UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

”ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
MANAGEMENT SI AUDIT IN AGRICULTURA

PROIECT LA MANAGEMENTUL PERFORMANTEI

CONF. UNIV. DR. UNGUREANU GEORGE

MASTERAND,
Volintiru Amalia

IAŞI, 2021
CUPRINS

INTRODUCERE
Capitolul 1 PREZENTAREA FERMEI AGRICOLE S.C. PANIFCOM S.R.L. IAŞI
Capitolul 2. STRATREGII PRIVIND PERFORMANTA
Capitolul 3. OBIECTIVELE FERMEI AGRICOLE
Capitolul 4. EVALUAREA UNUI CONTABIL LA S.C. PANIFCOM S.R.L.
Capitolul 5. RATELE DE STRUCTURĂ
5.1 ANALIZA FONDULUI DE RULMENT
CONCLUZII

INTRODUCERE
 Реrfоrmanţеlе оbţinutе dе о firma ѕunt infоrmaţii cheie în есоnоmiilе care se
bazează ре invеѕtiţii ale mediului рrivat.
Pеrfоrmanţa unei firme semnifică ѕuссеѕul, ca rеzultat al unеi aсtivităţi ѕau
aсţiuni.
În dоmеniul есоnоmiс, реrfоrmanţa se referă la сrеştеrеa, rеntabilitatеa,
рrоduсtivitatеa şi randamеntul unei afaceri.
Rеzultatеlе оbţinutе dе o companie în urma dеѕfăşurării aсtivităţii de producţie şi
comerciale sunt trecute în raportările finanсiarе anualе alе acesteia :
- bilanţul contabil;
- un cont de profit şi pierdere;
- o situaţie a modificărilor în capitalurile proprii
- o situaţie a fluxurilor de trezorerie;
- note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative şi alte note
explicative
Рrin intеrmеdiul acestora sunt informaţi toţi care au o legatură directă sau
indirectă, interesaţi sau potenţial interesaţi, ca de exemplu: invеѕtitоrii, parteneri,
retaileri, сliеnţii şi managerii, сarе vоr analiza rezultatele fabricantului ca să poată
decide privind acţiunile viitoare.
Pe baza informaţiilor conţinute în situaţiile financiare se iau decizii economice cu
privire la:
- cumpărarea, păstrarea ori vânzarea unei părţi din capital;
- verificarea gestiunii sau conturilor conducătorilor;
- estimarea capacităţii întreprinderii de a-şi remunera salariaţii prin salarii sau prin
oferta altor avantaje; - determinarea politicii fiscale,
- determinarea beneficiilor şi a dividendelor.
Ехiѕtеnţa рrоfitului, оbţinеrеa lui dе сătrе antreprenori ridiсă şi рrоblеma
juѕtifiсării aсеѕtuia, сa о fоrmă dе vеnit diѕtinсtă a ѕосiеtăţii.
Prоfitul соnѕtituiе mоtivaţia persoanelor întrерrinzătоare şi a рrорriеtarilоr şi
managerilor companiilor.
Μоtivaţia рrоduсătоrului sau fabricantului reprezintă реrѕресtiva рrоfitului, care
va fi maximizat într-un interval de timp viitor.
Capitolul 1 PREZENTAREA FERMEI S.C. VLASIE COMPANY S.R.L. IAŞI

Firma S.C. Vlăsie Company S.R.L este o societate comercială care a fost
înființată în anul 2014, aceasta activează în industria prelucrării laptelui (fig 3.1).

Fig 3.1 Sediul unității

Activitatea firmei se desfășoară pe o suprafață construită de 600 m 2, prelucând

zilnic cca 10000 litri de lapte pe zi cu specificația că vara se prelucrează mai mult iar
iarna mai puțin.
Firma este compusă din următoarele secții și depozite:
 recepția;
 laborator fizico-chimic;
 depozit de maturare caș-bașchiu;
 secția de opărire caș-bașchiu;
 secția de brânză dulce proaspătă;
 depozit de maturare cașcaval;
 secția de ambalare și ambalare în ceară a cașcavalului;
 depozit de stocare a produsului finit;
 depozit de livrare.

