nu-i pia cea nemunca §.i nu-i pleiceau nici cei
care o practicau. Intindea intotodeauna o mans de ajutor,
on de cote on cineva era in nevoie. Avea har, totul ii mergea
din plin, avea fler, simtea cine-i sunt prieteni 0 cine nu-i
sunt prieteni. Ura tradarea. Nu putea fi mintit.
Era sentimental, da, nu va mirati! Era un oveirseitor»
sentimental §1 vulnerabil...
Coechipierilor lui le cerea de toate: seriozitate,
profesionalism, responsabilitate, spontaneitate, prospetime,

184
www.dacoromanica.ro
competitivitate, idei, stil modern, ci, nu in ultimul rand,
punctualitate!
A fost oare aqa? Am avut macar cote putin din toate?
Poate...
Dar di am fost aproape de el, di I-am iubit ,,ti
respectat, Ca 1-am considerat omul de televiziune perfect,
este un adeveir pe care nu-I poate contesta nimeni!
Si it avea langa el pe Cristian J'opescu, avea un grup
de elita care semna reportajele emisiunii: Carmen
Dumitrescu, Anca Fusariu, Dona Tudor Alexandru Stark,
Liviu Tudor Samuila, un tot atiit de talentat grup: operatorii
noVri Traian Rogoreanu, Alex. ,Suteu, Surca, iar in studio
pe Laurentiu Popescu, pe Anca Caloianu. $i mai avea Tanga
el pe Silvia Ciurii scu, pe Sanda Balaban, pe Marie-Jeanne
Gherghinescu, pe Elisabeta Polihroniade, pe Tania Leu, pe
Ana Potra, pe Realm Popovici, pe Cati Vasiu, pe Florentina
Satmari.
Da, eram toti pentru unul ci unul pentru ton. Eram
o forts, eram o echipa a Televiziunii Romiine".

185

www.dacoromanica.ro
 6) Datorita timbrului inconfundabil §i manierei im-
pecabile de a comenta marile evenimente sportive de-a lun-
gul anilor, se poate spune pe drept cuvant ca cel mai mare
comentator sportiv de televiziune din Cara noastra este Cris-
tian Topescu. In once interviu a demonstrat ca nu trebuie
sa-i uiti pe cei de la care ai invatat cote ceva. In calitate de
prieten Si coleg, pe Tudor Vornicu i-1 va aminti intotdeauna
ca pe cel de la care a invatat ca totul trebuie facut cu pa-
siune".
Tot de la el a invatat ca nu trebuie sa ajungi sa-ti plic-
tise§ti publicul spectator.
Cu aceea§i voce, gratie careia a fermecat publicul
spectator §i telespectator, a raspuns pozitiv invitatiei de a
scrie.

L-am cunoscut pe Tudor Vornicu la mijlocul anilor

'60 cand a venit in Televiziunea Romano de la Paris, unde
a fost corespondent de presa. iFtiam di a jucat rugby, mai
tarziu a comentat stralucit meciuri din acest sport, aveam
deci o pasiune comuna sportul care ne-a apropiat din
punct de vedere profesional. Avea o memorie exceptionala,
antrenata probabil atunci cand a fost crainicul marilor
concursuri de atletism de pe stadionul «Republica». Este
cel care ruga spectatorii de pe stadion sa pcistreze linive
atunci cand se pregatea sa sara lolanda Bala, marea cam-
pioana la seiritura in ina ltime. ((Fa rugam linive, sare Io-
landa Balae» erau cuvintele cu care Tudor Vornicu
convingea 40.000 de spectatori entuziasmati de disputele
atletice sa peistreze o linive de catedrala atunci cand se
pregatea sa sara doli», cea care dobora, unul dupa altul,
recordurile mondiale.
La atletism, trebuie sa memorezi multe cifre, perfor-
mante, recorduri. Cu aceastei memorie m-a uimit Tudor Vor-
186
www.dacoromanica.ro
nicu,si, mai tarziu, metoda lui de antrenare a memoriei mi-a
folosit in cariera mea profesional&
Aparitia lui Tudor Vornicu la TVR a produs o
emulatie general& Stilul sou direct de adresare (prietenesc
si totusi imperativ), spiritul de echipa (influenta rugby-ului),
imaginatia (vazuse multe emisiuni la televiziunea franceza)
sifeltd in care stia -41 stimuleze colaboratorii, toate aces-
tea i-au conferit un prestigiu de «om de televiziune» care nu
cred ca a mai fost egalat pond acum.
Am aparut, impreuna cu Emanuel Valeriu, in emi-
siuni girate de Tudor Vornicu, de tip «magazin», care s-au
numit de-a lungul timpului mai intai oStudioul 4» (dupa nu-
mele studioului in care aveau loc), apoi «Magazin dumini-
cal». Mai tarziu, am apanct impreuna cu Tudor Vornicu
intr-o emisiune care a placut foarte mult la acea vreme vi
care se numea «De la A la infinit». Cand otovarcisa de la
cabinetul doi» a dat dispozitie sa dispara emisiunea (moti-
vul: la un 8 mai ziva P.C.R. nu s-a pomenit nimic in emi-
siune despre aniversare), Tudor Vornicu ne-a consolat pe
tog cei din echipa lui aveam lacrimi in ochi cu cuvintele:
«Dragii mei, nu fiti tristi, de la A spre infinit totul are un
sfarsit!»
Am afirmat Ca avea mare grija de colaboratorii sai.
Un exemplu: in 1968 am comentat Jocurile Olimpice de yard
de la Mexico City, din studioul de la Bucureyti. Nu erau bani
pentru deplasari lungi (Jocurile au durat doua saptamani) si
la distante atat de mari. Din cauza diferentei de fus orar din-
tre Mexic si Romania, transmisiunile directe erau noaptea.
Ma odihneam ziva. Totusi, cloud sciptamcini de nopti nedor-
mite, intr-o permanents stare de concentrare nervoasa, au
avut consecinte asupra starii mele fizice. Am slabit 8 kg.
Ajunsesem la vreo 60 Kg. Colegii ma tachinau spunand, in
limbajul boxului, ca sunt un tanar de categorie «pana ».
187
www.dacoromanica.ro
 Cdnd a vazut cum ardtam (slab, galben la fats, isto-
vit), Tudor Vornicu mi-a spa cu tonul cel mai naturlil din
lume: cFtiu cat $i cum ai muncit, to felicit, dar nu to pot re-
compensa (facea parte atunci din conducerea TVR) decdt
asigurandu-ti 7 zile de odihnii unde vrei in Tara ». m-am
dus la Predeal, unde am dormit ope rupte» la aer curat $i
am revenit la serviciu cu forte proaspete.
Colaborarea cu Tudor Vornicu a durat pand in anii
'80 cand a fost exclus din TVR (tot de «tovarei,sa de la cabi-
netul doi») $i, putin mai tarziu, mentorul meu s-a imbolndvit,
iar in 1989 a murit. In aprilie 1989 am facut de gardei la ca-
tafalcul lui aleituri de Ileana Pop, Marie-Jeanne Gherghi-
nescu, Alexandru Stark, Carmen Dumitrescu, Aristide
Buhoiu ci alti oameni din «echipa» lui.
Lam cunoscut familia, sotia ci pe cei doi copii. Fra-
tele sau a Post ofifer superior de pompieri.
Era §1 in familie la fel ca la serviciu: sincer (uneori
cam crud de sincer), direct, ironic, dar $i autoironic, glumet
i$i iubea foarte mult copiii.
Ii sunt recunoscator lui Tudor Vornicu, dupd
moarte, pentru tot ce m-a invafat pentru tot ce mi-a permis
sa «fur» de la el cu ochii, cu urechile, intr-o «meserie care
se furd » mai mult dealt se invata.
0 astfel de ucenicie le este absolut necesara tuturor
tinerilor care pe4esc intr-o televiziune. Ei trebuie sd aibd
rabdarea ci perseverenta de a urca treptele meseriei una
cote una, invei kind zilnic, saptameinal, lunar cote ceva, fdra
sa se grabeascei sei apard pe micul ecran.
Ucenicia este foarte necesarei in orice meserie $i cu
atilt mai mult in Televiziune, unde meseriile se invata in
timp. Nu se invata din carti, ci din practica de zi cu zi".

188
www.dacoromanica.ro
 7) Emil Lucaci nu 1-a descurajat niciodata pe Tudor,
acceptand sä lucreze 25 de ore pe zi", asemenea §efului
sau.
In orice imprejurare nu pierde ocazia sa vorbeasca
la nesfar§it de cel care va ramane ,5'efu " :
Sunt multi ani de-atunci, dar nu-I pot uita. Era
solid qi avea o alura de sportiv. Era un gurmand, nu refuza
un writ bun. Uneori ii placea chiar s a gateasca. Imi amin-
tesc de .pateurile preparate a la francaise. Manca iute,
adicci repede, vorbea in zicale proverbe. Avea gura
mare, dar sufletu -i era de aur. Era genial §1 avea un magne-
tism caruia nu-i rezistau multi sau multe. Cei din jurul sau
pareau hipnotizati.
Lucram alaturi de el §1 nu o faceam pentru bani, ci
din pasiune. In fiecare dimineat a venea la serviciu intre 8 §4
8 :10, elegant, tuns scurt, fi cu diplomatul lui de culoarea
putrede. Femeile roiau in jurul lui".

www.dacoromanica.ro
 8) Marie-Jeanne Si Mircea Gherghinescu au cola-
borat la TVR cu acel* om carismatic".
Profesorul univ. dr. Mircea Gherghinescu, inegalabil
operator de imagine, s-a bucurat de succese internationale,
lucrand alaturi de Radu Anagnoste, Andrei Bradeanu,
Alexandru Bocanet, Valeriu Lazarov §i... personajul.
Tudor era omul prezentului 41 impresiona prin fap-
tul ca nu se Msa invins, chiar atunci cand cineva voia sá-1
ingenuncheze. El a facut minunea minunilor in televiziune.
A exploatat absolut toate calitatile pe care le implica o te-
leviziune care se respects: informatie, formatie i divertis-
ment. Un al doilea ca el nu se va mai nave. A fost un
geniu!", spune fara opreli§ti Mircea Gherghinescu.
Cu rabdarea §i delicatetea unei veritabile doamne,
Marie-Jeanne Gherghinescu, fost regizor de montaj in
formatia lui Tudor, deapand amintiri despre acei ani su-
perbi" petrecuti in televiziunea for de suflet.
Farmecul emisiunilor tv se datora in mare masura
acestor regizori de montaj care se a§ezau hipnotizati, pared,
la masa de montaj, alegeau §i lipeau bucatile de film, Band
forma §i structura ideii realizatorului. Pentru ca montajul
este un amestec de tehnica §i arta.
Dacei ar fi sei vorbesc despre Tudor, nu mi-ar
ajunge trei Zuni. Era o personalitate puterniccr, un autodi-
dact, un om cu foarte mult umor, cand vesel ,si haios, cand
serios,si chiar dur cand venea vorba de treaba. Defi era hi-
perorgolios, era o placere sei stai cu el la masa. Cand ince-
pea sii vorbeasca, toata lumea rameinea uimita ".
Cat despre reu§ita emisiunilor sale de la sfarit de
saptamana, sambata, intre orele 14.00 18.00 nu prea mai
era nimeni in stradd ,Fi nu este o exagerare".
Cu siguranta, acel ceva, atat de special din compor-

