Hotărâri de guvern, Acte departamentale, Tratate

internaționale ce reglementează activitatea turismului

în Republica Moldova.
Potrivit art.2 al Legii 352/2006, turismul reprezintă un ansamblu de
relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în
orice loc, altul decât locul lor de reşedinţă, pe o perioadă mai mică de un
an şi în alt scop decât desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul
vizitat. Ca o categorie economică, turismul este tratat,potrivit alin.(1)
art.4 al Legii 352/2006, ca unul dintre domeniile prioritare ale economiei
naţionale în care statul sprijină turismul prin mecanisme economice şi
prin acţiuni de amenajare şi protecţie a patrimoniului turistic, în
conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative, prin crearea de
condiţii pentru dezvolarea durabilă a turismului.
Prezentarea succintă a hotărârilor de guvern ce reglementează
industria turismului în Moldova.
 Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020”.
1. În anul 2003, în scopul stabilirii politicii statului în domeniul
turismului, a fost elaborată Strategia de dezvoltare durabilă a
turismului în Republica Moldova în anii 2003 – 2015, aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003.
Documentul a expus detaliat situaţia, la acel moment, privind
potenţialul turistic existent în ţară, evoluţia domeniului în anii
1995 – 2002 şi a trasat direcţiile prioritare de dezvoltare a
turismului pînă în anul 2015.
2. În anul 2011, în urma evaluării implementării Strategiei
menţionate, Agenţia Turismului a iniţiat procesul de revizuire a
acesteia. Iniţial, s-a propus actualizarea Strategiei existente şi
elaborarea, în baza Strategiei actualizate, a unui plan de acţiuni
pentru anii 2012 – 2015. Dar, deoarece propunerile înaintate pentru
actualizare vizau mai mult de jumătate din conţinutul Strategiei,
conform cerinţelor de elaborare a documentelor de politici publice,
era necesar de elaborat un document nou. Astfel a fost luată
decizia de a elabora o nouă Strategie de dezvoltare a turismului.
3. Totodată, este de menţionat că, prin Hotărîrea Guvernului nr.
796 din 25 octombrie 2012, Strategia de dezvoltare durabilă a
turismului în Republica Moldova în anii 2003 – 2015 a fost
abrogată, respectiv, la moment, nu există o strategie (concepţie) a
statului cu privire la dezvoltarea domeniului turismului.
4. În scopul elaborării Strategiei de dezvoltare a turismului
„Turism 2020” (în continuare – Strategie) Agenţia Turismului a
constituit un Grup de lucru format din reprezentanţi ai autorităţilor
publice, ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile, a fost colectată
şi examinată informaţia cu privire la situaţia din domeniu, a fost
supusă analizei evoluţia domeniului turismului în anii 2009 –
2012. În acest scop, a fost colectată de la autorităţile publice
centrale, analizată şi generalizată informaţia privind implementarea
Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica
Moldova în anii 2003 – 2015. A fost examinată situaţia din
teritoriu în baza informaţiei prezentate de autorităţile administraţiei
publice locale de nivelul al doilea. A fost consultată societatea
civilă, prin atragerea experţilor din domeniu, cu suportul cărora
Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova a elaborat
studiul Analiza diagnostic a sectorului turistic din Republica
Moldova. Cu suportul proiectului Creşterea Competitivităţii şi
Dezvoltarea Întreprinderilor II al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare
Internaţională (proiectul CEED II al USAID) au fost realizate un
şir de activităţi care au dat posibilitate de a consulta opiniile şi
recomandările companiilor turistice, administratorilor de atracţii
turistice, turoperatorilor şi mass-mediei de peste hotare,
vizitatorilor Republicii Moldova.
5. Examinarea situaţiei în domeniu şi consultările efectuate au dat
posibilitate de a menţiona realizările, constata tendinţele, evidenţia
problemele şi a propune prioritizarea unor direcţii de dezvoltare a
domeniului pentru anii 2014 – 2020. Pentru difuzarea informaţiilor
generalizatoare şi consultarea opiniei agenţilor economici au fost
expediate scrisori în cca 500 adrese electronice ale turoperatorilor,
agenţiilor de turism şi structurilor de cazare. Rezultatele evaluării
situaţiei şi consultărilor au stat la baza elaborării prezentei
Strategii.
 6. Implementarea prezentei Strategii cuprinde anii 2014 – 2020 şi
este divizată în trei etape: I etapă, anii 2014 – 2016, etapa a II-a,
anii 2017 – 2018 şi etapa a III-a, anii 2019 – 2020.
 Regulamentului privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în
eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întîrzierii
prelungite a zborurilor.
Regulamentul privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în
eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întîrzierii
prelungite a zborurilor (în continuare – Regulament) transpune
parţial prevederile Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004 de
stabilire a unor norme comune în materie de compensare şi de
asistenţă a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi
anulării sau întîrzierii prelungite a zborurilor şi de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 295/91, publicat în Jurnalul Oficial al
UE seria L nr. 46/1 din 17 februarie 2004.
 H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi
criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu
funcţiuni de cazare şi de servire a mesei, nr. 643 din 27.05.2003.
