rccofSil nu run)nr l electroc:xdio3raDtr,ci $ la o ecocardiogmfie,la deter_

n"'urca vitezei de s€diNentarea hemariilor,a transaninazeielutamoxalacetice 7- Particularititiletratamentuluiin

.r lroponineitr ala nrai depane.
t.g. .\uli iturea investigaliilor purarlinice car" pot f
medicina farniliei
, ek uote
tk'.tatlndv. Spre deosebin de ceilalgispecialiqti.care au acc€snrulr n:ai qor
la investigatiileparaclinice,MF trebuie sI aibt in considerare!i posibiliraiea
cfectuftij de citre pacient a investi8aliilor soticitatein sens, .t pre-
{'ie inve{i8aljile pd{linic€ ca'e sunr accesibite "cest sel. care
pacienlitor "apor fi
cfectu.rtein tin)p util, ti care necesit{ car mai puline deplaslri qi cai mai
pu!ine cheh'rieli pentru pacienti.
1.t0. Pldnlfcarc:a unor invpsti7alii de tdtre lvlF. ln cazut uno, 7.1. DECIZIA TERAPEUTICAIN MEDICINA FAMILIEI
investiSatiimai deosebite,ata cum at fi unele investigatii imunologice, tomo-
glufi.r compute'jzati Si rezonanlanag'ierici nuctead. MF ar trebti sI ia te
gltrlra cu specialitrii de profil g cu unitdlite specillizate pentru a prinn bot_
nlvul !i pentu a interpreta corcct rezultatul investigaliilor.
4.11.Efectu.lree investigeliilor paraclinicb in timp util. De- - P6itt alile te€peuli.e ale MF - Sopravegheea tEtamentuluiln MF
oflece ef.crudredin\esrigitiilorpdractinice;ndn'butdror un rimp mai hponanla diagnctillui clinic Adapla@ lElamontuluila @nd4il6 bolMvor(r
irrdelungatd€cat in spital, MF va trebui str tini s€arna"oticira
de acesr iucru atun- - Boli eB reit5 int.fuo - lmponanb tmtamonlului nomod€moro6 l'l
cj cind recurge la investigareabolnavului in anrbulator.De aceea ir cazul - Bohavi 66 trGitd inlema€
bolilor acute sau al urSenlelor,MF va trebu; fie sI intemeze botnawl, fie lmporlarla codiliilq sci<)€(Drcmice lnlo.maFa @r€cl6 a bolnavllui
sI inrervinl pentft efecruarea - Posittlit6lile d,e aplicare a tratarenluhri - CointeresEa bolnavului
cir mdi rapidaJ in\errirariitornecesdre.
N.rsitate inl€tugn!€i in urgenlo lmponenla lratamenloluip6iholeEpic
4.t:. ,Stuhilirpa unor relalii Je colaboraie cu seruieiile dc Primul ajltd medi€l - Cdnt6|6ar€ familisi
inwstigrtlii pdra.linire. PenD!t pulearezolrata un ni!ct corespunziior Tratarenlul pr6pilali.@
torte problernelecu care esreconfrunral.VF aJ trebui sr.tabileascl relatji N@6jtat@ @laborari cu 6p€ciaritlii M€dicjna baalE ps dovei
lun(tionalecu u,,iri!ile specirliTare. adic6.cu trbofaroiJele de biochimie,Je Tratamonlul inl€gral al bolnavului - Imbunit4noa €litslii violii
inrunologie, de hen:rtoloSie, de paraz;tolo8ie, de anatomie patolo8ict, de
explofiri funclionale $i de imagistictr, penrru a putea efectua roate investigatiile
p aclinice necesare, unei activitx(i medicale de inahA calitate.
It
Respectarrdo astfel de sr?tegie, adaptabili la fiecare caz in parle, MF l/IF esre o \Decialitate Dractici.Ed Eebuiesi rezolvein nrod (,rr
vN putea rezolva mult mai bine conplicatele probten)e cu cde este con- cret probleflele medicale curenteale pacienlilor sxi. Itu diagnosticul,cu torl.
fIUntat. confirmerdu-gi diaSnosticeleclinice $i srabitind, in cele d;r urmi, problenele sale, nu Leprezintl decat inceputul rezolvlii concrete a rcesr(n
nitte diagDosticeedopato8enicela n;velul nrarilor ex;senle ate medictnei con- pobleme.
Dup, ce a stabilit care sunt problenrela,sau care este boala de clfc
suf€rtr pacientul, MF trebuie si intreprindi ceva pentru a rczolva aceste pn)
blenrc, sau pentru a trata boala respectrvtr.
DupI ce r tenn;nat consultaliati a stabilit un diagnostic,MF poatc Iur
tr'.i nrulte decizii. An) vtrzutctr, de cele nra; multe ori, el pesrie ni c nrcdi
.nnrcntc. n heori, insil, cl po.te pres.rie un re8;nr rlinrentrr, polle solicill o
invcstigrlicprraclinic:1, poatesolicitr un nou consult,porte solicitr un (nl
sulr dc \pccirlitntc,intcmrrcnin spitrl ti irtr nrr; dcpn'lc.
l)csi8u' cI, d cl nu dispuncdc un dir8nosliccorccl. el nu vr prkrl
prc\(ri. trntrrr rtl|l cortspunzllor Dc rcccr. Mlrlrchuic sI itxefcc sI stil
l,ik.r! 11.(i ti !()(i ..ilr'l1i spccirlirri.un (lingo,'sricrilt rrui (o'.(r p(\il,il
('hil|| rlrxI n..st lrrnt rt'r.\1. int(nd.out|{li)l||1.l|rior,(LrknilI rlili(rll[(ilr
lrrvnxi cl..trrn.r rnr{ i'r!.\riAo(ii,v,u thin rl crruryirrlclr rrcrcun. cl rrelrrr'
r(,1
sI Incii tol cc poale, sI fie cat n)ai extensiv Di sn fotoseascntoate posibili-
tltilc ile crie dispune penrru a srabiti un diagnosric crir mai corect posibit Frctorll dE d€Gdlni ptrtlc a.lliltlc tratnmcntrltrt ln MF
$i dagnosticul clinic este, duptr cum am vtrzut, la indenrina MF. fratoriti
ft'ptului c, nrajoritateamed;camenteloraclioneazdpatog€nic,iar unele chiar
etiologic, diagnostic'rlctinic nu este,insn, de obicei, suficient pentru inceper€a cxisteqa umr boli grave, existcnl! unor bolnali ce ncc.$la Inlfr" r
unui datanEnt cor€ct. Totugi, el reprezinrl un punct de ptecare cale ne poate ori- in spn4 posibilit4ile tebnie, ctrnoldqele ti &P.inderile hnnr|t rL| Nlr
entn spre invesrigaliile necesar€ ti spre traramentul adecvat. obligaF MF de ! &orda gnnul {utor ntdical in iodrc Urr,nl,|
Deqi nu trebuie se se recurgtr la trat ment fird a cunoa{te diagnosticul inrclireea tuncliilor vilalc. Prevenirea conflicaliilo. ftht. rnnlfrl ,
MF dc d face lor poehrlul in urSenlc
de ceftitudine, unii medici recurg totugi, uneo;, la tratamentul simptomatic.
exinenla uno. cduri mai cornplicalec@ nlPun colabotdt. (! sl).1'
fi poarerI ddroiiradjficulrtlilorpe cdre le intjmpind in srabilireadia8nos c! seqn[ $r'..r'v'
ticului, MF este, de nrulre od. mai tentat decar ceitalli speciati$ristr recurg, \tn & !rcfil. inteliera unorlegdnnfurcli,)nale
@labor@ain timp util
la tratamentui s;nrptomatic.Degi probab;t cn nu poate fi inlltwat complet, considerNn ru$ror bolilor, i cotuliliilo. rdtiliale.
lrrrJrrenrulsrIlrprom3|ic trebuiefolosit cu toa!1emuttl prudeng.O cetilee. a peson.litnlii bolnavnlui
o colicn renaln, o feb$, se pot trata simptomaric, daj.numai pent la sta, MF e obliedliade a snprrveglreiln
bilireJ diasDo\ticuluiedoparogenic (oiespunTiror in tuncle de elolulia
@nlinu, a bolnntului qi sn il adapreze
L Parlicularililile tralamrDtului in \4F. Darorirtcondi!itor
i'r care lucreazd qi a problemelor cu cate este confilrtat, activitatea tera- in lratmenrul dbularor este Dai d i fr ci l d e i n l n l n r a t u n i i l r ( !,!i
peuticl a MF se deosebe$tefoarte mult de acrivitareacelodalli specialirti. in ri$ d de rcspsrar iecotrandbrile igienico dieleli€ corcsfunlrir)r'.

Seneml posibilit!(ile terapeuticeale MF sunt n)ai limitate decat ale cetorlalfi in tatmenlul mrbulrlor este nec.sde ragefc. bohrvrltr irrI
\peci,,liii De rceer. crivitatearerapeurica pe cdre o poate desldquraVF respeclma re.ommdlJilor ti inlilurxFx fldorild de r(c
it|e anumite particula ttrti care aebuie bine cunoscute(tabel 7.1.1). (teocce lfdmenlul Mhuldlor e dcsftlodl ln fanilic. t\1. r.r' tr I
. .t.t I'a nit.uhriAlile rraram(ntului dch tminate dc I'osibititd- cointercsma furilei I'.nru respeclrr.a ieconxn(urilor {i er.rr, L trrf"
lilc lintiMlc ale MF. O prinr. ptu.ticutdirJre I Ultdnrentutuiin VF esre clin.l lavorabil vindecdrii bolnanlui
reprezentat: de faptul ci, pe lan8, diagnostic,MF ts€buie s, ia in conside- Mtr kebnie sn il .onsilieze pc prcient, e l r e p r e zi n r , i n l cr l x{r ,In ,r ,,
fulic ti o sede ;ntreael de ati factorj ctu€ pot jnfluenla activirateaterapeu pacienl, sislenrdi melical. lanilic li socierate, uplta'n'l rirr,! ! ,
tictr. De ace€a,dupi ce dispune de un diagnosriccorect, MF nu Eebuie si
recufgi la b atament firI a lua in considerarctoti acesti facrod. Am vizut lnei minimt cltilili a vielii, conlbatereadur0flr, rltr'x'.'
comhatcreaesca€kn, .oDbalefea dezhidraritii. !sliNIrr
<r l:r MF r por prezenraboln.\i din rodredonren;ite;i rpeciJlirililemedr bolnarului si a fmrilitr
cale. Am vizut, de asenenea,c, el dispune de condi(ii retativ modeste Si.
uneori. chiar dificjie de lucru. In aceastlsitualie,este evident ci el nu disPlme
An vrzut ci MF poate rezolva peste 8070 din problemele rrrc(licirlr
intotdeauna de toate cunoltintele. de toate deprinderile !i de toare dodrite
cu'ente ale pacienlilor sii. Dar existd totuli foafte ntulte boli, !i fortlc nrrrll'
necesarelatamentului tuturor bolnavilor sii. De aceea,pe car de extensiv a
situnlii d€os;bite c.rc depllesc posibilitllile sale Dupi cum exisltr li li)irrr'
fost h slabjl;rca diagnosticului,pe atat de relinut de circunrspecttrebuie nruli; aparate,instrumenteli nledicamentenecesarein rumite situalii dL:crrrf
sil fie MF in efectuareatratanlenrului.ln nici un caz el nu trebuie s, se
MF nu dispune l1r montentul opodun De aceea intinte de I incepc rr'nr
tlventurezein trltarrenre cixe ii depiFsc posibilitnlile. El poate pune di.r8
trrentul,el rrebuie sI aprcci€zefoarte bine toate acesterNPectecarc fxn irrllrl
nosticul de ;nfarct iocardjc, de enrbolie pulnroDari sau de sarc;D, exhaure-
cr)1.,iru un fel sru .rlrul.elec(uJreJlf!lrrrrc'rrului!"'pati\ rt rbLI - l l'
rinl ruplI, dar nu le poate tlata siDgur,penb! ci Du dispunenici de cu, l: l\tr!i uldritllliL lr<ttdmcn!uluiJrhnttin.rk'.1" ndturu l\'ltt
norsrinlclc lsi ')ici de dottuileDecesrrr. i'r cccr, ce priue;repncientul,existl fode nrulte boli crrc p n nrrlurr l"r'
l)c rcccl, nu nu|)ai in rinrpulproccsutuidc djngnosric. ci fi in cfcc, k'. Pr ictrLniril(;lr
t,'i', cvoh'(iri ftlici piin acutizlt'ilesru corrrplicrliile Prin (iisprrnc
tu:ren trrrn|lrcnlului.MF !rcbuiesI der (lo!adl (lc !n silrl cli ic d.osL.bil i',tu"",,lui. pri'r con(li(;ilcsoch ccrrrtrricc (lc cr'r. bol"rvnl
i" t","",1 (l r(l,uk \l ht r.'t.,rrrrk.,,,l, .r,,1rc,i.,.,"..r .u.', 1,.u,' 'uu (1. trlc Mll
'.i,,,1. (lct'I).v p,^ibilitl(ilc rrrt:rrrrcnt
.uh'rlri(il. b(,lnir!ului,ctrr,\i p,,\rbilitllilcdc c.rc rlispLrnc txrrlr i t.r(,lvr /.'/ In,li Lnt. t.(c\ilI -iD!rlrru.r' irr \Illtll Ii\i\lI li)xrtc rrrLrll'h'll
t)k,lnc nl( h)Lri'\Uluircsp(ctr!,Ir t;Irl) ur;l lr nrc,\ri rprrci.r. v.'ll.'/t (t. ,tr rI .hirurSitIlll, nli.u!rr nr U,rlrrrir irrrc:rirr,rl11. h''rr('nlriilc 'lil'r
l.r (lr h!Lr,'\ l.'.!lr,,l ,ri (hi,I i" (,r,,r'li((luin\r l!'1r.,\. (lc In,) /r t,,.'tr.' "rt |' (rr' N4ljrrrl
rrr|li:\,
rr\. t,.rii,, rn. r1r'rrh,irrkrrlrt li !!,rrr,r .\rriruirritrl

I
I
 t.\B D . 71a
l'xi(l(nhrllnlllc r.ahmclrutrll deiemtnarc dc pmibilti{itc tibir.rc .te l|tF hr sfiifrsit,exist:l foarte nrulte boli corrtrgiorse,cnnr rf li ,ii7.irf,,.l
feb'a tifoidr. hepatitaepidenricl,holerat; altele.clre bebuic irrtcrnirte in .t,l
i ,r.rd2 feirJ'n Inedrrle in diterik rJc.tiunl trl penku a evita conta8iunea.
Na \',.'.r d{ aruoi miiq-r In i.arc dscnleje ln toate acestecazuri, se pune problema stabilnii diagnosticului,(1., r,l
'cordarrlrur
()brie.lir dc a ekru. ralmenrul contiruual batror crcnre aL€atratamentuluide urgenll qi Einiterii bolnavului la serviciul de spni,,ll
(., nr,un,r-l ru unrrc(uh cm aep4e,i po.iiir-iiiiGGiliiii. tate in tjnrp util, lucru carc nu este intotdeaunaupr de efectual. Penlrr ,,r
orer*rr.-
N..cslrare.inSrijirii DnorboLn.li care no uu conairiiternin;mene*G existi foarte multe cazud la limitn. Nu este ?ntotdeaunau$or de stlbilir ,l;r,
l)c!tndcntn r uenrulni d" nosticul de abdonen acut qi dactr un abdomen acut este medical sru chill,l
r),'F'id, nlr r.r.mrn,ului d. "-pe,;;1"1";;i;
n&uc,pm' tar,,t,e, ra pr""e,rt re,apeurii
gical.
ohr,srl,l Mt d. 0 in8rrl'r,"rna'ur-;l;;;l;jiF,ror.o Pe de alti pane chiar ti la bolnavii cronici, pe care ii ingrijette r..,,.i
rur
Obligalia MF de a kala fanilia pot si apari complicalii, pusee sau acutiziri, care sI-i depiseascl po\il'rlr
N(r\irne. rurlrcraflrMf c, c.'t,lli rpec"rr,r'r
tilile. ASa sprc exemplu. la un bolnav cu czncer de prostati prtc rt)i,r' ,,
infeclie udnud, cre si necesiteintem.ireain spital. Un bolnav cu ulcer ,h,,'
denal poate face o p€r{ofatie.Un bolnav cu litiazl biliarn poate f,rcc (' |,,,1
lc poate ing'iji \intuf, deoarecenu di\pune nici de cunollin(ele.nici de creatitt acutd $i aqa nlai depa(e, care sI necesitereanalizareaposib;litr(il,!
il(t,rinJe'ile ri nici de dordrile necesare.Aceste boti rebuie in;rijite in echip5. de tratament !i intemarea in spital.
tu servicii specializate,dotate Si inca&ate corespunzitor. in aceste caz;ri. 1.3.Pdrticulaitdlile tratamentuluidelerminatede holntv. tt.u
',rc"'r MF e.re i(ee:r de a le diagnostica.de t acolda prin,ut djulor. sru nu numai padcul.ritilile bolii, ci ti particularitn$lebolnavului pot iDll',(,,(.|
tr:rlurentul de ugen(, ti de a ie indruna in tinp util la serviciul de soecia- decizia terapeutici a MF. Existi bolnavi carc chiar dac, nu au o bo,rh li'rr,
litrr. core\purr:rroruabel 7.LJ). gravn, rcbuie internali in spital pentru ci au o reactivitatedeosebitii s r rrrr
TABEL 7 ] 3 au condiliile minine de tratament la donnciliu.
1.J./. Bolnavi care necesittrintemar€ in soital. Pe langi bolil...r,
Iloli qre br sc pol tral{ orbuleror {i De6iri i.rernara in s],i(d
necesiti intem,tre. existl qi bolnavi care necesiti intemare in spital n(li( i
I t oIlr c1 R p un jn nenc ol r m r r enr r i, ! a bot na' ut , x pe lan8i problenele legate de paniculritdlile sau de Smvitateabolii. in Lvrllr
lldi cdc afe.reazd g.av funcgile virale area posibilitiqilor noastrede tratamentintervin ;i o serie intreagi de Pr,rit,r
lloli cdc nccesili o i.lc.venlje cbnurgicati jminenr! laridti ale bolna\ ulti, care si detrmine internareain spital. Din accst t)urrl
llol, rrc neces,rA
o m"nironz.mpennanenii de lederc, conteazi foarte mult varsta bolnnvului. stafea lui gene'ali, slir."
IJoli gralc penh un diagnGtic de ccn'ruorne
psihici, existenja unor boli asociate, alcoolismul, toxicomania, inloxicr'liil.
I l"l' r.trc tre!d tun o ev olut ienef a\ or ib, ld cronice ;i aqa n)ai depane.AEa spre exemplu,o s;nlpli virozi respirr!(rt.'.
llt , li in .re
c e este, de obicei. trltattr la domiciliu, trebuie intemattrin spitrl dx.I .,n
no r rnrcnqt r c on' pt r c lt l Bm v e
vine l.r un bolna! in vatsli. cu o staregenefali alterali,c.rre sufera(lc,'
Ihli .tft nccesita hv.niralii deoFbnc
in\uficienli rcspiratorie cronicl. De crizi dc ulcer duodenll,\irrl
ln)li crc n.ccsr, rnrmente dcosbite
dc krrDboscirticn c.rre survinela un bolnav cu depresiepsihici poatc lrrrr
ln)li tsil,icc tu.ne 8ra!e
problen,e crre s:l necesiteintemJrea in spitrl (tnbel 7.1..1).
lhcie boli nrL.Uoase
l rl Inrpo'txntaconditi;lorsocioccononricerle bolnrvului tlD r,'l
,lcoscbitn, in8rijircaboln;tvuluilx domicilui il ru con.liliileso.irlc, c.,',,,
At.r spre ere rplu, uo bolnav cu fractur, deschisi de fenrur nu rr Iricr.\i rrilclul .ulru''rl xl bolnnvului.Dir rc.s{ ptrDctde v"'dcre,Mlitt.
pulcn fi nrSrij'tac sl MF v. slabilidirSrosti.ulclinic, va rpticr i'araDrcntul bui. \;1 o!it. sI rrriezelr donriciliublnrvi sinSr',i.c,'te nu ru irrrrilic.rrrl,.
ilc urgcDll nrccs , vr fnce roalerapll8ii. va opri o evenrualtr hcrroratie.!a rccirri rru pricrcni(lispu.\isil | .rjtrtc lrt. in cnzulin cuc cstc vo'bn (lc lx,li
Irunr o incli ii vn irirnite bolnavulh ijtrrp ulil lr o src(ic dc orrop.(tre pr.rvc srrrrrlc boli .rrrc inrpierlicldepl:'s,Icrholnrvulu;,lfltirrrr(rrrrrtl(n 1,1
lirislil nr)i i) lc holi dc nrlura )crlicitl. cunr ti irl;,r(rul (1,'rri(ilil|.\r. irrlr'sihil l)c r\.rrr(r)cr. N'll:nu rrcbrie sil trrk/. lir rl)rrrr
'trulrecrncc'ul
r"k,cir,lrc,clrbolir pulnrorrrri, ,!l,r lxnn!\i ..r. !'u ,L'ln'n ,k .,n,,li{iil. rr! ,rrr rrrrrr
.\i rltclc pc (.uc (lc a\crkI..' ,ru l.
\iu (1. (,nrlitrik tl('
tx,i'tr i'!triii \iIl.rur Ii),rtcac.\rc boli pu j,).rdcnrultcprol)lcnrc (itr( n(.1(..'rr. lr-rrrr i .\r ,,rrt)rlri !ttrl! i'nr.rncl..nrr rlisptrrrk' h' rrr11
,l..rs.'r' k.i..trlr!itirt.n u,)ci r(hit'. !reili.rle t\i x r|l,'r !.r!i(ii \t!ai,rti/,'r. '
|,,r. | , r I r||,.II (,!, .1,r,r/it,,irr.ll, .tn,)il..l t'.brtic \l , !rl. \1 fuik /f l,r ,l(,rrri
,rlrrr1.,ltr r rr\.1,rrr.l{1ro.,li,rrrtlrrr/,1r,'r|,1(l(f.r,rrr!tril
 stl bi l i r€r dozei de iit elinef e De r ser nener , dr ca t |r ( er / 1 h ( l{, '! 'i. iliu , , r l
&lnnrl crre Du por |t lraratt .nrt talor bol nn! cu pneuDr onie.el va t r €bui sI il vizit eze nr f iecar e zi. t i ir . s, r, , , . , ,
lnnmvi cu o stle scner.lAaF;i;
lr lf. \r ru o r.rl r ir r c
Atunci cand intenlioneazd str trateze Lr domiciliu cazu|i nrai rtitrrrt,
des ehr t i
MF trebuie se ia in considerare ti capacitatea cadrelo. nredii de . I ri,,r., ,,,
aceasti activitate.
InnD!\i cae nu coopereazt
De aceea, inainte de a ?ncepe b atamentul, in afa: i de diagrostic. ,.1r,
deosebire de ce;la\i speciali$ti, MF trebuie sd ia in conside,rrc o \.,,,
ri,,rr,r' Lsrcnu au .,.dlxl;;;;;lirF:], intleagi de factofi care tin pe de-o parte de pafticularitl!;le pacicDtului fi ,l
llotruvi din taritii dezorgdiane sittialia lui socio-economicn, ;rr pe de alti pane, de cunogtirltele, {l( il,
prinderiie Si de posibilitdlile sale matedale, de cele nrai mulre ori, dcsrlt ,l

lUr ,]c l plic e r lr ir J n | e n tu tu j , fi e c a .\c vorba de oli8ofLeni sau de bol-
oivi cu denrenli seniti sau preseniti.
/ t-J. ApreciqLeaposibilitdtitor botnavutui de a aplica natamentul.
in
!1c-rce pri\c\te po'ibiliridteJe !pticdrer !!rinrenrutui,
MF Febuiesa aiba in
rrrtcr(. iD prinrul |and. cilea de a.jn ni.!.are a
medicanlenlelor: orrlij ,J-
prfentcf.li. Din acesr punct de vedefe, MF nu va prescrie
botnavuluj un
rl.|tllfi'cnt parenteratdaci nu are cine strJ adinrinjs!€ze gi,
in gererat, et nu
vrr prescrie un rruramentdaci nu este sigur cn bobavui
9i_f io,rt. p.*rra
\r l|'e cine si il administrezein mod corespunzitor.
Privind mica chiruryie, el trebuie si
lDi seamanu nunraj de posibili-
tl(ilc.srle de a nrciza un furuncul, un abcessau de a sutura o plagi.
ci Si de
tx'sibilitllilc de a i schimbala timp pansaDEnrul, erc.
1.1. Ori.e tratament trebuii umldrit. De cete mai nutre oli, el
cstc umrtrrit clinic. in rratamentul cu tonicardiace, MF urmire,,te
evotuiia
pr'lsului fj a edenrelor.h tr.aramertulcu hipotensi!e, a u-,:r.qr.
*f",.ii.
rcDsiunii .rneriale. Unmi. insi, ur.nrrrireactinici nu esre suficien;. in
unete
.',zur sunt Decesiuc nun)ite jnvesrigatj;par.actinice. ln erotulia unei pleurezij
.spr€€xemplu, este D€cesaJ.d
efectuareaunei radiosrafii de
.dnnol. Lr evolulir rulburtuilo'.de drnr ctudiac esle Decesartrefectuira
une;
ckai'o, j,IdioF,Jn,e de conrrot in eroluli:rurer p;etonef,ireene nece.drleic.
l(r.rrc,runfr uro\ulruride (onqol. in f\oluLJ drrhetuluizJhJrdte\rc
necesrri
clccturreir unor' SliceDriide conbol Itu in umrtuirea trraDreltului anlicoasu
lnnr csle necesrri efectuarcapedodicl I uDor teste de coagutareqi aqa
Inai
l)e rcccr. ir!rinrede r iDcepettarrnr.ntulxcesiorboli. MF t,cbuic sri
irprccie^..orcclposibilirillile
satede r efecrurlcesic ilr\esrigirlii.fic priD dc
t)hsu.,r bolnr\ului. fi. p D rrinrilercJproh(lor|esp,criret cir;ctrtc rre.tr
lil tr(l)uk sit ilt irr .onsi(tfrrrc.{t(- rs.rrcn..r.
tn)\ib;tirr){il(.s.,tc,t..l
trlil.' lx)l,rir\r'lr.st)..ri! (u,) titIri.rt,,r..,I.!.reri\ti(,',hJlir l).,ka...,. (.t 1,.
l"ri. si.ri rt.rl'il,,r\:1rirrrrrrtrt<.rrzirarc,r t,,nt.ilit(r 1., ir\r.ttrrr,,jrr.rr.r,tr.rl
lulrr (,r r,rre.,!,lr.rr...l ,! rr(.t{ri\x \,,,rr.^. 1n,!r,,\otn trr.,,. /r
t}.|,,r l.l
| 5. Necesilalea de a intet,-eni in urgenle. Dar. daci N4| r,,
bu;e si fie, de obicei, re$nut, si linl seama de toli factorii ca,. r, tn,r! L
influenla tlatanrentul qi str nu se aventureze in tratanente pentru crfc Iu ,ll
pune de t oat e condil; ; le necesar c,exist i. insi, t i o exceplie. Acer sr i', . . . r ,
feprczent:rti de urgenlele nledicale. In bolile 3fave c rc pun nr pericr,l ll
nent liala bolna\ului. MF b€buie sI faci tot ce poate pentru a acor(h trr,rl
aj utor n)e dicr l. indif er ent de diagnost ic, de p liculaf ir ljile bolnavut Ui , t
condi l i i l e sale m at edale. ln acest e cazui, el t r ebuie. de nr ult e or i. chi. r r . . ,
inrprovizeze Si si efectueze acte pe cue nu le efectueazatiD mod obi.,r,,,l
Ata spfe exemplu, el trebuie sd tfateze o convulsie, chiru daci ru ,1,.
pune. inci, de un diagnostic etiopatogenic. De ir-liemenea.el trebuie sa d./,n,
strueze ciile Lespiratorii. indiferent de factofii ciie le-au obstrurt, trchLrir r..l
trateze un ioc henrotagic, indiferent de herDoragia carc i-a produs ti r,\i, ,,r.1
aeparre.
In urgenle nu nrai au inlpol1,mli chiar atit de lnafe conditiilc !\i,,
econoonce ti dotirile de care dispunenr. Desigul cI fiir:i o dusi dc ,,,!,1
chirrfgie nu se poate sutura o plagi. Dar, de multe ofi el este oblig.rr srl
imp,ovizeze saouri, sau ttele din obiectele pe ctue le g:isette lr in(lct!,,,,,i1
(tnbel 7. L 5) .
In cazu|ile car e pun in pedcol ir t liDent ! ialr bolnr vului. Nt F r , . 1) 1, (
\i l efectueze act e deosebit e. A$: r spr e exenr plu. in edem ul glot i. c. , . I n, ,
cherzi i t r ebuie s: l f nc: l t f aheost onr ie,in episr axisulr €bel r r cbui. si1
' espim lia. posterior
ircl Lntrponanrent Si aitn mai deparre
l D u'gcr le t inlpul est e nr r i ; m por t r nt decit ce; hlli f . ct of i P( nr r r . : i
\i rl i r bol nr vului <lepindede aplicar ea t r ir . nr . Dt ului in r iNp uiil Ar li \ ! li
ci cnt \i d f ur c\ c'r plul unei he r or r gii e\ le ) e. in cr r e vir lr bolnir vului t ) ( r k
i kt)i n(i c ,l( nt ) li. : r t cr i'r lir r p ut il r unui gar r t l) c r s. ur cncr , s r u pr r t ca r l, ,
c\crrpl !l i! ) lir ! r ului r lc nr im . r ( 1. nr cr . l( l|lr inisr r , r cn {l( \ ilir I lbr r . t nr .
\.r)r ,l rr| lr iil( lct , r lc Dr . ncc( r . M lr lr cbLr ic \ t f ucI if i r r i. n( 1. 1, n c. t r lir l,
l rr lr r r r r r l r . , r r l. cl lr clr r '. \ 11( nl! 1. , , s. i1 f , r t , r . 'i t r t ! al. i, r ( li, , f r , r lr
!r,.rr.,r,r \ . \ i \ t ! . . \ . nr lil, , . , l, r t k t , ' , , ll, r i'r l, r ( , , lr , ir . '\ t , i'lr l , 1,
! \r' .,r" tnt! , . r , . ( ', r . f , , i". nr . ', r , r
t n, l\ lr l, I i, , , . r , ' r '. ', '\ t '! , ( r . t '.
 L\RI:t.
dc .rdrcnnlinl! a unol doze nldli de cottrcoizi.De tl\er)'enea,
in tocul c rlx)grr.
(ir'(lntrlul rrtrsd.lc nrscnli ru ljutotul circii lltl trebuie si intervini foarte rapid pe lanei nredicaliapentru conrbltercr (h,fdri.
po.te a.orda prihut ajulor cu oxigenoterapie, cu tntanEntul anticoagulant, cu xilinA p€ntruprcvenirerrulhl
r{ztrl unor nrsc.le
drilor d€ dtm, cu corticoizi Si cu dopanrini. Este evident ctr, in torie r..\t,'
cazuri. MF nu va pdrasi bolnavt pane cand el nu ajunSe la un sefviciu ,[
specialitatesau nu est€ preluat de serviciul de anbulangl corespuDzilk)r.
In intoxica{iile acut€, trebuie si adninis!€ze cat n1ai repede anliiknol
cunl in fi atropina in intoxica{iile cu pesticide, sau vitanrina C in ;nrr'\r
caliil€ cu substanlenrethenoglobinizante. in cazul ingestiei unor toxicc t'c
buie si efectuez€ca! mai rcpede sptrldturaSastrici. Sau sd efectuezc r..rl
nurea cardiorespiratolie.in caz de colaps sau de stop cardiac.
De aceea,MF d€bui€ sI fi€ pregdtit, pe de o pa(e sI cunoscn brn
cele nrai frecventeurgen(e,si $tie ce trebuie intemat in spital Si ce portc ll
latat la domiciliu, iar pe de altl pafte, sn dispunn de o t'usn cu n,edicrrrrdr
tele necesareacordlii primului ajutor nEdical in acestecazuri (tabel 7 I (')
'lAR14. I t t'

