Executia Unui Bransament Monofazat Aerian by Radu Mihai CATINDATU - Puterea Sub Lupă ... Până La Bec!

2/19/2021 Executia unui bransament monofazat aerian by Radu Mihai CATINDATU | Puterea sub lupă ... până la bec!
Puterea sub lupă … până la bec!
Energia electrica o afacere rentabila si pentru tine
Executia unui bransament monofazat aerian by Radu

Mihai CATINDATU

i
21 Votes
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2013/09/radu-2.jpg)
NB:
Radu este unul dintre cei mai activi utilizatori ai blogului: scrie articole, sustine comentariile primite la
articolele sale si posteaza comentarii la multe alte articole care apar pe blog.
Radu este un electrician pasionat cu un dezvoltat spirit de observatie, capacitate de sinteza si bune
abilitati de comunicare. Efortul lui de documentare a articolelor scrise este de admirat. Radu este in
permanenta dispus sa invete. Apreciaza si valorifica fiecare comentariu primit la articolele sale.
Articolul: ” Inlocuirea unui tablou de sigurante by Radu Mihai

(https://stoianconstantin.wordpress.com/2013/09/18/inlocuirea-unui-tablou-de-sigurante-by-radu-
mihai/)” este unul cu o dinamica de accesari impresionanta:
Anul Total
2013 2.722
2014 23.817
2015 28.571
2016 34.173
2017 29.306
https://stoianconstantin.wordpress.com/2018/04/27/executia-unui-bransament-monofazat-aerian-by-radu-mihai-catindatu/ 1/63
La finalul articolului an inclus link-uri catre articolele scrise de dl Radu Mihai CATINDATU pe blog.
Stoian Constantin
Branşamentul electric este instalatia electrica ce face legătura între Reţeaua Electrică de Distribuţie
(RED) a Operatorului de Distribuţie (OD) si instalaţia electrică interioară a consumatorului.
Branşamentele pot fi monofazate sau trifazate. In articol voi vorbi de cele monofazate, aeriene, cel mai
întalnite în ţara noastră.
Părţile principale ale branşamentului sunt: BMP-ul ( Bloc de Măsură si Protecţie) monofazat in cazul de
faţă şi cablul de racord coaxial şi accesoriile acestuia.
Branşamentul poate conţine şi STENDER în cazul în care înălţimea cosoroabei la casă este mai mică de
4 metri până la sol sau ancorarea cablului de cosoroabă nu permite un gabarit mai mare de 5 metri
deasupra carosabilului.
Branşamentul este în gestiunea O.D. deşi in majoritatea cazurilor se afla pe proprietatea

consumatorilor. Gestiunea O.D. se termină la bornele ieşire contor.
Unul dintre documentele principale necesare unui branşament este Avizul Tehnic de Racordare (ATR)
ce se emite doar de O.D.
Voi descrie bransamentul pe părţi componente şi voi începe cu cea mai importantă: blocul de măsură si
protecţie.
Blocul de Măsură si Protecţie (B.M.P.)
Este principala componentă a bransamentului, in el realizandu-se măsurarea prin intermediul

contorului electric ( de aici denumirea “de măsură” ) si protectia instalatiei abonatului prin intermediul
intreruptoarelor si a altor dispositive de protectie ce le contine ( de aici denumirea “si protectie”).
Deasemenea BMP-ul limitează si curentul pe care il poate utiliza abonatul.
BMP-ul este o cutie de regulă pătrată din policarbonat ce se poate sigila de către OD si se amplasează
pe peretele exterior al locuintei abonatului preferabil cat mai spre stradă.
In figura 1 voi prezenta un BMP de productie Eximprod Grup Buzau.
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/1.jpg)
Acesta este format din carcasa de culoare gri ce se prinde de perete cu dibluri si holzsuruburi
(recomand diblu ø 10 si holzsurub 6 cu 80 mm) si capacul transaparent care permite citirea contorului.
Acesta este echipat cu un intreruptor automat diferential de 32 A curba de deschidere C, putere de

rupere la scurt-circuit de 10kA si un current diferential de 300 mA, productie EATON seria Moeller, il
vedem in Figura 2.
In stanga intreruptorului diferential numit pe scurt RCBO se afla montata Bobina de Declansare,
functionala la tensiunea de 24 de Volti. Aceasta cand este alimentata se actioneaza in pozitia “deschis”
si la randu-i prin extensia manetei actioneaza in pozitia “deschis” intreruptoul RCBO.
In Figura 3 vedem Bobina de Declansare:
In dreapta imaginii se afla accesoriile de prindere: doua holzsuruburi pentru plastic speciale si doua
bolturi de platic pentru a mentine la pozitie egala suprafetele bobinei cu cea a RCBO. Holzsuruburile
traverseaza intreg corpul bobinei pana la RCBO.
In Figurile 4 si 5 sunt prezentate pozitiile holzsuruburilor pe bobina pentru montaj.
Bobinele se pot atasa atat la intreruptoare diferentiale RCBO cat si la intreruptoare automate bipolare
in doua module sau intr-unul MCB.
Pentru bransamente se pot utiliza doar MCB in doua module. Sunt mai sigure si singurele care permit
intrarea fazei coaxialului in borna fara tranzitie de la aluminiu la cupru.
Sunt situatii in care instalatia interioara a abonatului nu permite montarea unui RCBO, acesta
declansand in mod constant sau chiar in unele situatii acesta nu a stat conectat deloc. Prin urmare am
utilizat MCB, cu conditia ca acesta sa fie de acelasi amperaj ca diferentialul, in cazul de fata 32 A si o
putere de rupere la scurt-circuit tot de 10 kA.
Modele de MCB utilizate pe bransamente sunt de regula 2Poli. Avand protectii atat pe nul cat sip e
faza.
In Figura 6 sunt puse in comparative un MCB si un RCBO utilizate in bransamente.
Culoarea “pink” a manetei este culoarea standard din codul culorior pentru amperaje pentru treaptea
de 32 Amperi. Se mai intalneste in mod frecvent si culoarea “galben” pentru treapta de 25 Amperi,
foarte des utilizata pentru bransamente.
Personal consider ca la consumurile gospodaresti din prezent 25 A insemnant aproximativ 5,5 kVA
este putin. Utilizez in mod constant 32A ce inseamna o putere maxim simultan absorbita de 7, 04 kVA
Motivele necompatibilitatii intre RCBO si instalatia interioara a abonatului sunt multiple! Cele mai
intalnite sunt urmatoarele:
» parti ale instalatiei interioare au fost effectuate defectuos utilizand nulul de protectie PE pe post de
nul de lucru N.
» Defect de izolatie intre nulul de lucru N si nulul de protectie PE. Indiferent ca PE are priza de
pamant proprie sau are ca sursa firul PEN al coaxialului.
» Defect de izolatie al fazei, iar instalatia casei este realizata pe teava de plumb si conductoare de tip
PLWA ( conductor cu izolatie din iuta si cauciuc natural).
» Defect de izolatie intr-o doza, pe matisajele la conductori si umiditate in exces.
» Defect de izolatie la motorul unei pompe care sta in mediu umed, cum ar fi motorul unei pompe
submersibile.
In primele doua cazuri RCBO nu va sta conectat niciodata! Am intalnit astfel de cazuri si am inlocuit
RCBO cu un MCB, desigur in astfel de situatii se cere si aprobarea O.D.
Renuntarea la protectia diferentiala nu este o solutie optima, ci de moment!
Preferabil este ca nonconformitatile instalatiei interioare sa fie reparate in asa fel sa accepte utilizarea
RCBO.
Problema incompatibilitatii RCBO cu instalatia interioara a abonatului este dezbatuta si in articolul