1. Se aprobă:
Normele metodologice de clasificare a structurilor de primire
turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei, conform
anexei nr.1;
Criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu
funcţiuni de cazare, conform anexei nr.2;
Criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu
funcţiuni de servire a mesei, conform anexei nr.3.
2. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de
servire a mesei sînt obligate să solicite de la Agenţia Turismului
act de clasificare. Se interzice activitatea structurilor neclasificate.
3. Autorităţile administraţiei publice locale vor prezenta, în termen
de o lună, la Departamentul Dezvoltarea Turismului o informaţie
detaliată şi lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de
cazare şi de servire a mesei, existente la data intrării în vigoare a
prezentei hotărîri, conform anexei nr.5.
 5. Ministerele şi departamentele vor modifica şi completa, în
termen de două luni, actele normative departamentale, pentru a le
aduce în concordanţă cu prevederile prezentei hotărîri.
 Hotărîre cu privire la introducerea contractului turistic, voucherului
turistic și a fișei de evidență statistică a circulației turiștilor la
frontiera RM nr. 1470 din 27.12.2001 .
1. Se aprobă conform anexelor nr.1, 2 şi 3 modelele contractului
turistic, voucherului turistic şi al fişei de evidenţă statistică a
circulaţiei turiştilor la frontiera Republicii Moldova şi se introduc
în aplicare de la 1 aprilie 2002.
2. Se stabileşte că, începînd cu data de 1 aprilie 2002, modelul
contractului turistic şi voucherului turistic, ca parte integrantă a
acestuia, se aplică la încheierea contractelor privind prestarea de
servicii turistice între agentul economic – posesor de licenţă de
turism şi beneficiarul serviciilor turistice, atît la turismul intern, cît
şi la turismul internaţional.
3. În termen de o lună, Departamentul Dezvoltarea Turismului:
în comun cu Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor,
Departamentul Vamal, Departamentul Trupelor de Grăniceri şi
Departamentul Statistică şi Sociologie, va elabora şi va prezenta
Guvernului spre aprobare regulamentul cu privire la evidenţa
circulaţiei turiştilor la punctele de trecere a frontierei de stat;
va elabora şi va aproba în modul stabilit actul departamental cu
privire la aplicarea voucherului turistic.
4. Agenţii economici titulari ai licenţelor de turism sînt obligaţi:
a) să tipărească tipizatele voucherelor turistice la Întreprinderea de
Stat Editura de Imprimate "Statistica";
b) să înregistreze tipizatele voucherelor turistice, după editare, la
Departamentul Dezvoltarea Turismului;
c) să prezinte Departamentului Dezvoltarea Turismului dări de
seamă lunare privind utilizarea voucherelor turistice, conform
legislaţiei în vigoare.
5. Ministerul Afacerilor Externe va informa ambasadele acreditate
în şi pentru Republica Moldova despre introducerea în aplicare a
voucherului turistic şi va solicita perfectarea vizelor turistice
 pentru cetăţenii Republicii Moldova doar la prezentarea
voucherelor în cauză.
6. Din data introducerii în aplicare a voucherului turistic:
Ministerul Afacerilor Interne va include voucherul turistic în lista
documentelor obligatorii la verificarea mijloacelor de transport în
cazul cînd vehiculele respective transportă turişti;
Ministerul Învăţămîntului nu va autoriza grupurile de elevi-turişti
fără prezentarea voucherelor turistice, atît la turismul intern, cît şi
la turismul internaţional. Excepţie constituie grupurile de elevi care
pleacă peste hotare (conform unor invitaţii oficiale pentru a
participa la festivaluri, concursuri, competiţii etc.) în cazul în care
organizatorii îşi asumă cheltuielile de sejur.
7. Se stabileşte că evidenţa circulaţiei turistice se efectuează prin
înregistrarea:
a) pentru turismul organizat:
a voucherului turistic;
a copiei de pe bonul de plată pentru serviciile prestate de către
partenerii din străinătate;
a poliţei de asigurare a turistului;
b) pentru turismul de amatori – a fişei de evidenţă statistică a
circulaţiei turiştilor la frontiera Republicii Moldova.
8. Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.294
din 17 martie 1998 "Cu privire la executarea Decretului
Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie
1997" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.30-33),
cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu
punctul 11, avînd următorul cuprins:
"11. Formularul de strictă evidenţă al Agenţiei Naţionale de
Turism:
VT – voucher turistic".
 Hotărîrea Guvernului nr. 483 din 14.06.2010 cu privire la
aprobarea componenţei nominale a Colegiului Agenţiei Turismului
( Monitorul Oficial nr.100-102/559 din 18.06.2010)
1. Se aprobă componenţa nominală a Colegiului Agenţiei
Turismului, conform anexei.
 2. Se stabileşte că, în caz de eliberare a membrilor Colegiului din
funcţiile publice deţinute, atribuţiile lor în cadrul acestuia vor fi
exercitate de persoanele nou-desemnate în posturile respective,
fără emiterea unei noi hotărîri de Guvern.
