LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL

„BETEL” ORADEA
ŞCOALAPOSTLICEALĂ SANITARĂ
EXAMEN DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE - NIVEL 5
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ
PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

COORDONATOR:
Prof. Poliac Mariana

ABSOLVENT:Lingurar Anamaria

ORADEA 2021

15
 LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL
„BETEL” ORADEA
ŞCOALAPOSTLICEALĂ SANITARĂ
EXAMEN DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE - NIVEL 5
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ
PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
BRONȘITĂ CRONICĂ ACUTIZATĂ

ORADEA 2O21

16
 CUPRINS

ARGUMENT

1.1. DEFINIȚIE

1.2. SEMNE, SIMPTOME

1.3. EXAMEN CLINIC

1.4. EXAMEN PARACLINIC

1.5. TRATAMENT

1.6. EVOLUȚIE

1.7. PROGNOSTIC

CAPITOLUL II

2.1.Interventii specifice ale asistentului medical

2.2.Studiu de caz

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

17
 ARGUMENT

Motto:
"Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu
Să o preţuiască deşi aproape toţi se nasc cu ea"
(Hipocrate)

Bronșita este una dintre afecțiunile aparatului respirator ,mai precis o inflamație a pasajelor
bronșice adica a căilor respiratorii care contactează traheea la plamâni.Infecțiile respiratorii se
manifestă la nivelul căilor respiratorii superioare (nas,cavitate bucală,faringele)sau
inferioare(laringe ,trahee,bronhii).
Bronșita este o infecție comună care apare la nivelul căilor respiratorii inferioare,mai exact este
vorba de o inflamație a mucoasei umede care captușește interiorul tuburilor bromhiale ,adică cele
care fac legatura dintre trahee si plamâni si prin intermediul cărora aerul este transportat înspre și
dinspre plamâni .Bronșita nu ține cont de vârstă sau sex ,totuși copii si persoanele vârsnici
prezintă un risc mai ridicat de îmbolnavire pentru că ,au in general un sistem imunitar mai
vulnerabil.
Rolul esenţial al asistenţei medicale, constă în a ajuta pacienții să-şi redobîndească
independenţa cît mai repede posibil.
Mi-am dorit dintotdeauna să-i pot ajuta pe cei aflaţi în suferinţă,să vin în sprijinul celor
fără sprijin,să aduc zîmbetul pe buzele celor trişti,pentru că omul cu adevărat fericit este acela
care poate face pe altul fericit.
Ar fi minunat să fim înconjuraţi numai de oameni sănătoşi,dar nu este aşa.Fiecare
persoană are problemele sale,boala şi afecţiunea sa mai mult sau mai puţin gravă.
M-am orientat asupra acestei lucrări datorită faptului că am constatat o incidenţă crescută
a bronşitelor în ultima perioadă în secţia Medicală unde mi-am satisfăcut stagiul practic.
Un alt factor determinant a fost suferinţa prin care trece un unchi de-al meu internat de
multiple ori cu diagnosticul de Bronşită cronică acutizată.
Voi fi întotdeauna aproape de cei aflaţi în suferinţă cu sufletul şi cu toată priceperea
pentru a ajuta pacienții să-şi menţină sau să-şi recîştige sănătatea prin suplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singuri dacă ar fi avut forţa,voinţa sau cunoştinţele necesare.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de ingrijire specifice pentru un
pacient cu Bronșită cronică acutizată.
Problemele pe care le poate prezenta un pacient cu Bronșită cronică acutizată și de care
trebuie sa țină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt:
18
  Imunitatea scazută –acest factor este strâns legat de stilul de viață ,de alimentația
nesănătoasă ,sedentarism,lipsa odihnei ,obiceiuri nocive (fumat ,consum excesiv
de alcool etc).Toate aceste aspecte contribuie la slăbirea imunitații și lasă
organismul vulnerabil la tot felul de infecții respiratorii.
 Stresul-este un factor de risc pentru o multitudine de afecțiunii .Stresul determină
și lipsa odihnei și slabirea organismului, astfel încât acesta este mai expus
îmbolnăvirilor.
 Vârsta-pe măsura ce înaintăm în vârstă ,riscul de a ne îmbolnăvi de Bronșită
cronică acutizată crește.Cei mai expuși la îmbolnăvire sunt pacienții de sex
msaculin cu vârsta de peste 40 de ani.
 Refluxul gastro-esofagian-poate favoriza apariția Bronșitei cronice ,in urma
refularii conținutului gastric se pot suprainfecta ,determinând în timp apariția
creșterii nivelului arborelui bronșic.Infecțiile repetate se pot croniciza ducând la
apariția Bronșitei cronice.

