FRANTA

De Mara Carina
Franța, oficial Republica Franceză, este
Steagul frantei
o republică constituțională unitară având un regim semi-
prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată
în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și
teritorii răspândite în toată lumea. Capitala sa este orașul Paris, limba
oficială este franceza iar moneda este euro. Deviza națională este
„Libertate, egalitate, fraternitate” (în franceză Liberté, Égalité,
Fraternité), iar drapelul Franței este format din trei benzi verticale
colorate, respectiv în albastru, alb, roșu. Imnul național este La
Marseillaise.
 Stema Frantei

Franța este a doua putere economică

europeană și a cincea putere economică
mondială. Economia sa de tip capitalist o face
să fie unul dintre liderii mondiali în
sectoarele agroalimentar, aeronautic(⁠fr),
al automobilelor, al produselor de lux⁠(fr),
al turismului⁠(fr) și în cel al energiei nucleare⁠(fr),
aceasta în ciuda unor politici
de intervenționism(⁠fr) destul de puternice(⁠fr).
Cu 66,6 milioane de locuitori la 1 ianuarie
2014,[a][I 1] Franța este o țară dezvoltată, cu
un indice al dezvoltării umane foarte ridicat.[8]
Franța metropolitană se află la una dintre extremitățile vestice ale Europei. Are ieșire
la Marea Nordului către nord, la Canalul Mânecii către nord-vest, la Oceanul
Atlantic către vest și la Marea Mediterană către sud-est. Se învecinează
cu Belgia și Luxemburg la nord-est, cu Germania și Elveția la est, cu Italia și
cu Monaco la sud-est, cu Spania și cu Andorra la sud-vest.
Dacă frontierele sudice ale țării corespund unor creste montane, frontierele nord-estice
nu corespund, aproape deloc, vreunor limite geografice fizice[b] sau lingvistice.[c]
Franța metropolitană cuprinde mai multe insule, cea mai mare fiind Corsica, multe fiind,
însă, mici insule de coastă.Prin intermediul teritoriilor de peste mări, Franța deține, astfel,
și frontiere terestre cu Brazilia, cu Surinam și cu Regatul Țărilor de Jos prin partea
franceză a insulei Saint-Martin. Harta fizica
Suprafața Franței metropolitane este de 552.000 km²[9], cu o densitate de aproximativ un
locuitor pe hectar. Luând în calcul și totalitatea teritoriilor de peste mări, Franța are o
simplificata a
suprafață totală de 675.000 km². Frantei
Franța este a 42-a țară din lume ca mărime a suprafeței terestre și a treia cea mai mare
țară din Europa, după Rusia și Ucraina, deși, dacă se iau în calcul teritoriile de peste
metropolitane
mări, este mai întinsă ca Ucraina, fiind, totodată, și cea mai întinsă țară a Uniunii
Europene.
 Franta pe harta

•Teritoriul metropolitan continental are o

lungime de circa 1.000 km de la nord la sud și
de la est la vest.
•Lungimea totală a țărmurilor, incluzând aici și
teritoriile de peste mări, este de 8.245 km.
 Clima Frantei

Clima Franței metropolitane este una temperată,[b 7] influențată de anticiclonul Azorelor,

