Cuprins

lntroducere ih ,,Planeta PimAnt" 9

Povestea PimAntului l0
Zilele 9i anotimpurile l2
lnteriorul gi exteriorul l4
Continente in migcare l6
Cutremurele l8
Vulcanii 20
Mun{ii 22

( Ghefarii 26
Oceane ti miri 28
RAuri gi lacuri 30
(bi
Peisajul se transformi 32
Cum este vremea 34
r;, Prognoza vremii 36
Nori si fronturi 38
Ploaie 9i zipadi 40
Furtuni, cicloane &, Co. 42
*i, Clima pe glob 44
Polii gi tundra 46
Pidurile 48
Preriile 50
De;erturile 52
Si ajutim PimAntul 54

Glosar de cuvinte-cheie 56
# lndex 58
*.
 lrurRoDUcERE IN

))Planeta
PimAnt))
Cu milioane de ani in urmi, o enormi minge
din roci incandescenti se rotea in jurul
Soarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a
format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit din
aceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit au
apirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata.
Pe planeta noastri au luat na;tere peisajele pe care
le cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii
;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfa
procesului de creafie a Pimintului ;i, chiar ;i in zilele
noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(ei
vAntului, ghefii ;i apei.
 Pmruern PAuArur

Povestea Pimflntului
&P,"n"ta noastri este o sferi enormi,
care se rotegte in jurul unei stele: Soarele. Ve oe nr DrN Senlru
Vizut de pe Luna, PamAntul pare rotund,
PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliarde dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doi
de ani in urmi, din gaze fierbinfi poli si bombat la mijloc. O mare parte din
suprafata sa este acoperita de apa, ceea ce
gi praf, care au devenit o sferi din roci il face sa pari de culoare albastra.
topiti gi incandescenti. in milioane de ani,
temperatura din centrul PimAntului a
coborAt pAni Ia 5 500 'C, iar gazele iegite
la suprafafi din adAncuri s-au adunat in
jurul acestuia formAnd un balon gazos,
numit atmosferi.

PimAntul vizut de pe Luni

CUM s-A Fonunr PAvrArurul
4 in primii sii ani, PimAntul era o sferi de roci
I topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta,
gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd o atmosfera in
jurul planetei.
I PamAntul s-a ricit treptat, iar roca topiti,
L prezentA la suprafata, a devenit solida. ln noua
atmosfera s-au format nori si a inceput si ploui;
oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.
 PovesrEA PATUATTULUI

StsrEnnul, Sor,qR
intr-o parte a spa[iului, denumitd Sistemul Solar,
PdmAntul se roteqte in jurul Soarelui, impreund cu
alte opt planete. Este singura planetd din Sistemul
Solar pe care se qtie cd existd viald. Sistemul Solar face
parte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.

soare \ \ ,-, ,

"*."\
2 ln urmi cu circa 3 milioane de ani, in oceane
t) au aparut primele forme de viata. La inceput
erau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele,
animalele au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat
:reptat din api pe uscat.

t
4l
in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe
plante si animale diferite. Planeta s-a ricit, dar
nucleul sdu este inca foarte cald. Existi inca vulcani
si furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci cAnd
PamAntul era inca in formare.

Dnt UruroARE
* Soarete este atit de mare,
t-
inc6t in interioruI siu ar
$' 6a,urA $r DEscoPERA I
q pp. t
_ -DtNozAURu: 10-1
/
putea intra mai bine de cAlAronre iru snalrU: pp. 20-21
1 miLion de p[anete de
dimensiunea Pim6ntutui.

{n rr
 Pmrurrn PAruArur

nilele $i anotimpurile Pdm,6ntul este

uSor inclinat

&Anotimpurite sunt cete patru ilH;;,:llTX,X1:r,

perioade in care este impirf it anul toamni in cea sudici

(primivara, vara, toamfld, iarna).

Alternan{a lor este dati de pozifia
inclinati a PimAntului, in timp ce se
rotegte in jurul Soarelui: anotimpul cald
va fi in ernisfera cea mai expusi la Soare,
cel rece in cealalti. PimAntul mai I
I

I
efectueazi gi o rota{ie in jurul propriei s

axe, in 24 de ore: aceasti miscare SOARE

determini alternarea zilei li a noptii.

PdmAntul
se roteste in
jurul Soarelui in
aceasta directie

Mzl Legendi
N : Nord
l7'rlNl S:Sud

ffi
ffi @)
ffi ffi lunie: vari
in emisfera
nordici, iarni
in cea sudici s
Anotimpurile anului

qf,r,
RNAREA AruorMpu Rr LoR
inclinarea PAmAntului pe propria axi face
ca, in perioade diferite ale anului, unele
locuri sa fie mai expuse Soarelui decAt
altele. in locurile cele mai expuse Soarelui
este mai multa lumini si caldura (vara), iar
in cele care nu sunt indreptate spre Soare
este mai frig si mai intunecat (iarna).
 Tttete $r ANonMPURILE

Decembrie: iarni
in emisfera nordici, Decembrie:
vari in cea sudici iarni in
America
3.
.r.--:.ri*'i.,i.i:'
:a::B=--:,::" :

de Nord gi
in Europa,
in emisfera
nordici

Ecuatorul
imparte
PamAntul in
emisferele de Decembrie:
nord si sud vari in
s
Australia,
in emisfera
sudici
Soarele ddruiegte
lumind 5i culoare
*'
ANonMPURtLE
Ecuatorul imparte Pamdntul in doui
PdmAntul se rote;te jumatali, numite emisfere. Aproape peste
in jurul propriei axe tot exista patru anotimpuri: primavara,
o data la 24 de ore. vara, toamna 5i iarna, dar in apropierea
Se rotette numai celor doi poli, la extremititile nordici si
spre est sudicd ale planetei existi doar iarna si vara.
Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord)
este vari, in emisfera australi (de sud) este
iarna si invers.
Septembrie: toamni
in emisfera nordici,
primivari in cea sudici

Noapte
PamAntului Dnrr UTUITOARE
f 'ZruA st Nonprrn * p;mantul se
deplaseazi cu aproape
Sunt n...rur. 24 de ore pentru 105.000 km/h in timp
ca Pimintul si se roteasci in jurul ce se rotegte ?n jurut
axei sale (linia imaginari care trece Soarelui.
prin centrul planetei 5i unegte Polul
Nord de Polul Sud). Pe suprafata
Pimintului indreptati catre Soare
este zi; insa in timp ce Pimdntul se
tu
s..6nurA $t DEscoPERA :
roteite, aceeagi zoni se indepirteaza q cAuronte iru snnytU: pp. 1o-11_ I
de lumina si intri in intuneric. Dacd i
I
$rttruTa iru .luRul NosrRU: pp.2o-21
pe o parte a PimAntului este zi,
Zorii: se na;te
pe cealalta este noapte.
o noui zi
.!f.te
 PmruErA PAruArur

Interiorul Srnnrr DE RocA

$i exteriorul
gr Mrrnl
Pamantul este format din trei strate
principale. Scoarta exterioard subtire,
pe care locuim, este alcatuita din
&Ptrntntul este format din roci si roci solida si rece. Dedesubt se
afla un strat foarte gros gi fierbinte,
metale foarte fierbinti. PimAntul este mantaua. in centrul PimAntului
se afla nucleul: nucleul intern este
,,invelit" cu strate de gaze care formeazd, format din metal solid, cel extern
atmosfera. Atmosfera controleazi din metal lichid foarte cald.
temperatura PimAntului gi fu rnizeazd,
fiintelor aerul pe care acestea il respiri. Manta de rocd
incandescentd
in ptus, tine la distanfi anumite raze
solare, care ar putea diuna planetei. Nucleu exterior
din metal lichid
O parte a crustei
este uscatul
terestru, iar solul
format deasupra
.. r.&" rocii este fertil
4:'g,,F*

Cn o PlrnsrcA
Stratele Pimantului sunt
asemandtoare celor ale unei
piersici. Coaja subtire a
piersicii este scoarta terestri,
pulpa moale este mantaua,
iar sAmburele tare este
nucleul alcatuit din metale.

.Si1 .,.

%*rr**, ,---..

Pirtile
unei piersici O parte a crustei este ,--
acoperita de mari si
oceane Stratele PimAntului si atmosfera
 lrurenroRul gl ExTERIoRUL

f Srnnrr DE GAzE
in atmosfera se afla cinci strate
principale de gaze: troposfera,
stratosfera, mezosfera, termosfera
si exosfera.

Gravitalia este
fo(a care atrage
obiectele citre
PimAnt
Exosfera:
- stratul cel mai
subtire de gaz
..-' ".'ln
^.-
-'-:
Termosfera:
stratul cel mai
cald de gaz

Mezosfera:
stratul cel mai
f[]FonrA
'faci
GRAVTTATTET
rece de gaz Cand salturi la trambulini, o fortA
numiti gravitatie te atrage in jos. in acelasi
Stratosfera: fel, gravitatia Pamintului atrage totul catre
- in acest strat de gaz zboara centrul sau, impiedicand ca lucrurile sa
avioanele supersonice zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa
cadi pe pimant.
Troposfera:
- acest strat de gaz
determind clima \,f

DNrr UUIIIARE
* Uergind firi oprire,
ar fi nevoie de 10 siptimini
pentru a ajunge in centrul
Pi mA ntu tu i.

tu
,}' ({nurA gr DEscoPERA I
q grrNTA itu ;unul NosrRU: pp.28-29 I
i
I
cAlAronte iru sralu: pp. 21

lrrs
 Pmrurrn

Continente
A o Fnlu lr
rn mt$eare Cand doui placi vecine se deplaseazi in
directii opuse, in roci se formeazi o mare
cripdtura (falie). Pe coasta occidentali a
Americii de Nord se afli o falie lungi,
&S.o"rta terestri este impirfiti in numita San Andreas. De-a lungul liniei
faliilor se produc de obicei cutremurele.
blocuri gigantice care se imbini ca un
joc de puzzle. Cind roca fluidi se migci
in adAncurile Pimintului, plicile
tectonice aluneci, ficAnd ca enormele
zone de uscat terestru (continentele)
care se afli deasupra si se migte.