Cateta urgcnte care pot li l.ltate h ddnicili d cr.c lrebuic inlr.n.te in sfilrl

.arc pot lI tt41at2 acGA ute trebuie iatertute In spint

.riz! de dnn brcnti. sl&ca de rnu sunalic
crta & mgin, peclorali
d€nlia aculh dtr urinn
c.ia dc ulccr duodcnrl

insuficienl. respii.lo.ie !cut!

c! polipnee iji cu hiporensiune aneriattr. el va stabili foane rapid diagnos-
lfl |" tr.'lizrnr:i
ticul de toc. Pe baza acestor'tenlne nu porte lpune ins; despre ce fel de qoc "ha{iili.i
cstc vorbu. Dar va putea evenrual exclude locut traumadc, |jocut din arsuri.
.\i portc chi f ti riocul septic. in aceste condilii, s .lI purea si fi€ vorba dc 1.6.Ne(esitaled colabofirii cu eil.tUi sPe.ialilti. Penru fcz()l
to. hipovolenric. Dar, gi acesta poate fi produs de mai nrulte cauze cd€ vaLeacazuriloL c.u€ il dept:esc, MF trcbuie sI colnborczecu ceilalti sp.
,"n
hc 1 ., p i c r ( ler i de lic hi d e , $ ! c u D s e p o rte i n ti n rp l a h d;arei masi ve, i nsu- ciali)ri. Desisurci toli ceilalli specialigisunt obligali de mulie o'i sI colr
liri .,,!:1 supr lenr li . r c u ti , d e z h i d ' a tn ri n r.rs i v e,s i i r herroragi i i ' r acest c,,2. boreze irrne ei. MF- colaboreazdinstr mult mai frecventnpfoapecu to(i c.ihl(l
pr-rn :lh sl: r bilir c r dia3 n o s ti c u l u i ,s i p i n i l c i i n d b o tD r!ut fu fi rri nri s i ntr-ur speciali;ti. El porte solicita in aceeati zi ntat ajuto'!l chirurgului. pennu u"
\ . r !r.i u ( lc s plc iir lit ir t e .e l v a l re b u i s I n rc c rc c s il conrbrtl l c:i r nrri rcp(de rb.lo|lre'rrcut, cir ii {jutolul Sinecolo8ului. penlruo henroragi€ scDirrh, rl
I 'itx)\i i ,. h ipo! olc nr ia , s i a c i d o z a y i s I c re rs c i d c b i l ut cr,i l i rc. pri n rdn,i ni s rcurokrgului, pcDtru un trccident vascullLt cerebrrl ti al ciudioloSului pc"'ru
rr, 'l (,r (l c ox iS c n, c f c c iu r' .r u D e i p e rl u ri i .u s c r bi cIboo;rt;tl . l tx]i , cu gl Lr un irrl ct rrrirrrrrtic De aceea,el n€buie sI litic .urrr s:i cohhorcrc cu c,
e, , /,i 1ti .e . nr unl ( u t r s o (o D s tIi cot n rc tD r.c n ti !r p, bi rtr.' rr' t Iro.,l . i i (,,r,r. Nlni nrt.ii,cl trcb ic sI cunoilsc;1 sl'u.1utr spilrltrluiti a s.rv;ciilln (1.
lr (irc poi'tc rpch i'r cnr (lc rrc!oic lil lrebuic \11tlic (irrc c\1.
1. , ,,,, s.r! i( ' u ( lL. s t nai rl i t.n r u n rl c s c r,' r .t(1 .r!r. .t.l ,rl r. i n\.sri Fr(" .\i {. 't).( r.rlitntc
r . r ( ('Il Irri lr . r r ir Dr r r o l !(' t.\l )u n 1 a t(n (ci ."iri rpr,)t)iilI \\'l|.'(1. (hi'ufFic saU,lr ginccoirFic,lx.irrc lr,,rk i'lxln
l r'rc, v c [ ( r ir , k . ur f.' r(1 1.r M l ,.\r( ( nrr c\r( srrr(trrr cr rr t|ur rlc\ (ir( surr tx)srbilrtllil(ci (lc Irvrslif.rlr. tl
!, i rL ! ,," t!rr.nrr:i In ]trIl .,n.rtrt,rr,(.
r , I ( ,'rl , c ! , ' l, r ( r . f t ! , It. ri l n rl l l r,,i.\t. rx 1 c i , ,t Il Irrrr,.rr,rrcr (.' t Ir.' r r.tnt(. ,1..l|ir,rrr.trt l'.ilrr rl rt itr l,'.n. \f(liil. s. lr, l,rrtc rrrv.slrtrlrrl.ti lrrli
 rr11n.lcrr'(csxro Dc irceea.Mti trebuiesr'l lor I)c trNllc ori, bolnavulse intoarced. lr sl(ciilr\1, cu ,,,r, ,roll( ,,1 i
ft;e din rrnrp 1a ce seclii ponte
ti soliciti pil.r.! li{F. I aceastatrebuie sii apreciczcprtscril4irk :1"
Apoi. cl lrebuie si lstie car€ sunt posibilitilile de cotabora.ecu aceste cirlittilof in funclie de situaliagenerali! pacientului.ln accstscl'.,1 t,
va(ii ln cuc diDr'e ele se pot inrema cazui acure.cazui cronice. buie sn facd. dupd cun am v5zut,o ieiuhiza,ea bolilof ji si strl),|.,,., ,
sau
rrrcrlc. I'eDtru cii nu toate secliite intemeazi u€enle. Unete sunt destinare strrteeiegenerali a investiealiilorSi a tatamentuluinr funclie dc rti,\,r',r,,
!r/urilor c'onice.\pre erenrplu MF uf nebui sa jabilers(l dir) (irno dintre ele.
'r,r,.,r
,.l.,t ,le .olJbur.uccu \ec!ii de ro.rre:peci:ltjrj!ite. 1i de interdependenqa
De multe ori. tratanentul complex tinAnd sanra de torte bolil,, ,,,,
l:l r.,.rrilIre ur;i botnrvi numaipenn! inre.riprl;;.au penrruprecr/tue este ulor de efectuat,deoarecetratanrentul unei boli ponte diuna (l,nl,ll
, ,.
,,c
',r:r,:Do\r|c tr tralrnrent AcelUa se !or intoarcel.r l\tF cn in\estrrariile boli. Ala sp.e exemplu. tritanrentul cu antiinflanratoare,reconrndrr l)c,ir,L,
'.,r,,r preci/irile Decesare {i vor |amJDein cont,DU.e in uaramenrul.iu lombosciaticn,poate dtruna ulceruiui, sau gastdtei- De asemeneir,trl(,,,,r'Lrr,,l
.\lL bul,,J\i ro' fi in\,,nre,nJU. Si in rceq crz MF va cotabofain cu betablocimte, utilizat in tratanrenolhipertensiuniiarteliale,poatr ,Lrrrrrr'
.ii,it ,,,rrc (u :p<cirtilrii de profit Lt i.i \,r \i,,iri bolna\;i
in,pi!at. \, astmului bronqic. Tratamentul astmului bronlic cu beta: dgoni:iti poi,r. t"
rlluLi (liagnosricul, traramentulti evolullalor. pentru cd botnav;i sunt. de .luce rahicardie. iar natanrentul cu dei!!!i xantinici po:rte produce r\r,., '
r.,tr,.,i^MF (r Jl:rldFse dodr epr\odi( in ,up,J\eehered.pe(i,li)rirof blie, nrai ales daci este vorba de un bolnav crrdiac.
de
t'riilrl l )e .Iee,r. \4F rl] uebui .a (otibor€/e.|i pe perioadi inrem:jriicu N{F hebuie sl lint seanrade personalitatea bolnrvului !i de (,,,r t'{
t\,i.,lr\'rr Are\t lUcrue\te todne Lril. pe de o prne MF,tue;ntra rr po_ tdnrentullui. Am vizut ci anumiteboli apar cu predon)ineD!ilr ,,,,,,',',1
., \,., Inru nece.,,repri\ind botnrrut re.pe.rrr ilU pe de rt.ti p,;,re personalid(i.felativ c.racteristjcebolrtavuluicoronarian,ulcefosLriui', l,'l
l!,lrr!ului ".(r,ro'
care nu se sinrteptrr'isit. nr!uluj cu coliti. lar MF are obliga(iade a inlluenla peNorrlirrrr,, l, 'l
l).r penhu a putea colabora in mod eficient cu ceilatji speciatitri, MF
rrrl'u'c si de. doladi1 de o pregdrire deosebiri. Chia daci-nu va ajunge Da, IIF nu trebuie sd linn leama Dunrri de nrultitudineabolih ,, ,1,
ta
,I\.lrl Lr)rJichilrxg. ginecolog,sau cardiolog,N,lF !a bebui si aiUAcunoltin1e puticultuitalilebolnavului.c; ti de contextulfantilial $ profesio,,rl,il "'l
r.!,ri,rice din roatc specjatiUlile.tard de ce. pe lingr toate cetelalte,Nff
esie
,,,,,, ,l,r'rre specialititile cele rnai grete. penrrr ci iD linrp ce chirur3ut. De nrulteofi. patologiabolnavuluiare un caracteffantilial.S( (,,,,,,,
(!'l(,sul s.tu cddiologul se pot fezuDrnta speciatitarea Bjne-
l;f. MF eG obiigrt. lodte multe boli Senetice.bol; de nutilie, boli infec{iodselsi altelc, (.I, .,,
p,iD ln,!x nnpr€juriilor, s, aibi cunottinlele tenrejnicedin toate specialitnliie un car!.re, fanlil;al. lar N{F trebuie !d tini seanrade acest lucru. (i,!l ,1,
r,) ..r/ con(rrr. el Du $ va purea exercira prcfesiuneala un nivet corespun copcri o boali geneticn,o boal, de nutilie sxu o bodi infectiorsi. rl r,,
/it,n \i Dici nu vr putea cotabora eficienr cu ceilalli speciati;ti. Et re-buie buie sii o caute qi la ceilalli nrernbride fan lie lsi sn h atezetoati turrili, ,\,,.,
\:1 .\ric spfe erenrplu. cand se oper€azi o caranctj! qi a. i"t", spfe er,emplu,este pulin pfobabilsi vindeceo sc.$ie s.ruo oxitrfozill,,,1r
r.ir?i], o folrll]rfiri feun)atoid2tsau cirrd \e exremeazl ":"i ce trebuie "" ""
9i si taci singur'.memblu din fimilie, dacil nu tmteazi toli n,enrbi familiei.
h (h'Iiciliu intFun inf ct miocardic. Numai asrfel ra putea MF sI col;r io sfiir;it.MF trebuiesI lint seanade ptofesiunea bolnavului.dc iril,'
lrr./f,,,,'",.1 etkie,,'.cuceit,,tlispeciclilri .r trci prrie din echipd,,,e.ti enln pe c.ue prcfesiuneao are asupra bolii, plecum $i de i'rfluenla tc f,,,(
1i
L.rr Irg Jrtre b.tn.r\Ul borla o .'fe rsupm posibilitllilor de erercitafe a ptofesiunii. El ttebuit ';'
'.'rrr
1.1 N((sildk'.t trala lentului integral al bolna|ului. -ft.,t|r .u,ro,rsciilb,rrlc bine conditiilecle lucru ale pac;entului.Irri3L'1.r,,r,(/(,1,,
Irenrol lplic.l (le MF se dcosebettede brianrenrut.,p1icarde ceitatti spe zgorrxrtele1i loxicelepot influenli nu nunr bo,rla.ci .si rczultateletl'tttar(rrr,,l1rL
.,,,ll,\r, fi i,ce srr nu Du,))aipenrrl|ci NtF lucreaz,nr condijii deoscbite.-cj I). rc..r. cl tr rrcbu;str sco.ti pacientuldin lrrediulrespectiv.si i selriLlt'
.\' pcItru.ri el est. Drediculpefso.tDeiEt rrrte.zribolDr\ut :i nu bortj hl l,xul dr U..ii, sau chiar sl-i schinrlt profesiunea. Pe (lc rlrt Prrrt. rr! 1,'
lr,hrrul poareaver Lrncorirrrai nrulreboli. F] poarer!ea. spre ekNpiu. o r,rt.nr.rle. (urr rt fi nntrnreDtelc cu rnriololice:ii nrtihistrnrinicc, P()rrrt..
,.!(liot):rtieischc')rici1. un dirber zah:Irr. o infec(ieurnrrritrsiun rdclloIr (t. t.r rrrrerrrrcr rnor profcsiuni.cusr rr lt rcecx,l( c{,n(fuc:il(r'tlc.ut(!!!n,,1
t)ro\tirril( hrrr dicii nr l. ignorl torit. ceitrtli \peci.rli!\ti \r o.upn iulu\; (t. ,l, rrcrr sr a.rr flr.ri(lep.!tc (t,rbcl7 l7)
t,rr. () s,DiU,I b()irli (',,r(ir()krEUl va.re,rrta o inrp,ntrnliii,,ni ls ,V.1r!i/(/1rrl ingrijirii trntinut tt h)ltkt\ttlui. l)t\t tlrttt,
l)irrrd r\ch.Irrrc Sl)c.ilIstut nr bdli lkrnb{tk. \r rcor(tr ilrt,,rr,)(it ",.,".,,,,t- (lup:icurr rrr \iilur-,tr..,r (l( ir i(r!{Lr rsrsklrlrirr,.
lr,,l l!llr(:rt.
t'.,,(,(,,1.!rri,trl,
r'r,r. ,lr,,l\'r[1,,i/,rhr,,,t N.j,(,tr)FUt\i, .tr,!(t,, i p(nrxr(L,,.,i ,,,.uc i,!tc, , l L , r l , , , , , , ,r r r ,r st) ,f ( l ct* r b i r c 1 l ( r ( ,( r ( .,1 .,1 1 , st,.( ,,r l i tl i 1 ,!.:k( ',1 l ,l .ts,kt,l ,l
t,.l
,,,,,,.'rc.i.,,,,,(n,'f,,l .xt.r!,,,,,t,,i(t. t),,).r.,tri L '! . , 1 , , LI i . | ,I r , r I | ( i i . N l l r ,tr r r ,l r ,.^ ,\k,,( r r tr 1 l k,r l r i .,tr r l r ,,,,:i . ( l r 1 ,, ,,,,:r l ( ,1 ,1 1
Nll rr.l,, f s:l l{.r,r ,i (.,!r!,1c,.r,.t!.t,,.rr. l:t r,.ll,r. \r r(r(r \i In ,l ,l ( ,1 . l ,,l ,l . ,t t,.,r ( l N l l l ) ,,,1
l , . ', i . r 1 , , ,,!r ,,1 . l ) r ,( i ..'.
l, r,.'r,./{.t\- r,,.,r, .,, l,nx l,f (t. , \{,t,r1,.,,t. .!, ,/.1r,t,...,,,{tf , , ,||| ,|,, .|(,, |. , t ', , '. , , 1 ,, .!,r r , ,i , 1 .,/, 1 ( - ,1 , i ( ( ,r r l ,'r , .,,, ,,, ( r /L ,l ,,'r 'r t,l !,,l r r l ( { l r 'l
| '
 TABEI, 7 1 7 c4ia sru se inuoduc nredicam€nte noi, bolnavul ttebui u r)llnr rtitr I'.,
l'rrrl.rl{rllilttc rrlr@cnrutui dclcminate dc Deesit.ter vent, decat dupi stabilirea dozelor de inbe!;ne,e. Dd, pennu I PUtctr.'lnc
cia core.t toate acestelucruri, se cere de asemeneaun sin)t cl;nic (lc(,$l!t
El trebuie si sesizezein tinrp util cele nui nrici nodificiri in birc s;ttt ttt
Slrbilircnlcgrlurilorp,logenice $u. intervenite in evolutia bolii.
in MIt. i" "h,
1.9.Importanlo lralamentului nemedicamentos
llrrnrizlra bolild din pu'El de
(irrsnlc.rEa condjliilordc ,;1; nlul rinlp se vo$ette din ce in ce mai mult despre trata$entul ncnrcllxil
Gr,iv"iii menros in diferite boli. A$a spre ex€nplu in diabetul zaharattiP ll se ,..,,
I lxhflfu
"te
uner \nrLek teropdice nlandi incepereatratan)enorluicu regin alimentar hipocaloric ai cu rcslr(!l
Llrhnrr ure, ."ua,r. rerap"u,i"i
offi de glucide Ei numai daci tratanrentulnemedicarnentos nu duce la nornrrlizrrrr.r
I L i rl r ' J i" r c r aliunr t oDr rd .,rn e " r" " * 1 , n r." ,e ro ,,a ,.^" se va apela la sulfamide hipoglicemiante qi la biguanide De alrrr
Blicemi€i
nea in hip€rtensiuneaafieriah usoarn se recomanddinceperca tratxnrclrtrrl,,l
nrvii. cu boli crcnice.apeteaz?t Ia speciatisr.in rest, ei ,,e aflI in ingdjirea MF. cu nrijloacele nemedicamentoase, caie presupun reducereaaProtului ..'1,!t.
,^rli(.]l.bolile netabotice,prin!€ car€ diaberul ateroscleroz4
t"tifi irrr"ti"., scidefea in greutate, rcducerea aportului de sar€, reducereaconsuDrului,1,'
!i
I','lil'- (,,'dio!a\cuta'e..cu,rr
ar fi hiperremiunea anerialrg ;;;;; alcool, abandonareafumatului, reduc€reaconsumului de SrAsimi satufrrr.,.
;*h.
r\ur'Lren(acirdracA.utcerujduodenJt.hepatiracronic6,bolile osihice ducerea stesului psihic, crctterca consumului de tucte, de legunre, d. lr"Lr,
'Ixir. rxeanic qi a exefcitiului fizic moderat, cel pulin 30 de ninut€ pe 2;
:i ,,,,,1r!.,lrele..e Jfla. de tapt.nrdjorirarea rinrputuiin frij, MF. St;*;:
";; in ceea ce priveqte sciderea in Sreutat€,s_a constait ci aprorirrr'rll\
rrirti lenlut c'onic al acestor boli. 307. din caz!'rile de hipe(ensiuoe arteriali pot fi atribuite obezitilii li ,,,,'
i,) considerarerasp;ndi,er tdsa a dcesrorboti. specialirrii, scider€ a Sreutllii cu 9-10 kg poate detem)iDao s€trderea te siunii ri,r.rr.rl.
. l5r ilenrnumeroli.
r.'i pulrn cu 18-20 mm Hg, reducerecafe este cu r6t mai male cu cat este inroliir:i\rl l
'r"I nici nu te iU'puteaj,rsriji \insuri. ela ,pre exenr-
In'r.,r.r(J nu r\e r In (onrjderare(j hipeden\iunea de o rcdueerea apotului de sodiu, cue si nu deplseascd6 gr pe zi lrr 1,
ajleriaj, se inlanluielte
.u ncoerrti de peste 10%.din popuralia neral insi, pdn adaosul culinar, omul coDsunr, mult mai nrultl sare ():rll
teneratd, cardiotosut p.;. t,_
ll'rtr \rir8urlorte (rzudle de hjpenensiune arleri!16.De aceea, ",numai
- cazurile nentalie mixt?i, ftri adaosculinar nu conline nui nrult de 4 E de s c ()rr
(reosbrresunt ri||Jse l. cddioloS,e.Acelalj tucru cetcetdrile epidennologic€au aritat cI consunrul crescut de sare ducc lr "
'ru s ar pulea spune 5i
,k\tnc Lud'oparjJischenJca. sau despreulcerutduodenaj.ca sa nu nrai vo; crcrjterca ftecveniei tensiunii arteriale.S-a constatatchiar ctr peste 50'/i (lirr
r,fl|| botile feunra[ce,cdre 16nr r. de lapr. in grila MF. bolnavii de hipert€nsiunearteriali au o. sensibilitatela sare. ri-spunzerr(lli).!lr
'k\pre bine la reducereaconsumului de sjre Pe de alti Pdie, crelterer consurrr!
l)ar', chi:u si atunci cand ajune la speciat;it, *."t -r, f" trateazi
decat lui de kaliu, de magneziu ti de calciu reduc sensibilitate,rla s e a bolrr'l
',.fcDoad:l scufttr de tinrp. Bolnavii se intorc, anteliora(i sau nu, Ia doni vului. De rceea regimul veaetdim, cafe aduce un apod crescut de krrlirr \i
(rliu unde vor conrinua Eatamentutsub supravegherea
I.iF. de Dra3neziu,poate duce la sctrdereatensiunii arteille De
Decj, nu nun't in botite acute, cj in botile cronice esre necesari
. :i grd,ti nbnonesaturali,cum ar fi cei din uleiul de nri-sline,precum li xcizii Frir.v
.r'1.'l{r.trc,r.u:pecinlirrii de profil. VF rrebuiesd \esizezetd rinrp
oe onrega3. din uleiul de peqte, au efecte ptotectoareasupr.i tens;uni; rtlc'irlc
r\"( \I IirDirl u" botnrv cronjc la speciatisr. Nu esre neaperarnecesd "lina \i
,'rrct'r( !' rSr,'rJresJu o conrptica(ie. Nluhe cazuri de hipertensiunedlerial)i pot fi contolate doa' cu "i!
ci penrruaprec,erea periodicaa rarJ
rrr||rrrur r:t...te rorul trat.rrrrcntuluioenrcdicamentosli num daci xcest.r nu d, rzullrte \.
rutte ori, necesrrtcol:ltorareacu specrJlistulde pjofil.
l)c rscrrrorea,el rrebuie sI $rie si adnri,nsbeze, *p.-"gh"^ vr rccur'geh .Ld:ru8tu€.r Uatamentulurnre.lr.,nEnios
ti .":";,,i 'Ira(nnrertulrc redicamentos nu este indicrt nunrai in hipdlcD\iurt l
sx ndaptczc..rrrlaDentul rccomandnrde spcci list."r
Ircrirli ci .si i|r nlte nrulte boli. De nceeaNIF uebuie sI acor(l( o r"tlu
Sarcin:rcea D)ri iDrporlanrii I MF in botile cmnice esie rceen de r rlu)(a'lleo\cbitI t,rhnrcntuluincnredic.rrienios
\'rtn.,!.Fhcl.,h.r onirorirr.de,,.,prn,,r peIod,c, (u l'(irrre.,rc lrrk. 1n (k'!!!!lrrl
' '|r /', / t'roblcnrnrcsrrcituiirccorrrr lfibr igietricolliclclicc
'lc I,:'lti(ul.nrr:1ti[.h,,l . dJ ri rtc px kul.trirtlrtch,l,r.,vutu,. rel,,Xxr(.tr.rrrr.t ().rltI r',lltr(uli'ritx(cr trrhrr|cntuluii'r Nll;csrf rclnc.T(nrllil (lillculrl(il'
(lc
l)(. r.ccir. Mtr vr rrcbui sI \rrbijcrscl Mlrii rrrrrrrctrtuliSicr!,(li!krk ,rl h,rln,rvulur' l)trtt ttt
'r(.Itulo' txnrru fi(.r,. htorv ir li \ir. l. inr:ir'rpin:i
l,irir. II Irl (|| cJ. l'.huic $ D11rir, h rtisr.nsr, \ru tr {to,,,niliu si r.\, k!rir.r,,r rt,itrl, l\'lrrrvul .\r( sLrpus urrurr.firrr i8i.tro(lrcktk {'t.sl'rrrr/1
,r lL. l\'.,tr'\.r !.'rr./.. rtr !x/"1 .(.1,r,,,\rl{,ti.,\. rr, rr,Irtr-,t. r./,,t,.,r.tcrr.r ,.lrrrrrhr,Lr, ltr('lr{l!( \'rrr llrl
r,r lrlc,|krrl rlirr 'prlrl lrrcsflr' un nr!rrtrrrl
Inrk.rlrl,I, s,nr (1. rtlnrili,rutr,tr.,nIt)tnntl AtuNi (ir!t \. \h rhn ,r,.,tl trlrrr
,,,1r ,,'r,,,,,t,,.rfur1|. Lorrrir la r.rhr(r.r',itrr,!-lrrrilrirrc rrl trrrr'rrrl
 (lc liDrcnrrlic, ctc., care sunt respectatecu stricte(e.Nu ac€lati lucm se in_
lllruplll iDs:1in tratanrentulla doniciliu. Ata sprc exernplu,in ratamentul hip€r_
l.nsiunii aneiale esentialeeste necesar, evitarea eforturilor fizice intense, a
ite^urilor psihice, suprimareafirmatului, reducereaconsumului de sarc. rcdu-
(.r!r coDsumulu;de alcool a consunruluide cafea. De asemcnea,in trara
!i
Dlcnlul dischneziilor biliare este nec€sartr€vitalea alimenrelor colecisrochi
rclicc, cum ar fi prljelile, toctrturile, maionezele, afumrturile. branzerurile
gmsc li fcrmentate, smantana, fri$ca, untura, slinina
!i ata mai departe, ca
itr nu nrai vo$in de diabetul zalarat in cale regimul alimentar reprezindi
bnzu tmtamentului.
$i dacl toaG aceste regimuri alimentrre por fi resp€ctare cu sEictete
-iD spital, ele sunt mult mai gr€u de respectatla domiciliu,
din motive care
I'n pc de-o parte de deprinderile,convingerile Si obic€iudle botnavului s; ate
l""ilici, irr pe de alrd pafle de posibititafte socio-economiceale botnavutui
, /.9.2. ealtbaterea deprindedlor necorespunzitoare. Fiecarc individ $i
liccre fannlie are un anumit stil de vial.i, un anumit mod de alimcntatie,
,h (lis!.rc(ieyi de odihnS.Alimentaliaindi!izitor $ne de obiceiuriadancin
r'ndlciDateilr constiinla Si in conDonamentul lor. D€ mutte ori acesteobice_
i(ri sunt depalte de a fi sanogenetic€.De aceea stitut de viattr necorcsDun-
,ntor cste prDblbil unul dintre cei mai frecte[! tacrori parogeni pe care ii
itttlilninr in practica medicalr. Sunt fanilii care consum, frecveni alinrente
grusc, p jnc. tocituii, car€ consum! prea tuutrc Siinoas, carE au un rirm de
rljnrcntrlie n€corespunztrtor, care consumi atcool, care duc o viati agitag ,i
MF n€buie si sesizezeroate aceste lucruri $i sil convirg, mai intai
pe bolnav ti apoi pe ceilalli memebrii ai familiei de necesitatearespectirii
d€ cnr,€ bolnJv a regulilor iSienico-dierelic€core\punzaroarebotii resfedive
Ar., spfe exenrplu.dacd unul dinDe nrembrij famitiei suferi de hioerien-
\iutle lnerinlA. toti ce;lal!i nrenrbriiai fantil;eivor trebui sI fie IAnruriride
nccc\itl|rer de r nu nrri consunra manciruri prea sarate. De asemenea,in
crzul ir care unul dintrc nrembrii familiei arc o dischineziebiliarx. toti rnenr
blir f:rnrilieiuebuiest,le con!inti de nece\irarea de a euiu mancerurile ore.,
B'1'se.p'ltiire.so\urile,nraionezele, erc
Desigur cI. nu este utor de a schimba stilut de viag al unui botna!
{l'u .'l unei farnilii. De ac€ea.regimut iEienicodierericesl mutr mri greu
il. rcspecintla donriciliu.decat.in spital.
/{).r Nefe.itnreJMaptarii t/arun|entutui t.t conditiite.ocio-econonrice
ill! bolnivLrlujIn airra *ilului de virlll un rol fo.ule inrpnrt.rnr in respectjrrer
,rsi,,rului iBicDodietericil joac.I posibilit:ltite
econon';cealc bolnavuhrircs-
Itccliv. t)csisur cI, nrulrc lcguli i8i€no-dielericc nu neccsilllnici un fel d.
invrsli(ii ||tnteril|lcA!n sprc cxenrplu,penr r respeci:rte:r refinluhi hipo\o
rhl. s:rn p. t|rr cvitarra nraionczckr,si r sostrik! nLr sunr ncccsarcnici un
lil ,k. inv.sr(ii cc( ,""icc
l'.'lrn, ilt. rcBionni,rurrr ar.ti Icsinrrt ,tir {ti$tFn't7rhtrr!t.su'|r ||...
vic in\ll nnurrir. invfltitii .c("t',r'ri.. l). r.n. , Dclrt r nricurtrr.! In|lrr
'|s.
micLoclimatcorcspunzrtor,pentru incllzirea locuinlei, sunt neccs:rfcinvcsl!1"
care depntesc un€ori posibilitdtile €conomice ale bolnavului
De aceea,MF va trebui str cunoascxposibilitnlil€ economiceale ptrcrd'
orlui de a respectarecomandlrile iSienice !i dietetice coresPunztrtoare bol,l
respective.EI va tlEbui str gIs€ascXinPreunA cu pacientul soluliile cclc tttrtt
bune in f.inctie de posibilitrtile mat€riale de care dispune pacientul 'csP..
tiv. tar dactr nu va gisi posibilit{lle minim€ de ingrijire la domiciliu' (.l vr
Febui si intem€z€ bolnavul in spital.
l.l1. Coinleresore& bolnavului. Pentru a putea fac€ fall nu n'
maselor dificultlli p€ carc le intampina in activitat€atempeutictr,MF irtbrrif
s5 $ie sa il aragl. s5 il mobilizeze 1i sd il inrptice pe pacien' in pt'\'i'l
rerapeutic. in spital bolnavul esle suPus tratanrmtulu lndiferenr dlcl c'r'
vorba de un tmtament chirurgical sau nredical, acesta este adninistral ltrl
navului de cdtre personalul medical. Tratamentul injectabil este aplicat h ti'r'
pul potr;vit de ctrtse personalul nredical, iar tratamentul oral este !i el ftltrtl
iri"tr'irt f. potrivi; in prezenla p€rsonaluluintedical in spital' rolul t)ol
"*
navului est€ muli n]ai mic. El tr€buie doar sl s€ supuni latamentuhi nlrla
cat- sau administmt de Dersonalul medical-
in ambulator, problenra este, insi, rlrult n1ai comPlicatn Bolnr!trl
pr;nr$le o reFra pe carc trebuie sl |i o procure singu.rti sA ;i udntirri'trcrc
singur lralamenrul conform recomandtrrilorrespeclite ln lralmr€ntul rttrbulr
tor, bolnavul arc un rcl mult mai mare decat in spital. Dacd el nu !j procurll
medicamentelesau nu gi le administreaz;iconfom reconandlrilor nrediculo'
atunci toata munca acestuiaa fost in zadar, iar boala va putea evolua ncslrtr
shedtn. Dc aceea,MF trebuie sdl mobilizeze !i sl-l implic€ pe bolna! irr
Latanrentul pmpriei sale boli ln acest sens, el va tr€bui, pe de o pa'1e sll-i
explice bolnavului d sll faca pe bolnav si inteleagdcare €st€ stafe'r lui (i'
sbitate, ce tsebuie fxcut, ce se poate obtine cu ajutorul uatanr€ntului.cr'c
este rolul nfsudlor igienico-di€tetice qi al medicanrentelor' sd aniliutzc
impreuni cu bolnavul care ar fi Posibilitilile practice de realizare a ntrtil
mentului cor€spunzitor, iar pe de alte pa(e s, inceapi tratamentul psiholc
raoic al bolnavului.
1-141- Infomrareacorecttra bolnavului Atat in timpul consultaliei' drrr
mai ates dupi stabilirca diagnosticului, MF trebuie sn-i exPlice boln:rvului
d€sp'e ce est€ vofba, care sunt problenrel€sale de strnltate li ce se Porrc
face penuu a li fedobandi strntrtatea. Desigur cI, $i atunci cand rjungc .1"
orobtirtlelelecire de sJrJnEnt.MF rrebuieti dea dorrdr de rrrultr:trr ll
,'"r,'* * ircr intelesdc bolnrv. sI-r explicecrre esresrrrer Iui Jc \11"1
',r
tltc ftr:t il-l anxi€ta. ci dintpotrivl, incercind str co birtll anxietnteirSenerirlll
(lc c'izt' cxisten(ialI pdn c:ue trece. dd cn'ti'nd s:1-lnrobilircze, sll fac:l s:l
p.nticipcin nnd l|cdv Ia ttatrrrcntulbolii sale Penttucll rczullltclc lrrrr
Ircrt!lui dcprrd (lc in c c MIr r rctriil sn'l i"tplicc pc bolni!v irr
"todul
(xcs l rlc l|lrrlnrrnl. ln)lnrvul nu v.r rcst]cch rcsirrrul iSicno-diclcli. rii nLr vn
prcsctis.dl'cl tru vrr lli lr (. si Ac trllcPlc
u||'rr ru rtriclctc lrlrtl|,!tc|lltrl
ttolrnfrl vn lrcb{|rlil|nuritln.c ll sc {llcpt. Nrr c I'i"c sil ir. l'rt'rrrrlilr'
i1'1
 .c rr,r ublrne Dinrpouir..Dehure,i i te
l,','.1",:.1,.,",' e\ptic€ ctar cJ]e:u,rl !incrca boli;, lla cunr sunt factorii alinrentari.scdcDtrisrnul,con\ur!r,l ,1,
txi\,rrr,r.Irr, Ir.r'jrnrertuluiCe se poareob(;ne Cjnd .. io, oU*_u ,.rut. alcool. fumatul ti stresul fanlilial.
r.rrr' :,\r(ft,,rc (.,r rrlp trebuieurmar rri,tllnrentul
p,e,cjis. pericoluloDrxii Penuu a putea trata un bolnav, de multe ori. el trebuie si rt).le/, l.'
rr.'r.,,,r.rr,,tui ii (hid e!enrudlele efecte ddve,se_, ;,".nloriU;f iJ,;. it"l
" ajuto,ul celorlnlli nEmbrii ai familiei, care vor h€bui sI fie nu nu',,:,i
,',,""..,.;l.i p,.zjnre ta.n'edicdin propj,e iniliarivi,,i ',,1
,,,,,'^.; ifr*.-- legitofi, ci !i mai activi, mai implica(i in tratanentul nembrului d. lrr,rll
, /,u dectTrejrerapeuri(ela po\ihitirdtitebolnavutui.pe de
,. ^oilordred bolnav, si il ajute, sI ii creeze o atnosferi favorabili qi si i inspire ,,1rt,
,|||ll..t)rrre, pentru a purea inreprinde t otun,.ntul o,"Uutrtor,ttn t."Uui.
,,,,,,1i^.,,cinrpreunl cu botnawl ;are sunt posibititi{ile "i Iar alteori pentru a putea vindeca un nembru de fanilie lrfb'ri. r..l
lui natenae ae a urnra
rr.'t.,xr,.Drul core\puD,/irorin acey .en.. MF oebuie .5 srabitea.rj trare,,e. de fapr. ait nrenrbrude fanLilie..ru chidr fanuli! inrre.'g.ri" .'. '
daca b;t
u,n,d bara,,,enrut pre.crr. daca panicurd,i,ttitc\eniciutu; .eu ii s€ns, am put€a da exemplul bolilor venerice,dar 9i al bolilor psihic. ln',,|.'
lll"lll.r,':,'.
rahmenrul. drcd poaresra in repaui Ia par. dacl psihica a unui menlbru din familie poate imbolnavi un alt olenrbru dc l.,r,l
rorre
\,r. reg 3|rnrenrJr. da(; i'i poareprocuramedicrnrentete nece\are.dacd l;e. Tulburrrile psihice nle unor cop;i sunt rezultatul atmosferei ncir\or,rlrl'
,:':.,'* ., ',ur
re ldn,,nrsteze)i ara nrai depure.in cazut in care acesre din fanilie.
,rrlr' r,u:unl' rdedle.MF vr trebui sli incerce,r con_
le rdapteze.str pjsea,ca Unii autori vorbesc chiar de fanilia copilului schizofren. Dc .,,,..'
\,,l,,Liite
',e(e.tue.A\,, sp,e exemplu.dJci botnavut ;;;;-;;",;
,,,.nr firt.\rrbrt. ;;:," pentru a ameliora starea psihictr a copilului trebuie tfatatn. de fapt, fIr,l,.'
""
Mr \d lrebui sA rnali,/e/epo.ibilirales de r inlocui tral! Desigur c5, p€ntru a trata familia, MF tr€buie si dea dova,lil ,l, tl
rr.Dr,rl.i||ie.r.rbilcu un traranrenl oral li r$ nr. deprne. nlai mult tact decat in hatamentul individului. El trebuie sI apelezeh rcsr
/ //,( Nece-\irnrea trJrinrentului
o\ihorerrpi(.Incj din nromennrlcon- turi mult mai profunde,d€cat in cazul individului ca:€ este, in cele din rrlr;r
,
qi'r.'lrcr. ,rlr rr,.,rrte, dm nlomenlutin c,Ie caurii\i-l in)plice mai interesat de propria lui sinitate.
pe bolnrr ;r
I',,r.,,,,e, u1 bolrr vte. MF inceperf.,rJDrentut p\ihorer.,pic Pentru a proteja paci€ntul, MF tr€buie sn sesizezein tilnp uril. (1,,,,i
,f U.i""..,,fri O"-
ebuie.i f0ci pa,redjn dr\enatutrerapeuric Jt fiecrrui familia este dispusd sau nu sI contribuie la tntamentul individului b,'lrr,r,
MF e\re nredicutcet n,Ji rpropidrde pacienr,p.ihoreruoia Iar dacl va constatacI familia nu este dispusn sd contribuie intr utr lcl s,,,1
rr.hrrc \i ocupe un toc deo.ebirin aclirirrteJri,,peUucr
a VF' altul. la tratamentul nembrului de fannlie bolnav, el trebuie si ii, r,'.,r,
cli. MF poire apeli ta rorre fornretede p.ihorerapie. de ta pri n surile pentru a glsi alte nodalit4i de rezolvare a cazului respectiv. rn,,l
,. ,,ll*iC,'
psihorempi'coFniri,i
,ehoicire
de ,errrxs'e.
merorerapi: intemdea in sphal, sau intr un azil, spre exenrplu.
illll;lili,i,l];,Ij,1,, 1i
1.12. Consilierea pdcienlului. Penuu a obline rezultatele..snl,ri,r,.
tjna din nretodetecele mai utiie pentru preven;rear;i spre deosebirede ceilalli specialiiti care kateazi boala, MF cde traier/:l I!,1
combatereatulbu_
rlrilor cu care se confrunti,cet nrai drs MF. e:te p.ihorerJpia navul, rebuie sl devind, de fapt, un fel de consilier, un fel de rvocit .'l lx'l
\urni\l CL
i,iuk,,ulci. MF cauri sI reduci sufernrlelebolnalutui qi narului respectiv. El tsebuie sd devini un fel de interfali car. sc intrrtrlr
sI instauiezeun alt
,,,(nl(le rbofdrrc ir fenonrenetor
c?re si duci la nrodiflcari conrpo(amenrale rsriel intre sectorul nredical ti boln.rv, inhe fanr;lie qi bolnav, intrc socrt;rtr
ti bolnnv, pe cafe !€buie si il protejeze.Ata spre exemplu, nred;cul (1. l.l
l)csisur cii, MF poate si apeteze la tehnicite de relaxare. ,rrilieil !a in!oduce p€ bolniv in sistemulnredic:il$i vr pledapentrui,,r.,.
ti asa cun,
' rrrrt ,rrrrrr rr. rrrr rrrrrI JnroEenrl lui Schulr/ sele snle. El vu pledi in fata fan liei penh! respectrfencondiliilof {l( t,,,'.1
, ' ri ,etJxi,eJ p,oE,.ri.,1'" l;;
,, ete. In ru c!e de pJrlicutrfira{ite botii ,,i ate bolnrrutui Irenr Si tot el !r pleda la instituti,runde lucrerzi bolnavul. pcntru rcr
rL,,r,p 1.,/ MF nu rrebuie.d;rnore po!bitiriiite p.ihorerrpiei.
c.u" t)ccr,le.rdrepturiloflui. pentru acofdarc.r uDui concediunredical,ptntrr irrr
ln,, r"rDUrlrjrLr r./uI.,rete rlJrdmenrului nre.ticrmenros l,(lnIr:1lire.! condiliib' de lDuncl, sau pentru schirrbtlfe,rlocului (lc ,r(,r:i
fam.iliei. Dd' MI- nu e.re nunrai n'edi,ul pcr , rri 7lll
. .....,t |t ,"'in,'"n,'':trtLt ut tu,,itiei Ft nu rr:,rer/:inu,r,,i bot,,,,rut..i
',,., t, t.,,,,;t,., I Mcdicinrr dcfcnsivi. Presricfer tfrrrrEnrului se f.'cc p. l',/,1
f"' rlc ,',,,lrcori.rr fi fon'1eBreu,dlcr nu chirr i,)rx)sihil.ac r,.,r,,irotu,,.ur urr,r .|Furr.nt. ,\liinl'f'cc.I)e nrullc ori iDsI bolnrvul nu.slc {lc rcr)r,l t,,
liltI l lf:rr:rfinrili,r t,rtr[c(tol prcscrilc rDcdic:iisoli.jli urr rhc nirinrcnr Ar\i sprr.rcrrt)lu.
,,,ulti t.rr,{i .tt. .( ,.\,,.r i. ,,,,,, .d ir ,., rti,,..,,r.u,,i ,,r rhrri h rrr l"nrrrv crc Ic (lorc'i frc.(r(ii.'lc. Ml:..n\lntI ci c\l( v(rl'r rl,
,r\'. ,r'.t.1,.'rr. ,,r.,
r',,t lr.,r ,"',1' !t,. t.,r,,rt,.,i,a.,r.t,. ,,,,i,\i,i \( .:r,. ,ru. ,' tl,'r(rc , , ir-r.k-hi t,r.(k. pr,\hr\:l(l( ,) Ni(rrlI, rl v,r irnrl(ir ii r!'l
,r
r rr 1 , , . rr, . ' v , , *. r . , , r\,,.,,.,t,r
,.,,,,,,r,.,,,.,,\t!.r,,,,.,
.,r,, ,,,,;i;,,,.1, "i..,,,,,t,,
r ,,.,,,.;; ..1 tnc..(r. lr.'1.'rr.rrul.(r.slnrn/Ik)r,.U rrrlIllirrrl,'ir. l). rtrrlle ,r!,'!rrr,'l
rf,,l.
t.;,;,'
t , , . , t . t . , r x. t,,,,,,t,.,,,. t\. .n ,...,. I,c ,n ,,, ., r,.,r., ,,,, r!,rL,\ \tl \,1
t).r,.,,r,,1,,,,.,..r.1 t,trx (,.|e{r,(!..tr(1,()r,,,,,,.1.
\.,,,.h,.u \,1 ,,tr.,,A11.,r,, rJ
ir . lr , r...,l r olr l) . ' t it l. ! t n r rt(. ri .r... r ,ru r( rrrtrIrr Lr.rtJ.!,(r.r,1r
t.,,Irr. , l n '1 , , f ll, .'.,r r .,. u ,' l k'1 ".'v ( o ,1 ,\tr 'r ,r ',r ,r l i ,,,!,\t.l \i l l i k:1 !,, r \r ,,tr ,r
 r Ecut in cadrul unei pracrici medicale cofecte. la ceea ce crede prci(rrltl cri
D€buie filcut.
Medicul rccu[e la medicina defensivi de teama de a nu pierdc bol
navut, de a nu avea dis.utii stresantetsau de a nu fi reclamat |i rt5a tttat
depane (tabel 7.1.8).

