EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A

Anul școlar 2021 – 2022

Limba şi literatura română
Subiectul I - 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.

Textul 1
Dis-de-dimineaţă o vezi pe drum, târându-şi calul de căpăstru. Femeia e înaltă, uscată, cu obrajii
stricaţi de vărsat, arşi de soare şi de vânt. Păşeşte larg, tropotind cu cizmele tari, pline de umflături
uscate. Calul o urmează cu gâtul întins, scobâlţind din picioarele ciolănoase. Poartă pe spinarea adânc
deşălată două coşărci desăgite. Sub coşărci, la fiecare legănare, se văd două petece mari, pământii.
Calul e alb, dar, sub coşărci, i s-a ros părul tot, şi pielea, de-atâta frecătură, e-o rană tăbăcită, tare ca
potângul. Merge în urma muierii, adormit parcă de tropotul cunoscut al cizmelor ei. Capul, mare cât o
solniţă, nu şi-l mişcă nici la dreapta, nici la stânga. Nici femeia nu-i are grija, ci păşeşte mereu înainte;
doar în răstimpuri zice aşa, ca pentru sine:
- Ghii, mă Bator!
Trec aşa, amândoi, pe uliţele satului, urcă apoi pe cărarea dinspre Dealu-Băilor şi se pierd în coborâşul
repede de dincolo de deal. Pe acolo-i coastă pietroasă, şi cărarea-i strâmtă, şi femeia tot mereu ogoieşte
calul:
- Noa, mă Bator, mă! Numa-ncet, mă, că nu dau tătarii.
Bator se zdrobeşte rău pe povârniş, şi ciolanele aşa de tare-i împung în piele, când ici, când colo, de
parc-ar căuta un loc să iasă din trupul bătrân şi ostenit. Corfele, desăgite în spinare, bleoncăne în toate
părţile, dând să se desprindă de pe şaua mică, de lemn, şi pleoapele se lasă şi se ridică mereu de pe cele
două răni alburii ce-nchipuie ochii, ca şi când ar încerca să tragă-n sus o piele neagră ce-acopere
luminile stinse de mult. Ajunşi în vale, se opresc lângă o grămadă de piatră mărunţită. Femeia scoate
dintr-o corfă o troncuţă de lemn, o umple cu piatră şi începe să încarce coşărcile. Calul se clatină încet,
la dreapta ori la stînga, după cum pune femeia piatra. Apoi, cu coşărcile pline, pornesc amândoi, încet,
la deal. Se-ntâlnesc cu băieţandrii care vin chiuind, cucuiaţi deasupra coşărcilor desăgite pe căluţii
mici, dar ţapeni. Vin şi ei după piatră. Băieţandrii-i dau bună ziua femeii şi trec mai departe.
- Să creşteţi mari, să creşteţi mari, răspunde dânsa, şi trage-ntins de căpăstru.
Caii mai tineri nechează, cheamă de ici şi de colo, dar Bator urcă din greu, cu capul în pământ, n-aude
nimic, nici tropotul cunoscut al cizmelor stăpînei nu-1 mai aude. Pipăie cu picioarele şi cunoaşte, ştie
unde are să vie vreun pripor mai greu de urcat. Acolo se adună, se îniaptă, suflând, năduşit, pe nările
largi, bătrâne.
- Ho, mă Bator, ho, mă sărace! Stai să mai odihnim, că doar nu dau tătarii.
Şi calul se opreşte bucuros, şi răsuflă ca din foi. Femeia tocmeşte coşărcile, mai pune la loc vreo bucată
de piatră ce dă să cadă, şi cată înainte: Cât mai au până-n vârful dealului? Şi tot aşa, cu popasuri dese,
cu îndemnuri, ajung pe culme. De aici-i mai uşor. Ajunşi în sat, descarcă piatra astăzi la o gazdă, mâne
la alta.
La câte unii duce şi săptămîni de-a rândul. Pe muiere-o cheamă Măria, dar oamenii, batjocoritori cum
sunt, îi zic Fefeleaga. Tineretul mai mărunt din sat aşa a pomenit-o: cu Bator de căpăstru aducând
piatră la unii şi la alţii. Cât aur vor fi scos unii şi alţii din piatra adusă în spinare de Bator, Măria nu s-a
gândit niciodată să socotească, dar, de multe ori, când Bator abia urca pe spinarea dealului, îşi zicea aşa
în gîndul ei: ,,Din câtă piatră a purtat săracul, mai că s-ar putea face un deal ca acesta”. Îi plăteau de-o
povară zece cruceri. Şi când era drumul bun, putea aduce cinci-şase poveri. Tot făcea pe săptămână
vreo trei zloţi. Şi-şi zicea în gând: ,,Tot putem trăi”.
Fefeleaga – Ion Agârbiceanu
 Textul 2

Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână
cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge şezând şi a vedea
numai ceea ce ţi se dă, nu însă şi tot ce ai voi. Iată pentru ce eu şi tânărul meu tovarăş de călătorie ne
hotărârăm a merge pe jos peste munţi şi în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul
mare.
În ziua de şase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum aşezate în o boccea
de forma unei raniţi soldăţeşti, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucişau pe pieptul
nostru: la şoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, şi la picioare opinci de piele
roşie, legate cu şferi negre de lână de capră, care ne înfăşurau în spirală pulpa până la genunchi peste
un colţun negru de lână vrâstat cu roş. O pălărie neagră şi mare putea, la nevoie, să mă apere şi de
ploaie şi de soare. Tovarăşul meu, în loc de pălărie, avea pe cap un chipiu de uniformă, iar drept strai
mai gros de lână era îmbrăcat cu o venghercă de doc alb.
În revărsatul zorilor plecarăm.
Deocamdată trebuia să mergem la Almaş. Fiind însă mai dinainte hotărât între noi de a ne feri de
drumul mare, nu cunoşteam o potecă sau un drum mai scurt pentru ţinta noastră. Ajunsesem la barieră.
Niciun suflet de om nu era încă deştept; numai câţiva câini, prea harnici poate, îşi făceau datoria bătând
la noi, sau — mai bine zis — la neobişnuita noastră îmbrăcăminte de drum.
Oricum însă, eu găseam de vină pe tovarășul meu, care avuse ciudata idee de a mărita straiele de
sublocotenent cu opincile, bastonul și bocceaua din spate; și mă sileam a-l face să priceapă că numai
pentru dânsul făceau câinii atâta gălăgie. Apucarăm la stânga pe prundul Cuejdiului înspre Dărmănești,
fără să știm dacă am apucat bine sau rău. Norocul însă ține cu drumețul: la câțiva pași, pe prispa unei
case albe, gospodarul și gospodina dormeau sub o plapumă, lipiți unul de altul pentru a putea să
înfrunte, după socotința mea, răcoarea dimineții; căci, deși în iulie, dimineața din ziua de șase era totuși
destul de rece; ei dormeau duși și se legănau poate în visuri fericite; noi însă, și mai cu seamă eu, fără
respect pentru toate aceste nimicuri și fără nicio ceremonie, mă apropiai de dânșii, ridicai cu bățul
plapuma de pe nasul gospodarului, care dormea la margine, îl împinsei puțin, îl trezii și, fără a-i da
bună dimineața cel puțin, îl întrebai scurt despre drumul la Almaș. Foarte rar se întâmplă cuiva să vadă
o figură mai elocventă decât acea a omului meu; un psiholog ar fi scris volume întregi, eu însă cred de
ajuns a spune că e — psihologicește vorbind — de mare interes înfățișarea unei figuri ce trece de la
adânca liniște a unui somn fără de grijă la izbitoarea întipărire a unei surprinderi. Ceea ce s-a petrecut
atunci în sufletul lui a fost, desigur, mai iute decât fulgerul; destul că, cu niște ochi de două ori mai
mari decât cei ce poate-i avea de obicei, cu o față lungă și speriată și neputându-se lămuri de unde și
cum răsărisem noi așa ca din pământ, se uită la noi, măsurându-ne cu privirea-i zăpăcită, de sus până
jos și îndesându-se tot mai tare spre perete, ca și cum ar fi voit să scape de o vedenie supărătoare. Biata
femeie, strâmtorată astfel și buimacă de somn, începu a se întoarce sub ogheal și a îngăima vorbe
neînțelese, care nu puteau fi decât niște puternice protestări conjugale... Pentru a sfârși mai iute cu toate
acestea, îl întrebai încă o dată pe gospodar despre drumul la Almaș.
— Pe aici, ne răspunse el în cele din urmă, arătându-ne spre deal; și spre acolo apucarăm și noi.