Fig.1.1

19
1.1.DEFINIȚIE:
Bronșita cronică- reprezintă infecția și inflamația îndelungată al arborelui bronșic,
manifestată prin perioade de remisie și perioade de acutizare caracterizate prin tuse cu
expectorație mucopurulentă sau purulentă. Se consideră bronșita cronică atunci când tusea cu
expectorații se manifestă cel puțin 3 luni pe an, timp de 2-3 ani consecutivi. La nivel de arbore
traheobronșic are loc o secreție exagerată de mucus ceea ce induce tusea prin iritarea receptorilor
tusigeni.

Figura 1.2.

20
1.2.SEMNE, SIMPTOME:
Tabloul clinic variază de la bronșita cronică simplă cu o severitate ușoară până la bronșita
cronică obstructivă cu o evoluție mai severă.

Semnele clinice dominante în bronșita cronică sunt:tusea,expectorația si dispneea.

 Inițial tusea -este prezentă în perioada rece a anului , ulterior aceasta devine permanentă.

Viteza de agravare a tuse depinde de respectarea sau nu a tratamentului , evitarea
factorilor de risc. Tusea inițial are un caracter mucos, iar mai apoi mucopurulent fiind
prezentă dimineața la inceput ( ca rezultat al acumulării mucusului în timpul nopții ) și pe
parcursul zile, seara, în stadiile mai avansate a bolii. Tusea poate fi puternică cu
eliminarea dificilă a sputei când aceasta este vâscoasă sau în cazul sputei fluide ,tuse este
mai ușoară.

 Expectorația- poate avea caracter mucos, mucopurulent sau purulent. În caz că

expectorațiile sunt în cantități mari este necesar de a examina dacă sunt sau nu prezente
bronșectaziile ( dilatări ale bronhiilor de calibru mic ).
 Dispneea- este un simprom care apare târziu, după câțiva ani de boală. Aprare mai întâi
la efort fizic, mai târziu și în repaos.

În timpul acutizării bronșitei cronice se pot asocia următoarele simptome:

 Febra (poate fi de la subfebrilitate până la febră înaltă în cazul bronșitei purulente)

 Astenie

 Oboseală

 Transpirații

 Dureri musculare (mialgii)

 Reduce capacitatea de muncă și intelectuală

Dispneea la bronşici este ondulată ,de intensitate avariabilă,mai accentuată în timpul

puseurilor de infecţie bronşică
Bronşita cronică poate fi considerată boală severă,doar cînd este însoţită de dispnee peste
gradul 3.

21
 Mişcările respiratorii au o frecvenţă constantă ,o amplitudine egală şi un ritm regulat ,în
timp ce stările patologice cu aceste caracteristici se modifica şi apare dispneea ,iar după
circumstanţele de apariţie se deosebesc:
· Dispneea permanentă(insuficienţa cardiacă avansată,pneumotorax);
· Dispneea de efort (procese pleuro – pulmonare care scad ventilaţia pulmonară,
insuficienţa cardiac.

Fig.1.3

22
1.3.EXAMENUL CLINIC:
Sindromul bronșitic acut se caracterizează prin:
 tuse iritativă, inițial, ulterior productivă, cu sputa mucoasa (bronsite virale) sau
mucopurulentă ( de culoare galben-verzuie, in bronăitele bacteriene)
 durere (arsura )retrosternală
 mialgii (dureri musculare)
 stare subfebrilă, inițial, ulterior febra moderată
 dispnee si/sau cianoza apar atunci când se asociaza un sindrom obstructiv de căi aeriene
superioare (ex: crupul) sau de căi aeriene intrapulmonare, in special mici (bronșiolită),
dar si mari si medii, atunci cand intervine bronhospasmul (bronsita acuta astmatiforma)
 alterarea moderata a starii generale

 boala debutează cu catar a cailor aeriene superioare :

 rinita: obstrucție nazală si rinoree, strănut, lăcrimare

 sinuzită: secreție nazală, cefalee, dureri sinuzale, cefalee

 faringo-amigdaliă: disfagie, faringe roșu,

 laringită: disfonie, tuse seaca, voce ragușită.