190
www.dacoromanica.ro
tamentul sau ii determina pe cei din jur sa profite de compa-
nia lui.
Cuplul Gherghinescu a pastrat mereu legatura cu fa-
milia acestui om cu gura mare, dar foarte bun" si mai ales
cu sotia acestuia, Mariana, femeia absolut superbei , extrem
de simpatico si foc de isteata ". Cate intalniri in strada Aus-
trului, acolo unde Tudor a locuit cu Mariana!
De ate on privirea li se indreapta catre masa din su-
fragerie, nu pot ascunde faptul ca ii vede si astazi pe cei doi,
invitati la o cilia sau la o petrecere. Ei, care astazi au ramas
undeva... intr-o amintire.

www.dacoromanica.ro
 9) Anca Fusariu se considers un om format de
Tudor Vornicu". Intorcandu-se in trecut, spune: eram un
copil pe atunci. Eram cea mai tanara din echipei. Realizam
reportaje alaturi de Carmen Dumitrescu §4 Alexandru
Stark".
Anca Fusariu si -a amintit de Nea Tudor §i a expediat
randuri incarcate de emotie, far(( sa dea viva pe timp, aka
cum o facusera unii.

N EA TUDOR SA U DOMNUL VORNICU

<(Dacei in primele 30 de secunde, nu s-a adunat toata

lumea din casa, in fata televizorului, degeaba mai faci
mata, arta, ca nu se mai uita nimeni! Ai priceput?»

Sigur ca n-am priceput absolut nimic. Era intr-o

dimineatii de sfeirfit de august $i plecam in prima mea de-
plasare, pentru un reportaj despre minerii din orapd Balan.
In curtea Televiziunii era forfota mare. In anul acela, 1971,
foarte multi tineri intraseram, dupa concursuri serioase, in
aceasta total negiuta meserie fiincercam, care mai de care,
sa arciteim ce grozavi suntem. Eu ajutam operatorul de ima-
gine sei-i care nenuma ratele aparate in portbagajul mafinii
cu care urma sa plecam, iar el, Nea Tudor se uita la noi. Nu
m-a intrebat nici cum ma cheama, nici la ce redactie lucram.
Mi-a spus direct, dar sufficient de tare ca sa auda toata
lumea: ((Daca in primele 30 de secunde, nu s-au adunat toti
cei din casa in fata televizorului, degeaba mai faci dum-
neata, arta, ca nu se mai uita nimeni! »
Atunci 1-am vazut prima oars in came i oase. Nu
mi-1 imaginasem atei t de inalt fi masiv. Brusc, am avut

192

www.dacoromanica.ro
convingerea ca am in fata mea o forts profesionala, dar si
umana, care poate desfiinta intr-o clipii pe oricine-i sta in
tale, dar care, in aceea0 masura, iti poate face §4 un bine
imens. Am intuit o personalitate contradictorie, care pen-
dula intre o generozitate tulburatoare, o placere uricqa de
a batjocori non valoarea. N-aveam de uncle sti atunci, cats
dreptate aveam. ka cum nu intelesesem ca, aproape brutal,
imi daduse cea mai serioasa lectie in arta de a seduce pu-
blicul de televiziune. Am facut intotdeauna aka cum mi-a
spus, iar astazi ceind am sarcina nobilci de a-i ajuta pe altii,
tineri, sa devina reporteri, ma trezesc rostind aceleasi cu-
vinte «..;claca in primele 30 de secunde... ».
In anii aceia erau alaturi de el multe nume de refe-
rinta pentru televiziune: Carmen Dumitrescu, Alexandru
Stark, Andrei Bacalu, Rodica Rarau, Florin Bratescu, Nae
Holban ui altii, pe care-i rog sa ma ierte daca nu-i mentio-
nez.
Dar nu ,stiu daca era bine sau rau, girul for profesio-
nal era dat tot de Nea Tudor. Daca el to recunoytea ca esti
talentat, erai, daca nu, puteai sa lucrezi mult ci foarte bine,
§4 tot nu ajungeai in «prima distributie». Nu giu ce criterii
valorice avea, nu se potriveau cu ale mele intotdeauna. Stiu
sigur insa, ca in dimineata aceea de sfeirsit de august, ccind
ma§.ina ie§.ea incarcata ochi sa ne duca in orapl Balan,
mi-am dorit din tot sufletul meu, speriat si intimidat de
lumea in care intrasem, sa ajung sa lucrez cu el §q mai ales
sa stau pe ecran in steinga lui.... N-am facut nimic pentru
asta. N-am stat la iga biroului lui, de alfel in permanengi
deschisa, n-am avut pile la Domnul Vornicu, nu eram prie-
tend cu prietenii lui ci nici atilt de frumoasa inceit sa-i atrag
atentia. .$i totu§1....Dupli cativa ani, cand el era Director de
Programe la TVR, iar eu tr-o situatie de conflict cu eful

193
www.dacoromanica.ro
meu direct, primesc un telefon de la Carmen Dumitrescu,
vedeta oen titre» a institutiei, care-mi ordona sa ma prezint
urgent in biroul lui Tudor Vornicu, la et. 10, camera 1001.
Nici cu Carmen nu aveam vreo relatie specials pans la ora
aceea, a§.a ca telefonul ei m-a surprins i m-a speriat in
aceeavi masura. M-am dus totuci. Nea Tudor statea la biroul
lui, cu ochelarii pe nas, dar uitandu-se peste ei, Carmen 0
Sandu Stark a§ezati la masa rotunda din mijlocul incaperii.
«Ce faci domni§warei?» ma intreaba directorul, dar
nu-mi des ragaz de raspuns. oDe azi inainte, continua pre-
cipitat vei lucra cu noi trei la o emisiune noud, careia tre-
buie sa-i gasim acum pe loc, titlul, dar §4 la emisiunea mea
de sambata. Ai inteles?»
De data asta am inteles imediat. Intrasem in cea mai
tare echipa a televiziunii, dupes criteriile lui Nea Tudor. Mun-
ceam de trei on mai mult deceit pans atunci, pentru ca Tudor
Vornicu avea o putere ,s1 o pofta de munca de neimaginat. Nu
era obosit niciodata. Plecam in fiecare saptamana pe teren,
fiecare in aka' zones a rani fi ne intorceam cu o Fotogramele
din realitate», reportaje scurte i ritmate, despre ce gaseam
mai neob4nuit §.i nonconformist in Romania ceaufista. $i se
gaseau o multime de subiecte traznet! Nu mi-e nqine deloc
cu emisiunile filmate in anii aceia (1978-1986). Nu trebuia
sa-1 proslavim pe Cealgescu, deli toata televiziunea o facea
deja. Motivul: Tudor Vornicu! Propaganda de pallid oil lasa
liber». Trebuia sa fie un exemplu care sa demonstreze ca te-
leviziunea nu e aservita! La fel se-ntampla ci cu emisiunea
magazin de sambata.
Au fost pentru noi, cei care lucram cu el, cei mai
buni ani de meserie, 'Jana in 22 decembrie 1989. Invtitam
enorm de la el §.i de la ceilalti. incercam cele mai moderne
forme de expresie jurnalistica pentru perioada aceea. El ne

194
www.dacoromanica.ro
incuraja 41 ne sustinea de parcel eram singuri pe lume! Emi-
siunile girate de el nu se supuneau regulii generale ,si
anume, vizionarea programelor de catre politruci. Era di-
rector ,si &idea singur viza. Lucra cot la cot cu noi. Ne era
,sef, coleg i prieten deopotriva.
Toate formulele de emisiuni realizate sub bagheta lui
au fost up-gradate dup '905.i au facut carierci. Cand partidul
a hotcirat ca nu mai e nevoie de «modele», ne-a desfiintat.
Asta a coincis # cu inceputul bolii lui Nea Tudor. Devenise
in ultimii ani tot mai trist, mai cemqiu ,ci mai insingurat.
Oare gia §'i altceva ce noi nu banuiam? Am vorbit despre
foarte multe lucruri interzise cu nea Tudor. Dar niciodata
pans la capat. Am avut intotdeauna impresia ca nu ne spune
tot, ca ascunde ceva. Tin perfect minte ultima discutie pe
care am avut-o cu el inainte RI intre in spital, in martie
1989. Era palid §'i tiqea des.
Evi cam trist, Nea Tudore.
Nu prea mi-e bine, dar trece! Tu ce faci?
Prost. Mi-e tare dor de echipa noastra i mai ales
mi-e greu di atunci cand merg la filmare prin taro, nu mai
pot sa ma recomand ((Stint Anca Fusariu de la Tudor Vor-
nicu».
Nici n-ai sa mai faci asta. S-a incheiat on timp. S-a
terminat cu Tudor Vornicu.
Peste trei saptamcini, chiar s-a sfauit..
M-am intrebat de nenumcirate ori, ce s-ar fi intcim-
plat cu el, cu noi toti, daca Domnul Tudor Vornicu ar fi trait
54 dupa revolutie? Cum arfi aratat Televiziunea Romano cu
Nea Tudor la carma? Nu §.tiu sa-mi raspund nici azi, dar
mi-e dor de el in fiecare zi. Viata sau Dumnezeu a Acta ca
eu sa lucrez # acum, dupci cele cloud plecari ci reveniri din
# in televiziune, tot la etajul 10. cam. 1001. Sa fie o intam-

195

www.dacoromanica.ro
plare, sau spiritul lui ma ocrotecte in continuare?
Va veti Intreba probabil, de ce atunci cand vorbesc
despre el, fi spun fie «Nea Tudor», fie «Domnul Tudor Vor-
nicu». Pentru Ca aya -i spunea toata lumea celui cu care in
acea perioada se confunda televiziunea. Nimeni nu i-a spus
vreodata «tovarap' Vornicu», sau n-am auzit eu.
In biblioteca din casa mea, se afla un raft pe care
stau trei fotografii: Tata, Mama §.i Nea Tudor. 0 candela
arde aproape in permanents. Pentru toti trei! "

www.dacoromanica.ro
 10) Dumitru Popescu a inceput sa lucreze in televi-
ziunea care 1-a consacrat nu doar pe Tudor cand aceasta
era foarte mica, abia implinise un an".
Au fost colegi mai intai la redactia de «Actualitati»,
apoi la Directia de Programe. Multe ai frumoase sunt amin-
tirile legate de anii and era adjunctul lui Tudor, dar a dorit
sa si-1 aminteasca intr-un alt context. Veti afla lucruri inedite,
parcurgand randurile urmatoare:

M-am gandit sag evoc pe Tudor Vornicu, nu prin

ceea ce a fost in Televiziune pi in afara ei, realizatorul de
marl spectacole «Cerbul de Aur», suita de Revelioane,
emisiunile complexe sapteimanale de divertisment sau
producatorul micilor bijuterii ale lui Nichita Stanescu,
,lefiite sa straluceasca in cateva minute.
Sunt cdtiva care o pot face mult mai bine, oamenii
aleci de el sa-i fie colaboratori, in multele «echipe» pe care
le dinamiza cu indemnul devenit lozinca: oStim fiecare ce
avem de facut. Gata cu wlintomania. Pe cai!»
Eu vreau sä mi-1 amintesc pe povestitorul cu har ,ti
bonoma autoironie din aventuroasa lui viata de calator pe
mai multe continente.
A primit, cum se zicea in epoca, sarcina sa-i faca o
vizita imparatului Abisiniei, Haile Selassie. Treabei foarte
gingc4a, dat fiindca, pe atunci, nici vorba sa avem vreo
oambasada », nu la Adis-Abeba, dar nici meicar undeva prin
zona . El trebuia sa se prezinte in calitate de ziarist, cores-
pondent al «Scinteii» la Paris ci sa solicite o audienta pri-
vata.
A fost in amanunt instruit de sfetnicii imparategi ca
trebuie sa respecte protocolul: intri in sala tronului, faci trei
pa§1, te prosterni, agepti sa ti se adreseze imparatul, te ri-

197
www.dacoromanica.ro
dici, faci 20 de pa0, te opreyti, pui un genunchi la pameint,
immeinezi drega torului de langa tron scrisoarea cu cererea
ceitre impel rat, avepti un cuvant sau un gest de concediere
din partea impiiratului, te ridici ssi te retragi incet cu fata la
tron. Si gata. Misiune indeplinita. Asta in teorie.
In practica a fost mai intai trecerea printre cei doi lei
care strajuiau imensa alee ce ducea spre palat. Sta. teau
nemixati, tolaniti de o parte 0 de alta a monumentalei
scarf, de jurai ca sunt statui. Numai ca., dupa ce a trecut de
ele, a vazut cu coada ochiului ca statuile dadeau din coada.
N-a avut timp sa i se faca retrospectiv frica de dihanii, cei
insotitorul 1-a 0 condus in marea saki a tronului. Trei pa0
0 s-a inclinat pans la pamant. Si de abia acum era sa strice
totul caci, pand sa zica impeiratul ce avea de zis, lui Tudor
i-a venit ceva in minte, Inc& de abia s-a putut abtine sa nu-
1 umfle rasul: «Ce-ar zice oare efa cadrelor de la Scinteia,
o adevarata femeie-comisar cobora ta parca din filmele so-
vietice: oCe faci tovar4e Vornicu, stai in patru labe in fella
imperialismului?».
Un gad de duioasa amintire pentru omul care a Post
Tudor Vornicu, omul care va rameine in sufletele noastre, cat
vom mai fi 0 1202".

Dumitru TICA" Popescu

198
www.dacoromanica.ro
 11) Valeriu Lazarov, cunoscut prin longevitatea i
succesul activitatii sale in domeniul televiziunii, a schitat
portretul fostului coleg din TVR intr-un mod extrem de ori-
ginal. 0 insumare de substantive scrise cu majuscule, urmata
de o serie de insu§iri ce apartin fiecarui tip de caracteristica.
Toate acestea it definesc pe Tudor.

TUDOR VORNICU = SEF + PROFESOR + PRIETEN +

LOCOMOTIVA + EXEMPLU

SEF: JUST;

PROFESOR: SEDUCATOR;

PRIETEN: ADEVARAT, SINCER, GENEROS,

AMUZANT;

LOCOMOTIVA: PUTERNICA, CEA CARE TRAGE DE

ABSOLUT TOATE VAGOANELE;

EXEMPLU: PASIUNE PENTRU MESERIE, SPIRIT

DE SACRIFICIU, UMANITATE.

199

www.dacoromanica.ro
 12) De la aparitia lui Tudor Vornicu in Televiziunea
Romans i pand la plecarea definitive, activitatea sa a fost
sustinuta permanent de o persoand extrem de contiincioasa.
Timp de 25 de ani, Ecaterina Vasiu si-a jucat perfect
rolul de secretary de Occident", aka cum ii ceruse Tudor.
Ba mai mult, aceasta femeie cu voce de aur, pe care modes-
tia §i discretia o caracterizeaza, a ramas credincioasa §efu1ui
sau timp de un sfert de secol. Se emotioneaza cand vine
vorba de Tudor Vornicu, iar colaborarea cu el o nume§te o
extraordinary experienta".
A fost zi de zi alaturi de omul de televiziune, din mo-
mentul numirii sale ca redactorlef la Actualitati. In minus-
culul Studio A, in Calea Dorobantilor, la etajul 4, camera
401, apoi la etajul 10, camera 1001, colaboratoarea " de
nadejde cum ii placea lui Tudor sa o prezinte si -a inde-
plinit misiunea cu succes, iar Intr -o zi de iunie a anului 1990
s-a pensionat.
Ca §i Emil Lucaci, Katy Vasiu a facut ca multe din
viscle lui Tudor, legate de profesie, sa devind realitate.
Cerandu-i sa rezume o zi obimuita din programul de
lucru al lui Tudor, ea afirma:
4i incepea activitatea in fiecare zi la ora 8, dar
ajungea # mai devreme. Intre 14.00 ,s1 14.30 era o pauza de
mass, pe care de cele mai multe on nu o respecta, mergei nd
la vizionarea vreunui material. Era redactor-of la Coordo-
nare Programe, dar semna ,si Programul Radio-TV tiparit.
Muncea enorm, iar televiziunea era totul pentru el. De cote
on avea probleme de saneitate nu asculta sfatul medicilor #
nu rezista sa recmcina acasa pentru odihnci mai mult de o zi.
Raniiinea in televiziune panel dupe orele 22:00".
Am aflat a punea mai mult pret pe calitatea emisiu-
nilor decat pe comoditatile din biroul sau frumos §i spatios,
dar modest. Prefera sa investeasca munca, pasiune i timp in
200
www.dacoromanica.ro
emisii pe gustul telespectatorului, decat bani in schimbarea
mochetelor sau a mobilierului. Nici machiajului nu-i acorda
prea multi atentie, deli era constient ca era facut de maestrul
Ion Toma. Lui Nea Tomitei ii trecuserei prin mina cateva
generatii de actori 1i cantareti. A lucrat alaturi de Tudor si la
primele patru editii ale festivalului oCerbul de Aur»,
aducand un plus de farmec pans si vedetelor internationale.
Katy Vasiu nu a rezistat tentatiei de a transcrie din
suflet cateva randuri despre cel ramas vesnic in amintire:
Imi aduc aminte cu placere de ziva de 1 iunie a
anului 1960, cand mi-am inceput activitatea in televiziune.
A fost pentru mine o perioadei frumoasei, iar televi-
ziunea, un loc de muncd unde am acumulat experienta pro-
fesionald. Am avut in jurul meu colegi extraordinari,
minunati 0 am colaborat cu oameni de culture"' deosebiti.
In acegi ani am avut norocul sa lucrez cu omul de te-
leviziune Tudor Vornicu sau «se" colaborez», cum ii pldcea
sa spun&
Ce am admirat intotdeauna la el a fost stilul de
muncei, modul de colaborare cu colegii de televiziune din
toate sectoarele de activitate: redactori, operatori, regizori,
scenografi, regizori de montaj, montaj film, secretariat, .xfi
de productie etc, etc...
Sub aspectul sau sportiv, vulcanic, energic se ascun-
dea o latura sensibila, deosebiti, gata oricand sa ajute pe
cineva intr-un moment special".
intrebata de cateva fotografii, gandul ii zboard la Va-
sile Blendea, artistul-fotograf care a lasat posteritatii o
adevarata comoard vizuala.
Putinele fotografii pe care be am din acea pe-
rioadei se datoreazd regretatului Vasile Blendea 9i minuna-
tului sau aparat..."

201

www.dacoromanica.ro
 13) Colaborarea marelui actor Mircea Albulescu cu
Televiziunea Romans, numita de el insu$i aventura de
decenii", a fost una trainica $i de succes. In aceasta lungs
perioada 1-a intalnit $i pe Tudor Vornicu.
Randurile urmatoare s-au lasat mult timp, dar nu
zadarnic, a$teptate in capitolul de fats. Atipice §i extrem de
originale, purtand amprenta autorului de versuri $i proza
poematica, vor incanta $i vor da de gandit cititorului:

Vornicul
Bunii mei,
Inca dintru- Inceputuri,
sotia mea
Dumnezeu sa-i harazeasca binemeritata odihna vemica
mi-a marturisit rugamintea drapata in strai de dorinta, ca
atunci cand vom avea un copil
pentru ca vom avea ,
o sä se numeasca Tudor.

Tu,
explica ea,
adica, tu, copilul care vei veni,
$i dor de la dorul cu care to -am a$teptat.

Vreme trece vreme vine,

vine $i copilul,
dar ma bantuie $i gandul ca numele copilului meu sd nu
faca prea u$or diminutive comune.
Si a$a,

202
www.dacoromanica.ro
intr-o noapte,
in timp ce faceam de garda ca sa nu fore cineva Teatrul de
Comedie,
din in.deaproape in de-aproape
am ajuns la numele
Matei.

Alta vreme trece vreme vine $i intalnesc un...

TUDOR.
Bineinteles ca era VORNICUL.

Despre intalnirile noastre doar cloud marturii.

Am praznuit sosirea Anului Nou la el acasa impreund cu

cativa teveriti" printre care m-am nimerit ¢i eu.
N imerit,
adica tintit,
pentru ca ne-am placut de la prima vedere.

Ei, bunii mei, aici am vrut sä va aduc cu un gand subtire.

La prima vedere!

Dar despre asta cateva ganduri mai incolo.

A fost un revelion a§ezat.

Adica am stat pe scaune,
fiecare la locul lui la masa Vornicului.

Dintre toate cele care au defilat

in pas de hors batrana pe dinaintea mirarii noastre

203
www.dacoromanica.ro
cand s-a aratat...

FASOLEA.

Tudor a oprit pasul adastat al bucatelor Si a cuvantat.

Faso lea asta sunt eu!"

A decretat Vornicul.

Apoi ne-a indreptat privirea spre Mariana,

vrednica vorniceasa,
zicand.

Mariana a fost publicul entuziast!