E
IAR l tl ,;t l r

Crurrlc mcnldnel defensirc

evirder unoi disutii inurile

r
cvntr a unor.onnicte cu bolnarul

te.nra rle a ticrdc bolnavul

irrsuficicnt! pr.grlire a bolnavului

lite (le iniek-qc.. a pmiedruloi

conunicaF ditrc'li .o bolnrvul

E bolnrv ctr lFMnahlal. {centuad

Desigur cI acestconPrcnis Poateafecta rezultateletntanrentului, po,rk'

duce la aparilia unor conrplicalii !i poate la cheltuieli inutile. Ala spfe exc"'

E
plu. daci medicul prescrie. la insisten(elebolnavului, un artibiotic, la crtc
agentul nricfobian nu este sensibil, atunci infecgia b,onticl, infecl;a u nrril
sau infeclia sinusali poate evolua nestinghedti. Iar daci tini(e $i bolt)rr\ii
care nu ar avea neapdratdnevoie la specialist, atunci, pe lAng, f.rptul cii
rglomefenzl specialistulrespectiv cu cazuri ne;ndicate,dar produce li ch.l
luieli inutile nu nuntai pentru a-siSurtrrile nredicale,ci !i penru bolnav
tt't 21 t Mt: rqnzxnl interfatrdintretacient (p) ti s,sreDrut Dar. pe Inngl efectele negative, medicnra defensivl are 5i anunrik
nrdicct (SM), tdnil,e (tl.
locut de Inuncli(LM). jusrili. (J) ii $cn.lare(S). avantaje Ea asigurl evit ea unor d;sculii streslnte si plstrarea relaliilot hurc
cu bohln!ul. ceea ce in sistenlul asigurtrrilor medicale, in care nredicul .
bruitrt. Sau un bolnav cu viroztr r€spinlorie poate solicil,r u.atanrenr€u anribi, plltit in funclie de boln.rv;i pe c e ii arc. nu este deloc lipsit de in\x'
( n i. c fi ,r\i r 1.tr\:t
dep, r ' le. g i I' s tfe t d e s o l i c i rl i ri c a rc conr,avj n pi l reri toryi i i nti -
' ) ui Medicinndefcnsivl nu este o nred;cinlnr.li utitii, sru nrui pulio P(.i
licc Il c re( iic ului s e iDr i i tn e s cfo a fe fre c !e n t i n p r.rcl i cr D redi ci l l L
cul('x\t lx)lrrrului, ci di ponivl, er nr putel fi chiru nrri dlLrnllortc Acerslrl
L ,cb, , , e: , c r r c c c tn c e ,,,e d rc u t i ,r r.e ,re rri u .,qi ,,i l ,ctu/i . \x,, ,,.i :r
rlcprnrlcdc lirrritr pinll undc nrcdiculrcceprl sI cedezc.Dc r.ccx, scct(trrl
t r'(icn tu l u i c ec l c c l s oli c j l .| tt D c trru trco ri . r)re d i c u tc((terzI ,ri i i dtl paci cn ,r.,1(i'rii (lcferrsi!econsrl in l| rr,'bili cii !\i parrl Lrn,lcPoxrccc(ln rrrc(ii."l
r u lur cccl | c e n s olic ir r r , p l l c i i .i n d n s rta t c c e r c c \c tl tnrcgc o,r,c{ ti (i ,ri (tc
l. ns i vl trnr||r r 'lu rlihrnl|lxnnavulLti.
A!\' \t)'c c\.r!'l'lu, rlxc:1t|crli.trl srrislx(. (i(ninlirhohrirt'ulrra (lc n(.(nl
g i rsr lel, ( lc lx c on d o i rr tri i n (i ti c l t, N ,I,:,i u rl .:c t,, u,, ((n| | f,,,| | ri \ (hirr (i$cI rrtr.rr
. A \rtcl sulr,rrrr rl'trli,'l't, r(cst Ikru nu lxrrtc rllltrrrrh('lnirvohri.
c l lr xi ri .l l ! i ( k .l i .n \i \I..r' ..,tu p I rl trr n rn tl N l tfr\h.v. nr r.t,,. .'l\,'lol rrr..\Ir l)'' .!\r .n.n. (hcI h,'lttr!'rl \,li(ir11.li(rrrxrcr rrrci clcrtr0
' ! r . r li. it r I
/ . rlr ("r'rl ,' , ' r ! ' is r ' 1.r lr v in ti n . n h tri .r./r r| f tn (c c tr (. {r.rtr Irci txIt ,n rr.h r. ,,l|[,,pr.r"rc. r[r,hr.rr r rrrrrrtonr,,lfrrrlit (.,rrrtntlflrrrt..n(.\t hr'rl| rrrrlnrl.

I l(l $l
 ,l:1unxpr.n nrutt bot avutui,chiar dacl ete dc eriol03irdifcrite.nta cum ar fi o pielo'reliitlcu t,!cil coli I' o t)i.1,'r!
u efru absoiurnecesareEfec,
Itrrrcr rirdioscopii
gastroduodenate la o gravidi iitit cu pioci.fic, s-ar putea si solicitecu i'rsislen(ii ;rcelUi llararrleIr
'rncr r. p"t in"e ..AJiur.r.
r). .rscnrener, adDrinisrareaunui tratan " Pe de alti pa're,sunt pacienlicde apreciazieficacitatea nirturd,rrulrl
intr-o jnfecie
rrila s, putea si nu ne encient u, f:,,,:j,",0:;*':*.oce dupn prcFl medicanrentulu;.Anr vizut pacienli car€ nu puteau sil in((.lc.ri.r
rre rceea. pentru a nu,si strica relatiite cu botnavii, cum un tratament atat de ieftin cunr este digitala poNte fi.t,t de eli(i.,,|
fodre nru\i medici
tr,hrrJ o ||re-dhina defensiti.Dup, cunr dJri H Lanrberrs, apro\r,nau!l5i in sfal'qit,in atitudineapacienEloLfali de tmtanrent.un loc (lcoscl)it ,l
,,I' Inve(ner("terddrolo8jcf.9.{ dir) anjtizele ocupi moda. Publicitateape care o fac fimrcle pfoducitoare. sirnpoTio.,rn l,
nredicrle 1i {i% din etecuo
i ,i
')trrnre \unr eteduareca uIntarcJ conrpodrnrentului defen.iv rl medr_ pe cre le organizeazn,afticolele pe car€ le publici, nu pot si nu ind .:i,,
.numiti nodi. In general, imediat dupi lansarea unui nredicanrentst c0rr
Medicii intenrilsticred cd, tjlc din pacrenFsunt trrmjti stati o utilizaJe nrai crescuti. car,e cu tinpul rcvine la nor'r)rl. sru.lr.rl
de MF datoriti
p,rcticifii nredicinej defensiye. sc.de uneoi pinA la ignorare.
Cnutiind cauzele penrr! care medicii practict Dar, in pefioada de entuziasm,pacjenlii pol solicita cu nrsistcn(i]rn.
.. nredicina defensivd.
ll. l.',,,belr. Jr3ti,ci pe t.ur3i dorinp a.,.,i,"..nni.,ur-.1 scfie.ea unor astfel de nrcdican)ente,ata cum se intanpld cu tl'anchiliTirrt.l,
;.1;;,;;,;,;, mli noi. sau cu antibioticeledin ultinn Senel4ie ti a$ mti depr.te
de pJnjcip.!e n pacrenrutui. necuDoa:rerea \uficienri
]'.'1.:j,:.iil.,'-,'p."
(,(nrurur, J pd Este evident cI datl fiind neces;tateapestririi unor relalii bun. (,1
precunr|l crjzr de rilnp.
chiar rce:F p€rsisti totuti inrrebdea de ce ap.tte aceasti pacienlii, iVF nu poaie i8nora complet pircrile pacientDlui.To.rli prohlrrr.l
,ra!,mofdaDti:i jnrre :-azud
^i', pircrile medicurui tj al; bolnavului. qi a. i. -b"r._,ui nredicinei defensive este repr€zentati, tnsd. de gnsirca acelei linrite. arr.l,.r
r'rr susline ideile sale? rrsuri. a acelui nivel. pestec e Si sub cafe nu se poateceda argunrerirr'1,,,
Desiguf ci nu poate existr o identjtareabsoluti in!€ de ordiu _.riirr!fi.f.ui J diunl bolnJ!ului
plre'ite nedicuiui Pe de altn pa|te. MF va trebui si foloseasci orice ocazie pentro ,r 1
r."r ru c, pmienrur
,|i,,,",i
1..i, . cevr d*pre boahnu.po.!re.,r.eJ
1i,11,'fl:
cJre
roirecunorrin(ere
nredi face pe bo)Iav si inteleagl c e este boala lui, ce probleme pune, .r k
:,'l:i '' i''" tui. Uneori. arr cunr se inr;n,Dr. i,r
poale iace. la ce s- putea asteptaSi care este tiatanrentulcel lrai adrrv.rt
j':"'1. i1",,'..: oornsvurpoarerri chirr fo"r.1errrulretu.ruli despreboalr lui
,,,, et nu poarecuno:rtte:Junu J, nebui ..rlcunoa\ci pe pla nondial, la aceastddate.
'1." j...:':" mdi bine 3 Mcdicina bazatl pe dovczi. Este evident ci decizia dirgn,'s
'(1,tr D'edrcut bout! re:pecti\i De aceeJ.iL)rod nornratpacienrut
\'1 rcccpte decjzia medicului. De nrutte or' :rr rebui tici ti terapeutici tu trebui lua6 pe nitte arsumetegiinlifice. Decizia pe c,,r"
itrsll' el nu o accepttrii cauti o ia MF s brzerzn.pe de o parte pe simptomelegisite la bolnav,si c,rrc
sri 1\r i')puni propria lLri decizie.
Acesr lucru .e ir)rJl|rpti.dupi ob,e,\ltiite no.,.ue, in confoftritate cu cefcetirile clinice efectuate.u trebui si conducl ll' l|l
nrai ale in cJzr,t rnunrit dia8nostic, i pe de altn pate pe lecomandirile corespunzitorrl. (l(.
Juroriratenhte,io|lali .uficienri :!i cu ururrrireca-
r.!,rir (lc botn!\'. f;e(.fe dinr,e noi u,,u, o. !rt.n en{. crfe tr€bui sii ducd, daci nu la vindecarea. cel pu{in b n,,r
! rrce cD bohdtj re(ooDe liotrer bolii. Numni cI. dupl cun) a itrt A. Cochnne,Du intotdcrunrr,,l
r'r(i rrc por ribrt o ,"un r. per..onatir.rre ,...,,,r,,.i, d";;;;
'ii :;';#" rrnrentelecorsidente cr eficienteau fost confilnalc de cercettile.linic('
rrun,Icl ]t de Jtd par1e,L per.orrrlit.rrea r(ce||tuili J Oolrr:,rr:lui,e
^,Ir eprdcoriolosice r i3uforse.
p'.,rl( .,.r1u8.,trp:! de culruji nredicrta.sru rJ,
blre ,,i\ fat.r cuno")rer. ID rcesi s€us.J. Ruedalmli cii deti nriiofilrlcl rulorilor plcdelziipfI
.:..:::ll:1,",I":l: ,lle,r,,ire.p:r(ienruri.J' pureJ\i
rib.i pireri srelirc de,pie, r,( trnrrnrcrrrul horrronalsubstitutivh nrenopazl.eficacitaterlUi nu esrc in(a
i,,,uDUr;r h,,,,tr ..'u de\pr€ un rnurrir rrJr.,re,,r
A.r:, \pre e\e0rDtu.\uIr l)! (leplin llirr(l|ni, deoar€ceunelestudii nu xu glsit deosebi'isenrnificrli\c
.,'. r,cf.,,,,,,,,,,n,.Dru1 i,ietrJbit d.u p..,.i,1
!,,.1,"' _.i ..,,","r.,,1.l;",".,. intre 1.,r.i1. cI|or li s r r(lrriri\tral trr.rrcnrul horrrrnrl substiturir,'i cclc
,r\.r. r,,,r.,,'(r,rrtur.,t Si ,,u inrorde,,unr r,r,l^ut p,,re ir,,p,,,i.,,r.,rrr,"riir.., (,
t;lrr.r lr r(hritritrit pl.cebo Pe de nltii prnc uDii rutdrj nu serrn:,1:rt
rrrrnrror)tlui cu prctcrinlelepacientului. '.,
.r.,rr.t. .r r,{ulur (i. (rnccr 8cni'rl. I)c ,rccc,r,U ll IJ {l:, ll. l-jttlo !\i ('(i
rrcl,.ri(ir,l,,r.rrr,ic, L,prul() b,.tIi\ir ,ir{Ur.i ,t|r,.i (;r.'rt.|.rlii.r'r lrrrrilr rr x{bui avcrtizitcfi lsuprir ris.uril(n t|lrliUllenrhl
. ,\,,
,l',,," lr,,t ,,\ri LL
:.,1 \.r,,u r tr{ ,tr,rrr., ,tr1r, rr,,r.,,,r.,rrr,t cr.,. htr \nb\tnulr\
,',.,, ,\r\.' tr. (\.r,,t,t,r.,rD l.,tnr, (,,r. ,,r,.., tI 'rkrr,rl
r.rk.n,.r,.,rr. ,Itr.rr!..r\.1. ,n,, ll tc,nrc.r prC!crririr(ircLrtlur !.ritirl. uri, irrl,,l irr r.cL[\ l,r tr:rt,l
,r,, i ,r( ,,,rnt,. r,,h.,t,,t,,,,.r ,.,,,,.r*,tu..,/., ,,,,,,1,,1ro lrttr()\,1i.Ir.rrc c\k r|| xrl,rf,rrsr.rl r...tn,)rl(r .slr(]i.nr ?\lll
r, ,.,,.,,,,;,,t,., ;;.,,],,,,.,;;,,i
.,,
,,,, , . . , , . rr,.,k.,ilrt,r,,jr.I \,,t. UL,, l*,trr,r,.rr,, rr,,,r.hr"I, l, ' it . 't . 'r r . ! 1, , 1 . , , . . r 1( '\ r l. r ( ir . c\ t c r r r nii( ! r isl i, l , c( ct n, ,
:' ' I|.' :. {,nc
:rr,,l|fIi ' ' ' r,rr.rrr r..,rr
I'u .\{,tucr/I tr!(nrt,,t t., rr.rr,,ltr_i ut (u ( i.l,)t(^t.,lr,tr. \,,, rl ,n ,..rr,,r t r r r k 1, , r r l, r l l', 1r , '( r ( r l, r ( hr k- r ! c , ! r r cr . 'lx, lr ( . . . ( r , r r lr , r r l
,l\rtr;i \,Ir (l(.\,![lrrri rl (.[r.x
.\, hin,,,r\r,(..,,c!rt,.r:i,t..,xrr.,,:, tr,.,t,l,l.u L, tr, \d' i .., l", lr l, , , ( , , r lr '! . , . i ol, 'r , i, , , f . t ', 't r n, '/ . r i, . , , , 1, , r , r r . . t. 'l( , r ( , . t ,
'h'
 t,,rl,,r (\rrosc r (lc h nivelul rpdraruluiSenital,connibujndastfel ta prere_
,'r..' .fl'.crolui teniral. De acee! unii autori .ecoDandilnlocuircah.aranren, ( A(e\r intrcbi.i prirind m.rlidn{ l)sza(i It .lortzi
rulor ho rx rl cu raloxifen. Ddr dupi cum arari B. Ap8ar, lucru.ite nu sunr
rr(I pcrlect limulire. S. |i]l \.fl1'1.. sirrpknnele xcuzltc d. bolrt!l
jn
Astlel multe dtu datele pe baza ciirora se iau deciziile nedicale, nu Il.trlJ \uspecnrn csle !nrnin rccunoruli d. sfccinliitii
s nr inc:l perfect llinrurite, iar unel€ dintre el s-au dovedit a nu fi, de fapr. Se cunojlIt eriof.toScnir bolii respectilel
\IltricDt de fondate. Unele dintre datete pe baza cirora se iuau deciziite tl.'rtr *.p,..r"ri po.re fi coniinnri frnr inrcsllSxliitttrnclnri..l
s nLrdovedit I fi de fapt ni$te dogne fatse, ala cunr a fost do8nra centrat, . d ld 1 of J obrrt rel d"x r' l rl p./f t. rr l .l . r' - N
^" "F
,r F(Icticii. carc considera cd infomratja genetict nu poate trece decat de B!d. cotrnnnali de un tralrnenl efictc?
lr AI)N ll ARN, neputandu-seexplica astfel, nrodul de acgiunea rirrsuri, Car. csle ProblbiLihtea .. lrlumcntul especliv sA .ter
l(! rilx,nu.leice.Prin descoperirea rever.str ptazei.T.M. Tenrin a ardtat
anscrj TnrrNnrul r.coxmd.r *- bdetui Pe inrdtrdlii
.i,r(cxsti do3nrd este fals, !j cI infornralia genericd poate rrece qi de )a Cxr. strnr riscunle nclplicirii lralamcntului?
ARN Lr ADN, expliciDdu se astfel Dodul de rctiune at vn.ufilo jbonu, crre sunt riscurilet alamcnlului?
F\ {d r r . r lr er r r r r r "enrpo\
. ibile'
Acelrqi luclu s,ar putea spune qi desple dogma conforn cl$eia neu D J t r 1 \,,JJr J r l r r ve r r fcJ\l a b o ch . unn. rirrnrcntul recolrrndfl
fegetrer€aze.
Recent E. could $i S. McEven au aritat, inse,
.i ,,curonii dilr hipocanrp,precuDr$i din atte zone ate creierujui se pot !€Se
boli trebuie tratatc acasl inainte de a ajungela spital, de unde se iDlorc in rlr'l
rkra, inliilufind a{fel o alti dogni, care putea a\ea ser.ioase repercursi- JcJ.i penr.u.r ;i urnrl trJranrentul de it'rre(inere
rri ,rsuprrpracticiirnedicale. D"r nJr,,IrenrulJnrbul.'torJe !i InunJleJv.rnrJjeIn prinrul r'lrtl ' I
Acel:{i lucru s- putea spune Si despr€reveEibilitatealeziunilor arero mri iefrin. rtit penlru asi8uririle mediclle, cet li pentru boltrv' carc ili ll\rrr
\(lcrorice, carc au fost considerater)tuhi vrcnre ca fiind irevenibile corrinun de cele nrai multe ori preocup5rilesale Trutanrentulanrbulltor e!iril
Si aqa
snesul spitrlizilii ti, ureoi, chiar iadogenizateabolnalului
l'lecind de la faptul cI hisrercctonriiteemu nrult lnai fi.ecvente in Indiferent cum ar ft, tratnmenhrlanbulator este inevitibil el lrrhrri'
lilvclir decir in Anglia. c. Donrenighetti. 'si
F. Gutzlvi er Si S. Marrinoli au efectuat cu multi pficepere de MF. I.rl atunci cand afe anunite pfoblfrri'.
\(rtx)rlit icest lucru atnt medicitor, cir !i publ;cului din Elve(ia. ceea ce a c e il d.pilesc, MF trebuie si ap€lezein timp util h specialiltii ilc ln"
(lo\ lx scidere! histerectomiilorcu 267.. care n folt iniov;rtlir.d nu de o
fil Nlr; intari,pcntru cii nu esie ruline sn inftbi. sau si ceri ajutonrl irr'rri(l
crr\te|\], ci de o scidere a moftalititii priD cancer genitat. ceea ce denron- c.'rlxl este neloie. i. apoi pentnt c2i nredicin.rmodernl este o rlredicinil (n
srr.rz'l ci nrulte din hilsrectomiile cae se ficeau erau inririle. ecbipi. care rrit l!'IF clt ti speciirli!t;ih€buie sn colaborezcin inl.tc'Ltl
De aceeaMF trebuiesi aibi o atirudinec'ilici fnli de concep[iile,i
ol)r.ciu'i1e clfe se vechiculeazi $i se pracrici iD mod curent firi o lerifi-

