Operațiunile de piață deschisă sunt principalul instrument al politicii monetare a autorității de reglementare,

aplicat la inițiativa acesteia. Principala funcție a acestui instrument este gestionarea condițiilor de lichiditate din cadrul
pieței monetare a țării și efectul asupra ratelor dobânzilor pe termen scurt ale pieței monetare interbancare. Conform
reglementărilor actuale, operațiunile de pe piața monetară sunt împărțite în următoarele categorii:

o operațiunile REPO – implică absorbția lichidității și sunt reversibile. În cadrul acestor operațiuni, Banca Națională
cumpără sau vinde titluri de stat băncilor în termeni specificați;
o emiterea certificatelor BNM – operațiunea este utilizată pentru a absorbi lichiditatea în cadrul vânzării
instrumentelor de datorie către Banca Națională;
o atragerea de depozitelor – operațiunea este utilizată pentru a absorbi lichiditatea în cadrul măsurilor de atragere a
depozitelor bancare cu scadență fixă;
o vânzarea/cumpărarea titlurilor de stat – este utilizată pentru a rambursa sau injecta lichidități în procesul de
vânzare/cumpărare a valorilor mobiliare.

Operațiunile de pe piața valutară sunt intervențiile valutare implementate în cadrul politicii monetare a autorității
de reglementare. Ca instrument pentru intervențiile valutare, Banca Națională utilizează două tipuri de tranzacții:

o directe – asumarea cumpărării sau vânzării de valută străină pentru leul moldovenesc (MDL) pentru a
influența oferta de bani;
o instrumentele corective sunt instrumente inverse care nu afectează oferta monetară pe termen lung.

Reflecția tranzacțiilor se efectuează până la data încheierii directe a acestora. La calcularea echivalentului în
dolari americani, ratele medii lunare ale leului moldovenesc sunt utilizate în raport cu monedele SUA și alte valute
străine. Informațiile relevante privind activitățile Băncii Naționale sunt publicate în fiecare lună, până în ultima zi a
lunii următoare lunii de raportare.

Mecanisme permanente de funcționare acestea sunt mecanismele oferite de Banca Națională băncilor
comerciale la inițiativa lor. Mecanismele de operare sunt:

o facilitățile de credit overnight

o mecanismul de depozite overnight.

Scopul acestor două mecanisme este sterilizarea și furnizarea de lichidități pe termen scurt, precum și o
reducere a fluctuațiilor ratelor dobânzilor pe termen scurt pe piața interbancară.

Rezervele obligatorii sunt fondurile băncilor în valută națională și străină, care sunt păstrate în conturile
Băncii Naționale a Moldovei. Funcțiile fundamentale ale rezervelor obligatorii sunt:

o reglementarea monetară în contextul gestionării lichidităților;

o impactul cererii de bani;
o pentru rezervele obligatorii în monedă liber convertibilă – limitarea împrumuturilor în valută străină.

Conform datelor din anul 2019 rata de inflație a urmat o traiectorie ascendentă pronunțată față de anul 2018,
aceasta s-a majorat de la 0,9 la sută din luna decembrie 2018 până la 7,5 la sută în luna decembrie 2019. Tendința
 ascendentă a inflației a fost mai semnificativă în primele șase luni, fiind susținută preponderent de efectele ajustării
politicii bugetar fiscale pentru anul 2019, la fel și de presiunile inflaționiste exercitate de deprecierea ratei de
schimb în prima jumătate a anului, cererea agregată la fel a exercitat presiuni inflaționiste asupra inflației. Ulterior
tendința ascendetă a fost susținută de eprecierea monedei naționale precum și efectele meterologice adverse pentr
unele culturi agricole ceea a exercitat presiuni inflaționiste asupra prețurilor produselor alimentare.

Pentru începutul anului 2020 putem observa că rata anuală a inflației a început o traiectorie descendentă,
diminuându-se de la 7,5 la sută în luna decembrie 2019 până la valoarea de 0,4 la sută în luna decembrie 2020,
impactul negativ exercitat de restricțiile aferente COVID-19 a determinat presiuni dezinflaționiste din partea cererii
interne, care alături de scăderea prețurilor de import și de condițiile meteorologice atipice, au susținut scăderea ratei
anuale a prețurilor la produsele alimentare și a inflației de bază.