“Protectia diferentiala a bransamentelor” ce il are ca autor pe domnul Stoian Constantin.
In interiorul BMP intalnim si DPST-MN ce se traduce prin Dispozitiv de Protectie la Supra-Tensiune si

Monitorizarea Nulului.
Este un dispozitiv electronic ce are ca rol intreruprea alimentarii cu energie electrica a abonatului cand
acesta citeste in intalatie o tensiune mai mare de 270 de V sau cand Nulul PEN este rupt. Dispozitivul
necesita o impamantare proprie cu o rezistenta de 1500 de Ω.
Ca o particularitate dispozitivele de acest gen au functionat perfect la intreruperea nulului de retea insa
foarte putine la supra-tensiune, am intalnit multe cazuri in care la supra-tensiune s-au distrus pe sine.
In Figura 7 vedem un DPST-MN:
Acestea se conecteaza respectand cu strictete polaritatea firelor, daca sunt inversate faza cu nulul
declanseaza, acesta fiind o metoda anti-furt, deasemenea si ruperea prizei proprii de pamant duce la
declansarea acesteia.
In Figura 8 vedem un dispozitiv dezasamblat:
Declansarea o face prin cele doua fire de culoare albastra ce vor fi conectate la bornele bobinei de
declansare, firul de culoare maro reprezinta faza, cel alb nulul, iar galben-verde impamantarea proprie
notata in schemele standard cu Rpa.
Particularitate!
Personal aduc o modificare acestor dispositive: le inlocuiesc firele de alimentare cu unele mai lungi
prin cositorire, exact ca in fabricatie. Motivul fiind ca acestea vin din fabricatie sa fie conectate pe
intrarea in intreruptor, eu le mut pe iesire.
In cazul defectarii grave a DPST-MN ( scurt-circuit urmat de flacara deschisa) pana la sosirea echipelor
de interventie al O.D. proprietarul sa poate lasa deconectat dispozitiv prin actionarea intreruptorului.
In modul furnizat de fabrica oprirea ar fi imposibila, iar aceste dispozitive nu sunt infailibile.
Personal nu sunt de acord cu racordarea fara nici o protectie a unor dispozitive electronice direct la
RED.
La capetele firelor sertizez acel tip de “papuc furca”, care se monteaza perfect in contactii auxiliari ai
aparatejelor de JT produse de seria Moeller.
In Figura 7 este un dispozitiv modificat de mine, in majoritatea cazurilor firele catre bobina sunt de
culoare neagra!
In Figura 9 este tarusul prizei de pamant Rpa cu firul de conexiune in BMP. Firul este MYF de 2,5 mm
patrati culoarea Galben-verde.
Tarusul se bate sub BMP cu atentie ca acesta sa fie batut in pamant si nu in diferse reziduri de
constructii de la baza casei sau in placa de beton prea groasa, preferabilc at mai multa din suprafata a
acestuia sa intre in contact cu pamantul. Firul de la el la BMP se trece printr-o teava de PVC de ø 13.
Conexiunea firului de 2,5 mm MYF galben-verde de la tarus cu cel al DPST-ului de 0,75 mm patrati
MYF se face cu ajutorul unei riglete de 10 A montata in partea inferioara a BMP ca in Figura 10 unde
este incercuit cu rosu.
Bara de Nul este o piesa foarte importanta in orice BMP, aceasta se realizeaza din otel galvanizat si
contine 4 borne a cate 2 suruburi. Rolul sau fiind de tranzitie de la conductorul de aluminiu al cablului
coaxial la cele de cupru din interiorul BMP si de separare a PEN in nul de lucru N care merge la borna
de nul a intreruptorului si PE care devine nul de protectie si merge in tabloul din interiorul locuintei
abonatului.
In Figura 11 se vede bara de nul fixata de carcasa BMP prin intermediul a doua mici holzsuruburi.
Aceasta contine 8 suruburi M6 din otel galvanizat pentru a se realiza conectarea ferma a contuctorilor.
Conectarea se realizeaza in felul urmator: prin bornele din stanga se trece conductorul de nul al
coaxialului, prin ambele borne, in borna dreapta jos se conecteaza firul de Nul N de culoare albastra
care merge in borna intreruptorului, iar in borna dreapta sus conductorul galben-verde care merge in
interiorul locuintei. O exemplificare in Figura 12:
In BMP se utilizeaza ca punti intre aparataj ( bara nul, intreruptor, separator daca e cazul, contor si
coloana) din conductor FY sau MYF de 6 mm patrati. Niciodata mai subtire! Preferabil sa se pastreze
standardul culorilor. Ca in cazul de fata: rosu- faza, albastru- nulul de lucru, galben+verde – nulul de
protectie.
In Figura 13 am pozat puntile utiliate in BMP, acestora le-am adus o modificare ce o recomand:
dublarea capetelor, ofera mai multa suprafata de contact si este foarte important, pe ele circula intreg
consumul locuintei.
Partile mai lungi sunt intrarile in contoar, iar cele scurte in intreruptor, conductorul mic este puntea
dintre bara de nul si intreruptor, recomand ca partea din bara de nul sa fie mai lunga!
In urmatoarele imagini prezint mai multe situatii de lucrari executate de mine, situatii diferite de BMP
in care s-a utilizat si protectia diferentiala si cea fara diferential.
In Figura 14 este situatie cu RCBO si contor cu inducte.
In Figura 15 este o situatie in care nu s-a utilizat RCBO ci un MCB, contor electronic si cateva explicatii.
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/16_n.jpg)
In Figura 16 am incercuit cu rosu elementele de fixare ale contorului, niste barete din plastic in care se
insurubeaza un tip special de holzsurub, gaurile fiind executate in asa fel in cat sa se potriveasca orice
tip de contor utilizat in Romania.
Sunt 3 puncte de fixare. Coloanele abonatului trebuie sa vina direct in bornele iesire contor fara
intrerupere pana la tabloul interior. Si capetele coloanelor recomand sa fie dublate. Si in aceasta situatie
nu s-a putut utiliza RCBO.
In Figura 17 este o lucrare finalizata, cu capacul BMP-ului pus, deasemenea si carcasa de sub contor a
fost remontata.
In Figura 18 o lucrare completa.
In Figura 19 am pozat accesoriile unui BMP in stanga sus fiind suportul apartajului de protectie, o
piesa din plastic ce are rol de sina omega. In Figura 20 avem o cutie de BMP goala.
In Figura 21 am incercuit cu rosu rama anti-furt, o carcasa mica de plastic ce se ataseaza pe partea
superioara a aparatajului de protectie ce impiedica abonatul sa introduca diverse obiecte la bornele
aparatajului. In partea superioara a pozei este capacul transparent ce se fixeaza cu cele 4 suruburi
negre din colturile sale, suruburile sunt prevazute cu mici orificii prin care va trece sarma de otel a
sigiliului.
In Figurile 22 si 23, bobina de declansare, cu sau fara diferential.
Cu acestea am incheiat capitolul BMP-ului.
RACORDUL
Principalul element al racordului este cablul coaxial care se identifica cu codul: ACCBYY.
Acesta se gaseste de dimensiunile 10+10; 16+16 si 25+25. Cele mai uzuale fiind ultimele doua.
Eu personal utilizez exclusiv cel de 25+25 motivul fiind conductorul PEN care consider ca trebuie sa fie
suficient de gros pentru a suporta si impamantarea.
Exista si conductor coaxial de cupru cu codul CCBYY insa utilizarea sa pe retele din aluminiu va duce