ca și restul Europei de Vest,[13] cu variante regionale sau locale destul de însemnate.
Tipologia actuală reține șase mari zone climatice:[b 7]
•sfertul nord-vestic al țării aparține zonei bretone, cu nuanțe pariziene și flamande;
aceasta este caracterizată printr-un regim de temperatură blând, cu variații reduse de
temperatură și cu precipitații relativ importante;
•la sud de aceasta, zona aquitană, cu aceleași caracteristici ca și zona bretonă, dar cu
temperaturi mai ridicate;
•în nord-estul țării, zona Lorenei deține caracteristici semicontinentale, cu ierni reci și
precipitații mai reduse decât în vest;
•pe coasta Mării Mediterane, zona provensală este caracterizată prin numeroase zile
însorite, cu veri calde și uscate și cu ierni blânde și umede;
•între zona Lorenei și cea provensală se află zona dunăreană cu rol de zonă de tranziție,
cu variații mari de temperatură;
•zona montană, ce corespunde regiunilor de altitudini ridicate, este caracterizată prin
ierni reci și umede, cu precipitații nivale importante.
Mare parte din teritoriile de peste mări este, în
schimb, dominată de clima tropicală (de
intensitate variabilă),[b 8] excepție
făcând Guyana franceză (climă
ecuatorială),[14] Saint-Pierre-et-Miquelon (climă
temperat-oceanică)[15] și teritoriile australe și
antarctice franceze (cu climă
polară și temperat-oceanică).[16]
Franța metropolitană se confruntă și cu
evenimente climatice cu consecințe importante:
furtuni (cele din decembrie 1999(⁠fr) au doborât
7% din copacii din pădurile franceze [b 9]),
canicule (canicula din 2003 din
Europa soldându-se cu 15.000 de morți[b 9]),
incendii și inundații.
Temperatura medie în Franța a crescut cu
0,1 °C în medie pe deceniu de-a lungul
secolului al XX-lea.

Clima Frantei
Peisajele si mediul
Franța metropolitană beneficiază de o largă varietate de peisaje: câmpii agricole sau împădurite, lanțuri
montane mai mult sau mai puțin erodate, litoraluri diversificate și văi cu orașe amestecate cu spații neo-
naturale. Franța de peste mări conține și ea o importantă biodiversitate (de exemplu, în pădurile
ecuatoriale franco-guyaneze sau în lagunele Noii Caledonii).[17] Franța este una dintre cele mai împădurite
țări din Europa Occidentală, pădurile ocupând 28% din suprafața țării.[b 11Această diversitate a peisajelor și a ecosistemelor este
amenințată de fragmentarea ecologică⁠ (fr) (cauzată de densa rețea de căi de comunicații rutiere),[18] de antropizarea zonelor de coastă și de poluarea apelor și
solului. O treime din apele de suprafață sunt de calitate rea spre foarte rea, în principal, din cauza poluării industriale; [b 12] poluarea agricolă în legătură cu utilizarea
îngrășămintelor și pesticidelor a contribuit și ea la deteriorarea calității pânzelor freatice în mai multe regiuni, în Bretania, în special.[b 13] Litoralizarea(⁠fr) populației
și a activităților ei[b 14] determină o intensificare și o îndesire a construcțiilor de pe malul mării,[b 15] în ciuda Legii Litoralului⁠
(fr) din 1986 și a
intervenției Conservatoire du littoral⁠(fr)[b 16] și în ciuda caracterului inundabil al anumitor sectoare. În ceea ce privește infrastructura de transport, în special cea

rutieră, ea expune pe vecinii ei la o poluare atmosferică, sonoră și vizuală considerabilă. [18]