Cursul de schimb pentru perioada ianuarie – decembrie 2020 a remarcat oscilații frecvente, cele mai înalte
valori au fost înregistrate la finele anului 2020 când euro putea fi cumpărat cu 20,97 lei, pe când pe perioada a 10
luni euro oscila de la 19,36 lei pentru luna ianuarie iar pe parcursul lunilor leul devenea tot mai fragil în fața
monedei unice europene astfel că prețul unui euro a crescut constant de la 19,37 lei pâna la 19,98 lei pentru
perioada mai – octombrie.

Spre deosebire de euro, dolarul american în raport cu leul moldovenesc a avut o evoluție mai puțin
furtunoasă, dar la fel cu oscilații frecvente, pe percursul lunilor ianuarie – martie cursul valutar se menținea în
mediu la 17,58 lei iar pentru luna aprilie a fost înregistrat cel mai mare curs afișat de casele de schimb fiind de
18,15 lei, iar pentru următoarele luni se observă o descreștere a dolarului ajungând în luna septembrie la 16,65 lei
pentru un dolar.

Activele oficiale de rezerve,... Diminuarea activelor a fost determinată de mai mulți factori și anume: plățile
aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova: 19,61 mil. dolari SUA, deprecierea cursurilor de
schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA: 12,87 mil. dolari SUA, plățile
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova: 4,82 mil. dolari SUA, alte ieșiri nete: 0,22 mil. dolari SUA.

La fel la majorarea acctivelor a fost determinate de intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale
băncilor licențiate: 19,68 mil. dolari SUA, veniturile de la gestionarea rezervelor valutare: 4,02 mil. dolari SUA,
înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova pentru proiecte
investiționale: 2,67 mil. dolari SUA, intrările nete în contul Directoratului Liniei de Credit: 0,27 mil. dolari SUA,
reevaluarea valorilor mobiliare menținute în portofoliul de investiții: 0,09 mil. dolari SUA.

Baza monetară pentru începutul anului 2020 a înregistrat o descreștere cu 154,8 milioane lei (0,3 la sută) față
de luna precedentă și a constituit 46 696,2 milioane lei, fiind cu 14,7 la sută mai mare față de ianuarie 2019. Iar la
sfârșitul anului 2020 s-a înregistrat o majorare a bazei monetare cu 8 942,5 milioane lei față de luna ianuarie și a
constituit 55 638,7 milioane lei, fiind cu 18,8 la sută mai mare față de decembrie 2019.

 Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a majorat cu 6 865,69 milioane lei în luna decembrie 2020 și a
constituit 29 818,93 milioane lei, cu 29,9 la sută mai mult față de decembrie 2019.
 Masa monetară M13 s-a majorat 12 671,24 milioane lei în luna decembrie 2020 șia aconstituit 42 629, 73
milioane cu 29,7 la sută mai mare față de perioada similară a anului precedent.
 Masa monetară M24 s s-a majorat cu12 759,76 milioane lei a constituit 75 896,8 milioane lei, cu 20,2 la sută mai
mult față de perioada similară a anului precedent.
 Masa monetară M35 s-a majorat cu 17 680,25 milioane lei, fiind cu 19,7 la sută superioară celei din luna
decembrie 2019.

Soldul depozitelor în moneda națională în decembrie 2020 sa majorat cu 5 894,08 milioane lei comparativ cu luna
decembrie 2019, și a constituit 46 077,79 milioane lei, iar cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) a crescut cu
985,7 milioane lei, până la nivelul de 31 734,2 milioane lei, având o pondere de 40,8 la sută. Se observă o creștere a
depozitelor față de situația similară a anului precedent, Această situaţie denotă ideea că deponenţii au tendinţa să-şi
plaseze mijloacele băneşti mai degrabă pe termen scurt, pentru a evita riscul deprecierii monedei naţionale, dar şi
unele efecte neprevăzute situației economice de la etapa actuală.