Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IFAG
IFAG
dif ch = + 3 Kg/h;
dif ch = -10,1Kg/h;
dif ch = 0 Kg/h;
2) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu
p=16 bar, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de
alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
dif ch = + 3 Kg/h;
dif ch =+ 14 Kg/h;
dif ch =+ 2 Kg/h;
3) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu
p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de
alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 38 500 KJlKg...
dif ch = + 6 Kg/h;
dif ch = -6 Kg/h;
4) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu
p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de
alimentare t aa = 375 K, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
dif ch = +5 Kg/h;
5) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu
p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de
alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 9800 Kcal/Kg...
dif ch = + 4 Kg/h;
dif ch = -4 Kg/h;
dif ch = -11Kg/h;
6) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu
p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 70 %, temperatura apei de
alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
dif ch =+5Kg/h;
dif ch = - 5Kg/h;
7) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=16 bar,
randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste
apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....
8) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=30 bar,
randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste
apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....
9) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6 bar,
randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste
apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=42 MJ/Kg....
10) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6 bar,
randamentul de transfer =90%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste
apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....
11) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de
500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj/Kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg
comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu 150 grade C decat temperatura de
vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
75 %;
0,55%;
0,82%;
94%.
12) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=20 bar abur supraincalzit la temperatura de
500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,12 Kg
comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu 150 grade C decat temperatura de
vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
0,9%;
64%;
85%;
75%.
13) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de
500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,1 Kg
comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare
cand intra in functiune supraincalzitorul...
0,7%;
82%;
0,56%;
0,9%.
14) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de
400 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg
comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare
cand intra in functiune supraincalzitorul...
80 %;
0,9%;
71%;
0,65%.
15) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de
500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=10.000 kcal/kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08
Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de
vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
67 %;
0,75%;
84%;
0,95%.
16) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a
supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa….
1,05Gcal;
1050 Gcal;
10,5 Gcal;
0,5 Gcal.
17) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a
supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 35 bar….
1002 Gcal;
100,2 Gcal;
1,002 Gcal;
0,61 Gcal.
18) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a
supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 500 grade C si presiunea de 2,5 MPa….
160Gcal;
1,6 Gcal;
16 Gcal;
0,8 Gcal.
19) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a
supraincalzitorului izobar care furniza 20 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa….
21 Gcal;
0,21 Gcal;
17 Gcal;
2,1 Gcal.
20) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie
de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul
de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 kj/kg K...
100 grade C
131 grade C;
150 grade C;
70 grade C.
21) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie
de combustibil cu Qi=42 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul
de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
135 grade C
105 grade C;
115 grade C;
165 grade C.
22) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie
de combustibil cu Qi=40 MJ de 30 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul
de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
110 grade C
125 grade C;
167 grade C;
205 grade C.
23) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie
de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul
de vaporizare de 0,85 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
141 grade C
120 grade C;
105 grade C;
85 grade C.
24) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie
de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul
de vaporizare de 0,75 si debitul de 3 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
128 grade C
108 grade C;
118 grade C;
138 grade C.
25) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie
de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p=16 bar cu randamentul
de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
121 grade C
141 grade C;
151 grade C;
131 grade C.
26) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea
nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este
construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...
5,0mm;
70 mm;
25 mm;
12,7 mm
27) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea
nominala p n= 20 bar, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este
construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...
2 mm;
20 mm;
5,6 mm;
10 mm
28) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea
nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,7 m, adaosul de coroziune c=1mm, este
construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...
10,1 mm;
15 mm;
5 mm;
30 mm
29) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea
nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este
construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...
25 mm;
16,6 mm;
2,5 mm;
17,5 mm
30) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea
nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este
construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...
24 mm;
14,2 mm;
30 mm;
5 mm
31) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila
de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm,
factorul de slabire de 0,8….
30 bar;
2,5 MPa;
35 bar;
20 MPa.
32) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila
de 125 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm,
factorul de slabire de 0,8….
17,7 bar;
2,1 MPa;
35 bar;
40 MPa.
33) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila
de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm,
factorul de slabire de 0,8….
45 bar;
3,2 MPa;
25 bar;
15 MPa.
34) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila
de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,7 m, adausul de corosiune c= 3 mm,
factorul de slabire de 0,8….
25 bar;
35 bar;
3,2 MPa;
40 bar.
35) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila
de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm,
factorul de slabire de 0,8….
30 bar;
2,5 MPa;
150 bar;
3,2 MPa.
36) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari
acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului
De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm,
inaltimea partii bombate h= 0,3m...
30,3 mm;
22,5 mm;
20 mm;
12,2 mm.
37) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari
acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 30 bar, diametrul exterior al tamburului
De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm,
inaltimea partii bombate h= 0,3m...
21,2 mm;
7,7 mm;
21,8 mm;
32,4 mm.
38) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari
acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului
De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm,
inaltimea partii bombate h= 0,2mm...
11,2 mm;
10 mm;
17,9 mm;
25,2 mm.
39) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari
acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului
De=0,75 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm,
inaltimea partii bombate h= 0,3m...
5,8 mm;
9,7 mm;
30 mm;
15,3 mm.
40) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari
acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului
De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 125 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm,
inaltimea partii bombate h= 0,3m...
14,5 mm;
10,2 mm;
30,5 mm;
12,5 mm.
41) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele
date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t
si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h,
randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in
prima treapta a turbinei se considera adiabata...
0,75;
0,89;
60%;
80%.
42) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele
date: presiunea de vaporizare p1=40 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t
si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h,
randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in
prima treapta a turbinei se considera adiabata...
0,65;
0,79;
89%;
0,9.
43) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele
date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t
si= 400 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h,
randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in
prima treapta a turbinei se considera adiabata...
0,81;
0,75;
70%;
95%.
44) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele
date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t
si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h,
randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=10200kcal/kg.Destinderea
in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
70%;
80%;
0,78;
0,86.
45) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele
date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t
si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h,
randamentul vaporizatorului de 60%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in
prima treapta a turbinei se considera adiabata...
70%;
0,85;
0,78;
90%.
46) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de
reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa,
temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur
10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
105 kg/h;
480 kg/h;
0,58 to/h;
1,2 to/h.
47) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de
reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa,
temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur
15 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
1,5 to/h;
0,6 to/h;
815 kg/h;
720kg/h.
48) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de
reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa,
temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=0,5 bar, debitul de abur
10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
496 kg/h;
0,65 to/h;
0,75 to/h;
910kg/h.
49) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de
reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa,
temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur
10 to/h, cresterea de temperatura 100 grade C...
0,16 to/h;
1,6 to/h;
840 kg/h;
430 kg/h.
50) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizare in camera de amestec a unei instalatii de
reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 60 bar,
temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur
10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
310 kg/h;
480 kg/h;
1,7 to/h;
0,17 to/h.
51) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de
evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3,
densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C….
0,3 bar;
52 Pa;
92 mm col H2O;
0,8 kg/cm2
52) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de
evacuare H=20 m, presiunea barica 760 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,31 kg/m3,
densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C….
0,2 bar;
1,01kgf/cm2;
40 Pa.
53) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de
evacuare H=10 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3,
densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C….
46 kgf/m2;
0,2 bar;
0,15 kgf/cm2
54) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de
evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3,
densitatea gazelor 1,15 kg/m3, temperatura gazelor tg=200 grade C….
40 Pa;
0,1 bar;
0,7 kg/cm2
55) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de
evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 20 grade C, densitatea aerului 1,22 kg/m3,
densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C….
48 Pa;
1,1 kPa
15 torr;
70 mm col H2O;
56) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere
adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3
[MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
57) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere
adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala
p1=40 [bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
58) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere
adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3
[MPa]; temperatura initiala t1=300 [grade C]
59) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,3. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere
adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3
[MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
60) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere
adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,25 [KWh/kg]; presiunea initiala
p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
61) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date
cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w pol.= 1000[m/s]; titlul aburului x pol.= 0,965; temperatura aburului
evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
63) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date
cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat
t2 =[ 80 grade C]; randamentul intern de 80%
64) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date
cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,98; temperatura aburului evacuat
t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
65) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date
cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat
t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 0,9
66) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific
(destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere
izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.
67) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific
(destindere politropica) d pol= 4[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere
izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.
68) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific
(destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 30[kPa]; titlul aburului (destindere
izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8.
69) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific
(destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere
izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8.
70) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific
(destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere
izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,9.
71) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru
a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP];
p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C].
72) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru
a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=8000[CP]; p1=
5[MPa]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C].
73) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru
a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP];
p1=40 [bar]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C].
74) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru
a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP];
p1=5[MPa]; t1=673 [grade K]; t2=60 [grade C].
75) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru
a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP];
p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=323 [K].
p'1=3 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,25 bar;t' 2=55 grade C;
p'1=5 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,35 bar; t' 2=160 gradeC;
p'1=6 bar; t'1=370 grade C; p' 2=0,5 bar; t' 2 =200 grade C;
76) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal
de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de
supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D
ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
77) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal
de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=5[MPa]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de
supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D
ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
78) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal
de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de
supraincalzire 450 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D
ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
79) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal
de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de
supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =30[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D
ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
80) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal
de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de
supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd = 30[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D
ext=0[t0/h]; randamentul intern=80%.
81) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina
in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a
presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25
[bar].
Dif. Pad=3010Kw;
Dif. Pad=2000Kw;
Dif. Pad=4110Kw;
Dif. Pad=2810Kw;
82) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina
in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=20[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a
presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25
[bar].
Dif. Pad=2800Kw;
83) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina
in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=5[mPa]; raportul de scadere a
presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25
[bar].
Dif. Pad=3050CP;
84) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina
in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a
presiunii intre trepte 0,2; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25
[bar].
Dif. Pad=3220CP;
85) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina
in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a
presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P
cd=15[kPa].
Dif. Pad=2420Kw;
86) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu
supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune
de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade
C].
Dif. Pad=4445Kw;
87) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu
supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=15[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune
de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade
C].
88) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu
supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=50[bar]; presiune
de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade
C].
89) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu
supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune
de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=450 [grade
C].
90) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu
supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[mPa]; presiune
de condensatie p cd=0,15[bar]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade
C].
91) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu
abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea
izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar] in condensor.
0,041 Kw/kg;
0,066 Kw/Kg;
0,05 Kw/kg;
0,1 Kw/kg.
92) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu
abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea
izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].
0,15 Kw/kg;
0,17 Kw/Kg;
0,07Kw/kg;
0,25 Kw/kg.
93) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu
abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500[grade C]; titlul pentru destinderea
izentropica x ad=0,83; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].
0,16 Kw/kg;
0,2 Kw/Kg;
0,14 Kw/kg;
0,047 Kw/kg.
94) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu
abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea
izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,8; cresterea de presiune 0,4[bar].
0,062 Kw/kg;
0,09 Kw/Kg;
0,055 Kw/kg;
0,165 Kw/kg.
95) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu
abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea
izentropica x ad=0,85; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].
0,0029 Kw/kg;
0,083 Kw/Kg;
0,028 Kw/kg;
0,051 Kw/kg.
96) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul
aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s];
diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
rand.int=0,852;
rand.int=0,685;
rand.int=0,825;
rand.int=0,753.
97) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul
aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=800[m/s];
diferenta de titlu 0,1.
rand.int=0,4;
rand.int=0,8;
rand.int=0,58;
rand.int=0,75;
98) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul
aburului dupa destindere politropica X pol=0,98; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s];
diferenta de titlu 0,1;
rand.int=0,8;
rand.int=0,5;
rand.int=0,75;
rand.int=0,69;
99) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul
aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s];
diferenta de titlu 0,15.
rand.int=0,61;
rand.int=0,8;
rand.int=0,7;
rand.int=0,8;
100) Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului
evacuat T=323[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din
ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea
taa=tsat-100 grade C.
rand.int=0,8;
rand.int=0,68;
rand.int=0,9;
rand.int=0,75;
101) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute:
presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea
izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
102) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute:
presiunea initiala p1=15[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea
izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
103) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute:
presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; viteza aburului dupa destinderea
izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
104) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute:
presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea
izentropica W ad=1300[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
105) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute:
presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea
izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=900[m/s]
p=0,2;x=0,9; p2=2 bar; t2= 160 grade C;
106) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de
functionare de 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar];
temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
107) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de
functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=5[mPa];
temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
108) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de
functionare de 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar];
temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,9; debitul de abur D=20[t0/h].
p2'=1,3bar;t2'=60 gradeC
109) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de
functionare de 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar];
temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=15[t0/h].
110) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de
functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar];
temperatura initiala t1=tsat+200 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
111) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in
ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar];
temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie
p cd=25[kpa].
112) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in
ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=45[bar];
temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie
p cd=25[kpa].
113) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in
ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar];
temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=450[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie
p cd=25[kpa].
115) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in
ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar];
temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie
p cd=15[kpa].
116) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem
urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea
initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi
50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
D=262 m cub/h;
Mam=612 to/h;
D=1500 m cub/h;
117) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem
urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[kW]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea
initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi
50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
D=1100 m cub/h;
D=200 m cub/h;
118) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem
urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea
initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=500 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi
50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
D=200 m cub/h;
D=500 m cub/h;
119) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem
urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 4[Kg/kwh]; presiunea
initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi
50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
D=2000 m cub/h;
D=1050 m cub/h;
120) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem
urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea
initiala p1=30[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi
50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
D=150 m cub/h;
D=600 m cub/h;
121) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date
cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h];
randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg];
diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
d am =3 m cub/h
d am =30 Kg/Kwh
d am =1000 Kg/Kwh
d am =88 Kg/Kwh
122) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date
cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h];
randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg];
diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
d am =45 m cub/Kwh
d am =16 Kg/h
d am =88 Kg/Kwh
d am =50 Kg/Kw
123) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date
cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h];
randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg];
diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
d am =110 Kg/Kwh
d am =91,5 Kg/Kwh
d am =50 Kg/CPwh
d am =25m cub/CPwh
124) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date
cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h];
randamentul intern 0,75; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg];
diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
d am =91 Kg/Kwh
d am =61m cub/Kw
d am =10 Kg/CPwh
d am =20 Kg/Kwh
125) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date
cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h];
randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=30[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg];
diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
d am =150 Kg/Kwh
d am =89 Kg/Kwh
d am =200 Kg/Kwh
d am =30 Kg/Kwh
126) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute:
randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95;
randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].
Ce=0,200Kg/Kwh
Ce=0,043Kg/Kwh
Ce=0,150Kg/CPh
Ce=0,025Kg/CPh
127) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute:
randamentul politropic 0,3; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95;
randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].
Ce=0,369Kg/Kwh
Ce=200g/CPh
Ce=1,2Kg/CPh
Ce=1,2Kg/Kwh
128) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute:
randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95;
randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 42700[kj/kg].
Ce=0,3kg/Kwh
Ce=0,22Kg/CPh
Ce=0,415Kg/Kwh
Ce=0,5Kg/CPh
129) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute:
randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95;
randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 10000[kcal/kg].
Ce=140g/CPh
Ce=250g/CPh
Ce=250g/Kwh
Ce=0,423Kg/Kwh
130) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute:
randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,9;
randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].
Ce=0,2Kg/CPh
Ce=300g/KWh
Ce=0,468Kg/Kwh
Ce=0,120Kg/CPh
131) Pentru o caldare de abur cu arzator avand presiunea de exploatare la 18 bar, temperatura de supraincalzire
a aburului poate fi…
125 grade C;
150 grade C;
250 grade C;
175 grade C.
132) Preincalzitorul de aer este montat in ultima parte a traseului de gaz. Care poate fi temperatura de incalzire a
aerului si temperatura gazelor evacuate…
133) Pentru o caldare de abur recuperatoare avand presiunea de exploatare 7 bar, temperatura de saturatie
este…
165 grade C;
153 grade C;
143 grade C;
173 grade C.
izobar;
izentrop;
izentalp;
izocor.
ventilatorul de extractie;
138) Care este cea mai mare presiune din caldarea cu arzator….
139) Ce unitati de masura se utilizeaza uzual pentru presiunea din traseul de gaze al caldarii de abur cu
arzator…
bar;
MPa;
mmCHg;
mmCA.
eliminarea oxigenului;
eliminarea amoniacului;
x=0;
x=1.
x=0,85 - 0,9;
x=0,5;
x=0,85 - 0,9;
x=0;
x=0,5;
x=1.
izoterm si izocor;
izocor si izentrop;
izoterm si izobar;
izobar si izentrop
izoterm si izobar;
izocor si izentrop;
izobar si izentrop;
izoterm si izocor.
presiunea din focar egala cu presiunea mediului ambiant pentru a reduce infiltratiile
de aer fals;
153) Valvulele si robinetele montate pe caldarea de abur trebuie sa fie prevazute cu…
155) Care dintre valvulele care compun capul de alimentare se va monta direct pe corpul caldarii…
valvula de inchidere;
tuburi transparente;
tuburi cu mercur;
162) La fiecare caldare cu suprafata libera a apei, nivelul minim inferior al apei in caldare trebuie….
sa fie marcat pe indicatorul de nivel prin trasarea unui riz de control pe corpul
indicatorului.
robinet cu retinere;
robinet cu inchidere;
presiunea de referinta
manometru local;
manometru de la distanta.
o supapa de siguranta;
reglata;
171) Valvulele de inchidere ale conductei principale de abur si ale conductelor auxiliare de abur trebuie prevazute
cu…
mecanism local de inchidere, mecanism de actionare de la distanta dintr-un loc
permanent accesibil, amplasat in afara compartimentului caldari;
172) Diametrul interior al valvulelor si al tubulaturilor pentru purjare inferioara trebuie sa fie…
minim 20 mm.
robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul cu trei cai de la sticla de nivel
176) In figura CAN 51 sunt schemele de principiu pentru caldari ignitubulare. Ce particularitati constructive le
deosebeste…..
circulatia apei- aburului;
circulatia gazelor;
tuburi care fac legatura numai cu tevile prin care circula apa;
tuburi care fac legatura numai cu tevile prin care circula aburul supraincalzit.