la avarii in mod repetat la locul conexiunii pe stalp datorita oxidarii in mod diferit al celor doua
materiale. Ca dezavantaj mai are greutatea si costul mare.
In Figura 24 a pozat o sectiune a cablului coaxial, in imagine fiind cel de 16+16 cu faza masiva.
INTOTDEAUNA faza va fi conductorul izolat din mijloc.
La intrarea in BMP dar si la conectarea in retea se elimina mantaua exterioara cat este necesar ulterior
tresa din sarme de aluminiu va fi indepartata de faza si rasucita de la un capat pana se va obtine un
conductor monofilar.
Capatul de care s-a rasucit se taie, iar restul in cazul BMP v-a fi izolat cu banda izlatoare preferabil de
culoare ALBA. Aceasta fiind culoarea corecta pentru firul PEN, ca in Figura 25.
In Figura 26 este capatul unui cablu coaxial caruia i se elimina mantaua, sub aceasta se gaseste o
protectie din plastic transaparent foarte alunecos care impiedica lama cutitului sa intre in tresa de nul
si sa ii scada grosimea. Acea protectie se elimina si ea dupa taierea mantalei de jur-imprejur a cablului.
In Figura 27 se vede tresa de nul indepartata de firul de faza, inainte au fost eliminate mantaua si
protectia de PVC transparent.
Pe firul de faza se observa o culoare opaca, acela fiind o pulbere de aluminiu ramasa de pe firul de nul,
recomand stergerea ei, in cazul lucrul sub tensiune poate eletrocuta!!! Sau la aparitia umiditatii poate
creea mici scurt-circuite, se sterge usor cu o carpa.
In Figura 28 se vede firul de faza jumatate sters (dreapta), jumatate nu (stanga).
In Figura 29 s-a realizat rasucirea tresei de nul pana s-a obtinut un conductor monofilar, ulterior a fost
sectionat capatul de care s-a rasucit. Din firul de faza se sectioneaza functie de nevoie in BMP
preferabil ca asa cum se observa in imagine sa realizati o taietura perfect dreapta cu ajutorul unei
foarfeci pt teava PPR. Taietura dreapta permite conductorului sa intre cu grosimea totala pana la
capatul bornei si ofera cat mai multa arie de contact. Taierea cu patentul realizeaza o forma conica la
varf, acesta este o optiunea a mea! Nu este ceva obligatoriu.
In Figura 30 vedem conductorul de nul izolat cu banda izolatoare de culoare alba, aplicati minim doua
straturi. Faza a fost dezizolata la capat, intre 8 si 10 mm pentru a fi introdusa in borna intreruptorului
sau a separatorului daca avem BMP dotat cu separator ca in Figurile 31 si 32.
Conductorul de nul se lasa neizolat 30 de mm pentru a trece prin cele doua borne ale barei de nul.
Acesta fiind conexiunea in BMP, acum voi exemplifica conexiunea in retea, etapele de pregatire ale
cablului ramand aceleasi in mare parte, cu diferenta ca pe conductorul de nul nu mai aplicam izolatie.
Lungimea conductorului de nul va fi de aproximativ 10 centimetri, cat sa treaca prin doua cleme de
derivatie cu dinti.
Particularitate!!! Eu personal dezizolez si faza pe o lungime de maxim 4 centimetri, la capatul care intra
in clema de derivatie, in acest mod ne asiguram de un contact perfect pe conductorul de bransament,
ca in Figura 33.
Conectarea pe retea se face cu ajutorul clemelor de tip CDD (Clema de Derivatie cu Dinti) pentru retea
de cablu torsadat (izolat) si cu cleme de tip CDD-CN (Clema de Derivatie cu Dinti – Conductor
Neizolat) in cazul retelelor clasice. Este exemplificata in Figurile 34 si 35.
In Figura 36 este conexiunea firului de nul care se face INTOTDEAUNA cu DOUA cleme de derivatie
cu dinti! Se taie uneia dintre cleme prelugirea de cauciuc pentru a putea fi traversata de conductorul de
nul pana spre cealalta clema.
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/36-1.jpg)
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/36-2.jpg)
Fig 36.2
Recomand strangerea ferma a suruburilor clemelor pana la ruperea capului dinamometric. Pe stalp
cablul coaxial trebuie lasat cu o cotitura orientata in sus, pentru a evita infiltrarea apei de ploaie in
interiorul mantalei, un lucru des intalnit, prin urmare este necesar realizarea acestei forme prezentate
in Figura 37
Intinderea cablului coaxial se face cu ajutorul Clemei de Intindere Bransament (CIB), preferabil pentru
cablu coaxial CIB 65, pe care il vedeti in Figurile 38 si 39 , acesta se blocheaza pe cablu cu ajutorul a
doua pene din plastic ce se gasesc in interiorul clemei. Exista mai multe modele de cleme de intindere
pe piata, atat pentru cabluri coaxiale cat si pentru TYIR.
STENDERUL
Este un ansamblu format dintr-o teava de 1,5 toli galvanizata, care trece prin acoperisul casei pana sub
streasina si are rolul de ancora cablul de bransament la o inaltime corespunzatoare in cazul in care casa
este prea mica sau avem o traversare peste carosabil.
Tendinta in ultimi ani a fost de eliminare a acestuia din motivul ca necesita realizarea unei gauri destul
de mari in invelitorile de acoperisuri si in multe cazuri se lasa cu infiltratii. Ansamblul se utilizeaza
acolo unde este impetuos necesar. In Figura 40 vedem un stender.
Accesoriile unui stender sunt:
Dopul sau capul de stea cum mai este numit popular, un ansamblu de plastic ce premite intrarea in
teava de metal a cablului coaxial dar nu si a apei de ploaie. In Figura 41 vedem dopul ce este format
din doua parti, cea marcata pe desen de mine cu litera “A” este partea ce trece cablul prin ea ca in
Figura 42 si se fixeaza in captul tevii ca in Figura 43. Iar partea notat cu litera “B” este capacul ce se
infileteaza in partea a si deserveste drept acoperis.
In partea stanga a Figurii 41 este dopul montat din ambele piese.
In Figura 42 se observa un adaos de banda cauciucata pe piesa “A”, am adaugat-o pentru mai multa
stabilitate in captul tevii. Acestea sunt concepute special pentru diametrul interior al unei tevi de 1,5
toli.
Bratara de bransament pentru stender, apare atat in Figura 43 dar si in Figurile 44 si 45. De acesta se
prinde agrafa CIB-ului, se fixeaza pe stender cu ajutorul a doua suruburi cu piulita M8, eu am gresat
suruburile pentru o eventuala demontare in timp, lucru pe care il recomand. Acesta se monteaza la o
distanta de 15-20 cm mai jos ce capatul tevii.
In Figura 46 este un guler de gauciuc ce se ataseaza la baza stenderului unde intra in tabla, sub guler se
monteaza o tabla special prelucrata pentru a inconjura stenderul, aceasta este recomandat sa fie
montata cu holzsuruburi cu garnituri de cauciuc si sa se adauge un strat de silicon intre aceasta si tabla
casei. Deasemenea recomand adaugarea de silicon si la marginile gulerului.
Bridele de fixare sunt componente realizate din platbanda de otel galvanizat prevazuta cu doua gauri
de ø 8 pentru fixarea cu holzsurub si diblu de plastic. Acestea fixeaza stenderul de perete ca in Figura
47.
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/47-
1.jpg)
Recomand prinderea acestora cu holzsurub de ø 8 mm si lungime de 100mm cu cap hexagonal si diblu

