SCOALA GIMNAZIALA “GEORGE EMIL PALADE”

BUZAU

SPECIFICUL PROFESIONAL AL
JUDETULUI CALARASI

PROFESOR,
DINU PAULA ELEV,
MOTOC MIHNEA OCTAVIAN
Clasa a VIII-a “C”

2021

1
 ASEZARE GEOGRAFICA

Judetul Calarasi, declarat ca unitate teritorial-administrativa in ianuarie 1981, este situat

in S-E tarii si se invecineaza la nord cu judetul Ialomita, la est cu judetul Constanta, la vest cu
judetul Giurgiu si judetul Ilfov iar la sud cu Bulgaria.
Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul
Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în ţară.  Judeţul cuprinde două municipii, trei oraşe, 50 de
comune şi 160 de sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi.
Populaţia judeţului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 de locuitori (1,5% din populaţia ţării).
Sub raport etnic, 94,12% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţiile
naţionale reprezentând 5,88%, din care 5,65% romi şi 0,15% turci.
Relieful judetului Calarasi este reprezentat de campie, lunci si balti.
Clima este temperat continental, caracterizata prin veri foarte calde si ierni foarte reci. In
extremitatea sudica a judetului se individualizeaza topoclimatul specific al luncii Dunarii, cu veri
mai calde si ierni mai blande decat in restul campiei.
Principala bogatie naturala o constituie terenurile agricole. Solurile, constituite in cea mai
mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri si soluri aluvionare, au o fertilitate ridicata, ceea ce
permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al
productiei vegetale.
Reteaua hidrografica se compune din 2 bazine hidrografice, bazinului Dunarii si al
Argesului si dintr-un subbazin, cel al Mostistei. Fluviul Dunarea, care delimiteaza teritoriul
judetului in sud si sud-est, se desparte in doua brate, Borcea pe stanga si Dunarea Vesche pe
dreapta.
Vegetatia forestiera este formata indeosebi din speciile: plop american, salcam, stejar
brumariu, salcie alba, frasin de camp, stejar peduncular, ulm, tei, artar tataresc.
Fauna cuprinde specii de interes cinegetic dintre care mentionez: mistretul, capriorul,
iepurele, vulpea, fazanul. Pe balti si lacuri se intalnesc rata si gasca salbatica.
Dintre pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor amintesc carasul, platica, bibanul,
salaul si stiuca, iar in apele Dunarii intalnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.

2
 SCURT ISTORIC

Conditiile extraordinare de habitat (apa, padure, hrana) au facut din teritoriul judetului
Calarasi unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunarii de Jos pentru anumite epoci,
favorizand popularea acestor teritorii inca din paleoliticul superior - perioada  aurignacianului.
Primul document de atestare a vietii pe aceste meleaguri dateaza din 23 martie 1482, prin
care domnitorul Basarab cel Tanăr trece în proprietatea manastirii Spantov, satul cu acelasi
nume. Un alt document scris ce s-a pastrat si care poate fi considerat documentul de atestare al
actualului municipiu Calarasi este datat la 1 iunie 1951, prin care domnitorul Radu Paisie declina
proprietatea setrarului Borcea asupra satului Craceani - actualul cartier Magureni. Lichirestiul,
localitate care a luat nastere pe locul actualului centru civic al Calarasului, este atestat
documentar, pentru prima oară în 1630 de domnitorul Leon Tomaa Vodă. Din 1699 devine
capitanie de margine a Tarii Romanesti, odata cu infiinaarea unui steag de Calarasi - stafetari, de
catre domnitorul Constantin Brancoveanu. In harta austriaca din 1971 este pomenit pentru prima
oara numele de Calarasi, în locul aceluia de Lichiresti. Din aprilie 1833 (cand avea doar 866 de
locuitori) pana în aprilie 1952, Calarasul este capitala judetului Ialomita, fiind ridicat la rangul de
oras. Din septembrie 1852, orasul capata numele domnitorului Barbu Stirbei, nume sub care il
gasim pana în 1881, trecand apoi la numele actual de Calarasi si, odata cu infiintarea judtţului
Calarasi, devine capitala acestuia.

ASPECTE ECONOMICE

Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica principala a judetului

Calarasi. Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului
vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe, plantele
uleioase si plante de nutret.
În judetul Calarasi exista un adevarat „pilon” al cercetarii agricole romanesti, Institutul de
Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea, care a realizat de-a lungul anilor sute de
soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calitati productive superioare. Pe langa

3
acesta isi indeplinesc activitatea de cercetare inca doua unitati de profil: Statiunea de Cercetari
pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea si Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate
Marculesti.
Industria judeţului este profilata, in cea mai mare parte, pe activitaţi prelucratoare.
Principalele ramuri industriale din județ sunt:
 producția de gaze rare și bio-combustibili (Călărași și Lehliu Gară),
 prefabricate (Călărași),
 industria alimentară (Călărași),
 industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița)
 industria metalurgică (26,9%),
 industria alimentară și a băuturilor (26,5%),
 industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%),
 fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%)
 fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (9,2%).
În aprilie 2008 industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%, iar industria energiei
electrice, termice, gaze și apă 0,9% din totalul producției industriale realizate.
In judet s-au descoperit si se exploateaza gaze naturale si petrol pe raza comunei Ileana.
Exista, de asemenea, argile la Budesti, nisipuri si pietrisuri exploatate din albiile Dunarii,
Argesului si Dambovitei.