 H O T Ă R Î R E pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Turismului, a structurii şi
efectivului-limită ale acesteia nr. 851 din 21.12.2009
1. Se aprobă:
Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Turismului, conform anexei nr.1;
structura aparatului central al Agenţiei Turismului, conform anexei
nr.2;
lista instituţiilor subordonate şi a societăţilor pe acţiuni în care
pachetul de acţiuni ale statului este administrat de Agenţia
Turismului, conform anexei nr.3.
2. Se stabileşte efectivul-limită al aparatului central al Agenţiei
Turismului în număr de 22 unităţi, cu un fond anual de retribuire a
muncii conform legislaţiei în vigoare.
3. Se dizolvă, în modul stabilit, Agenţia pentru administrarea
zonelor turistice naţionale. Agenţia Turismului va asigura
derularea procesului de dizolvare a unităţii de drept menţionate.
4. Se abrogă:
Hotărîrea Guvernului nr.356 din 3 aprilie 2007 "Cu privire la
crearea Agenţiei pentru administrarea zonelor turistice naţionale"
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.47-49,
art.375);
Hotărîrea Guvernului nr.152 din 14 februarie 2008 "Cu privire la
aprobarea Regulamentului Agenţiei pentru administrarea zonelor
turistice naţionale" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2008, nr.40-41, art.230).
 H O T Ă R Î R E cu privire la constituirea Rezervaţiei cultural-
naturale “Orheiul Vechi”
1. Se acceptă propunerea Ministerului Culturii şi Turismului
privind constituirea, prin reorganizarea Complexului muzeal
“Orheiul Vechi”, a instituţiei publice “Rezervaţia cultural-naturală
“Orheiul Vechi”.
 2. Se aprobă:
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Rezervaţiei cultural-
naturale “Orheiul Vechi”, conform anexei nr.1;
Planul hotarelor şi al Zonei de protecţie ale Rezervaţiei cultural-
naturale “Orheiul Vechi”, conform anexei nr.2;
Catalogul coordonatelor punctelor de hotar ale Rezervaţiei
cultural-naturale “Orheiul Vechi” şi ale Zonei de protecţie a
Rezervaţiei, conform anexei nr.3.
3. Salarizarea personalului Rezervaţiei cultural-naturale “”Orheiul
Vechi” se va efectua conform Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13
aprilie 2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului
din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice” şi Hotărîrii
Guvernului nr.47 din 12 ianuarie 2007 “Cu privire la salarizarea
angajaţilor organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi
inovării finanţate de la bugetul de stat”.
4. Implementarea prevederilor prezentei hotărîri se va efectua în
limita disponibilităţilor financiare ale organelor responsabile.
5. Ministerul Culturii şi Turismului, în termen de 3 luni, va elabora
şi va prezenta Guvernului spre examinare Strategia de dezvoltare a
Rezervaţiei cultural-naturale “Orheiul Vechi”, Planul de
management şi Strategia privind valorificarea turistică a
Rezervaţiei, Planul de urbanism şi de amenajare a teritoriului
Rezervaţiei şi Regulamentul de zonare funcţională internă cu regim
diferenţiat de protecţie a componentelor Rezervaţiei.
 H O T Ă R Î R E cu privire la impulsionarea dezvoltării turismului
în mediul rural nr. 979 din 12.08.2008
1. Se instituie Consiliul republican pentru promovarea turismului
rural şi se aprobă:
componenţa nominală a Consiliului republican pentru promovarea
turismului rural, conform anexei nr.1;
Regulamentul Consiliului republican pentru promovarea turismului
rural, conform anexei nr.2.
2. Se stabileşte că, în caz de eliberare a membrilor Consiliului din
posturile deţinute, atribuţiile lor în cadrul Consiliului vor fi
executate de persoanele nou-desemnate în aceste posturi, fără
emiterea unei noi hotărîri de Guvern.
 3. Consiliul, în termen de o lună, va elabora, coordona cu
instituţiile de resort şi aproba Planul de acţiuni privind dezvoltarea
turismului rural.
4. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale de
ambele niveluri:
să întreprindă acţiuni suplimentare pentru dezvoltarea
infrastructurii turismului rural, în corespundere cu obiectivele
Programului Naţional “Satul Moldovenesc” (2005-2015), aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.242 din 1 martie 2005 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 17 mai 2005);
să prezinte semestrial Ministerului Culturii şi Turismului, pînă la
data de 15 a lunii ce urmează după semestrul gestionar, informaţia
privind dezvoltarea turismului rural.
5. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura,
în limitele competenţelor atribuite, realizarea Planului de acţiuni
privind dezvoltarea turismului rural.
6. Ministerele vizate vor prezenta, pînă la data de 15 a lunii ce
urmează după semestrul gestionar, Ministerului Culturii şi
Turismului informaţia despre realizarea Planului de acţiuni privind
dezvoltarea turismului rural. Ministerul Culturii şi Turismului, la
rîndul său, va prezenta Guvernului raportul generalizat pînă la data
de 25 a lunii ce urmează după încheierea semestrului.
7. Implementarea Planului de acţiuni privind dezvoltarea
turismului rural va fi asigurată din contul şi în limita alocaţiilor
prevăzute în bugetele instituţiilor de resort, precum şi a mijloacelor
provenite din alte surse, conform actelor normative în vigoare.
8. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina
Ministerului Culturii şi Turismului.
 H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare
durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 nr.
1065 din 02.09.2003
1. Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în
Republica Moldova în anii 2003-2015 (se anexează).
2. Departamentul Dezvoltarea Turismului va întreprinde măsurile
de rigoare în vederea îndeplinirii şi monitorizării activităţilor
prevăzute în strategia nominalizată.
 3. Se stabileşte că instituţiile responsabile de realizarea strategiei
menţionate vor prezenta Guvernului, în termen de o lună, valoarea
estimativă a acţiunilor prevăzute la pct.6 al Strategiei.
4. Ministerele şi departamentele, autorităţile administraţiei publice
locale (consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, Consiliul
Executiv al U.T.A. Găgăuzia) vor informa semestrial Guvernul
despre realizarea măsurilor prevăzute în numita strategie la
compartimentele ce ţin de competenţele lor.
5. Controlul asupra realizării prevederilor prezentei hotărîri se
pune în sarcina ministrului economiei.
 H O T Ă R Î R E cu privire la ameliorarea situaţiei din industria
turismului nr. 74 din 28.01.2002
1. Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi
Securitate, Serviciul de Stat Migraţiune, în termen de 20 zile, vor
efectua controlul asupra implicării fiecărui agent economic – titular
al licenţei de turism în traficul ilicit de fiinţe umane avînd ca
motivaţie turismul emitent şi vor prezenta avizul respectiv Agenţiei
Naţionale de Turism.
2. Ministerul Afacerilor Externe, prin canale diplomatice, va
solicita asistenţă de la statele străine în vederea prezentării unor
informaţii asupra implicării agenţilor economici din Republica
Moldova în traficul ilicit de fiinţe umane, precum şi vizînd
încălcarea regimului de vize de către cetăţenii Republicii Moldova,
plecaţi în străinătate prin intermediul companiilor turistice,
prezentînd, în termen de 20 zile, informaţia respectivă Agenţiei
Naţionale de Turism.
3. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pe parcursul semestrului I
al anului 2002, va efectua un control privind respectarea legislaţiei
fiscale de către agenţii economici – titulari ai licenţei de turism.
4. Agenţia Naţională de turism:
va prezenta, în termen de 5 zile, instituţiilor nominalizate mai sus,
extrase din Registrul turismului privind agenţii economici – titulari
ai licenţei de turism;
va efectua, în termen de 20 zile, controlul privind corespunderea
activităţii agenţilor economici – titulari ai licenţei de turism
prevederilor legislaţiei în vigoare ce ţine de domeniu;
 va generaliza, în termen de pînă la 1 martie 2002, informaţia
prezentată de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de
Informaţii şi Securitate, Serviciul de Stat Migraţiune şi va
suspenda sau va retrage licenţele agenţilor economici implicaţi în
traficul ilicit de fiinţe umane.
5. Camera de licenţiere va asigura includerea în proiectul
regulamentului privind modul de acordare a licenţelor următoarele
condiţii pentru activitatea agenţilor economici din industria
turismului:
atragerea turiştilor străini în Republica Moldova (cel puţin 50
persoane anual);
elaborarea şi finanţarea unei rute turistice interne;
participarea financiară la constituirea Fondului special pentru
promovarea şi dezvoltarea turismului (conform art.10(4,b) din
Legea turismului);
asigurarea unei cifre de afaceri anuale:
pentru turismul intern – cel puţin 30 mii lei;
pentru turismul internaţional – cel puţin 100 mii lei.
6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina
dlui Andrei Cucu, viceprim-ministru, ministrul economiei al
Republicii Moldova.
 H O T Ă R Î R E pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
Registrul turismului nr. 615 din 11.07.2001
1. Se instituie Registrul turismului. Funcţia de deţinător al
registrului nominalizat este exercitată de Departamentul
Dezvoltarea Turismului.
2. Se aprobă Regulamentul cu privire la Registrul turismului (se
anexează).
3. Agenţia Naţională de Turism, în comun cu Ministerul
Economiei, Ministerul Culturii, Ministerul Ecologiei,
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii, Academia de Ştiinţe a
Moldovei, Departamentul Standardizare şi Metrologie,
Departamentul Privatizării, Departamentul Statistică şi Sociologie,
vor elabora, în termen de două luni, normele metodologice de
atestare a patrimoniului turistic.
 Enumerarea Tratatelor internaţionale la care Moldova se
conformează
Consecinţele globale ale integrării turistice europene se reflectă în
promovarea pe piaţa mondială a turismului a unei oferte europene
unice, adresate unei clientele internaţionale. Sistemele globale de
rezervare, atât pentru industria hotelieră, cât şi cele aplicate în
transportul aerian, accentuează caracterul integraţionist al ofertei
europene faţă de cererea externă.
Una din premisele principale ale integrării internaţionale prin
turism este libera circulaţie a oamenilor.