Falia San Andreas din

California (Statele U nite),

f'
cu o lungime de I 125 km,
s-a format in urma alunecdrii a
doud placi vecine in sens opus Falia San Andreas
ScHTMBARTLE PArvrArrrruLur
Cu mai bine de 200 de milioane de ani in
urmi, pe planeta noastri exista un singur
continent, pe care oamenii de gtiinla il
numesc Pangea. incet, acesta s-a spart in
bucati care s-au deplasat pana au format
cele gapte continente de astdzi. in fiecare
an, continentele se misci usor.

Pangea s-a Antarctica

Continentele,
divizat formAnd
continentele de ata cum apar astizi
astizi Rift Valley din estul
incet, continentete s-au deplasat Africii s-a format in urma
pe toati suprafafa Pimintului separdrii a doud placi
r64l'
 CorurrNENrE iw MtgcARE

**a
&ffi
Wft
MT5cAREA Pl-AcrLoR
CAnd doua placi tectonice se afla
aproape, se pot ciocni, separa sau
aluneca in directii opuse.

-/,
O mare parte a
)t
nt-fr
t plicilor se separi
sub oceane, iar
roca fluidi urci
pentru a acoperi
gaura

l/
Faliile si cutremurele
apar cAnd doui plici
Fosa Marianelor este punctul cel mai vecine aluneci in
adAnc al PamAntului. S-a format atunci sens opus
cAnd s-au ciocnit doua placi, iar una
dintre ele s-a scufundat in P|ment

Muntii pot
lua nastere
koata
din ciocnirea
plicilor
tectonice

Cangur

Donn ix AusrRALrA
Australia et devenit o insuld
cu circa 'rir de n-rilioane de erni
Dnrr UturToARE
Oceania
in urmr-r. Marni ferele ol-liqnuite, * Continentete se
i car elelan[ii ;i ur;ii, au inlocuit deptaseazi cu circa 2 cm
rnarsupialele (rnami l'erele cu pe an.
l-ruzunare) in multe alte parli arle
glol-rului, detr uu ;i in Australia.
Aici, vechile merrsupiale au
evoluert ;i atr l'ormat sltecii noi,
Lantul Himalaya culn sunt koalzr ;i cangurii., care 61;;;-;l-DEscoPERA :
P,T[-A$; pp. 50-51
a ltrat nastere din llu se intlilnesc in niciun alt loc MAf!{IFERELI : pp. 12-13
ciocnirea a doua placi clin luure.
tectonice ale caror
margini s-au indoit
in sus
 Pmruern PArvrArur

Cutremurele 1,,,*,*,r,.,,,u.u,
propaga dintr-un punct
se
din adAncul Pimdntului
& Cutr"rnurut este o clitinare neprevizutd a (hipocentru). Dar pagubele

scoa4ei terestre. Multe cutremure au toc cind

mari au loc intr-un
::l:i:'
marginite a doui ptici vecine
"lun".l
i" i"lT:ffJi"ll,3titlu,uo,"u r""i"ri
opui". Roca zvAcnegte sau vibreazi dintr-o dati, |]H]:iH'" deseoripe
ficind ca suprafala PimAntului si tresalte.
in fiecare an au loc circa o jumitate de milion Ericopterete survoreazd

de cutremure, dar numai o mie cauzeazi pagube ':;:,',:';:{,:J:i"'"'u"

grave. Cutremurele marine (cutremurele care \ .,
au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri €
uriage, numite tsunami in Japonia. ;;i crddirite moderne sunt
.*:ll
;:!
Proiectate astfel incat sa
reziste la cutremure
il.::r tl ,/
-*..-- $ /
;TH, id
utrtu rllLlr
q.rrF- tlt!:.

Clddirile vechi
;dkcg*. li$*:ffi
"::oh
-ffi
'. :ryi*.,
'yl\

iEffiffiilleT
t|rar{
nrEf,i
. Etxt
i3m
ffif,
r.i'ffiffij
r1i

,-ir;,
tLl

',t

;;JX.ryh*
fl3-a
-*fdr
1S4:: i*-3

Efectele cutremurului de la Epice este punctul

Kobe (Japonia), din 1995 sa crdpdturd de la supra deasupra

a, oartei terestre hipocentrului

EruencrA CUTREMURU;LuI 7.
Scala Richter mAsoari energia
eliberati
eliberatA
rDerata de zsuduiturile qhui
oe zguourtunre
zguduiturile u6ui
9nur
curtremur. Un cutremur ca/e are
o valoare de 2 sau mai nJica pe
scala Richter nu se simtel insd,
daca valoarea este de 7 lau mai
ridicatl, poate provoca d catastrofi.
re
I
 CulneMURELE

Fonln CUTnEMURULUT
Scala Mercalli mdsoard forla
unui cutremur prin evaluarea
pagubelor provocate. Scala
are 12 grade.

3 Abia se simte:
r*
grade tavanul se misc5 ' ,

incet

s it simte toati lumea:

grade se varsb apa
din pahar

9 Pagube grave:
grade turnurile se
Dupd un cutremur prbbusesc, releaua
de conducte se
au loc deseoil incendii
sparge

12 Catastrofe:
grade PEm6ntuI atunecS
si se deptaseaz5
,:) fuii ,

Patru din cete 12 grade

de pe scala Mercalti

#'tif
^tr
f
,: --,

Dnrr UTUITIIARE
* Unete animate au un
Transamerica Pyramid din comportament ciudat
San Francisco (Statele Unite) inainte de un cutremur.
C6inii tatri disperat pentru
*' ci pot simli cutremurele
CI-Aornr Srcunr inaintea oamenilor.
Anumite clidiri sunt astfel proiectate
pentru a rdmine in picioare in timpul
unui cutremur. Au fundatii solide si se
pot misca putin dacd plmAntul se
cutremura. Forma de piramida a
clidirii Transamerica Pyramid din San
Francisco (Statele Unite) impiedica
Un cutremur imaginar
in San Francisco pribusirea cladirii.
(Statele Unite)

$rs
 Pmruern PArvlArur

Magma sub presiune

Yuleanii
erupe din crater si se ---_
scurge la suprafata sub
forma de lava

&Vutcanul este o deschizituri in Cosul central

scoarta terestri prin care iese Ia Magma urcd in cog

suprafati roca topiti 9i incandescenti -L.
, ----*
din interiorut PimAntului. CAnd se -/./i:'
ricegte, roca formeazil dealuri si ffi ",:

munti. O mare parte a vulcanilor se f,i

afli pe marginile brazdelor terestre. cos taterat z'
., ,,r,

Din cAnd in cAnd, ur vulcan activ .r,t'' "" ;.

erupe sau explodeazi. Despre un .,/,' ;,'; | ' - . ';

vulcan care nu a mai erupt de mult ...:-1"

:'^-*",.E':'.-.1; -':---:- -
;;.";f.W ffi
compacta 'UN MUruff bf t6yA -.--,-,--
lavA
-
-;:-_." - ;=-
-

sub
se solidifica
--,' vulcani se
forma de con
Sub afli un cuptor '_-j
magmatic, un rezervor de roci topita-='
si incandescenti (magma). CAnd '.
presiunea din cuptorul magmatic I
creste, magma se ridica Ia suprafata -i
printr-un cos central 5i iese prin )

crater. Magma care ajunge la i

suprafata se numeste lavi. i
ffi:$#f,:
scut, plat
cuptorul magmatic /it,
stratele de lavd n /\ al unei eruptii mai vechi
fluida se solidifica /t\ / I

4o**,.,v,,.o",.*;.;,,;.;.;iJLulffi.,'-:.-.,)'.,.
Dnrr UUIToABE
gj;:tii:#[r*;;r'j:ru:
de departe a curs lava. Lava
::,,.ff]
fluidi I \y' I ""
* Lava poate si atunece
i:ii,Hi':;;"f iffi; -, I',", ***'
cu o vitezi de p6ni [a 100 km
pe ori.
I magrnatic ptin t ,,, -'
'.

di na5tere vulcanilor plati, in forma € ,/, | *'t Lava

tava este 2 ori
de circa 12
estede ori I 1 derotabpifit ' '
de scut: cea densa da nastere ffi I mai fierbinte dec6t apa |
decat apa 5i inlandescente'
vulcanilor inalti, ?n formi de con. j
(\ '\\ I ctocotiti.
I ctocotiti. I -
.t
,,
.

zo4fr li.'
 Vur-cRturr

I;
- Crater *- Jr:
-t

-\--

Sec!iune a unui S..

vulcan in eruptie

'((
Curgere de lavd

Gheizerul este un jet de

f,

!-

de crater Kelimutu (lndonezla)

VAnrul Snnr iru Arn

OavrBNr DE $rrrNlA
iN SIIoPETA
Oamenii de gtiin[d care studiazd
vulcanii trebuie sd poarte salopete
speciale pentru a se proteja de lava
incandescent[. EEantioanele de lavd
ii ajutd sd afle rnai multe despre
rocile din interinrul PdrnAntului
Ei sd prevadd noi eruptii.
O eruptie violenti poate face ca vdrful
vulcanului si explodeze, astfel formAndu-se
un crater sau un bazin (caldera) care se poate
umple cu apa, devenind un lac de crater.
Dacd craterul ramane uscat, alte eruptii vor
putea forma pe fundul siu plat mici conuri
de cenusa si lavA.
Examinarea unei scurgeri
de lavi

!r'zr
 PmruErA PAruArur

Muntii )
&Aoroape toti mun{ii s-au format FonunREA LnruruLur HrunlAYA
in urma unor migciri ale plicilor terestre. 4
I
Cu circa 45 de milioane de ani
in urma, placa tectonica ce transporta
Sunt de trei tipuri: cu strate cutate, lndia a inceput sa se miste spre cea care
transporta restul Asiei.
munfi-bloc ti munti-cupoli. Majoritatea
muntilor mai inalli, cum este Himalaya India Ocean Asia
(Asia), sunt de increfire ti se intind in
giruri lungi (lanfuri). Unii munti inci se
I

mai inalti, in timp ce al{ii s-au erodat i

(distrus) in urma fenomenelor

'41--=
atmosferice. al-
"4
4-t
I
.u
B

{fi''\-'.r ir.

Ocean mai mic Miqcarea pldcii

Asia
India
Formarea munlilor

rI Cu circa 4O de milioane
/. a, ani in urmA, placa
indiana s-a ciocnit de cea
asiatica, iar rocile de pe fundul
oceanului s-au incretit in sus,
formind cute gigantice.

