Biografia lui Nae Ionescu

Nae Ionescu s-a născut la Brăila pe data de 4 iunie 1890 (pe stil vechi). Urmează studiile
primare, gimnaziale și liceale în orașul natal. În timpul liceului, se apropie de cercul socialist și îl
cunoaște pe Panait Istrati. Este exmatriculat din liceul Nicolae Bălcescu din Brăila în ultimul an
de studiu, se spune că pentru republicanism național. Termină studiile liceale la alt liceu. Își
continuă studiile la Facultatea de Litere și Filosofie din București, ale cărei cursuri le încheie în
1912, cu specializare în filosofie. În anul 1912, este numit profesor la Liceul Matei Basarab din
București. După o vreme în care colaborează la Studii filosofice sau la Noua Revistă Română,
pleacă în Germania, la Göttingen, în vederea desăvârșirii studiilor. Aici îl prinde Primul Război
Mondial. Revine în România și își satisface stagiul militar la Brăila. Pe 25 noiembrie 1915 se
căsătorește cu Elena Margareta Fotino. În ianuarie 1916 pleacă în Germania, împreună cu soția,
pentru continuarea studiilor. Intrarea României în război, în luna august 1916, îl surprinde acolo.
Este închis în lagărul de prizonieri de la Celle-Schloss, Hanovra, de unde va fi eliberat în august
1917. Primul său fiu, Radu, se naște în lagăr, la începutul anului 1917. Al doilea fiu, Răzvan, i se
naște în luna iunie a anului 1918. În anul 1919 își susține doctoratul în filosofie la Universitatea
din München, cu profesorul Bäumker, cu teza: Die Logistik als Versuch einer neuen Begründung
der Mathematik (Logistica ca o nouă încercare de definire a matematicii). Revine în țară în 1919
dedicându-se carierei didactice și jurnalistice. Convingerile sale politice de dreapta vor face să
fie de mai multe ori arestat și închis. Bolnav de inimă, moare la 15 martie 1940, în vila sa de la
Băneasa, în prezența Cellei Delavrancea.

Este cunoscut și pentru legăturile sale romantice cu câteva dintre femeile celebre ale vremii,
printre care Maruca Cantacuzino-Enescu (soția muzicianului George Enescu), Elena Popovici-
Lupa și pianista Cella Delavrancea.

Biografia sa este legată de două clădiri istorice existente și azi, amintite de către elevii săi în
memoriile lor: vila Marucăi Cantacuzino de la Sinaia (azi Muzeul „George Enescu” de la
Cumpătu) și „Vila de la Băneasa” (azi sediul unei societății comerciale de pe Str. Ion-Ionescu de
la Brad din București). Despre cea de a doua clădire se spune că ar fi primit-o în dar de la
Nicolae Malaxa. După moartea lui N. Ionescu în 1940, vila de la Băneasa a servit ca reședință
Mareșalului Ion Antonescu.

Revenit în țară în 1919, este pentru scurtă vreme profesor, apoi director la Liceul militar
Mânăstirea Dealu pentru ca, în același an, să fie numit asistent la catedra de Logică și Teoria
cunoașterii a profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Nae Ionescu își inaugurează activitatea
universitară cu lecția Funcțiunea epistemologică a iubirii.

Le-a fost profesor universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Jeni Acterian,
Mircea Vulcănescu, Constantin Floru etc.

La 23 ianuarie 1911, la Societatea Studenților în Litere ține conferința Literatura celei de a IV-a
proporționale: Sărmanul Dionis de Eminescu - tipărită în Noua Revistă Română la 22 februarie
1911 (debutul publicistic avusese loc, probabil, în 1909). La 23 septembrie 1912 publică în Noua
Revistă Română, sub pseudonimul Mihai Tonca, Preocupările filosofice ale geometrului
Poincare; ulterior va fi cooptat ca redactor la respectiva revistă. În octombrie susține examenul
de licență la Facultatea de Litere și Filosofie din București cu teza Istoria argumentului
ontologic (magna cum laude; certificat nr. 152, din 11 decembrie 1912), după care este numit
1
 Biografia lui Nae Ionescu

profesor la Liceul Matei Basarab din București. În septembrie 1913 se logodește la Iași, cu
Elena-Margareta Fotino. Cu recomandarea lui Constantin Rădulescu-Motru primește un ajutor
din partea Fundațiunei Universitare Carol I pentru pregătirea tezei de doctorat (privitoare la
filosofia lui Kant).

