Componența teritoriului și poziția economico-geografică
Suprafața
Nivelul de dezvoltare social
economică
Gradul de asigurare cu
resurse naturale
Poziția geografică
Forma de guvernare
Organizarea teritorial
administrativa
Poziția față de mare
Poziția față de căile de
transport
 Terestru
 Maritim
Poziția față de piața de
desfacere
Poziția față de statele
vecine
Poziția față de bazele de
materie prima
Aprecierea economică a condițiilor și resurselor naturale
Relieful
Clima
Resurse de apa potabilă
Resurse hidroenergetice
Resurse forestiere
Resurse minerale
Bazine
552 mii km2
Conditiile naturale ale Frantei sunt variate si in general
prielnice pentru viata si activitatea economica a populatiei.
Franta este bogata in variate resurse naturale, dar rezervele si
sortimentul lor nu acopera cerintele crescande al economiei
nationale, tara fiind astfel nevoita sa sa apeleze
la importuri masive.
Se afla pe continentul euroasiei in partea de vest a Europei.
Franta este o Republica Prezidentiala, in care este separare
relativ stricta a celor 3 puteri: executiva, legislativa,
judecatoreasca.
Teritoriul Frantei include partea continentala, Insula Corsica,
si o multime de insule mai mici la litoratul mediteraneean si
in Oceanul Atlantic.
Are iesire directa la la Marea Mediterana si Marea Manecii.
Franta are o pozitie ecinomico-geografica favorabila fata de
caile de transport maritim, fluvial, terestru.
Prin stramtorile de la Nord trec cai maritime comerciale de
importanta internationala.
Este adoptata cu cai de transport si este invecinata cu multe tari
dezvoltate pentru exportul productiei sale pe piata de desfacere.
Franta are hotare cu tari inalt dezvoltate din Europa,
majoritatea din ele facand parte din Uniunea Eropeana.
Franta are o pozitie favorabila fata de bazele de materie prima
si combustibil din Africa de Nord, Orientul Apropiat si
Marea Nordului.
Majoritatea teritoriu este ocupat de campii si podisuri.
Muntii detin doar fasii inguste la hotarele tarii.
Clipa pe cea mai mare parte a tarii este temperat-oceanica.
Cu precipitattii cca 600-1000mm anual.
Vara calda si umeda, iarna blanda.
In sud-estul frantei clima este subtropicala mediteraneeana, in
general calda, dar este insuficienta de umeditate vara.
Franta este bine asigurata de resurse acvatic. Reteaua
hidrografica densa, cu rauri bogate in apa potabila.
Hidroenergetica poseda un important potential, cedand doar
Norvegiei si Suediei. Jumatate din resursele nationale revin
Rhonului si afluentilor sai alpini, iar 1/5 – raurilor Masivului
Central.
Predomina solurire fertile brune de padure si cele podzolice
culturalizate, in sudul tarii – solurile cafenii. O mare bogatie a
tarii sunt pasunele si fanetele naturale (18%), care vegeteaza
anul in jur, fiind mai extinse in noed-estul tarii.
Franta este bogata in reurse naturales, dar rezervele si
sortimentul nu lor nu acopera cerintele crescande a economiei
 nationale, tara fiind nevoita sa apelze la importuri masive.
Dintre resursele naturale tara despune de: minereu de fier, de
bauxita, carbune. Sau descopeit mici zacaminte de petrol si
gaze naturale. Rezervele de uraniiu sunt cele mai mari din
Europa. Despune si de saruri de potasiu si sodiu.
Populația
Numărul și dinamica Este o tara omogena cu populatia de 63,6mln. loc.
populației
Densitatea și repartiția Densitatea populatiei in Franta este mai mare decat media
populației. Cauze europeana – 115,0 loc./km2
Gradul de urbanizare Nivelul de urbanizare este inalt – 78%, in comparatie cu
Germania si Marea Britanie, ea are de 2 ori mai putine orase
mari cu o populatie de peste 100 mii de locuitori. Pe de akta
parte in Paris se remarca o concentrare mare a populatiei
urbane, cca 12,1mln. locuitori.
Structura etnică Este formata in cea mai amre parte din francezi.
Structura pe grupe de 18% - 0-15ani 65% - 16-65ani 17% - peste 65 de ani
vârstă a populației
Tipul de reproducere. Pentru Franta este caracteristic tipul modren de spor natural cu
Bilant natural valori mici (0,4% pe an).
Politica demografica. Set Franta duce o politica de dezvoltare a demografiei tarii.
de măsuri. Deci permite intrarea in tara a migrantilor, formeaza conditii de
trai bune pentru familii noi cu copii etc.