India
Mi;carea pldcii
citre Asia final, nd
a
La lr ta 5-;au
unit
3: u
CU 'oc
ro
Asia, iar
a( arut. rla
a dissppi Un lar
CC;antul
annt
impu
im rur
tnrAtor de m nuJnlti
MU
de innc retire, Hlin
imi
maal;ay.a
marc'ch eaza purncl
ma ctu
n ctr ,ul inI Catre
rut
aeAVLU1 loc cioc-n irt'eardiintr'e
5 * Himal,aya incimai A
cele d ouA plAc_ii
cel ,
nrire
ir

creste cu circa 1 cm
pe an.
Placa este incd
in miscare catre
cea asiatica
 Murupr

Farie-_______-__ " Falie

Aenul on MUNrE
'#
Atmosfera Pdmdntului
---t=-=-=
de
este formatd din aer, un
amestec de azot, oxigen
;i alte gaze. La munte,
o masd

impinsa in sus
intre doua falii
t
Formarea
la altitudine mare, aerul mun!ilor-bloc
este,rarefiat": gazele
sunt mai pu{in dense
decAt la nivelul rndrii, Magma
cleci existd rnai pu(in impinge
Peruanii sunt obignuili
oxigen pentrul a respira. cu aeruI rarefiat din Anzi rocile in sus

Formarea
munf ilor-cupoli

Drvrnsr TIPURI DE MUNTI

Muntii in blocuri se formeazi atunci cAnd o
masi de roca este impinsA in sus intre doua
linii de falie; la cei cu cupola, magma impinge
?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra,
formand o protuberantd.

Un model de
munte-cupoli
realizat din
plastilini

\
th Himalaya este un mare
.'5 Arl Iant de munti formati
i") prin incretire, care
fi
:;;
u
11 cuprinde si Muntele
F : A.!-t .r-l
Everest

tl)F*
Roci increlite
+cry*ri:lrWF:{t-
lr +'-
PIaca asiaticd A q 6nurA $t DEscopERA !
se impinge catre LocuRt pp. cELEBRE: 18-19 /
cea indiana PLANTELE: pp. 38-39

Linia faliei marcheazd

intAlnirea placilor

Qlza
 Pmruern PArvlArur
*'
Rocr Rncrre

Bocile Rocile vulcanice se formeaza

atunci cAnd magma, roca
lichefiata, se rAceSte 5i se

ffi{i fosilele intire5te. Unele roci vulcanice

se formeazi in subsol, altele
din lava care ajunge Ia suprafata
terestri.
Gabbroul este o
roci vulcanici ce
se formeazi atunci
cind magma se
ry Rocile de pe scoar{a
ricegte
Magma care se rdceqte deasupra
terestri se forme azd, gi se consumi sau in apropierea scoartei terestre
neincetat, intr-un proces lent.
-^ sot
se
-:,
:I:-::.-.--
id ifica in'T:
-^t:,1 : t -:,- ,t

CAnd magma ajunge la suprafa{i

se solidifici in roci vulcanice.
Hry
Acestea sunt erodate (firAmitate)
in parfi mai mici (material
detritic), care sunt purtate de '.!
-,

rAuri citre mare ca sedimente.

?tr;;l
CAnd stratele de sedimente se
acumuleazi prin depunere 9i
se intiresc, se formeazi rocile
sedimentare.
Magma
Multe roci sunt formate din amestecul este impi,
in sus din
diferitelor minerale. Mineralele prezente interio
intr-o roci pot fi recunoscute pe baza PamAn
Cdldura gi presiunea
culorii, duritifii gi a tipului de cristale pot transforma rocile
pe care le formeazi. sed i mentare sau vu lcan ice
in roci metamorfice 1

Multe roci confin

cristale de cuar-t,
cel mai rispindit
mineral

qf"
'Roc SE TRANSFO
CAnd lcanice sau sedimentare
preze prafata terestrd sunt
listul este o roci supusgFKtnei pfusiuni puternice sau
metamorfici formati unei edlduri ridieate, se transformi
din comprimarea in metamorfice. Rocile din zonele
argilelor sedimentare
vdlcanice sunt supuse frecvent acestei
24 sch im biri .
 Rocte gr FoSTLELE
Fosili de
amonit, un
Cuvr sE FoRMEAZA 1. Plante de animal marin
C,q,nBUNELE -'Fd-*g{g. mtagtin5, moarte at
9i scufundate
Huila inceput sd se
a FosrLE LE
formeze cu circa 3()0 de 2. ingropate in noroi
Fosilele sunt resturi de plante
9i presate, formeazi
milioane de ani in urmd. turba si animale conservate mai ales in rocile
Este compusd din plante sedimentare. Pentru a deveni fosile,
3. Turba, ingropati
moarte, ingropate gi mai ad6nc si presatS, plantele sau animalele trebuie si fie
comprimate incet, pAnd formeazi tignitut ingropate in grabi de sedimentele care,
s-au trasformat in rocd de-a lungul milioanelor de ani, s-au
durd. 4. in cete din urmi,
ia nastere cirbunete
intirit in piatri. PIanta sau animalul
negru, lucios si se descompune lisAnd o urmi pe piatra
compact
sau se fosilizeaza acolo.

Ghelarii, rAurile, ploaia gi RAU ri Ie transportd rocile

vAntul - toate erodeazd rocile erodate cdtre mare, sub
forma de sedimente

Ciclul rocilor
':''*o.
'- a4
&r
+ .:l:c
_:+q

-i,.

. l1i

! ri:
il*Lqlits+
--!acr
-:f * :l

*'
Rocrue SrnnrrFrcATE
w Rocile sedimentare s-au format
..' \ dupa compactarea stratelor
-1 de sedimente. Unele
sedimente provin din
Stratele de sedimente
si de animhle marine. eroziunea diferitelor roci, altele
sunt de origine organica, cum
sunt fragmentele de cochilii si
Sedimentul de corali marini.
se depoziteazd
acolo unde
fluviile se
I
varsa tn mare

Calcarul este o roci sedimentari,

formati sub api, din scheletele gi
din cochiliile animalelor marine

lrzs
 Pmruern PAuArur
Zdpada cdzutd pe ghelar
se preseaza, transformAn d u -se

Ghetarii
in gheata

&G^", ^lrsuntdin zipada cizuti

ftuvii enorme de
ghea{i, formate
la inil{ime mare. Ei erode azd, rocile,
migcAndu-se incet spre vii. Cind
temperatura cregte gi capitul
ghefarului (limba) aluneci spre
o zoni mai caldi, incepe si se
topeasci. in aceasti f azil, rocile
sfirAmate incep se se depuni.

*#
d-
Limba
ghetarului
GHrnrA sl Rocr ir.r Mrscnnr
Un ghetar t. risci la vale cu *tiuu Morena, pdmlntul Rocile erodate
centimetri pe zi, impins de propria sa modelat de gheata in se pravalesc la
greutate, care ii conferi o mare forta. mi5care, este formatd vale, intre doi
ln timp ce inainteazi, desprinde bucati din fragmente de rocd ghetari uniti
de roci, agitandu-le si inglobandu-le
in gheatA. PArAU format
dupa topirea
ghetarului

Materialele detritice f
sunt sedimentele de
! .)
roca pe care un ghetar. iA : r".1
le lasa in urma sa atunci ,
- J 8-r

cand Se.tope5te
l?1

l-

+"

i-

Valurile mprenice"
.sunt grame2i de nislp,. Marmitele gigantilor sunt *
pietris si prundis cavititi circulare, pline de ' lru Unnnn GHffnRuLUI
apd, care se formeaza cAnd rUn ryhorr" +,,*,
tn ghetar '
*-'.-r"' milioane de bucAti
transporti
depozitate de ury' ..
topesc de
blocurile de gheata se L,I.LJL ^^^^::':::'j:--
;^ roci,
:^-=' care
-_.- sunt depozitate acolo unde
:
i se topegte gheata. Aceste acumulari de
" . -- . -^-:
roci -^ pot
se ^^+ i.^rl--J^
intinde ^^
-^-: .--t-L:
pe o suprafati
^ |.-L'-.^
mare
-l-.--
(
'*

sau pot alcatui gramezi sub forma unor

valuri morenice.
 GnETARU

Capdt sau inceput

al ghetarului
FcnanAREA
VATLoR

'^, r'
I

t
I

i
I
I
I

L
4 in perioade mai calde, inainte de formarea
I ghetarilor, un rAu curgea, sapAnd o vale cu
i
marginile asemdnitoare literei,,V".
tl

. , Spdrturile adAnci
' din ghetar se
\ .. ,i,,' numesc crevase

-1
Un ghe{ar care
se topegte

r) Cand clima a devenit mai rece, s-a

L format ghetarul care a umplut valea.
CoborAnd, ghetarul a sapat o vale largita si
mai adAnca.