1.4.EXAMEN PARACLINIC:
 Examen radiologic pulmonar este făra modificari in bronșita cronică
 Examenul bacteriologic al sputei - in bronșitele bacteriene pune in evidența flora
orofaringiana- nu se efectuează decat la pacienți tratați sau daca bronșita acuta a aparut in
cursul spitalizării pentru o altă afecțiune,
 Examenul virusologic al sputei constă in izolarea virusului pe culturi de țesut si teste
serologice (dozarea anticorpilor antivirali).
 Examenul sangelui- hemograma poate evidenția leucopenie (in viroze) sau leucocitoza
(in infecțiile bacteriene).

23
 Fig.1.4

1.5.TRATAMENT:
Tratamentul în cadrul bronșitei cronice se administrează în funcție de severitatea sindromului
obstructiv existent la nivelul căilor respiratorii și de reversibilitatea bolii.
Tratamentul cu bronhodilatatoare:
 Medicamentele bronhodilatatoare: ajută la ameliorarea sindromului obstructiv.
Sunt descrise trei clase de medicamente bronhodilatatoare: anticolinergicele, beta-
adrenergicele și Metilxantinele.
 Metilxantinele - Aminofilina este cea mai frecvent utilizată metilxantină în cadrul
tratamentului bronșitei cronice. Această induce dilatația peretelui bronșic, stimulează centrii
respiratori, stimulează contractilitatea musculaturii diafragmatice în oboseală și stări hipoxice
și prezintă acțiune cardiotonică și diuretică. Doza de administrare a Aminofilinei este
cuprinsă între 10 și 15 mg/l sânge. În cazul în care este depășită doza de 20 mg/l sânge pot
apărea diferite reacții adverse precum: tahicardia, aritmiile, vărsături, grețuri și convulsii.
 Beta-adrenergicele:

24
Cele mai frecvent utilizate beta-adrenergice în cadrul tratamentului bronșitei cronice sunt beta-
adrenergicele din generația a-III-a: Salbutamol , Terbutalină , Fenoterol . Aceste medicamente
sunt administrate sub formă de aerosoli dozați și acționează prin relaxarea musculaturii bronșice,
blocarea receptorilor aflați pe suprafața mucoasei bronșice care eliberează histamină și eliminarea
secreției de mucus existentă la nivel bronșic prin mucoliză. În caz de supradozaj pot apărea reacții
adverse cardiace precum tahicardie, aritmie.
 Anticolinergicele:
Cele mai frecvent utilizate în tratamentul bronșitei cronice sunt bromura de ipatropiu și
oxitropiu . Acestea acționează prin inducerea precoce a dilatației pereților bronșici și sunt
bronhodilatoarele de elecție administrate bolnavilor cu bronșită cronică.
 Corticoterapia:
Acționează prin reacției inflamatorie și alergice, dar nu prezintă efect bronhodilatator și este
utilizată în cazul lipsei de răspuns la medicamentele amintite anterior sau când se observă o
îmbunătățire a testelor funcționale respiratorii la administrarea corticosteroizilor.
Corticoterapia este eficientă în cazul bolnavilor cu hiperreactivitate bronșică prin acțiunea de
relaxare a musculaturii bronșice.
 Drenajul bronhopulmonar:
 Este indicat bolnavilor cu hipersecreție mucoasă sau muco-purulentă, cu accese de tuse
neproductivă care obosesc bolnavul. Această manevră presupune administrarea orală a unor
medicamente expectorante sau administrarea pe cale inhalatorie a unor substanțe mucolitice, sub
formă de aerosoli, care fluidifică secrețiile existente la nivel bronșic, facilitând eliminarea lor.
 Ventilația mecanică :
Este indicată bolnavilor cu BPOC, cu sindrom obstructiv sever sau celor cu insuficiență
respiratorie acută.
De asemenea ,în planul de tratament al bronșitei cornice , cel mai important aspect este
renunțarea la fumat .Alte metode prin care pot fi ameliorate simptomele bronșitei crornice după
externarea din spital sunt:
 Folosirea unui umidificator in camera de locuit ,
 Evitarea expunerii la substanțe toxice(fum de țigară ,praf,gaze de eșapament etc.)
 Exerciții fizice și tehnicile de respirației profundă,
 Consumul adecvat de lichide(apa,supe,sucuri naturale)
 Evitarea spațiilor închise si aglomerate ,precum și a persoanelor bolnave .
 Spălarea frecventă a mâimilor.