181) In figura CAN 54.b. schimbul de caldura prin ecran se face astfel...….
pe peretele ecranat;
183) In figura CAN 55.a. fixarea tevilor direct pe tambur se face prin…
nituire;
cu filet si nituire;
186) Cum se realizeaza schimbul de energie termica in supraincalzitorul de abur din fig. CAN 56…
radiatie si conductie;
convectie si radiatie;
izocor si izentrop;
1-serpentine, 3-colectoare.
188) In figura CAN 57a. Sunt prezentate economizoare din tuburi de fonta. Care este rolul functional al
aripioarelor…
ridigizeaza tuburile;
189) In figura CAN 57b. Este reprezentat un economizor din tevii de otel trase. Care din urmatoarele propozitii
este adevarata…
temperatura apei la intrare in economizor este 50 grade C, iar temperatura apei la iesire este
cu 30 grade C pese temperatura de vaporizare;
temperatura apei la intrare in economizor este 10 grade C;
temperatura apei la iesire din economizor este mai mare cu 10 grade C decat temperatura de
vaporizare;
temperatura apei la iesire din economizor este mai mica cu 30 - 40 grade C fata de
temperatura de vaporizare;
190) Amplasarea preincalzitorului de aer din figura CAN 58 pe traseul de gaze este inainte de evacuarea gazelor
in mediu ambiant. Care trebuie sa fie temperatura maxima de incalzire a aerului…
300 grade C;
250 grade C;
scade puterea compresorului de aer, deoarece o parte din aer scapa in gazele de ardere;
192) Este caldare de abur cu circulatie naturala, conform figurii CAN 59, daca….
pompa de alimentare are presiunea de refulare pa >p vap.- presiunea de vaporizare
raportul dintre volumul de apa si suprafata de incalzire este mai mic ca 0,026 (m cub/m patrat);
2- economizor , 3- preincalzitor;
1-pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare;
naturala cu doua drumuri de gaze, primul drum fiind canalul de gaze unde este montat
economizorul 2.
(3 - 5) m/s;
(5 - 10)m/s;
(0,1 - 0,50)m/s;
(0,01- 0,05)m/s.
3-colector superior;
d- robinet cu pana,
cap de alimentare.
204) Pentru robinetul de purjare din figura CAN 66, ce reprezinta principalele elemente componente…
1-ventil de siguranta;
3-robinet de golire;
206) Care din rolul functional al placii calmante din figura CAN 68…
asigura miscarea naturala a apei in colectorul
superior;
207) Care este rolul functional al prelungitorului tubului de alimentare reprezentat in figura CAN 69…
208) Care este rolul functional al paravanului separator din figura CAN 70…
asigura separarea apei de alimentare de apa
existenta in caldare;
211) In schema de principiu din figura CAN 73, presiunea aburului este de 18 bar, iar ultimul schimbator
de caldura este preincalzitorul de aer. Care parametri sunt corecti…
8-supraincalzitor, 5-economizor;
2-manometru, 5-acumulator-separator de
vapori, pompa de circulatie;
218) Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 80 care afirmatii sunt corecte….
presiunea aburului nu este constanta;
219) Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 81 care afirmatii sunt corecte….
220) Pentru schema din figura CAN 82, definiti elementele componente…
11-volet care permite by-pasarea
caldarinei recuperatoare, 8-condensator
cu vacuum;
sarcina motorului;
222) Pentru figura CAN 83, daca temperatura de evacuare gaze din caldarina recuperatoare este 190
grade C, care poate fi presiunea de lucru a aburului in caldarina recuperatoare….
p vap= 20 bar;
p vap= 40 bar;
p vap= 18 bar;
p vap=7 bar.
223) Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit cantitatea de aer necesar arderii:
natura combustibilului;
224) Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari autonomii de
mars in conditiile dezvoltarii unei puteri mari de propulsie:
228) In ce categorie de caldari se incadreaza caldarile tip La Mont din punctul de vedere al circulatiei apei:
229) Care din urmatoarele elemente alcatuiesc asa-numitul balast interior chimic al combustibilului:
carbonul si hidrogenul;
azotul si oxigenul;
cenusa;
umiditatea.
230) Care dintre urmatoarele solutii de dispunere a prelungitorului tubului de alimentare in colectorul
caldarii este optim din punct de vedere al sigurantei in functionarea caldarii:
65-70 m/s;
45-63 m/s;
35-50 m/s;
40-45 m/s.
233) Calculul grosimii izolatiei termice a tubulaturilor de abur are in vedere urmatoarea valoare a
temperaturii la suprafata exterioara a izolatiei:
sub 55 grdC;
60 grdC;
65 grdC;
75 grdC.
234) La atingerea presiunii de regim in caldare, este necesar a se efectua o proba a supapelor de
siguranta prin ridicarea presiunii cu cca:
0,2-0,3 bar;
0,4 bar;
0,5-0,7 bar;
0,8 bar.
235) Temperatura de lucru maxim admisibila a aburului in caldare, care se mentine la o valoare constanta
in timpul functionarii caldarii in regim normal, poarta denumirea de:
temperatura de utilizare;
temperatura de regim;
temperatura de proba;
temperatura nominala.
236) Debitul corespunzator functionarii caldarii cu un randament maxim, reprezentand 80% din debitul
nominal, poarta denumirea de:
debit de varf;
debit economic;
debit specific;
debit de regim.