Capacitatea şi dreptul de liberă circulaţie în Europa au fost
afirmate la Conferinţa de la Helsinki (1975), ca mai apoi să fie
întreprinse măsuri concrete pentru micşorarea obstacolelor
formale, administrative şi voluntare. Acţiunile OECD şi OMT au
determinat eliminarea treptată a formalităţilor privind circulaţia
internaţională a persoanelor. Astfel, în 1984, prin Acordul de la
Fontainbleau şi ulterior prin articolul 8 al Actului Unic European,
au fost afirmate principiile suprimării frontierelor şi doleanţa de a
construi o Europă unică pentru europeni. Aceste acţiuni au facilitat
schimburile turistice în interiorul frontierelor Pieţei Comune, iar
punerea în circulaţie a monedei unice europene euro stimulează în
mod direct dezvoltarea economică şi financiară a industriei
turistice europene.
Libera circulaţie a persoanelor în contextul juridic internaţional
este definită prin următoarele dispoziţii:
- art. 13 § 2 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului;
- art. 12 §2 al Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi
politice;
- art.22 § 2 al Convenţiei americane cu privire la drepturile omului;
- art. 12 §2 al Cartei africane a drepturilor omului şi ale popoarelor.
Un rol important în promovarea principiilor de liberă circulaţie îi
revine cooperării politice. Experienţa Consiliului Europei a
demonstrat că colaborarea tehnică în domeniul controlului şi
promovării deplasării persoanelor şi elaborarea normelor juridice
este insuficientă fără cooperarea politică dintre state.
Există situaţii în care anumite obstacole frânează libera circulaţie.
De exemplu, mişcările migratorii şi prezenţa minorităţilor
naţionale, cererea de azil politic sau ieşirea de pe teritoriul naţional
a persoanelor arestate sau condamnate la pedepse importante,
plecarea cetăţenilor din ţările sărace la lucru în alte ţări sub
pretextul călătoriilor turistice.
În contextul soluţionării unor asemenea situaţii, se impune o
cooperare politică interstatală intensivă, pentru ca beneficierea de
dreptul la libera circulaţie a persoanelor în interiorul şi în afara
frontierei europene comune să nu fie problematică.
Cooperarea europeană în domeniul turismului este bazată pe
contribuţia adusă de turismul internaţional la dezvoltarea
înţelegerii reciproce dintre popoare, la o cunoaştere sporită a
realizărilor altor ţări în diferite domenii. Actul final al Conferinţei
pentru Securitate şi Cooperare în Europa din 1.08.1975 a
determinat obiectivele principale ale promovării turismului pe
continentul european şi condiţiile de cooperare şi integrare prin
turism, statele participante exprimându-şi intenţia de a încuraja
creşterea turismului atât pe baza individuală, cât şi colectivă,
punându-se accentul pe următoarele direcţii:
- îmbunătăţirea infrastructurii turistice;
- realizarea de proiecte turistice comune;
- efectuarea schimbului de informaţii, inclusiv de legi şi
reglementări adecvate, îmbunătăţirea statisticii pentru a putea fi
comparată mai uşor;
- înlesnirea activităţii agenţiilor străine de voiaj şi a companiilor
străine de transport de pasageri pentru promovarea turismului
internaţional;
- favorizarea turismului în afara sezonului de vârf;
- efectuarea schimbului de specialişti şi stagiari în domeniul
turismului;
- realizarea unor studii comune privind uniformizarea
clasificării hoteliere şi elaborarea itinerarelor turistice comune
(două sau mai multe ţări).
Acest document a determinat şi direcţiile de protecţie a
patrimoniului turistic european.
Republica Moldova a aderat la Actul european respectiv prin
Hotărârea Parlamentului nr. 707 din 10.09.91.
Prin Convenţia-Cadru Europeană referitoare la cooperarea
transfrontalieră a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale din
21.05.1980, Consiliul Europei a determinat importanţa pe care o
poate avea cooperarea autorităţilor teritoriale frontaliere în
problemele dezvoltării regionale, urbane şi rurale, protecţiei
mediului înconjurător, ameliorării infrastructurilor şi dezvoltării
turismului. Prin această convenţie statele-membre ale Consiliului
Europei se angajează să faciliteze şi să promoveze turismul dintre
autorităţile teritoriale, realizând proiecte comune. Acest document
a fost ratificat de Legislativul R.Moldova prin Hotărârea
Parlamentului nr.596 – XIV din 24.09.99.
În 1983, Consiliul Europei, prin Documentul final al Reuniunii de
la Madrid a reprezentanţilor statelor participante, abordează
problema facilitării contactelor dintre persoane, cooperarea şi
schimburile în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei, astfel
contribuind legal la creşterea numărului de călătorii în scop
personal, cultural, educaţional şi ştiinţific.
Republica Moldova a aderat la documentul respectiv prin
Hotărârea Parlamentului nr. 707-XII din 10.09.1991.
Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 21.11.1990, la care a
aderat şi Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 707 –XII din
10.09.1991, a determinat noile dimensiuni de dezvoltare şi
cooperare în Europa, chemând toate popoarele europene să se
reunească într-o Europă liberă pentru a soluţiona problemele
complexe prin acţiuni comune. Acest for a menţionat că libertatea
de mişcare şi de contacte dintre cetăţeni, precum şi libera circulaţie
a informaţiei şi ideilor sunt esenţiale pentru menţinerea şi
dezvoltarea societăţilor libere, iar intensificarea turismului şi a
călătoriilor contribuie la integrarea europeană.
