26.11.

2018

Caroserii şi analiză structurală

Noţiuni fundamentale de aerodinamica autovehiculelor. Forţele şi momentele aerodinamice. Stratul limită.

Gradul de turbulenţă. Rezistenţa aerului. Influenta vantului lateral asupra stabilitatii

Noţiuni fundamentale de aerodinamica autovehiculelor

Forţele aerodinamice care acţionează asupra unui automobil au un rol

semnificativ asupra comportamentului dinamic al acestuia în ceea ce priveşte
stabilitatea, manevrabilitatea, sensibilitatea la vânt lateral şi nu în ultimul rând
asupra consumului de combustibil şi a zgomotului produs
Aerodinamica a devenit o cerință importantă care stă la baza proiectării
autovehiculelor, referitor la forma şi structura acestora.

1
 26.11.2018

Noţiuni fundamentale de aerodinamica autovehiculelor

Studiul aerodinamic al unui automobil urmăreşte:
 determinarea forţelor şi momentelor aerodinamice la care acesta este
supus datorită interacţiunii lui cu atmosfera
 studiul curgerii aerului în jurul automobilului, cât mai detaliat posibil;
curgerea exterioară este cea care determină traseul picăturilor de ploaie,
mecanismul de depunere al prafului, zgomotul aeroacustic, răcirea frânelor,
forţele care acţionează asupra ştergătoarelor de parbriz etc.;
 curgerea aerului în interiorul compartimentului motorului; curgerea
corespunzătoare a curentului de aer contribuie la o reducere a suprafeţei
necesare a radiatorului şi la o răcire mai bună a componentelor aflate în
acest compartiment;
 climatizarea compartimentului pasagerilor pentru obţinerea unui confort
sporit al acestora.

Forţele şi momentele aerodinamice

Interacţiunea dinamică dintre aerul atmosferic şi un vehicul în mişcare relativă faţă de
acesta, are ca rezultat formarea unei forţe aerodinamice globale (rezultante) şi a unor
momente (aerodinamic) corespunzătoare , ale căror componente raportate la sistemul
de referinţă al automobilului sunt prezentate în Figura.

Figura. Forţele care acţionează asupra unui automobil

2
 26.11.2018

Forţele şi momentele aerodinamice

 𝐹𝑥 – Forţa de rezistenţă la înaintare (𝑅𝑎 );
 𝐹𝑦 – Forţa laterală;
 𝐹𝑧 – Forţa portantă;
 𝑀𝑥 – Momentul aerodinamic de ruliu;
 𝑀𝑦 – Momentul aerodinamic de tangaj (răsturnare);
 𝑀𝑧 – Momentul aerodinamic de giraţie;
 𝑣∞ - viteza relativă a aerului faţă de automobil;
 Ψ - unghiul dintre 𝑣∞ şi axa longitudinală a automobilului.

Forţele şi momentele aerodinamice

 Originea sistemului de referinţă poate fi centrul de greutate al maşinii sau punctul
determinat de intersecţia diagonalelor patrulaterului format din “punctele” de
contact ale celor patru roţi cu calea de rulare.
 Natura forţei aerodinamice globale, precum şi a componentelor ei, poate fi
interpretată din două perspective diferite, cea a automobilului şi cea a aerului
atmosferic prin care vehiculul se deplasează.
 Din perspectiva automobilului, valoarea forţei pe care curentul de aer o exercită
asupra acestuia se poate calcula prin integrarea pe suprafeţele exterioare σ Sext ale
vehiculului a forţelor elementare de presiune 𝑑 𝐹റ𝑝 = 𝑝റ𝑛 ∙ 𝑑𝑆 (pe direcţie normală la
elementul de suprafaţă dS ) şi a forţelor elementare tangenţiale de frecare dFf = τ ∙
dS care se exercită în stratului limită ce se formează la nivelul suprafeţelor
automobilului expuse acţiunii aerului:

FA = න pn + τ ∙ dS
σ Sext

3
 26.11.2018

Forţele şi momentele aerodinamice

 Astfel, forţa aerodinamică globală se poate scrie ca sumă a două componente, dintre
care una de presiune 𝐹𝑝 şi cealaltă de frecare 𝐹𝑓 , după cum urmează:
𝐹𝐴 = 𝐹𝑝 + 𝐹𝑓
 Din perspectiva curentului de aer, forţa aerodinamică globală se determină aplicând
prima teoremă a impulsului (Euler) masei de aer cuprinsă într-un volum de control
de mari dimensiuni din jurul automobilului. În această direcţie, unul din rezultatele
semnificative ale cercetărilor din domeniu a fost determinarea rezistenţei la
înaintare ca o consecinţă a trenei de vârtejuri care se formează în spatele
automobilului şi care îşi au originea în diferite zone de impact (de presiune ridicată)
ale caroseriei, unde se produce desprinderea stratului limită. Astfel,
componentele 𝐹𝑥 , 𝐹𝑦 , 𝐹𝑧 ale forţei aerodinamice globale se pot evalua experimental
în mod indirect, prin măsurarea diferenţelor de presiune care apar în două plane
simetrice faţă de sistemul de referinţă raportat la direcţia curentului de aer, ca de
exemplu prin măsurarea diferenţei de presiune dintre secţiunea de intrare în
camera de experienţe şi un alt plan perpendicular pe direcţia de curgere, din
spatele modelului testat, pentru determinarea forţei de rezistenţă la înaintare.

Forţele şi momentele aerodinamice

 Relaţiile practice de calcul ale celor şase componente ale forţei aerodinamice
rezultante şi momentului corespunzător, deduse pe baza criteriilor de similitudine,
sunt:
𝐹𝑥 = 𝑝𝑑𝑖𝑛∞ ∙ 𝐴𝑟𝑒𝑓 ∙ 𝑐𝑥
𝐹𝑦 = 𝑝𝑑𝑖𝑛∞ ∙ 𝐴𝑟𝑒𝑓 ∙ 𝑐𝑦
𝐹𝑧 = 𝑝𝑑𝑖𝑛∞ ∙ 𝐴𝑟𝑒𝑓 ∙ 𝑐𝑧
𝑀𝑥 = 𝑝𝑑𝑖𝑛∞ ∙ 𝐴𝑟𝑒𝑓 ∙ 𝑙𝑟𝑒𝑓 ∙ 𝑐𝑚𝑥
𝑀𝑥 = 𝑝𝑑𝑖𝑛∞ ∙ 𝐴𝑟𝑒𝑓 ∙ 𝑙𝑟𝑒𝑓 ∙ 𝑐𝑚𝑦
𝑀𝑥 = 𝑝𝑑𝑖𝑛∞ ∙ 𝐴𝑟𝑒𝑓 ∙ 𝑙𝑟𝑒𝑓 ∙ 𝑐𝑚𝑧

4
 26.11.2018

Forţele şi momentele aerodinamice

 Unde
 pdin∞ reprezintă presiunea dinamică de referinţă a curentului de aer neperturbat de prezenţa
autovehiculului;
 Aref reprezintă aria de referinţă a autovehiculului, luată în considerare la calculul forţelor
aerodinamice; de obicei este aria proiecţiei automobilului pe planul transversal al maşinii;
 lref reprezintă lungimea de referinţă (caracteristică) a autovehiculului luată în considerare la
calculul forţelor aerodinamice; de obicei este lungimea automobilului, dar sunt situaţii când de
referinţă se consideră a fi ampatamentul maşinii (distanţa dintre axele geometrice ale punţilor faţă
şi spate ale maşinii);
 cx , cy , cz sunt coeficienţi adimensionali ce caracterizează forţele aerodinamice
corespunzătoare, denumiţi şi coeficienţi aerodinamici;
 cmx , cmy , cmz sunt coeficienţi adimensionali ce caracterizează momentele aerodinamice
corespunzătoare axelor sistemului de referinţă al automobilului.

Forţele şi momentele aerodinamice

1
𝑝𝑑𝑖𝑛∞ = ∙ 𝜌 ∙ 𝑣2
2 ∞ ∞
 Unde
 ρ∞ reprezintă densitatea curentului de aer neperturbat de prezenţa autovehiculului;
 2
v∞ reprezintă viteza curentului de aer neperturbat de prezenţa autovehiculului;

Figura. Mărimi caracteristice unui automobil, utilizate în aerodinamică

L – lungimea, l – ampatamentul, H – înălţimea, b – lăţimea caroseriei, h – garda la sol

10

5
 26.11.2018

Forţele şi momentele aerodinamice

 Pentru a caracteriza din punct de vedre aerodinamic performanţele unui autovehicul
se utilizează coeficienţii aerodinamici. Pentru o poziţie stabilită a automobilului faţă
de calea de rulare, aceştia sunt dependenţi de numărul Reynolds Re adică de
regimul de mişcare (relativă) al curentului de aer ce învăluie maşina.
ρ∞
Re = ∙υ ∙l
μ∞ ∞ ref
 Unde:
 μ∞ reprezintă vâscozitatea dinamică a curentului de aer neperturbat de prezenţa
autovehiculului;
 υ∞ reprezintă vâscozitatea cinematică a curentului de aer neperturbat de prezenţa
autovehiculului;

11

Forţele şi momentele aerodinamice

 Un alt coeficient adimensional utilizat în studiile de aerodinamică este coeficientul
de presiune, 𝑐𝑝 , definit de relaţia:
𝑝𝑙𝑜𝑐 𝑆 − 𝑝∞
𝑐𝑝 =
𝑝𝑑𝑖𝑛 ∞

 Unde:
 ploc S reprezintă presiunea statică locală măsurată într-un punct pe suprafaţa S, care
interacţionează cu curentul de aer;
 p∞reprezintă presiunea statică a curentului de aer neperturbat de prezenţa
autovehiculului (de referinţă).