238) Tubul culegator de abur este dispus in partea superioara a colectorului de abur, astfel ca distanta
intre suprafata superioara a tubului si suprafata interioara a colectorului este:
sub 60 mm;
cca 60 mm;
cca 70 mm;
cca 80 mm;
239) Indicele de calitate a apei de alimentare si a apei din caldare, care caracterizeaza prezenta
bicarbonatilor de calciu Ca(HCO3)2 si bicarbonatilor de magneziu Mg(HCO3)2 in apa, poarta denumirea
de:
salinitatea apei;
duritate pemanenta;
duritate temporara;
duritate totala.
natura combustibilului;
242) Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala nerealizarea unui
raport optim intre combustibil si aer:
243) Conform instructiunilor de exploatare de la bordul navei, nu este admisa functionarea caldarii cand
numarul tuburilor tamponate, comparativ cu numarul total de tuburi, este:
1%;
3%;
5%;
peste 10%.
244)
Ce semnifica termenul in relatia de calcul a consumului de
combustibil [kg/h]:
245) Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid sau a unui
m3 de combustibil gazos poarta denumirea de:
entalpie;
247) Principalul parametru care intervine in sistemul de reglare automata a debitului apei de alimentare a
caldarii este:
248) Parametrul care sesizeaza perturbatia si intervine in sistemul de reglare automata a sarcinii la
caldarea tip La Mont este:
249) In care din sistemele de reglaj automat aferente caldarii navale exista urmatorii parametri reglati:
debitul de combustibil, debitul de aer, debitul de gaze de ardere evacuate:
250) Care este principalul parametru de care depinde reglajul arderii in focarul caldarii:
temperatura in focar;
252) Care din urmatoarele tipuri de valvule au rolul de a declansa automat la depasirea presiunii de regim
a caldarii:
valvule principale;
valvule auxiliare;
robinete de control;
supape de siguranta.
254) Care este utilitatea aparatului Orsat in studiul arderii combustibilului in focarele caldarilor navale:
255) Supapele de siguranta din dotarea caldarilor navale sunt reglate pentru a declansa la o presiune
care sa depaseasca presiunea de regim cu valoarea de:
0,1 bar;
0,3 bar;
0,5 bar;
0,7 bar.
256) Placa calmanta face parte din accesoriile interne ale caldarii navale, avand in principal rolul de:
257) Pierderile de caldura prin gazele de ardere la cos sunt influentate de:
258) Care din urmatoarele marimi nu intervin in reglajul arderii la caldarile de abur:
debitul de combustibil;
259) Care este sursa de agent termic pentru preincalzitorul de combustibil al caldarii:
260) Pe langa rolul de a transmite caldura apei, tevile tirante la caldarile ignitubulare mai au si rolul de:
a permite intoarcerea gazelor de la evacuare din tubul de flacara spre tevile
de fum;
261) Care din urmatoarele suprafete auxiliare de schimb de caldura produce abur pentru alimentarea
turbinelor auxiliare sau principale:
economizorul;
vaporizatorul;
preincalzitorul de aer;
supraincalzitorul.
262) Care din parametrii caracteristici ai suprafetelor auxiliare de schimb de caldura ale caldarii depinde in
cea mai mare masura de regimul termic de lucru:
in zona focarului;
imediat dupa vaporizator;
264) Din punct de vedere termodinamic, supraincalzirea aburului este un proces in care:
temperatura aburului este inferioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii
la care acesta se afla;
265) Care dintre urmatoarele marimi caracteristice constructiei sistemului de tuburi fierbatoare al caldarii
este influentata in cea mai mare masura de regimul termic de lucru:
lungimea tuburilor;
numarul tuburilor.
266) Care din urmatoarele materiale termoizolante se utilizeaza pentru izolatia tubulaturilor cu temperaturi
sub 200 grdC:
267) Daca tubulaturile de abur trec prin locuri unde pot fi supuse diferitelor socuri mecanice, este necesar
ca izolatia termica sa fie acoperita cu:
268) Compensatorii sunt portiuni de tubulatura cu configuratie speciala, montati in diferite locuri de-a
lungul retelei de tubulaturi, avand rolul de:
a asigura alungirea tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;
269) Pentru ca apa sa poata patrunde in caldare, trebuie ca presiunea de alimentare sa depaseasca
presiunea din caldare cu valoarea de:
sub 1 bar;
2-3 bar;
3-4 bar;
5-6 bar;
cu strabatere fortata;
271) Principiul de circulatie a apei in caldare, sub efectul unui impuls de circulatie creat in mod artificial cu
ajutorul unor pompe de circulatie, caracterizeaza caldarile:
tip Benson:
tip La Mont;
acvatubulare triunghiulare.
272) Trecerea tubulaturii prin peretii etansi ai navei se face astfel incat sa nu se deterioreze etansarea
compartimentelor. In acest scop, una din metodele de fixare a tubulaturii, frecvent utilizata in etapa
actuala, este:
274) Care din urmatoarele tipuri de garnituri se utilizeaza la imbinarea tubulaturilor de abur saturat sau
supraincalzit, cu presiuni pana la 50 bar si temperaturi de cca. 450 grdC:
cauciuc;
paranit.
275) Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze:
276) La care din urmatoarele tipuri de caldari prevazute cu doua colectoare snopurile de tuburi sunt
inegale, gazele fiind evacuate numai prin partea snopului cu tuburi mai multe:
in focar;
dupa supraincalzitor;
dupa economizor;
278) Care din urmatoarele armaturi sunt utilizate in mod special pe traseele de alimentare cu aer a
caldarii:
valvule;
subare (registre);
supape de siguranta;
robinete cu cep.
279) Care din urmatoarele tipuri de garnituri se recomanda la imbinarea tubulaturilor de evacuare a
gazelor si la unele tubulaturi de abur cu presiune pana la 16 bar:
cartonul obisnuit;
cauciucul;
snurul de azbest.