,t.:t
-{

Pietre ;i roci transportate

in si sub ghetar

cu un

r-
}' 6nurA gr DEscoPERA i
?t pp. ArLAS: 54-55 /
$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 48
I

!rzz
 Pmruern PAuArur

Oeeane $i miri f' Sue ApA

bM"i bine de doui treimi din suprafafa Fundul marilor si al oceanelor nu
este deloc plat. Exact ca suprafata
PimAntului sunt acoperite de apa oceanelor pamAntului, are propriul relief, munti
si fose. Multe dintre aceste forme de
gi a mirilor. Existi trei oceane: Pacific, relief au luat nastere ca urmare a
Atlantic, lndian, gi numeroase miri. Oceanele miscarii placilor si din activitatea
vulcanica subterana, exact cum se
gi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufli intampli si pe uscat.
gi formeazi valurile; Luna 9i Soarele atrag
apa mirii gi provoaci mareele.
Uscat
PovArnigul
continental este
punctul in care
platforma
continentala se incl i na
cdtre fundul oceanului

Fundul oceanului

Petrolier

PI atf o rm a co nti n e ntald

i \r | .1,'.:;,::i1','. j este o zona de pe fundul..
I ' i i;:' , :) marii, usor inclinata
t,:
..;'/ Forare pentru \'''
/' extragerea gazului ;i in fosa oceanicd, fundul
aPetrorurui dinmare
a, T:;::!:,#:#';t'#Wi
CnneuRANTUL SuBMARIN
Petrolul si gazul se afla in adAncul PamAntului
chiar si sub fundul marilor si oceanelor. Sunt
formate din resturi de plante si animale care
Lanturile muntoase din ocean
au trait cu milioane de ani in urmi. Oamenii
sunt formate din magma care
foreaza solul pentru a ajunge la acesti carburanti isi face loc catre suprafata intre
fosili, utilizati pentru a produce energie. doua placi
 OcenruE Sr MAnl
PAntecul Punctul cel mai inalt
valului (creasta) valului
Atractie Spargerea
MnnEELE exercitatd de Atracfia Lunii si a
Lund asupra Soaretui cauzeazi i

Nivelul apelor din oceane apelor \

maree foarte inalte
.si urdri se ridicd in mareele
inalte Ei cobclard in rnerreele Maree inaltd
joase. Mareele sunt cauzate, Maree joasd Soarele
in principal, de LunIt, cilre,
Lu na
iu uriqcarea szl in jtrrul
Pi-rmAntuI ui, atrage oceatuele.
.\t unci cind PlturAntul,
)
Luner ;i Soarele sunt Mi;carea valului
este circulari
lulinierte, Luua ;i Sourele Atractia Lunii este
crerci ti-r irnpreu l'li-r o at rac[ie mai puternicd decAt
cea a SoareLui 0rbita Lunri Miscarea valului
irs Lr przr oceittt el or, ltrtlvttcliu cl
in juruL
nlrree ;i rlai inalte. PdmAntuLui

Muntii submarini cu Muntii submarini care

+,Vnlu RrLE
vArfurile plate sunt razbat din mare Valurile se misca pe suprafata
denumiti guyot formeaza insule Munte marii. PAntecul si creasta sunt
submarin formate de forta vantului
impins in sus care sufla peste api. CAnd
de magma valul ajunge la tarm, ,,se
de dedesubt sparge" pe plaja.

'/

Dnrr UturToABE
\- * AOancimea fosei
\ Marianelor (11kml, din f)-a---
.\.'\
.'
)-._-
OceanuI Pacific, este egati
cu de 29 oriinittimea Empire
State Buitding din New York.
+\
Y
6;;;-;,;;;;;;;--l
pp.22-23 (\
sPAriur- cosMlc:

Peisajul fundului
-'-:r,
oceanrc

duze
 Pmruern PArvrArur

Bfluri $i laeuri RAurile igi au de obicei

izvorul la munte, unde
ploua din abundenta si
unde se topeste zapada

&Un rau este apa care curge

la vale pe un drum drept, numit albie, Jt i 1 1..__ j .. r' j
piatri;i
formati din doui maluri de
fo*J j \
ffiT::T:':.,:",1TfJ",:T;'.:*,,
;i poate schimba forma peisajului.
, $|iF _l 1i",,,,,,i:'J
lt;a,/i+i
RAUrile Sapi Vii ;i CfeeaZi laCUfi gi rmuarcatiuninettuviutcanse,rndia
Ambarcatiuni pe ftuviul Gange, lndia
ti=-.
I 1i. ,
cascade. Aduc cu ele rocile erodate loplrn l[ DELTA ,,,,,
't i
]
din munti ;i depoziteazi o parte din in ndrii,
l:::l:.X::"llllljiljj_ rdul
i[ .,ii.r , apropierea igi

acestea inainte de a se virsa in mare.

vileza rndreqte Ei depoziteaz'/a

"i,i,,,,, "",,r. tl::#.

..o;il;i;,';,:,;.
nisip, noroi j | sedirnente: s;i argild.
lAcestrnater.irrl.nttmit,,lttvi.tn,,r.il,r'}},'"'
Acest material, nurnit erluvionur,
I se T",:J,illil'
3 rz-rspAndeqte ;,',1
qi l'ormeazd
j'
ilJ.:',,1"1 o "
"'' h i/Y,il,' l
i.
| zond rni.scaror;i
,,,n5 de pdnAnt
pamrinr rni;cdtor
qi piit :"9;gi . .1

Iumed.delta.
umed, delter. f+..:i.:::'.
C'CuRsut- -: -l*'i*Xri]
RAulul mtdrtinos
' , " '':*"{-.;r";';'l
reren ..1.:: .
Izvorul unui rdu se afli de obicei in in formd de I fr;l;.:;-=i: {
munti, acolo unde ploaia cade in semiluna
-
cantitati mai mari. Apa curge mereu .. ,,.}"-)-
in jos, urmand cel mai scurt parcurs Meandru :.'

citre mare. La inceput, riul sapa o al r-6ulu| --4. .-- -;-_*- -*:_ .j:'.,.n$1q::-_-....
valeadAnca, insi cind ajunge la ..,::,: - .--,- -..._,... . ,'-) ) -;:, - )
campie se largeste. Matca se .:1',.'.1: ,... -ir' ..- ;t ,( t=
-::'.:,i:i:-
d-;.-l.l:,r -
largeste si formeaza meandre. ....... :'r'': --. i .- "-.:..*-.1,.-.r."..*".
.. --.--*+i *-..-.
intio vaie largA. .... ., ...;=r;-;t. --:-'----_ ' '
' .:L-':t'---,,'i::" - i ';:'.-'. --
=\ '- 'i .

. " _
,(:1t-{\:.,=--....."'.:-':'---.-.-'.-
" .n . l. .- '';r';:
-'=*.t ss---.*.-.ra-:;.11 1;.,,....
-- =..i;
. .:.i.: . ._=

, -r..' z
;, -,,=.-*
-;1-r-..;i-t', ) -l.,Ia5iil ' -t
, '

este locul in care ,--"''-:'"'.:,,-

rAul se varsd in
mafe --t -'<
"

Delta se formeazd -/ Cilmpiile aluvionare y' ,.:

atunci cAnd rAul depune sunt formate din -:
sedimentele, care vor sedimentele depuse : caracteristicile unui fluviu
forma noul uscat de rAu
 RAuRr gr Lncunt

Cuvl FonuEAZA
o CASCADA
:'
I.
O GROAPA
Dnrr UTuITOARE Rocd
dura

)
\ * Ce[ mai tung f Luviu din Rocd
5tume este Nitu[, din Egipt, moale
t care depigegte 6/*00 km.
i''

Repezi;urile sunt zonele cu apd
inspttntati, in care rAul curge pe
un pat de rocA nu foarte adAnc
/l O cascadi curge pe
I un strat de roca dr-rr-a,
care nu se erodeazA usor',
si ajunge pe unul de roca
mai moale, care se afla la
baza caderii de apA.

Cascadele se formeazd in zonele

in care rAul, care curge peste roci Marmitd
I dure, se pravaleste dintr-odata
1,,. - )

.
---"/ .)

*.--!--__

)L Crednd yn vArtej in
lurul rocr mor, apa
sapa o gaura adancA,
o marmita.

Groapd

-.\;
--\ -
CAnd roca durd 5e
Un lac de crater tn
sfarAma, cascada 5e
vArful unui vulcan
ntuti mai sus

l\.
r) Dupa mai mult timp
r) fluviul erodeaza
Lncu Rr LE si roca rezistenta, iar
CAnd apa se aduni intr-o cavitate a cascada se deplaseaza
:erenului, se formeaza un lac. Acest Belciug in mai sus, lasAnd in urma
lucru poate avea loc in mai multe t. Itrnca unui rAu sa o groapa.
I

rroduri: craterul unui vulcan se umple

:Lr apa; un fluviu lsi schimba cursul si
,asa in urma sa un teren mlastinos; un
cAurA $r DEScoPERA
i^ilci.f H! CELISfiH: pp. 12-13, 54-55
_ihetar sapi un bazin care se umple cu
:pa unui fluviu sau a unui torent.
Lac format intr-un bazin
creat de un ghetar
 Pmruern PAvtArur

Peisalul se Rocile dintre dealuri au fost

&,fnansformn
ft,y- '
erodate de rAuri si de ploaie,
care au lasat in urmd turnuri
inalte, stS.ncoase

\ffi/a--
, r>pectul peisajului se schimbi
?ncontinuu sub efectul apei, al ghefii
;i al vAntului care sfirAmi roca. Acest
proces, numit eroziune, este in
general foarte lent, dar roca moale,
cum este calcarul, se sfirAmi mai
repede decAt cea duri, cum este
granitul. Rocile acoperite de plante rOt

J'r'i
sunt mai protejate impotriva
eroziunii.

Rocile calcaroase rotii din Bryce Canyon,

din Statele Unite, au fost modelate in forme
ciudate care se aseamini cu nigte castele de
piatri. Mii de ani de ploaie, api curgitoare,
ger 9i dezghet, precum gi substanlele chimice
din aer le-au erodat astfel.
II
-" it' 1
t
-J

"\*---*
4n'4r
|
I

)
:.
Turnurile calcaroase din Guilin
(sud-estul Chinei)
;::;

Mope LArE or ApA

Apa poate sfarAma roca,
curgAnd peste ea, sau o poate
dizolva chimic. Eroziunea
chimica poate duce la formarea
unor peisaje impresionante,
cum sunt turnurile si grotele
calcaroase din Cuilin, in China.
Marele Canion (Statele Unite ale Americii)

324&
 PetseruL sE TRANSFoRMA
Vilrtul colinelor era:, intr-un

f. Fonrn VAruruLUr
Eroziunea vintului este obi;nuita in zonele
uscate, cum sunt degerturile, din cauza
absentei plantelor care ar putea sa ii
diminueze forta sau si protejeze rocile.
in deserturi, vdntul sufld cu violenta nisipul
peste roci, modelAnd forme cum sunt
coloanele si arcurile.
CAmpiile care
inconjoara
fluviul
Coloane de rocd
erodate de vAnt
.t
*-{,t

Sculpturi de roci formate de eroziunea vintului

rv)
t - ydnurA gr DEscoPERA i
q
r___ 4>
r
14-15 A
LocuRt cELEBRE: pp.
PLANTELE: pp.16-17 \\

{pra
 Puruera PAruArur

C um e s te vreme a? T*,','^",* *r,,.,! r,#J*,^,","^

"0.,
de pe Pamant spre cer, si invers. incepe

&So"r.le este cel care determini vremea atunci cAnd soarele incalzeste apa de pe
pamant sau din mare, transformAnd-o
pe PimAnt: incilzegte atmosfera, migcAnd in vapori de ap^a, un gaz invizibil
prezent in aer. ln atmosfera, vaporii
aerul sub formi de curenfi sau vAnt gi de api se rdcesc, transformAndu-se in
determini ciclul apei pe PimAnt ti curenfii picaturi de apa si in cristale de gheata,
care se unesc, formAnd norii.
oceanici. impreuni, curenfii, vAnturile 9i ciclul
apei cree azd, diferitele tipuri de climi din
lume.
Vaporii de apd din
Ploaia si zdpada atmosfer| se racesc 5i
cad din nori formeaza picaturi de
, apa si cristale de
gheata, care se unesc
si formeaza norii

Principalele zone ale vAnturilor l'W

rffi Polul
Nord

// // Ecuator
\\ \\ O parte \
Polul
a apei se tt
infiltreaza
Sud insol
Legenda \
* vantuil estice polare -*',,,,'.i,,., VAnturi de vest

* Vanturi alizee din nord-est si din sud-est

*'
VAtrttuRtLE DtN Lurur
VAntul influenteazi clima. Existi
trei zone ale vAnturilor in jurul
PimAntului: alizeele sufla catre
Ecuator, vAnturile de est bat
dinspre est, iar cele de vest bat Ciclul apei
dinspre vest.
 Curu Esre Vneuee?