TURISM-OBIECTIVE TURISTICE

Situat in sudul Romaniei, la granita cu Bulgaria si avand vecini in vest, nord si est
judetele Giurgiu, Ilfov, Ialomita si Constanta, Calarasiul este un judet mai putin frecventat de
calatori, insa extrem de ofertant din punct de vedere turistic, cu peisaje spectaculoase conturate
de cursul Dunarii, rezervatii naturale splendide, lacuri pitoresti, lacasuri de cult, muzee
interesante si situri arheologice medievale.
O scurta vizita in Calarasi, cu siguranta, nu te va dezamagi si iti va dezvalui frumuseti ale
Romaniei pe care probabil nici nu ti le imaginai. Iata ce obiective turistice sa vizitezi daca ajungi
pe aceste meleaguri:
Lacul Valea Rosie. Situat undeva aproape de comuna Mitreni si intins pe o suprafata de
14 hectare, lacul Valea Rosie s-a format in mod natural, avand o apa cu efecte terapeutice,
bogata in sulfuri, sodiu, sare si namol sapropelic. Inconjurat de un peisaj mirific, cu salcii si
stufaris, lacul este, de asemenea, un paradis al pescarilor amatori si profesionisti, avand o
multime de specii de pesti, inclusiv crapi, carasi si fitofagi.
Muzeul Dunarii de Jos. Inclus in circuitul turistic incepand cu anul 1950, Muzeul
Dunarii de Jos este specializat in domeniul arheologiei, avand expusa o colectie compusa din
peste 500 de artefacte din judetul Calarasi, multe dintre ele picturi, sculpturi si obiecte de arta
decorativa si grafica. Acum cativa ani, in cadrul muzeului s-a deschis si o parte cu exponate

4
etnografice. Impresionanta este si cladirea care gazduieste muzeul, aceasta fiind un monument
arhitectural splendid, specific secolului al XIX-lea.
Biserica fostei Manastiri Negoiesti. Ridicata in secolul al XVII-lea, biserica a fost
ctitorita de Voievodul Matei Basarab impreuna cu sotia sa, Elena, intre anii 1648 si 1649.
Cladirea bisericii a avut parte de diferite renovari in anul 1777 si ulterior in anul 1850, insa in
urmatoarele decenii a suferit enorm din cauza cutremurelor. Din fericire, biserica a fost
restaurata aproape in totalitate, in ultimii ani, prin fonduri europene, fiind redata circuitului
turistic. In prezent, biserica fostei Manastiri Negoiesti este considerata a fi cel mai important
monument istoric din judetul Calarasi.
Balta Ialomitei. Situata atat pe teritoriul judetului Ialomita cat si pe sfera judetului
Calarasi, Balta Ialomitei este si ea un adevarat rai pentru pescari. Asemanatoare cu o insula
datorita faptului ca este imprejmuita de bratele Borcea si Ostrov ale Dunarii, Balta Ialomitei are
o portiune splendida, denumita Caiafele Moroiu, care este considerata Rezervatie Naturala
datorita importantei si frumusetii faunei si florei pe care le adaposteste. Restul baltii este, din
pacate, secat, motiv pentru care este astazi folosit in scop agricol.
Ruinele Cetatii Bizantine Vicina. In localitatea Ostrov, pe insulita Pacuiul lui Soare, se
gasesc ruinele singurei cetati bizantine ramase in Europa. Cetatea a fost construita intre anii 969
si 976, fiind folosita ca punct vamal si de aparare al armatei imperiale. Cetatea Bizantina Vicina
este, de asemenea, al doilea site arheologic ca marime din Romania, dupa Sarmizegetusa.

PROFESIA PE CARE MI-AM ALES-O

Asadar judetul Calarasi este destul de ofertant . O multime de profesii pot fi practicate.
De la agricultor, lucrator in industrie, lucrator in turism sau comert pana la doctor, judecator,
profesor sau cercetator orice tanar isi poate alege o meserie care se potriveste abilitatilor si
dorintelor sale.
In ceea ce ma priveste, m-am orientat catre domeniul IT. Mi-ar placea sa devin
programator. Vreau să fiu programator. Sunt interesat de computere. Este o lume cu totul noua.
Multi tineri merg pe urmele parintilor, bunicilor sau rudelor apropiate. Tata a fost inginer
la singura central nucleara din tara, mama este asistenta medicala de terapie intensiva la spital iar
matusa mea imparte dreptatea int-un important oras al tarii. Eu, desi iubesc matematica, fizica,
biologia, istoria, nu vreau să fiu nici inginer, nici doctor, nici judecator.
Cred că profesia de programator ofera multe oportunitați. Calculatoarele sunt zona cu cea
mai rapida schimbare a tehnologiei moderne. Astazi traim în era informatiei si cred ca viitorul
apartine computerelor.
Desi sunt multe alte meserii, consider ca aceasta te ajuta in permanenta sa evoluezi in
gandire. Intotdeauna te confrunti cu noi provocari, afli informatii noi, nu ramai la acelasi nivel.
Evoluezi!
Totodata, munca cu calculatorul mi s-a parut mereu o oportunitate minunata, motiv
pentru care a opera cu un astfel de obiect devine o provocare atractiva. Aceasta meserie necesita

5
idei, necesita creativitate, si un spirit major de echipa. Spre deosebire de celelalte meserii care ne
lega de latura umana, a fi informatician, include o legatura cu inteligenta artificiala. Poate ca
aparent pare ceva diferit, dar sunt convins ca e o alegere minunata.
Personal, consider ca este meseria preferata, intrucat reuneste alte domenii de maxim
interes precum matematica, logica. Este o meserie ce dezvolta latura logica, un drum diferit, pe
care eu il consider potrivit pentru a-mi construi viitorul.
Deci, după ce termin gimnaziul, vreau să merg la un liceu cu profil de informatica, apoi
la facultate de specialitate și să studiez programarea.