Caracterizarea generală a economiei.
Grupul din care face parte. Dupa al Doile Razboi Mondial toate ramurile economice au
Caracteristica succinta fost reutilate si inzestrate cu tehnologii moderne. Se dezvolta
electronica, electrotehnica, mecanic ade precizie, industria
nucleara, aerocosmonautica.
Pozitiile-cheie in industria tarii detin monopolurile nationale si
transnationale.
Sectorului de stat ii apartin industria carbinifera,
elecroenergetica, intreprinderile metalurgice, constructoare de
masini, chimice si ttransportul feroviar.
In structura pe ramuri o pondere inalta au industria usoara si
cea alimentara.

Enertgetica
Industria metalurgică
Caracterizarea industriei
Ramura de baza. Aceasta ramura functioneza pe carburanti
importati. Un rol mare are energetica nucleara, carei ii revine
cca 78% din prod.totala a energiei. Al doilea loc ocupa
hidroenergetica. Franta este liderul mondial in utilizarea
energiei mareelor. Aici pe raul Rance, functioneaza cea mai
mare din lume centrala mareomotrica
cu capacitatea de 240 mii kWh.
Siderurgia: Baza metalurgica „Lorena” folosesc ca materie
prima minereu de fier si cocs propriu, iar cele din porturile
Marsilia si Dunkerque – minereu de fier si cocs importat.
Metalurg.nefer.:Bazele al acestui ramur sunt concentrate in
 apropierea centralelor hidroelectrice, ce prezinta industria
aluminiului si rafinarea cuprului, functionand pe baza
zacamintelor proprii cat si a celor importate.
Industria constructoare de Cea mai dezvoltata si diversificata ramura industriala.
mașini Peste 9/10 din numarul de automobile amplasate in Paris, Lyon,
Bordeaux, sunt produse de firmele „Renault”,
„Peugeot” si „Citroen”.
Industria aviarachetara Ramura de profil a Frantei.
Sunt bine cunoscute avioanele „Airbus 300-310-380”,
„A-350” si avioanele militare „Mirage”.
Industria chimică In Franta se dezvolta: chimia carbunelui, producerea
ingrasemintelui de potasiu, chimia gazului si a lemnului,
electrochimia, petrochimia, producerea fibrelor si a
colorantelor, chimia fina etc.
Industria ușoară Ramura traditionala, productia carei este destinata exportului:
industria textila, productia de confectii, tricotaje, incaltaminte.
Industria alimentara Ramura traditionala, productia carei este destinata exportului:
productia de vinuri, productia de branzeturi, conservelor din
fructe si legume, uleiurilor vegetale si cea de zahar.
Agricultura
Cultura plantelor/ Conditiile naturale permit cultivarea tuturor culturilor zonelor
fitotehnia temperate, iar in sudul tarii – si a celor subtropicale.
Predomina crestea cerealelor, care ocupa cele mai mari
suprafete. Farnta se remarca prin cultura vitei-de-vie.
Franta ocupa locul 2 in lume laproductia de struguri dupa Italia.
Tara este renumita prin producerea vinurilor e inalta calitate.
In regiuniloe mediteraneene se practica pe larg cultura plantelor
citrice, maslinului si migdalului.
Creșterea Ramura principala carei ii revine peste 50%
animalelor/zootehnia din productia-marfa. Este raspandita pe larg cresterea pasarilor,
iar in marele aglomeratii urbane poarta un caracter idustrial.
Transporturile
Transport maritim Comertul exterior si traansporturile de cabotaj sunr deservite de
flota comerciala maritima, dotata cu cele mai moderne nave.
Transport terestru Franta este una dintre putinele tari posesoare cu cai ferate de
mare viteza. Pe caile autorutiere se transporta cea mai mare
parte de pasageri, precum si de produse industriale si agricole.
O importanta deosebita are si transportl prin conducte care
asigura livrarea de petrol si gaze naturale spre regiunile interne.
Transport aerian Cu centre la Paris, Marseille, Nice deservesc anual milioane de
pasageri. Numai aeroportul Sharles de Gaulle deserveste cca
60 mln. de pasageri.
Relații economice externe
Import Un loc deosebit ocupa exportul de capital si turismul
international. Anual tara este viztata de 76,8mln. turisti, iar
profitul de la deservirea lor constituie peste 54mlrd. dolari
S.U.A.
Export Dupa volumul comertului exterior Franta detine locul 5 in
lume. Comertul extreior reprezinta ¼ din P.I.B., iar exporturile
Frantei constituie peste 5,4% din totalul mondial.