Vlăsie Company, deține toate certificatele și autorizațiile necesare funcționării,

inclusiv certificatul HACCP pentru asigurarea trasabilității produselor realizate.
Materia primă provine de la fermele de vaci care sunt situate în vecinătatea
localităților Săveni, Vlăsinești, Sârbi din județul Botoșani.
 Produsul renumit în cadrul firmei Vlăsie Company este Cașcavalul de
Săveni,producătorii menționând ca laptelui i se adaugă doar cheag și sare pentru a
deveni în cateva luni  ‘‘Cașcaval de Săveni”.
În compania S.C. Vlăsie Company S.R.L se fabrică produse 100% naturale, nu
se adaugă aditivi, conservanți totul este fabricat din lapte proaspăt, fără adaos de grăsimi
vegetale ( fig. 3.2).

Fig. 3.2 Gama de

produse “Vlăsie

Company’’

Acestă companie cuprinde diferite tipuri de produse:

 diferite tipuri de cașcaval: cașcaval Vlăsie, cașcaval de Săveni, cașcaval

Rucar, cașcaval Dalia, cașcaval cu chimen, cașcaval de Botoșani;

 diferite tipuri de ruladă de cașcaval: ruladă cașcaval cu boia, ruladă

cașcaval cu piper, ruladă cașcaval cu șuncă;

 mozzarela;

 smântână de consum;

 brânză proaspătă de vaci;

 unt de masă tip A.

Toate produsele fabricate în această companie sunt distribuite și în mai multe județe:

Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Buzău, Brăila, Constanța, Ploiești și București

Capitolul 2. Strategii privind performanta

În economia de piata întreprinderile îsi desfasoara activitatea în conditiile unei

puternice competitii, atat pe piata interna, cat si pe cea externa. Pentru a putea realiza
obiectivele propuse, firma trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unor strategii
economice bine fundamentate sub raport tehnic si economic.

Strategia economica reprezinta ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea

unei firme îsi propune sa le realizeze, obiective stabilite pe baza studiilor, cercetarilor
stiintifice, prognozelor; actiunile ce trebuie întreprinse pe diferite orizonturi de timp si
modul de alocare a resurselor în vederea mentinerii competitivitatii si a dezvoltarii
viitoare a firmei.

O buna strategie economica trebuie sa satisfaca exigentele:

 sa permita o confruntare eficienta a firmei cu alte firme într-un proces economic

concurential, în conditiile unui mediu în permanenta evolutie;
 sa faca fata cu succes prin produse si servicii noi sau modernizate exigentelor
crescute ale consumatorilor sub raportul calitatii, al preturilor si tarifelor;
 sa relizeze perfectionarea continua a structurilor existente astfel încat sa fie cat
mai bine adaptate noilor exigente impuse, modificarilor care survin în tehnologii,
pe pietele de desfacere si cerintelor în continua crestere si schimbare ale
consumatorilor.

Stabilirea obiectivelor reprezinta o componenta de baza a strategiei. Obiectivul strategic

este componenta care stabileste ceea ce îsi propune sa realizeze firma la un anumit nivel
de atingere si într-un anumit orizont de timp.

În raport cu nivelul de adoptare pot fi 2 tipuri:

1. Strategii la nivel de organizatie superioara (organizationala cooperativa)

2. Strategii de afaceri

Se stabilesc la nivel de corporatie, holding, grup de întreprinderi si de asemenea pentru

ansamblul unitatilor, filiale, sucursale subordonate unei întreprinderi mama, indiferent
de ramura din care fac parte. Se stabilesc la nivelul cel mai înalt al organizatiei.

Prin acest tip de strategii se determina:

 domeniile în care întreprinderea îsi va concentra activitatea;

 evolutia indicatorilor economici propusi pentru perioada considerata;
 modul de alocare a resurselor;
 actiuni principale ce urmeaza a fi întreprinse pentru punerea în aplicare a
strategiei.

Principalele tipuri de strategii organizationale:

 de crestere
 stabilitatii
 de descrestere
 combinate
Strategia de crestere – extinderea semnificativa a volumului de activitate ceea ce
determina în mod normal cresterea cifrei de afaceri.

Motivele pentru care o firma promoveaza strategia de crestere:

 în anumite domenii de afaceri, cu o anumita dinamica a schimbarilor numai

firmele de talie mare pot supravietui.
 Interesul actionarilor, investitorilor este ca firma sa se dezvolte pentru ca în felul
acesta creste valoarea capitalului bursier (cotatiei) la bursa si speranta de
recuperare a acestora.

Strategia stabilitatii – promovata de firma cand este satisfacuta de situatia curenta

adoptand aceasta strategie firma face putine schimbari în ceea ce priveste produsele,
pietele sau metodele sale de producere sau prestari servicii.