Calistrat Hogaș - Pe drumuri de munte - Amintiri dintr-o călătorie

 A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.
1. Transcrie, din textul 1, un indice temporal și unul spatial.
2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Fefeleaga primea de-o povară: 2 puncte
a) zece cruceri;
b) trei cruceri;
c) zece zloți;
d) trei zloți.

Răspuns corect:
2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Naratorul pleacă în călătorie: 2 puncte
a) în revărsatul zorilor;
b) la apus;
c) după prânz;
d) după-amiaza.

Răspuns corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Naratorul poartă opinci de culoare:
a) nu poartă opinci;
b) verde;
c) roșie;
d) albă.
2 puncte
Răspuns corect:
2 puncte

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Enunțul Corect Incorect

În primul text naratorul este subiectiv.
În al doilea text, narațiunea se îmbină cu descrierea și cu dialogul.
Primul text este literar, iar al doilea este nonliterar.
În primul text personajul principal este caracterizat atât în mod direct, cât și în
mod indirect.

Dialogul din al doilea text are rolul de a dinamiza acțiunea.

Ambele texte se pot povesti pe momentele subiectului.

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură fizică și una morală a personajului Măria,trăsături
identificate în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență:
,, Femeia e înaltă, uscată, cu obrajii stricaţi de vărsat, arşi de soare şi de vânt. Păşeşte larg, tropotind cu
cizmele tari, pline de umflături uscate.”
6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, prin referire la
câte o secvență din fiecare text.
6 puncte

8. Crezi că între om și animal poate apărea o legătură sacră, o prietenie specială? Motivează-ți
răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.

6 puncte
9. Asociază fragmentul din „Fefeleaga” de Ion Agârbiceanu cu un alt text literar studiat la clasă sau
citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
6 puncte

B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect:
S-au format prin derivare următoarele cuvinte:
a) decât, floricică, ciuboțica-cucului;
b) albastrul, soarelui, regândit;
c) atipic, școlărel, lungime;
d) binele, bunăvoință, așezare.
2 puncte
.Răspunsul corect:

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect:

Numărul de litere nu este diferit de numărul de sunete în toate cuvintele din seria:
a) ciocolată, extemporal, caraghios;
b) iarnă, Cecilia, geană;
c) creier, chenar, ceas;
d) geometrie, celofan, cireșe.

Răspuns corect: 2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „ Pe muiere-o cheamă Măria, dar
oamenii, batjocoritori cum sunt, îi zic Fefeleaga.” sunt:
a) fetișcană, zeflemitori;
b) femeie, ironici;
c) duduie, cinstiți;
d) soție, incisivi.
2 puncte

Răspuns corect:

4. Selectează, din fragmentul de mai jos două cuvinte care fac parte din masa vocabularului: Bator se
zdrobeşte rău pe povârniş, şi ciolanele aşa de tare-i împung în piele, când ici, când colo, de parc-ar
căuta un loc să iasă din trupul bătrân şi ostenit. Corfele, desăgite în spinare, bleoncăne în toate părţile,
dând să se desprindă de pe şaua mică, de lemn, şi pleoapele se lasă şi se ridică mereu de pe cele două
răni alburii ce-nchipuie ochii, ca şi când ar încerca să tragă-n sus o piele neagră ce-acopere luminile
stinse de mult.
2 puncte

5. Extrage din fragmentul de mai jos, trei adjective diferite, precizând felul acestora.
,,Vremea aceasta este numai bună pentru treburile gospodărești. Menirea mea este să îmi ajut
bunicii obosiți de atâta muncă apăsătoare.”
6 puncte

6. Alcătuiește o propoziție interogativă, în care substantivul „gospodar” să fie în cazul dativ (1) și o
propoziție imperativă, în care pronumele demonstrativ de apropiere „aceasta” să aibă funcția sintactică
de complement direct (2).
6 puncte

(1)

(2)
7. Transcrie propoziția subordonată din următoarea frază, precizând felul acesteia: ,,Femeia scoate
dintr-o corfă o troncuţă de lemn, o umple cu piatră şi începe să încarce coşărcile.”
6 puncte

8. Rescrie corect textul ce conține mesajul unui elev către unchiul său, corectând greșelile de orice fel.
,,Ași merge cu tine dar nu am experiența să călătoresc atâta timp. Mai vreau să îți spun că mai
emoționat când ai vorbit despre membri echipei tale care au creiat o hartă pentru orientare.”
6 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1
punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 2
puncte; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.