Mcdicirr blzrri pe dov€zi urntuerstesi ralionllizeze actul nredicat pe

l)irl. slrict lstiinlifice.De aceeaNIF uebuie s, se inirebei,rtorderuDa cit dr
vnl(lc sunt rrEUnrctele pe cd€ se bazelzi iD deciziilesale dc dirgnosric1r 7.2. |NTERACTIUNILEMEDICAMENTOASE
9l
Iirrirrcnt. pentru nu tr mei(xleInutile \i polle chirr d;lunjiroIe EFECTELEAOVERSEALE MEDICAMENTELOR
( l:rl\'l 7 lrq) " 'ec!'ie
-r I nrhu nirli-rlirca calitilii virlii. t)r.ii ,ru reuN\rr s,i \in(t.1.
hrrl.,. trirrr|lrcnllrl cl.cturl lrebuicccl putirrsii rrjr.ti(r(/c tr sI il|rtrrnrilir!r,s(ri nuir:t"trii,i 1tr
h,r[trr\r nlo,rynur Jsrflr
.i,lrri'r..r\ic(ii l)olnn!ulri. Conrbrrer$ dureritor.r rtrsprcci.r.!r\rcr:ilii.., I' rr L0nl .r .i nf,nn,' ,r
!!'s'i,',r'rcr,In(c'I li ir rllor si rpr,nlc sul)i,i'rl(),Ic. tr,.,re(,)xtIblr t.r rIr(tr, I' ,.v .' trr.."d.(.1' Lr,rl v !rs o
r,(c., (,rl rlil(ii!jctl hi) ln.'!il(r li MI: lr.l'!re sri tot(^c\.!.rir,,.rrcrrrrrl,,,rctc
(n (.!. (l,srn,r. lr.Itrr Ir rrrr'li,rr crl'rirrri \((,, l nLr l l r' rr,i \rr' ,' /r.
l).trr.!1,t,,,\.,r "i
rn,,rl "u
' n!
,l ' , I t' ,rl .r' l
'!tr\rl.,tc,, r.r,rtr'Utk.ir,t,D Nil; ,,,.. tt..r.,nl,,,,rr,.t).,rr,(,,1.,
r:1{r t),rj , !rn
it rrrIrl . l! , I r lc { l( - \ . ( k .r..,r.s tr' (l !r, rn r rIl k rl ,t rtrr.l r r..r (hI .Irr.rl t).rl ' trn ' .tr,rl Lr
, , r , .r, I|| , . \ ||, I L||, It r . lr lr,.1 l i ' l l .r\| [| \t.tr,r rri t.. r,,r rr,,,t,It Ir .t,rr.rl trr!t,. Ir,i Lra.rl s ,, | |i l ' r
'

rt I
 l)csi8u' .I, inreracduniten)edicaD€ntoase, inconrparibilirilile ;i reactiite
. hsi, mai multe ,elete, de la nlai Inul!i specirlilti DesiSur cI. ltrrncr cirrkl
,'(lvc'sc i'u i,npoianla tor in roare specialjtnlile nEdicate. Ete i""r,
InrpoflrDll deosebil, in MF, carc rrateaz, o vaietate mult nrai nrare "
",l, de boti. pr€scrie o releti, medicul specialist line seama, nrai ales de boala qtcirlr
(,,rr rpcl(Jzl la o rurierarenrult mai m e de nredjcamente ta care rin. lilii sale. Pe specialist nul intercs€azip.ea nrult li nici nu-l poxte it]t.r(sil
ri
rlc lrultc ori. boln:tvicu prescripliinredicanrenroa\e de ta divirqi speciatilti. in aceea$imtrsuri toate celelalteboli- Dar, edicamenteleprescrisede dit ri{l
l). acecr, interacliunile,inconrpatibifitngte9i reacliite adversc din MF sp€ciali$tiinteractioneaztr intre ele. Unele interacliuni Pot fi util€ Altgle, P(n
Nili o ntcDtie sDecialtr. "; fi. insd, diundtodls. lnteracliunilemedicanrentoase pot apnreainainten plrrlr'
defi' nredicanenlelorin oryanisrn,iar altele,dupn ptuunderea medicanrcnrcl(r
t.. Ri.spiclarea rcgulilor dr farmacografie. penru prevenirea
r"rcr.(tiunilor.in(onrpdibilirlFlo'gi reacliitoladverG.MF rrebuies; rcspecre. '
ca ceilalli specialitti, anumite reguli de farnucografie. prescriereauebuie 2.1. Prevenirea incompatibilitdlilor medicamentoase in vi I n )
"si
ril cupfindtr numele bolnavului,adresa,ocupalia,diagnosticut{i medicamentele Interac$unile nefavorabile ale medicamentelol dinaintea PntrundeLii lo' nt
rcc,'|n.trdJre. \ub fo'nra de preparar,eoficinate,nusi\lrate.\au indusrritale. organisnt se r€ferA ia medicamencle carc nu pot fi am€stecatein aceex\r s
cu
(lctrur',iierlor din frrnucopee.sau denunri'erconrerciatr,caniirarea.doza ringi sau in dceeali perfuzie. ASa spre exemplu, Yitamioa C interaclioncrrTl
l)cntlu o dati, numtrrrl de adminisbiri pe zi, Dron)enrutadninisbarii, calea cu penicilina. De aceea,ele nu se amestectrin aceer{i siringi sau pe|fuzir
rlc rdD,inisdnrc 9i aga mai departe (rabel ?.2.1). Tot de aceea hidrocortizonul nu s€ amestectrcu oPioidele sau cu insulirr'l
I:u unele nredicamente.cun ar- fi ampicilina, gentanr;cinaf furosenridul nrr
TABEL 72 ] h€buie si s€ anrestecein acee.li siringl sau perfuzie cu alte medic.nknr'
Regdilc .€re trebuic .6per.rc h prBcricrm unet Etc(c
(tabel 7.2.2).
In{lic.M dntclor perlonale specificareanumctnj bolnlvului, va6ra. a*,1. .adft*, I t \ lt D. / : '

Cilerr incdnpatlbiltn$ orc treb e erihtc ln sdninittra.4 unor sohrlil

lft l (u .r dir gnos t ic ulr i specatic@a
boli' sru bolilor plntru .m se ncomdd?i rrda medlcmenr@*

Mc(l|.ontciletc rcconr.nd e leparare ofrcin.le. cu deounirea din imuopec

pep{atc mr8'slrale, cn dedunire! q'iinifi.i Nu se anestccn €u rlle nr€dicmtnle
prcFrare induslrialc. cu denunrireacoDerialt
Bi..rhonarde sodiu,Noradrenrlina
specilicareac.nlidlii de medicrnenr clre rcbuie etiberirt.
ln grmE, in nl. nr n.co.re. rrbtcr.. d.!8euri, crc Calciu. Ampinr. Adrcn.tna. Izolrcnllinr. Noradrcnxlin,

se va sp€ifica tu ntod oblig.toriudozr cde rrebuicadmi No se anestecncu alle Dredicrnrnt

n,nrati peam o dati. nuDEruld. adninisrrd'jpe zi. inky N! se m.stcd.u nlle nredicatrenle
valcledinre elc !i mome.rul ldninisrr,rii Nu sc anesrecd cu axc n.diccmente
( l[.r nd rdnrnrislrr. se !a sp(ifi.. c.lea dc .dnrinitfd.. exrernd. inlenjr, ,n,r! Barbiturice. Opioidc. Erilrotricinl, Gcnlami.inii
nrusculrr, sutxut.nali, inrrr!enoasn. orali. recritd, .rc
lkho(.flr/on succ'nil l n 'u l r n ,l .Of o r d ( . M .tl L r l i r L l
ri rllrc. uror inconll.tibilitili se vor tvil. erenrurl.nrcornpiribiliritifizice.chnni.c ti f.r-
trucolo8ice' crc por iDilucnlarr.r&lcnrul nrdictrnrnros Anrinofili'rI. I.cniloini. Iltpirinn
Anrinofilinit, lli(:trhor.r d. sxl'u

P'€sc,iefe,rr ed;camentelor rrcbuiesi !ini seanrrDu ounrai de diae,

noslic,ci rside prdcularirllilc individului,de v:irsri,de sex, dc grcurate.<ic nr,,pr,rwru
"'irr,u
ANinofini lncrrhonr dc vnl|u
rrirc.r fiziologicilti u|l nrni deparle.DI. MI.'r'cbuic srr adrprczcposotogi.r N d sr .u r '!n u c.rr u r l t r r 'i l i r r "r "l t
( ) t!,r l c. l h r h l r r n ..
l ) r r ^ t n . Ir cD r l o i r 'x.
ti schcnelede tlltr rentti h futrcliede pdriculJritllitr(tc viu(I ti dc Drtr,,cl
:'lc holnlvului.Adicl, in crzul uDUibolnr'\ cltrt Dll Jrr D loc (tc nruncl sr.l
bil, (ruc I'cbuic s?lfucll dcplaslftifrecvcDrc,cl rr rr.bui sI srrbilcxse:1 s(hc,rr.
cltt rrii si rplc posibil.dacl sc porrc po os. irr (t()rduni.r, slr| ilr p,iz. (i,r
frr.,_nt 1,.:rfcl in-cnth)lDnvulsll tr)iri1u,t|ri rr,rrnfir.tul r.stx.(tiv :: l't(\\'nit.'tt i,tl?r& liunilor k\li(t nutk) s? in vi|rt l)at.
"rir' :. lrtltrltcliunilr nrtdicrnrcnlt)uric.
l\'t):rrurr s r .,ui.r,,r"t, lr rhrIil (. nu |,\i ar)tr(xio\cir (n8.'rrisnrun.lc rrrc(l(irrrr.r'lcF'l rtrlcr({'rnrr
,,u.
,ii,u) l'r.\(ri. r'Iui l).(i cDrin nr..(licI I rrntr,rrrr.rrrcl| ii pIirrrti r'rtl'rnllnrI' ti ,hsn l\il, (l'\r'ihrlin, r".tl'b(nisrrrr'lti (l'
trrirrr.sr. 'trr'..1.. 'ccrp'r

I
t fi?
 r2l in ru b u l l
. @n'e n r etor. '\l t1 :l
por.inreracsonainrre ete rorn,ind con,ptexe
lllsillll,:,,'lc,:'c.""enrere
,'lx,rh:'hile.A$ sp,e sreu Cer$a irl.racln'ni nedlc{rnenrm* care pol iinnctr(a absorhl|!, dlllrll llr''
reuacictin;formeazdcu meratete .[.irf ;i*_
-e\enptu, poareforma chetaticu hidroxidul m.talmltsmul $ elihin.rca allo. mcdi..ntcnr.
lubrl'. I)e $enrenea.furo\enidut di mag-
CIo'p'on,nzina poare inhiba transportul dcriv at tevodooanr;neioriln Medicone inJtu enttk
".ziu.
rru(oxsr i',re\rinnli.Anriacideteindrne rb\orbgr tenobarbiraj,rt;i , i;ni_ "te
ri Itkacichrll. DrSorini
i/',lei, p'.i'rp'elunSiferrJrrrpului
de gotirerl sb;racului.Meroctopramda acce_
l.rcr/I rh$'btid::.pirinei. a patac€tamolutui a alror nredicamenre plin gr5_
1i
r)trcn Folr
.sronricului.Anridepjesivele, anricotinergicele 1i neuroteptiiele
ctt.c lbsorb1iaunor nredicamenre, cunr dr fi dicunraro-tut.
prin sriderea'n,ori_
liti{ii inlesrinale.Dar, taxativetescad absorbtia p;" .."g_
lcrct| lraDzitului inresrinal. "r", -"a;".-*t" Sultadtidel€ nnrnlirh(ric.
2.2? Ete(ru_li".re|?cliunitor rrupra di.rriburieinredi.anl€n|elor. Disui_ Andcoaguhnlcle orrrf
,D'rl|.r
IrdrcrnFnlelor in o'gejsnr poarefi influen(artde nrodificeritefluru_ SulLlridele antnli.hrln
rur \. rFu ) tr J proteinelorpla\marice.In aLe\t sen\, nredican|enrele care
\cil(l lluxrrl smSuin hepatic, ala cum ar. fi proparololul, scad nretabolizarea Irriib!rca ndabolismulu! Andinflurlloarc n.sleroidiene
rlk, nredicamente.Iar cele carc crcsc fluxui srurguinhepatic, .S, .rr,
;i,
cr€sc netabolizarea medicamenrelorde cltre ficat, influenland
'^)lnrnalinr,
nsllcl nivelul lor Dlasnraric. srnnulda merabolisnului
Di.!ibulid rredicanrenretor in oreanisn,nlai poare fi influenlar_d gi de
.
,rrrnrl.rteJ lor penIu proteinetepjasnralice ca]e te E rsporLiprin ilgani,nr.

srrzl, crescendriscul de hemoraSii.De a*rnenea. totb,jran d; intrn in

conr-
fclrle penttu proteineleplasmaticecu fenilbutazonag aDamai departe(tabel
7:.3).
2 Z.?. L.fe(rutincracdunilorasupramerabotis||rutui nred;canrenretor tn_
e redrcJre toa-\epot in uenl:rnrerJboli\nrul unor medicanrente fie
'ci.r(l'u
p'i,r induclie. te pfh inhibtie enzinuticn. Se poate produce astfet, crcsteren
IrcirbolisDrului, sau sctrdereametabolismuluiunor nr.di"on"nt cu inftuente
tcr.'peuriccforrle inrporlsre. 22,1. Efectul interactiunilor asupH elinrirtrfii nledicanrentelor'lJnelr
2 2..t.1. lntpnsi.fi.arca tetabotisnutui dttor ue{ticoDanl?. Asa s)te lrcdic'u)rente pot influenla elin narea altor medicarr€nte.Ala sPrc ere' lt!
rJ\cDrt,lu. unele nredicanrente por crette lerrboli\ rul .rlrornrearc.rnrerrre du- lrtiacidele sc.'d excre(ia propanololului,probenecidulscade excrelia clPtol)ri
(irl(l.Lr scr'iderc concenri-aliei plasnutice. Asrfel, rjfanrpicinr poa(e crctte nre- lului. a indomeraciuuluiti a ketoPofenului.Ddr rtircidele c'esc excfeli'r rsp'
r,'lDlisnrul ciDeridir)ei 1i a verapamitutui.Fenobarbnalutpour; cr€rite;rcrabo- ritrri. i aceti|zolrnrida!i teofilinacrcscexcreli.tlitiulu; li a$a mai dcplrlc
lisrul di3oxinei,r betnblocantelor ti i chnridinei.Tirorirrr crelre nrcrabotis- 3. Influonla alcfi)lului asupra mcdicamctclor.Fone ,,,ulk
Irrl prot)rnololului!\i ,r andcoagulatrtetor C.$lzcpin. crc$renrcrrbotisnrul rfl c(l r(.rrrc lt e, pot f i r nf l'r en( t 'lede. t lcool. A: . r . pr e e\ e'r r plu. r lcoolul r r c. n
i l,nr,,ctr.uIrl ir,,f.r rL,i deprtrre
ru(..r71.l l rir ur ex hr Fr xnicelor- . i . il 'edr li\ ( lor l". r 7ul . r ip{ihor ic. l, 'r '. 'li"
2.2 t2 ' lnltil)und ,lt.ktbotislnutuintlt\ nk1!iton.nt. tJnrlc n,e(ticl (' l ul i ..cnl u. nzI r cn. t iile exlr r t pi|r t t r r idnlcl. r r nr ihip€'t ensiveaccent t r cazlhiF'
||r.rrlc,)ol inhibr Incrabol;sDrut attor medicrtrre,rtc ducir)(ttr c,cstc,crcom.n tcr\' l l ' | cr of bst r ii. I , L' pr . icn( ii cr "e ir u clor pr opi'nr idll p'odr r ce cong. st t
IJ(iri Itr. r.rri((
tx.i i l l l .r l! , lr 'r vii c t ir t r ra$pir int cf t : . \ t (r is. ul hct r |or iSiilordiSt st i! e l. r ccl
lrrlrrr.,rlrrrrrtt,,lirnr,:'u ,,1 t,,r( l,r ilhrt..r lrrrrhi,ti,,,,ut,.nh., (.tr. i xu pir n. . ll|lr ol cr clr r |iscul hcf '{r olor icill( ii. I ar la bolnavii . x'c iau ir r hi
rclirri {'l,ralrlinicolt'l ir)hibI '",'ri.'/r,l(, .knu,)t,.,nri(tciVirnrrir., (. rr
nrcrrlx,tis'tr'rt I' i r,' ri ,l e I non, , n ir x\ ) r i( lx/ t ( . r . t lc t i( r l : 'Pnf i( ici cr i1. kn hiPcr ler r sivc\ r ll; l
l|'l,I Ir1{i'h)lis rul crrrrlrrccprivclor (nrlc (.i||x.ri(titri.ttilriartrrnrlsr crr|l,,
,,,r(,,t.,i l"l,,1 l,cI^rrr,,/.frr.h, tr ,,t r,.,,trtrn., \,,it.,,,,r,t.t.
"'cr,'h,li, 't I Inn||('nll| dln|r:nl(lltr llsllprll nlt(ll(lln|(nl('ll)r. I',utt. trrrrlk
iIIilrr rr.l ,,h'lirrrrrrl
., r i(r'xFr,lurcl,,l
rrr' , ||, , rr r r I r r ' .r . ' r , ' l r \ , . 1 . r h r i r r i ( r . n {l r r . r l r t r ' l i ] l r r r l i i r r l l ( ' e r r l t 'l l.r '
rHri
rlIn.rtc. n li'r)eDt€lepol influenla in prinrul rand ab$$!ia digestivl a nre- ia, de obicei, un nunrlr nrd nrarede nredicrmente decir in secliiledc pri,
De aceea unele nedicamenre se adtuinistrcazl de Dreferinti fi|. Rercliile rdverse apar cel mai frecvent la bltrani, la copii qi la fenrci
'licnllrcrtckr.
InJirtc Reacliile adversehebuie deos€bitede efectelenedoritede ordnr fa'l)r'.('
iu .rlrelela l-2 orc dupa nrasi rtabel7.:.It. Cdrenletedli-
'k.'ri,.i.
t|rclrr. por inlluenll activitateaenzin]elor hepatice,detemdnandscddereame- dinamic, aga cum rr fi usciciunea gurii produsl de atropini, $i de efcctel,'
lrlx,lizlrii heDaticea medicanrentelor. toxice acute, ata cum ar fi cona barbiturica produsn de ingestica nrasivi (if
fenobarbital.
TABEI, 7 2 4 Reacliile adversepot fi de tip toxic, de tip idiosincrazicti de tip r'lc'
'll'nDtrl dr adhlntstrar. r unor hcdlcmctrtc in functic dc sltinenralic -
5.1. Rea4iile adverse de /? /o,ut. Reacliile dvelse de tip lr)\n
e &hinistreazd p. tro@ul Col depind de doza adninistsattrli intr o oarccare misud de intencliunile rrr'
I 5. diclmentoase ti de p.niculait4ile bolnavului. Reacliile de tip toxic ap., n
ornci cnnd in funcgie de particularitn$lenledicanentului sau ale pacientuhi.
7. dozele obisnuite au un efect toxic (tabel 7.2.5).
.l

cu 30 niau. i@intc
Clasifi.a.q r@cliilo. adlc.s d lor dc prqlucerc
'neatris'nclc

sunrdependenre de dozi
xpd l! bolnaviila ca.e dorle obilnuiteau efecletoxice
Pnic0ldit4i mehboli.e
i'dtificlri parologice,insuficienl! li+alicd, i$uficien(n renalii
t. 5. bxicnareinring, mae
6. sincrgisrrsru porenl&emedicdnedroisi
7. slnt independent {te dozl
n bom.lii de nelaboliz@ ! nredicoDEntelor