Volumul activitatii ramane în general acelasi iar daca apare o anumita crestere aceasta
este lenta si agresiva.

Strategia stabilitatii poate fi aplicata atat pe termen scurt si este promovata de toate
întreprinderile în alternanta cu alte strategii de crestere sau ofensive, cat si pe termen
lung promovata de firme mici, proprietate individuala care sunt impulsionate spre
crestere de actionari si de unele companii mai mari care opereaza în domenii de afaceri
aflate în stadiul de maturitate.

Strategia de descrestere – vizeaza reducerea în diverse proportii a volumului de

activitate sau de operatii ale unei firme în scopul redresarii unei tendinte negative sau
pentru rezolvarea unor situatii critice în care se afla firma.

Capitolul 3. OBIECTIVELE FERMEI AGRICOLE

 Un lapte de calitate este considerat un aliment superior, ingredientele naturale
ale laptelui (protein, grăsime, săruri minerale și vitamine) trebuie să aibă concentrații
normale iar laptele trebuie să-și păstreze proprietățile și să aibă gust și miros specific.
Scopul cercetărilor effectuate în cadrul formei S.C VLĂSIE COMPANY S.R.L
a fost acela de a evidenția metodele de procesare a laptelui folosite pentru a asigura
obținerea unor produse ce ofera un grad ridicat de siguranță alimentară.
Astfel laptele a fost supus examinării organoleptice și fizico-chimice pentru a
determina exact gradul de prospețime a acestuia.
Obiectivele care stau la baza cercetării sunt următoarele:
- Identificarea pricipalelor metode de siguranță și securitate a laptelui;
- Identificarea materialelor folosite cu scopul asigurării secutității laptelui;
- Identificarea caracteristicilor organoleptice ale laptelui;
- Identificarea proprietăților fizico-chimice ale laptelui.
Obiectivele evaluării performanţelor sunt relevante atât pentru comportamentul
individual, cât şi pentru comportamentul organizaţional. În practică, între obiectivele
organizaţionale şi cele individuale există o condiţionare reciprocă. Astfel, pentru a defini
cât mai precis obiectivele procesului de evaluare este necesară înţelegerea gradului de
complexitate al acestora, atât la nivel organizaţional, cât şi la nivel individual.
Indiferent de metoda utilizată în evaluarea performanţelor, un rol esenţial îl are
înţelegerea scopului final al evaluării. Rezultatele obţinute în urma evaluării sunt
considerate a fi bune când aceasta este folosită pentru dezvoltarea salariului ca resursă.
Aplicarea în mod adecvat a evaluării, atunci când managerii înţeleg scopul acesteia,
conduce la obţinerea de efecte bune. În această situaţie, orice evaluare ar trebui să
conţină şi afirmaţii de tipul: “iată punctele tale tari şi cele slabe” şi “iată calea prin care
le poţi reduce pe cele slabe”.
Evaluarea performanţelor permite depistarea slăbiciunilor, a potenţialului şi a
nevoilor de pregătire profesională ale salariaţilor. În acelaşi timp, salariaţii sunt
informaţi despre progresele înregistrate şi deprinderile pe care ei trebuie să le aibă
pentru a beneficia de creşterea salariului sau de promovarea în funcţie.
O etapă importantă a procesului de evaluare a performanţelor o reprezintă
determinarea celor mai potrivite criterii de evaluare, respectiv a elementelor specifice
sau a atribuţiilor ce definesc performanţa. Totodată, se impune stabilirea standardelor de
performanţă, respectiv a nivelului dorit sau aşteptat al acestuia. Evaluarea
performanţelor individuale constă în determinarea gradului în care salariatul satisface
aşteptările organizaţiei care cuprind anumite sarcini de realizat, rezultate obţinute,
comportamente care respectă normele şi valorile organizaţiei.
Capitolul 4. EVALUAREA UNUI CONTABIL

În vederea obţinerii de rezultate edificatoare, criteriile de performanţă trebuie să

