ELABORAREA METODICĂ Nr 13.

Tema: Morfologia funcţională a arcadelor dentare. Parodontul. Funcțiile.

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele
despre morfologia funcţională a arcadelor dentare, ariile ocluzale, parodontului.
Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice ambele arcade dentare
separat respectînd formele lor și un dinte împreună cu parodontul respectînd
dimensiunile natural

1.Arcada dentară, alveolară, bazală. Definiţie.

Arcadele dentare prezintă nu o sumă de dinţi, dar un sistem de organe strâns
legate morfologic şi funcţional. Unitatea de sistem a arcadelor dentare este
asigurată de punctele de contact (suprafeţele) interdentare, de apofiza alveolară
şi de parodont. Un rol important la stabilitatea dinţilor şi a arcadelor dentare sunt
particularităţile de poziţie a dinţilor în maxilare şi numărul de rădăcini.

Dintii (dentes) sunt atasati in cavitati mici, numite alveole sapate in doua arcuri
osoase crescute inferior pe mandibula si superior pe maxilarul superior, numite
arcuri alveolodentare.

Arcada alveolara e linia conventionala trasata pe virful apofizelor alveolare

Arcada bazala e linia conventionala trasata pe virfurile radacinilor

2.Elementele ce asigură unitatea morfofuncţională a arcadelor

dentare.
Unitatea de sistem a arcadelor dentare e asigurata de

*Punctele de contact interdentare

*Apofiza alveolara
*Parodont
Unitatea functionala a arcadelor dentare e determinate de
*Apofize alveolare
*Ligamente interdentare ale paradontiului marginal

Ligamentele se afla deasupra septurilor alveolare si s einsera in cementul unui

dinte, apoi trec pe alt dinte. Datorita ligamentelor de plasarea unui dinte mezial
sau distal duce la deplasarea dintilor vecini.

3.Punctele de contact dintre dinţi şi importanţa practică

▪ Pe parcursul vieţii, datorită mobilităţii fiziologice a dinţilor în alveole, punctele
de contact se supun abraziunii şi se transformă în suprafeţe de contact
Contactele inter-dentare joacă un rol important la dispersarea şi repartizarea
presiunilor funcţionale şi asupra dinţilor vecini, astfel preîntâmpinând
suprasolicitarea funcţională a dinţilor antrenaţi în funcţie. O altă particularitate,
contactele interdentale servesc drep obstacol pentru produsele alimentare care
ar trauma şi ar leza papilele interdentale.

4.Formele arcadelor dentare superioare şi inferioare în

condiţii fiziologice.
Savantul Izard prezinta 6 tipuri de arcade dentare in forma de

1. Parabola
2.Elipsa

3.Hiperbola

4.Emisferica

5. In U

6.Ovoida
Arcada in forma U e foarte rara fiind o reminiscent de la antropoide,
arcada in hiperbola nu exista in mod normal, arcada emisferica de
asemenea e foarte rara. Cea mai frecventa e forma de elipsa sic ea
ovoidala.

Savantul Costa descrie 4 forme de arcade dentare

1. Norma

2. Elipsa

3. In U

4. In V (patologica)
Marseiller descrie 3 forme de arcade dentare

-hiperbolica - se defineste printr-o curba usor aplatizata la nivelul

frontalilor ce se continua cu doua linii divergente spre distal la nivelul
premolarilor si molarilor

-elipsa – linia frontalilor e ca un segment de cerc , iar liniile divergente

spre distal sunt curbe si devin convergente la ultimii molari

- in forma de U – linia frontalilor are forma unui segment de cerc de la

care pornesc linii paralele distal spre dintii laterali.

Cea mai armonioasa forma e considerata cea de semielipsa.

5.Implantarea dinţilor în arcada dentară superioară

La stabilitatea dintilor si a arcadelor dentare mai influenteaza particularitatile de
pozitie a dintilor in maxilare si nr lor de radacini.

-pe maxila- coroanele dintilor sunt inclinate vestibular

radacinile inclinate spre oral

6.Implantarea dinţilor în arcada dentară inferioară

-pe mandibula- coroane dentare inclinate spre oral

radacini inclinate spre vestibular

7.Raportul dintre arcadele dentare, alveolare şi bazale la

maxilă şi mandibular
La maxilă arcada dentară este mai mare decât cea alveolară, iar cea alveolară mai
mare decât cea bazală.

În cazul mandibulei avem un coraport invers: arcada dentară este mai mică.
În caz de edentaţie totală această legitate se manifestă printr-o atrofie a maxilei
de la periferie spre centru, ceea ce treptat duce la micşorarea ei, iar la mandibulă
invers – mai accentuat procesele de atrofie au loc pe suprafaţa internă ce în
continuare imaginează mărirea mandibulei. În aşa mod între maxilare se creează
un raport nefavorabil fapt ce urmează a fi luat în consideraţie la confecţionarea
protezelor dentare mobile.

8.Ariile ocluzale. Importanţa practică

Se deosebesc ariile ocluzale a arcadei dentare superioare si inferioare. Sunt
formate din succesiunea suprafetelor ocluzale a fiecarui dinte in parte

Aria ocluzala a arcadei dentare superioare- in regiunea frontala are o linie egala
cu latimea partii incisivale a dintilor frontali, si se largeste spre posterior. Este cea
mai mare in regiunea primului molar

Aria ocluzala a arcadei dentare inferioare - la mandibula aria ocluzala din cauza
particularitatilor anatomice a dintilor e mai mica in regiunea dintilor frontali si e
cea mai mare la nivelul molarului prim.