În 1924, 29 iunie — 6 iulie, publică art. Cum se pregătește revoluția, în Ideea Europeană
(semnătura: Niculae Ivașcu). În cadrul Cursurilor de vară de la Vălenii de Munte (15 iunie - 15
august) ține prelegerea Contribuția latină în filosofie, iar în noiembrie deschide cursul de Istorie
a logicii (până în februarie 1925). În anul universitar 1924-1925 propune ca temă de seminar
crearea unui dicționar filosofic românesc (încercare de precizare a câtorva noțiuni filosofice
fundamentale, precum și a unei terminologii filosofice românești). În noiembrie - în Gândirea se
publică Individualismul englez - cuvânt introductiv la o traducere din Herbert Spencer Individul
împotriva statului (Cultura Națională; trad. I. Olimpiu Ștefanovici-Svensk; reed., 1996).

La 14 februarie 1925 încheie cursul de Istorie a logicii (litografiat; tipărit, 1997). Între 27
februarie - 15 mai deschide cursul de Filozofie a religiei (litografiat; tipărit: 1990-1991, 1993,
1994, 1998). În primăvară dă examenul de docență cu Constantin Rădulescu-Motru (președinte),
P. P. Negulescu, Dimitrie Gusti și T. Ziegler și din iunie lucrează ca docent universitar de Istoria
logicii și Metafizică (adresa Facultății de Litere și Filosofie din București, nr. 259, 12 iunie
1929). În noiembrie deschide cursul de Teoria cunoștinței (predat până în mai 1926) și cel de
Metafizică, cu tema Problema salvării în „Faust” al lui Goethe. În Cartea Semicentenarului,
Nae Ionescu apare cu art. Filosofia românească.

La 1 ianuarie 1926 este numit conferențiar definitiv de Istorie a logicii și Metafizică (adresa
Ministerului Instrucțiunii nr. 8667, din 1926). 24 ianuarie - conferința Misticii italieni (aula
Fundației Universitare Carol I, ciclu organizat de Institutul de Cultură Italiană din București). 18
februarie - conferința Charles Piguy (aula Fundației Universitare Carol I, ciclu consacrat
literaturii franceze, organizat de Gruparea „Poesis”). 20 februarie - după șase prelegeri, încheie
cursul cu tema Problema salvării în „Faust" al lui Goethe (litografiat; tipărit in 1996). Ține
conferința Filosofia regionalismului cultural la Biblioteca populară „Petre Armencea", în cadrul
Cercului de studii și cercetări locale al orașului și ținutului Brăilei. (Rezumat în „Analele
Brăilei", ianuarie - martie 1936, după presa vremii). În 2 mai începe să colaboreze la Cuvântul
unde preia rubrica Duminica. Vreme de mulți ani, va scrie zilnic cel puțin un articol. Cele mai
multe vor fi semnate cu câteva pseudonime (atât spre a varia semnătura, în același număr sau în
zile succesive, cât și întrucât îi plăcea să se ascundă sub diverse înfățișări). La 29 mai încheie
cursul de Teorie a cunoștinței (litografiat; tipărit, 1996). În iunie 1926, ca președinte al Comisiei
de bacalaureat la Liceul „N. Bălcescu" din Brăila (din acest liceu fusese exmatriculat în
primăvara lui 1909, cu puțin înaintea bacalaureatului propriu) îl remarcă pe elevul Hechter M.
Iosef, viitorul Mihail Sebastian.

La 1 ianuarie 1930 este numit profesor titular al Catedrei de Psihologie și Pedagogie a

Institutului Superior de Educație Fizică (înalt Decret Regal nr. 4456, din 31 decembrie 1929). Îi
urmează profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Predă cursuri de psihologie generală și
pedagogie teoretică, în cadrul catedrei, Gheorghe Zapan este conferențiar iar Elena Pușcuța,
asistentă benevolă.