280) Care este principalul factor care influenteaza timpul de ridicare a presiunii la caldarea navala in etapa
de punere in functiune:
cantitatea de combustibil care arde in focarul caldarii in perioada de ridicare a
presiunii;
temperatura de vaporizare;
presiunea de vaporizare;
cantitatea de apa.
o ardere buna;
282) In care din situatiile urmatoare se considera ca nivelul apei in sticlele de nivel indica functionarea caldarii la
sarcina nominala:
nivelul apei este nemiscat foarte aproape de semnul de nivel maxim in caldare;
nivelul apei este nemiscat foarte aproape de semnul de nivel minim in caldare.
283) In care categorie de fenomene anormale, ce se pot ivi la caldari in timpul functionarii, se incadreaza
pierderea apei in sticlele de nivel:
fenomene anormale care permit functionarea in continuare a caldarii doar o scurta perioada de
timp;
fenomene anormale care permit functionarea caldarii cu conditia luarii unor masuri de
remediere.
284) Care din operatiile urmatoare se executa mai intai in cazul spargerii unor tuburi la caldarile acvatubulare:
285) De regula, cele mai multe tuburi la caldarile acvatubulare se sparg in zona ultimelor randuri (zona tuburilor
descendente). Precizati care este cauza:
lipirea bulelor de abur de suprafata interioara a tuburilor; se inrautateste astfel transmiterea
caldurii;
lipsa de apa, determinata de mentinerea nivelului apei prea coborat in sticlele de nivel;
287) Care din urmatoarele manevre, care trebuie efectuata in cazul spargerii unei sticle de nivel, este gresita:
izolarea sticlei de nivel prin inchiderea robinetelor care asigura comunicatia cu caldarea;
urmarirea cu o deosebita atentie a nivelului apei in caldare prin cealalta sticla de nivel.
288) Controlul sticlelor de nivel se face prin purjarea acestora la un interval de:
289) In stationare, caldarile pot fi pastrate in stare 'pline cu apa' sau in stare uscata. Pana la ce perioada de
stationare caldarea se conserva in starea 'plina cu apa':
peste 50 zile;
45 zile;
35 zile;
pana la 30 zile.
caldarile acvatubulare
292) Valoarea adaosului de coroziune 'c' luat in considerare la calculul grosimii tablei colectoarelor:
caldarile ignitubulare.
izentropic;
izocor;
izentalpic;
izobar-izoterm.
temperatura creste.
decantare.
298) Duritatea permanenta este produsa de prezenta ionilor de calciu si magneziu in saruri ca:
300) Pentru a preveni actiunea coroziva a apei in procesul de incalzire care are ph=7 la 20 grd, acestea
trebuie ca:
ph=5;
ph=2;
ph=8;
ph=9
temperatura aburului;
debitul de abur;
modificarea aer-combustibil;
turnuri de racire;
n=3-5 rot/min;
2 - 3;
1,05 - 1,4;
0,5 - 0,9.
311) Cantitatea teoretica de aer necesar arderii unui kg de combustibil se calculeaza in functie de:
densitatea combustibilului;
sarcina caldarii.
312) Temperatura punctului de nava acida depinde de presiunea partiala a acidului sulfuric si are valori
cuprinse intre:
20 - 50 grd. C;
50 - 190 grd.C;
caldari ignitubulare.
artificial direct;
artificial mixt;
artificial indirect;
natural dinamic.
319) Temperatura gazelor de ardere la baza cosului se stabileste (la tirajul) considerandu-se o pierdere de
temperatura de-a lungul cosului de:
1 - 2 grd/m;
2 - 3 grd/m;
320) In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), ce masuri se iau:
se consemneaza incidentul;
se opreste caldarea;
321) In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), care sunt cauzele posibile:
izolatie deteriorata
322) In cazul supraincalzirii peretilor metalici extreriori (inrosirea acestora), care sunt cauzele posibile:
323) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:
s-a schimbat culoarea flacarii;
324) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:
325) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
326) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
327) Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt cauzele posibile:
328) Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt masurile ce se iau:
se reduce cantitatea de combustibil, se asigura alimentarea cu apa la nivel maxim;
329) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
330) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
331) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
332) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, ce masuri trebuie luate:
333) Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si cu degajare mare de vapori, care
poate fi cauza:
334) Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si s-au degajat vapori, ce masuri se
intreprind:
se izoleaza sticla prin robinetii cu trei cai si se face inlocuirea acesteia cam in 20 min.;
se consemneaza incidentul.
336) Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii:
337) Daca se observa abur intens pe cos, care sunt cauzele posibile:
341) Daca se constata pierderea apei din sticla de nivel si aparitia unui miros specific de cauciuc ars, ce masuri
se iau:
se consemneaza incidentul;
introducerea de abur de la alta caldare in apa din tambur inainte de aprinderea focului;
343) Daca la incalzirea caldarii robinetului de aerisire s-a blocat in pozitie inchisa, se procedeaza la…
349) Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare galben deschis, cu varfuri incolore, fumul la cos
este incolor, daca…
350) Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare rosie, varfurile flacarii sunt negre, nu cuprinde
intregul focar, fumul la cos este negru, daca…
presiunea indicata de manometru pe colectorul superior este mai mare cu 0,2 bar
decat presiunea nominala.
356) Oprirea rapida a caldarii se face daca….
daca presiunea de condensare este 1 bar, temperatura de condensare este 110 grade
C.
izobar;
izocor;
izocor, dar se regleaza supapele de siguranta la presiunea de 1,5 ori mai mare ca
presiunea de lucru;
izobar-izoterm.
360) La care dintre tipurile de masini navale cu abur cu piston introducerea aburului in cilindru se face pe intreaga
cursa a aparatului:
sertarelor plane;
sertarelor cilindrice;
sertarelor diferentiale
362) Diagrama prezenta mai jos, cu referire la masina cu plina introducere, reprezinta:
364) Care din cele patru diagrame de mai jos reprezinta diagrama teoretica a masinii cu plina introducere:
365) Cel mai sigur sistem de ungere, care asigura un debit constant si suficient de ulei in toate zonele de ungere
ale masinii cu abur cu piston, este:
367) Care din urmatoarele sisteme de distributie se utilizeaza numai in cazul distributiei exterioare a aburului la
masinile alternative cu piston:
distributia cu supape
369) La masinile cu plina introducere, intre raza manivelei arborelui cotit si raza manivelei sertarului exista un
decalaj de:
180 grdC;
270 grdC;
90 grdC;
360 grdC
klinghenit;
carton;
piele;
azbest.