îndeplinească anumite condiţii, şi anume:
- să fie formulate, simplu şi clar;
- numărul lor să fie limitat; utilizarea mai multor criterii conduce la nivelarea
rezultatelor, la obţinerea unor valori medii, care au o relevanţă mult scăzută;
- să fie măsurabile, uşor de observat, astfel încât contestarea rezultatelor să fie redusă;
- să fie aplicabile tuturor subiecţilor, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii
comparabile şi care deţin aceeaşi funcţie sau funcţii similare.
Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului:
          In continutul contractului individual de munca vor fi mentionate criteriile de
evaluare a activitatii profesionale a salariatului, asa cum rezulta din punctul F din
modelul-cadru al contractului individual de munca, aprobat prin Ordinul M.M.S.S. nr
64/2003, modificat si completat prin Ordinul M.M.F.P.S  nr 1616/2011. salariatii vor fi
evaluati profesional periodic.
Printre criteriile de performanță putem menționa :
-caracteristici personale - aptitudini, comportament si personalitate ;
-competență - cunoștințe pentru exercitarea atribuțiilor postului;
-caracteristicile profesionale - vigilenta, disponibilitate, autocontrol;
-interesul pentru resursele alocate postului;
-preocuparea pentru interesul general al firmei;
-adaptabilitatea la post;
-capacitatea de decizie;
-capacitatea de inovare;
-spiritul de echipa;
-delegarea responsabilitatilor si antrenarea personalului;
-comunicarea - receptarea si transmiterea infomațiilor.

Tab.2.

A Atitudine 1 2 3 4 5
 1 Interes si entuziasm față de post

2 Preocupare constanta pentru satisfactia clientilor

3 Interes pentru obtinerea unor rezultate personale foarte bune

4 Respect fata de colegi, sefi si subalterni - spirit de echipa

5 Comunicare deschisă și onesta

6 Aspect placut, îngrijit

Respect pentru regulile companiei, pentru programul de lucru

7
si pentru termenele de realizare a sarcinilor

8 Buna organizare; atentie la detalii, precizie

Flexibilitate, deschidere catre sugestii; foloseste sfaturile si

9
experientele celorlalti

10 Gindire pozitiva, constructiva; optimism, initiativa

11 Capacitate de a lucra in conditii de stres

12 Preocupare pentru permanenta imbunatatire a lucrurilor

Deschidere catre schimbare, interes pentru noi abordari si noi

13
variante de lucru

Evaluare generala A – punctaj mediu 3.5

 Standardele de performanta reprezinta nivelul dorit al performanțelor si

permit evidențierea gradului în care au fost  îndeplinite lucrările
În urma unei evaluari realiste, masurabile si bine intelese, beneficiaza atât
organizatia, cât si salariatii. Standardele sunt stabilite înainte de a începe activitatea,
astfel încât toti cei implicatii sa stie ce se asteapta de la ei.
Sunt folosite cinci calificative:
-foarte bun, de exceptie (F B) - persoana este atât de buna pentru îndeplinirea functiei,
încât necesita o apreciere speciala. În comparatie cu standardele uzuale si cu restul
personalui, acest salariat se situeaza în primele 2 -5 %
-bun (B) - performanta se situeaza în limitele superioare ale standardelor si ale
performantelor realizate de catre ceilati salariati,
-satisfacator (M) - performanta este la nivelul minim al standardelor sau putin deasupra
lor. Acesta este nivelul minim acceptabil al performantelor ce trebuie atins si de
salariatii mai putin competenti sau lipsiti de experienta;
-slab  (S) - performanta este sub limita minima a standardului, existând posibilitatea
îmbunatatirii performantelor într-un viitor apropiat;
- foarte slab (FS) - performanta este cu mult sub standard. În acest caz se pune în mod
serios problema, daca persoana respectiva se mai poate corecta si daca mai poate fi
mentinuta pe acel post.
Un sistem de recompensare se referă la recompensele financiare şi la beneficiile
angajaţilor, formând împreună remuneraţia totală. Sistemul include şi recompensele
nefinanciare (recunoaşterea aportului angajatului, sentimentul de realizare etc.); în multe
cazuri, sistemul include şi procesele de management al performanţei.
Capitolul 5. RATELE DE STRUCTURĂ

Ratele de structură au la bază comparaţia dintre un post sau un grup de posturi ale
activului ori ale pasivului şi mărimea totală a bilanţului, distingându-se astfel, în funcţie
de natura contabilă a elementelor bilanţiere avute în vedere, următoarele tipuri de rate:
rate de structură ale activului; rate de structură ale pasivului;

Situație Economică
Analiza elementelor patrimoniale

Nr. Crt. Specificatii U.M Perioada de analiza Dinamica

1 2018 2019 activului
Active Imob . lei 22490995 23029540
Imob. Corporale
patrimonial