2
 Biografia lui Nae Ionescu

În anul universitar 1930-1931 predă cursul Istoria metafizicei ca tipologie a culturii - prelegerea
inaugurală are ca temă Moda în filosofie (cursul a fost litografiat; tipărit, 1996.)

La 1 iunie 1930, la alegerile pentru Camera Deputaților Nae Ionescu candidează la Brăila, din
partea Uniunii Naționale și este ales.

În anul universitar 1932-1933 a predat cursul Din metodologia logicei. Analogia și cursul
Metoda statistică. Cu aplicație la psihologie, sociologie si pedagogie. (Nu au fost litografiate.)

În anul universitar 1933-1934 a predat cursul Logica științelor exacte (nu a fost litografiat).

Prin prelegerile și cursurile susținute, în calitate de profesor al Universității bucureștene și ca

unul din ideologii principali ai legionarismului și un apologet al fascismului românesc -
influențează tânăra generație, determinând mulți intelectuali ai vremii să se îndrepte spre extrema
dreaptă. Această activitate politică a dus la întemnițarea sa la Miercurea Ciuc, împreună cu alți
discipoli ai săi.

La 1 ianuarie 1934 Anton Dumitrescu publică în Șantier articolul Nae, năismul.

2 ianuarie 1934 - în urma asasinării lui I. G. Duca, Nae Ionescu este arestat la Sinaia; Cuvântul
este suspendat (ultimul număr apărut: 1 ianuarie 1934, cu articolul 1933-1934, scris la Sinaia, în
29 decembrie 1933).

În ianuarie 1934 apare: Immanuel Kant, Critica rațiunii practice cu o prefață a lui C. Rădulescu-
Motru și o notă introductivă asupra rațiunii practice semnată de Nae Ionescu (Ed. Institutului
Social Român; trad. Dumitru Cristian Amzăr și Raul Vișan). Cronici de Petru Manoliu, I. Brucăr
ș. a. (Polemică în Revista de filosofie între Mircea Vulcănescu și I. Brucăr.)

7 februarie - eliberat și rearestat în cursul aceleiași zile.

15 martie - este eliberat și își reia cursul (vezi: Mircea Vulcănescu, Ulise printre sirene, 1941).

In iunie 1934 apare romanul lui Mihail Sebastian, De două mii de ani..., cu o prefață de Nae
Ionescu concepută ca o antiteză la tematica romanului - această prefață încercă să fundamenteze
antisemitismul prin perspective teologice, concluzând că evreii nu au nici o putință de salvare
întrucât sunt evrei. Timp de câteva luni se duce o amplă și pasionantă polemică în presă în jurul
romanului, prefeței și problematicii puse de autor și prefațator. Dintre polemiști: Tudor
Teodorescu-Braniște, Pompiliu Constantinescu, Octav Șuluțiu, Șerban Cioculescu, Mircea
Eliade, George Racoveanu, Mircea Vulcănescu, Petre Pandrea, Constantin Noica, Ion. I.
Cantacuzino și Mihail Sebastian. În 1935 apare eseul lui Mihail Sebastian Cum am devenit
huligan, o replică la respectiva prefață. Romanul și prefața vor fi reeditate în 1946, 1990, 2003,
2006.

La 1 noiembrie 1934 apare în Stânga articolul lui Andrei Șerbulescu (Bellu Zilber) Feciorii lui
Nae sau tânăra generație.

3
 Biografia lui Nae Ionescu

În anul universitar 1934-1935 predă cursul de Logica generala (litografiat; tipărit: 1943, 1993) și
un curs de Logică a colectivelor (trei lecții, predate în ianuarie și martie 1935, s-au păstrat într-un
manuscris; au fost tipărite în 1996-1997).

I. Ludo publică lucrarea Iuda trebuie să sufere pentru că e suferind(Ed. Adam). (Despre Nae
Ionescu, pp. 5-8, 40-47, 53-56, 84-92.)