Faso lea asta eu am poftit-o,
Tot eu am platit-o,
tot eu pana ieri am pitit-o,
ieri tot eu am gatit-o,
devenirea ei i-am pandit-o,
tot eu v-am oferit-o.
Iat-o! "

M-am uitat la dumneaei, la fasole.

Avea boabele cam ca nuca.

Certate rau intre ele, dumnealor boabele se alesesera,

trufw, una cate una, abia atinganduli coatele. Daca nu
titi cum arata un cot de fasole dati-mi un telefon i yd.
lamuresc.

M-am uitat la fasole,

204

www.dacoromanica.ro
m-am uitat la VORNIC,
m-am uitat la cele legume care incoronau platoul,
iar m-am uitat la VORNIC...

Si gandul s-a copt... gata!

Giusepe Arcimboldo pictor italian 1527- 1593

Cel care a stamit in sufletele contemporanilor sai
sentimente atat de diverse ca sd nu spun chiar contrarii.

Ca once artist, bineinteles a a fost adunat cu gratie sub

presul uitarii si numai curiozitatea unui Salvador Da li ni
1-a adus, si chiar impus, atentiei noastre dupd cateva secole
de umbroasa ignorare.

Din putinatatea cunostintelor mele intr-ale picturii

toate legumele si fructele rasfirate pe masa lui,
privite concomitent cu chipul Vomicului,
mi-au nazarit comparatia.

Da!

Chipurile imaginate de pictorul italian pareau sd fi

presimtit chipul gazdei noastre.

Pentru ca cele cateva portrete pe care mi le aducea in fata

ochilor slaba mea memorie erau Cele patru anotimpuri",

205

www.dacoromanica.ro
Portretul regelui Rudolf II ; o lucrare Pamantul" din alt
ciclu Cele patru elemente", sau cam a$a ceva.

Dintre toate astea, luate ate patru cate patru, ca sa nu mai

vorbesc de Maiestatea Sa...
in mintea mea stdruia Vara" $i tot conclavul acela de
fructe-legume poposind in panza aceea direct din grading.

Chipul lui Tudor, trasaturile sale, aveau o severitate

masculine, dar privirea sa to facea sa speri ca poate exista
intelegere dincolo de fruntea sa, amintind de surpaturile
abrupte pazind limanuri de hotar.

M-a trezit zambetul lui prietenos $i indemnul bland

Hai luati ca nu-s pictate! "

Totul a urmat cu pace $i intelegere... doar eu am ramas

mirat
Si dupe ce ordinea gospodareasca a bunatatilor de pe masa
s-a risipit
chipul Vornicului a ramas intact $i parca ma privea

Vezi? "

Si a mai trecut o vreme $i mi-a ingaduit sa-i cer un aparat

de filmat sa fac 0i eu...

206

www.dacoromanica.ro
Un material.

Bunii mei, vä marturisesc ca mi s-a mai intamplat sa stau

in spatele camerei de luat vederi, dincolo de rampa scenei
sau in cabina tehnica a studioului de Teatru Radiofonic.
Dar...

Ziva aceea mi-a ramas in minte ca o amintire duioasa a

indeletnicirii mele.

Au fost trei subiecte.

Am sa amintesc doar unul.

Am avut norocul sa fiu ultimul desigur nu §i singurul

care a filmat-o pe sotia poetului George Bacovia, la ei
acasa, ascultand zicerea unui poem de. iubire scris de sotul
ei.

Lumea de ganduri care ii adia fruntea a ramas pentru mine

o imagine pe care as don sa nu o uit niciodata.

Tudor mi-a dat un telefon si mi-a spus doar atat...

Materialul infra tot. Vorbqte cu Ileana. Cand mai vrei un
aparat, suns -ma. "

207

www.dacoromanica.ro
Nu i-am mai cerut.

Ne-am intalnit grabiti pe culoarele tevereului".

Apoi, intr-o sears, am aflat ca nu ne vom mai intalni

niciodata.

Si ca un facut de la revelionul acela n-am mai mancat o

fasole a§a de arcimboldoiand".

Acum, cand inchei aceste marturisiri, aflu ca Tudor

Vornicu ar fi facut parte din structurile Securitatii.

Sufletul mi-e mai inghetat decat degetele intepenite pe

clapele laptopului.

Ma opresc.

Vreau sa terg tot ce am scris.

Sd terg totul.

Nu pot.

Ar insemna sa arunc o parte din viata mea.

208

www.dacoromanica.ro
Nimeni nu are voie sa faca asta.

Fiecare dintre not trebuie sä raspundem mereu...

mereu...
despre cine suntem, despre cine am fost.

Am avut un conflict cu fiul meu.

Nu i-am raspuns la telefon cloud zile.
Un prieten mi-a spus
Trebuie sa val impacati. E Craciunul! "
Si a§a am facut.

Sunt sigur ca daca Tudor Vornicu ar mai trai, ar da

socoteala pans la ultima privire.

Macar din dorinta cre§tineasca de a se impaca cu...

lar daca nu gasqte impacare in sufletele unor oameni ..

Eu.
In numele lui.
Le cer iertare!
Azi, de Craciun, 2007

209

www.dacoromanica.ro
 14) Intr -un numar al revistei «Cinema», Tudor Ca-
ranfd, unul din cei mai importanti cronicari cinematografici,
cuprins de dor, ii creionase un portret de om profesionist.
Cu permisiunea autorului publicam acest text.

UN ADEVARAT MARATONIST

Telespectatorul it cunoctea pe Tudor Vornicu

indra gise din emisiunile de sfir0t de saptamana 0 de an.
Chiar si atunci cand nu era prezenta fizica directs, era una
distinctive, ucor recognoscibila intr-o emisiune in care se
simtea mama lui. Avea ceea ce se cheama forta si magnetism
propriu. Era maratonistul nascut anume pentru acest sta-
dion al medaliilor de comunicare in masa care e televiziu-
nea.
Noi, colaboratorii sai, it ctiam de aproape si, oricat
ar parea de paradoxal, unul din punctele sale slabe iata ca
avea si puncte slabe era inaderenta la ranchiuna. Se
supara, dar furtuna trecea _lard sa lase urme. vedeai din
nou chipul bun, insufletit de un zambet ucor sarcastic-inte-
ligent. Avea o vorba a lui, un indemn pe care -1 arunca, in
clipa dificila, colaboratorilor sai: ((Pune osu' !». Pune
umarul, adica sa urnim treaba din loc. El, Vornicu, nu punea
doar ((osu'», punea suflet ,s1 talent, inventie yi pasiune. In
fiecare emisiune pe care o semna sau o pastorea doar, se in-
vestea intreg, Nara precupetire. Uria ,cul acesta ale carui
trasaturi aduceau izbitor cu cele ale lui Lino Ventura, avea
aceasta bucurie a creatiei cu care ii contamina pe toti cola-
boratorii sai. Fiindca facea o munca de echipa, uncle, al nd
o veriga a lantului nu functioneaza cum trebuie, incepe sa
scri4neasca intreg angrenajul. In emisiunile lui Vornicu ase-
menea scri4net nu se auzea. Ducea dupe el, in ritmul naval-

210

www.dacoromanica.ro
nic, care-i era propriu, echipa intreaga.
Era §ef de redactie. Era, de fapt, mult mai mult deceit
atilt, era un animator. El nu avea subalterni, avea colabora-
tori.
Nutrise un vis pe care nu i-a fost dat sa impli-
neascei. Tinea sa scrie o carte despre inteilnirile sale cu oa-
meni deosebiti pe care ii had Inise in drumurile sale prin
lume. Avea filmari, note 0 interviuri inedite cu De Gaulle,
Tudor Arghezi sau Ernest HeMingway, un carnet intreg cu
nume sonore despre care abia a ,ctepta sa-0 avearnei martu-
riile pe heirtie. Cad pornea s-o faca, datoria de teleast it
chema insii lcinga camera de luat vederi sau pe platou. Vo-
lumul acesta e acum amintirea unei promisiuni. In schimb,
ne-a relmas de la el o intreaga filmoteca fi mai ales, un
exemplu de munca daruita, neprecupetita ".

www.dacoromanica.ro
 15) Dupd ce o cuno§ti pe Maria Anghene, refuzi sa
mai parase§ti redactia «Film». Ai vrea sa ramai in acest re-
gistru pentru a afla lucruri ne§tiute, dar intuite despre efor-
turile celor care incercau sa aduca pe alb-negrul micului
ecran cat mai multe productii de calitate.
Mia face cuno§tinta cu televiziune in 1968. Lucreaza
la redactia culturala, apoi la Directia Programe, impreund
cu Tudor Vornicu. Pans in anul 1986, cand s-a pensionat, s-a
ingrijit de programarea filmelor difuzate de TVR.
Dupd mai bine de cloud decenii, Mia nu si -a uitat co-
legii: Tudor Caranfil Si Viorica Bucur, Gina Ciulei §i Eugen
Atanasiu, loan Ione! §i Irina Nistor, critici de film consacrati
§i traducatori priceputi.
Despre satisfactia de a lucra alaturi de Tudor Vor-
nicu a raspuns cu placere invitatiei de a scrie in acest ultim
capitol.

Prin aceste modeste rcinduri, pe care le voi agerne

in aceasta carte, imi amintesc cu mult respect ci regret de
omul care a Post Tudor Vornicu, al carui nume este legat pe
vecie de Televiziunea Romano. Un om inzestrat cu un talent
special, intotdeauna bine informat, care a muncit cu multa
dciruire A nu de putine ori, cu pasiune.
Prin emisiunile TV coordonate fi semnate de el
(unele, propriile lui «inventii»), alaturi de o echipa aleasci
fi serioasa, ne bucuram astazi de o movenire istorica o fil-
motecil de our a micului ecran.
Ma simt onorata ca printre colaboratorii lui Tudor
Vornicu sa ma fi numarat ,s'i eu. Accentuez cuvantul colabo-
ratori pentru ca niciodata eu, personal, ,si sunt convinsa ca
nici fogii mei colegi, nu 1-am perceput ca pe un §.ef adminis-
trativ din varful unei organigrame, dupd cum nici el nu ne-
a tratat ca pe Moe umili subalterni.
212

www.dacoromanica.ro
 Vocea puternica ci inconfundabila a lui Tudor Vor-
nicu era dublata de un suflet mare §4 generos, ascunzand in
cotloanele lui o dragal4enie care aparea exact atunci cand
oricare dintre noi echipa aveam nevoie. Chiar ci atunci
cand credeai cei esti «certat» de §'ef, scena era impa nata cu
ironii si glumite, care to f aceau sa-ti dore ,cti sa mai flu
«mustruluit» si a doua oars pentru a-ti mai descreti fruntea.
Deseori, in special dimineala la prima ors, ne chema
la o edintci ad-hoc. Bineinteles ca participam doar cei pre-
zenti, iar pentru cei intcirziati 1§1 amintea de un accesoriu
care statea in permanent a la Kat4or pe birou si era neglijat
de toata lumea: condica de prezenta. In consecinta, parcur-
gea rapid condica, consemndndu-i pe cei absent si nu de
putine on «altoindu-i» cu absents ci pe cei prezenti. Credeti
ca a luat cineva, candva, chenzina diminuata pe motiv de
absents? Ingerul nostru pazitor, Katisor, profitcind de o ne-
vinovata lipsa de vigilenta din partea $efului, avea grija de
noi intotdeauna. Cand dorea sa ne stimuleze suplimentar
intr-o anumita activitate punctuala, ne striga «Pune osul la
treaba! » iar atunci cad incheia o wlinta cu noi, ne in-
demna «Acum, pe cai!»
Un fost coleg de-al nostru, Dan P., avea obiceiul ca
in timpul zilei sa mai traga cate o tura in afara institutiei.
pentru a nu da de &Inuit, i-a cumpcirat doua sacouri iden-
tice cu cloud intrebuintari diferite: unul la purtator st unul pe
spatarul scaunului din birou. TUDOR VORNICU, ca din in-
tamplare, cautandu-1 personal, are bucuria de a vorbi cu
...haina din birou. atunci a luat «dovada» de pe scaun,
lasa nd vorba ca la revenirea din orac, colegul Dan P. sa -i
faca o vizita. Zis feicut...0datic ajuns in biroul efului, mu-
safirul imbracat cu haina de exterior este invitat politicos
sa is loc dupa care este infrebat: «mai, eu cred ca haina de