de ø12 mm, introduceti doua dibluri unul dupa celalat. Recomand acest model de dibluri:
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/47-2.png)
Fig 47.2
In Figura 48 este inca un exemplu de stender.
In cazul in care nu se utilizeaza stender CIB-ul va fi prins de zidul casei sau de structura de lemn cu
ajutorul acestei ancore din Figura 49, in cazul utilizarii pe beton se foloseste impreuna cu un diblu de
plastic de ø 14mm. Ancora trebuie stransa foarte ferm.
In cazul in care nu se utilizeaza stender cablul coaxial va intra direct in tubulatura de PVC care langa
ancorare va avea o forma asemanatoare unui baston pentru a preveni patrunderea apei in interiorul
tevii care ar conduce-o in interiorul BMP-ului.
In interiorul tevii de metal a stenderului cablul coaxial trebuie sa stea in teava de PVC fara a atinge
teava metalica!!!!
Cablul coaxial va fi introdus pe tubulatura PVC tip U ignifugat de ø 32 de la nivelul ancorari sau
capatul stenderului pana la intrarea in BMP. Deteriorarea acestui tub poate fi considerata tentativa de
furt de energie electrica!
Coloanele
Sunt conductoarele care fac legatura intre BMP (mai exact bornele iesire contor si bara de nul) si
tabloul din locuinta abonatului. Acestea se realizeaza din conductor de (recomandat) FY sau MYF de 6
mm patrati, NU mai subtire.
Respectati codul culorilor!
Rosu sau Maro – Faza
Albastru – Nul de lucru
Galben+Verde – Nul de protectie (impamantare)
Coloanele se pozeaza prin tub de PVC tip U ignifugat de ø 25 de la iesirea din BMP pana in interiorul
locuintei.
Tuburile de PVC se monteaza pe perete cu ajutorul clemelor multiquik precum cea din Figura 50.
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/50.png)
Pentru ancorarea cablului coaxial de stalp se utilizeaza bratara de bransament care variaza functie de
tipul de stalp de care va fi ancorat.
Situatii de racord:
Daca de la ancorarea de cladire (stender sau ancora) pana la stalpul de retea avem o distanta mai mare
de 30 de metri se impune utilizarea unui stalp indermediar. Cablul coaxial va fi trecut prin stalpul
intermediar printr-o armatura de tip ASA 300 reprezentata in Figura 51.
Daca de la ancorarea de cladire (stender sau ancora) pana la stalpul de retea avem o distanta mai mare
de 50 de metri, se impune utilizearea unui stalp intermediar, iar cablul coaxial va fi trecut prin doua
CIB-uri pe stalpul intermediar si se va face intindere intre ancorarea de cladire si stalpul intermediar
dupa care inca o intindere intre stalpul intermediar si cel de retea.
Bransamentele pot avea ca suport stalpi, metalici sau de beton, in incinta proprietatii abonatului sau pe
spatiul public, functie de tipul de ATR, in Figura 52 vedem un bransament realizat pe stalp tip SE4 in
incinta proprietatii. Coloanele de la el la abonat se pot poza atat aerian cat si subteran.
Nu utilizati cablul coaxial inadit!!!
Ruperea sau deteriorarea sigiliilor este strict interzisa si se considera furt de energie ele, fapt ce
constituie infractiune!
Preferabil ca acesta sa fie lung de la conexiunea in RED pana la borna intreruptorului respectiv bara de
nul.
Imaginile sunt poze realizate de mine la lucrari efectuate personal in cadrul unei societati acreditate
ANRE si cu avizul OD!
Pentru incheiere alatur prezentarii cateva poze cu un bransament dezafectat, care a fost inlocuit in
cadrul unei lucrari, dar si cu un model de BMP mai rar intalnit si de slaba calitate!
Ca o continuare a acestui articol voi mai scrie un articol ce dezbate tratarea firului de nul in interiorul
BMP-urilor dar si alte mici particularitati!
In imaginea de mai jos este seria mai rara de BMP cu o astfel de echipare
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/54-fbvechi.jpg)
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/55-firida-veche.jpg)
(https://stoianconstantin.files.wordpress.com/2018/04/56-stender-vechi.jpg)
Va recomand sa cititi si alte articole scrise de dl Radu Mihai