Ariile ocluzale pot fi intrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edentatii

partiale. Pot avea dimensiuni diferite in raport cu dimensiunile arcadelor:

- Naturale

- Artificiale

- Mixte

- Absente

In dependenta de caracterul ocluziei, ariile ocluzale pot avea profil si dimensiuni

diferite.

9.Parodont. Definiţie. Componemtele parodontului. Caracteristica.

Parodont- totalitatea tesuturilor ce inconjoara dintele si asigura fixarea si

sustinerea dintelui pe maxilare
Componente:

Gingia-alcatuita din papilele interdentare,marginea libera si portiunea consolidate

cu tesul osos.

ligamentul circular al dintelui

periodontiului –un complex de tesuturi conjunctive.

tesutul osos alveolar- prelungirea apofizelor osoase in care sunt fixate dintii
Unii autori mai include si cementul.

Prezinta un tesul conjunctiv si contine: *ligamente alveolodentare

* substanta fundamentala

*fibre

*vase sangvine

*nervi

*lichid interstitial

10.Spaţiului periodontal. Care este lățimea lui.

-0,25-0.27 mm in zona orificiului alveolei.
-0.17-0.19 mm latreimea coletului

-0,08-0,14 mm la nivelul hiponucleonului unde marcheaza centrul de rotatie a

dintelui (zona mijlocie)

- 0,16-0,19 mm zona apicala

Cea mai ingusta zonameste situate la mijlocul radacinii datorita particulaitatilor de

mobilitate fiziologica a dintelui.Are forma de clepsidra

Pirghie de gradul 1 – stare normala

Pirghie de gradul 2- stare patologica, mobilitate sporita a dintilor

11.Fibrele periodontale. Caracteristica.

fibre transversale (oblice) – sunt formate din fibre colagene Sharpey ce fixeaza si
suspenda dintele in alveola si amortizeaza fortele de presiune. Sunt inserate in
peretele alveolei si cementul radicular, cu orientarea dinspre alveola spre cement.

-fibre circulare- In zona coletului mai exista un grup de fibre orientate orizontal
ce leaga dintele de alveola, de gingie (ligamentele dentogingivale) si de dintii
vecini (ligamente dentodentare sau transseptale) ce trec peste marginile alveolei
si se insera pe cementul din zona coletului dintilor vecini.

Astfel se formeaza ligamentul circular ce uneste dintii din arcada in lant.

Sau in raport cu localizarea sunt:

-fibrele crestei alveolare- se afla sub epiteliul jonctional, orientate de la creasta

alveolara spre cementul radicular

-fibrele orizontale- orientate de la creasta alveolara spre cementul radicular

-fibre oblice- incep de la osul alveolar si se insera in cement mai apical decit pe os

-fibre apicale- sun orientate radial,oblic, sau vertical de la radacina in osul

alveolar
-fibre interradiculare- sunt prezente doar in dinti pluriradiculari, orientate de la
suprafata radacinii perpendicular pe creasta interradiculara

12.Funcţiile parodontului. Caracteristica

*de amortizare si suport - se neutralizeaza presiunea ce actioneaza asupra
dintelui pe peretii alveolari. Fasciculele oblice impiedica infundarea dintilor in
alveole.

Lichidul interstitial si reteaua de vasele sangvine si limfatice ale

periodontiului,gasindu-se intr-un spatiu inchis ,creaza conditii asemanatoare cu
presul hydraulic si exercita o presiune uniforma pe toti peretii spatiului
alveodentar,indifirent de directia presiunii.

Dintele e bine fixat si nu se poate deplasa. Se formeaza o articulatie de tipul

gomfozei.

* de reglarea a presiunii masticatorii

* trofica- altenarea presiunii masticatorii stimuleaza procesele trofice. Vasele si

nervii asigura nutritia cementului si a compactei interne a osului alveolar

*plastica- reactia compensatorie e o insusire plastica. In timpul vietii

cementoblastele formeaza cementul, si in stari patologice apare hipercementoza,
si e nevoie de reparare permanenta.

*senzoriala- terminatiile nervoase receptoare tactile sau de presiune formeaza

reflexul parodonto-muscular. El regleaza presiunea asupra dintilor in timpul
masticatiei.

*de protectie- periodontiul protejeaza tesutul periodontal de factorii nocivi

13.Explicaţi funcţia de amortizare a parodontului.

Se neutralizeaza presiunea ce actioneaza asupra dintelui pe peretii alveolari.
Fasciculele oblice impiedica infundarea dintilor in alveole.
 Lichidul interstitial si reteaua de vasele sangvine si limfatice ale
periodontiului,gasindu-se intr-un spatiu inchis ,creaza conditii asemanatoare cu
presul hydraulic si exercita o presiune uniforma pe toti peretii spatiului
alveodentar,indifirent de directia presiunii.Dintele e bine fixat si nu se poate
deplasa. Se formeaza o articulatie de tipul gomfozei.

14.Definiţie “Forţele de rezervă a parodontului”. Importanţa

practică.
Daca un dinte lipseste, functia lui e preluata partial de dintele vecin. Astfel apar
forte adaugatoare. Capacitatea paradontului de a se adapta la forte schimbatoare
declanseaza- forte de rezerva. In dependenta de forta musculara, forta de
rezistenta a paradontului si fortei de masticatie , in conditii fiziologice normale se
foloseste doar 50% din forta parodontului, restul e in rezerva. Fortele de rezerva
pot fi antrenate prin folosirea produselor alimentare dure.

1 Gheorghe Nicolau,Odontologie Practica

Moderna,NASTICOR.VECTOR,2010
2 Materialele Prelegerilor