Aerul Aerul
EppcrELE Lur er Nrxo cald rece
Mir;carezr curentiltrr ()cerurici influen[eaz-r clima. I)e urcd coboara
exemplu, pe c()ir\ta n()rLl-\.esticir a Americii de Sud, lzr
intervale cle cati\ a iu'li. iqi face aparitia ull curent calcl,
cerre se llulneste l-l \ir1o. Apa caldh se adunr-r in
apropiererr coastci. in loc sr-l se cleplaseze spre vest, I
cltre Australia -si Presiune
Incloneziu. Acest
une I
ndtcata- -'
/"/
Iucru schitnlri-r
czrn t i tatea ci-rlcltr ri i ;i
a umicliter(ii aerului ,., f.

in juruI Pr"rmiint uIu i,, *fut*-*

cauzirncl inunda(ii in PnesruNe JonsA 5r RrorcnrA
America ;i seceta-r in
Aerul cald urcA, formAnd zone cu pr"es -;-=
Australia. scazuta. Aerul rece, mai greu, coboarA, :r-=* -
lnundatie in San Diego zone cu presiune ridicata. VAnturile surfla
lStatete Unitel din zonele cu presiune ridicata catre cele:-
presiune joasa, unde este, in general, o :,' ---,
umeda si cu mult vAnt, in timp ce in pri;:-= =
este o clima uscata.

Dnrr UturToARE
* Cantitatea de api de pe
Pim6nt rimine intotdeauna
) ),
aceeagi, nu se schimbi
niciodati. Aceasta se misci
incontinuu, urm6nd un ciclu
,I
(l

natura[.

.Apa din rAuri

I
si din ntari
se evapori 5i
formeaza vapori
de apa

,
L

-\--

'. Apa curge $r ors-coPERA :

in fluvii cdtre
oceane si mari

ftr.es
 Pmruern PAruArur
Satelitii din spaliu
fac fotografii ale

Prognq?a fenomenelor de
pe PamAnt

vremil O stalie meteorologicd

Pr"ul ziunile vremii sunt
elaborate pe compute6 misurAnd
temperatura, precipita{iile,
presiunea atmosferici gi vAntul,
dar ti tinAnd cont de ceea ce s-a
intAmplat in trecut.
Schimbirile de vreme pe planeta noastri
se pot observa de pe uscat, de pe mare,
din cer 9i chiar din satelifii din spatiu.
Satelilii meteorologici transmit fotografii
despre situafia norilor 9i misoari 4"r-rcrREA
temperaturile pe tot PimAntul.
Fenomenele atmosferice importante,
cum sunt uraganele, se vid clar
in fotografiile de pe satelifi.
unde se mdsoard
temperatura,
p reci pitati i le, p resi u nea
atmosfericd si vAntul
*1-#
,&
.'* €t
,*ro**fi"3-
lnformatiile asupra schimbarilor vremii
provin de la miile de statii meteorologice
de pe uscat, de pe nave gi geamanduri de
pe mare si de la planoarele si baloanele
aerostatice lansate spre cer. Computerele
combina aceste informatii cu cele
provenite de la satelitii din spatiu gi pun

fiD-
t-eE ' j
'-
ii*-,
i
lJllf,'f Jf!:ii,'^",,,,,
meteoroloeice tnmtt
meteorologtce trimi
Uraganul Gladys fotografiat
de un satelit din spatiu j informatii prin satelit cdtre
computerele de pe uscat
...'"^,-i
 Pnocru ozA Vneurr
Zond de joasd presiune

lzobard
Front oclus, unde
frontul rece se
Front
intAlneste cu
cald
frontul cald
Zond
Avioanele speciale de inalta
si cele de linie presiune
inregistreaza
conditiile vremii
din troposfera Hartd meteorologici
Front rece

*6 ,$q
*W.wY
-'- f".*b'
gF
' ScHTTAREA Vnrnnu
'. Previziunile sunt vizualizate pe harti
dsli\ speciale. Liniile (izobare) unesc locuri
rrl cu aceeasi presiune atmosferica. Alte
f6q r*
\ simboluri arati fenomene ca fronturile,
precipitatiile, soarele gi norii.

+
t
IxsrnuMENTE DE MAsURARE
intr-o sta[ie meteorologicd
se afld diverse
\r'
instrumente: barograful mdsoard presiunea
atmosfericd, termometrul mdsoerrd temperatura,
pluviometrul mdsoard cantitertea de precipita!ii
I Ei anemometrul vileza vAntului
I

1 ;.r.i
{
I
-**fr ;
"P {"lo^ne aerostatice raf Termometru Ptuviometru Anemometru
#4,
i lq+,, Baloane aerostatice speciale
speciale transportd
transportd Ba rog

t:ft-*'
-)
_ instrumente pentru a mdsura temperatura,
viteza vAntului 5i presiunea atmosferica in
troposferd si in stratosfera
t ' 1 ...s: nf
p\6"urA
t * i'd'_rt*s--; 13 'l
.
!''r l
r*.6 6. l; i:
-t+ '* - 'q4 . gr DEscopERA i
J* , s
53 I
$pATiul cosuic: pp.
Geamandurile
-
'f ! 'i CCMUNICATIII-H: PP.42'43 )
Observafii meteorologice aduna
meteorologice informatii de la I
'; f .-{i{
suprafata oceanului t_t ,s..

$ ;*gj .tt
*fu"e2
 PmruErA PArvrArur

Nori $i fronturi Norii cirrus se formeazd

in zonele inalte ale
cerului si sunt alcatuiti
din cristale de gheata

&Norii sunt formati din picituri mici

de api sau din cristale de gheafi care se
forme azd, cind apa caldi se ridici gi se
ricegte. Acest lucru are loc, de obicei,
intr-un front atmosferic, unde o masi
de aer cald se ciocnegte cu o masi de aer
rece. Aerul cald este mai utor 9i se migci
intotdeauna deasupra aerului rece care este
mai greu. intr-un front existi deseori nori,
ploaie gi furtuni.
Trpunr DE Nonl
Norii se impart in zece tipuri, in functie
de iniltimea lor de la sol. Cele patru
tipuri principale sunt: cirrus, cu strate gi cu
moluri, cumulonimbus, care se inalti spre
cer ca ni;te turnuri; stratus, norii care se
intind unul deasupra celuilalt; si cumulus,
care formeazi grimezi pufoase, cu partea
inferioara plata.

\ Norii stratus se
intind pe cer ca o
Dnrr UrutToARr patura cenu5ie

* Norii acoperi mereu

circa jumitate din ceruI
din juruI planetei. \ Norii cumulus
sunt albi 5i moi
ca bumbacul

CUM sE FonuenzA uru Non

Aer mai rece

Nivelul Ia care ^.1r1.'

f
-rS.i1A'.

vaporul de apa ry:ll,

se transformd in
picaturi de apa

Aer mai cald

{ Cildura de pe PimAnt rl Balonul de aer cald Ca1{.U_alonul care

Iincalzeste aerul, formAnd /.se ridica asemeni unui IQ se rrdrca se racegte,
un balon de aer cald. balon aerostatic, se intinde um id itatea se transforma
si se raceste. in picaturi de apa, care
38.-ffifu formeaza norul
 Nonr gr FnoruruRr

Cumulonimbus sunt nori

: -- ':-',ri . alungiti, care se
.
'-- -- =::i intr-un front rece

a #:i;
' FRoNTURT Cnloe sr Rrcl
4'.str:

intr-un front rece, o ruia de aer rece

aluneci pe sub o masi de aer cald.
intr-un front cald, o masi de aer cald
Aerul cald alunecd pe sub o masi de aer rece.
se ridica 5i se in ambele cazuri, aerul cald urcd gi
raceste, formAnd se rice;te, formind nori 5i ploaie.
nori si ploaie Un front atmosferic poate fi lung de
sute de kilometri.
Aerul rece alunecd
pe sub cel cald intr-un
front rece
-S==
\\5
_

,.&;irdsiffi,"

Ploaie intensd

O ZT DE CEATA
Ceala reprezintd un nor
apropiat de sol. Se formeazd
rutunci c0ncl un strert gros
cle aer la nivelul solului este
rr"rcit de plmdntul de
cledesut-rt. VaprlruI cle apa
fra--- -;;; ;;; ;;;-
clin aer concletrseaza-r. aclicir
transforrler in mici pici-r1uri
rle api-r cerre stilu susltenclate,
se
+\q 6i;
gTiit.jl-r
i-;;
'.U -rUnUL
tvCsTRU: pp.
i
41 A
-

Camion care se deplaseazi prin i \\

rdlJlqlAcfil ilF Tsi,&Fr$psFir: pp. 40-41
l'tlrmAncl ceu!ir. ceati
l--- ---re/D
---,-.-,-\

.,,39
 Pmruern PAuArur

Ploaie $i rapadn
&Plo"la ti zipada cad pe pimAnt
din nori. Acest lucru are loc atunci cAnd
piciturile de api sau buci{elele
minuscule de gheafi prezente in nori
devin prea mari gi prea grele ti se
Linia de inghef
precipiti din cauza gravitafiei. Daci delimiteaza
aerul este cald, ploui, daci este rece, inaltimea de la care
incep si se formeze
ninge sau cade grindini. Uneori, in cristale de gheata

coborAre , zdpada se incilzegte 9i,

topindu-se, devine ploaie.
'r!-l: .:t:.i',;i

Picdturi -:
de apa

Picdturile cad

&
ApA Snu GnrnrAr
in zonele calde, picaturile mici de apa
oe
rl $s
din nori se unesc si formeazd picaturi
.
+A
mai mari. Cand sunt prea grele, cad ,, ' ar'
pe pamAnt sub forma de ploaie. in '\
,tJ ,/
--tt +
zonele reci, picaturile ingheati sub ,/ ,J

formi de cristale care, reunindu-se, Picdturile mici

I Ploaie unite formeaza
dau nagtere fulgilor de zapada; sau
fina picaturi mai mari
strAng in continuare api si ingheata
din nou, formAnd grindina.