% 100 102.39
Imob. lei 13423758 14417956
Financiare % 100 107,4

Active lei 35.914.753 37.447.496

imobilizat
e % 100 104,26

2 Active Stocuri lei 15621219 21378430

circulante

% 100 107.40
Creante lei 7925975 7576810
Dinami Specificatii % 100U.M Perioada de analiza
95,6
ca Casa si lei 859306 306001
Pasivul contul la
ui banci
patrom
% 100 35,61
onialXN
r.crt. Total lei 24442500 29261241
1 Active 2018 2019
circulante
Capital Capital social lei 2007382 20073828
propriu 8
% 100% 119,71
100 100
Total activ lei 55376764 55764395
% 100 100,7
 Profit reportat lei 2227696 23162803
1
% 100 103,97
Rezerve lei 549387 557638
% 100 101,5
Rezultatul lei 377465 165047
exercitiului % 100 43,7
Total capital propriu lei 5451427  5467932
8 3
% 100  100,3
2 Datorii Datorii mai mici de lei 5524862 10720536
un an % 100 194,04
Datorii mai mari de lei - 498224
un an % 100 -
Total datorii lei 5524862 11218760
% 100 203,05
Total Pasiv lei 6003914 65898083
0
% 100 109.75

5.1 ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

Utilizând informaţiile prezentate în bilanţul financiar, pe baza modelului

considerat, am determinat indicatorii principali de analiză a situaţiei
patrimoniale, şi anume: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment,
trezoreria netă şi situaţia netă.
a) Fondul de rulment
Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranţă a întreprinderii,
impusă de diferenţele existente între sumele de încasat şi cele de plătit, precum
şi de decalajul ce poate să apară între termenul de transformare a activelor în
bani şi durata medie în care datoriile devin exigibile.
Cu ajutorul informaţiilor cuprinse în jumătatea superioară a bilanţului
patrimonial al societăţii, fondul de rulment poate fi determinat după cum
urmează:

Fondul rulment ital -

permanent
de permanent =
C
a
p
 Active imobilizate , relaţie ce devine

Fondul Capital Datorii

de = propriu + financiare pe - Active imobilizate
termen lung
rulment
permane
nt

Fondul de rulment permanent este de 54.827,3 mil. lei.

Valoarea pozitivă a fondului de rulment reflectă o stare de echilibru pe
termen lung la nivelul agentului economic analizat, acesta având capacitatea de
a suporta decalajul existent între termenul de transformare a activelor în bani şi
durata medie în care datoriile firmei devin exigibile.
Pentru a analiza situaţia patrimonială reală a societăţii am determinat
fondul de rulment propriu, folosind relaţia de calcul:

Fondul de rulment propriu = Capital propriu - Active imobilizate

Fondul de rulment propriu astfel calculat are valoarea de 12.049,4 mil. lei
Existenţa unui fond de rulment propriu pozitiv demonstrează faptul că agentul
economic analizat se află într-o stare de echilibru financiar pe termen
lung realizat pe baza capitalurilor proprii.
Valoarea fondului de rulment poate fi determinată şi cu ajutorul
elementelor din cea de-a doua jumătate a bilanţului patrimonial, respectiv pe
baza elementelor bilanţiere cu o lichiditate mai ridicată (activele circulante) şi a
celor cu exigibilitate mai mică (datoriile pe termen scurt), respectiv:

Fondul de rulment = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment calculat este în valoare de 54.827,3 mil. lei.

Fondul de rulment înregistrează o valoare pozitivă ceea ce înseamnă că societatea se
află într-o stare de echilibru pe termen scurt, societatea având la dispoziţie active cu
lichiditate ridicată a căror valoare este superioară faţă de suma necesară achitării
tuturor datoriilor cu un termen de exigibilitate mai mic de un an.
XNr.Crt. Indicatori U.M Perioada de analiza
1 1.01.2018 31.12.2018
Analiza fondului de
Total Active lei 22240529 23504369
rulment
2 % 100  105.68
Datorii Curente lei 18392153 20152842
3 % 100  109.57
Active lei 35914753 37447496
4 Imobilizate % 100  104.26
Fond de lei -13674224 -13943127
rulment
 Fondul de rulment are rolul de a reflecta o marjă de siguranță, ce permite
independență firmei și oferă încredere furnizorilor. Se observă că pentru perioada analizată,
firma prezintă valori sub 0 ale acestui indicator.

În concluzie s-a remarcat faptul că angajatul are aptitudini necesare desfăsurării

sarcinilor de îndeplinit.