Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Puterea Unui Punct Fata de Un Cerc-Cl. 8
Puterea Unui Punct Fata de Un Cerc-Cl. 8
Puterea Unui Punct Fata de Un Cerc-Cl. 8
ro
Ediția a IV-a 2012-2013
ABSTRACT: Această notă aduce în atenţie chestiuni geometrice deloc noi dar care poate că aduc
un mic ajutor celor care se pregătesc pentru diverse concursuri şcolare şi un pic de bucurie tuturor
celor care nu au uitat frumuseţea geometriei sintetice la ale cărei nestemate, prea uşor parcă, am
renunţat în matematica de liceu.
Teoremă : Dacă A, B, C , D sunt patru puncte distincte situate pe un cerc C (O, R ) astfel încât
AB ∩ CD = {M } , atunci MA ⋅ MB = MC ⋅ MD .
2) M ∈ Ext C (O, R )
MB MC
Din ∆MBC ∼ ∆MDA obţinem = ,
MD MA
ρ ( M ) = − MA ⋅ MB = −( R + OM )( R − OM ) = OM 2 − R 2 .
Observaţii :
(2) Dacă M ∈ ExtC (O, R ), MT este tangentă la cerc, punctul T fiind punctul de tangenţă, atunci
avem MT 2 = OM 2 − R 2 = ρ ( M ). Aşadar, în acest caz, puterea lui M este pătratul lungimii
tangentei.
(4) O reciprocă a teoremei puterii punctului oferă un criteriu util de conciclicitate a patru
puncte: Dacă AB ∩ CD = {M } ( M ∈[ AB] ∩[CD] sau M ∉[ AB] ∪[CD]) şi
MA ⋅ MB = MC ⋅ MD, atunci punctele A, B, C, D sunt conciclice.
În continuare vă propunem unele aplicaţii (mai mult sau mai puţin cunoscute, unele
deosebit de frumoase).
Problema 1. Dacă C (O, R ) şi C ( I , r ) sunt cercul circumscris, respectiv cercul înscris pentru un
triunghi ABC, atunci OI 2 = R 2 − 2 Rr.
Soluţie :
intersectează din nou cercul circumscris triunghiului ABC în punctul K, atunci avem că patrulaterul
m(∢A)
ABDK este inscriptibil. Rezultă astfel că m(∢BKD) = m(∢BAD ) = . Cum [ DK ] este diametru,
2
deducem că triunghiul KBD este dreptunghic, cu m (∢KBD ) = 90 .
(1)
este dreptunghic în E deducem ∆KBD ∼ ∆AEI ⇒ AI ⋅ BD = KD ⋅ EI = 2 R ⋅ r = AI ⋅ ID (2).
Este suficient acum să scriem puterea punctului I faţă de cercul C (O, R ) şi obţinem
ρ ( I ) = − IA ⋅ ID = OI 2 − R 2 sau, folosind relaţia (2): OI 2 − R 2 = −2 R ⋅ r
de unde OI 2 = R 2 − 2 Rr.
Problema 2. Dacă C (O, R ) este cercul circumscris triunghiului ABC în care G şi H sunt centrul de
a 2 + b2 + c 2
greutate, respectiv ortocentrul, iar AB = c, BC = a, CA = b , atunci : OG 2 = R 2 − .
9
Soluţie :
2 1
= ma ma + ED . Folosind acum puterea
3 3
punctului E faţă de cercul C (O, R ) avem :
a2
AE ⋅ ED = BE ⋅ EC , adică ma ⋅ ED = şi,
4
revenind, ajungem la :
2 1 a2
ρ (G ) = ma ⋅ ma + .
3 3 4 ⋅ ma
Utilizăm acum un alt rezultat cunoscut, anume teorema medianei, conform căreia avem :
2(b 2 + c 2 ) − a 2
ma 2 = . Din acest moment urmează efectiv calcule fără nicio dificultate.
4
Propunere : Dacă tot am văzut cum se calculează OI , OG, încercaţi să arătaţi (şi să reţineţi)
Problema 3. Se consideră două puncte fixe A şi B pe diametrul unui semicerc, egal depărtate de
centru, iar M şi N două puncte variabile pe semicerc astfel încât AM // BN . Să se arate că produsul
AM ⋅ BN este constant.
Soluţie :
de unde ( OS ) ≡ ( OT ) şi ( AS ) ≡ ( BT ) .
Soluţie : Avem aşadar de găsit mulţimea punctelor M din plan pentru care
O1M 2 − R12 = O2 M 2 − R2 2 ( * ) .
(2) Dacă C1 (O1 , R1 ) ∩ C2 (O2 , R2 ) = { A, B} , atunci axa radicală a cercurilor este chiar
dreapta AB, iar dacă MN este tangenta comună cercurilor C1 (O1 , R1 ) şi C2 (O2 , R2 ) , atunci AB
intersectează ( MN ) în mijlocul acestuia.
( )
AB / C / , BC / H şi B / CH au un punct comun I, iar HI intersectează B / C / în mijlocul său.
(Short list,OIM,1970)
(I.V.Maftei,A.Ghioca,ONM 1983)
1
Soluţie : Notăm cu α = m(∡BAP), β = m(∡PAD ) . Evident, α + β = m(∡BAC ) . Deoarece APDM
2
este patrulater inscriptibil, avem imediat: m(∡PAD) = m(∡PMD) = β . Cum însă DC este tangentă la
1
ω în D, deducem: m(∡MDC ) = m(∡MAD ) = m(∡BAC ). Acum, din
2
1 1
m(∡ADB ) = 1800 − m(∡BAC ) − m(∡ABC ) = m(∡ACB ) + m(∡BAC ) ajungem la:
2 2
m(∡ADM ) = 1800 − m(∡ADB ) − m(∡MDC ) = m(∡ABC ) . Aşadar :
1 1
m(∡BDM ) = m(∡BAC ) + m(∡ACB ) + m(∡ABC ) = 1800 − m(∡BAC ). Obţinem acum :
2 2
1
m( MBD ) = 1800 − m(∡BDM ) − β = m(∡BAC ) − β = α .
2
Aşadar ∡MBD ≡ ∡PBD ≡ ∡PAB şi astfel BC este tangentă la cercul circumscris triunghiului
APB. Deducem acum că AP este axa radicală a celor două cercuri ( ω şi cercul circumscris triunghiului
APB ), care intersectează tangenta comună în punctul T. Deoarece T este pe axa radicală, el are
puteri egale faţă de cele două cercuri, adică : TB 2 = TD 2 ⇔ TB = TD , deci P se află pe mediana din A
a triunghiului APB. ■
Probleme propuse.
4. Se notează cu M, N, P mijloacele laturilor (BC), (CA), respectiv (AB) ale unui triunghi ABC.
Dreptele AM, BN, CP intersectează cercul circumscris triunghiului ABC în Q, S, respectiv T.
AM BN CP
Să se demonstreze inegalitatea : + + ≥ 9.
MQ NS PT
(Admitere facultate,1987)
Bibliografie :
[5] L.Nicolescu, V. Boskoff – Probleme practice de geometrie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990
[7] Revista de matematică a elevilor şi profesorilor din Caraş – Severin (RMCS), colecţia 2001 – 2012