Cum se
formeazi
ploaia gi
zipada

Dnrr UTUITOARE
Se poate misura ploaia * Cet mai mare griunte de
cizutd, colectAnd-o intr-un grindini din Iume a cizut in
borcan de sticli Bangladesh: cintirea 1 kg.

40.4&
)
 PloarE $r ZApaoA

Cristale de gheatd
si mici prc:,- . : -;- .:
fi i
i' Yr,, \tr,-
t''?)
l. ,,u_t
. ^,
| '

\
lr

Grindini adunati in mAnE

/4\ cotoand -,4
Plonra ixcnEATA \ ,/' /
(irinclirla se lormeuzi-i in nori. Formele futgilor z\//
clincl cristalele de ghea[a surtt de zipadi
inrpitrse in sus qi in jos cle
W
-iffi

Cristalele curenLii puternici cle aer. -

ttttit'=_==-f*F Picaturile cle apir ingheali-r in Cnrsrnle DE DrvrRsE
*.'*!{. car strate pe cristalele cerre cresc Fonmr
1-fr;.-=-- piini-r cacl sub l'ormI cle Fulgii de zipadi sunt clasificati
r {:': :: r
'!g:ti
F# *6-'.
grinclinz-r. in functie de formi: plati, in
formd de stea sau de coloana.
Formele si dimensiunile depind
de temperatura, de cantitatea
I de apa prezenti in nor si de
altitudine. Niciun fulg de zapada
nu este identic cu altul.

0,i.\ ..1\.. Hs r-\----\

T''-\---

i .::i Vrl:
,t ''-i'
I r,) t
,\ +' #. * :

lr
t Picdturi de gheald '. Fulgi de zdpadd

*'
DupA MusoN
Ploile intense care cad in unele
tari tropicale, ca lndia si Nepal,
sunt cauzate de musoni, vinturi
care sufli din directii opuse in
*" "diverse perioade ale anului. }' @nurA gr DEscoPERA :

CAnd un muson sufla dinspre q pp. sPonrunr: 46,48 I

mare este plin de api gi aduce - t
I
$TllNJA Im JUR[JL N0STHU: pp. 48-49

Stradi inundati dupi cu el catastrofe si aluviuni.

trecerea unui muson
in Nepal

Quot
 Pmruern PAnnArur

Furtuni, Un nor enorm

de furtuna (de tip
cunulonimbus)

eieloane & Co.

&Frrtuna este un fenomen cu vreme
intunecati, nori negri, ploaie violenti sau
grindini, tunete ti fulgere ti vAnt puternic. Curentii puternici de aer
in zonele mai reci se dezlinfuie de obicei se indreapta in sus si in jos
in interiorul norului '-,.
de-a lungul fronturilor atmosferice; in cele \ \
mai calde se formeazi nori gi ploaie,
deoarece aerul cald se ridici 9i se riceste.
Cicloanele (uraganele ti taifunurile) gi Electricitatea se
formeaza din frecarea
tornadele sunt fenomene atmosferice picaturilor de apd si a
mult mai violente decAt o furtuni. cristalelor de gheata in
curentii de aer
In vArful
vArtejului, vAntul FA;iile de nori de furtund
sufla citre . produc ploi violente
exterior TurrrETE 5t Fulcrnr
Un fulger este o uria5i scinteie
electrica, ce se formeazi in norii
de furtuna atunci cind picaturile
de api 5i cristalele de gheati se
freaca unele de altele. Fulgerul

t f incAlzeste gi dilati aerul, trasAnd

un parcurs 5i cauzand o expozie

Mai
rt
jos, "/ F
:.j, . Aerul coboard
in centrul calm
puternica, tunetul

al ciclonului,
vAntul sufla
numit ,,ochi"
catre interior
Sectiunea unui ciclon
Fulgerul care incepe
si se termina pe
VAnrrJURt Grcnrurrcr pamAnt este numit
Cicloanele, care pot fi taifunuri sau uragane, ,,in furca", datorifi
sunt furtuni uriase, tipice zonelor cu mari formei sale
.e.
tropicale. Aerul cald si umed al marii se _{\s., ".

ridica si se raceste, formAnd nori care se

- "ii,i[
,:t :-r'1, ;wr
rasucesc intr-un imens vAr-tej. VAnturile din r'{'
jurul ochiului uraganului pot atinge chiar
t'
1;,,,i*
. ,,' "l^t-.. ,
: .r>
* -'i I

320 km pe ora. { I
r-
"-Jl *.t,,.*$
:F rr) ' {
42r$f* & '.."y,l*.
.: *.
. '-'t'
:l
' ..*:
,.. '1...
i
,.,. ,}.';::.:'
I
 Funruu, CIcLoANE & Co.

Furtuni intr-un qs
_dt

cumulonimbus Colonrur RorlroARE

Tornada este un vArtej de
aer care se extinde de la baza
unui nor de furtuna. Aerul
din interiorul tornadei este
rotit (poate ajunge la 480 km
pe ora) de vAnturile puternice
prezente in partea superioara
a norului.

O tornadi se abate
pe pimint
Lumina unui fulger
se formeazd
in interiorul
unut nor
Fulgerul poate lovi MASUnAREA VANTULUI
din nor in nor, precum Scala Beaufort mdsoard electele
si din nor in aer vAntului asupra mediului
inconjurdtor. Se imparte pe Ii3
niveluri (forqe), de la vAnt calm
(forqa 0) la urargan (lorqa l2).

Gradut 1 Fumutse
Adiere a misci si Ii
vintului
1-5 km/h l:;:::f #
Gradul 4 Steagurite
V6nt fAtfiie, iar
moderat praful se
21-29 km/h inatt5

8
Gradul Se rup
Furtuni rSmurete
62-7l,kmlh din copaci -'--

Gradut 12 C t5 d irite
e$:'l r;ti.{.' iir ..,Liri ;.ir)! - Uragan suferE
.r"
F' 1 18 km/h pag u be l,
I sau mai mult importante l j.
Dnrr UrutToARr
-tin f ieca re za,in tume se
deztintuie circa 50.000 de
fu rtu ni.

-t in Java, in tndonezia, ?I MARr pEH$CIN,ALilAri: pp.23 /

tuni in 220 de zite pe an. - t- $TllNTA IN JURUL NOSTRU: pp. 36-37
g! !t
:
,*
*at,,,,
@*ot
I
 Pmruern PAvtArur

Clima "?"-rlr
ctMAtcE
Clima de pe glob prezintl
DtN Lurur
tipuri
5ase
ncipale: tropicali, subtropicali,
pri
temperat caldi, temperat rece,
de desert si polari. Pe planiglob
formeazi zone ample.

ffi,,,ff,f,l3"lzn,i
ittorferice
totalut condifiilor care Planisfera indici 4 ^--v\

zonele climatice
-€:
Y.'"8
se repeti, aseminitor, de la un <&?-g a:J {*
f,Z;- +Og{(fL^
an la altut. in generat, este cald _,u,r^_€__J _1\:rFr-L

in apropierea Ecuatorului, frig in

apropierea polilor gi temperat in
regiunile de mijloc. Clima este
influenfata gi de relief, de vAnturi ;i
de curentii oceanici prezen{i in zoni.
Clima de tip tropical a*
este, in general, toridi YG
De milioane de ani, clima este in continui gi ploioasi tot anul,
cu umiditate ridicati
schimbare, din cauza divergilor factori, cum
ar fi varialiile de cilduri de la Soare, marile
erupfii vulcanice 9i poluarea provocati de om.
in trecut au existat perioade reci, de lungi
durati, numite perioade glaciare. Clima de tip subtropical se
caracteri zeaz6, prin cilduri
;i usciciune pe tot parcursul
anului, iar anotimpurile
ploioase au cam aceea;i
Comparafie intre calota de durati cu cele uscate
gheati din timpul ultimei
perioade glaciare gi astizi

in timput ultimei perioadd

glaciare, cu circa 20000 de
ani in urmd, gheala acoperea
o mare parte a Europei 5i a
Americii de Nord Astdzi, clima este mai
calda 5i existd mai
putina gheatd
44{p
 Polul Nord

--_]
Ecuator I Raze
Clima temperati caldi sotare
seevidentiazi prin patru
anotimpuri: vari caldi Polul Sud ___l
gi uscat5,iarni rece
9i umedi, toamni 9i Clima polari este, in
primivari general, uscati, cu Cum incilzeste Soarele PimAntul
ierni lungi ;i reci ;i
veri scurte, cildufe

qlo c2 ca Esrr Rorurup

"il*Arurur
Diversele regiuni ale Pamdntului primesc
cantititi diferite de caldura de la Soare.
La Ecuator, razele solare incdlzesc o zond
mici, unde se atinge o temperaturi foarte
ridicati: la poli se risfring pe o suprafati
mult mai mare, ficind ca aceste regiuni sd
fie reci. Zonele intermediare au o climi mai
pulin extremi.