Io l-2 ot .lupn tuil defi.n de a@lihrmsfcmzn

deficir de Elucob{ fosfa(dcnidrogenrn
deficir de melbemoglobinrcduclen
d€ficil de p*uddolineqerazi
de rip anifilacdc. imedi c. g.avc, cu elibcrre. de lrisl.nriri ti xlr
MF t'ebuie s:i (i'rI seamade inconlprtibilitslile care pot apffe cet mai rubstdte biologic acrive
|ccvcnt iDde Dredica'nentele indicate petrrru diferire boli. A$a spre excnrplu. de rip citororic. rcacli! intt clulel. purlaloee de hrpleN nrrlkr
nlunci canrdunui ulceros i se rcconandtrcinretidini. MF nu rrebuie slt isnorc nenroa*, r(iuN nsupra lrcrrnriilor. rrombocitloi, celulclor lrt)rlr.
Itrplul ci"'etrd r! cre{te concenInli:rberrzodi:rzeprnelor' qi a reofilinei lhn.onrflexe irnua€ cur sc dcfun in !del. Dici, vrs.ultur! r.rrh'
^c.r
In crzul iD c.ue el nu line s€anrade indicaliile, de particularirnlilebol-
rIrBii n'..li.lc cclulr. inlillnlc
orvului tsi de evenlualeleint€ractiunidinhc nredicaD)entele pe care le ia bol,
pot rpare o seJe de rc.clii adversefo le gmve. Atn spre e)(enrplu.
'lrvrlu.
rliurcticclc dc ansl adnrirristratelx bol'ra!i care iiu itr'iod.ronI sru chini lvtlr ircbuie sI ritie c:l li !nurrili boln vi, fo.ule s€nribili, dozelc obil
rlinll. cicsc risoul Lrnor itrrii vcnricuhfc dnlorilil hipokolierrriei, i chini- ruir. t!)t rvcr cfccretox;ce,fie drtoritl unor partic lnritll; d€ nretrtx)lizxt.
di,rr c'crtic riscul de toricitnteh bol a!ii r'rrali cu (li8oxifll. lic scnsil'ilirI(,irlcosbitc n orgnnuluilinril tJnclc stl''i fizioloSiccsru pr(('
5. I'rcvcnirr:a rcscliilor ddvclsc. (l k)rrc rrlsurilc (lc p'cvcrlc'. l.'Fr(c l)r{ inllucr)(xscnsibililrlc:rindivxlului h t'|runrilcnre(lict|Ir.t)lc. Atr
rIiIc, insI. o scric ilrtrcnEilrlc rraclii arlvcrsc,cl|rc in coxlitii {1. rpirrl t|lc crcrrl:lu. bllrrinii ]ri copi;i surl prc(lispLt:ii L' rcrclii r(lvc,sc dc litl
t)ot "'ni t'|l(]r rrr(li.rrrrcrrtcpont( li
li/rr. p,)t i,v.r,,i|'t)11u'rii !u,ni,,) lrc(t.n(:r (k lo.l l)$iBU' (I nr trIrb! r,'\r( l.n bltrrrr r|ctntx,lisn l ti cJ(c'.lin
'.(hrsI
h'o' ,iscr'l l,r .src,\i trrri rr c. 1x rlc o partc.rlc(,lrc.. lt'ln.rvul fl|| tr!ni,. lk i\('rrnri, !i.l( .'nIunlll ti Lo'r(.rt'nlirt nlbt'rrrin(lo't'lirsrrrirli(\'
( ir( trnr\Uxli rrrcr|ft "'r'sn
anrcrtclr trin r'rr.nr\rl
li Urrilrit |.rrni.,,t. inr pc ,1. nlil p,nt...l.otr.(. I'r .'nrbtrl.rt,rl!'h,'! l
rr)l
v
 trncle ['oli, ,s; nrin rles botile de ficat qi de rinichi, de cde depinde nre
r.'ln,li!,n,1i' e\(rclir nredicamenlelor. pot n\ea o illrpodinvid€o\eb,rain Jpa
rr,kllloi .'d\e^e. Ala spre erenrplu.lJ botn!!ii cu iISUficienltheprrica
"l'.r
lrcl)Lric.crl/uli dozr de proparolol.idr anricorgulanlete
orale trebui; adn nis-
trntc cu nr.lre p'xdenll din cauza sctrderiisintezei factodtor de coasulare.
De rt renea.l:r bolnr!ii cu insuficienlirenah din cauzascldeii etirrri-
rilfii fi a pedco,ului de acumuliue,trebuieredus, doza unor medicarnente.cum
,,r f, (liEirJlr. rnJodarona.nifedipinr. lidut, rmpicitinr, cefatosporinele\; attele.
5.2 Rr.tc{iile adverse de tip idioiitu razic. Reacliite adv'ersede
lrp idio,incrJzic\unl independenle de dozA,de aceease mai nunrescsi de
irltoleranll. Intolennla se dator€lte, de objcei, unor tulburtrri enzimatice.'Asa
\tnt ere"rplu. urni indiviri. a ctor fre(\enti poarenreraetu uneteoooulatii
p:lDI lr 60%. Ju o Jcrivirrreslrba r rceritrinGrazei. ca,'einrervinein n,.ri,-
bolizarca unor medicamente,cum ar fi izoniazida $i hidratazina.ducand ta
ncu|lrul.rerlor )i lr efecread!er,€ de rip ro\rc
Al(i nrdivjzi au un deficir de glucozo-6-fosfat-dehidrogenazt qi adminis-
t|rr|ea de chininI, sulfamide qi fenacetintrduce la hemolizn, deoarice, aceste
flrcdicamenteduc la sctrdereaglutationutui redus care conribuie ta intesd-
tnlc n|enrblrnelor.
S-ar mai putea da exemplul scnderii hipoxi guanin-fosforibozittransfe
rlzci, car€ reduce eficacitatea alopuinolului in tratamentut gutei, sau al
NADH nrcdenroglobinr€ductazeicar€ face ca subsrantelemethemoglobini
zrniei cunr ar fi nitralii, fenilacetina ti suuanndete,sn provoace nrerhemo-
Ek biDurie chiar la doze terapeutic€ti ata mai depane (tabel ?.2.6).
l.rBEL 7 2 6
tlnelt mslicdrenre care po( p.oduce rcaclii adrcFe
tr(r rfll1hc!tr. u!tl.rr.
I r nlr r ' x ! r l , 't t r 'h r
t
53 Rcrllliilc Lllverse Lle liP alergir- Reirc(iiler.lvers. (1. tip rl.l
gic reprezintiap.oxinutiv 1070din totalulrcacliiloradlefse.Iir celc n,ri i,,
criminate medicamentesunt penicil;nele.Reacliile alergice pot fi de tip rr)irli
lactic. de tip citotoxic, prin complexe imune 9i nediate celulat.
Reaciiile adversede tip anafilactic. Reactiile advctsc tip rnxl;
-5.-'1.-1.
iactic sunt re.rcl;; ; red;ate,provocatede cupl.uea antigenulu;cu lgE clr. !
ifln pe suprafala unor celule cae elibereazno seie inteagtr de me(li:,rtnl
umoruli. cum sunt histanrina,kininele, prostaglaridenole$i le cotrienelc. ci
provoaci simptonlele caracteristice-Acesteasunt, de obicei, foarte Sravc'.r',..,
cum se intampld in cazul Eocului anafilactic,in care aparc r.pid o sci{le,. ,l
tensiunji aneriale,pini la colaps,dispnee!i chiar sufocde produsede br(n,h'
spasfl Si edenul elotic.
Din aceea;i categodefac parte !i alte manifestti nrli pu(in 3fave..,,,,r
ir fi urticaria. edenrul angioneurctic,astmul brcn$ic.
-t.-1.2.Reacdile adversede tip citotoxic. Reacliile adverse de tip cir,,
toxic se datorescfoLmlrii de anticorpi tgc indreptali :inpotfiva unor tcsur,,r
Foprii care .ru devenit antigenicedatorita ac(iunii unor rrredicamente.A.\i, s,
explici un€le anenni hemolitice Si unele tronrbocitopeniiproduse de chinini.
chinidind. sulfanide ji f€nilbutazonn,sau al hepatitei cfon;ce actile p,o(1,,.1
de nretildopa.fenilbuttzond |ji izoniazidi.
Reactiile adverse prin conplexe iniune. Reactiile prin conrpl.r,
-5.-r.-1.
imune se datorescdepunerii unor co plexe i,rune in visele nici lsi pc ,,n,,1
branele bazale, derefnrinind pfocese inflanrato'i;. Penicilinele, sulf.rrrr clf r'l
dtrofuflntfin! se pot unii cu anticorpii circulan$, detemitand o serie inrr..r,ril
de tulbu iri clinice. cum { fi boala serului. unicaia ti edentul Quinkt
-5-ll. ReactiileadveNede tip celula'. Reacliide tip celular suDl rrirl
int'irziate !i s datorescsensibiliznlii linrfocitelor de ciitre o serie intrer8i (1.
Dledicanrenre, cum .]| fi neomicin.r,sulfamidele,barbitudcele,salicilalii pc
nicilha. cnr6 va putea determinademratitede contact, eritenNl 'si
polinrorl \r
cxanrenremaculopnpurare.
6 Aprrilia sau agravarca unor b(ili produsc dc mcdicit-
mcntc. Pe Lins:i tulburidle ncsisten).rtizate.rercliile adlefse pot inrbr:ic l(
rrrul tc ori a"pect ul unor sir dr or nr e sr u boli f oar r e ef eu de di gnost i( r t . r i( )
A $ sp, e exc, ) , plu, chinidina, pr ocr inr nr idr ! i p, iJpf r nololul. r dr t , ini'
rr.rrc bol ,) r \ ild c. ur iior ascular i. pot decllDr sr siu aSr r va o insuf ici. r t l: i ( , , 1
l )i ri t . r l, r lolo\ il: 1 in lr r lanr ent ul f lilnr iilor , poir t c pr or lt t ccc: r ir r st l. siLt r t r 'lc
.ui trrri i crrr li: r r . . r lcs exlr xs; st olc vcr ) t r icuhr c. t r hic[ <lii at lialc, r i r cr t
't r ir i
r!r.!l r' . ti t ) nt r ur i ir r r i{r vcr r f icuhr c Aceli\ i I u. r u ( lc Por kr ir r t inr plr nr cir zr r l
,hi rrrl rrrci r . r c ( nr kr lo\ ir : 1 in t r r t : l|r ur r ! l r r it r r r iikr . r lr r cxr c t ) oxr . t 'r xlu.
.,, rr..,i !,riiur r t r ' iur r r ir . . t ( ii, r . . . . \ r r , r 'i\ r ol{. r . 'lr nniii. . . i r hir r lilr ilr r lir
.,rr.,l ,i l ), , n. . , r . r xr a, r i csl. li'. , r 1. pr cu r n $Lr s ( l, r ( l , r r ilt r r iirr r r r r r rr 'r r r li, r
l | .,rrr,(,l rr r t . 'l, r r hir r ir Lr r l . \ r . c\ t r , 1r n |"'lii , l' l) . '/ l r : t t t t lt t r u . r r lt
'. r r , r r
,.,r,,1,' .,,,, , h, "ilr xI
 l-n(l( .rrrribror|(e I t\l tl .l . /: \
. . ,Ir"nosti(o,,idicepor p,.oducenefropariirubutrre \ru
luh"l,, i'rk.|sri(irlcrcure.cu proreinurie. t.ucociturie.
henraruiie cu potenllal f.totoric c{rc suht coh(r{indlc{1c grsrnlc
;i cu cre$tered [ledl$menre h
urcci l crentininei san8uine.
"si
I'.urcer.,,llolulti RituI pcatu Jdt ti cottil
edtdopapor produce teliuni hepatice cu aspectul
t.hoi( ,ic h.pJtilt rculi.' .au subacura.TetrJciclinele Depdnre respiflrode
Pot produce steatozi
hcp ticil.
l,l bolnavii rratati cu codcost€rcizi, cu bromuri sau izoniazidA Dot
.,,r fsrhore Jcute de tip sctuzoid Neuroteplicete por produc€sindroa;r
.\r,.,piftnridrle. Feniroina poate produce sird,oame cirebetoase.
Trntlnrenrul cu cofticosteroizi poare crelte presiuneainfaocularn pre_
. .^
(ipili'nd rparitia unui glaucom. De asenrenea,tratamenrutcronic cu coftic;izi
porttc f voriza aparilia cataractei.
,,'nogtucoridice por duce ta apdilia u,,ui sindron,ve,_ Drrilie colonri gllben
rrt|no.^,,ribiori.ele
t. krDJ ri,ina porte ifectr auzut 1i .ryr nrai depane(tabet ?t7)

T}1BEI.72 7
Unclc stnri patoloei.c asravotcde ur!.tc orediqb.nre

8. Prev€nir€a €fectolor adyersc a.supra sugarului. Deoir(.

penlcilina. cef.losporinele. sulflmidelc,
copilul prczind deosibiri imporante nu nunrai in c€ea c€ pivette greurrk,,.
r 1ktrrr)frtir rnre 6tiln lil bucil. rErorexll, anioddon ci ti nretabolismulnedicamentelor,MF trebuie st lind s€amade acesle I)r'
( nr ni, i' na pt uc ii". r ' . , 1, ' .h. r J bt d , m r c t . . p t r c R . r n ! o r / i i . ticuladtdli in batamentul medicamentosal copilului t al femeii care xllt)
\!.r,pJ
teazi. Aqa sprc exempul, copiii prezinti o absorb(iecr€scuti prin p;cle rsl
prin mucolse. ceea ce face ca preparateletopice cu corricoizi aplicrrt.' rn
Digrrrlicele. cLnridinr- { odarona. lcvo.lopi@lepriccre, anii pjele sn poatl da rcaclii sistenice. De as€meneacapacitateade metabolizi,,r
{ nrlr)l)rtin r\.lre[ici
hepaticna nedicamenteloreste mai micn decnt la adult, ceea ce face ca tirrr
vrsgcsin., ergorauiDa.altu ldrenotilicete. bela siDp.li.omimel_
pul de injumltllire a nedicanentelor sI fie mai m e decat la adult, cc.x
ce porte duce la aparilia unor efecte adverse.Acela$i lucru se poate spu,)c
ArninelesnntaticoDirnelice.
ergohnnra.usp.esin.. conlr{epti
!cle. .ldoslcronul. glucocoaicoiri! 5i despre elininarea Lenalna nredicamentelor.ln sfirgit copiii pfenntii o \c,,
sibilitare crescut: la unele medicanrente,ala cunr a. fi morfina, codeinrr.
Pelic nra. ritonpicnra, i7-oniunh. sulttunidctc.fenaNrira..hinidini.
curafizanteleqi ala mai departe (tabel 7.1.9).
alormf€ni.olui, t ii.ilinclc, rilanrpicinr. sulfaDrnGb. .sririna. Tl l l tl r . 7 :,
tu n ' l h u rc z rn.l..,rn rJ rn .i
I'arrirnhriti(ilc .orc inntrcnle'i tmt.D.nh'l nr.di.amc os b ropil
aitrlrc.i7i. rspirini- fenriturrzo'rr. anrInn,rm,,evcnortne
\ h 'tr h \r .r to \r 'r I tr i n r r u r o .\.\i
l rn(erin.. sullorid.lt. |.nicitrneto. ritrhtjcinr. c.faknini,
l l l ( .n l ! tr n o r \u .u r i d i g csl r l e
rnllxrnrr{'rrc ncslc(rdren.
stxl'ul l1(I'nt1rD.rt...lulrr crescur
( i if( .n r \r t,,n .i n cl ( tr tl .i n r r i cc r cn /u l i l
7. Itrcvonirca cfcctck)r advorsc ilsupra rcpr(rducerii. li,r,1c N n l r l i ,||/n R .n l r .tr l i ci l \( a /o l l
f lru l l c rr(r lic r I r c nlc u c fe c te l l d !c rs e rs L rp rag a n rcrogr:n.zci ,asuprl trtasro
c l J D e tc trre d i c rn ,cntc,x\r .,| | r rr ti (i n)sr.,
' brn()g
ri( c1 ... f(rr it oin. ' . hor n( ri i c<Dscl 'zoe8i .ri i ti { l i .u n r o tu l ru un .f..r cc,r rstr,rn
ilc l v(,l rr'!l | lllului A lt r l c n L r r' r ri n
tx ,s i b i t ,\i x r rrchui ,tc ,r." u,,c.,
t t t trrrrp ul s ar r ir r . i l) ( r....r N l l rri c l , i . s tl !c o ,( t.,, i l rl rri ,rnti (tc(,\cl " ,i r,,r.
,rLi
l'a(v(t|ir( r[c(ltl,r l|dvrrsc In hirtriiri. I]11rrti t)r./i,,tx
r, 'rl rrru r r , ( , I c \ c Lr r. fu ,rr.,D .Itl l rrrc ,ti r.,rrrc n r ,^t., ' .r r . ! r t '. , r lr ii, 1. r x! lili( I 'i xl. t , r , \ cr cl, r lr r r lur r r in, t ir t r t . sr,r r t t t r
tr.r!i ,tr ,rl rl / -) B l
 ,'r I' s(ri,l.rc.r.li rinftii l!1rr,c ti l Drcral)ot;ziirii
heprtice.cec ce isrpurr.
,, irr.rlic rlc,)scbilll
r (r'lnnenrutui r)edicanrcntos
la bi;anj, nra; ates;r iazut
I Importana psihot€rapioi in praclica mcdicali, l\it','r.
rr,)r nrc(lrcirrrcnle crre p'ezinttrun risc crcscutla bitrtni (tabel 7.t.10). r€prezintr,dupi cum alati C. Ionescu.trntamentul bolilor plin rrriil,&r.
'apia
psihice. Acest mod de lratament a fost suge.at pe de o parte de faptul r;r
L\A E L 7 2 l 0 reprezentind o crizn existenlidn, boala genereazipaci€ntului o seric iroc,r1,r
lhcle Dedlunrcnte cu rii. cr6or ta de suferin{e psihice care se cer atenuate,iar- pe de altl pafte, drtorili l,rt)
tului cn tulburarile psihice pot generala rendul lor. o se|ie intreagri ile srl,
dnte solnatice,ceea ce sugereazi faptul ci tmh entul tulbudilof psihi.. ,,1
pulea duce la vindec ea sau la ameliorareatulburirilor somatice. D.: r,.(,,
D . hr . . t r r t r nn.br pur . hLune psihotefapia are o inpoiant, deosebitnin practica nredicall. Pinrul .u. .1
Insuficpnti rcrau_ b.noaeii d,s€srir€ vorbit de psihot€rapiea fost D.H. Tuke care in 1872 a desc.is inlluer\.1
Confuzic, rulbu.dri de \ cdcre minlii asupra corpului, apoi H. Bernhein in studiul stru din 1891. rl,s|r,.
v.!,,1)ri;l hipnozl, suSestieSi psihoterapie,iar in 190,r, P. Janet vorbette despre
catiile psihologic€. ''r,all
hcbenic cenbrnjn, lulburiri lsrhice
: Clasificarea psihotcrapilor. in ulrinrul rinrp psihorer.,p,
dezvokat atat de rrult incat astdzi existi, dupi cum amti J. Cuyot.t. tr.sr,
100 de rehnici !i netode de psihoterapie.Marele numir de tebnici, dc r(r,r1.
qi de oriendi a ficut neces.ri o anumittr sistematiztueqi elasificrre ,r lrr
hotempiilof. Dupi culll aratd S. Delay ti P. Pichot, psihoterapjilear pl,rei, ll
Dc &ee{, MF t.ebuie sn aco e o inrpo(anli deosebiti modutui ir care irpirlite in:
t,rcsclc rlredicameDtcle tj nDd'rlui in cr-re urDrir€$re n?tanrentut ned;ca- l) Psihotenpii dialectice care ulnllrcsc sI modifice personalit{tci,l',1
rrcr)tos irr acdviratealui de fiec,fe zi. navului !i nrai ales inragineape care o ar€ el desprc sine. In aceast:iflrt,rl
pot fi incluF analiz! existenliald,psihanalizalui Ffeud $ nretodelelu; r,,,iI
!i Adlef.
l) Psihoterapiilecat:nctice care cautl si feduci tensiuneaps;hok)fk ir
prin oezirea amintidlor cu mare incircituri afect;vd.prin efectul frcilirrnr ,,1
7.3. PSIHOTERAPIA
iN MEDICINAFAMILIEI unor dfoguri (cunr ar fi barbituric€le,anfetanina ti psihodislepticele).
l) PsihoGrapiilesugestivecare utilizean suSestir d;rectn sau in(li,c.r:i
-
In aceasti grupi pot fi incluse: tehnicile de relax[e progresivi r lrrr
h'i)darrla psrhorerapEtin practie medi€E pshoterapia cosnirivd Jacobson.trairing ul au.ogen al lui Schulz, sofrolo8ia, psihotefnpit'llli(r,i,lii.
I ,rr l,!r , , ,, ,F td d to r o, p.t- o.F.ap,e o< hor - r ap,ta oi ,pdi d.6 psihoterirpiade peNursiune qi altele.
t ,6t jolorao r. suo eslive r s r nor e€pr ad e g t u p In funclie de conceptel€p€ care se bazeazil,psihoterapiilerf purcr li
r)irrnndaoic dr;m@ Psiholerapiatamii.i i'Ipir4ite, dupn cunr afati T.B. Karasu 5i L. Bellak. in:
I'srl u'.pirle cotrporlamentaG PshanalEt
l, ri4r[, pGrllt€rape
l) Psihote'apiidinamicecnl€ consideri tulburirile psihiceca rczrrlt,rr
Cal alrl6 ps hols.ap€ulutul
r'tsintchp'a supod've
rl uno, conflicte innapsihice.haccesibile conttiintei. $i .'cestefo,"'e (lc t\i
vanlrFle is'horerapiernr MF
hotcrapic ar umrnli sd faciliteze emergentaSi inleleSereainfofnrnliilof cr,.
j \i h {, t c r . r pir r int o !r' l :i t\i t d i D to td e a u n r 2n. r^nsubconttient t; chinuie fiinta umanl
rc tu l l e rrpcoti c D . tr ,i rurturi l .
rr. rri c(. d c l. r x c li! ir r i( it c rL rSc s ri v e(tc l) I'sihoterupiile comporlanrentale po'nescdc ll prcnrizacX ori(( c('Il
. a (tr\l | n u t p s i hr;nti ri c
fi pi ni t ta rcht| i Ilntrnrrt csre r.zulr.rtul ceence .r invirtrl, snu nLrr iuvllrt irtlivirhrl rcs
eilc rrrrl e rnc , ps ihor c lf i l r i n to v i l fl ti r i rrro rrtc .ru rrr rrcri ri rrrc,lrcr.rl ruri ci . rrt
r Lr rri l )o t r u. i. r r jul i l t.rrp i r n rc (l i c rIrc D r,u s i i , .i tr(trv (i)rlinrtr r..slcj conccplii.bolilc psihicc\\i psihosolrrticc:I li firtk
ti t)rnr,u.i l .i r (t.vj tr. ,kl,'rx[1r i,rIl,,r( \ru (lobi''xlitcin rrrixlinvolLrntar, i pc r|l, !iD(l(\..ucll(!
, D. \i ri ,l ,rl i i i, r . ir r lr ul c u p rc i t.n ru l fi e r.r tfi (;,, c\k..,, i ,ri tr,,,x1
. il. \tL ,r i . , r / Ul Nllr' ..t:,rr . r(i i t(n
.!. re trrl ri rrrrrtrrrr.ri \r.,t)i t..\r,!.| 1'."rr,'trrl.r t,.l'u, .i' ;',\((( rui ,l(ttrirnl(
tn,,t,,i rk ,,l \t l\rltr'r.r.rt,rl(exlrricrrliulcnU (.r t)un(t (1. t,l..irr. (lfit,i.urr .u,rrit
lr t rrr','ru l l) ( . ir ! . r ' n, t ) . l i IrF .i l n tr(rIr.r)r. Mt, tt.tr| . si .,tkt./c (1. ,Il tn.
('rI r,r l )r,rr r ' 1. r . ' lnc ri l,rKnl|. nrl\'\lrr,{.,r,li"r.r''rur!il,n .ri(. ri i r.l,r(irl,r r!rirl( orrrl
(('Irtn!r.I'x.r'r!lur\,1,',trfr lr'l ',,1
tnr'r. l, t ,,,r'\or I'u'!'." t'||'r.n,.r1,,,.r rl,l.
Icrcr rrilirii, expc'ienlei sale interioare. Psihoterapiileexp€dentiale urmiresc
rlrngcrcir unci raxiD)econltientiztrri d evatuiri a situ,rliilor existenliale.
O rhil clas;ficareest€ cea a lui c. Deshates,care inrpafe tehricite si
Irck\iclL.de pi;horerJpiein:
l) Psihoterrpii iidividuale, nr cal€ pot fi jnclus€ psihoterapiasuporrivi,
rosrilivl, rehnicile de rclaxare, psihanaliza,narcomaliza, hipnoza,i altet€.
2) Psihoterapiicolective in care pot fi jncluse psihoterapiade grup,
I'sihl|Dllizd colectivl, psihodrana, erc.
DesiSur ce nu bare fornlele de psihorerapiesunt nec€sareMF. Nu
lontc fon)rele d€ psihoterapiepot fi aplicate in cabinetut nEdicat. Nu toate
sl'rl indic,rte pacienlior cu cJl€ are de obicei de-a face MF, pentru cr psi,
holcl.|pin arc, ca toate celelaltenijloace terapeutjc€,indicatiile sale. De[i este
irtlicrti iD toate bolile, dupl B. lam.urdescu,psihoterapiaar fi mai indicata
i bolile psihice rcactive, in nevrcze $i psihoze reactive. botile psihoro,na-
rrcc. L'olile sol|rlricecu ecou asuprdpsihicutui.boli de tu g, durdta, cu
cvolutic cronicl fi invalidanrl, boli incu'?bite cu prognostic fatal, boli iarro,
Icrc, boli cu iDdicatie operatod€, inairrea adutui chiruAical ti a:a ntai
l)jrr puDct de vedereal Derodelor,c€le lnai indicate merodep€ntru MF
nr Ii psihbterapiasuportivd, psihorerapiacognitivi. psihoterapiilede retaxare
,ii rr:ri pul;n ti psihoterap;il€de Srup (tabel 7.3.t).
Mcrorbl. de psihoreraple.€le mrl iDdtcalein tUF d p.rfictrls.irilite tor
l \rl! , lcrrf in sun ofli\i unndretre dnnnrurcr .nxietall
descer.arcacnrotionalt
nrcur.ldea bol.rvului
rcehilihrrea F-rsoDain4ri
irldlurer condunelor neg ive
trlrcrtarca l. lropria vnrhcare
dcthlrrea ti inlirur@o conccplril(r n.g.ri!e it. born.luiul
d. z ! olt ! r . r undr r f ielr . oer lt i!.
r iulr c r unor $lulii r lr . n l! .
ciet'd.r nrcred.rii h sn,c
ui'Irtu'sc (l.lrJrsnrrrr.r l$lDr\!lur frin n.h\rn,r rrrr!inis.tr
lnr a. x t c lc . / i lr t f |ir c i ni! ' . s t r \ i ! 1 . R h \ t r f t . t r r r , j , f n , iL r f r
h'[. \I nnNrtiTc t0'rlrdr|rei ,trg rr[! rrr.irr.
lok , s r c . gn' t r lur n. nr s t r \ t'r . k . . rn \ r | l r x r r r I r ( r r r l r t ! {
I nlhM t r I ht ) lr r r ' h t r ! 1 r r ! r t r t ) i r \ . ! n r , x 'r .
lr r lnr ! r t 'ufr . lf
' f 't,.nn
lt r 1, t r
tr r D1 ,1 n tk.n r l) ii,r r ,' n r \L tr ir ( r
'l
l' ^ ln r .,r L r o r .1 , r fr r r I
Rr ,r r ,r ltr .1
' t ' L [' r tr ]1 lL
r tr n ,rl r
Psihote,apiasupotlivtrurn,Lctrc o nku
L Psihotcrapia suportivi.
rajare a bolnavului.o diminuarea anxietllii, o desclrcar€en,olionrll, o,cc.hi
liblare a personalitAliibolnavului !i o rcducere a conduitelof srle neSrlr!(
Pe scu( psihoterapiasupodvi cauttr sil ajute pe bolnav str treacl ml|i tr.s,,l
peste boala pe care o are. Ea nu urm?irc$tenunrai str-i reduci suferin(elcl)sl
hice ci Si sn I aduci in stare de a contribui la proPria lui vindec.u€.
Cea mai simpltr modalitateeste aceeade a oferi posibiLitateabolnrvulrrl
si-ti expund suferinlelelui, de a inrprrttrsi $i de a se elibera intr o ort..rrr,
misurtr de acea-stisuferinlx. De aceea.psihoterapiade susqinereincepe o(lnr'l
cu prinrul cuvart, se continu, in timpul dialo-suluicu bolnavul Si atrDgeI)u||(
tul culminant dupt stabilireadiaenosticului.In tot acesttimp medicul (tr'l!r!
sI iti€ si asculte Si sr;tie se poarte un dialoS constructiv cu bolnavul, s,t
nrobihrezere:ur\eleinteme ale bolnavulL..
Expunelea sufeinlei reprczinttrcel mai simplu mijloc de detensi,),,,,,,
a bolnavului. P.E. Sifneos a arntat ci indivizii care nu-fi pot expriDrr sl:irrl.
(rir,r'l
li sentim€ntelelor. fac mai u|or boli psihosonlatice,ca li cend ei u
si-qi exprinre sufeinla lor prin internrediulorganelor. De aceea,nredicrrl trr
bui€ s5-1 lase si chiar srl incurajeze pe bolnrv si ili expund sufcfin(c]. ,1
si il asculte cu atentie.
Prinrul lucru pe carc trebuie sn-l facl medicul este deci, acel, (ie :r I
asculh pe bolnav. Al doilea lucru ar fl acela de a_i acorda o atenlie (lc('s.
bitr. Iar dl heilea lucru ar fi acela de al ajuta qi de a I incuraja pe b,'ltt;tv
l)rBEL 7 3 l De multe ori. p€ndu a putea sustinebolnavul. nredicul trebuie nu rurtrrr
sn-l asculte, ci sll ti sugestionezeintr-un fel pe bolnav. SI aibi o rliru,li,!'
linittitn, si evite sau sI mininralizeze,in disculia cu bolnavul semnelegrarr
si facn rcferiri la alte cazuri similare care s ru vindecat, sd-i intlreas(I I'l)rl
mismul ti intr-un fel sau altul sn paralizeze,dupi cum spunea Binet. sirrr(rrl
critic al bolnavului.
Deoar€cecauti sI reducnEnsiunile afective neplicute Si conduirelc rt
corespunzitoare,prccuni ti si intdreascl nrecnnismeleadaPtive,psiholer!l,i,l
suportili este ind;catr, dupl cum arati G. Ionescu.'in foane nrulte boli ;'.ur(
t; c.onice (hbel 7.3.1).
r r r i r r x l l {. Desigur ctr pentru aplictueapsihorerapieide susFrere
o in(ele8ererutentici a bolnavului. ci ti fo.Ite mult txct pentru I evil. nol.l(
false utor de sesizat de ctrd€ cel in sufeinli. Penbu aceasta,el rcbuic \:i
xibir o nrirrricil ti o Sesticl corespunztrtoe. SI foloseascl ttutofitrrtea\r Pre\
riFiul rle cafe se bucuri, precunrIi de crdrul institu!iodxlpentru r {)b(irr
r.\teptatede la bolnav (tab€l?.1.3).
'exc(iile
I I'sihotcrapia cognitivi. Sp'€ deosebircde psihote'xpir (lc srrsli
'! ncrc, crrc ocolc;rejudeclta bolnnvului.psihoterl|pilcosnilivI sc lti.s.r7t
r(\'nrniiu(lc(il(ii.loci(lirI(iirii conllii!\ci boltrrvului.pcDnucI nrult. b()li \rIrt
tjrr!lu\. t(:(nrii {1. ni,\rcttxxlLri dc ginr(lir..\i dc ((nnlr,rrtrrrrot.r(}rrrl. l)''
,rrr.r. rolul rrlli.ulUi r' li ;i a(la <lr r (k\(!rl)cri (lc rr (ottrl)rk i(.sr.
pruluri lrrrr|lr,rNc ii nr s.r's,".rrlrtr( !nr pr'rcl|sp'nrc '\i cn rehirrrhrtnrlg,trt
rirrrlr'.rl < hrrl,I lu,ttcr
 n.rte. schinrblueartribuirii responsabilitllii, redL'cercr:rprehensiunil(n Qr,l
IDdi.{llilc Dsiholrrapiei suponire strofice, ciutar€a de solulii altemative, instluifea incfederii in sine ,\i rlrclr
Spre deosebired€ psihoterapiade susliner€care cstc indicrtl in li'lrc
b,,1 1. fsrh i(c ri rcliv e nrulte boli, psihoterapiacognitivi are indicalii ceva nrai restrinse. I';r.rlr
indicad mai ales in depr€s;;leexogene.d,t .\i in tulburtuile anrioase,in li'lll
ln obsesii, anorex;€ nrentald $i bul;mie. Ea nu di rczultate saiisficltoi|. Il
dep.esiile psihotice $i in alte boli psihice endogenein caft tmtanrcntul rtrlll
r.orilr"trilc din bolile cronice cdmentos trebuie pus pe primul plan.
n!r0lr.rliile bolilor crcnicc 5. ltihoterapia de relaxare. Psihoterapiilede relaxarc pler.il ,1,
la obseNatia cn strcsul, situatiile conflictuale ti situaliile ntai dificile in rrr,
E poate Sisi de multe ori omul, detemrinno starc dc incordde
larn, care se repercuteazi asupra intregului orSanisnr,accentuendstulc. ,1,
:nxietate $i tulburlrile sonutice. De aceeafoarte nrulli autod au elrborirr,,
t)rr3ar'rc nrerverlii|q cbnurgicile
serie intreagi de tehnici de relaxaLe9i de autorclaxare.Dintre aceste,rrcl:,\.|
rca pro3csivi a lui Jacobsonqi training-ul autogen !l lui Schultz suDr (rl,
Drai cunoscute ti nrai utilizate in scopufi nredicale.
l\fur,dele urtti,sre de l\tF in Fih.ter{pta rnl'onha in training-ul autogen al Iui S;hultz, bohravul i,ii cauti o pozil;1 ,,,
modi. de obicei culcat,intr utt loc linittit ti se Bande$te lt' propr;ullui .,,,t,
.rf,ft! uiei dnbhnte iaror.bile Se Sandettenui intei la picioare qi spune de ciiteva ori picioarele sunr ul,l,
nrntc. unui dialoe cu bolnavul ti gfele. Apoi se gande$e la maini !i spune de ceteva od nrainile sunr ..'1,1,
.tr1 . 't|lr c , 'l. r f i\ ( h' l y l : s i ru rl mh o tn rtrn ti gele. Apoi se gindette la rcspiratie ti spune Lespirind adenc: rcsr)i,r(,.1
(1 { , 1. , t u. i ink r e\ t,1 r Oc p ro t' te rrr.t' u t,mri i i i
, 1r I este calmn r;i linigtitd gi aqa mai departe (tabel 7.3.4).
rr,l,1nr.i rnur lirnb.j rdccYir 7 1 1 1 1 1 /.t.t I
culrivrtununor rchlii iavotuhile
fi li 1,,.iL x ftusr'C,ulu rpr r F , r l lromrul.'|. autoscc<nc carc rrc$uie tolsi(c in traininstrl atrloscn a lri S(hult,..r'
n ,l ,, ir c . c r dr uluiir srn u !o n a ti z a l conccnlrar€ atcntici rsupra pi4ilor r$p.dnc rlc .orpllui
cv'lxrcr $Ic.k'lor gralc .le botii piciodle slnl grle li cdde
.\ ' l nirrrL i ur ,r .rcduJ lc ir ' r hun ar n riiiirril. \u.t 8rcl. ti cnldc
,!ldni h .r/uri srnilarecares au vindecar rbdorrnul .sl. .dln qi lnritrn
! t r.,tr.r u .r rru lut ii f , ^ot uhr t r r.sprrrliJ (j! JJrn.,l !i cihr,
]n r,'r^ir r . d, t r , , , , , . . 1 , g -ri i i -,r" i i i i xlirrr brl. cxhr ti lrn\lil
l, n.siru rrrl trn l rlcc r dl n u n r .,'.Jr .Jl fi \ r i Ecr
, , 1!r' !,' u rr r r\rnil.,r ' r lj7r . l' . iulL, pr . r r(r (oq,ul c(L grLtr9i lnritrir
(ro trrr s|rlu lur dn n il ho|uv ut ui
1 ,,1 , \ , , . .r , le. v r r i r trn i l ,c , l fect ul t ehnicilof de r elaxar e r put ut f i denr onst at cu r jukt ul lcr r ( '
trrctri ci curr nr t e. r plet isnogr af iei, a elect r ocar diogr r f iei,r 'clcc( r or r i{, gr . iiei,
c os nii i v j l c ru rl s i i d c p i s re z .e
!\i s . i nl :i ru,c conccpl ,,tc D .rr ur. ru Jilr r t cI pr i[ aut osugest icsc pr qlucc o vaso<lilat r lic,, '
l "i ]1 ,, 1" ' q' : t l
rrv. !\i rl i s lir nc liilc c { ) gn i ri v e a l c b o tn r\u tu i . p e c r c i t ori ori cr;i .^!pr., .r.!r.r. r t ( r r Br ir t ( |r ii exlr cr r r it llilor , o r . hxr 'f c 'cilr ncDt e
f ir uscuL"ai, \ i ( ) r iir ir c, r l) r i
.('or\trcn tr. , ilr iic r r lc r c r ulu i c ftr)l l r1 c o rr!i n s c ri t,r s . rl c ( lc r r lnxuc lxt r lucc , si I a sc; i
1i at d.rtU l trrr crrcrrc t:i i l ,n i tri Ir ii s x c, nr st nt r r chin' cli
,' rcrl i ti l l i i I c r r pr . r c og iri !i l u IIfu e .\rc s i rl te n ti ti c er prrc,,ctr (1orrrk.. si (t.rr ,nr.,r ni l rcr ', 'lir Li, r cof lizor uhi, r ' r'( hni( ilc
'cnlLr i 1i. . r ' Fli( c'i'ici, ! ( ol. st r r {, k
hr L'.
l ili( a (,,FIi ( iilL r t r F . r t r v ( ,s t1rl (7 v ,,tl c s .h c ,| | ( c ,,F ,ri rr\. l r,n rr.rtr\k.\, \,i L,c I' ,,.i .\i i ' i hx/ , , 1
l r"r. /. r!l' r l , l( r . r , li, . x l h (tn n !U tu i ''( . r , ,n:
r' I'sihlt ll,tli!
lir,.,1t
uh. l'sih, , I nli/ . '. nI r , i si, kr cr ) t ! r c r , . , u, r . l(
|sil'icc, , , , r
l '.rtr i( , . ir \ 1, , t),' rt( i rt,.t:, l .r ,, v . ( r,ri c.,!i i ,tr r,.t,r,,,. .,i ., ..n' il( . ' I r t r . r , r r l, , ( t 't nl: r lcr . ( , ! . . ! r
t,r,rl ,r\ r 'r \ '. ! ( . , l, r l
i r r, , .,r l r r|. I I t |||( , ||, ,"|,(lrn
\ li .".r.l
l ,,r
i , i ,., II I I |( r | . n fi r!t,,r,l ,r ,,,,r,,
l ri ,l ,rt.,t,r.,r,1 (.. (,r,,r, l r ttr , , , lLr t , r , 'r , ( l .( 1. 'r
r ,,,[r!,rrlul'r . r'ir
( 0r r ! 0t . l! , . nr l, n lr ilr l r r r , lr vr lr r l, ,h