Aderarea Republicii Moldova la principalele documente europene
creează premise favorabile pentru cooperarea în cadrul turismului
internaţional.
Extinderea cooperării europene pentru ţara noastră a fost susţinută
de Consiliul Europei prin semnarea Acordului de parteneriat şi
cooperare dintre comunităţile europene şi statele lor membre, pe de
o parte, şi Moldova, pe de altă parte, din 28.11.1994 (ratificat prin
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 627 – XIII din
3.11.1995), în care s-a pus accentul pe dezvoltarea unui sector de
servicii cu caracter de piaţă în R.Moldova. Consiliul de cooperare a
determinat direcţiile strategice privind susţinerea dezvoltării
economice prin iniţierea proiectelor comune în domeniul
transporturilor, standardelor şi evaluării gradului de conformitate;
ştiinţei şi tehnologiei; instruirii şi pregătirii cadrelor; agriculturii şi
sectorului agroindustrial; mediului înconjurător; dezvoltării
regionale; cooperării sociale; serviciilor financiare; informării şi
comunicării; cooperării în domeniul statisticii; protecţiei
consumatorilor şi dezvoltării turismului.
Cooperarea în domeniul turismului (art.69) prevede favorizarea
schimburilor turistice, asigurarea colaborării dintre organele
oficiale de turism, organizarea acţiunilor turistice comune,
asigurarea pregătirii cadrelor în vederea dezvoltării turismului în
Republica Moldova. Astfel, cooperarea economică europeană este
orientată să contribuie la procesul de reformă şi redresare
economică şi la dezvoltarea durabilă a R.Moldova.
Direcţiile integrării internaţionale a Republicii Moldova prin
turism, de asemenea, sunt stipulate de acordurile internaţionale
bilaterale şi multilaterale.
Acordul de colaborare în domeniul turismului al statelor CSI, la
care Moldova este parte (23.12.1993), a determinat prioritatea
cooperării turistice dintre state, conducându-se de Declaraţia de la
Manila privind turismul mondial (1980) şi de Declaraţia de la
Haga privind turismul (1989), precum şi de alte tratate şi acte
internaţionale. Prin prezentul Acord, Comunitatea Statelor
Independente consideră că colaborarea în domeniul turismului are
menirea de a facilita consolidarea înţelegerii reciproce dintre
popoare, a păcii civice şi a valorilor general-umane.
Colaborarea şi integrarea turistică a Republicii Moldova în cadrul
CSI se bazează pe realizarea mai multor acţiuni comune:
- cooperarea reciproc avantajoasă pe linia organizaţiilor turistice
guvernamentale, asociaţiilor, societăţilor, firmelor şi
întreprinderilor naţionale şi regionale;
- formarea spaţiului turistic unic prin unificarea actelor normativ-
juridice în domeniul turismului, introducerea sistemului unic
internaţional de clasificare a mijloacelor de cazare şi a serviciilor
turistice;
- elaborarea rutelor turistice comune atât pentru turismul organizat,
cât şi pentru turismul individual;
- simplificarea formalităţilor la trecerea frontierelor;
- colaborarea organelor de stat în problemele gestionării
turismului;
- elaborarea strategiei comune de dezvoltare a turismului;
- realizarea programelor interstatale de dezvoltare complexă a
industriei turismului şi iniţierea proiectelor comune de valorificare
a regiunilor turistice;
- susţinerea reciprocă în domeniul pregătirii cadrelor pentru turism;
- asigurarea schimbului de informaţie statistică în domeniul
turismului;
- acordarea ajutorului reciproc în domeniul colaborării
internaţionale în calitate de membri ai Organizaţiei Mondiale a
Turismului;
- realizarea decontărilor reciproce dintre organizaţiile turistice în
baza acordurilor bilaterale şi multilaterale.
Dinamica cooperării interguvernamentale a Republicii Moldova în
domeniul turismului a fost marcată prin semnarea următoarelor
acorduri bilaterale şi protocoale de colaborare:
- Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României
cu privire la călătoriile reciproce ale cetăţenilor – august 1991;
- Acord de colaborare în domeniul turismului, încheiat între
Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului al Republicii
Moldova şi Administraţia Naţională de Turism a Republicii
Populare Chineze (06.11.1992);
- Acord, încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul
Republicii Turcia privind colaborarea în domeniul turismului
(23.06.1993);
- Protocol între Compania de Stat „Moldova-Tur” din Republica
Moldova şi Ministerul Turismului din România (21.02.1995)
privind colaborarea în domeniul turismului;
- Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Uzbekistan privind colaborarea în domeniul turismului
(21.11.1995);
- Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Kârgâzstan privind colaborarea în domeniul turismului
(10.06.1996);
- Acord între Reprezentantul Guvernamental al Republicii
Moldova „Moldova-Tur” S.A. şi Ministerul Industriei, Comerţului
şi Turismului al Republicii Ungare privind colaborarea în
domeniul turismului (27.10.1997).