1935 7 ianuarie — conferința Primejdia spiritului defensiv (aula Liceului „Codreanu" din Bârlad,
sub auspiciile Asociației Studenților Creștini „Alexandru Vlahuță”). (Rezumat în Credința, 10
ianuarie 1935.)

11 februarie - ciocnire, vreme de câteva ore, între jandarmi și legionari; aceștia din urmă voiau ca
Nae Ionescu să țină o conferință. Conferențiază în sala festivă a primăriei din Oradea, în cadrul
„Astrei", despre unele noțiuni curente în sociologie. (Rezumatul Familia, martie 1935.)

25 aprilie - conferința Ce înseamnă a fi român (Brăila, ciclu organizat de Analele Brăilei). În

anul universitar 1935-1936 predă un curs de Logică a colectivelor - nu a fost litografiat.

15 martie - începe să colaboreze la revista Vestitorii (redactor: Gh. I. Ciorogaru), cu articolul

Roza vânturilor (nesemnat; ulterior, titlu de rubrică). În următoarele numere, publică: Cine face
istoria; Puțină filologie (1 aprilie); Sofisma cea Mare (12 aprilie; nesemnat);Ești rumân... (12
aprilie); Cum se „construiește" o formă istorică (28 aprilie).

În anul universitar 1936-1937 predă cursul Probleme de metafizică. ianuarie 1937; stenografiat și
dactilografiat în ianuarie 1937 și editat de Dan Zamfirescu. (ed. 1988, 1990).

22 aprilie - Conferința de Metafizică și Istorie a logicii este transformată în catedră, iar Nae
Ionescu este numit profesor agregat (înalt Decret Regal nr. 4059, 1937).

6 iunie - Mircea Eliade, asistent onorific la catedra lui Nae Ionescu, este exclus din Universitate,
pentru „scrieri pornografice". Hotărâtă atitudine împotrivă, în presă. Printre cei care protestează
(Emil Cioran, Arșavir Acterian, Constantin Noica, ș. a.) se află și Nae Ionescu, titularul catedrei.

27 iunie - articolul Sub semnul Arhanghelului, în Buna Vestire (nr. 100). Apare volumul Roza
vânturilor. 1926-1933, culegere de articole îngrijită de Mircea Eliade și cu o prefață a lui Nae
Ionescu. (Editura „Cultura Națională"). Cronici semnate de: Horia Stamatu, Liviu Teodoru, D. C.
Amzăr, George Călinescu, Arșavir Acterian, Const. Gh. Popescu, Vasile Damaschin ș. a. (Alte
ed. 1990, 1993). Prefață la Vasile Marin, Crez de generație. (Alte ed.: 1937, 1940, 1941, 1977 )

1938 21 ianuarie - reapare Cuvântul.

10 martie - Senatul Universității București este de acord cu propunerea de schimbare a denumirii

catedrei ocupate de Nae Ionescu în Catedra de Logică și Metafizică.

25 martie - ține o cuvântare la cel de al 11-lea Congres al profesorilor de filosofie (Sala „Dalles"
din București, 25-27 martie) - rezumat în Cuvântul, 27 martie.
4
 Biografia lui Nae Ionescu

17 aprilie - Cuvântul este interzis (ultimul număr apărut: 17 aprilie). Împreună cu o serie de șefi
legionari, Nae Ionescu este arestat și depus în lagărul de la Miercurea Ciuc, cu „domiciliu forțat”.
Este destituit din Universitate. mai - martor în procesul lui Corneliu Zelea Codreanu. mai - în
lagăr ține câteva conferințe despre „fenomenul legionar". Patru dintre ele, rezumate de Ștefan
Palaghiță, vor fi tipărite în 1940. noiembrie - eliberat din lagăr. Concepe o suită de scrisori,
Căderea în Cosmos (1938-1939) (vezi: Introducere la Istoria logicii, 1941). (Cella Delavrancea
spunea că le-ar fi distrus; inf. Valeriu Râpeanu.)

1939 13 ianuarie - internat iarăși în lagărul de la Miercurea Ciuc. 24 iunie -eliberat din lagăr;
bolnav de inimă. Nu își recapătă catedra. Este vizitat acasă de o serie de prieteni, printre care:
Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Ionel Gherea, George Racoveanu.