CATINDATU
Asupra sigurantelor automate jt din tablourile de distributie by Radu

Mihai si Klaxxy
(https://stoianconstantin.wordpress.com/2013/11/05/asupra-
sigurantelor-automate-jt-din-tablourile-de-distributie-by-radu-mihai-
klaxxy/)
Intreruptor automat bipolar intr-un modul by Radu Mihai

(https://stoianconstantin.wordpress.com/2013/11/30/intreruptor-
automat-bipolar-intr-un-modul-by-radu-mihai/)
Intreruptor automat cu protectie magnetica, termica si diferentiala by

Radu Mihai
(https://stoianconstantin.wordpress.com/2014/04/03/intreruptor-
automat-cu-protectie-magnetica-termica-si-diferentiala-by-radu-
mihai/)
Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

(https://stoianconstantin.wordpress.com/2014/09/19/stalpi-cu-barba-
in-mediu-urban-by-radu-mihai/)
Va recomnad si alte articole de pe blog cu tematica complementara
Bransament monofazat sau trifazat?

(https://stoianconstantin.wordpress.com/2011/10/23/bransament-
monofazat-sau-trifazat/)
Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

(https://stoianconstantin.wordpress.com/2008/01/13/ce-trebuie-sa-
stiu-despre-bransamentul-meu/)
Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

(https://stoianconstantin.wordpress.com/2007/12/18/protectia-
diferentiala-a-bransamentelor-electrice/)
Bransamente pe stil nou, gata stricate

(https://stoianconstantin.wordpress.com/2007/12/14/bransamente-
pe-stil-nou-gata-stricate/)
Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT

35-75 vol 1din 4
(https://stoianconstantin.wordpress.com/2018/03/14/istoricul-fiselor-
tehnologice-de-realizare-a-bransametelor-2-re-ft-35-75-vol-1din-4/)

35-83 vol 2 din 4
tehnologice-de-realizare-a-bransametelor-2-re-ft-35-83-vol-2-din-4/)

35-91 vol 3 din 4
tehnologice-de-realizare-a-bransametelor-2-re-ft-35-91-vol-3-din-4/)

35-2001 vol 4 din 4
tehnologice-de-realizare-a-bransametelor-2-re-ft-35-2001-vol-4-din-
4/)
Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice

de distributie publica in reglementarile ANRE
(https://stoianconstantin.wordpress.com/2016/12/12/compatibilitatea-
instalatiilor-electrice-interioare-cu-retelele-electrice-de-distributie-
publica-in-reglementarile-anre/)
Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

(https://stoianconstantin.wordpress.com/2015/11/18/asupra-
documentarii-masurilor-corective-in-ljt/)
Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la

reteaua stradala
(https://stoianconstantin.wordpress.com/2015/08/23/vecinii-
rautaciosi-si-necooperanti-impiedica-racordarea-la-reteaua-
stradala/)
Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

(https://stoianconstantin.wordpress.com/2015/05/17/influenta-
asupra-cpt-a-echilibrarii-longitudinale-in-retelele-stradale/)

Fig 53
Etichete: aer conditionat (https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/aer-conditionat/), agrafa

(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/agrafa/), ANRE
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/anre/), aspiratie
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/aspiratie/), bimetal
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/bimetal/), BMPM
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/bmpm/), BMPT
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/bmpt/), bolt
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/bolt/), bormasina
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/bormasina/), bransament
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/bransament/), centrala termica
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/centrala-termica/), conductor
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/conductor/), contact electric
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/contact-electric/), contact slab
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/contact-slab/), contor UGP
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/contor-ugp/), curatenie
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/curatenie/), declansare
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/declansare/), Eaton
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/eaton/), efect pelicular
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/efect-pelicular/), electrician autorizat
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/electrician-autorizat/), F7G
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/f7g/), fabrica de bani
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/fabrica-de-bani/), faza
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/faza/), instalatie interioara
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/instalatie-interioara/), Intenc
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/intenc/), intreruptor
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/intreruptor/), Klaxxy
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/klaxxy/), lucrari de slaba calitate
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/lucrari-de-slaba-calitate/), lucru sun tensiune
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/lucru-sun-tensiune/), MCB
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/mcb/), Miniature Circuit Breaker
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/miniature-circuit-breaker/), modul de faza
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/modul-de-faza/), modul de nul
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/modul-de-nul/), Moeller
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/moeller/), nul de lucru
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/nul-de-lucru/), nul de protectie
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/nul-de-protectie/), oxidare
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/oxidare/), protectie diferentiala
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/protectie-diferentiala/), protectie maximala de curent
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/protectie-maximala-de-curent/), Radu Mihai
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/radu-mihai/), Radu Mihai Catindatu
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/radu-mihai-catindatu/), Schrack
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/schrack/), siguranta automata
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/siguranta-automata/), sina
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/sina/), sina omega
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/sina-omega/), singurante
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/singurante/), solenoid
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/solenoid/), Stoian Constantin

(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/stoian-constantin/), suprasarcina
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/suprasarcina/), surubelnita
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/surubelnita/), tablou electric
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/tablou-electric/), zugraveala
(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/zugraveala/)
This entry was posted on 27/04/2018 at 13:09 and is filed under Blocuri de masura si protectie (BMP).
You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or
trackback from your own site.
17 răspunsuri to “Executia unui bransament monofazat aerian by

Radu Mihai CATINDATU”
Mihai Says:
27/06/2018 la 12:07 | Răspunde
Ieri, în plenul Camerei Deputaților, a fost votată legea prosumatorilor cu 279 de voturi pentru din
285. Aceasta este o veste excelentă!
http://www.cdep.ro/comisii/industrii/pdf/2018/rp198_17.pdf Legea a primit 279 de voturi din