371) Care din urmatoarele tipuri de dispozitive de inversare a sensului de mars este utilizata in mod special la
actionarea masinilor auxiliare (vinciuri, cabestane, servomotorul carmei etc.):
inversare de
mars cu un
excentric;
inversare de
mars cu doua
excentrice;
inversare de
mars cu trei
excentrice;
inversare de
mars cu
sertar
diferential
372) De la cat timp dupa oprire este necesara inceperea actiunii de virare a masinii cu abur cu piston:
imediat dupa
oprire;
dupa 10 ore
de la oprire;
daca
stationarea
dureaza
peste 24 ore;
daca
stationarea
depaseste 48
ore
rotirea
inceata a
masinii o
singura data
inainte;
rotirea
inceata a
masinii de
mai multe ori
inainte si
inapoi;
rotirea mai
rapida a
masinii (100-
150 rot/min)
de mai multe
ori inainte si
inapoi
374) Ce este notat cu 1 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie.
arbore
miez rotoric
infasurare
rotorica
miez statoric
375) Ce este notat cu 2 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie.
arbore
miez rotoric
infasurare
rotorica
miez statoric
376) Ce este notat cu 3 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie.
arbore
miez rotoric
infasurare
rotorica
miez statoric
377) Ce este notat cu 4 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie.
arbore
miez rotoric
infasurare
rotorica
miez statoric
378) Ce este notat cu 5 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie
infasurare
statorica
carcasa
scuturi
portlagar
ventilator
379) Ce este notat cu 6 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie
infasurare
statorica
carcasa
scuturi
portlagar
ventilator
380) Ce este notat cu 7 dn Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie
infasurare
statorica
carcasa
scuturi
portlagar
ventilator
381) Ce este notat cu 8 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie
infasurare
statorica
carcasa
scuturi portlagar
ventilator
382) Ce este notat cu 9 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie
cutie de borne
nervuri pentru
marirea suprafetei
de racire
carcasa
ventilator
383) Ce este notat cu 10 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit cu trei trepte de turatie
cutie de borne
nervuri pentru
marirea
suprafetei de
racire
carcasa
ventilator
384) Ce este notat cu 1 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron
cu rotorul in scurtcircuit.
miez
feromagnetic
bare de cupru
incorporate in
crestaturi
carcasa
385) Ce este notat cu 2 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron
cu rotorul in scurtcircuit.
miez feromagnetic
bare de cupru
incorporate in
crestaturi
carcasa
386) Ce este notat cu 3 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron
cu rotorul in scurtcircuit.
miez feromagnetic
bare de cupru
incorporate in
crestaturi
carcasa
387) Care este Regim 1 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone
regim de
generator
regim de motor
regim de frana
regim nominal
388) Care este Regim 2 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone
regim de
generator
regim de motor
regim de frana
regim nominal
389) Care este Regim 3 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone
regim de
generator
regim de motor
regim de frana
regim nominal
390) Alegeti plaja de valori in care se incadreaza alunecarea la motoarele asincrone trifazate navale la
functionarea in regim de motor
0<s<1
</s<1
0?s?1
0<s?1
</s?1
0?s<1
391) Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat este direct proportional cu:
392) La pornirea directa a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit curentul absorbit de la retea este :
393) La pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit, curentul absorbit in cazul conexiunii
stea fata de curentul absorbit in cazul conexiunii in triunghi este :
egal
394) La pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit, cuplul la arbore in cazul conexiunii
stea fata de cuplul la arbore in cazul conexiunii in triunghi este :
egal
are un nr. de perechi de poli fie mai mare,fie mai mic ca in infasurarea statorica, in
functie de varianta constructiva
396) In cazul in care alunecarea ia valori in intervalul (1,+?) motorul asincron functioneaza in regim de:
motor
frana electromagnetica
generator asinron
mers in gol
397) In cazul in care alunecarea ia valori in intervalul (-?,0] motorul asincron functioneaza in regim de:
motor
frana electromagnetica
generator asincron
mers in gol
398) Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia nastere prin interactiunea dintre:
399) In cazul motoarelor asincrone trifazate cu rotor bobinat, valoarea cuplului maxim se poate obtine chiar si la
pornire prin:
400) Utilizarea la bordul navelor a motoarelor ale caror colivii rotorice au bare inalte sau a motoarelor cu dubla
colivie, are ca principal avantaj:
401) Principalele caracteristici la pornirea directa a motoarelor asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit sunt:
407) O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de trepte. Cum
sunt lungimile paletelor celor doua tipuri de turbine:
egale;
reglarea umiditatii.
laminare;
destindere;
comprimare;
admisie.
laminare;
destindere;
comprimare
admisie.
411) Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu:
mansete de etansare;
presetupa;
labirinti;
412) Labirinti utilizati la etansarea turbinelor pot fi din punct de vedere al eficacitatii lor:
rigizi;
elastici;
doar elastici;
de ambele tipuri.
lagare radiale;
lagare axiale;
doar axiale;
de ambele tipuri mentionate si chiar radial-axiale.
de suprafata;
de amestec;
doar de amestec.
ejectoare;
pompe de vid;
pompe centrifuge;
417) Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:
418) Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei de racire din
racitorul de ulei:
mai mica;
mai mare;
egala;
indiferent.
turbinele nu au viror;
nu se aplica.
nu se aplica.
lira;
ondulate;
de ambele tipuri;
doar ondulate.
energia termica acumulata in abur in energie cinetica prin destinderea aburului in ajutaje,
urmata de transformarea energiei cinetice in energie mecanica cu ajutorul paletelor
mobile;
spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;
spatiul dintre doua palete mobile in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;
spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, scazandu-i viteza.
pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate ajutajele;
pereti transversali semicirculari montati in carcasă, in care sunt fixate paletele mobile;
cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de
joasa CJP, simultan cu scaderea presiunii aburului;
cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa
CJP, simultan cu cresterea presiunii aburului.
in turbina cu actiune, destinderea se produce in rotor, iar in cea cu reactiune numai in ajutaje;
in turbina cu actiune destinderea se produce numai in ajutaje, iar in cea cu reactiune numai in
rotor;
erodarea diafragmelor.
431) Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate, agentul este supus:
esaparii in atmosfera;
condensarii
negativ, deoarece la TA, datorita umiditatii aburului, bandajul interfera cu picaturile de apa
centrifugate, provocand deteriorarea paletelor;
bordul de atac al paletelor CJP, scop in care muchiile de atac se placheaza cu stelit;
436) Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din CJP datorata destinderii
aburului in TA se compenseaza prin:
cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin micsorarea lungimii paletelor, in special in primele
trepte;
cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile
trepte;
scaderea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;
de a prelua forta axiala prin intermediul uleiului de ungere si racire injectat in interiorul sau;
de a prelua forta axiala prin intermediul a doua randuri de pastile ( cuzineti axiali), intre care
este plasat gulerul (discul) sau;
de a prelua forta radiala in exces fata de necesitatile energetice ale rotorului TA;
439) Utilizarea treptelor cu actiune se recomanda din punct de vedere al mentinerii fortelor axiale in limitele
admise, deoarece:
reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub
vid pe durata manevrelor de pornire;
reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP, ultima aflata sub
vid pe durata manevrelor de pornire;
reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate sub vid pe
durata manevrelor de pornire.
441) Sistemele uzuale de etansare la arbore al TA sunt:
cu abur si cu aer;
cu abur si cu ulei;
cu abur si cu apa;
cu ulei si cu apa;
succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de ulei de ungere;
doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de
etansare.
444) Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se realizeaza prin centrifugarea
apei, dar prezinta ca principal dezavantaj;
dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a turatiei de
sincronism;
dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar inainte de atingerea a 50 % din turatia de sincronism.
aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice;
aburului esapat din CJP i se mareste presiunea peste valoarea presiunii atmosferice;
aburului esapat din CIP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice.
cresterea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului
termic al ciclului de functionare
mentinerea constanta a valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii
randamentului termic al ciclului de functionare;
scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CIP, in scopul cresterii randamentului
termic al ciclului de functionare.
448) Cerintele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de apa al
condensatorului sunt:
extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-
divergent;
extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului evacuat din CJP;
450) Pentru a preveni obturarea tevilor de racire ale condensatorului, se iau urmatoarele masuri:
filtrarea mecanica ;
cauzelor de la punctele a si b
453) Precizati daca schema de principiu a unei instalatii de turbine cu gaze este corecta:
454) Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:
turbina Curtis;
turbina Laval;
turbine radiale;
455) La care dintre urmatoarele tipuri de turbine cu abur destinderea aburului are loc atat in ajutaje cat si in palete:
turbina Curtis;
turbina Laval;
turbina cu actiune;
turbina cu reactiune.
paletele directoare;
ajutaje;
valvulele de reglaj;
palete mobile.
457) Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare
al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent:
458) Pentru determinarea tipului de ajutaj folosit, se calculeaza raportul dintre presiunea de iesire p1 si presiunea de franare
p0;care din cazuri este cel bun:
pompa cu piston;
pompa cu membrana;
pompa cu angrenaje;
461) La turbinele termice cu actiune cu trepte de viteza, paletele directoare au rolul de:
destindere a aburului;
preluare a cca. 1/3 din destinderea aburului, restul fiind preluat de paletele mobile.
cupru;
fonta;
463) Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii de turbine cu gaze:
paletele mobile;
ajutaje;
carcasa;
valvulele de reglaj;
rotorul;
466) Ce reprezinta
simbolul:
turbina cu actiune;
turbina cu reactiune;
convergente;
divergente;
convergent-divergente;
divergent-convergente;
468) Care cuplaj consta din doua flanse forjate sau impanate pe arbori:
cuplaje semielastice;
cuplaje rigide;
cuplaje elastice;
cuplaje speciale;
469) In timpul functionarii turbinei termice, conform standardelor, deosebim trei valori caracteristice: - putere nominala; - putere
maxima; - putere optima. Care este definitia corecta a puterii economice si optime?
puterea la care consumul specific este cel mai mic;
472) Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor:
secundare;
principale;
mecanice;
externe.
475) Realizarea unui vid prea mare la condensator in timpul balansarii turbinei in perioada pregatirii pentru functionare
poate conduce la:
ambalarea turbinei;
nu exista nici un efect nefavorabil asupra turbinei sau condensatorului in aceasta situatie.
476) Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor zgomote sau vibratii
in turbina:
se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din nou;
se lasa turbina sa functioneze in continuare cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratia nu dispare, se opreste
turbina;
se lasa turbina sa functioneze cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratiile nu dispar, se reduce treptat turatia pe
turbina pana la disparitia acestora.
477) La ce intervale de timp cu perioada de stationare trebuie pusa in functiune instalatia condensatorului si se usuca
turbina:
zilnic;
saptamanal;
utilizata ca turbina auxiliara deoarece are cel mai mare randament mecanic;
turbina cu reactiune.
ca turbosuflanta la m.a.i.
axiala;
radiala;
tangentiala;
axial-radiala.
ajutaje convergente;
ajutaje convergent-divergente;
ajutaje divergent-convergente;
491) Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt importante procentual la:
turbinele polietajate;
turbinele cu contrapresiune;
2 - 5 %;
20 - 30 %;
30 - 40 %;
12 - 15 %.
turbinele Curtis;
primele trepte sunt cu actiune numai daca sunt de tipul Curtis si ultimile sunt cu reactiune;
0,5 pentru ca este o turbina cu reactiune totala compusa din doua rotoare contrarotative;
502) Turatia rotoarelor contrarotative ale turbinei Ljungstrom se mentine egala prin:
de sustinere a ajutajelor;
izocor-izoterm;
izobar-izoterm;
izentalpic;
izentropic;
dispozitivul de vidare;