lrrl
 r,I. \ut|r. (l(. \inovirtede boal.rrctuali I)escoperifer rcestore!eninr.nre se' )z,r(i cide singur it r t € t i de izol"e a bolnr \ ulur , ll dist onihilr lin. . r . ( l, n
r r,,l, rLl,)c'rpt, u!\o:xii.nu DUDraipeDru c; ele nu fost x.ecurecu \cdered.ci l.,lti nrenrb'ii .i f.r )iliei de a I ajuta. h intele8efer diD pir ler cclor hlli r d, t
i, tr.'nru ci1existllo rLnuDrirl rezisrenli,dupii cunr !rita S. Fr€ud,din pa(ea b,ii ai fanriliei lii a:j,r mai depane (tabeL 7.1.5).
Ir ,| |.|\ I II||. l)c rceea. medicul rrebuie si f!c, o ade!i,ari jnvesrigatie p€n
' ' 1, 111: t.
rrr ,r t)ur.a tisi iD strilfundurileinconsrientuluieveninreDrulpsihorrau ratizanr.
,, | ,khrce nr sfera contriinlei, a i acorda semnificalia corespunzitoare a ladorii prihi.i ra.c pot contrtl,{i l. imbuniti(irca sGrii dc sitrit{lc i !s.i.niul,'i
!i
rrl,,1\rt conllictul i|tem care intretineboala. {i , celorltlli mcmbril al famlllei
ln ceca cc priveStesemnificalia even;nrentelorpsjhotnuDratiznnre.esre I .'n,elorki coriuniiani intrr trkn,bn, l!!ilici
rrlr,rr'|nt dc ci psibanalizapune un accent deosebit pe aspectul 2 cuLr i\ e. . ur ui . li'D. l de int eleg0t u
'cm.rcat
!.\tr,r|l:1lii, leSiind elenimenrel€liite nrai ajes de reprin)aread devieii sexu I s h b l l n e x u n ci co i r r n i u n r r G.l i l e
J 1 '( Ib i r r r .r In cr r b r i l o r fu i l i ci
I)upil cunr al.'li C. lonescu. psihanalizaesle iDdicatii la pulini pacienl; 'h
: c D l ti vr .r u n .i r l n u d i r i o p l i d n sl e
{,r. suDrdesrulde bolnavi ca si aibi re\.oie de ea li suficienrde sinitosi
6 rol.funlr f.1a d. unele sntrrlii n[r ,lificilc
(,r \ri ,) poltr tolcfa.
1 id!.Lrg.r.i b.ln!rului
7 I'itihotorapia dc grup. MF esre medicul persoanei.Dar et esre
8 ,loi,n!r n. x I xjori pe bolnxv
,r rrrlieul fu|triliei lsi al co]ecti!ir5ti;. I'e de lhd pafe, psihotefapianu poare
Lnl rl)srrrclie de faptul ci omul esreo fijntil socialdcJl.etr:iiesreinr.o colec- 9 crrrbxr.J{r s.nzrlreide snr-quriratc
- rt
r,!,ttrr. !si ci .elaliile cu celelalte persorne pot alea o inrpodan!.i deosebiti f ,n'r ri .rn.de'"
.r\'rl)r,r s:h:1tillii sale. De aceea,ps;horerapiade grup elte o fomri de trata-
rrrrr ,r uDor persoaneaflate intFun grup care se pot ajur, reciproc in lede De cele nrri nrulteod, MF feule\ste si oblini lcest lucru. insii L,r'
,c,, .',,,.1io'i,ii lof, Si carc poate fi fotositd cu succesde ctrtre MF. in aceste ori, ala cum se intimpli in cxzul f.rniliilor dezorgaDizate, in care e\rilri ,
,('rxli(ii e\rc evidentci suc^cesul psihotempiei de grup va depindede nodul boali psihicil, probleme econonr;ce, cultufale !i conlporltDlentale rrr.Ltt,,t
(1.,)rirnrzrre.r grupului.In cadrul grupului.pacientulare ocazia de a dr fanrilia nu mai poatefi redrcsatit; chiiu $i membii cire au lezistrl. ri( l
(rr\ uror sennnrente rcpinate, are senz,rjiade a fi acceptat;i ascultatde st se iirbolniveasctr. In acestesitux(ii, MF se lede obligat sn apelcz. r,r
(,.iIrl{i. nre senti )cntul de a fi nnpr€una.de a nu nrai fi izotat, ci inleler ori h rnunr;te institulii specialiate.pentn a.ezolvr Foblenra.Dupil .,,"'
rrrtl B. l-uban-Plozza, MF poate. de obicei, sii exercite o influcn!i t) l
:, .,iL,r.,r Jr ccil.rl(ibolnr\i djD Ar1lp
x l'\ih('lrrxpic fcmiliai. sp'" deo.ebi,ede p.,hi:]0.u.NtF 3,e. .t- hotef:rp€utictrnult nlai nr e decit iti iDagineazi. ii .rI fi l€3r€t.rbil t.,.L
1,1'r\.r.uD grup grtr fornrrt.cu o sr'ucturigarastab;liti,cu o nnumirdinrplir, sli nu utilizeze aceisti tanstr pe care i o ofetn situntia in care se rllii ',i
(,'. l,( scrc,\i de vaxste forre diferire,de la bunicipini I nepoli.De rceea. r.lariile lui cu bolnavul.Pentruaceasta. el tebuie ins;, ca \i in cizul k,,l
rr,ir,,ul lirriliei. MF Du-ti poateoryanizrnrpul penru cd el 3;selref.mil;! piei medicamentoase.sI dea dovadl de multe cuno$t;nte,de mull tacr ,\i (l(
l,rrr rrgirrizr(i. lsidc nrulteori el esrechenratu si o schir]rbe, ci s, o sal\eze nrult sinr! clinic. El tfebuiesn de!ini. dup:"rcunr fenrdci B. LubanI'1.//.,.
l)up:l cLrnrafrtii B. LubanPlozzr,flnrilia bolnrrij csrerensiondr:,deze o rde\irati personll;tareterapeutjci.
(hililr.,rji. cu rehlii Dedefirrite, cu lupre inteirc pennu putereti .u o conru
rr(i,r{ \hl)i nrrrc nre rbri; ci. Psihanalitijiinsisri usupr!r.lrliilor dinrrenj.nj.i
.si erlril ;i apoi ,rsup,r,eLrliilordint e ceit.'1!i,Ie,rfiii .ri frnriti.i Dc\iiul
(ri t)Irrrl obiccri! .rl MF rr fi si sesizezrprobtcrlrete si incerc. \i t.
li 7.4. TERAPIILEALTERNATIVE
,c^,1!. Alti rrutrri pun un cceDtnr.i nr.l|epe \rru.ru,r f,Irjili.i I:]tll]tiil(
lr,hrirrc sunt r:iU\rrLrdUflte.xscundcorrflicl.nr.Iilitlc ;nlcr:e t)\ihot.r,rIr.utLl
r,(1,,,r.\:1 .,,ur. r)r'nrbriifirlr;lici \J r..cpr. rJ.r{rn:rtir:rr..r to,. \a (j.\i,,r,,,,,,
Lrt)' rnfl L|,'
r,'l.r. rli ti rri.'i iI(( l..rll(ni ^'
r1.s L"rrr.i Ln.i
1,, slrr\il. rl{i irutr!i pUn re(.nr!l tJf t)r(\r'{1. rrrn\ti.nr(.\i lJl. l)t l MN'L'

I'kirr (1. 1,.r.,,cnr.lrb[r il hIr;1i.i ln,!t\l ..r/ D!1ltrrilrrrl\ri. \i,n.n(,1].r(. M ,,,,t,r .r r ,

'
,rr ..ir(,,,,.\t,(
,,ri,/./r (,ru/cl( (,nrllkr.l,,l
l'r,l)l.rrir ,.,, rrr:riillrlrrt,rrrlii,, Nlt (..ri .!(r'., (lt. ., l,)1,".r1.,,,,,t
., ,,,
' { , ' t r rl \ rrir.l,U l!,lD.r\Ul, I r . , t , r i\ , r , 1, , . t k , t r , , , , | l 'l I : , \ 0 r 1 , , . , , 0 1 r. , , f . , . r . 1 M ," r r ( ,,
N 1 l r,,.1, , ,x ,.., (t,,,r,,1i,,, , 1, , . , t ) . , , , 1, . , , , , ! ,

l0'
 lorlil lo'Dcr esrc dc rcord cr nrediciDaI i,neSislrarin ultiNeje decenii 1 \l tl l
In"8rr\c prcsr".rDte.DJr cu toate proSre:etc(3le \ au inresisrrJr.nicr ( la\inc{rca (erapiilor allcrnalirr in runLlic dc mijkaLdr li,i.c, .hnni.r $'rl
"
sDlnlualc utiliT2tc
ol)li'rur. l,cr)rru cii nrulte boli nu sunt inci vindecabile,penrru ctr ete
.volncr?j1, se conrptici, produc secbete suferinta botnavilo; car€ pan6 lr
,i
i,lrJ rrru'. De rcee.r.dupl cum ren,rrcA.pe bun, dreplaleD. Ouniitrotu,
rnrl(i".! orrhr,,ii in pemrrnentd;nrre nri,.col 1i dezanragireNoi obfj;enr
in lir.care zi rezulral€ pe care inaintarij nothj le-ar fi considerat adevarate
IIr,(ole DJr uiinr in aceta_ti rimp )i mutte dez!mdgiri.
I't rce.re conditii. e.e firesc ca botnrvii deinnragi! s6 Incefce &upuncr'tr..unculdi
rj)cllzc^ti la ake nijloace. nlai putin convenlionale,coorplenrentare, "i
sau atter_
r!'rlrvc In acest sens, rr fi intercsart de remarcatci in tinrp ce MF din SUA
{n i,corl{t in lE)0, un nunrar de 386 nitioane de coD.sukalii,nredicinite
/rltc rarive au acordat425 de milioane de consulra(ii.gi este ev'ijent ci frind
l,,n e solicitrte, nredicinilealtemadves-au dezvottatfoane mutr. Astizi exisL{
txstc 100 de m€rode de diagnostic, dir nrai ates de rrarament,utilizate in
rx.(ijcjna altemativd,de la tefapia natuisti, honEopatie,herbalism,tratamentul
(.u tk)./'e nra de vitamina C, aromore,?pie,acupuncturi.
electroacupunctur;.
t,r.\',tn'ncrurr. nroxibusrie.acupunctur:rruriculrrj. iridotogie. raiievezie.
r',or,,.,rcrnelJtr\4. ozonoterapie, p,ina l.r nluzjcoterapie, rerapjapdn unror sr
rir:,t)i.'fii'r credinli. I:r crre por \j rpetezede obicei p*i."6i .*.
ri
i'h(Irut je/ulrJte fJ\o'db;leprin nrelodelf(la.ice (rdbet?.4.t). ""
Medicinr 3lternarivd podtefi prdcdcurjdlil de medici.cAr de nen|e_
.
,l'(i. ii
de p\iholo8i.de anird. de preoli.de chin
lri. de fi/icien; ti ala mri
DupI cu d?ti B.M. Bernran, in SUA peste 70% dinl€ ;edici
'hpirlc
sunl inrcre\utii rerapirlealrerlurive.Dinne nrediciicej nrri tentalisi Doare
(l,i.,r ubliFrl'. \i rpetezeuneorita n,erodete alrernarite, runr VF ii se'.".- unor obiceiuri bune. prinh-o alimetat;ecorespunzitoare,exercitii fizice, rcsl,l
lrunrll rDJ Drult deciit specialistji,cu tin)irele nredicinii cla-sice.Botnavut ame,
ra(ie. hidrotelapie, nr,rsajqi aqa mai deparre.
l(rfi'1, sau nu. iese din spiral. Vine acast apeleazala servjciile MF_ Acesra
ti Medicina naturisttrtmteazi pacientulin toati intesitatea lui, evitl clc.
lrcbuie si1f.'ci cevr. De multe ori chiar bolnavut ii c€re sd apetezeIa meto_
tele negati\e. cauti si tratezecauza$i in prirrrul rn'rd cnuti sn previnl lplrili,l
rlclc tllre'nalive. De aceea, printre MF vonr irrilni nrai mut! homeopagi,
rrr.rrpLrnctori, bolilo,. ln nredicina natufisti,vindec e! DUinseanmlnumnio lupti cu bo.,h.
plesopunctori qi aqa nrai deprure.
I)csigur.i terap;ilealre'rrtjvenu sunt utilizatenunraiacolounde n)edi ci li ajularea orytlnisnrului pentu a se pulea vindeca sinSur.
rir.,,l.r\r(ii nu., d,rr Pentru a ti putea atin8e scopurile srle. nredicina natufistl apclerzl l:l
r>tefr.,re. l-\r\rjl l o.rrteD,utlecr,,uri in c.,r(
cl, \unr rt,licrh. de li,'ezultrrele
rcepututurrJDFnlutui.i,r o serie iDtr€xgide nrijloace,nrsacu ) ar fi alinrntllia carc dupl cunr n l
re pune p,o nlri lliz i, rrc nu runrai un rcl nutdtiv, ci ti un rol terap€utic,
blc"rr slcclioDlfii bol'uvilof. Arir crjDrde nrutre"ce.r"..,2,,,. de cibpr{,
ori nredicut
rcclic, p,;n leciiinele,flavonoidele,fitosterol;i,snponinele,;i fibrele pc c:r
rl(rgI irirre utr nltrDreDrnredicatiii un traraDrenl chi,ureicat,""r. "ttig,,r.i
rot alsr ei csrr
ol)liSrr.(le Irulre ori, sI ale.8l inrE o nrrtdtj ctasicli o rnetcxtlrircnrrrir;i. crrrclc conline,fiziolcfrpiri,hidroterapia, fitorerapia ti atr'nl.li dcp rc (rrbrl
strrbilinrl crrc dinirc cle af fi cea nrai uriti bot lvutui.'i I)e acccaMF rrcbunj 7I lr
sjl Lrnors(:1ccl pulin indicalijtc;i conrr.rimtic,rliitc {tifcfirctornrcrrxtcl|tkl l'1.(r'ukl,lc h nlcci!iDcIfcllrii,srn inroricIlii orSinis.ruluj,tcIrpil oirrrl
rsti urrt)r'irc.\t(.rlcsc:ircarra silu.l.7illto\rci|rcn,nSris'nului prirr rcpi'usrli
t Medicinl| ntturislr-t. M((li(i,rxn,rru,ist:l \c t).,^.,r/i1 pc purcrcavirr |'k.Ir,r, rr,'r\t),,.(ii.l)',,srlii, (l,coi,ih.l)nric\i (lir'r(1li,.u sU.r'ri s f ..il
,1,,,)t,,,,r...,rr.rtrrrrrLr lrc.rlrr r r(rU,,t.n..,t., , ,1,r( , ,,,, ,tr r.t, ,,t,, ,,,,,, r!ll l)uIi1 (l(s(lrr.'r.,rorg,rrrisrrrului, kr.'t'r.r IntU||sll1InIr]lctrc tc r.il('nrcn
,,,
r, \,( ur .t, .'t rr'rk. c\,(.[t ,k..,1.,,,t ,t,.t,,r,,,!.\,,.,t,..,.,rrr,ul,k !,,,() (lr.r,1(,'r.\tnlr/Ir,,,ir..,(t,rr^.Ir.rtI (n ,' irlilxIrrlic tri\1,,
',1.,,,r\r('loIu,'
r(1 {' .lnIr/tt,r. .rtrrrt.rrc,r r,r,.rl trf.l.'lt, riIr tlrtr' :r l.rtulk. In|.r\lr.n. In.ln.lrk'xi. ft
'rrrl:i .\r \ \,r,rl,t,r.,,,I..t,rx,/,I,,.tr.,\, Ir\trr Ii,l "||k, llrxIr\r
't{).1 'llll
 l t\l rl I /1l
I'nNlp{lcle ta .are rpctcrzi mq ctna noturisli
'nuloac. lvdl(l de p.ep.rarc tl de lolGire r planlclor lh nt,ner{Plc

alinrenreleca 0c<lictuncnl

ullJ4!ncte! Dagnelodi,Jlux

hidrolcmpia, curele halnexrc

lralmenrul cu ajrrorul plaDtetor

cearuri. infuzii, e ra.re

coobarerca fa.lorilor dc ns
anreliorea stilului dc viati
blaurdi, ata cunr ar fi extractul de valedani, de plducel, de crulin. sxrr (l(
nredicina coxrpoidnenlah anghinariecarc au efecte favorabile senmificativeti efecte secundarefr(111"
In d leilea fand existn o seie in!€agil de substanteactiv€ exnrlsedin Plirrr.
cue au efecte favolabile mai slabe, dar qi efecte secundarenui rcdusc, .''",
l ctrtc, lichide din sucud de ftude cum se intiDpld in cazul teiului, nuqelelului, micetului, padaginci .1.',1
!i tesume, ceaiuri $ Iipjde ve8etale.Ddr 'ti
pl'| (!irrrer e\ce\etoj!linreDrare. I ;tucidetorr.rfrnrre.d ctunii de'manrife,e nrai depafte.
,, prI'rr atbc. a produsetor sinredce.r.tcootutui )i a turunutui. Pen[u a evita efectele secundare,fitoterupia apeleazilmai a]es h sul'
MediciDa natu'jsti este indicari nlai ates in prevenireabolilor, dar st.rnlele din grupa a doua Si a treia. Qi €xistii foarte multe plante c c rl
in pu.ea fi folosite in tratamentulbolilor sistenului neNos, ata cum ar 1l lrlerl
n*tr|e cu rrredcrrr (la(ici \i in t'rranrentutunor boti
L l.-itot(rapia. Firore,lpiase ba/ex/j pe nata rentutcu djutorutunol nnn, levnolica, senliana qi Sinsngul, in tratamentulunor boli rcspimtorii, r,.n
, cunr ar fl teiul, patlagina ti viscul, in tratamentulunor boli c.udiovasculate.
rlrNrrnle actj!e exbase din plante. plantele coD(in foafte multe substante
Nrivc utile itr n.atanrentutunor boli. Substarleleaciive exb?se din ptante pir a;a crnr ar fi pnducelul,dpa g55tii ii levlnlica, in ! atrntentulunor boli dig.s
fi f,'lo,irr tenr'u uz irrrem.rru peno! ur e\rejn. Fle r por oi tive. a$ cunr a fi anasonul,coriandrul ;i sunitoarea (tabel 7.4.4).
ire oril
,,(.t'\le ,,,Ji .irrrple.r$ cunr fi infuziite.sru prin rrrerode 3. Aromolcrapia. Aronroterapiase bazeazi pe faptul ctr fo te Drullc
i"ar_r,i"r.. p,,"
{lrc \c e\rr.,F nrb.r!n(eleacri!e cu,ot re,Jpeuric. plante aclioneazi pin intemrediul unor uleiui volatile .uonrtice. (Jle;u,ile
('(.r' ri"'pti forn)j de prep Jrc J ptrnreloro reprezinllnrtciDJre,l arcnrlticepol conlineteryeDeiesen{eoxiSente, aqacunr ar'fi ulciul de trnt)
. 'I.ri prrr,rei drfifi ri uleiul de nrenti.esen(esulfurrtc.alcooli,aldehide,steroli,cctoc !\r
iub fornrsde putberc.!u suh folDr de .onrpr,r .rr(
)l ":"1,,,1"'":"
().,lrJ fenoli, carc le confern efecte mtiseptice.
li, .' d( p'.prrnfe ,, ptrnretor, edici .,le. rep.zrnrI cirrrtr,rt(
'fernrenulde ronroterap;ea fost innod s de R.M. Grttefosse, in 19:6
,'po,'s.. s(tutiile hidrosotubite,unsuenrete,uteiurire.olerurilc
,let)l'lc Ialrl 7..1.1). |i a\l' rr i lJlr.txr \'r consrltrr cil fotrte nrulte uleiuri volltile ru efecte irrrris.pti(t'
lD lc8ilrurl cu substaD(cte rcrivc \colse (tin ptrnrc trcbuic prc.izrr .il I)rr lt l:1r8I t|cliun€rrnrisepticl.sLrbstrnlele .ronrrticc Pol rvea !\i lcl!urtr'
. rnr;toxi.I, colaeoS:1, hornronlll, psihotrop:1 clc De iceta rtonroicflPir Porlr
clc irf pulfr li n"pI{ile in:t crtSorii\\i r.rivc.,, r.(iunc
l,',!tc prrrtcrrrictl, a.r.rcunr ar li 8lu.oz;,tck, "nuu,",it"*r"n1"
{tc ril,rl qlti;roni..to,, 1,.p,i,t.t,. t; i(n(Airrin! i)flt. !rrr'llchli (lxbcl l.l5)
Idri(1.(u ir((iunch(Ix,liticr. r, sc,ir (j. suh\lr,rlcr,,rtcc,a;l crnr ar ti srrt. '| Attittrspitt. Apircrrpir .st. o !r.r(xlI tui!r. v((hc c:,rc utili/.r/I
,,'"".i],'",1. l, r,fi,,ro\D,,.t\' \r,,p.t,ink.l{.,,r1,r cu,rr,r li ,,r,rtinr. hi,\,lut ti rr Inririn'nl Ir(rlu\.lc r(/ultrtc {lirrl(tivrlrkr.rlhirtlor, rlicl rrricr.n.P('l.rrrrl.
rt!irlir.' lfi irl ,l{'ilrx .\r\ljl ,' v1r. rn..r,t\r,n{(.,ur,,.,,, u,1,,uu.,,,.,, Ir,ln'lr{1. lll'trt'rul (1. rrnkll, t,i1rtur,r,
rt}il,rrrlul ,\r vrnrrnrl,k ,rlbinc Micrcrr
'lo,l ,.r, Ir tr,xIr\ ||.,l .'l il .rlhrkl(r 1,,1,'\rl,k rrrrrlr.l
\r.rrk rrr lr,rr,rrrrrirlrrl
rrrr,tr