285.
Mi se pare interesant.
stoianconstantin Says:
27/06/2018 la 20:12
Pt ca v-ati entuziasmat si pentru ca ati postat o informatie utila voi dedica un articol acestui
subiect!
Vineri 22.06.2018 am participat la o discutie la Agentia Fondurilor de Mediu care pregateste un
regulament pentru finantarea a 200000 (duazecidemii) de centrale fotovoltaice in regim 80%
contributia statului de mica putere (inca nu s-au decis 1, 2, 3 sau 6 kW) care urmeaza sa fie
instalate in gospodariile solicitantilor.
Acesta actiune se bazeaza pe facilitatele introduse prin „legea prosumerilor”
Succes!
SGC
fritz Says:
26/07/2018 la 22:46 | Răspunde
Cateva mici intrebarii:
1. Tubul „frumos„ montat aparent pe stalp este destinat montajului aparent? Are rezistenta la UV
(cart timp)? Are rezistenta mecanica (corespunzatoare pentru montaj sub 2m)? Si la ce domeniu de
temperatura este destinat sa isi mentina parametrii? In Egipt e bun? Dar in Romania?l In cat timp
ajunge sa fie casant sa se descompuna astfel incat conductoarele sa fie supuse la agresiunea
neintentionata a mediului?. Sub durata normata de functionare?
2. Doar din PRB mai poti interveni la stalpul oe care e montat bransamentul aparent cu tub montat
pe stalp? sau cu mare grija. Ori poti pune scara peste esteticul si frumosul tub?
3. tub in tub fara mufe?
Concret.
Cu toata stima privind solutiile „electice„ analizati urmatoarele obs. la poze:
Fig 15 Tub, intrare pe sus, aparent, presetupa deficitara, in timp va intra apa in BMP.
Fig 17: Tub aparent„ non UV„ si coloana abonat cu traseu sinuos, neinspirat ales in cazul ingroparii
ulterioare in tencuiala. (curbe. tragere, doze la doua curbe=…texte)
Fig 18, 47, 52: cautati recomandarile producatorilor tubului privind montajul aparent. Exista asa
ceva in declaratiile de conformitate. Nu cred.
Cu stima colegiala, puneti va rog daca considerati ca deranjeaza mesajul pe privat.

TED
27/07/2018 la 18:09
Buna ziua,
Nu ne suparam (cel putin eu nu ma supar!)! Daca comentariile sunt bine intentionate si cu un

ton adecvat sunt binevenite.
In principiu ati punctat cateva probleme corect si care se regasesc pe scara larga la bransamente.
Da, pe orice stalp pe care avem o coborare in cablu nu se va mai putea urca cu scarite. In general
acestea sunt din ce in ce mai rar. Se folosesc instalatiile de ridicat de tip scari macanice sau mai
des de tip „PRB”
Da si in privinta tubului berman s-ar putea sa constatam ca nu va resizta 30 de ani in soare si ca

dupa 15-20 ani va trebui sa fie inlocuit. Vom vedea atunci!
Va invit, daca timpul va permite, sa scrieti si Dvs un articol pe blog pe orice tema legata de
retelele de distributie si/sau de activitatile asociate licentei de distributie publica a energiei
electrice.
Cautati pe net un articol similar cu cel scris de Radu. Eu am cautat, sunt extrem de putine.
Preocuparea si efortul de comunicare facut de Radu este admirabil.
Mi-as dori ca sa avem initiative de acest gen din partea cat mai multor colegi care stapanesc
bine/foarte bine un domeniu/tehnologie/lucrare energetica sau care cel putin au „curajul” sa
puna in discutie un subiect tehnic expunandu-si parerea personala
Va multumesc!
Toate cele bune!
SGC
RADU Says:
27/07/2018 la 20:47
Cateva mici lamuriri:
Tubul „frumos” montat aparent pe stalp.. nu este montat de mine, poza am facut-o eu pentru
articol, NU si lucrarea!!! Nu stiu prea multe detalii despre materialele folosite. Da, se poate urca
si cu scara, cu conditia ca aceasta sa nu fie plasata pe parte cu tubul, permite acest lucru pe cele 3
fete ramase libere ale stalpului cum ar fi si cea dinspre strada, suficient cred eu.
Tubul Bergman ce se comercializeaza in magazinele de specialitate cu profilul retele electrice

este conform cu cerintele Operatorului de Distributie din zona. Specificatiile tehince ale celor
trei marci de teava Bergman cele mai uzuale in Romania fiind vorba de 3 producatori mari (
roman, polonez si italian) nu le mai dau si numele, au fost studiate si aprobate de O.D., in zona
unde sunt amplasate bransamentele din articol este Electrica Distributie, deci s-a lucrat cu
materialul oarecum impus de societate.
Nu fac bransamente in Egipt, deci nu ma intereseaza daca este bun pentru acolo… pentru
Romania stiu ca este bun, am demontat acest tip de tub dupa 12 ani de la montaj si nu era
casant.
Presetupa „deficitara” folosita in B.M.P din Fig. 15, este venita din fabricatia B.M.P-ului, intra pe
interiorul tubului si are o inaltime de 4 cm, este produsa de Eximprod Buzau, unele dintre cele
mai bune B.M.P-uri, NICIODATA nu a trecut apa de ele, nu are fizic cum, doar daca B.M.P ar fi
scufundat complet in apa.
Pozitia din Fig. 17… daca in acel caz ATR mi-a impus iesirea si intrarea din BMP pe partea
inferioara a acestuia, B.M.P a fost achizitionat cu acesta structura, iar tabloul de sigurante este
fix in locul in care tubul intra in perete, propietarul nu mi-a permis sa il mut in alt loc si .. la 10
cm de B.M.P am acel zid… spune-ti dumneavostra va rog o solutie mai inspirata de a poza
traseul coloanelor.
Tubul ce protejeaza cablul coaxial sau torsadat (functie de caz) pana in B.M.P, O.D. impune (cel
putin Electrica) sa fie aparent. Zeci de mii de bransamente in Romania sunt construite in acest
mod, doar Enel ce foloseste teava corugata, nu am comis eu o eroare de constructie/montaj…
Viorel Says:
23/11/2019 la 23:30 | Răspunde
Buna seara,
Am vazut ca in prezent, majoritatea OD au mutat disjunctorul in aval de contor pentru a permite

acestuia sa rămână sub tensiune chiar si in situatii de suprasarcina sau daca utilizatorul actioneaza
disjunctorul și in amonte de contor utilizeaza un separator.
Ce rol îndeplineste acest separator ? Care sunt situatiile in care este necesara separarea retelei de
contor ?
24/11/2019 la 08:42
Buna dimineata,
De exemplu la schimbare contor sau la alte lucrari de mentenanta.
Pe de alta parte montarea unui echipament de protectie in zona punctului de delimitare a
gestiunii permite stabilirea /asumarea mai clara a responsabilitatilor privind evenimentele care
pot aparea
SGC
George Gheorghe Says:

08/05/2020 la 09:35 | Răspunde
De ce se leaga nulul asa-zis de protectie care merge la consumator, direct din retea si de ce este
acelasi cu nulul de lucru?
Daca se actioneaza doar partea de nul al sig bipolare prin scoaterea pargiei, se poate fura curent
prin nulul asazis de protectie care e tot nulul de lucru.
08/05/2020 la 20:38
Pana la urma Dvs deja aveti raspunsul respectiv aveti o convingere legata de asa-zisul nul de
protectie!
Pe cat pare este vorba de o convingere veche. Va propun sa depasiti faza in care cautati validare
si sa treceti in etapa in care sa ne impartasiti acesta convingere si solutia corectarii greselii
frecvente pe care o incriminati.
Toate cele bune!

SGC
Marin Magureanu Says:

07/06/2020 la 07:29 | Răspunde
Salut numele meu este Marin am si eu o nelamurire:
Pe casa scarii am o siguranta cu diferential de 32A cu protectie la supratensiune, siguranta fiind

Moeller, problema este ca de cate ori se arde un bec in casa sare siguranta + sare siguranta de pe
scara. Ce se poate face?
Mai mentionez faptul ca toate sigurantele din casa sunt cu diferential, Nu mai spun faptul ca daca
fac scurt pe prize sau fac scurt pe lumina sare sigurantele din casa si sare si siguranta de pe scara.
Ce pot face in asemenea situatie? Cine ma poate ajuta cu un sfat?
Multumesc pt intelegere.
07/06/2020 la 12:31
Buna ziua dl Marian!
Este necesar sa coordonati protectiile!
La un scurtcircuit in casa ambele protectii il simt. Avand conditii de functionare protectiile sunt
la concurenta. Pot actiona intruptoarele oricare dintre ele sau amandoua asa cum se intampla de
fapt.
Din pdv electric cele doua protectii inseriate sunt foarte apropiate, ca si cand ar fi practic in
acelai tablou.
Trebuie sa realizati intre ele cel putin o trepta de curent, cel putin in materie de reglaje, atat
pentru protectia maximala de curent cat si pentru protectia diferentiala.
O alta abordare respectiv o abordare complementara ar fi sa alegeti curbele de declansare, ale

celor doua intrruptoare inseriate pe calea de curent, astfel incat sa asigurati conditii de
functionare intai a protectiei din casa si apoi a celei de pe casa scarii daca protectia din casa se
„gripeaza”!
Primul pas a fost facut! Va preocupa problema! Meditand asupra celor de mai sus sunt convins
ca veti gasi solutia!
Ii voi semnala si lui Radu mesajul Dvs poate intervine si el! El e mai cooperant decat mine: va
poate da „rata, impuscata”! Eu v-am dat doar „pusca”!
Succes!
SGC
marinmagureanuyahoocom Says:
07/06/2020 la 13:49
Mulțumesc siguranță generala este Moeller de 32a mperi cu diferențial și are arc de rupere 4,5
kA iar în casă am a doua sig pusa pe general aceasta fiind un general secundar și este bipolara
simplă și are arc de 4,5 kA și este un Gewiss.
Până să pun al doilea general în casă tot așa sarea sarea cea din casa și după aceea sarea și aia de
afara.
Mentionez faptul că nu face numai la mine face in tot blocul.
Multumesc pt înțelegere. Mentionez faptul că sig gen este la parter și eu stau la et 4.

07/06/2020 la 14:16
Mentionez faptul ca sig generala este de 32 amperi cu diferential si protectie la supratensiune
si este marca Moeller iar al doilea general pe care l-am pus este o sig bipolara simpla fara
diferential marca Gewiss si este de 25 amperi si amandoua au arcul de strapungere la 4,5 kA.
Eu stiu ca daca al doilea general este mai mic decat cel de pe scara ar trebui sa sara generalul din
casa si cel de pe scara nu ar mai trebui sa sara.
Am sig de 10A, lumina 20A amperi aer conditionat 16 amperi 3 buc pt priza toate aceste
sigurante sunt cu diferential iar al doilea general din casa este un bipolar de 25amperi fara
diferential.
Pana sa pun a doua sig pe general in casa tot la fel sarea si cea din casa si cea de pe scara.
Mentionez faptul ca acest lucru se intampla in tot ansamblul rezidential unde stau in Jilava,
acest lucru nu este numai la mine.
Sig generala este un Moeller xpole care are si protectia la supratensiune. Va intreb si eu prostie
pt ca nu stiu, daca scot protectia la supratensiune ce se va intampla? Si pt ca sa umblu in sig
generala trebuie cumva sa chem Enel-ul? Are cumva sigilu pus de Enel?
MULTUMESC PT INTELEGERE.VA ROG SA-MI SPUNETI SI MIE UNDE ESTE GRESEALA?
o Says:
07/06/2020 la 19:18
Se poate intampla foarte usor ca sa fie de vina caracteristica curent-timp al sigurantelor si daca
la toate locuintele se manifesta atunci eventual ca sa fie problema de proiectare sau de executie.
Unde sunt montate contoarele apartamentelor si cum este alimentat blocul de locuinte respectiv
fiecare apartament are contract separat pentru energie electrica ?
Simptomul ce ati prezentat este caracteristic situatiei cand arderea becului clasic cu filament
produce un varf de curent peste valoarea de prag al protectiei si neavand temporizare pentru
aceasta valoare ori temporizarea este insuficienta iar protectia declanseaza automat insa pe
nevazute nu pot fi excluse si alte cauze.
Partea de supratensiune in principiu n-ar trebui sa aiba legatura cu problema in cauza. Arderea
becurilor clasice poate avea la baza calitatea proasta al becului respectiv o tensiune de retea mai
mare, in loc de 230V, 240V sau si mai mult.