213

www.dacoromanica.ro
pe tine ti-a ramas cam mica...Ce-ar fi sa o probezi pe asta
0 tine minte ca orice alto pnecherie vei mai inventa n-ai
nicio ,sansa sa ma pa ccilegi».
Chiar daca birourile noastre erau la etaje diferite,
atunci ciind se mai iscau neintelegeri «amicale» intre mine
alti colegi, pe baza unui telefon jars fir foarte prompt,
TUDOR VORNICU ne surprindea printr-o aparitie discreta
in pragul uyii spunand, cu un chip luminos si cu un zambet
in coltul gurii, doar atdt: «Sarut mdinile, d-na Anghene.»
Apoi pleca.
Alteori intra in birou, siirutandu-mi mana cu multa
elegant (', dupii care ie ,cea jars sa rosteasca vreun cuvant.
Cele cloud colege de birou se distrau si comentau: «Pe not
nu ne-a vazut...suntem inexistente».
,Stia sa aprecieze munca si efortul depuse de ccitre
colaboratori. Personal, Tudor Vornicu era congient de stre-
sul prin care treceam in fiecare saptama nci in care imi reve-
nea sarcina de a coordona aparitia programului TV tiparit,
tiut fiind faptul ca pans in ultima clips «indicatiile de sus»
modificau cu predilectie filmele. In aveptarea verdictului
«culturii», nu de putine on ma prindea miezul noptii la ser-
viciu. Tocmai de aceea nu mai era o sulprizci pentru mine ca
cel putin de doua on pe luna, vinerea la prdnz, sa imi ((CO-
mande» autoritar: «Maine (sambata, zi lucratoare pe
atunci -n.n.) sa nu te mai prind la serviciu. Du-te la Curtea
de Arge,s, s-o vezi pe maica-ta!»
Dupa ce baiatul meu a intrat la facultate, timp de
noua luni, destinatia care mi-a fost ha razita in aceste «in-
voiri» de sambata s-a schimbat: «Maine te duci la Vanju
Mare (locul unde isi satisfacea stagiul militar fiul meu-n.n.).
li duci ma ncare buns, baututh §1 mai ales o pipit a!» Atat de
mult 1-a amuzat pe Tudor Vornicu numele acestui oragl izo-

214

www.dacoromanica.ro
lat din Mehedinti, Inc& m-am ales cu o pored& «madam'
Veinju Mare». Si nu au fost putine situatiile in care diverci
colegi din alte redactii, venind cu diverse probleme profesio-
nale la Tudor Vornicu, erau indrumati rapid catre «madam'
nju Mare». De cciteva on am fost chiar eu intrebata
«aveti o colega noua, doamna Viinju Mare, domnul Vornicu
ne-a trimis la dcinsa, step cumva unde o ga sim?»
In preajma casatoriei fiului meu, in 1982, ne urceim
impreuna in lift. Pia, liftiera, ca de obicei, croceta ceva.
Tudor Vornicu ii spune: «Pia, ai auzit ca baiatul doamnei
Anghene se insoarei? Lasci toate comenzile balta,si cro§wteza
nicte boto§ei!» Pia 1-a privit complice §i a promis ca se va
conforma. La coboreirea din lift, pans ca u§ile sa se inchida
in urma noastra, Tudor Vornicu revine §i precizeaza: «Ai
grij a, boto§1i sa fie bleu.» Duper' cinci ani, in 1987 sa nagea
nepotul meu, Serban.
lmpreuna cu nepotelul, care nu avea mai mult de 1
an ci 2 luni ci multa energie in miccare, in toamna lui 1988
i-am facut o vizita in birou: «Cine-i mogiildeata asta? Ti-a
crescut piciorul beirbate, vad Ca nu porti boto§ii...»
Munca la sectia Programare Film, pe cat era de fru-
moasa §i interesantei , pe atat de riscanta ci stresanta, tincind
cont in ce vremuri de analfabetism politic ci cenzurei a tre-
buit sa ne desfa§ura m activitatea. Aceasta sectie putea fi
comparata cu o corabie care era permanent lovita de valu-
rile unei mari furtunoase §i amenintata sa se scufunde. Dan
din fericire pentru noi, ci mai ales pentru telespectatori, am
rezistat. Mai mult deccit ate'. t, apreciez ca intreg colectivul
acestei sectii, impreuna cu redactorii §efi care au pastorit-
o, formam o echipa curajoasa, competenta $i luptatoare.
Amintesc aici cu placere numele redactorilor §efi: Octavian
Sava, Constantin Vi§an,. Dinu Sararu §i, bineinteles,

215

www.dacoromanica.ro
TUDOR VOR1V ICU, cel care din 1974, cand intr-o noapte a
primit haina grea a pastorului, a dus-o demn ci priceput pe
umeri piina in noaptea de 1 aprilie 1989 cand Dumnezeu l-
a chemat la cer mult Area devreme.
Pe lei ngei curajul sciu proverbial in acele vremuri,
Tudor Vornicu a fost un om cu o vasta culturci cinematogra-
fica. Am pastrat absolut intamplator o dovada a culturii sale
i in acela,ci timp a modului sau de lucru absolut familiar,
amical 0 inconfundabil. Ata,vez un document (scrisoare,
adresa) destinata Arhivei Nationale de Filme, prin care, la
solicitarea sectiei Culture din CC, prin vocea noastra, ce-
ream un film pentru o vizionare, cum se organizau cu sutele
in interiorul televiziunii pentru diverci barosani" de la par-
tid (Inca nu proliferase moda video de sufragerie 0 oricum
era mai comod sa vezi un film strain cu o traducere la casca,
mai ales atunci cand limbile straine erau cu adeva rat straine
pentru majoritatea activ4tilor de partid.) Adresa respective
am redactat-o chiar eu, dar nu m-am asigurat piina la final
Ca i textul dactilografiat este corect. Inainte de a o semna,
Tudor Vornicu a sesizat eroarea ( ,ci aici este vorba numai ,ci
numai de cultura cinematografica): nu putea fi vorba de fil-
mul COMEDJANTUL (pe care Robert Redford nu 1-a feicut
nici pans astazi), ci de un film celebru al acestuia: CANDI-
DATUL. De aici o «mu0ruluiala» epistolarci, in stilul deja
patentat, marca «Tudor Vornicu».
Vorbeam de Tudor Vornicu 0 de curajul sau protes-
tatar. .Si ce dovada mai buns, deca t programarea unor filme
de calitate, pe genericul carora figurau nume de regizori ,ci
actori renumiti. (In acele timpuri televiziunea bulgarii 10
rasfata publicul cu productii MOSFILM). Sic ne amintim ca.
in Romania de atunci, filmele straine difuzate de televiziune
au Post subtitrate, 0 nu dublate ca in toate tarile vecine. Ce

216

www.dacoromanica.ro
placere sa auzi vocile inconfundabile, originale ale marilor
actori straini.... mai ales ca de multe on traducerea se facea
ajustand anumite replici «neortodoxe», ...dar coloana so-
nora originale nu putea fi cenzurata.
Dragii nogri telespectatori de atunci, care acum
sunteli poate bunicute sau bunici, cred ca va amintiti cu
pla cere de romanele foileton (difuzate in ziva de luni), seria-
lele de stimbata seara, telecinemateca (# genericul ei sonor
atat de bine ales). Va mai amintiti ciclurile ((Mari actori»,
«Mari regizori», «Mari ecranizari». Va mai amintiti ca ade-
seori, inaintea primului episod al unui roman foileton sau
inaintea unei productii Telecinemateca, aveam placerea de
aft «elevii» unor profesori ai filmului, criticii D.I. Suchianu,
Florian Potra, etc. Cu siguranta, va mai amintiti de serialul
«Forsyte Saga», difuzat in 1969, «Om bogat-om sarac», di-
fuzat in 1973-1974 sau «Dallas», difuzat in 1979.
Chiar dace's pe atunci receptia televiziunii color era
un lux, alb-negrul de pe micile ecrane se transforma in su-.
fletele noastre intr-un curcubeu vesel, care indemna la op-
timism # speranta.
Din programele sectiei conduse de Tudor Vornicu nu
au lipsit serialele pentru copii, serialele pentru tineret, de-
senele animate sau filmele documentare.
Tot datorita acestui colectiv ati putut viziona emi-
SiUni de culture cinematografica, precum «Varstele pelicu-
lei» realizata de Tudor Caranfil sau «lstoria filmului»
realizata de Doina Boieriu vi Viorica Bucur.
Am petrecut 17 ani i 8 luni in marea familie a Te-
leviziunii Romeine, de unde, in februarie 1986, am ie§qt la
pensie. Urmaresc de atunci cu interes evolutia fenomenului
«televiziune», mai ales dupe schimblirile anilor '90. Agept
cu emotie aparitia unui nou Tudor Vornicu, care sa produce

217

www.dacoromanica.ro
o renactere a credibiliteitii ci profesionalismului in spatiul
media .
ilceasta carte apare intr-un context trist 0 tocmai de
aceea imi permit sa-mi exprim o dorintei personals. Mi-ac
dori ca la aniversarea a 100 de ani de televiziune publics in
Romcinia, generatia de atunci sei-§q punci intrebarea fi-
reascd: oCine au fost bunicii no ,ctri ci cine a facut posibilei
o asemenea aniversare?» .Si atunci mi-a§' don sá ne auzim
numele, intr-o evocare de dincolo de lume, ca un semn de
prefuire pentru cei care am ingrijit ca aceastei institufie sci
poarte mereu semnele tineretii ve,snice. 57, de ce nu, tot cu
acel prilej, mi-c4 dori set se epuizeze instantaneu editia a
n"-a a acestei carti".