.lo/
 7.\B t.:t.
711
l it$r Dldnt( rturnshd{lc ir .tit*ir( Inti- .ttrt6 un.lc indiutii rl. amolrnpl.i. d(pi (). Intor { (t.
v der ir na. lc \ ant ' . 0. r e r u t . i6omie. balsu de tandanr, ltunari.bu\uioc, is.f. Lcvatrlki
tadu.ct. sat\r. m.eh;n
rMdanr, lemn dc srnhl. ltular. porlocrl
r,lb;riri oDr ' s c ana.s c nlr d{ a n g e l i c c .t c ! d o l r c a .\ s t e n J n J busuid. sco4iloari. co.ia|rdru.cucditl. gr.pcliui, Io,rrr trr,
vderiml. Levinli.i, cuclllrt, r,!\cltl. s.l!,e, cotrnd,
rei. tnd.gin6. lhenn.ici. natbi
llf\t, brlsat de Petu. cui{o,uc, cu.ilipr. tn. rczmn.,n
c r uhnlr J r uc ulur . p"r Dodh"l
"' uC U , ', l e halsan' de lolo, cedru. eucalitl, lc!ftrlic!. lilmir
ri mb ri l u ru l ,rs ,I,.F :i r tJpi n..
truMe,l c tG
balsar canldi.n. ist. iasomic. pni, lei. eucal'pt
p a o u c c i ulla. l fJ e r! . \rLri Jn:1.tc!antrs
eu.alipt. blsuioc. b.ad db, pin, lei

ridu. l. ranl pr.rr,,.In "/.. ri q;.;;,t;:ii-; p.lpir.lii coajnpond.1e. lrtudinr. ylans

b r l 'a n d c l tu n a r .d \r u r o i .'r va n d a ,\Jl \i .. r r i g l r r n
.nrsn, conaDdru,nusttct. trt!hn.n
cru!'n. irev'a, sunfloarer. icinul b.hdn <le Peru. nesrcriln .,1b.sco4\oari. co.inndnL
mu te l c l u l.u
, b rto ru l. t,r,"
5n8|inar ie.
" ,." r.,.-,,1" r.
r u! , , pr { a \ur ,lurc. c|clft A,n ..l ,i r l i o n . r u i to r !. r Bn r r . r tL tr r i n . r l vi e
n ru :c re \u
l . n i ro & r..i l c t, r,[-.' ;ete.w a
Senlrina ld rn-!l,rn,trie.
rns.n b u su G. m u FFl . r u r l t,Jk. r n r so n . l tu n r l sti r .vr 'r r
'm:ri.r
rrugufl t' . tutbi. rnc<reirEn.(!nbnsr
'enup&,
c o rd rc .tu l u i ,i e n u p sr.porun,b.-rc-i i ;;t:i nn-; so4iloen. .nasn. x Bltran. trucuqoftn
sludglrtul, !le!i4 \arza, nrenyrnt bilsm de Cm&|[ llergtunonl, ienlfnr. huq€m
urz'ci. ealhcncle.nruselel.Imei bnsDid, muq.lcl. iratriie, tr.ndafir. salvi.
Grop$.a. r.nuFr. nruFlel. edtbenclc d!sn. ixsDrie. trandafir.c.rmium
coddapncctului. peaucer,
iuaro-Glliiurn-

qorrerurui.
coad.or,r,'ri..a Produselelpicole pot fi folosite s;ngure sau asociate,ceea ce le p{'rrr
!iff;.'r-t" { potenta activitatea. Ata spre exemplu ntierca se poat€ asocia cu propolisirl
iiii,,tuirc
l"J';":Tfr"--t"tt*ttt*' *' , $i chi.rf cu lipti$orul de nutci, dand un produs util ru nunrai in tfntntrrcrrlul
ci:ji a unor boli de ficat.
convrlescentei.
r' rttl c l r(i i r4 r f,rJ l r..(uur. r,r| br r.rt,-r...ro1e- I 5. Homeopalia. Spre deosebirede alop.rtie,carc folos€lsle(lo1c
ul..h F 1 .,,,,' r-,1t. .i n t ' ,a. ntoi .i ;;--- 'c
" ' u r- lrtiv r i de substrnle capabile si conrb.iti factorii pato8e'ri, honreop,rtir
[rr rtu \rti tJ l ' p ,l t; tk. hru.rur. folosette do2e infinilezinrrle de substanlecnre rcuFsc si co$bdt simptonx l,'
pe . e subsrxnlr respeclivi le- puter prcduce in doze obilnuile h (nrrrrl
ln, |. I'o l cnul es r e un pr o d u r a t p ta n l e to f, c a re e J ' l ecul es de al bi rre \ilnillos Ai. \ptc exenrplu.dacl un bolnlv icuztr rnxietate,agitr(ie,ncvrrl
(lc npiculloi. I,irturr fep'eziniil pojenul depozit.i ,si ctecti rr
tu fr8uri Lipri\o,ul ;e nr:n.:l 3ii pLrterniccsau astm blonsic, atunci i se vrr PUte.rr€cpmanda irlscnrcut'r
. s t u p ro (l u s ( ic r lbir r c F D tru a h ,a n i n ri rtc r p . ro rri i durrri \i c(i t rlbunr, I^-rtru ci Isenicul produce,in doze mri,:nrictrte putelnicil,igitr(i.
ci .\i hrrck
r r In r'|| e k t r ( . i z ile ll{ ) p o tj s u t e s re c u te s (1 . rl b i rrc rtc pc nrugui ri i pt.mrcl or p\ih(nu'roiic. (lufcri udltolr|e. crize noctumeilc nsttrrbronlic i''sr trt:rt
v. '| l Do l (l c albiDc es r . u n p ro L tn ss c c r.r.rrc r n ri i to . (l c i pri rr( 'si
tu i ,pi t,,r,,i tul
. sk.,)l )l rn D r pr in r r ir r r r r r.n trr!.to r (tc !ri n Il )l Sc \pooc.t i'rcI (lin rntichilarc,lliP{,.f.rc ilsuli nr li r1irr,tr.rrr.;i
A(.s t e t x o, luv . np i (l ,1 . (,' )(i D o r.ri ( i trrr.rfri ,t. su\bnurl .. ,,\., , r,,1 rrrrrlr ll,li sr p()l lrxlir cLrcontrrriul r ccc,r(c l. r l)'()v,xrl, :r|r ctrrtrlrt.
. r l i xl ri l ,) i( i/ ii c t nt ; r li , \;i ru ri t. rrrrrrc ra tern . ri rrr.k.. ,i r.rrrrtnct.. ptl ,rrl tl rr rrrrli,rrr,rrLlr,rti (({,trlfxriu.onltirribrs(urrrrt(rr).inr.rllrlt t lxn tr.rtir(rr
st lr rt,rrrl ,l r ar , ' r r ur t r ' : r v ,n i ,ri l .. ,,r. t. L x rri t. In x,,ri ,,,!.r,r,,t,,rx,l r(cri.'r t, trn{r ,nrc lc iu tn,,vo.ri, x.\t .rrrrr In(e h,'rrr )ln'tii' (sirrrili,rsir|'
' ,l rru ri tc

t it N 't{,,,

(irnpozili. { indtcaliileprdturctor apicote
ProFel,li anlibactericne
ane(ezicer .i.arriz.nre
oin $bslanl?iurcari) Pmtrierd! hepatoroaice
surlinerea nu!.hitrltr' iniDii
indic.tn in bolile de inimi_
in ctuiznri ncrvo6e, in @mbarerea ru*i
csre consderal un .ljmenr Frf4l,
cmnle rtimenlee
piB Nnli oudea PDce*lor dcSeRraLile
suslifter cfonului fizi. ti inteledual
suPlnn.nlnurivir
conrb.trer oboslii fizicc ti ne^,or*
lr.Jfu|l (lc d.gr.nul&. t punc probler:ra nrodului in carc aclionerzl rcnrediul hor eopnt.
.l l0
Spre deosebirede nrcdicina alopali, cue tatreaz:l boala cu l.cr(ni .,r.
s€ opun faclorilor patogeni, honeopatia trnteazi bolnavul cu fackni si'|ril0.
ciutand si nlobilizeze mecanismelesale de rcglare in conrbatereafrcloril,!
patogeni (tabel 7.4.7).
1n81, t ./ t /
De6ebldle dlnl.e nmo[|8tie ,ti mcdicin{ alupal"
pnncipiulsnnilnndinii
trateoent simplontaic
dirgnosticul de remediu
Pennrl a putea glsi renediul homeopat,medicul tr€buie si investighe,,.
cu nrarc atenlie bolnavul p€ntx a grsi toate sinpton e, modalitdlilc lor (l(
agravar€ ti de ameliorare,precum !i pafticuladdlile biotipologice ale boh,,r
!ului. prirind constitulia.temperrnFntulerc. in u rr ier:rrhiztuii ti renl,r,,l
znrii simptomelor, medicul trebuie si Sisesct penl la urnrn remediul r .r,,,,
patoeeneziese suprapunecel nlai bine cu tabloul clinic al bolnavului.
ln acest sens s-au filcut obseryaiii !i cercetili ti s-au stabilit p.rt('
geneziile, adicl simptom€le pe care le pot produce diferite substdnte vcle
tale. aninlale Ei minerale in doze obitnuite la omul strnltos. Aceste subsl:rr(,
au devenit remediile honreopatiei-Se apreciazl ctr asttri se cunosc peste :l0o{'
de remedii care {omEazl materiamedicaa homeoptiei. Fieci € remediu ho,rx'
opat ar€ o p.rtogenezie,o tipologie gi o po,'ologie (tabel 7.4.8).
Dupi cun1 se vede, in alegerearcnrediuluipe llngi prezeDtaunu; si'It'
tom, o importa'rln deosebitno au condiliile de aglavare sru de amel;o,a'c il
lui. ceea ce subliniazi subtilitateainvestigaliilor honEopate.
Nux vonica, spr€ exemplu, este indicat:l in doze infinitezim.rle tocrrrri
ilr tulbudrile pe car€ le-nr pu.ea produce la onrul snnntosin doze obi$n!;re.
ndicl i tulburdrile di8estive, hiperexcitabilitate,idtabilihte ti rF rt'!i (ic
irr legiturl cu dozele infinitezinraleeste inrpoi.Dt de .enu'ut c:l lr
dilulii de l?C pfmtic nu n)ai existi nici o nrolecultrde. renrediu,ceel c(
l)corfccetlrtrnrentulse alegeh funcliede sinrptonrele gi chirt dc prrr
sinrpt(nrrlof
riet|lnrir:llilc fespectiv€. diagnoslicul honrcopntic nu este i(icDr'(
.u rlirs,ro\ticl clasic de nrigreni sru (ic pneunr ie, ci cu rcnrediulco'.s
l)u'!1i'ror.A(li(I ir honrcopaticru sc stuDc ci cstc vo$r dc o cclllc.,.l
rlc uI c,rr rlc bclli'(lonr snu dc o cntctitl icurl. ci (lc un cnt (lc vcrirtnrrrr.
lh\rssr (11.(lntc lii|l(l p.'ricol&itltilc h)lnr!ult'i, prc(r'||rrii r'r.'.r vrriil)il'
r.'rr,' t,.'x)li'FicrInrnrr, (('nk orifr.rtl. !,x li uzuri rlc b.lltr,l(n!ri,tr.
rurr |o trrrr. .rt.rr.l. '|r v,n li (i^'ri ,k !.r,rlturr Arrr s. ln(e t0 n(.c,r)i
ttl
 Srinrula€a unor puncte d€ p€
l'rerc mq $hcDririd a rchdiutui Nur Vohiu, me,idianul pliman vn fi indicatn in
d{pl ha(cria hqtica . lui J. lonann, bolile aparatuluirespirator,iar a unor
puncte de pe meridianul cord va fi
ArboE din si, de s&i Esl
indicati in bolile cardiova-sculare.Deti
{ricnrs. bru.in,. atro<ntut'nna 5i r'trxotutrrrnr unele meddiane, cunr este cazul me-
o b ,:n ue p r" ,i r.er,rs -rrc i r abrtrrarc.
rl | p?i ,rczre. rididnului Vezicn, cuprinde puncte cu
' n, l o /e
ajutorul cdrora pot Ii influentate toat€
ales la ripunk hinescnstrrle. apdratel€si organele (tab€l ?.4.9).
De a lungLtl acestor m€ddian€,
''.'. rndr.!r in tulburtui.tF-{iv. tr.,m rrOrtrrar.. circuli o eneryie sp€ciali, polarizatd
hipereslczie. 'p+rr.".
inbleranl, nitrbihxrc. rcresiln e
in Yang !i Yin. Aceastd polarizare
nai ales dacdsinrptonrleB rgr.u"ua t, &oot-
dimineala la treziE, dupl
este extrcm de rclativd qi n)etaforici.
h frig, l. clrcnli
'msh. Yrng ar rep€zenta ener8ia sodrelui
duPnreP'usduPi!tusiruriprinrr{rkF-
:li,,f ,ll:liiiff" !i principiul nrasculin,iar Yin ar rc-
prezent;rene.gia lunii $i pdncipiul fe
hrl'crcxcnabilirate,in$nnrie
Delbrie. nrigrcn{ crdnt .
n)inin. Aceasti polalizare este foarte
inrpo'tuntt, deotuececele 6 nreridiane
I)enrru sinrprotrrcldale sc Fes.ric 5 c.
pcDtru timplonre gercrale 7 sru 9 c. descendentesunt de naturi yang, iar
in rdlburinb Psihice t5 siu t0 c cel€lalte 6 nre'idiare ascendentesunt
Firi 24./ Reprzcntarca$chdnrlicl n r[
de nrtuLn yin. $i icest lucru este dilimuluinrlni cm inepc din axill ti s0 rL'
fotute important, deoarece bolile li trin, Ix .tegetulnric de la u{in. slilneli. .
lx'.rlI !.r fi rrrlrtl cLr rcnrediiditerite ti ir fi o mrre gre.yeallprescrierea
simptomele pot f, ii ele caracterizate hngul ceruidsunt dispuse9 punclc d. 'lr r.tr
\i\k.Ir.r , it r unur re |edrucdre a d!l rezuitrtebune inD,o ansnriLi puncruri.p!i,r srin,uldi clmn se poxrf Lf
boali Ia din punct de vederc Yan3-Yin, ceea
ro(i bolDt'vii cu boala respect;vI. pentru cn ne{inand s€ana de etiopatosenir nucnlarnlilalea innnii.
ce vr influenta energia neridianului
holii, ci doal de si ptomatotogiaei, pentru ilatarrentut aceteiali boli s,tu
pulcr prescrie remedii foare diferire. peDtnj aceasta,pacienlul rrebuie exani- $i a punctelof in fiecarc boald.
n l insil fonrc ateDr,mult ntai atenr decat iD alopatie, clumnd nu atar simp_ TAlllil T tI
r,x,rclf clrsicc ale bolii. cit simptorrreteca,racterisiice
difelitejor rcnredji, pa,1i (-de 12 ncridi.trc dea lungtrl cirora s{ dispus. pundclc de acwunttr'ri'
lrincitalc
.;"t(i qilsint un sinrprom caracteisric rlnui anunit r€ lediu.
In pfnrcipiu honreopariaesre indicari in bolite funclionate, r$a cunr ar
li- rlcr3iilc, nrigrenr. urele boli ;nfeclioaser:a cunr ar fi ll
!.ipa sau h"rye".I.
prccl|llrti in unele boli mai dificile in car€ alop ia nu a dat rezulrirre. Er 20
csk (onrraiDdicrliiD bolile or8anice,cu teziunirisul re, r!.r cu r !, fi iDfdc 45
2l
6. Acl|punctUra. O alrtr D)erodi ahemirrivil forflc tltrs fotositi n)
pir'.tr.r' esteacupunctura. Acupuncrurrse bazerzi pe nrlcpxrcrunol
"'dlicalil
I'urt(lc spccillc dispusepe ni,srenrcr.i<tiaDc de I tu,r8ulcfto'.r ci,.cuti1 o ]ru
rrirnl lan)rn dc c'rer8ie.De,sj sulrr cvidenlirbired; pu''cr ,tc \c(tc,r 11
inrknt'ic, rrcri.lintrclcrcprezinrjl 'ru triic.tc
nittc cne,Tcric.,nir\iccrmtc.rrc r.,,1
rrc,rzjtlcFlrurnlttrclnnlrll nrrrc ditiairctcsc8IrcDrcal. .r!rplltLris.,u (tc\.!i\ -_- _-
7l th l|Nri(lid).:dinrrc crrc tt !.prcriDrI |lrc,kiiinctr ,',:'r,',.". l1_ _
t,ritr.it,ll( trIr,,,.n ,,/r.r h,r,.;; -
ii. r lu|lJ.lrllr sunt rlispuscprxx.r.tcrtc rtr.ut)|'l|(.rrxt1 (,trc !rnr f,,t()\rr.,t,.
irl'r(r,ri|| trrlrnr(.ntulilif.'irr.ln hni Aef\rf rI.ri,iil'|)r xt .;1|lir]rr,t.|l!|'Ir.,l
rhri ,rr r lrt"l, ( (i'. \. rtln ir t,.rilr'|r tirr li,,,r.,lr1 ttir 7 | tl
l
' t
 l',,n(r.1. (lc rcup!!ncturiisunt ni\ie zone cutanatefosle nrici. de l--r
rr,r 1,i1r,.,(t.(iispus.de I luDg'rlnr€ridiaDelor rcspecti!e.Acesrepuncre
'eprez
Irlil ri,\\rr lcrestre. ni\te orificii e'lerg€rice.Ele au o sensibilitaredu.eroasi
rr,! (ioci{ a Tonelorinvecinate!i o r€zisrenli elecbicl nlai scizutn. De
"r.nc
,r{.c.r,3isircr
lor se poate face qi cu ajutorul unor detectoareelectice.
Slin)ularcapuDctelorde acupunctur, se poate face cu ajutorul unor ace
,'l',\r)uirc.cu ajutoruiunu; curentelectiic,sau rl unor ace de pin sau de alre
t)lirrlc. n\a cunr se nrtantpl{ nr nroxibustie.Stinrularcaanumitor puncre este
,,rlr,.,r.l,r.,runrire bol;. Dupa curr arJri J L Hui ri I Z XiJ;S. r(upun-
(i,,,i,.stc iDdicati iD tratameotuldurcilor ceNicalesi lonrba'c.at cefaleei.
r rllrtirlor lonrbre, a neuasteniei,a atorticolisulu;,a enurezisutuj.a inrDotentei.
.r rr,i,l'rrr..r di!,,c',o,eei.dar ti a unor plratiz;i.qv .unr a fi parerr facirli.
l).n c. €ste contraindicattrin bolile acute. nsa cunr ar'fi abdomenul acut.
hl,r(tul de nriocrud, henrofilia. purpufa !i ata nlai depar.reGabet ?_'r.10).
Indic{liile !i conlmindicaliilc flcuputrcrrrii
Prin Dras er zonelorde piele pe cnfe se Proiectenrlor8irrcl. rrrr.rrr..
presupunctula poate si influeDleze orgrnelerespccdve.Mrtsrtfenst llc. ,L
degerele,prin npisnrca:ti prin rotirea de8etuluiPe punctul resPecti! O \e(lrrr(:l
de pr€sopuncturddurcazi apfoximativ 5 l0 nrj,lute li tiebLtieexeculrt (.1 lir'l
bine diminella sru seara. Prin rotirea degetului in sensul acelot de.f,r!r
nic se lelizeazi o tonifie'e. utili la bolnavii carc au o scldere i enc,rrti
lar prin rotirea degetutui in sensul invefs acelor de ceasornic se rc.li7.irl,1
o dispersie, utiln la bolnavii car€ au Prca nulti energie-Presopuncturi,.sr.
utili nrai ales in tratamentuldurcrilor. Ala spre exenplu pentx t|tril|!,tr,rl
cefateeitLebuie,iasatepunctelefundul viii, aflat la uDi,€adegetuluirrr,,r,
cu de8etul arftrto', punctelecolina spricenelor,aflate la unirea ve crlci .,,,,
pleaci din capitul intem al sptacenelorcu piel€a piroas:r a caPutui. pun,rLl
palarul inleleptului. care se aflil intre cele doun puncte colina spfincencl,r ',1
in sfirrsitpunctulexnantediancare se afld ?nn€ spfencerre. Pentttrir!r:,,,i,,1
rul duferilor occipitale debuie masat punctul fefenstmcerului. cnrc se rll,1 l.
unirea oizontalei carc pleaci din unghiul nraxilarului$i se intirln.'sr.(L
nruFhiul stlenocleidonrastoidian (fi8. 7..1.:,.

It n'uiilc a&pundurii
A (iirLh t!r{ d u'.rl ior

st(trrnl)zi c..vicaln
<D <D
I c. .,i
l)trreri rhdoirlDdle

l) trro n ro r..i(e,.lc . B
I l. <b"ttu,tdkaliit ututlur.turii
/r! 7J.r l ) L n .r r l !.cr r . l l .b u i . n r r sr l r i n .w 0 l c.tr l ..i ( A) Ir tu n cl u l ctu e r r ch tr r ' r r ,\.i
n r ( r o l d m {i l o r o ccL fn r l c ( l })

8 N'lt lsajul. Nlxsliul est e o nr el( li f ollt e veche. car e in pt r r r e. l( ^l

l'entru prrcricruerrcupunciuriiesre,de\ieur n..c\.tr:1curo,r,\lerrrtun. i rr.i :rrt:1 i r r r cdicinr clisicil. nr cr dr ul f iziolef l|Piei.i in Px( e a f osr inr .
rcl,,, {l( r(upuDcrurtr. i o nr . kxlcle . r ller n. r ive. Dup: i unelc cct celir i r ) ) t r sl|julocupl l( ) ( ( r l : r l
indicrtein difctirc boli (le\(opoir.. r\; sri,))ul{rcnt,' i ri rri
( u i,trr(rul rcut)un.turiise po!ic oblinc nu l]Lrnr,ri I' (' l ' , , r 'r 'kk l' , lk r n , r i\ e
corrrhrrrcrcrsinrprr!l.L)l ' t' l ,, r r (
,lur.r).r\.. ri \i {) xnc\tczic\ulicieoiripenrruclc.r!trr.,,r|],r iDrer\.D(ri(|i rl N 1.. '. 'iol t ) r / cr r i pc l. , ul cI r r xn, ilizr r c, rp: r . ir I a ( lif c'it . l( n Tor x'
'.
.rl e r,rprrl ri I ) o. r r . \ r i ir r l nlr llcr r cl cir ( uhlir si'nSf lt r i. cir r ulir liir li"'lt r r kr '.
fr.,,li l)r' irc..n. nrul(iMl: o li)1.\cs.in l,.,l.r,lcnrL,l
,eu,,,,,tis,,n.t(,r.
., o.\,,,1
tr' .,r...ri ,(, hr ( 11 t . 'r ! onr r r r u{ular i. \ i \ a r c. ( hilibr c^ encr gir t r iin, r p, t t t t '
fiil,'r.,r ((.lirl(.(.1,)r.
r (lischir)cziil(n.
r rD., ri,cIt.i uln,r. .\r rfr rr.,r {tr't),rr.
I I'rcstlpUnctrtrit. ll.\upnn(l!r,, .sk.,, rr.r(rtii rrrrt,rr (,,,r rtr,,r
r , , , ,, l. r \. r).r/e.r/ii tn . . 1! hc t ) 1r , r ( il 0r i, , r - 1. r li. r , tr . \ . I r 1 r x a r . . r / : t l \1' r i- ' 1, , , I k r r r r r lt cr r r t , r l, . sr l. l', r i. t ( lf r r r inr i. i'. r , c'r r r r : r r li r r r , r sr it r l
tn- ,IIr r r r *r , 'r r l , ir r r r [ 1cr r 'r t 'r t t r r r . . ,
r rrrl. / ' ! r' . r 1. ( l 'r . , r t ,,,,1,/ ,.', . , , ', , \ t n , lI hi. lr ( ! , it r r |; , '. r r
I'kl,r 5c. r , r l, . , 1 c h ! t nin. ( ( r . . ' / , i ,,.,,,,r,lr, /,r,,
.h.,r,1,,r | | |r, . ( , | | .rt , | | | | r r r t x r lr ( r : r l. M . , \ . , t t r l r r . , , r , , t t r , , ', , , 1t , ( , r r r (
. r l r t , r, lr .rL .{,,,,,x l! r, ' \ . I n- , , , . ( hr t ! t r r . ' lt i. . t r ,, , r 1 , 1 0 t r , , , . " , . i . ..t,.,r, , l' r l
ttr 'r r \ ll
," .' .u,,,,.,, t r , '1, , , r 1, 1- lr ", . r r , r r r r r llr r , , r t , r r , Nl. , , t , , l t , ( t r r r r l, r lr , 'l1r r r , l, '
_
|l I
,n(,,i,rstii (lIr lUc(ionririlsi lovireaupari a lesuturilorprofunde5i ntrs.lelc NornranCousiusa publicalin New l-|8lrnd lou'nrl ol NIc(li.irr.rrrl
,l( ,,,s|i,n(ir oricrt!lii care combini nrasujulcu slinrulareazonelor de acu' ticol i'tirulat Anrtontiaunei boli c.ue a dnt nr,stcreuDordisculii rPrirr{
t,ur( ii !\r prcsopuDctrxi. i,r ulnra ace.to, disculii, Nornan Cousins a ci$iSar tercn El a li'sr nutrrrl
'ur
N4rs.',rl porre fi indicat in durcrile nusculare, durcrile coloanei verte profesor de medicina humanitari la facultateade medicini a Lrnivelsirllii (iirl
l'ril., (,;r,,pc, spasnrenruscular€, depresiepsihicd9i insomnie. Cal;fomia, unde a continuat sI pledeze pentnr cultiv.fea optimisnnrlui .\i .,
') Mozotorapia. O ti nretodi altematili este mezoterapia.Ea con bunei dispozilii ! bolnavului. Nornan Cousins arattr ctr pacieDtultebuic sii
'r.i rlir irtrqluccrer inlrader icA slu subcutanatd a unot nedicanrente. Ea se |ecunoascddiagnosticul medicLrlui,dar nu [€buie sd se rezume la rsPt.rul
lr/( i/I pc lcofi.r;neloralgogeDe, carc cuprindin sducturalor centriinervoli. bioloEic al bolii Si la tratamenol nredicanento!,ci dimpoftive el n€buic \ri
\,r\. \.trrsuine \i un dern)atomla nivelul c uia s€ injecleazi substnnleleres ti suslini sbrea psihicl prin cultivarea Sendirii pozitive.
tx\ti\. iu crz de sufe|nr1i.Ir acestsens.se pot.rdDinistrap€ lanei aneste, metodd, Nonlan Cousins s-a lindecat de spondil,rl
Practicfurdacea-sttr
/rrc l,)..'lc. .r p.ocrina ti xiljl1a, antiinflamato €, vasodialalatoare,decontrac- tlitn rnch;lozanti, a supravie{uitunui infarct cadiac, pe care I-a avut in l9ll0
ll|r,rrtetsi ata nr.ri dep te. !i r nrurit in 1990, la virsra de 80 de .rni. Dar aceasttrmetodn allcrnr
'Iehnicr |rezoterapiei presupLrnedelinritarea zonei de proieclie teeu- ti\i a fimas ti s'r dezvoltat gi ar fi bnre ca ea si1 fie practicat:tde ori(r
,,!,,r,triir o,srnunruluisuferind,zori cafe prezinti la o ap;sar€utoari dur-
frf,' (.., Irui nrnrc jii injectareasukutanrti a unor substanlenredicantenti$e. 11. Muzicol€rapia. Pintr€ nretodelecomplenrentalecare ar puteil
lI IrIi,nitller soluliilor se foloselteprocaina17. suu rilinu i7., la clue se inrbunitilii star€ad€ $nitate a pacientuluise nunrid !i muzicotefapi ln(ri
,nl,,Uiri\\i .rlrc substarrleantiinflamatoil€, !nsodilatrto.I€. siu decontacruraDre. din :ritichitate, Aristotel a ar-ltatcn nuzica rcalizeazno vindecarepfin PUrili
,,r ll|r((ie dt nrecrDisnrele fiziopatologice care au prcvocatboala fespecti\I carc. iar Platon spunea cd Zamolxes foloser incantali;le in tratamenlul c.
l)(. i(\'cx r)ezolenpir este ind;cati iD conrbrterc.rdurerii. a cortrncluilof. faleelor'.in secolul .rl XvlU-tea. M. Maquet Itratd ci nuzica este de ,,r ,'
\.,,, .r lulb!riirilor circulatofii. ajurofnu numai penb:upistraleaslnnt4ii. ci,)i pentruvindecarea sufe,inl(l(',.
t0. Cultivaroa hunei dispozilii sau tcrapia prin umor. Din- deor€ce inprirjtie neNii cilre unbr€sc spiitul. Pentru ctr nuzica are influcrrl.
t r . l .rrl )i i l e r lt er nat iv c d e D a t' r' i s p i d tu a l i e s te i n rp orl rnt de Ienrucat teri rpi r um$r. Nunrercl; autori au arital ca rrrrl
incoriest.tbile nsupn orean;snrDlui
, r ,,i ,,r(!u l unr or ului, s a u n a i b i n e z i s p ri n c u l ti v a Leaopti nnsmul ui ri a eno' a aparatului cadiovrk,l
zica ponre pmduce modificdri asupla tesumentelor,
t , il,', tx)z i1; ! e Det i hf lu e n l a fa v o .a b i l i a o p ti u i s n ,ul ui ;i enrol i i l or pozi ti re lar. lpruatului respimtor, apantului digestiv. a sistenruluinervos, a sisttrrr(l
(sk .u ro s c uii de nr ulti v re n l e . i mp o n a n l a l o r n J o st subl tui l l i tu nrod deo
lDi endocri'l$i ata nlai depide (tabel7.,1.11).
xl,i r, i n lt ir nele dc c c n i i , d e N o rn ra n C o u s rn s .
Aceste influenle variazA insl fo.ne mult de la un gen de muzic:l l,l
No ,, r , r n Cous ins ru a fo s t n re d i c , c i j u m rl i s t E l r avut i n\11 ocl z;i l
rlta. rdicir de la nruzica religioas2i,la muzica simfonicil, muzica de ol ii.
! i !i Ii i r ) c onlr c t c u n re d i c i n a c n p a c i e n t. N ta i i lrti i ! l \ut o tubercLrl o,.i
rrruzicade canreri, ruzicd uqoarnqi muzica Populali Aceste influ.n(('
t ! r tru crre r f os l int c rn r{ i n s a n a to ri u .Ap o i r a ru t o spondi l arti ti anchi l o por \n,ir dc rse,reneade l! o piesi la alta. prccum ii de la un iodivnl l;r
/ . u rl 1 !si rpoi un inf ar c t n ri o c a rd ;c fo a !1 e g ra v .
('u oc r z ir s ponila ffi (e i , e l a a l u t o e x p e ri e D l i nrri D epl acuti . di n cruzi l
r r. i l i ,,,r e t or r t e s ev e re 5 i a j n to l e ra ' rl e i n re d i c ., l rentorseh cl e r .,i uf.
\\tilzi este bine cunoscut flptul ci trruzicapoate rcduce tens;unile Psi
/ \ stl .l . {l upl o lu. gi p e r;o a d i d e tn t.rn re n t. c l se rl l . i ,rl r o \ti r. forrl r hi((. . \icrir.x. (lepresir,!i poatennbun:ltiIiechilibrulneutops;hicI Pr.itrr
rulLri.I)i! cir porrelltea;i iofluentesonllice asuprrolgirnisr)nrlui. C Dcs'rnri:
r rn \i 1 . ro lebr i. c u dur e ri f' u tc rD i c c ,.u u D V SH f(rr1c ri di ci r,si i n i r)posi branrln
l, ili l l t.i r (le r r r r r i ur r ) r l frt n re n tu l rre d i c rrn e n n J s Ii l :ri unseseh l i rrri tr rrr' ,r li(l|r uo r\prrirrcni tu careprcienliiau rudilt mai nrtii conce|tele
, |t . i ,,.i .h \ ic r ' . I i c r n ru l l i rl (i p a c i c n l i c a rc ,rj u n ; i n r.tr\ri i \i rurti .. cl ., h,rrhsiec ;i \xri,r(iurrilclui lohan Sebtrsli.DBrch, ;rr poi concedul pcrntrl
. au ti rt (, s olu( ic iD nr c to d e l c x l l c rn rti !e ti .r rl e \ cul l i rrrcr cnri \Ik)r I)()/i 1rr.rr1i orchcsrfiiopus l] ile Bellu Barrok1i sacredu p|inter'psde Snl!inski
r r\ e .., ()t t inr ; s r ) r u1! i, \ i r u rn o rrl u i I:l r !l e .i rr { l l n rk{ r eari l i .r' r ei r!' (,r1. l1|,r., ru,li(i. r,l.rcrrinrt scadcrerpulsultrili r tetrsiuniir.te.irle, in rirrrf
r! . f;,tr!( c( lr bur e l, ' r ' p :n i (i ;!.\i l i r!r.r\rrr b o l rL ' r..,run.r .rr,' (ri l . t!' /,r,\. ,e ., (l,,u,rru(li(i( ,r (lcrcrrrir)rtcle,\tcrca pu1\ulritsir tcnsiuniirrrcfirlc. Adi.ri
. u ti e l )u r s ii . ( ) nlr il) ui. l x !rn (l .c rrc r ),n ,,r.1. l,r(,rit' rruzic,rlt,a,sa.urr rr fi ftrtilc dc lohxtr Scbrslrrnllr(h, srrrrl{,
A t , iir r i\ it s pr r r lu l i rrtr d s t,u r' l (\,rl ( i rt.,\i i \r ,r r)(.tnrl \ri \, rl l r,\,' ,,,., r, 1.,r'r.,t(n{lc Mo^rl r\i sinrfonirla (le I-udw;8 !rn l}ccrhovcn,Pr)rli
, i|,|| || |'..| |r o|\ i hr ' , r , li\ tr,/,tre l ,,r!l p ,,r1 .,,l r,/,1 .\i r .' l ,k| ,,,,l ,r .,r rrzr,,' r.rrl .,1.'rr\( l,,,r..rrk',r.,ir .rlklr. r,\r (Lrrr I li lLr.rftil( lrri llirrn)k Sl'irvirr\ll
'\i
tn,r l,.,lrutr'r,,\ri. l,nr.. tr.(livrt('1'c I)r'r(.rx, trtrr/ieol.rrrPir tr',rlr li lii
l ),,t, , r , , , , . , , , , lt z rl c L rrc ,r l 1 ,r \ .' ,r,l ,,, r.r( ,r N l ftl ,,,, (.' ,. l .' ,, r,.' r i l,' 1!i r,.,r.,,,!,,rrl.',,\i.ril,,. ,,1,llrc'irl,'r. ,rl rtvt,'^l(r, rl irrsolrr'r(r. ,rl
',' i,,,,r(l I'u.rrtr, l
. , , r .trrl ,'r'r . , r r\r,\,i ,' N ,1 ,, ,' , th l rl n t' ,,,r' ' r,rrr,' 1,' , l ' ,' I' ,." r, l',1,1',, (.,,,1,,'\.'..,,1.r..\i n.',,rr,rr,ktr!r, l llrrrtlrrr.(,nrrxtrlr
' ' ' , I n|, , . ||, I I| | .i ,,1 , , ,
I l,rl$'r' \.,,, lkfrlr,\.,, r,r , ' rrr|' ,rt r ,r lr'rrrl,r ,irrcrr l1'|,\rrrrl
"|lrrrlrr,'lc