Prin Acordul de colaborare cu Republica Populară Chineză (1992)
s-au stabilit câteva direcţii principale de cooperare în turism:
- încurajarea dezvoltării activităţilor turistice prin agenţiile şi
organizaţiile de turism ale ambelor ţări;
- colaborarea organizaţiilor turistice în vederea stabilirii şi
renovării facilităţilor turistice;
- schimbul de informaţie prin intermediul departamentelor de
turism;
- schimbul de delegaţii oficiale în domeniul turismului.
Acordul de colaborare cu Republica Turcia (1993) determină 119
deja într-un mod mai desfăşurat condiţiile şi posibilităţile de
dezvoltare a relaţiilor bilaterale în domeniul turismului:
- facilitarea dezvoltării turismului sub diverse forme acceptate de
practica internaţională, inclusiv turism organizat în grup şi
individual, turism pentru tineret, turism balnear şi de tratament,
turism ştiinţific şi de afaceri, călătorii turistice în vederea
participării la expoziţii, târguri şi manifestări cultural-sportive;
- crearea condiţiilor necesare pentru încheierea şi realizarea
contractelor dintre organizaţiile turistice din ambele ţări privind
colaborarea reciprocă la elaborarea proiectelor de construcţie şi
modernizare a obiectivelor turistice, creare a infrastructurii
hoteliere, dezvoltare a sectorului de prestare a serviciilor turistice,
inclusiv de transport pentru turişti;
- realizarea schimbului de specialişti, grupe şi delegaţii de experţi
în domeniul turismului;
- organizarea expoziţiilor, târgurilor, congreselor, conferinţelor,
simpozioanelor şi seminarelor;
- efectuarea schimbului reciproc de studenţi la specialităţile
turistice în vederea studierii în instituţiile de învăţământ superior
din ambele ţări;
- acordarea reciprocă a posibilităţilor de specializare a cadrelor de
conducere şi specialiştilor din domeniul turismului, firmelor şi
organizaţiilor turistice, precum şi a lucrătorilor din hoteluri şi
restaurante;
- facilitarea reciprocă a deschiderii birourilor turistice de informaţii
la Chişinău şi Ankara;
- încurajarea simplificării formalităţilor controlului de frontieră
pentru turiştii din ambele ţări;
- promovarea reciprocă a materialelor informaţionale şi de reclamă
turistică.
Protocolul de colaborare în domeniul turismului cu România
(1995) asigură dezvoltarea relaţiilor turistice dintre ambele ţări prin
stabilirea unor direcţii strategice de cooperare şi integrare:
• efectuarea acţiunilor reciproce privind diversificarea
continuă a programelor turistice, inclusiv stabilirea de programe
comune, care să cuprindă trasee ce străbat teritoriile Republicii
Moldova şi României;
• favorizarea dezvoltării cooperării dintre societăţi comerciale şi
agenţi economici din Moldova şi România în domeniul turismului;
• constituirea societăţilor mixte, cu participarea agenţilor
economici din R.Moldova şi România;
• acordarea burselor pentru studii de specialitate de către
Ministerul Turismului din România;
• organizarea specializării profesionale în România a personalului
de conducere din agenţiile de turism, hoteluri şi restaurante din
Republica Moldova;
• sprijinirea organizării periodice pe bază de reciprocitate a unor
congrese, conferinţe, simpozioane şi seminare bilaterale pe
problemele turismului;
• promovarea programelor turistice combinate Republica Moldova
– România.
Organizarea pe bază de reciprocitate a acţiunilor de informare şi
promovare turistică, precum ar fi:
- expoziţii, târguri, conferinţe de presă;
- proiecţii de filme turistice;
- schimburi de ziarişti în domeniu;
- schimburi de materiale de reclamă şi informare turistică;
- schimburi de experienţă şi informaţii privind problemele
construcţiei, cercetărilor ştiinţifice în domeniul turismului,
participării la organizaţiile turistice internaţionale.
În cadrul acestui protocol Ministerul Turismului din România s-a
angajat, în cazuri de necesitate, să reprezinte Moldova în
organizaţiile turistice internaţionale la care România este membru.
Acordul bilateral dintre Republica Moldova şi Republica
Uzbekistan (1995) poartă un caracter general, dar poate servi ca un
punct de reper pentru extinderea colaborării turistice între aceste
două ţări.
Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul
Republicii Kârgâzstan (1996) privind colaborarea în domeniul
turismului a intrat în vigoare la 11 ianuarie 1998. Acest acord a
fost elaborat în baza recomandărilor Declaraţiei de la Haga privind
turismul (1989) şi determină următoarele direcţii de colaborare:
- dezvoltarea cooperării egale şi reciproc avantajoase în domeniul
turismului;
- simplificarea formalităţilor de frontieră şi vamale în conformitate
cu legislaţia din ambele ţări;
- efectuarea schimbului de informaţie din domeniul turismului,
inclusiv privind:
a) actele legislative şi alte acte normative care reglementează
schimbul turistic şi activitatea turistică;
b) situaţia pieţei turistice;
c) organizarea de expoziţii turistice şi alte activităţi de cooperare
turistică.