25
Gimnastică respiratorie măreşte reducerea funcţiei diafragmului. Manevrele se învaţă în
climostatism şi sunt alternate cu perioade de relaxare.
Exerciţiile de tuse :în poziţie şezînd.bolnavul face o inspiraţie lentă ,urmată de expiraţie
iniţial cu glota închisă,apoi deschisă ,urmărind apariţia tuşei.
Drenajul postural necesită plasarea bolnavului în poziţii care să aducă ramurile bronşice
perpendiculare pe plan orizontal. El poate fi însoţite de percuţie sau de vibrarea peretelui toracic
pentru a uşura eliminarea secreţiei

26
 Fig.1.5.

1.6.EVOLUȚIE :
În ceea ce priveşte evoluţia clinică a bronşitei cronice se ştie că majoritatea simptomelor
se agravează lent cu excepţia tusei care se poate ameliora dacă se întrerupe fumatul.
27
 Progresiunea generală a bolii este mai severă dacă bolnavii continuă să fumeze.
Evoluţia bolnavilor cu predominanță bronşitei este ondulată cu exacerbări(insuficiență
respiratorie şi decompensare cardiacă)şi remisiune succesivă,datorate episoadelor infecţioase
intercurente.
1.7.PROGNOSTIC:
Nu este influenţat de vîrsta la care începe boala,dar bătrînii au ceva mai rar episoade
infecţioase cu spută purulentă şi reactivitate bronşică mai mică.
Prognosticul episoadelor acute,infecţioase este bun. Deşi bolnavul se poate prezenta în
stare gravă după tratament energic, ameliorarea este spectaculoasă,puseurile succesive duc însă
la degradarea în trepte a funcţiei pulmonare.
Prognosticul bolii este destul de rezervat, deoarece bolnavii se prezintă după anii de
evoluţie, când funcţia lor pulmonară este destul de alterată.
Factorii care influenţează prognosticul sînt:
a). Tipul de boală, supravieţuirea fiind de două ori mai mare la cei cu aspect predominant
bronşitic.
b). Starea general, pierderea ponderată este de prognostic sever, mai ales dacă se asociază
cu hiperinflaţia pulmonară, cu anemie şi cu vîrsta înaintată.
c)Funcţia pulmonară este factorul hotărîtor pentru determinarea prognosticului.Raportul
VEMS/CV sub 60 % conferă un prognostic sever
d). Insuficienţa respiratorie: după primul episod peste 60% dintre bolnavi mor în
următorii 2 ani.
e).Cordul pulmonar, decompensarea cardiacă înrăutăţeşte prognosticul, mai ales la
bolnavii cu edeme mari şi pierdere ponderală.

CAPITOLUL II

28
ÎNGRIJIRI SPECIFICE
aprox. 20-35 pagini

STUDIU DE CAZ

CULEGEREA DATELOR

DATE GENERALE DESPRE PACIENT:

Iniţialele pacientului: A. M.
Vârsta: 65 ani
Sexul: feminin
Starea civilă: căsătorită
Nr. copii: 2
Religie: ortodoxă
Profesia: comerciant
Ocupaţia: pensionară
Condiţii la locul de muncă: îşi desfăşoară activităţile mai mult acasă
Mediul de locuit (urban/rural): urban
Casă/apartament: apartament
Nr. camere: 2
Locuieşte (singur/cu soţ(ie)/cu copiii/cu părinţii/instituţionalizat): locuieşte cu soţul
STIL DE VIAŢĂ:
Obiceiuri:
- alimentare (dietă/regim): dietă bogată în grăsimi, proteine animale
- de muncă: fiind pensionară alternează munca cu odihna
- de a se odihni şi dormi: se odihneşte 2 ore când simte oboseală, adesea după prânz
- de a practica exerciţii fizice/mişcare: se mai plimbă făcând cumpărături
- de a petrece timpul liber: citeşte ziarul, priveşte la televizor, socializează cu fostele
colege
- consumă alcool (da/nu/ocazional)(felul băuturii/cantitatea): ocazional, vin – 50ml
- fumează (da/nu/ocazional)(nr. ţigări/zi): nu
Parametri actuali ai stării de sănătate:
Greutate: 70 kg
Înălţime: 150 cm
Grup sangvin: O (I)