Masivul alpin Mont
Blanc
Pointe du Van, extremitatea vestica a
Bretaniei
Satul Usson, aflat pe pantele unui con
vulcanic stins din Masivul Central
Plaja Sainte Anne in Guadelupa
+ Această diversitate a peisajelor și a ecosistemelor este amenințată de fragmentarea
ecologică⁠(fr) (cauzată de densa rețea de căi de comunicații rutiere), [18] de antropizarea zonelor de
coastă și de poluarea apelor și solului. O treime din apele de suprafață sunt de calitate rea spre
foarte rea, în principal, din cauza poluării industriale; [b 12] poluarea agricolă în legătură cu utilizarea
îngrășămintelor și pesticidelor a contribuit și ea la deteriorarea calității pânzelor freatice în mai
multe regiuni, în Bretania, în special.[b 13] Litoralizarea⁠(fr) populației și a activităților ei[b 14] determină o
intensificare și o îndesire a construcțiilor de pe malul mării, [b 15] în ciuda Legii Litoralului⁠(fr) din 1986 și
a intervenției Conservatoire du littoral⁠(fr)[b 16] și în ciuda caracterului inundabil al anumitor sectoare. În
ceea ce privește infrastructura de transport, în special cea rutieră, ea expune pe vecinii ei la o
poluare atmosferică, sonoră și vizuală considerabilă. [18]
+ Cu toate acestea, instituțiile publice încearcă de mai multe decenii să răspundă acestor
provocări. Rezervațiilor naturale⁠(fr) și parcurilor naționale⁠(fr) li s-a adăugat, din 1968, și categoria
parcurilor naturale regionale⁠(fr),[19] care combină acțiunile de conservare cu cele de punere în
valoare a patrimoniului natural și cultural [c 1] și care, în 2007, acopereau 13% din teritoriul
francez.[20] Au fost înființate agenții pentru apă⁠(fr) pentru a proteja și a garanta resursele de apă ale
țării.[b 12] Datorită unei politici de limitare a utilizării produselor petroliere și datorită importanței
energiei nucleare, emisiile de CO2 pe cap de locuitor ale Franței sunt mai scăzute decât cele ale
vecinilor săi europeni, și a fortiori decât cele ale SUA.[21] Cu toate acestea, conform unui studiu
al Ministerului Mediului, Energiei, Dezvoltării Durabile și Mării⁠(fr) publicat în 2010, „în mai multe
puncte, bilanțul ecologic rămâne îngrijorător, cu tendințe de deteriorare”.
Capitala Frantei, Parisul

+ Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța. Orașul este traversat de fluviul Sena, în
nordul Franței, în mijlocul regiunii Île-de-France (cunoscută și ca regiunea Paris). Orașul în
limitele sale administrative (cele 20 de arondismente) este în mare parte neschimbat din
anul 1860, având o populație de 2.211.297 locuitori (ianuarie 2008), iar zona metropolitană
Paris are o populație de 12.089.098 locuitori (ianuarie 2008). Este una dintre cele mai
populate zone metropolitane din Europa. Parisul a fost unul dintre cele mai mari orașe ale
lumii occidentale pentru aproape 1000 de ani, înainte de secolul al XIX-lea și cel mai mare
oraș din lume între secolele XVI-XIX.
+ Parisul este astăzi unul dintre cele mai mari centre economice și culturale din lume, iar
influența sa politică, educativa, divertisment, mass-media, modă, știință și arte contribuie la
considerarea sa drept unul dintre cele mai importante orașe din lume.[3][4][5][6] Acesta
găzduiește sediul mai multor organizații internaționale, cum ar fi: UNESCO, Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Camera Internațională de Comerț sau
informalul Clubul Paris. Parisul este considerat unul dintre cele mai verzi[7] și
mai locuibile[8] orașe din Europa. De asemenea este unul dintre cele mai scumpe.[9][10].
Parisul
aris și regiunea Paris, cu 552.1 miliarde € în
2009, produc mai mult de un sfert din produsul
intern brut al Franței.[11] Conform estimărilor
pentru 2008, aglomerația din Paris este cea
mai mare din Europa[12] sau al doilea cel mai
mare[13] pol economic urban european și
al șaselea ca mărime din lume [14]. Regiunea
Paris are cea mai mare concentrație de
studenți (în învățământul superior) din Uniunea
Europeană[15], este prima în Europa în ceea ce
privește capacitatea de cercetare și
dezvoltare [15] și este considerată una dintre
cele mai bune regiuni din lume pentru
inovație[16]. Cu aproximativ 17 milioane de
turiști străini anual[17] Paris este cel mai vizitat
oraș din lume. Parisul și regiunea sa conțin
3.800 de monumente istorice și patru Locuri din
Patrimoniul Mondial UNESCO.[15

Turnul Eiffel
Parisul