12

6
 26.11.2018

Forţele şi momentele aerodinamice

 Pentru a caracteriza modul în care un automobil interacţionează cu aerul atmosferic
se construiesc diagrame ale variaţiei coeficientului de presiune pe suprafeţele
acestuia. Cu ajutorul acestor diagrame se poate determina componenta 𝐹𝑝 a forţei
aerodinamice globale datorată distribuţiei de presiuni, dependentă de forma
caroseriei.

Figura. Distribuţia coeficientului de presiune pe caroseria unui automobil, în planul longitudinal

13

Stratul limită
 Se numeşte strat limită stratul de fluid care se formează la nivelul suprafeţelor
corpurilor solide aflate în mişcare relativă faţă de un fluid cu o viteză de referinţă
𝑣∞ şi în interiorul căruia viteza fluidului, 𝑣𝑥 , creşte de la zero (pe suprafaţa solidului)
la valoarea corespunzătoare curentului de fluid, neperturbat de prezenţa corpului,
𝑣∞ . Deoarece în interiorul stratului limită se manifestă intens forţele de frecare,
acesta se mai numeşte şi strat de frecare. Întrucât este greu de stabilit punctul în
care viteza din stratul limită atinge valoarea 𝑣∞ , s-a convenit să se definească drept
grosime 𝛿 a stratului limită distanţa de la perete pentru care viteza din stratul limită
diferă cu 1% faţă de viteza curentului neperturbat.

14

7
 26.11.2018

Stratul limită
 Modul în care se dezvoltă şi se formează stratul limită pe o suprafaţă plană este
prezentat în Figura.

Figura. Evoluţia stratului limită pe placa plană

15

Stratul limită
 În Figura este prezentat modul în care evoluează distribuţia de viteze în stratul
limită la curgerea pe o suprafaţă până la desprinderea acestuia şi formarea
turbioanelor.

Figura. Evoluţia distribuţiei de viteze în stratul limită

16

8
 26.11.2018

Stratul limită
 După cum se ştie, la curgerea unui fluid pe o suprafaţă solidă apar zone în care
𝜕p
variaţia presiunilor în sensul curgerii, , poate să fie pozitivă sau negativă, după cum
𝜕𝑥
𝜕p
vitezele scad sau cresc. Zonele pentru care < 0 sunt cele pentru care
𝜕𝑥
𝜕p
distribuţia de viteze are un aspect normal (zona A- B), iar cele pentru care > 0
𝜕𝑥
se numesc zone de inversare a sensului de curgere (de la B la C). În punctul în
𝜕v 𝜕p
care x = = 0 (punctul B) se produce fenomenul de desprindere a stratului
𝜕𝑥 𝜕𝑥
limită, acesta numindu-se punct de desprindere. Linia B-D se numeşte linia de
desprindere, iar linia B-E este linia nucleelor de vârtej.Vârtejurile desprinse de pe
suprafaţa solidă, formează o trenă de vârtejuri numită şi dâră aerodinamică.

17

Stratul limită
 Forma ideală din punct de vedere al aerodinamicii este aceea a unei picături de apă.
𝑐𝑥 -ul acestei forme aerodinamice are valori în jur de 0.04. Cu cât un automobil se
apropie de această formă cu atât rezistența aerului la deplasare va fi mai mică.

Figura. Forma ideală din punct de vedere al aerodinamic

18

9
 26.11.2018

Stratul limită
 Aurel Persu (1890 – 1977), inginer român, a construit primul automobil din lume
cu profil aerodinamic. Automobilul a fost construit în Germania, în perioada 1922 –
1924. Din punct de vedere aerodinamic automobilul era remarcabil, valoarea
coeficientului aerodinamic 𝑐𝑥 fiind de doar 0.22. Automobilul se află expus la Muzeu
Național Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti.

Figura. Primul automobil din lume cu profil aerodinamic

19

Stratul limită

Figura. Soluţii tehnice pentru evitarea desprinderii stratului limita.

a) accelerarea statului limită; b)evitarea desprinderii stratului limită;
c), d) absorbţia stratului limită.