29
Rh: (+)
Alergii cunoscute: nu
Proteză dentară (da/nu): da
Stimulator cardiac/din anul (da/nu): nu
Alte proteze: nu
Lentile de contact/ochelari (da/nu): da
Operaţii/intervenţii/anul: nu e cazul
Afecţiuni care îi limitează activitatea:
- afecţiuni respiratorii: nu
- afecţiuni cardiace: nu
- afecţiuni locomotorii: nu
- afecţiuni senzoriale: nu
- alte afecţiuni: conjunctivită
Antecedente heredo-colaterale:
- Mama: decedată – infarct miocardic acut
- Neagă TBC, HIV în familie
Antecedente personale:
- Patologice: boli ale copilăriei (varicelă, rujeolă, parotidită epidemică);
apendicectomie (1992)
INFORMAȚII LEGATE DE BOALĂ:
Motivele internării: Pacienta s-a prezentat la .............., secția .............., la data de ................. cu
următoarele manifestări: ……………………………………………

Istoricul bolii: .....................

Diagnostic medical la internare: Ex.Varice la membrul inferior drept, dermită de stază la

gamba dreaptă.
Data internării: .....................

30
 EVALUARE PRIMARĂ

PARAMETRII STĂRII DE SĂNĂTATE LA INTERNARE

Puls Respirație
Tensiunea Greutate
Temperatură (valori și (valori și Stare generală
arterială /înălțime
caracteristici) caracteristici)
TA = G = … kg
130/90 Î = .... cm
mm Hg

EVALUAREA RISCULUI DE A DEZVOLTA ESCARE ȘI PACIENȚII LA RISC

Data: ______________

Grila Norton
Stare fizică Stare Mobilitate Activitatea Incontinență Scor
mentală
1 foarte rea 1 stupoare 1 imobil 1 dependent 1 da <12 Risc foarte
2 mediocră 2 confuzie 2 limitată 2 ajutor des 2 des înalt
3 medie 3 apatic 3 ușor afectată 3 ajutor rar 3 ocazional 14-12 Risc înalt
4 bună 4 alert 4 completă 4 independent 4 nu 16-14 Risc
scăzut
Scor Scor Scor Scor Scor Scor

RECOMANDARI: toaletă riguroasă, scutece, mobilizarea pacienților, masajul, protecția zonelor de

decubit cu pansamente hidroactive, utilizarea de pernițe și saltele antiescare, hidratarea
pacienților, recomandarea de suplimente nutritive hiperproteice.

EVALUAREA RISCULUI DE CĂDERE (STRATIFY - Oliver M Britton)

0 = risc scazut de cadere, 1 = risc moderat de cadere
Nr. crt. CRITERII Total

1 A fost pacientul internat pentru cădere sau a căzut în salon după internare?
Da=1, Nu=0
2 Este pacientul agitat? Da=1, Nu=0
3 Sunt funcțiile zilnice afectate de vederea deficitară ? Da=1, Nu=0
4 Solicită frecvent să meargă la toaletă? Da=1, Nu=0
5 E necesar ajutorul/supravegherea pentru a se deplasa? Da=1, Nu=0
SCOR TOTAL ( > 2 = risc de cădere)
DATA

De la un scor total > 2 pacientul prezintă risc de cădere si va necesita o reevaluare zilnica.

31
 FIŞĂ DE EVALUARE A DURERII

Numele Prenumele Vârsta ani

Intensitatea durerii (Se va marca cu X intensitatea)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Caracteristici
Debut
Durata
Frecventa

Durerea este:  Acută  Cronică de ……zile

Declanșată / agravată de: ………………………….

