Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

Varianta 1 70 de puncte

Subiectul I
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
Spre a merge la Almaș pe drumul mare, ar fi trebuit să suim Dealul Balaurului, ce se ridică dincolo
de Dărmănești. Lucrul acesta însă nestând în planul nostru, de la o vreme cotirăm de la Dărmănești, la
stânga, spre Gârcina, pentru a tăia peste dealuri, pe drumul de picior. Drumul acesta ne duse spre Gârcina
până la biserica din sat, de unde trebuia să ne îndreptăm către Almaș: în drum ne întâlnirăm cu preotul
locului, care mergea cu un țăran la un ogor din apropiere. Pe preot îl cunoșteam și-l întrebai de drumul ce
trebuia să apucăm, ca să ieșim la Almaș. După ce căpătarăm lămuririle trebuincioase, plecarăm înainte.
În urmă tocmai, am aflat că țăranul ce însoțea pe preot era ajutorul de primar al comunei Gârcina și că,
văzându-ne așa de neobișnuit îmbrăcați, își aduse aminte că în cercul comunei lui are și îndatoriri
polițienești. Astfel, după ce ne depărtarăm puțin, se întoarse către preot și-l întrebă dacă ne cunoaște.
Preotul, care înțelese bănuielile ajutorului de primar și care voia să glumească puțin, îi răspunse că habar
nu are de cine suntem și că nici nu ne-a mai văzut vreodată pe meleagurile acelea. Ajutorul, de cuvânt și
totdeauna cu priveghere pentru siguranța publică, căută să afle tot de la preot dacă aveam pașapoarte în
regulă. Acesta dete din umeri și-i răspunse foarte serios și cam îngrijit:
— Știu eu? Poate că sunt niște scăpați de la vreun arest; ar fi bine să cauți a te încredința și cu atât mai
mult, cu cât aveți, mi se pare, la primărie niște porunci în această privință.
— Că bine zici, părinte! Și nici una, nici două, se întoarse din drum, apucând spre primărie, cu gând de a
trimite câțiva vătăjei în urma noastră, ca să ne prindă și să ne ducă la comună. Preotul, văzând că gluma
se îngroașă, îl lăsă să meargă puțin, apoi începu a râde cu hohot și-l chemă înapoi, spunându-i cine
suntem.
— Să mă bată Dumnezeu, părinte, zise ajutorul de primar, că, de nu-mi spuneai sfinția-ta sau de-i
întâlneam singur, îi legam burduf și-i duceam la comună, ca să le cercetez pașapoartele. Cine dracu i-a
îndemnat să se îmbrace ca niște marchidani și să cutreiere satele? Văzut-ai pe cel mai tânăr? Tuns, cu
chipiu de uniformă, cu opinci și cu bocceaua în spate, parcă era un dezertor. La Gârcina i-ai scăpat
sfinția-ta; da nu știu cine are să-i scape la alte comuni.
Și țăranul avea dreptate: cel întâi nespălat avea tot dreptul să ne întrebe de pașapoarte sau cel puțin de
biletele de identitate.
Marchidan — negustor ambulant de mărunțișuri.
În timpul acesta noi ne urmam drumul liniștiți, tăind de-a lungul Gârcina, un sat și de munte, și de
câmp; de munte, fiindcă nu se mai sfârșește, de câmp, fiindcă sunt casele foarte dese. Străbăturăm deci
satul acesta sau, mai bine zis, această nesfârșită stradă de case țărănești, prin care cineva merge aproape
două ceasuri cu credința, de la o vreme, că celălalt capăt trebuie să fie pe lumea cealaltă. În adevăr, până
ce să ajungem la jităria despre miazănoapte, sudoarea ne înmuiase trupurile și ciuda ne cuprinsese
sufletele. Băltoacele verzii, miasmatice și adânci, care împănau drumul în lung și în lat, ne sileau la
sărituri gimnastice și de preciziune peste golurile destul de mari dintre bolovanii puși în rând pe
marginea acestor băltoace. Nenorocit piciorul greoi sau neghibaci, care n-ar fi avut în el ceva din firea
caprelor! O baie de glod, până la genunchi, ar fi fost neînlăturată. Noi însă, din fericire, eram deprinși cu
 Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
aceste punți de un alt soi și le trecurăm pe toate fără greș.
 Ieșiți afară din sat, răsuflarăm în sfârșit și ne urmarăm drumul spre Almaș pe poteca de picior, ce taie
dealurile de-a curmezișul între răsărit și miazănoapte. La dreapta se întinde un șir de coline cu
povârnișuri dulci și acoperite cu sămănături, fânețe și ciritei; la stânga colinele se schimbă în dealuri, și,
mai departe, între apus și miazănoapte, dealurile devin munți, al căror lanț umple întregul cerc al vederii
din partea aceea. După un mers grabnic de două ceasuri și mai bine, ieșirăm pe creasta unui deal lutos și
sfărâmat, care se ridică la o mică înălțime deasupra Almașului. Scoborârăm în sat, trecând pârâul cu
același nume, și merserăm la micul schit de călugărițe, care se află din sus de curtea boierească.
Calistrat Hogaș, Amintiri dintr-o călătorie