"B temperati rece prezinti

lrA Clima
patru anotimpuri: vari caldi,
iarni lungi gi rece, primivari
@#'@.pq^\
9i toamni. Ploaia cade pe tot

F&
Q6:7p parcursul anului

#o
Clima de;ertici se
remarci prin foarte
pufini ploaie, zile
5
l----- t
1)frZr;HF
va,'c
\,/
v i
toride gi nopfi reci
:,&
:':.- eft.e;

Se formeazd nori, iar Versantul uscat

Cumn MorurnruA ploaia sau zdpada cad este ferit de ploaie
Clima montani este deseori in apropierea virfului
umedi pe un versant 5i uscata pe "q,

celilalt. Cand aerul urcd, se

riceSte gi formeazi nori din care
cade ploaie sau ninsoare. Aerul
care se deplaseazi in jos de pe
celilalt versant este uscat si se r'*:
incilzeste in coborare. I- __r___r

q - AruAS: pp. 12-13

; 1_-_
A
\\
, :
-ft/D
gflrNTA ilu .lunul NosrRU: pp. 2o-21

*r.w
 Pmruera PAruArur

Acvila de mare

Polii $i tundra -"1

&Polul Nord si Potul Sud sunt locuri
inghetate, Ia extremitetile opuse ale I
PimAntului. in jurul Polului Nord este
Arctica: un ocean inghetat, inconjurat
de pimAnturi reci gi intinse: tundra.
in jurul Polului Sud este un continent
ingropat de o caloti de ghea{i,
numit Antarctica. Antarctica
gi Arctica au veri foarte scurte
.:*
;i ierni lungi 9i intunecate. {L ",, .rJ

&
Ur;i polari
VAntul gi valurile
desprind blocuri rotunde
si plate din gheata

Cea mai mare parte

a aisbergului esfe
ascunsd sub apa\
\
\
\

f GnETURTLE DrN Nono

Decorul arctic este in continui schimbare,
deoarece apa de sub stratul de gheald
(gros de circa 4 m) se mi5ci, provocind
ruperea 5i desprinderea acesteia. Ursii
polari, singurele animale terestre care Narval
triiesc pe gheala, tin companie focilor,
balenelor 5i celorlalte vietuitoare marine.
Animalele
din Arctica
si din tundri

-.4t

ANTanCTICA
Antarctica este un
continent neloctrit
gi ingheqat. cu ntunli,
vulcani qi gheqari.
L,ste populat drtar cu
animale capabile sir
reziste la cliltler rece.
Balena
polari
|.
Vrnln LA PoLUL NoRD
Tundra din Arctica cuprinde
zonele din nordul Asiei, Europei
si Americii de Nord. Este atat de
rece 5i de vintoasi, incat doar
putine plante gi animale,
precum boul muscat, pot
supravietui acolo.
Por-u $r TUNDRA
Dnrr UUIIIARE
* Antarctica este aproape
de doui ori mai mare
dec6t Australia 9i este
acoperiti de un strat de
gheali gros de /r km.
Futgiigi un strat de grisime protejeazi
pinguinii de gerut din Antarctica
RAulete la
Permafrostul este
un strat de sol ce nu se
dezgheata niciodata
Sol
noroios
Secliune a unei po(iuni
de tundri in timpul verii
fASol ltrtcHETAT
Un strat al solului de tundra
(permafrost) rdmine inghetat pe
toati perioada anului. Se topeste
doar la suprafati, in timpul verii:
devine noroios, iar apa se aduna
Boi muscafi
in vii.
'#.. G'-
;
ft gr DEscoPERA
$.6nurA
q
i
ArLAS: pp. 54-54 __ t
MAMIFERELE: pp.24-25
Lemming
$ot
 Pururrn PAvrArur

Sn dutim Pf,mantul Raze solare

&O*ul modifici echilibrut naturat

al Pimintului. Din cauza exploatirii a,
resurselor PimAntului, clima se GAURTLE DrN SrnnruL DE Ozotrt
in stratosferd este prezent un strat de gaz
schimbi, iar habitatele naturale sunt (ozon), care protejeazi pimAntul de cele
mai periculoase radiatii solare, cele
din ce in ce mai mult in pericol. ultraviolete. Anumite produse chimice,
Pentru a ajuta PimAntul gi emise mai ales de spray-uri si de
dispozitivele de ricire provoaci giuri in
viefuitoarele si supravie{uiasci, stratul de ozon" ?n special la poli.
trebuie si poluim mai pufin,
si folosim mai bine energia
gi si
;i resursele naturale
reciclim mai mult ceea
ce producem.
Stratul de ozon absoarbe
in mare parte razele solare
ddundtoare
O mare parte
a razelor solare
daunatoare ajunge
Gaura din stratul de ozon
pe PamAnt
lasa sd treacd razele solare
ddundtoare

O parte din cdldurd

revine inapoi in spatiu

et Secfiune a unei pa4i

din atmosfera terestrd

O parte din cdldurd
este captata de gazele
din atmosfera
PdmAntul este
incalzit de Soare
si radiaza caldura
ErrcruL DE SenA
Anumite gaze, ca dioxidul de carbon care
provine din industrie, centrale electrice ;i
automobile, se stratifica in atmosfera. Ele
impiedica raspandirea caldurii emise de
PimAnt in spatiu, provocAnd o incalzire
usoara dar constanta a PAmAntului, fenomen
cunoscut sub numele de efect de sera.
 DEsj.*-T=*U.S*lufu*?w;

Ploaia cade
peste munti

--:
\o
o'a
ii\
Apa se adund gi
'%-;fr

,';;.';::"-,
un de;ert Y Apa se scurge
a, sib desert

Apn DrN De5enr

- { Oazaeste o regiune din degert in

s -
care se gisegte apa, adunati in vai ale
[erenului, sipate de vint. Apa provine
din furtunile care se dezlintuie in
desert sau de la ploaia care cade
in muntii apropiali. Apa de ploaie
\---l' pitrunde in profunzime prin roci
si se aduni in oaze.
-G
fl{ryr:-:**-**
Duna transversald Fi- \.

este dispusd orizontal -

pe directia vAntu,lui EFt*"f* rtes'

ffiGF' Finffreff fuh--
er- i{

kqr-<-
{.i ."r_
i-r
*d"r -,

utI
i&lr,
+
'^
fS' I
--::i

t-*
\Ii

Duna stelard are diverse creste--\-h-

care se intAlnesc intr-un wnct \**
./ \'4\
n" k
Dunele sunt acumuldii'%,""
mari de nisip transportat
de vAnt fu ----:t=:*:::.-:#
n q6ourA gr DEscoPERA
pp. 32-33
MAMTFERELE:
i PLANT_ELEI pp.32, 42

-t-.Hza este o regiune depresionard

in care s-a adunat apa, care permite
cre5terea vegetatiei

dF5,3'*
 Pmruern PAvtArur

De$erturile Dnrr UTUITOARE

&D"r"rturile sunt locuri aride, ?n care * Deserturil,e acoperi
circa o treime din
ploui foarte rar. in majoritatea zonetor suprafata Pimintului.
degertice este foarte cald ziua gi foarte
frig noaptea; in altele este mereu frig. * Cete mai inatte dune de
nisip din tume se gisesc in
Uneori, de;erturile au un sol nisipos, Degertut Sahara 9i ajung
dar in majoritate sunt acoperite de ta /'65 m.

pietre, prundig 9i roci golati. Pufine >t in degertul Atacama

plante supravie{uiesc pe solul arid din lAmerica de Sudl nu a
plouat de 400 ani.
degert. Rocile, sub acfiunea vintului
gi a ploii, sunt erodate in forme ciudate.

Rocile care seamdnd cu nigte

ciuperci se formeazd, atunci cAnd
vAntul sufla nisipul de la baza,
erod1nd si lasAnd o coloana
subtire de roca
Uedul este valea uscatd a unui
rAu, sapata de in u,ndatii
cauzate de rarele furtuni

tt\

Familie din degertul Gobi (Asia)

*'
SuPRAVTETUTREA iN Desrnl
Degertul Cobi din Asia Centrali are ierni *'
foarte geroase, cu temperaturi care scad PETSAJELE DrN De5rnr
pani la -40' C. Chiar si vara, dupa zilele Duna mobild, in De;erturile sunt locuri in majoritate
cilduroase, urmeazi nopti friguroase. in formd de semiluna, stdncoase, cu forme ciudate sApate in
desert, ploaia este atat de rara, incAt
se numette barcand roci de nisipul suflat de vint. Tot din
plantele si animalele s-au adaptat la
/ cauza actiunii vAntului se pot forma
supravietuirea cu putina apa. ln medie,
" acumuliri de nisip (dune). Citeodata,
se dezlantuie furtuni, iar ploaia violentl
in desertul Cobi cad 25 de centimetri de
ploaie pe an. T sapd rapid vai si erodeazi roca mai
Peisaj din degert moale.
s24l' dq{1*
 Balti g
deapi '.F-

ln pampasul din America de Sud Dnrr UturToARE

triiesc multe animale

f Pnnnpns 5r Pnrnrr
>t in [ume existi circa
10.000 de specii de iarb5.

* BamUusut spinos din lndia ;lfn

Mai umede si temperate, pampasul sud-
american gi preria din America de Nord au cregte p6ni ta 37 mi este cea
iarba inaltA si verde. Pampasul adaposteste maiinalti iarbi din [ume.
multe specii de mamifere precum iepurele
de Patagonia, si de pisari mAncatoare de
seminte, precum nandu. in pampas traiesc
5i termitele, care construiesc cuiburile in
: musuroaie inalte.