Acordul de colaborare în domeniul turismului dintre Republica
Moldova şi Republica Ungară (1997) creează premise juridice
pentru dezvoltarea şi extinderea relaţiilor bilaterale prin realizarea
diferitelor activităţi comune, cum ar fi:
- dezvoltarea diferitelor forme de turism;
- încheierea contractelor de colaborare dintre firmele şi
organizaţiile turistice privind proiectarea şi construcţia obiectivelor
turistice şi crearea infrastructurii hoteliere moderne;
- crearea întreprinderilor mixte în domeniul turismului;
- schimbul de specialişti, grupe şi delegaţii de experţi în domeniul
turismului;
- organizarea expoziţiilor comune, congreselor, conferinţelor şi
simpozioanelor;
- facilitarea deschiderii birourilor turistice de informaţii, respectiv
în Moldova şi Ungaria;
- asigurarea schimbului de informaţii în domeniul activităţilor de
turism în ambele ţări.
Activitatea de colaborare internaţională în turism se manifestă prin
participarea la activitatea organizaţiilor internaţionale
interguvernamentale (asociaţii, uniuni, societăţi etc.) privind
cooperarea în domeniul turismului, deşi participarea agenţilor
turistici din R.Moldova la activitatea organizaţiilor turistice
internaţionale nonguvernamentale rămâne limitată de insuficienţa
resurselor financiare.
Astfel, aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a
Turismului prin prezenţa reprezentantului guvernamental
„Moldova-Tur”, care în momentul aderării era o companie de stat
(octombrie 1993), a implicat necesitatea onorării unor cotizaţii de
membru care, practic, n-au fost plătite până în 2001 şi este
regretabil că datoria acumulată (peste 300 mii dolari SUA) a fost în
mod automat transferată Agenţiei Naţionale de Turism, creată în
2000. Menţionăm că, totuşi, în urma negocierilor cu OMT, s-a
reuşit o reducere esenţială a acestei datorii. Pentru ţara noastră
colaborarea în cadrul OMT a asigurat avantajul obţinerii unui
suport considerabil prin lansarea proiectului PNUD, realizat de
această organizaţie pentru Guvernul Republicii Moldova –
MOL/99/010 Dezvoltarea Durabilă a Turismului, planificat iniţial
pe un termen de doi ani (până în noiembrie 2002) şi prelungit până
în 2006. Proiectul PNUD are scopul creării unei baze ştiinţifice şi
metodologice pentru dezvoltarea turismului internaţional şi a celui
intern în Moldova, oferind o asistenţă tehnică adecvată de
planificare durabilă. Unul din obiectivele principale ale proiectului
este elaborarea politicii naţionale de dezvoltare integrată a
turismului pe termen scurt, mediu şi lung pentru anii 2005, 2010 şi
2015. Recomandările strategice, preconizate în proiect, sunt axate
pe soluţionarea următoarelor probleme:
- necesitatea ameliorării căilor de acces spre R.Moldova şi a
simplificării formalităţilor de trecere a frontierei;
- aplicarea concepţiei de structură geografică naţională pentru
dezvoltarea turismului;
- perfecţionarea produselor turistice naţionale prin
îmbunătăţirea calităţii tuturor prestaţiilor în cadrul unui produs;
- dezvoltarea turismului cultural prin aplicarea măsurilor de
protecţie şi conservare a patrimoniului cultural. Promovarea
itinerarelor bazate pe arheologie, istorie, folclor, artizanat;
- încurajarea dezvoltării turismului rural bazat pe o gamă largă de
atracţii şi activităţi asociate cu viaţa satului şi îndeletnicirile
agricole;
- dezvoltarea ecoturismului, concentrat pe ariile forestiere
protejate, cu implicarea localităţilor limitrofe;
- extinderea activităţilor de marketing în promovarea ţării pe
pieţele turistice externe;
- dezvoltarea cadrului de planificare, administrare şi reglementare
a turismului prin acordarea asistenţei tehnice Agenţiei Naţionale de
Turism în conformitate cu Legea Turismului;
- extinderea procesului de educare şi instruire în domeniul
turismului;
- încurajarea proiectelor investiţionale în turism, incluzând
atragerea investiţiilor locale în turismul rural şi ecoturism şi a celor
internaţionale pentru sectorul privat, public şi pentru ONG-urile ce
implementează proiecte de domeniu;
- susţinerea procesului de coordonare şi colaborare strânsă între
guvern, sectorul privat şi ONG-uri în dezvoltarea şi administrarea
turismului.
Impactul scontat al acestui proiect, dacă obiectivele de dezvoltare
vor fi atinse, iar recomandările pentru dezvoltare vor fi
implementate, este că Moldova va dispune de un sector turistic
viabil.
Astfel, atât cadrul juridic actual în domeniul cooperării
internaţionale în turism, cât şi asistenţa tehnică a PNUD-ului prin
intermediul OMT creează premise favorabile integrării turistice
internaţionale a Republicii Moldova şi dezvoltării turismului
internaţional.