……………………………………………………
Caracter
 Superficial  Pulsatil  Înțepător
 Sfâșietor  Arsură  Ascuțit
 Iradiază  Adânc  Amorțeli
 Crampă  Difuză  ………..…

Este însoțită de:  Cefalee Grețuri

 Amețeli  Alte: ………………………...

Durerea influențează / produce:

Disconfort  Deficit de igienă  Pofta de mâncare  Alterarea mobilității fizice
 Atenția  Somnul Sentimente /Relații  Alte: …………………………...……

Antialgice folosite:  Da  Nu; Dacă da, atunci de care: .................

În ce masură v-a ajutat:  Foarte puțin Ameliorat  a încetat durerea

** Se va nota prin încercuirea zonei dureroase și cu săgeată se va indica zona de iradiere

** Localizare / Iradiere

32
MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ

33
RESPIRAȚIA/CIRCULAȚIA CURĂȚENIA/TEGUMENTELE
□ dispnee □ tuse □ carență de igienă:
□ tiraj □ cornaj □ wheezing □ protezat □ tegumente murdare
respirator □ păduchi □ altele:__________
□ HTA □ hTA □ tahicardie □ bradicardie □ necesitaajutor/suplinire la
□ puls aritmic □ paloare □ cianoza □ igienacorporala
monitorizat □ aspectulpielii:___________________
□ altele ___________________________ □ escară de decubit:__________________
□ plagă:___________________________
COMUNICARE A EVITA PERICOLELE
stare mentală: □ alergii la: _______________________
□ anxietate □ obnubilat □ comportament agresiv □ autoagresiune
□ orientat/dezorientat temporo - spațial Durere:
capacitate senzorială: □ cecitate □ surditate □ Nu
□ hipoacuzie □ protezare auditivă □ DA =>evaluarea durerii:
Comunicare verbala: □ localizare: _____________________
□ limbă vorbită_________________________ □ iradiere:_________________________
□ afazie □ dizartrie □ surdo-mut □ intensitate:_______________________
altele: __________________________ □ caracter:_________________________
□ factori care îi cresc/diminuează
intensitatea: ______________________
□ altele:_____________________
ELIMINARE MIȘCARE/POSTURĂ
Urină: Scaun: □ Mobilizare cu ajutor: _______________
□ poliurie □ polachiurie (nr. scaune/zi; aspect) Dificultate de deplasare - deplasare cu:
□ oligurie □ disurie ________________ □ baston/cârjă □ cadru □ cărucior
□ anurie □ hematurie □ diaree: Mobilitate redusă sau absentă:
□ retenție de urină _______________ □ Paralizie: ________________
□ glob vezical □ constipație: □ Pareze:___________________
□ incontinență urinară _______________ □ Distrofie musculară
□ cateterizare uretero □ melenă □ rectoragie Poziții vicioase ale corpului/membrelor:
-vezicală □ altele:_________ Deformări ale coloanei vertebrale: □
□ altele:_____________ cifoză, □ scolioză, □ lordoză
Vărsături (nr./aspect): Deformări ale membrelor: □ genu valgum,
______________ □ genu varum, □ altele:________
□ hematemeză □ Echilibru pierdut/vertij
□ altele:________ □ Poziție antalgică:
_______________________
Expectorație/spută: Eliminare vaginală:
□ Poziție impusă terapeutic:
□ aspect/cantitate:_____ □ amenoree
34
_________________
□ hemoptizie □ dismenoree
□ vomică □ metroragie SOMN ȘI ODIHNĂ
Datele au fost colectate de la □ PACIENT □ APARȚINĂTORI