llr, It
 Urcori nruzicirpoate aveo|ji efecleDcgativeiNupraorg.Disrrulu;,rt\l
Itrntrela htrrlcii nsupra o.s{trimutui ud:,n cunr se irrtlnrpln cu unele pise de muzicn uSoall cu un ritnr extrenr (lc pu
ternic, c e pot avea un efect extrem de excitant rnai ales asupra tiDcril,)l
12 T€hnicile Yoga. Dinu€ metodelealtemativecare apeleazilll r(s
Unel€ tiese mnzicale .u efecl relnxant
Ahele un cfer slnnulan
piralie, la postud !i la mijloace spirituale mai putem anrinti tehnicile y()s,l
Scndereaprrgului l. {luqe )i n'edrtJ!irsub diferjreleei forme.
Modificee. excn.bjhdlii Fitrcnrobrii Cei care propage yoSa suslin cl ea poate si contdbuie la echilibrarc,r
Crctreea sccRliei dr cDdortirc neuroendocrina!i a netabolisnNlui, la mobilizarea enerEiei, la foftifica,.i'
CEl|erea scceliei dc cate.otmine ofganismului !i Ia conbaterea stresului,avend atat valoare terapeutici, c:rt ti
Scrdere. altor homni de slrcs ACTH. conizolul
Af r ul r.db li$u hr scideFn frc.lenlei csdi.ce
P€ntsu a controla corpul !i a se elibera. yoShinii au conceput o srric
scndeEa lensiu i rrcille
de exercilii, dar mai intai o disciplnn carE privette toate activitnlle un,rne
s.lderea se.eliei Blsrice
Existi forte multe tehnici qi de yoea. Cea nlai silnpu este Hatha Yori'
'jcoliprin
Crlm@a durrilor lhl,nnimie ca.e cauti unirea cu divinitat€a intermediul corpului fizic. Practicar)lil
sciderca ft eclen(ci respn"brii Hatha Yoga reuysc sl-gi conturlezefuncliile autonome,aqi cunr ar fi f'..
Sc!.lere! consunrllui resF ,br venla cofdului, migcirile peristalticeale intestinului !i rcSlarcatel'llicil. I).!.i
yoghinii umfiresc scopuri mult mai inalte, aga cum iqi propune Plara Yo;r
AnrreD.ea dpff.lului locomolor
ti Kafrna YoBa toate tehnicile de yoga prcsupuno pudficare fizici pin atil
Modifi.iri vasmoroni ge.ea succesivda l0 vftuli de odin nlat€rial,ala cum ar fi ab,rndonarc.k'
M.difich ile \{rclrer \ddonte
tnl, a violenl€i, abandonar€aldconliei ti indifercnla faln de avere. bun:1vo;nl!
univefsald,impe6rbabilitatea in orice imprejurae, controlul eandirii ti pufil;
rruzicotcrnp;a,R. Ridulescu a obtrinut,rzultate favorabitein 65% din cazurite cafea coeului, precum $i a l0 virtuti de ordin spiritual, ala cum ar fi accep
schiz-ofrcnie.lar T. Giurgica a asocia(,cu rezulratefoar.tebune, trainjngul uLea voinlei Donxrului, studiul filosofiei rcligio,r-se,reA€tul f4t de pncatelc
'lc
rutogcn,r lui Shuhr cu audil'a u,lor tuc,ari nruzjcrtesedar;veqi am p,ren conise Si recih€a unor incantalii.
rpunc chirrru;o| opdrrri\re.:\r cunr ar fi pjeludrutde Brch, Mic:r SeriDrrd.r Pe lnnSl alinentatie, pozitiile canteristice ti exerciliile de rcspimlic,
(lc Moz{(, Ave Maria de Schubert gi Sonata lunii de Beerhov€n.De practicayoga prcsupuneun nod de viatl !i de Bandiredestul de greu de atins
aceen.
In|l,|coicrlpra ar€ anur)ite indica(ii, ala cunr ar fi conrbarereaanxierrlii. r Se poirte spune chi:u ci poziliile caracteristiceQi exercidile de respiralie sunt
tlu[c|ii, a irrsonrniei,
a depresiei,a obosetiiti a$r nrai departe(aber 7.j.r]) Drai uljof de rrllizit decit sdlul de viald forle austerpe car€ trebuie str-l du.:i
De aceea nruzicoterapi. ar r€bui si facl pa,re dinrre njerodetecoDr- prrcricantiiYoer (tab€l?.,1.13).
plcrrEntnre de tlatament ale MF. ll. Medila(ia. Existi foade forn,e de med;talie.Scopul lor este acch
rlc,, d,"Jr p,ce'ele ce,brrle inrr-o anu'lli'i directie.in proce*ulnre,lir.'1rri
\c por di\dnge cinci st.rdii:concentrtuea,meditalia propr;u'zisI, conten)phrfr,
C6le!. ftcm.ndi.l dr rnrl.orer.Ftc
ilurrrinucr,ri inspi,alia(t.rbel7..1. l,l).
In nrod obi:;nuit.h nivelul crcieruluise intilnesc nresajeledirluntrrr
Pi. el. d u i.v 1.,..otu eu cclc prirnitc din lunre incoju|Itoare.Creierul e tendinlr de a t'ccepttl
^da@
l'r8aniD (ir.enul nr. 4 trnru vx)nrr tr ot(tk\trl rcer rc ii $tc ofcrir. PentruSarnditof, pe lnn8il inrpr€si;lezilnice,nriDtcait)
( c$\ovski. ltuDr)isr rIr (cir(i'.ir p'.ir i(lci li conceptecire vi,r din
lilduRn rnrn :l inte orre \\i li)!rt('
l).bu {s! : Sonr I l r ^- nlI u t t x d. r t k ' ! r t r , t) j i
(lclinit 'egiunile
. rrcLr il. t'lc Ilin(ei nolstrc.
ll'rlF\.a r i{ h- r r t t ' , ' r r r , t , , , , |r , , , , . . r , : i , n
- l)nc;1in tinrn'l coo€ent't'liei, onrul are scnzaliarlc ulilizart a rrriolii,
Nrrlrl0 s ir r lr r r ir I lll I ," ri,,,t)ol,,,((litr(iris.n/rlit' {le Liriliztt|c (iisp,'fc npxrc o clirit,rtc,r 8ir(lirii
ri.nrl.vr r r |. nc t r l l( |l1li. k t ,",.',r c"!,liil.,\i ro li'sl {l..pl\irc.ri rrrirrtclsc irlcrrtili.ilcu ol,i(
In \{l!'vr n S, r $t t r t r ! t r ',,(ir"rcr!
1,.r,,r,r,,. li'1,'\'til (o ilcrlic, rr.(lrtn{ir p('nk li .n ulrlrlrtl in trev.rlcn ti
rrI,r li'lt. t'.rrrn (I h,,,'1.'r.ll./inii.r
rrnr,,rx.Ir Ul rn\iti r" p'il.i ,1. r'.(li
,l |l{
ll,)
 De rceer, n)editalia esie indicrttr tu conrbatereastfesulLti\\i in rr'rr'l
.lc rh(n .l ulut pracltc.Dt ,oa. d .!urrds, dupi tv. Co inse nrentul unof boli psihosonratice.A|a spr€ €xenrplu unii cercettrtofixu Ill.rr
I rcrnc! cr l0 ndnul. inaimc de cI practicareaneditatiei a dus la sciderea tensiunii arteriale.
I lir'rnJrc x nr J r c nr lort ". ut e y , m 1.1.Sacrot€rapia sau torapia pritr crodinF. Terapiaprin cr.
sdlalul pc dn{i di'rli reprezintl mai mult decat o tempie altemativn.Pentrx c, omul. eslc irl
lnod nomal o fiinld religioasl, pentsucI dre nu numai un trup, c; !i u,r s,,
sllil.'Rr flet $i pentru cA el a fost inzestmt de Durnnezeucu o nrale puterc de rLrt()
'{hjlor cu ape ree
lT n r c ldr rl e !p . .u o b s u d i ; d tm e vindecar€. D€ multe ori insl, medicii se ocupn doar de trupul n'icinrr ti
M iql r u u l e rd e \u s rn , r.p 5 i ra tp i istovit, ignorand acea fo4tr interioni a spiritului alinrentatde energii divi"f
-p . Dupi cum arati P. Chirih ti M. Valica, nu trebuie sn uitnm cl exisll ,,
igienl a vieln cfeltine ti cI respectareaei reprezinti cea nlai bunl p'('li
lre c,lu d e pdnar ana laxie a imbolndvidlor. lar daci ne-anr inbolntrvit tr€buie si ne intcnsil(rlrl
t*rcr1rr * ommrrm 1i marLzle uzirile ri strldaniile vielii crc;tine de post ti mgiciune.
Penuu cl lctivitatea spirituali intensi se poate insoli de modificfti $rc
sI ducn nu nunai la vindeciri conrune,ci ti la vindectrride-a dreptul
'Dir..u
Or. 10, un pal.r cu apl. frucr, loase, n$ cum s-au produs de a lungul ;storiei !i cdr€ sunt greu de e\l)ln,,r
Priirul. o dieG de cttritibr de cnde ttiin!.r nredicali, crre nu acceptl decAt rezultate rcpoductibilr
tgnorand faptul ci nredicinr nu este Stiinla Seneralului.ala curr e\r.
fizicn sau chin a, ci qtiinla individualului ti a pulicultuului, ctr in n)c(l(i,,,i
Ora 5, un fab{ cu !pn, fenonrcle var'iazi de la un individ la altul $ cn in ediciri fenollreleDu sult
declt pa{ial reproductibile,medicina nu accepti fapte care nu sunt reprorlu,
Cina, o dict, de Mclilib.m tibile in najodtatea cazurilor. Medicina accepti ci inteNin factori nccun('s
cu!i, ca'e confefi fenomenelorcel mult o senrnificaliestatistidi. Daf iStxrr
inte enlia unor fnctori de esensentl divinl. De aceeain nedicinil ptctk,ttt
ini un nlnrc gllld de incertitudine pdvind prognosticul bolilor, ceeer cc it
deternini pe bolnavi si se rcag€ lui Dunnezeu.
Rueiciunea este prinra nrodalitateta care rccurge omul bolirv c:ukl
inrplo'd ajutorul lui Dumn€zeu.Rugtrciuneneste o n)odalitatede contunie,rtc
S(adiilc prd6trh'i de medi(alie
cu D('nrnezeu.care ii confer, boinavului un scntiment de proreclie, (le i,,
cfedere fi de cunj in fala bolii. Ruedciuneapoate sI cuprnrdl
inrplorare. o nrullunrirr, o laudl, o n jlocife. sau o ietare.
f ix r r c r Dr nli' inr r , i r nu jt i dr . . t r . Roglciunen .lle trei etape:una de nrull'rnt;relui Dumnezeupennu rorrc
con.enlrrrc. Frrungnl I rrintii nrrr o .lrunnrr celc ce ni le r dal, a doua de iertare a picrtelor, cele de voie ii fIfI (ic
tcrsislcn{r rsupt. unLi n|ci !oi('fi ,r neir de iiuror in c.rz de borll sau de nevoie.
RuglciLrnernehuie Rlcuti din ininrl. cu credinll ti cu sDrct.nic,i!
t.'iIt \.trr cu vocc r e. in piciorren'u iI Een"nchr in orice rrerrrc.irr !rr,r
inrtnrit,r',cri cu i4r sprc rlslfit, cu lircfirrride poc:i;nllti zdtobitcdc cugct.
h rf.rr .o n ttrrl l r rl .rtrtr( t,)bi o,trk. (r (h,hol oflrilir.\i irirnu snre'ili. c ncobositlrrldejdein putercr lui l)uflrn('
r c lt r lr nr t r ilt
l r niir r r hrt u\ nr n1\ n. 't r t . n r n l
lnrk' fi crn'enrde util pcnnu bolrrav l)t rctca l:tcov slttrttrr
r1. lr) "li\rc cincvr hrlnrv prirt. !oi'l SI \e rorScr"
tirtic.(lc bihrr( Il 8'.tclilo' hiol,)8i(.c. l).\irnr cI. n' rfuril rlc ll|.|i cristl )i ,rlr. nulr'lillli (ic l.
rlrr 1i rrror,rtr,\i spirihr.'1.,bo:'lr rr. 'uAI(irrle
I'url|(lsI pr(rhr(,ll o!nrai s.hi rbI'i D.Fnrrvc.rl ,,'ti. t"in,r.,l"'{I Mni inrii nr furhui 't (crirrr ir l),r|nn/.r', sI r.Lt,c.
'!r' tr s.hi'trltnriI',,/iti!. "' tlrr tr,rr nril. \nlc. \l t)i'tnipnnr lx lil"rtrhn. \11rcslxatl||rl),,slu'il. \i r.\.'
lii|l(r'
'rrxstrn ||r,r,l'.rr'rt. ( l.rlr,l / lll)

.t-,I
 I)e a lun3ul ti pului, s-:rudescdsinsl multe locuri slinte ondc s,r!
$mcdc tolGlte ln tehpta prtn crcdtnti produs vindeciri miLaculoase,a{a cum fi bise'ica din Ars, bise'icx Nonc
Dame de la Carde qi biserica No!€-Dane du Tres Sant Rosaire $i B siliqo.
dcdntln in puterca lui DuDrneeu de llnrn'aculeeConcepriondin Lourde\
resl'ecltea celor l0 porun.i Se spun€ ctr la Il februarie 1858, o fedF de l,t ani, Bemad.- .
esp..r!.ea lnlulilor .rettine Soubirons, din Lorudes, a avut o viziune in care Maica Donnutui indel)rrra
.eslerrei prcrcnpliilo. bi*rice$i la poc:nnli, la rugiciune Ei la ridicarea unei capele,ca loc de pete''inrj pcD

il.lejdr3 in ajurotul lui Dumftzeu ln 1863 s a intemeiat la Lourdes prjma capeld. in 1958 s-a consir|l
basilica Sfantul Pius al Xlea, iar 1976 basilica Supedoafi. S-au consr,,,ir
spital€ ti hotelud. Anual sunt spitalizali la Lourdes aproxinrativ 50000 (if
bolnavi. $i alte ceteva sute de mii sunt gtrzduiti in cele,100 de horel'rti S.
spune ci din 1858 pinn in l9l4 s-au inrcsistrat 4 4,15 de vindec i. Ia, i|
lll'r sfintni rdnlai{ candcla F€z€nt sunt in studiu aproxinrativ 6000 dosare.Aceste dosare sunt studil(c
pe l(rinajulla loc dnt es I nr e
de nredicii cafe insotesc bolnavii, de medicii biroului nredical din Lour.dcs.
de un Conritet Medical Int€malional $i de o Conrisie canonicn.
Pentru a fi b-;nlisAComitetului Medical IntemationalvindecarearcsnL(
iI legiruri cu posturite.ar' fi inreresanr de renr cai frptul cd, duDa tiv:i trebuieconside'aric. fiind ine\plic:rbiladin puncr de r,,e.i,,.,r
(Lrr, rr consrrlJrnun,eroticefcetdrori. redurerercu lO" a rpaortutuicatoiic de n€i sfenuri din medicii biroului nedical din Lou es. Iar 'eaere
Conriterut Mr
lx)'rrc coDll'ibui la prevenireacaDcerului,a atercsclerozei$i a plocesutui de dical Internationalconsider! ca fiind miraculoas€doar vindecarcaunof h{'tl
ilrhnlriDire, prin reducerearadicatitor liberi organice, errve. incurabile, trrtate ti nevindecatecu metodeteclas;ce ti .ii.
$; a s!€suluj oxid;dv. Iar pos,
lul scver poate avea rezultute ti rnai bune in turamentut unor boti. s€ vindecA la Lourdes brusc, instantaneu,conplet fi definir:v (tab€t 7..1.t(')
bitza terapiei cretrine se afld cr€diIla ir putereatui Dumnezeu_Cici
.La
r"glcilnea crcdinlei va n1antuipe cel bolnav
9i DonDut it va ddica Si de
lr! fi filcut picare se vor ieftr lui (tacov 5, 15) roate care vre1i,rugaltiu-li C.lre.iilc Cmltetului Medicl Iatcrnaflon{l dc a.ali,i
!i
(r' (fedinll, veti prini (Marei 21, 22). pe,rhu ci odc;ne a vifthnr or mlhculoase de Ia Lourd6
esrenircut di|r Dunr
lcrcn biruiefte lumea ti aceastaeste biruinla cue a biruit tunrea: credin;
oorst'I (lorD s, .1). sn fi€ o boall org:mici, sau .n o conponcnh orge'cd

Desigur ci, daci c'ede in DunMezeu,onrut trebuie sn rcsp€te cete tO sI fie o boali g.vh, inclrabili.
sd fie nemrares{u mvind.c , prin n'ijlo.cc rncdicale
Fnlr'rci li lntuliile cre$tine,adictr str nu ja Dumete Domnuiui in de;en, si
rc\)cde voia Do hutui, si cinsrersctrpe pirintii sti, si nu ucidtr, str Du fure, vndecrre! si fie instmrdree
\ fie dezfrenar,si nu ridice nrslurie ninciDoas, si nu pofieasci trin)ic lin.hcarcasn fie conplcrr
( c.re.rl Jprorpetui.ru. Apoi onrut rrebuie..rtir;re prcrretcqretc..,sr
rlr|l'ro vind..re. sI nu fie !E.cd!d de
rlrr vrrrt rrr,irrdrir. iubireade rfg;n(i. dezf,JnJfer.ticonri.,.i,),i,t;.,-nr._,. linftc ca e! Ue definnivi
;,
lcncl, clrc sunt Senet'llioarede strcsuri de boli. s,l fi. un nts:'j {tc mrnurisir. !
ti Si dir]potrivl si (jer (t;
vr(lil (lc viflulilecretline,caresunr nrih. .redinl!, D:tdejdct,. d,r8ostea,srrlcrr
nerorbirtade rxu a LprDrpelui, t rd,, c,crlici <tivirrc,
1,"n,,,,"., (\t:Keste criteriifoa(e s€veres,.uiintegistratroruli foade ruhc vindc
"ri',.u'Ilcnilt,.
rr ("rsrrrcnrdcvit ului. cihi I)esigurc:l oanreniide tliinti au incefcrr si cxplicc xc(sk
o['ul .,cdio.nx I'cbuie sI p'ricipc ta tirurghic,\il rcspr.k "'i'r'cr'loN€.
_ tx)\r!tik.. !irxl.rlri prin i''re|ll'cdiul:rltof n]iJlorce,cu L[ fi co,Ipo?ili rrpei,r acrt
si !. st!)!nl$cll, sI ribl crndctc t\i i(o.trrc,sil i,cll pctcriDi,ict:, t.{.U,rn.
h". r'l cli"r.i, x nuk)suBe$tici ti it{ir r)rirideIl e Iistc inrtxnllnt (lc rcrnll
slllrtc. ||llri i c:1r(xrc(lc purcri tti!iIr rti uD(t(,,Uncori.sr. pr({to. \,,!l{ai1rl ..'l .I rrulti (lin|. xt.i .n'c n .nzurr s.iur .,nrv.rrrl
"lcrli(ii
Nu trcl) i(.(|ilxr lt'pt'rl.i prir"ctc l!,lD4c n junr n,\rcrr trrtFI rIt l).tr tr'r ||"|lui nr vi"(1..fti1. rrrirNulo,rrctrchIic (llurnri prrl.r.ir llli
tl.
l,"Nrr.^.I ll.torrtr,l,.,ri \. rr.':t. I' tri1i.t1. ll,,||r ti t.rr rrlt lrni !IIll
'xxl.
l"
 un(|. sc lirxlecil un onr, s€.flI purercalui Dumnezeu.Toate procesetefizio
De rceea,pncientulnebuieinfornrLrt cfir nrJ ch, privirrdnrotlulrlc ll
loti.c crre r rflJ h bazr crri.terrlerDorsrresunr. dup, cum aratd N
ministnre al medicarnentelor,cend sa se altepte la efecte favorrrbite,si Ncrr
l'.rul(\cu.fe2ulLrrulpureriilui Dunrnezeu. grjink studiazdcreaFatui Dunrne tual care ar fi reacliile secundareale tratamentului.Pacientultue in b.ar.Dr.rr
iLeligiJ pe cfedro,.triinla li retieia nu re erclud reciproc,cr dinr_
^,, rul ambuldor un rol mult mai mare decat in sDital. De ac€ea. MF trcbl|i(
Irol'ivJ. dup6 cunr at, N. Paulescu. ete \e conrpt€terzireciproc.D€ Jceea. s5-l implice pe bolna! in procesulde tratanrer)r. A$ \pre ererrplu. n.ni.rl
rt:ll rredicul cat Si bolnavul ar trebui sd acordeun rot mai important retigiei.
-uin_ tul trebuie sd $tie care sunt avantajeletratanent lui qi riscurile de a riu urrrr.
I'cnnu c5, dupi culn ar.Ita F. Bacon, nredicul t areazi. dar Du"-...,
datanEntul prescris-El tr€bui€ st ltie cum str urmezetratamentul$i cit rirll)
dec11.
EI febuie si $tie care sunt influentelealimentalieiqi ale alcoolului asuprarrrr
dicamentelorprecun !i inJluentamedicamentelorasupraactivitllii srlc so.i('

In sferqit, in spital atat tratamentul injectabjl cat $ tatamentul orrl, i s.

7.5. SUPRAVEGHEREA
TRATAMENTULUI adn nistreazx pacientului la momentul oportun de cdtre cadrele nredicalc i,r
ambulalor, acest lucru nu mai este posibil. De aceea,pacientul trcbui(. st
qtie cine i-ar putea administra tratanrentulinjectabit ti cunr se adnriDisrr(,r/J
Eatamentul oral. D€ a-s€menea, €l trebuie sn !d€ care este influen(a rlirrrrl
rmponanlasupravegh€nitEranenlurui cm anla telor Si a alcoolului asupratratamentuluipe cd€ il urmeaztr-De obicci, rrr.
Dri4rlatea supEvegheni ratahenlutui ah- _ suFav€heroa 6peciata
dicamentele orde se prescriu dupn masn. Dd, alinrenrafiaintnrzie abso'h(ix
. uomprantr medicamenteior.De aceea,unele medicamente.cum
I rpun oe supEveaheF fi antibioticelc tk1 ,,s.
s;prav€sherca o;inara - rol€ranla ca ampicilina, eritronicina, penicilina Si lincomicina se administreazar intr urt
-. supevegnerea r€Ep€ciini E@mandan|s - Eli€citatea
Bolnavi cu .is
anurr;rdmr. dac, se poalecu :0-30 de nrinuteinainrede rrrasa.io c,'znl .'tr,"
Suprasgherea ioleranlei
Suprav€ghe@aofiecilelii - Medi€menl€ q d$
medicamente,curn ar fi digoxina, turosenridul,fenobarbitalulora nu esre chiitr
.. supraveshe.ea clinic. Ma*r de sjsuranle atit de importanti. Deoarec€aspirinaeste;ritantd gastric,este bine sI se r(ltrri
Supraveghsr€apa€clinica - Reuperarea bot@volui nisu€ze dupl masi. Deci pacientultrebuie sI cunoasci precis nodul de r(lr'ri
nistrarc al medicamentelororescrise.
Dupi ce a sttbilit un diagnostic, MF prescrie paci€nolui u. anunit 2. Nocesilat€asu,ravegh€rii lratamcntului ambulator. ( u
Itat,rrent. Desisur ci, atunci cend il prescrie,el ia in cons;derarEn,r nunai toate acesteaiMF trebuie sn supravegheze,el insu . tratamentulprcscfis.Obli
,'vxDtajele,ci !i riscurile sale. Pentru ci, pe tangi efectele lor pozitiv€, toare galiile MF nu se temrintr odati cu prescrierearetetei,ci ele de abia inccp. d
r))edjcaDrentele pot avea $i .nunriG efede negrtive. DesiSur cr, ;rcdicut cauri dati cu inceputul tlatamentului.De aceeaeste necesartro supraveShercfoirr.
sI reducil, incn de la inceput riscurile Si efectelenegrtive. ate nedjcanre.relor rrent, a tfatanentului.
pc care le prescrie. Cu toate acestea,lratamentul prcscds rrebuie suprave 3.'l'ipuri de suprayoghcrc a tralamentului suprave8he,er
r,r
ghent foa(e atent. iarrrcntuluipoate fi de doud feluri: o supnveghereordinard fi o supraveghcrc
r I'articularililile supraycghcriitratamentului ambulator. sDeciali(tabel 7.5.1i.
S pr vegher€a latamentului esre nult usor de efectuar in spirat unde 3.1. Supraveglerea ordinard. S|,prtye}helenord;n.xi, sau supr.v.
bolrlrvul esre umr5rit tot tinrput, decat in 'raianrbulatorunde botnavui
nu poare Bh.rc.r obilnuitl, cue se aplicl in toate crzurile, se lealizeaztrg ei' prin ,,,xi
fi unl|irir tinrpUl ln inrbulalor sup'dvesheferpe,rnmen(jiesre rpiorpe he nrodalitlli ti :!nume prin supmvegherearespectirii tratiDrenrului prc
.rot 'tl
Inrposrbltde re.rttzrt. scfis dc cjllre bolnrv, ceer ce se num€lte complian(I despr€clre se lorl)c!\rc
Mllprescrie ur rntanreDlc.I.e DU poate fi dc obicei suprave8hcirldccilr lorrrc nNlt in uhirrul tinrp. penbu cI de8elbr ronr plescrienoi celc rrrrri
cpisxlic. Itr cel nr;ribun caz o datli pe zi De obicei.rrarrnrenrut
I,rrscri* <tc r(lc!\ntc rrcdicanFnrc,dlcl bolD:'vulnu fcspectlrecoIrnnd?tilc nolsr:c, prirr
Mlrcstc connohr l" periondede r;nrp rtNtr nr.rj rulri DcsiSur i,, u.."r \utn.!!.Nh.'.x k)lclurlci ti pfin suprrvcShercicfic citltii nrrrlrent('lui.
"i,
lrl't), sc txlt irrta|lrphnrulte lucruri Se porte ir)rinrpl.rca rrxlrllrcnrut prc. l)c\i8u, (I, rcestc rrorluri dc supravcghcrc hcbui. s:l se pli.c n'kn
sc"s si1nu I'il,:1Dici un efecl. Se porr. ir)r;'Irptlca ct sll aibl u"g, ,1..r'n,'.xt,it n..r\i. cir rii ir spit.rl Dlf nltclc\unr ((nl(iil. (lc sopi,,vcFhc'.
ci ct"fccrc
li^v.:i'rposihil dc rnrriciprlli (lc Fc!r'rir. Sc t!,rr. i||ri||r,t)tr si iti t:,(n .k.'\1 { xlt.l. l,r st)irrl l)c r'.ccr',supri!.th.r(ir t'irr .rtului nr Ml) rr<rr
clc(lrtl tj sI I'cb"i;r\(:1ot)rir\xu,(l'ninistrnri (1o,,( rri rrrrr.iirr strrrrrr,rc
'.,ri ,' ,li\,,1i. \|r.irlI
tx''|lc Irtrrrplir cl| lxnnavul \I nu ti turt rnc(t'(.r||'.tul. sI ti s(h Ib,,r rir 1 / / :rrr|rr"rlhrr.r re\!'cdltii rccorrrrrrrlltil,tr S tr.'q.fhcr,r
rrul rle r,Irrinistrrreti iri.' ||'xi rlct)i,rc '.stk1
rlrr trrrIr.Itr[|| i . (' r"'tt.rt.'||1:1 ii(,\.hiti] in Mlr l)csi!rrr {I rr.rtnr. ril
.t-'.1
.|]1