,f
f
\

* t iF-l
rdbr Yl7/, d f ilncendiu intr-o prerie din Dakota

Animalele mai mari,

ca girafele, se hrdnesc cu
frunzele rare ale copacilor
f.
de Nord (Statele Unite)

PnrRu iN F[cAnl
'91 !
si ale arbustilor si beau apa in timpul anotimpului secetos, in prerii
Micile animale din din balti izbucnesc deseori incendii cauzate de
savand se refugiazd fulgere sau chiar de om. Copacii tineri
sub pamAnt si arbustii sunt distrusi, impiedicand
dezvoltarea pidurilor. Dupa un incendiu,
iarba cre5te insi mai verde si mai grasa.

t-
I ,A cAUTA $t DESCOPERA
+ w
Vv
MAMIFERELE: pp. 40-41

't\r\,il\'rj \o,5
)d/N)V
$'t N*'/'I;,$#i \./ VI, |
 Puruern PAruArur

Preriile
&Pr.riite sunt zone intinse
de pimAnt, slab inclinate gi utor
denivelate, acoperite de iarbi,
cu putini copaci 9i cu o fauni
bogati. larba cregte bine in aceste
spafii deschise, in ciuda vAntului, Animalele pasc in stepa asiatici
a secetei gi a animalelor care pasc.
Preriile, in care cresc diverse tipuri
de iarbi, iau numele de savani,
e'STTPELE
Preriile temperate gi uscate din Asia Centrala
stepi sau pampds, in funcfie de sidin Europa de Est se numesc stepe. Aici,
vara temperatura ajunge la +30'C, iar iarna. _
regiunea de pe glob in care se afli. coboara pana la -30'C. C, decenii in urmi,
-n

hoarde de cai silbatici pigteau tufele joase de

il
iarba din stepi. Astizi, agricultorii cultiva aici
cereale si lasa oile sa pasca.
y ,

l,t
\
Crcrul VrETrr
:.
.!;
in prerii nu se face risipd de mdncare. in
savana
,\ u!C

africand, de exemplu, iarba este mdncatd de cdtre lt *

ierbivore, care sunt, la rdndul lor, prada
carnivorelor. Resturile ierbi vorelor sunt
't
,,curd!ate" de mAncdtorii de stArvuri. Ceea ce
rdm6ne este eliminat de insecte qi bacterii, iar Solul savanei
substantele nutritive revin in pdmdnt.
africane
4. lnsectele si
bacteriile elimind
resturile animale,
restituind soLului
substanlele
1. Zebra mdnAncd
iarba care conline
substanle nutritive
continute de sol
f' Snvnrun
nutritive Preriile din Africa

& tropicala se numesc savane.

Clima este calda tot anul, dar
exista anotimpuri uscate ;i umede.
3. CorpuL hienei\ \ larba savanei poate fi inalta (pAna la
devine hrand pentru 2. Zebra devine
aLte animale hrand pentru
4 metri si jumatate) sau joasi (circa
animalele 30 cm). Animalele, ca antilopele gnu
carnivore,
si girafele, se deplaseazi prin savani, v\
ca hiena
in ciutarea apei.
 Puruern PAuArur

Padurile
&Ptourile sunt zone cu mutti
arbori. Existi trei tipuri de piduri:
umede, de foioase gi de conifere.
Pedurile oferi hrani ;i protecfie
plantelor gi animalelor. Ridicinile
copacilor fixeazi solul, iar frunzele
produc oxig€fl, de care au nevoie
toate fiinfele. Dar omul taie copacii
pentru lemn ti elibereazd, terenul Aonprnrr l-n Fnrc
pentru a-l cultiva ti pentru a construi. Padurile de conifere cresc in zonele
reci din lume, cum sunt regiunile
nordice ale Asiei, Europei si Americii

a, de Nord. Coniferele au fructe in

forma de con, care contin numeroase
seminte, si frunze aseminitoare
Utrtor Cnrsc PAoURTLE Viafa intr-o
Tipurile de pidure cresc in functie acelor care rezisti tot timpul anului.
pidure de
Aceste plante mereu verzi
de clima. Padurile umede cresc in conifere
regiunile calde, la altitudine redusi sau supravietuiesc foarte bine
la baza muntilor, in fasia cuprinsi intre iernilor lungi, cu multa zapadi.
tropice. Padurile de foioase cresc in
zonele cu climi temperati caldi, in timp
ce padurile de conifere se afli in zonele
& ;"{
cu climi mai rece. Exista insa si zone mult t

prea reci pentru ca acolo sd creasci

plante.
f Copncr Prrurnu To
\;"'\
AnonMPURtLE
Pidurile de foioase cresc in regiunile
q
Limita vegetatiei arborescente
supuse schimbdrilor climatice de sezon, "e.brige-
cum este zona Chinei, Japoniei, a
Europei 5i a Americii de Sud. Foioasele
isi pierd frunzele toamna sau inaintea
anotimpului uscat; astfel supravietuiesc
frigului si secetei.
Pdduri

Baza
muntelui Viata intr-o
pidure de
ttdurile si clima foioase
48{L
 SA AlurAnn PArvrAturuL

f
VAntul transportd
norii in alt loc
Gazele nocive
Plonrn AcroA ajung in nori Ploaia acidd
cade din nori
Anumite gaze nocive, emise de \ \
automobile sau din industrie, :.t:+d&#
precum bioxidul de sulf si oxizii de azot,
se amesteci cu norii si fac ca ploaia si fie
mai acida decAt este normal. Ploaia acida
dauneaza animalelor si plantelor
si distruge piatra cu care sunt
construite cladirile. Daca poluarea
s-ar diminua, ploile acide ar .:_. -
-'-'
inceta. !

Ploaia acidi polueazi fluvii gi lacuri

Cum este replantati o pidure

W7 a,VrcHr PcNTRU Nou

Pentru a-;i procura lemn sau pentru a avea
noi terenuri cultivabile sau pentru a construi
orase, oamenii distrug multe paduri. in
anumite cazuri, in locul copacilor doborAti
sunt plantati arbori noi. Padurile sunt

c
'RrcrCLAREA
HArtia, sticla, metalul, stofa si
importante pentru ci influenteaza clima,
protejeazi solul si oferi hrana, oxigen si
refugiu plantelor si animalelor.

plasticul p9t fi reciclate si

refolosite. ln afara de reducerea
productiei de noi materiale, acest
Dnrr UTUITOARE
lucru previne acumularea de * Oin cauza efectului de ser5, se
deSeuri care distrug cdmpiile si pretimini o cregtere a nivetutui mirii
polueazi apa, aerul si solul. cu 15-46 cm in urmitorii 50 ani.

q MARTLE INVENJu: pp. 54-55 /

- PLANTELE: pp.50-51
Degeurile pot fi
impi(ite dupi tipurile
de materiale de reciclat

!rss

Gtosar de cuvinte-eheie
Alizee: vdnturi care sufla
direct spre Ecuator, in zona
intertrop icala.
Atmosferi: gazu I care
inconjoard o stea, o planetd
sau o lund.
Cirrus: nori inalti, subtiri
5i cu moturi, formati din
cristale de gheata.
Climi: totalul conditiilor
atmosferice care
caracterizeazd un loc pentru
o lunga perioadi de timp.
Continent: fiecare din cele
5apte zone principale in care
este im partit pamAntu I . unor gaze.
Continentele sunt: Asia,
Oceania, America de Nord,
America de Sud, Europa,
Africa 5i Antarctica.
Curent: masd de aer sau
de apa care se migcd intr-o
anumitd directie.
Cumulus: nori albi ;i moi care
inseamna de obicei timp frumos.
'u*
Pmruern PAuArur
Cumulonimbus: nori enormi
de furtuni care aduc ploaie
violentd, tunete si fulgere.
Cutremur: zguduire a
solului cauzata de emiterea
nea5teptatd a energiei
acumulate in roca de
su b suprafata terestrd.
Delta: arealul in care se
depun aluviunile aduse
de un fluviu care se varsd
intr-o mare sau intr-un lac.
Efectul de seri:
incalzirea gradatd a
atmosferei terestre,
datorati acumularii
Emisferi: jumdtatea
superioard sau inferioard
a globului pimAntesc.
Ecuator: lin ie imaginari
care inconjoard Pdmantul
impartindu-l in doua
jumatati egale.
Eroziune: d istrugere gradati
sau miscare a rocii si a solului
din cauza ape i , a vAntu lu i sau
a ghetii.
Falie: fracturd a rocii in
suprafata terestrd.
Fosili: resturi de plantd sau
animal conservat in piatra.
Front: schimbare
meteorologica ce are loc
cand doud mase de aer,
unul cald si unul rece se
ciocnesc.
Gheizer: apd calda (sau
vapori) care ta;negte din
izvoarele calde subterane.
Ghefar: riu de gheat5., care se
miSca incet spre aval.
Gravitafie: fo(d care impinge
orice obiect cdtre centrul unei
stele, al unei planete sau al
unei luni.
Lavi: rocd topita si
incandescenti care erupe
dintr-un vulcan 5i apoi se
ricegte ;i se solidifica la
su prafata Pimintu lu i.
Magmi: roci topita si
incandescenti prezenta in
mantaua Pamantu lu i, care iese
la suprafata prin vulcani.
Manta: imbricimintea
stAncoasd a unei planete,
cum este PamAntul, pe care
se sprijind scoarta.
Mineral: substanta fara
viatd care se afld in scoarta
terestrd. Anumite minerale
sunt extrase si folosite pentru
prod ucerea altor materiale.
Muson: vAnt care sufla din
d iverse d irectii in perioade
diferite ale anului.
Moreni: acumulare de
bucdti de rocd erodate si
transportate de un ghetar.
Nucleu: partea centrali
a PamAntu lu i .
Are doui strate: cel interior,
format din metale solide si
cel exterior, format din
metale lichide.
Oazi: loc d in desert d in
jurul unui izvor sau al unui
ochi de apd; de obicei este
ape suficienta pentru a
asigu ra su pravietu i rea
vegetatiei.
Permafrost: stratul de sol
din regiunile polare, care
rdmAne inghetat tot anul.
Ploaie acidi: ploaie care,
amestecatd cu gazele prezente
in aer, devine ddundtoare
pentru natu ra 5i med iu I
in co nju rdto r.
Roci vulcanici: rocd ce se
formeaza cAnd magma sau
lava se rice5te 5i se solid ifica.
Roci metamorfici: roci
imentare
vu lcan ice sau sed
transformate d in cau za cdld u rii
ti a presiunii.
Roci sedimentari: rocd
se formeazd prin acumularea
si compactarea stratelor de
sed i mente.
Scoar.ti: partea exte rioard
a PamAntu lu i.
Sediment: fragmente mici
de rocd gi resturi de vietu itoar:
transportate de api.
Stratus: nori cenutii si farA
formd care cauzeaza deseori
perioade lungi de ploaie fina
Strat de ozon: patura de ga-
(ozon) din atmosfera terestrl
care absoarbe rad iatiile
u ltraviolete ddunatoare ale
Soarelu i.
Tundri: zond degertica a
regiunilor reci cu sol inghe'.a:
;i acoperit de gheata in me.r::
parte a anului.
Uragan: furtuni tropicala
violentd, care se formeaza
deasupra mirilor calde si in
apropierea, dar nu exact
deasupra Ecuatorului.
ce
57