20

10
 26.11.2018

Gradul de turbulenţă
 Ca majoritatea curgerilor din practică şi curgerea aerului în jurul caroseriilor de
autovehicule este una turbulentă. Caracteristice mişcării turbulente sunt
următoarele:
 liniile de curent nu sunt paralele (sau cvasiparalele) cu direcţia curentului, ci dezordonate şi având
direcţii diferite;
 vectorul viteză într-un punct al domeniului de curgere nu este constant în timp, ca modul sau
direcţie. Mărimea vitezei oscilează în jurul unor valori medii, vezi Figura.
 Structural, mişcarea turbulentă este determinată de suprapunerea unor mişcări de
agitaţie ale particulelor de fluid (la nivelul grupurilor de molecule) peste o mişcare
medie.

Figura. Mişcarea de agitaţie a particulelor de fluid

21

Gradul de turbulenţă
 Un procedeu relativ simplu de apreciere al gradului de turbulenţă este acela al
determinării numărului Reynolds critic al sferei, 𝑅𝑒𝐷 la care are loc trecerea de la
stratul limită laminar la cel turbulent stabil, Figura.

Figura. Aspectul trenei de vârtejuri pentru o sferă, în funcţie de numărul lui Reynolds

22

11
 26.11.2018

Gradul de turbulenţă

Figura. Aspectul trenei de vârtejuri pentru un cilindru

23

Gradul de turbulenţă

Figura. Aspectul trenei de vârtejuri pentru un cilindru

24

12
 26.11.2018

Rezistenţa aerului.
Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.
 Pentru a urmări această influenţa se consideră corpuri simple şi corpuri de
caroserie pentru care au fost determinaţi coeficienţii rezistenţei aerului 𝑐𝑥 .

cx = 1.95

cx = 1.42

cx = 0.32
cx = 0.007

cx = 0.85 cx = 0.50

cx = 0.45
cx = 0.32

Figura. Influenţa formei asupra coeficientului rezistenţei aerodinamice

25

Rezistenţa aerului.
Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Figura. Evoluţia formei autovehiculelor

26

13
 26.11.2018

Rezistenţa aerului.
Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Figura. Forme aerodinamice propuse de Paul Jarray (1889-1974)

27

Rezistenţa aerului.
Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Figura. Forme aerodinamice propuse de Wunibald Kamm (1983-1966)

28

14
 26.11.2018

Rezistenţa aerului.
Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Sedan czs = 0.246 Coupe czs = 0.279

czf = 0.136 czf = 0.133

cx = 0.358
cx = 0.358

Fastback czs = 0.118 Station Wagon

czs = 0.063
czf = 0.135 czf = 0.116

cx = 0.315 cx = 0.33

Figura. Rezistenţele normale şi longitudinale pentru diferite modele de caroserie

29

Rezistenţa aerului.
Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.
 Acest coeficient 𝑐𝑥 este strâns legat de forma corpului şi de aceea modificări ale
diferitelor detalii sau componente ale caroseriei permit micşorarea acestuia, aceasta
fără a afecta imaginea de ansamblu a autovehiculului.

Figura. Optimizarea formei

constructive a automobilului.

30

15
 26.11.2018

Rezistenţa aerului.
Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Figura. Optimizarea formei constructive a automobilului.

31

Rezistenţa aerului.
Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Figura. Optimizarea formei constructive a automobilului.

32

16
 26.11.2018

Rezistenţa aerului.
Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Figura. Optimizarea formei constructive a automobilului.

33

Influenta vantului lateral asupra stabilitatii

Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Figura. Schema automobilului in viraj.

34

17
 26.11.2018

Influenta vantului lateral asupra stabilitatii

Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Figura. Schema automobilului in viraj.

35

Influenta vantului lateral asupra stabilitatii

Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

Figura. Schema automobilului in viraj.

36

18
 26.11.2018

Influenta vantului lateral asupra stabilitatii

Influenţa formei autovehiculului asupra aerodinamicii sale.

37

Bibliografie

Gillespie T., 1992, Fundamentals of Vehicle Dynamics, Society of Automotive

Engineers
Poţincu Gh., Hara V., Tabacu I., 1980, Autmobile, Editura Didactică şi Pedagogică
Stoicescu A., 2007, Proiectarea performanţelor de tracţiune şi de consum ale
automobilelor, Editura Tehnică, ISBN 978-973-31-2311-8
Tabacu I., 2004, Transmisii mecanice pentru autoturisme. Editura Tehnică
Tabacu Şt., Tabacu I., Macarie T., Neagu E., 2004, Dinamica autovehiculelor. Indrumar
de Proiectare, Editura Universităţii din Piteşti,
Wong J.Y., 1978, Theory of ground vehicles, John Wiley and Sons, ISBN 0-471-03470-3

38

19