Maria MIA" Anghene

BucurWi, 05 ianuarie 2008

www.dacoromanica.ro
 16) Criticul de film Irina Margareta Nistor nu mai
are nevoie de nicio prezentare.
0 prezenta placuta si o voce cu un timbru special
devenita atat de familiard publicului cinefil. Se intalneste cu
Televiziunea Romand in vara anului 1980 si reuseste sa
imprastie cenusiul epocii prin calitatea traducerilor de film.
Tot atunci face cunostinta 9i cu irepetabilul Tudor, care, nu
intamplator a ales-o sa lucreze in aceeasi institutie. Intuise,
ca si in alte cazuri, seriozitatea $i pregatirea lrinei in
domeniul cinematografiei.

TUDOR VORNICU, 1REPETABILUL

Ar trebui sa incep cu indemnul lui si, daca se poate,

cu intonatia aproape razboinica: «La munca!!!» In anii '70-
'80, dar si mai inainte, «Sefu' » sau «Seriful», cum i se mai
zicea, era o adevarata legends, toata lumea visa sa -1
cunoasca si daca se poate si sa lucreze cu el. Hind si nu-
mele-i parea predestinat pentru ca initialele erau TV. Era
fermecator si pe ecran dar si in viata de redactie. Facea
emisiunea f(La sfarsit de saptamanii » pentru ca «weekend»
li se paruse un cuvant prea cosmopolit tovarasilor, dar
pastorise si «De la A la infinit». N-am sa uit niciodata
emotia de mare intensitate pe care am resimtit-o cand,
proaspata colaboratoare a unicului TVR, in iunie 1980, am
mers cu el in acelasi lift. Mult mai tarziu aveam sa descopar
ca la maorii din Noua Zeelandia, dupes ce to accepts in ran-
dul lor, formula de salut presupune sa respiri acelasi aer. Pe
loc, mi s-a parut incredibil (dar adeva rat, vorba lui) ca res-
piram acelasi aer cu inegalabilul Tudor Vornicu.
Mi-a zambit larg si m-a incurajat pentru tot restul
carierei. A fost un moment decisiv alaturi de filmul lui Sid-

219

www.dacoromanica.ro
ney Lumet (fReteaua de televiziune». Avea o energie debor-
dana dar ,ci o imaginatie faro limite, un enorm talent de te-
least (termen inventat de Catrinel Oproiu, cu siguranta cu
gandul la el), dar §'i o generozitate rar intalnita. Secretul
sau era ca 10 iubea in egala mii sura meseria fi publicul, le
respecta 54 era gata de orice sacrificiu pentru ele. Reveioa-
nele coordonate de el ci de Octav Sava, pentru care lucra
faro oboseala papa in zori, zile de-a randul, aproape nons-
top, sunt cea mai graitoare dovada , mai ales ca ,si acum,
dupa decenii, tot la relua rile for se apeleaza. Da dea dovada
de o intreagii arta in a fenta furcile caudine ale unei acerbe
cenzuri pe care, de multe on rewa s-o pacaleasca prin
,Farm ,s1 inteligenta, dar §i prin naivitate jucata. Imi amintesc
§1 acum cum a adus telespectatorilor roma ni pe ABBA, In-
registrare pe care Institutia a refuzat s-o plateasca qi a achi-
tat-o din proprii lui bani, dar 44 ca. ti oaspeti la Festivalul de
la Brapv! A fost un fel de Michel Drucker al nostru, a in-
tervievat oameni dintre cei mai diferiti, a creat §1 a descope-
rit nenumarate vedete (chiar daca unele intre timp par sa-qi
fi pierdut memoria ,si nu-1 mai mentioneaza), a format pe
micul ecran un cuplu occidental, in plin comunism atroce,
cu una dintre cele mai frumoase prezentatoare ale tuturor
timpurilor: Silvia Ciurascu. Era un §wf desavarcit in vremuri
severe. El mi-a obtinut negatia (Oare cati mai §tiu cat de
greu era sa scapi de un post unde erai repartizat? ,Si totufi
a discutat la inspectorat cu un glas umil ,si laudandu-ma
peste poate, ca sa induplece nive politruci sa-mi dea drumul
dintr-un sat uitat, din Moldova) ca sa pot ill yin sa lucrez la
TVR ci m-a sprijinit pentru angajare, lucru tare complicat
pentru ca aveam un... dosar prost, nu eram membra de par-
tid (ci nici nu doream da devin). Dar a crezut in mine §.i am
fost magulita de flerul sau, cand mi-a acceptat proiectul unei

220
www.dacoromanica.ro
rubrici despre Simone Signoret sau mi-a scris o caldd de-
dicatie pe o carte despre cdini, o pasiune cornuna. Nu
sanctiona pe nimeni niciodatd, it mu ,ctruluia cel mult bine pe
respectivul §.i tergea cu buretele, nu era ranchiunos, doar
ironic. Era rau de gura, dar cu o inima mare. Ne invatase
mai pe tofi sa-i facem semnatura caci ura birocratia ,ci era
sigur ca nimeni nu va indrazni vreodat a sa profite de incre-
derea lui. Impunea prin simpla lui prezenta. Povestea mi-
nunat. Muncea cot la cot cu noi, imparfearn gusta rile qi
aniversarile, ne lasa sa -i folosim aparatura sofisticata, u,sa
biroului sau cu suflet, de la etajul 10, era mereu deschisa
(card s-a inchis pe locul lui era altcineva care nu-i merita
fotoliul qi tare 1-a mai mahnit schimbarea ce i-a gra bit ple-
carea prea timpurie, dupa o viata traits pe repede inainte),
0 daca era prin montaje, to scotea din incurcaturii o secre-
tary gracild qi eleganta ca Grace Kelly, Kati, facuta parcci
dupa chipul §'i asemcinarea §wfului ,ci complementary toto-
data, cciruia i se adresa intotdeauna cu DOMNUL Vornicu,
chiar 0 in lipsa .
In Televiziune acum exists un platou care-i poarta
numele 0 multa vreme in Studioul 4 era §'i poza lui, in che-
nar de doliu pentru ca niciodata nu ne-a trecut dorul de cel
care ne-a manat existenta 0 ne-a fdcut-o mai interesantd! La
fiecare 29 ianuarie ale anului sunt multe lumcindri aprinse
intru memoria sa, a omului care a sfintit intr-adevar locul!"

221

www.dacoromanica.ro
 17) Stie cineva ca Tiberiu Stama, neobosit cronicar
sportiv $i actual redactor$ef al Revistei Fundatiei
«Atletismul Romanesc», a fost coleg de banca intocmai cu
personajul?
Pastrator de imagini intacte $i iubitor al scrisului, a
a$ternut pe hartie cateva randuri...

Colegul meu de liceu $i de redactie, Tudor Vornicu...

in toamna anului 1943, cand 0-a ficut aparitia

intre noi, colegii din a 7-a (a 11-a, in acceptiunea de acum)
a Colegiului National Gheorghe .Fincai din Capitala, Tudor
Vornicu a provocat un efect de surpriza...
Era 0 a ramas multa vreme §'i dupa absolvire un
persona] aparte, realmente nonconformist.
,57 aceasta cu ateit mai pcant cu cat rigorile de la
fqincai», cu profesori aproape in totalitate de o rigurozitate
extrema, ne determina sa nu ie,cim din tiparele unei disci-
pline care devenise proverbiala in invateima ntul §'colar in
Capitala. Se 0 spunea: gEoi elev la Sincai?» In cazarma
aceea din Calea ,Ferban-Voda.
Numai ca pe Tudor Vornicu rigorile de la f(Sincai»
I-au lasat rece... A dorit 0 a reigit sa ramana un original.
In tinuta vestimentard Ariz' folosirea numarului ma-
tricol - in relatiile cu colegii 0 chiar cu profesorii. Mai mult
chiar, in maniera sa de a trata materiile de invatamcint...
Imaginati-vci ca aproape niciodatei Tudor nu venea
la colegiu cu o carte, cu un caiet pentru notife sau cu lucreiri
obligatorii. Ceind se Intel mpla o asemenea iecire din tipar,
toata clasa ridica spreincenele.
Ce-i drept, reu5.ea sa depli,reasca cu destul aplomb
momentele de cumpana. lata una din inteimplari, semnifica-
222
www.dacoromanica.ro
tiva pentru ceea ce avea sa fie, peste ani, Tudor Vornicu...
La catedra de Limba 0 Literatura Romano, profesor
era un preot, lulian Constantinescu. Renuntase la obligatiile
care le impunea prega tirea sa teologica (absolvise 0 Facul-
tatea de Litere) ,s1 se dedicase inva ta ma* ntului. Pei strase insa
finuta preoteasca...
Preotul-profesor lulian Constantinescu ob4nuia ca
in cursul fiecarui trimestru sa solicite elevilor cote o tema cu
subiecte anuntate. Era, desigur, o modalitate de a constata
atilt capacitatea de imaginatie a elevilor cat ,0i grija lor pen-
tru o redactare cat mai corecta. Pentru una din aceste teme,
catre incheierea trimestrului, a fost desemnat 0 Tudor Vor-
nicu.
Chiar daca se avepta la un asemenea moment
find printre ultimii elevi care i0 prezentau temele non-
conformistul Tudor nu manifesta nicio licii rire de emotie. N-
a avut o asemenea licarire nici chiar atunci cand, ridicat de
la catedra, cum ii era obiceiul, profesorul preot lulian
Constantinescu i-a rostit numele: «Sit prezinte tema, elevul
Vornicu Tudor...»
Clasa, care oia ca Tudor venise ca de obicei cu mai-
nile goale, a ramas inmarmurita ! Cum oare se va descurca
originalul for coleg?
S-a descurcat tot intr-un mod mai mult decat origi-
nal: a luat caietul colegului sou din fats, Mitica Talianu
(viitorul medic balneolog) 0 spre perplexitatea acestuia, dar
,s'i a intregii clase, a inceput sa «citeasca» ...
De fapt, nu citea, ci, cu caietul lui Talianu in fats,
Tudor improviza o poveste. Tema «Cand s-a dat alarma!»
se referea la ceea ce a simtit el in acele clipe de cocmar,
c and se anun ;au bombardamentele aviatiei americane asu-
pra Capitalei.