35
PROBLEME DE ÎNGRIJIRE

RESPIRAȚIA/CIRCULAȚIA SOMN ȘI ODIHNĂ

□ Alterarea respirației/respirație □ Insomnie
deficitară □ Oboseală/Disconfort
□ Obstrucția căilor respiratorii □ Dificultate/incapacitate de a se odihni
□ Circulație inadecvată □ Hipersomnie
□ Alterarea vocii
COMUNICARE ELIMINARE
□ Agresivitate □ Eliminare urinară inadecvată cantitativ sau
□ Comunicare ineficientă la nivel calitativ
sezorio-motor □ Incontinență de urina/materii fecale
□ Comunicare ineficientă la nivel □ Diaree
intelectual □ Constipație
□ Comunicare ineficientă la nivel afectiv □ Eliminare menstruală/vaginală inadecvată
□ Izolare socială □ Diaforeză
□ Perturbarea comunicării familiale □ Expectorația
□ Atingerea integrității funcției și rolului □ Deshidratarea
sexual □ Eliminari patologice (tub de
dren/otică/oculară/secreție din plagă, sondă nazo-
gastică, vărsaturi)
ALIMENTAȚIE/HIDRATARE EVITAREA PERICOLELOR/SĂ NU
□ Alimentație/Hidratare inadecvată prin RĂNEASCĂ PE ALȚII
deficit □ Durere acută/cronică
□ Alimentație/Hidratare inadecvată prin □ Anxietate /Frică
surplus □ Stare depresivă
□ Dificultate/Incapacitate de a se □ Pierderea stimei de sine
alimenta/hidrata □ Pierderea imaginii de sine
□ Refuz de a urma regimul (dieta) □ Risc de accident/complicații/de violență față de
□ Regim alimentar impus terapeutic sine/față de alții/infecțios față de mediu
□ Alterarea integrității psihice
CURĂȚENIA/TEGUMENTELE MIȘCARE/POSTURĂ
□ Dificultate/incapacitate de a-și face □ Dificultate/Incapacitate de a se mișca
îngrijirile de igienă □ Refuz de a face activități fizice
□ Carențe de igienă □ Postură inadecvată
□ Alterarea □ Necoordonarea mișcărilor
tegumentelor/mucoaselor/fanerelor □ Hiperactivitate

36
□ Dezinteres/Refuz față de măsurile de □ Repaus impus terapeutic
igienă
TEMPERATURA CORPULUI A ÎNVĂȚA SĂ-ȘI GESTIONEZE
□ Hipotermie SĂNĂTATEA
□ Hipertermie □ Cunostințe insuficiente privind gestionarea
sănătății
□ Dificultate de a învăța gestionarea propriei
sănătăți
CREDINȚELE RELIGIOASE SĂ SE RECREEZE
□ Dificultate de a participa la activitați □ Dificultate/incapacitate/refuz de a participa la
religioase activitați recreative
□ Culpabilitate/Frustrare □ Dezinteres de a participa la activități recreative
□ Neliniste față de sensul propriei
existențe
SĂ REALIZEZE CEVA PRIN ÎMBRĂCARE/DEZBRĂCARE
MUNCA SA □ Dificultate/Incapacitate de a se imbrăca singur
□ Sentiment de neputință □ Dezinteres față de ținuta vestimentară
□ Devalorizare
□ Dificultate de a-si asuma roluri sociale

37
STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ
SCOR DE DEPENDENȚĂ:
□ 1 = INDEPENDENT, □ 2 = DEPENDENȚĂ MODERATĂ, □ 3 = DEPENDENȚĂ
MAJORĂ, □ 4 = DEPENDENȚĂ TOTALĂ

PROBLEME
MANIFESTĂRI DE SCOR DE
NEVOIA DE
DEPENDENȚĂ DEPENDENȚĂ
FUNDAMENTALĂ ÎNGRIJIRE

1. A respira și a avea o
bună circulație
2.A se alimenta și hidrata Vărsături, Alterarea stării Dependent – 2
Greaţă, de nutriţie
Inapetenţă
4.A se mișca și a avea o - - Independent - 1
bună postură
5.A dormi, a se odihni Insomnii Dificultateîn a se Dependent - 2
odihni
6. A se îmbrăca, dezbrăca
7. A-și menține
temperatura corpului în
limite normale
8. A fi curat, îngrijit, a-și
proteja tegumentele și
mucoasele
9. A evita pericolele Durere epigastrică Durere Dependent - 3
Cefalee Anxietate
Risc de
complicaţii
10. A comunica
11. A-și practica religia
12. A fi util
13. A se recreea
14. A învăța să-și păstreze
sănătatea
SCOR DE TOTAL
DEPENDENȚĂ LA
INTERNARE:

Clasificarea în patru categorii de dependenţă :

persoana independentă  până la 14 nivel  1
Pacient cu dependenţa moderată  de la 15 la 28 nivel 2
Pacient cu dependenţă majoră de la 29 la 42 nivel 3
Pacient cu dependenţă totală de la 43 la 56 nivel 4

38
Elemente ale intervenţiei asistentei medicale în funcţie de gradul de dependenţă:
Elemente ale intervenţiei asistentei medicale în funcţie de gradul de dependenţă
I II III IV
Dependenţă
Independenţă Dependenţă moderată Dependentă majoră
totală
Lipsa forţei fizice
Lipsa voinţei Existenţa mai Existenţa mai
Autonomie Lipsa cunoştinţelor multor surse multor surse d
Probleme psihice de dificultate dificultate
Mediu defavorabil
Proceduri
pentru Ajutor Suplinire
Ajutor parţial
menţinerea permanent totală
sănătăţii

39
PRIORITIZAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENȚĂ

PROBLEME ACTUALE:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

PROBLEME POTENȚIALE:

1. Risc de ……
2.

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENȚĂ

Total …..puncte  = Nivel de dependență  ……

Pacientul prezintă un grad de dependență ……………..

DIAGNOSTICE DE NURSING:
1. ...........................
2. ............................
3. ............................
4. ............................
5. .........................

40
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
DATA ……………, PRIMA ZI DE SPITALIZARE

Nevoile Intervenții specifice

autonome delegate
afectate
Educația
In Diagnostic Evaluare
Obiective pentru
ordinea de nursing
sănătate
prioritati
i
1. Data ………
Obiectiv
realizat
□ manifestări
ameliorate
□ manifestări
absente
Obiectiv
nerealizat
□ manifestări
noi
........................
........................

2.
3.
4.
5.
6.

Nota privind evaluarea: Daca facem azi un plan de ingrjire si pacientul are, sa zicem, 5-6
probleme de dependenta, putem sa rezolvam 1-2 din ele (ex. nu mai are febra si nu mai are
dureri), atunci la urmatoarea evaluare avem doar cele care au ramas cu manifestari de
dependenta. In a treia zi vor fi si mai putine, si tot asa pana la externare, in functie de diagnostic.

41
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DATA ……………, a 2-a ZI DE SPITALIZARE

Intervenții specifice Educația

Nevoile Diagnostic autonome delegate Evaluare
Obiective pentru
afectate de nursing
sănătate
1.
2.
3.
4.

42
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DATA ……………, …… ZI DE SPITALIZARE

Intervenții specifice Educația

Nevoile Diagnostic autonome delegate Evaluare
Obiective pentru
afectate de nursing
sănătate
1.
2.
3.
4.

43
 SITUAȚIA ÎNGRIJIRLOR LA EXTERNARE

Pacientul s-a internat cu următoarele probleme prioritare de îngrijire:

.........................................................................................................
S-au aplicat intervenții autonome pentru reducerea dependenței prin ajutor/suplinire la
Se externează: □ 1 = INDEPENDENT
□ igiena corporală,
□ 2 = DEPENDENȚĂ MODERATĂ
□ mobilizare/deplasare,
□ 3 = DEPENDENȚĂ MAJORĂ
□ alimentație,
□ 4 = DEPENDENȚĂ TOTALĂ.
□ creșterea confortului și
□ educație pentru sănătate.
Recomandări: necesită ajutor/suplinire la □
alimentație, □ deplasare, □ igienă

44
CONCLUZII

45
BIBLIOGRAFIE
1. Abrahams P., 2011, Atlasul corpului uman – structura şi funcţiile organismului, Ed.
Corint, Bucureşti.
2. Angelescu N., 2001, Tratat de patologie chirurgicală, Ed. Medicală, Bucureşti.
3. Angelescu N., 2003, Tratat de patologie chirurgicală, Vol II, Ed. Medicală, Bucureşti.
4. Avram J., Avram R., Muraru M., Niculescu N., Cadaru F., Pop S., 1999, Chirurgia
videoscopică superficială a perforantelor gambei în insuficienţa venoasă cronică, Al 3 - lea
Congres Naţional de Angiologie şi Chirurgie vasculară, Cluj-Napoca.
5. ....................................................................
6. ..........................................................

46