Sunteți pe pagina 1din 3

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L.

C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i

STATELE ŞI GRUPĂRILE REGIONALE DE STATE


Geografia politică studiază ................................................ (morfologia şi caracteristicile sale, frontierele şi graniţele).
Geopolitica „studiază raporturile dintre factorii geografici şi acţiunile sau situaţiile politice” 1.

A. Statele
 Statul constituie ...........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 După poziţia geografică, statele (ţările) se clasifică în: state continentale (care nu au ieşire la mare),
state maritime (cu faţade maritime, peninsulare şi insulare).
 Cu ajutorul hărţii politice din manual şi atlas şi a profesorului de la clasă, identificaţi şi scrieţi câteva exemple de:
a) state continentale:

b) state maritime:
 cu faţade maritime:  peninsulare:  insulare:

 Elementele fundamentale ale statului sunt:


 populaţia ………………………………  Clasificarea statelor după numărul locuitorilor.
 teritoriul, compus la rândul său din:  Utilizând manualul şcolar şi graficul de mai jos, scrie:
 spaţiul …………………….. (solul şi a. numele celor mai populate cinci state: …………………………
subsolul); ……………………………………………………………………
 spaţiul …………………….. (apele b. numele celor mai puţin populate cinci state: …………………..
continentale şi marine)2; ……………………………………………………………………
 spaţiul …………………….. Cele mai populate state
Teritoriul de stat poate avea diferite
configuraţii.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă,
stabiliţi formele teritoriilor de stat şi
exemplificaţi.
 compact ……………………………..
(ex.: …………………………………….);
 alungit …..…………………………..
……………………………………………
(ex.: …………………………………….);
 cu protuberanţă (ex.: ……………….

1
Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Şerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, Bucureşti, 2005, p. 5.
2
Delimitări ale apelor marine:
 marea teritorială, până la 12 mile marine (22,2 km), în care statul riveran are drepturi depline;
 zona contiguă, între marea teritorială 24 de mile marine (44,4 km), în care statul posesor poate exercita un anumit
control, dar nu are drepturi depline;
 zona economică exclusivă, până la 200 mile marine, în care statul posesor are dreptul de exploatare a resurselor
naturale (oricare navă străină având dreptul de a naviga, survola etc. această zonă); Mexicul, Ecuadorul, Marea Britanie,
Norvegia, Spania, Japonia, Filipine, Indonezia, Madagascar, Noua Zeelandă ş.a. au zona economică exclusivă mai mare
decât suprafaţa teritoriului continental;
 zona mărilor adânci (zona economică liberă sau marea liberă) se întinde dincolo de 200 de mile marine şi constituie un bun
al întregii omeniri (după: O. Mândruţ, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, Bucureşti, f. a., p. 14-15.).
6
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i

………………………………………….);  Clasificarea statelor după extensiunea (întinderea)


 perforat …..………………………… spaţială.
……………………………………………  Cu ajutorul graficelor Statele cu cele mai întinse (a.) şi reduse
(ex.: ……………………………………); teritorii (b.), scrie:
 fragmentat ……………..…………… a. numele celor mai întinse cinci state (de mărimi continentale): ….
…………………………………………… ……………………………………………………………………
(ex.: ……………………………………). ……………………………………………………………………
„Unele state îşi au teritoriile sau b. numele celor mai puţin întinse cinci state (liliputane): ………….
părţi din teritoriu incluse în interiorul ……………………………………………………………………
altor state. Ele se numesc enclave (faţă ……………………………………………………………………
de statul în care sunt localizate)”3. Ex.:
San Marino, Vatican, Lesotho.  Activitate în perechi. Localizaţi pe harta politică din manual
Exclava este „o parte a unui stat cele cinci ţări liliputane menţionate mai sus.
care este separată de statul de bază şi  Clasificarea statelor după forma de guvernământ.
care este înconjurată de teritoriul altui
 Cu ajutorul hărţii Republici și monarhii şi al reţelei internet, scrie:
stat”4.Ex.: Kaliningrad (aparţine
Rusiei), Ceuta şi Melilla (aparţin a. numele a zece state republici: ………………………………….
Spaniei). ……………………………………………………………………
 forma de guvernământ, care poate fi: .. ……………………………………………………………………
…………………………………………… ……………………………………………………………………
…………………………………………… ……………………………………………………………………
…………………………………………… b. numele a zece state monarhii: ………………………………….
…………………………………………… ……………………………………………………………………
…………………………………………… ……………………………………………………………………
…………………………………………… ……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
Statele cu cele mai întinse (a.) şi reduse teritorii (b.)
a. Statele cu cele mai întinse teritorii b. Statele cu cele mai reduse teritorii

 După structura de stat, ţările se clasifică în: unitare şi federaţii (compuse).


 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar, a hărţii State federale şi al reţelei internet, scrieţi:
a. numele a zece state unitare: ……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
b. numele a zece state federale: ………………………………….............................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………

3
Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 94.
4
Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Şerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, Bucureşti, 2005, p. 8.
7
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i

……………………………………………………………………………………………………………………
Republici și monarhii

State federale
 Frontiera re-
prezintă spaţiul
natural sau
convenţional care
desparte teritoriul
unui stat de
teritoriul altor
state.
 Graniţa este
linia de demarcaţie
ce stabileşte limita
între două state sau
zone administra-
tive.
Frontierele
oficiale se clasifică
în:
 artificiale (convenţionale) …………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………...
 naturale ……………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………...
 nedefinite ……………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 în dispută ……………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 Capitala este un oraş care concentrează autoritatea administrativă şi politică dintr-un stat sau provincie.
Ea poate fi: naturală (care a evoluat natural de la primele stadii de urbanizare, până la statutul de oraş-
capitală: Paris, Bucureşti, Atena, Belgrad) şi artificială (creată pentru a îndeplini această funcţie: Brasília,
Astana, Islamabad, Yamoussoukro). În unele state, atribuţiile capitalei sunt împărţite între două sau mai
multe oraşe: în Olanda (Amsterdam, cu palatul regal, şi Haga, cu sediul parlamentului), în Bolivia (Sucre –
8
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.

S-ar putea să vă placă și