223

www.dacoromanica.ro
 Povestea avea cursivitate, reflectand capacitatea cu
totul remarcabila a lectorului de a improviza §4 evident, de
a improspata emotii ssi nelinicti traite in acele zile ,si luni in
care in tot cursul anului 1944, populatia Capita lei nu mai
cuno ,ctea liniVea, nici ziva fi nici noaptea.
Dupa incheierea lecturii, profesorul-preot, care
urmarise cu atentie ssi cu satisfactie calitatea temei, l-a in-
vitat pe Tudor Vornicu sa -,si prezinte yi caietul. Era una din
formalitei ti pentru a se constata acuratetea scrisului.
Tudor a reimas o clips in picioare, cum era obiceiul
sa fie lecturate temele, apoi a wzat caietul pe banca lui
Mitica Talianu... a reimas stand de piatra spre nedumerirea
profesorului §'i a colegilor.
Profesorul a repetat apelul: «Tudor Vornicu, vreau
sa -ti vad caietul, invredniceve-te sa-1 aduci!»
Dar Tudor a ramas impietrit ca mai inainte. In cele
din unna a rostit cu o voce upr spafitei: «N-am caiet, dom-
nule profesor».
.5'ocul a fost firesc: profesorul s-a ridicat de la ca-
tedra ,si, congestionat, l-a intrebat: «Bine, dar ai citit dupa
caiet!»
Raspunsul lui Tudor: «N-am citit, doar am im-
provizat toata povestea...»
E de inteles perplexitatea profesorului care aproape
nu a mai avut replica. intr-un tarziu, resemnat, a tinut sa
spuna : «Sunt in invatamiint de aproape trei decenii, dar un
asemenea caz nu mi s-a mai inta mplat !... Auzi, sa improvi-
zezi o poveste, cu caietul in fats HI»
Sentinta: «Dumneata, Tudor Vornicu, nu ,stiu ce ai
de geind sa faci in viata, ce vrei sa urmezi mai departe, dar
sfatul meu e sa to dedici ziaristicii, se: to faci reporter pentru
di ai vocatie...»

224

www.dacoromanica.ro
 acs, peste ani, Tudor a devenit, intr-adevar, repor-
ter...
Initial, reporter sportiv la singura publicatie de spe-
cialitate din anii de dupa august 1944.
De ce tocmai reporter sportiv? Pentru ca dupa ab-
solvirea colegiului, student find la Drept, fi-a indreptat
atentia catre sportul cu mingea ovals, sub culorile clubului
militar. N-a urcat insa pe treptele performantei, dar a trait
efectiv frenezia din «gramezi» ci bucuria «eseurilor».
A avut si satisfactia de aft fost cronicar la unul din
memorabilele meciuri Romania-Franta, la Bayonne, in
1961, cand ai noctri tricolori au avut cutezanta sa tins in
ph cel mai valoros XV de pe continent, rezultatul final fiind
5-5...
Tudor Vornicu a fost inset un reporter sportiv poliva-
lent; in fapt primul reporter special al «Sportului Popular»,
calitate in care s-a of at alaturi de Marea Doamna a Atletis-
mului Romanesc, Iolanda Bakg-Sotter in anii ei de glorie.
A fost de asemenea prezent la doua editii ale Jocurilor Olim-
pice, cele de la Melbourne in 1956 si Roma in 1960.
Mai presus de orice, el a fost un reporter cu o puter-
nica personalitate. Chair §1 in conditiile in care in comunism
presa era dirijata, el a avut curajul sa scoata in relief multe
din tarele sportului romanesc, aranjamentele de culise din
unele federatii.
A ramas memorabil reportajul sei u de la Poiana
Brayov, cu prilejul unui concurs international de schi, cei nd
conducerea federatiei adus intreaga familie-sotii, copii,
nepoti etc, etc. Bineinteles pe spezele statului.
Neacceptand sa fie simplu martor la o asemenea
stare de lucruri, Tudor Vornicu si-a intitulat reportajul ast-
fel: «Sa se termine odata cuplimbaretii! » Vizati find cei

225

www.dacoromanica.ro
 care ingro,vau suprastructura federatiei de schi la turneul
international amintit...,57 nu a fost singurul prilej in care
condeiul lui Tudor n-a lasat loc de Intoarcere pentru multi
dintre impostorii din sportul romanesc...
Ath redevenit coleg cu Tudor in primavara anului
1954, printr-o intamplare...
Ne-am inteilnit in garii la Braov, in decembrie, anul
precedent. El urca, ax cum obiynuia deseori, la Poiana,
find §1 un mare amator de schi; eu veneam de la Prejmer,
unde fusesem numit profesor de limba si literatura romans
la liceul din localitate si nu intampla tor, ci pentru Ca, find
vorbitor de Umbel germana, a fost apreciat faptul ca ma pu-
team descurca cu populatia din aceastei localitate, majoritar
seiseasca. ,Si cum aproape la sfeirOt de saptamana exista si
pentru mine tentatia de a-mi lua schiurile 0 a urca la
Poiana Brapv, reintillnirea cu Tudor Vornicu n-a mai fost
o surpriza.
Acesta s-a mirat cum am acceptat sa plec din Capi-
tals, tocmai eu, nascut ci crescut in primul oral al tarii.
Raspunsul a fost simplu: te incadrai acolo unde erai repar-
tizat 0 nu unde ai fi dorit sa profesezi. .57 aqa a fost Hansa de
a nu fi ajuns undeva la un capat de lard.
Tudor mi-a ascultat povestea, apoi a urmat o replica
surpriza: «Te aduc in Bucuregi! 57, daca vrei, chiar la mine
la redactie. Ai facut sport (practicasem si eu tot rugbyul, in
liceu si in studentie la fosta divizionara A, Constructorul)
sunt sigur ca te vei adapta...»
Ce temeiuri avea Tudor spre a-mi face o asemenea
oferta ? Mi-a qi marturisit: «In conducerea ziarului se afla
Nelu Valeriu 44 el a fost juditor de rugby, care imi este bun
prieten. Cred ca va fi incantat sa card in redact,* e Inca un
pasionat al ovalului.»

226

www.dacoromanica.ro
 Nu mi-am facut iluzii vis-a-vis de promisiunea lui
Tudor, quind cat de greu se putea realiza atunci o reintrare
in Capitals $i o renunfare la un post in invafamant. Sham
insa ca este un om cu relafii nu numai in sport, un apropiat
al celor din protipendada, ca §4 el, marl amatori de
vcinatoare. Am revenit la Prejmer, mi-am vazut de catedra ca
§1 cum nimic nu s-ar ft intamplat. Dar dupa cateva
saptamani, de la inspectoratul §.colar al jude;ului Brapv,
am fost anunfat Ca am fost transferat la o institutie din Bu-
cureVi. Nu se preciza care anume, am aflat-o ulterior tot
prin Tudor -ca aceasta va fi publicafia de sport.
Am ramas colegi cativa ani buni, pans ce el a trecut
in redacria Agerpress, iar ulterior a ajuns la Paris, in cali-
tate de reprezentant permanent al agenfiei.
Printr-o intamplare fericita 1-am revazut $i in capi-
tala Franfei, unde ma deplasasem cu delegafia Romaniei la
Campionatele Mondiale de Scrims. Am avut ceva dificultafi
cu cazarea evenimentul s-a petrecut in preajma Zilei
Nationale a Franfei, 14 iulie - hotelurile fiind supraaglom-
erate. Fa ccinduli aparifia la Sala «Pierre de Coubertin»,
unde avea loc competifia, Tudor Vornicu s-a oferit sa ma
gazduiasca cel pufin cateva zile panci ce auutea gasi o alts
solufie
...Dupa Paris, unde a avut o activitate extrem de
prodigioasa in domeniul televiziunii, Tudor Vornicu a'
revenit in fara, desfiqurand o munca extrem de utila cum
s-a apreciat televiziunii din Romania, aducci nd multe
noutcifi. Mai mult, reorganizand unele departamente intr-o
maniera cat mai aproape de exigenfele unei asemenea ins
titutii.
...A disparut prematur din cote giu datorita unei
afecliuni renale sand Inca a mai fi fost de folos televiziu-
nii §1 in general culturii romanevi..."
227

www.dacoromanica.ro
 18) Nu tiu daca mai existase cineva in afard de poe-
tul Gheorghe Tomozei, care sd fi scris Sonete pentru Tudor
Vornicu in acel sfarit de lanuar '86.
Am parcurs versurile pastrate de Smaranda cu lam-
betul pe buze §i Va las i pe voi sd cititi printre ele:

Ce sa-ti ofer iubitule amice?

0 Hoare? Ay vroi sei te dezmierd
cu un buchet de...cordon rouge (ori vert),
ce sa-i adaug glasului, complice ?

Vreo balerina ori vreo cantatrice

cu parul auriu ca vinul fiert?
Nu, n-al putea cu soap se.' te cert;
sa-ti fie dara zilele ferice!

Sa ai noroc numai de grase left,

tristetea doarii sa-ti ramanei supla,
bogat in bucurii, sarac in §.efi

i-acum cad iarna cu zapezi ne sutra

cum nu mai am o rims pentru oefi»,
biografiei sa-i mai tragi o dubla !

Tot Mar sa rameii sub floarea iernii

cu par de- argint,ci gura ca de our
ciireia-i zic §'i gura de balaur
cand nu egi to de fats, subalternii,

o, Tudore, de frumusete faun,

egi popa care toacei de vecernii
§.i cants (ca Sinatra sau ca Fernic)

228
www.dacoromanica.ro
la microfonu-aprins in chip de laur !

E§li diplomat la Tele, metternichu'

evi galileul i evi copernicu'
ce-mpunge cu nasucul diafan

matasea dulce -a micului ecran;

Ara de tine viata-i mai nimicu,
sii ne tra- ievi, ve - Vornic! La multi ani!"

www.dacoromanica.ro
 19) Paul Pfennings traie§te astazi la Munchen, in
tam de origine a tatalui sau, dar nu poate uita Romania pe
care a parasit-o impreund cu familia in 1978. La sfar§itul
unui dialog cu talentatul arhitect descoperi un ve§nic
indragostit de Bucurqtiul de altadata.
$tiindu -1 Inzestrat cu talent de caricaturist, 1-am rugat
sa §i-1 aminteasca pe nea Tudor, aka cum era...
Veti descoperi uluiti cloud portrete semnate Pica
Pfennings (special pentru biografia fostului sau coleg) §i tri-
mise de la mare departare. Ne-a demonstrat ca figura lui
Tudor nu 1-a parasit inca.
A lucrat ca pictor scenograf 12 ani (1965-1977) la
TVR §i a participat si la primele serii ale festivalurilor
f(C'erbul de Aur» §i (fillarnaia». Ne-a trimis §i cateva randuri
amuzante:
La un concurs de calorie cu obstacole pe flR ep ublic ii»,
T Vornicu pe atunci teinar reporter sportiv ii striga
mamei mele, Tanti Pfennings desenatoarea de mode
dupii 3 derobei ri la un obstacol: f(Draga Tanti, lass calul ci
deirlogii la grajd gi du-te la plaweta!»
La o transmisie in direct dintr-o fabrics de confectii,
unde aranjasem scena cu stofe colorate (eram 'Inca alb-
negru), se iscase geilceava intre fete ca, vezi Doamne, ca -i
vedeta vedetelor fi-o sei cante ultima. Nea Tudor le impeica,
glumind: (fIn ordine alfabeticei, frumoaselor!»