07/06/2020 la 20:08
Contoarele sunt montate la intrarea in bloc pe casa scarii si imediat dupa contoare se afla tabloul
de sigurante generale.Cat priveste contractele de furnizare a energiei electrice fiecare propietar
are contract de furnizarea enrgiei electrice cu enel.
Stau si ma gandesc un lucru si nu pot sa-mi dau seama cat de adevarat sa fie dar in cazul in care
blocul are o imapantare defectoasa facuta si care nu este calitativa, stau si ma gandesc ca la o
instalatie cu impamantare facuta corespunzator o parte din tensiune in cazul unui scurt circuit
ar trebui sa se scurga pe impamantare.
Eu stiu ca la blocurile comuniste cand se intampla un scurt circuit foarte rar se intampla sa sara
siguranta generala de obicei sareau cele din casa iar daca erau calibrate mai gros cele din casa
abia atunci sarea generala din tablou sau foarte rar sig generala pe toata scara.Am atasat si
trimis niste poze cu contoarele si tabloul de siguranta.
Multumesc pt intelegere.
RADU Says:
07/06/2020 la 21:44
Bună seara!
Ați precizat un aspect important: curentul de rupere la scurtcircuit este de 4,5kA atât pe
siguranța de branșament cât și pe cea din interiorul casei, de pe circuitul de lumină. Cea de pe
branșament ar trebui să fie de 10kA, poate rupe un arc mai puternic, deci este puțin mai lentă.
Asta doar când vorbim de arderea unui bec care o declanșează pe cea de 4,5kA.
În cazul unui scurtcircuit între faza și nul dacă distanța este relativ scurtă între tablou și firidă și
cea de 10kA va reacționa! Însă nu așa de frecvent.
NU deconectați protecția la supratensiune, nu are nici o legătură cu declanșarea siguranței. Acea

protecție vede anomalii din instalația Operatorului de Distribuție, nu din instalația
consumatorului!
Nu consider necesara utilizarea protecțiilor diferențiale pe circuitele de lumină!
marinmagureanuyahoocom Says:
30/06/2020 la 13:43
Multumesc pt sfat am pus al doilea general in casa de 25 amperi cu 6kA putere de rupere si am
facut un scurt circuit in casa, iar drept rezultat sare doar siguranta din casa iar cea de pe casa
scarii nu mai sare.
Am pus una de 6kA pt inceput iar daca nu dadea rezultat incercam cu 10kA dar vad ca cu cea
de 6kA este destul de buna.
Multumesc pt sfaturi.
Blog la WordPress.com.
Entries (RSS) and Comments (RSS).

Executia Unui Bransament Monofazat Aerian by Radu Mihai CATINDATU - Puterea Sub Lupă ... Până La Bec!

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Executia Unui Bransament Monofazat Aerian by Radu Mihai CATINDATU - Puterea Sub Lupă ... Până La Bec!

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2/19/2021 Executia unui bransament monofazat aerian by Radu Mihai CATINDATU | Puterea sub lupă ... până la bec!

Puterea sub lupă … până la bec!

Energia electrica o afacere rentabila si pentru tine

Executia unui bransament monofazat aerian by Radu

Articolul: ” Inlocuirea unui tablou de sigurante by Radu Mihai

Branşamentul este în gestiunea O.D. deşi in majoritatea cazurilor se afla pe proprietatea

Blocul de Măsură si Protecţie (B.M.P.)

Este principala componentă a bransamentului, in el realizandu-se măsurarea prin intermediul

Deasemenea BMP-ul limitează si curentul pe care il poate utiliza abonatul.

In figura 1 voi prezenta un BMP de productie Eximprod Grup Buzau.

Acesta este echipat cu un intreruptor automat diferential de 32 A curba de deschidere C, putere de

In Figura 3 vedem Bobina de Declansare:

In Figurile 4 si 5 sunt prezentate pozitiile holzsuruburilor pe bobina pentru montaj.

In Figura 6 sunt puse in comparative un MCB si un RCBO utilizate in bransamente.

Renuntarea la protectia diferentiala nu este o solutie optima, ci de moment!

Problema incompatibilitatii RCBO cu instalatia interioara a abonatului este dezbatuta si in articolul

In interiorul BMP intalnim si DPST-MN ce se traduce prin Dispozitiv de Protectie la Supra-Tensiune si

In Figura 7 vedem un DPST-MN:

In Figura 8 vedem un dispozitiv dezasamblat:

In Figura 14 este situatie cu RCBO si contor cu inducte.

In Figura 18 o lucrare completa.

In Figurile 22 si 23, bobina de declansare, cu sau fara diferential.

Cu acestea am incheiat capitolul BMP-ului.

In Figura 28 se vede firul de faza jumatate sters (dreapta), jumatate nu (stanga).

Accesoriile unui stender sunt:

In partea stanga a Figurii 41 este dopul montat din ambele piese.

Recomand prinderea acestora cu holzsurub de ø 8 mm si lungime de 100mm cu cap hexagonal si diblu

In Figura 48 este inca un exemplu de stender.

Respectati codul culorilor!

Rosu sau Maro – Faza

Albastru – Nul de lucru

Galben+Verde – Nul de protectie (impamantare)

Nu utilizati cablul coaxial inadit!!!

Va recomand sa cititi si alte articole scrise de dl Radu Mihai

Asupra sigurantelor automate jt din tablourile de distributie by Radu

Intreruptor automat bipolar intr-un modul by Radu Mihai

Intreruptor automat cu protectie magnetica, termica si diferentiala by

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

Va recomnad si alte articole de pe blog cu tematica complementara

Bransament monofazat sau trifazat?

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Bransamente pe stil nou, gata stricate

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

Vecinii rautaciosi si necooperanti impiedica racordarea la

Influenta asupra CPT a echilibrarii sarcinii in lungul retelele stradale

Etichete: aer conditionat (https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/aer-conditionat/), agrafa

(https://stoianconstantin.wordpress.com/tag/solenoid/), Stoian Constantin

17 răspunsuri to “Executia unui bransament monofazat aerian by

http://www.cdep.ro/comisii/industrii/pdf/2018/rp198_17.pdf Legea a primit 279 de voturi din

Cu stima colegiala, puneti va rog daca considerati ca deranjeaza mesajul pe privat.

Nu ne suparam (cel putin eu nu ma supar!)! Daca comentariile sunt bine intentionate si cu un

Da si in privinta tubului berman s-ar putea sa constatam ca nu va resizta 30 de ani in soare si ca

Preocuparea si efortul de comunicare facut de Radu este admirabil.

Tubul Bergman ce se comercializeaza in magazinele de specialitate cu profilul retele electrice

Am vazut ca in prezent, majoritatea OD au mutat disjunctorul in aval de contor pentru a permite

George Gheorghe Says:

Toate cele bune!