Textul 2
Motivul călătoriei este un motiv recurent al literaturii
universale, el fiind prezent încă din cele mai vechi scrieri în
arii geografice diferite căci însăşi călătoria juca un rol
însemnat în viaţa oamenilor. Îl întâlnim în epopeea lui
Ghilgameş dar şi în spaţiul cultural al lumii helenistice, în
epopeele homerice. Încă din cele mai vechi mituri de origine
asiatică sau egipteană tema călătoriei revine cu insisţenţă, căci
călătoria a constituit mobilul epic primordial al epocii asiatice.
Călătoriile pe mare, între care câteva peripluri de mari
proporţii formează una din temele caracteristice mitologiei
greceşti, ceea ce pare un fapt firesc dacă ţinem cont că
civilizaţiile antice şi în special cele neionice şi miceniană erau
(sau au devenit foarte curând) thalasocraţii, întemeindu-şi
puterea pe un comerţ maritim însemnat şi pe supremaţia
asupra mărilor, mai ales in spaţiul mediteraneean, dar şi mai
departe, în Marea Neagră şi chiar dincolo de Coloanele lui
Hercule, pe malul iberic al Atlanticului.

https://cititordeproza.wordpress.com/2010/04/29/motivul-
calatoriei/

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.

1. Notează alte două nume de localități, pe lângă Dealul Balaurului și Almaș.

2 puncte
Întrebarea adresată preotului de către călător era:
când vine pe la ei să-i viziteze.
ce trebuie să ia cu ei.
drumul care trebuia urmat pentru a ajunge la Almaș.
Merindele necesare drumului către Almaș.

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: □ 2 puncte

După întâlnirea și discuția cu țăranul, preotul:

nu-i mai cunoștea pe călători.
a recunoscut de față cu țăranul cine erau trecătorii.
l-a scăpat de datorie.
i-a rugat pe călători să păstreze secretul.

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: □ 2 puncte

4. În fragmentul extras din opera literară ,,Amintiri dintr-o călătorie” de Calistrat Hogaș se
evidențiază:
a) responsabilitatea țăranului.
b) descrierea locurilor.
c) călătoria ca pasiune.
d) experiența călătorilor.

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: □ 2 puncte

5. Notează ,,X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunț Corect Incorect
Cel ce râse cu hohote este călătorul.
Marchidan este călătorul amator.
Almaș este numele localității și a unui pârâu.
Călătoria face parte din motivele literaturii universale.
Epopeele homerice nu au ac temă călătoria.
Thalasocraţii și-au întemeiat puterea de comerț doar în Marea Neagră.

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
6 puncte
a) La dreapta se întinde un șir de coline cu povârnișuri dulci și acoperite cu sămănături, fânețe
și ciritei;
b) Totodată, motivul călătoriei este un motiv recurent al literaturii universale, el fiind prezent
încă din cele mai vechi scrieri în arii geografice.
 7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
între fragmentul din opera literară ,,Amintiri dintr-o călătorie” și fragmentul de pe
cititordeproza.wordpress.com. 6 puncte

8. Crezi că ,,țăranul”, ajutorul primarului, se comportă corect față de călătorii care au trecut
prin localitatea Gârcina? Justifică-ți răspunsul, în 50-80 de cuvinte, valorificând unul din
textele- suport.
6 puncte

9. Asociază fragmentul din opera literară ,,Amintiri dintr-o călătoriee” de Calistrat Hogaș cu un
alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, în 50-80 de cuvinte, prezentând o
asemănare și o deosebire dintre ele. 6 puncte

B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Încercuiește o vocală și o semivocală din cuvintele ,,călătoriei” și ,,erau”

2 puncte

Fac parte din aceeași familie lexicală toate cuvintele din seria:
mare, maree, măreț, mărișor.
călătorie, călător, călătorește.
juca, jucărie, jucător, dejucat.
comerț, comercial, comercializare, comerciant. Scrie litera

corespunzătoare răspunsului corect: □ 2 puncte

3. Rescrie enunțul ,,Original sunt din România, dar am o șapcă originară.”, punând
paronimele corect în contextul dat. 4 puncte

4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei verbe aflate la timpuri verbale diferite, pe care le
vei preciza. 6 puncte
,,Călătoriile pe mare, între care câteva peripluri de mari proporţii formează una din
temele caracteristice mitologiei greceşti, ceea ce pare un fapt firesc dacă ţinem cont că
civilizaţiile antice şi în special cele neionice şi miceniană erau (sau au devenit foarte curând)
thalasocraţii, întemeindu-şi puterea pe un comerţ maritim...”
5. Transformă construcția activă din enunțul ,,În timpul acesta, noi ne urmam drumul
liniștiți.” într-o construcție reflexivă. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care pronumele ,,dumnealui” să îndeplinească funcția

sintactică de nume predicativ și un enunț asertiv în care substantivul ,,elev” să aibă
funcția sintactică de atribut substantival.

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui călător
pasionat de explorarea naturii, cu forma corectă a cuvintelor scrise între pranteze.

Zilnic, m- (a plimba, modul condițional-optativ, timpul prezent) prin toate

locurile încă neexplorate, însă cu cineva care chiar (a ști, modul indicativ, timpul
prezent) să se ghideze după o hartă (turist, adjectiv propriu-zis).

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Imaginează-ți că vacanța de vară ai petrecut-o călătorind departe la bunici. Redactează o
scrisoare, de cel puțin 150 de cuvinte, adresată părinților în care le vei povesti experiențele trăite
de tine. În cadrul scrisorii, vei prezenta o secvență narativă, una descriptivă și una explicativă.
Localitatea o vei propune tu, data redactării scrisorii este 10 septembrie 2020.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

 conținutul compunerii – 12 puncte
 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența
textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de
punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.