Inca una, mai piperata: pe ecran apare un nas, nea

Tudor dup'-un ceas! (dace imi trimiti un fax trimit o schitei)
Au fost ani minunati din care mi-au riimas amintiri ci
poze pe care deseori le retraiesc cu prieteni si fogi colegi".

230
www.dacoromanica.ro
 20) Intr -o lume in care alb-negrul ramane predominant,
am Incercat sa dau un strop de culoare prin cateva schite de
portret zugravite de adevarati graficieni. La Inceput
credeam ca. doar Ion Popescu-Gopo it surprinsese in liniile
desenelor sale, dar am aflat intr-un tarziu ca §i alti oameni de
talent imortalizasera Si pastrasera cu grija chipul lui Tudor.
$i daca ai descinde din lumea graficii, tot ai ramane
impresionat de numarul §i calitatea desenelor (aproximativ
650) realizate de-a lungul catorva ani buni de doamna
profesor Adelaida Mateescu. Expozitiile personale si
publicatiile in presa din Romania, dar si in cea romaneasca
de peste Ocean, dovedesc ca matematica se poate Intalni cu
arta si nu doar din cand in and. Inzestrata §i cu talent de
epigramist, a semnat catrene ce au Insotit portretele
profesorilor sai, ale colegilor §i elevilor pe care i-a facut sa
iubeasca matematica, portrete de actori §i politicieni, dar §i
de... teleasti.
Astfel, 1-am redescoperit pe Tudor Vornicu in
varianta Adelaidei Mateescu si nu oricum, ci ...De la A la
Infinit, chiar daca totul a avut un inevitabil sfarsit.
Portretele celor mai indragiti actori, realizate prin
anii '70 si '80 de aceeasi mans fermecata, le-am asezat cu
drag si dor in paginile imediat urmatoare.

231

www.dacoromanica.ro
Adelaida Mateescu - «Tudor Vornicu de la A la Infinit»

www.dacoromanica.ro
delete te." /tor% irL4.1 r -r Ver2-1..Zecu,

CarAr,+; ofre ; 414,e avw:c.e, ?

0 004%re: ? v14 wtoi AZ' "ke,) et r"4.01"a
tau InveAet oCrs-') Ira PtoudeJ t OTAIr V44171
cer ; e...6 14.2444. , fe:XCA ?

V,c40 loo-eeir;pucY err; vre-o tenfrc-Ldiace,

,c,,, Ite414.9 0.4T ; teat! N.4 ru44--0 ff; 4-r+ ?
trrsA) , r.4 e ,c4u .ese .Cfm..) 4 4c, ,c44-t.3
4.r. er a.& et) ppv:44.,

S.::: .4; v,...b-r irr.) -,,A,,,,,,,z '-et isrovie) zip ,

4vr.,..4.4 ei.e,i, "a o 4.er :: Ar-": tc.rreartZ Om-Ler
y
Los-..-+- '7.... ipweavr% ) 4SZr.ue, 1.- 441;

44- .6.C.man, er:2 ra ...1.w...r Tux.> tem Strift k.Z. vutr Auce.:
dersery rt.o) sr, "4: dfrwv 0 ItirnY 40**-÷/YA4) y <6) : t
Lisn.p...4: 4:4 as,...i. *rt..; 0 '284.6er I

Gheorghe Tomozei , "Sonete pentru Tudor Vornicu"

www.dacoromanica.ro
a.

7 + -1.1rwr.4 41" h mw.; A. e 0,1 4 1-4ferati

Am, 4 e M4; -t 4; jwv", X.4.) 7tJ diAtOrr
dre4.44.. i k4:0 dunr:: 'Dv 1,..9.Lee",
c2ra rL44) 04: 4w 14, , aSt4b.044.vr41:,

r, - 74.0 v v .64,4_044.44te, frog,e,

444 ot a.) te4..re, +,.,.e: rot) v vtio.1,1%.4)
4; ve-etintiu .1.444" FN 7-4ertato.)
4),,, et* ger,..sa - 4.1fr:K4 I, Ief si.D 7 r.) &Ayr !

44: ei ;veo ma.* e.., T 1 roNoilti.rr-ice.u4.;

444; c .4.0.4:e4 4; 4444 xopurNi.C.4.01
ic- vp.twn-ts e,, Atm, n.r,dagoe,9 ' ?; 44..11AM j
x4,6 ego e) wiLce -
Gyf 7t7 44,4, v; +^.) van".4: r,4:fra. cmj?
.a+ ,fte. -btr; 44+; ! croo ar.S.69÷1. 0,"4:

Q1,44r-r JNe -7-4:7;10-4-e4;

w...n44^,er 4986

Gheorghe Tomozei , "Sonete pentru Tudor Vornicu"

www.dacoromanica.ro
Paul Pfennings, "Tudor Vornicu din...amintiri"

www.dacoromanica.ro
Paul Pfennings, "Tudor Vomicu din...amintiri"

www.dacoromanica.ro
Teleastul vazut de Adelaida Mateescu

www.dacoromanica.ro
 , a

« Tripleta de Aur » in viziunea unui matematician.

Adelaida Mateescu

www.dacoromanica.ro
Cu ei a lucrat Tudor Vornicu...- Adelaida Mateescu

i3!

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
"Actorilor n-ai cele face, trebuie doar sd-i iube0 "

tV4W V,

\ 1...0

--/--
e7 ..--/_..---
..i."'

.--E..S

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
"Cu gandul la revelioanele de altadata"

www.dacoromanica.ro
 Orice ati spune, fiecare dintre not are sa le numim
a,s'a micile sale secrete. Uneori foarte marl §q dureroase,
alteori ca o dragoste pe care nu o uiti. Defi ti se pare ca s-a
stins, calatore,sti cu ea prin viata. $i toate femeile pe care
le vei intalni sau chiar, asta este extraordinar, pe care le-ai
inkilnit deja, au ceva din ea. Tuturor le construiegi un por-
tret robot portretul ei. (..)
In aproape 35 de ani de gazetarie am fost martor sau
am luat parte direct la o serie de intamplari, care de la in-
ceput m-am hotarti t sa le pastrez pentru mine, nu le-am re-
latat nici intr-un reportaj de gazeta, radio sau televiziune.
Poate ax, doar o farama sau o trimitere, sau uneori un per-
sonaj sa fi apa rut in ele. (..) ,5'i de multe on am regretat ce
nu am spus. A fost ,vi este un fel de al doilea persona] care a
trait §1 traieve odata cu mine, dar nu spre exterior. L-am
ferit de lume, 1-am ascuns. M-a aparat de multe ori. De
multe ori pe ell -am cautat. De fapt, din cauza lui n-am fost
niciodata singur.
Poate ca citind aceste randuri ,s1 cele ce vor urma, o
sa intelegeti cum §.i de ce atcitia ani, am dus in fond aceasta
existents dubla. Nu este nicio figura de stil qi apoi nu din
tot felul de consideratii §1 literatura este facuts viafa. Toc-
mai de aceea ma opresc aici cu explicatiile. ,Ftiu bine ca nu
aveti nevoie de ele. Cum nici eu nu mai vreau RI' mi le dau.
Nu ajutii la nimic. (.)
Tudor Vornicu

233

www.dacoromanica.ro
 Cuprins

«A fost Tudor Vomicu», de Dan Mihaescu 5

De ce Tudor Vomicu 9 7

Partea 1

Satul natal. Radacini putnene 15

Neam de Vornic 22
De la poalele Alpilor, pe Valea Domo§itei 25
Parintii, Nicolae §i Sylvana 30
Tudor sub semnul Varsatorului 39
Fratii lui Tudor, Guido §i Sergiu 44
Copilaria §i adolescenta 48

Partea a II-a

Trecatoarele iubiri 61
Tudor Vornicu, l'aventurier 74
Schite pentru un eventual autoportret 77
Familia, un capitol 82

Partea a III-a

Portret de ziarist 89
La ville Lumieres 100
Presupusa colaborare cu Serviciile Secrete 96
Mirajul televiziunilor franceze 110

Partea a IV-a

Totul pentru Televiziunea Romans 117

Eternele emisiuni 123
Si noua, ne lipsea un festival 135
Interviuri, interviuri. " 138

235

www.dacoromanica.ro
Partea a V-a

Tudor Vornicu la fin 155

Memoria unui nume 162

Partea a VI-a

La brat cu amintirea 171

Ganduri despre Tudor Vornicu semnate de Dan Mihaescu, Octavian
Sava, Grigore Popp, Aurora Andronache, Ileana Pop, Cristian Topescu,
Marie-Jeanne si Mircea Gherghinescu, Anca Fusariu, Dumitru Popescu,
Valeriu Lazarov, Katy Vasiu, Mircea Albulescu, Tudor Caranfil, Mia An-
ghene, Irina Nistor, Tiberiu Stama, Gheorghe Tomozei, Paul Pfennings,
Adelaida Mateescu

Epilog, de Tudor Vornicu 233

www.dacoromanica.ro
 Era timpul sä-lscoatem pe Tudor Vornicu din spatele ecranului si
sa-i red'am libertatea anilor copilariei, amintirea parintilor §i fratilor,
dorul de copii §i de mama §i cate putin din iubirile-i patimaw.

Este prima biografie a lui Tudor Vornicu, omul care a marcat

biografiile multora din art4tii §i jurnali§tii roman din a doua parte a
veacului trecut. Crainic sportiv la Radio, gazetar la «Sportul Popular»
in primii ani ai Republicii proletare, redactor la «Scinteia»,
corespondent Agerpres la Paris la inceputul anilor '60 §i om de
televiziune pans la sfarWul vietii, in aprilie 1989. Doua vieti s-au
impletit in destinul sau. Una quasi necunoscuta, despre care nu-i placea
sa vorbeasca, alta care 1 -a consacrat.
Annie Musca a incercat in premiers sa devoaleze o parte din
misterul acestui personaj, pe cat de orgolios, pe atat de fragil. Cu o
mama franco-italiand §i un tats din neamul raze§ilor putneni, Tudor
Vornicu a avut un destin pe masura aventurierului sau bunic,
piemontezul Guido Gianetti.

, .

Annie Musca s-a nascut la 16 noiembrie 1970 in Odobeytii Vrancei.

A studiat limba franceza la Universitatea din Fribourg - Elvefia.

II flYl
ISBN 978-973-8370-57-9 6 942094 860952

www.dacoromanica.ro