1940 Lucrează la un Manual de logică (au rămas, în manuscris, fragmente). Vineri 15 martie -
moare în vila de la Băneasa. De față este Cella Delavrancea.

Duminică 17 martie — este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Nu s-au rostit
cuvântări (deși C. Rădulescu-Motru pregătise una). În asistență: Octav Onicescu, Perpessicius,
Dem. Theodorescu, Cella Delavrancea, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Mircea Eliade,
Arșavir Acterian, Ștefan Ion Gheorghe, Dragoș Protopopescu, Vasile Băncilă și, desigur, familia
(soția, copiii, sora, cumnatul, generalul Vasile Panaitescu). S-au publicat necrologuri semnate de:
Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nicolae Tatu, Camil Petrescu, Pamfil Șeicaru ș.a.

Prof. Univ. NAE IONESCU

Nicolae Nitã

S'a nãscut la 16 Iunie 1890 în Brãila, dintr'o familie modestã,

cu puternice rãdãcini tãrãnesti. A urmat liceul "Nicolae
Bãlcescu" din orasul natal, dupã care pleacã la studii
superioare la Universitatea din Bucuresti si mai apoi în
strãinatate, la Universitatea din Munchen si cea din Viena.

Profesor universitar, conferentiar, ideolog si doctrinar al

Miscãrii Legionare; filozof de tip socratic, mare om de
culturã.
A condus împreunã cu Gheorghe Racoveanu revista
teologicã "Predania", a fost Directorul ziarului
"Cuvântul" (publicatie de aleasa tinutã intelectualã în
paginile cãreia s'au reunit numele celor mai ilustre
personalitãti legionare în frunte cu Mircea Eliade, Constantin
Noica, Emil Cioran, Gheorghe Racoveanu, Dragos
Protopopescu), a dirijat revista Logos (1928), a îngrijit
aparitia revistei "Arhiva pentru Stiinta si Reforma
Socialã" si a colaborat la numeroase publicatii, între care
amintim: "Revista de filosofie", "Studii filosofice",
"Gândirea", "Buna Vestire", "Societatea de mâine",
5
 Biografia lui Nae Ionescu

"Vestitorii", "Vremea", ) s.a.

Profesorul Nae Ionescu a fost asasinat prin otrãvire la 15 Martie

1940. Scãpat cu viatã din lagãrul dela Miercurea Ciuc (în timpul
sângeroasei prigoane împotriva Miscãrii Legionare din 1938-
1940) si aflat cu domiciliu obligatoriu pãzit la locuinta sa din
Bãneasa (lângã Bucuresti), agentul de politie care-l pãzea a fost
pus din ordinul camarilei sã-i schimbe prafurile pe care le avea
pe masã si le lua contra durerilor de inimã, cu prafuri otrãvite.

A mai semnat si cu pseudonimele: Skytes, Mihai Tonca, Niculae

Ivascu (numele bunicului sãu), Nemo, Verax, Un universitar, Un
prelat, Un preot de tara, Calicles.

Nae Ionescu s-a nascut pe data de 16 iunie 1890 in Brăila si s-a stins din viata pe 15 martie 1940
la Bucureşti. El a fost logician, profesor, publicist şi om politic.

Despre viata sa:

Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1912), doctor în filozofie al

Universităţii din Munchen (1919), docent în filozofie al Universităţii din Bucureşti (1926). Aflat
la studii în Germania, în timpul Primului Război Mondial, este internat în lagărul de prizonieri de
la Celle-Schloss, Hanovra, de unde este eliberat în vara anului 1917.

A părăsit Germania după susţinerea tezei de doctorat Logistica ca o nouă încercare de definire a
matematicii. Revenit în ţară, este asistent la seminarul psihologic organizat de mentorul său,
Constantin R�
�dulescu-Motru, apoi conferenţiar de istoria logicii şi metafizică (1921-1926) şi profesor
universitar. A predat cursuri foarte apreciate de psihologie, teoria cunoaşterii metafizice şi istoria
logicii la Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti.

Redactor la reviste de specialitate: "Studii filosofice", "Revista de filosofie", "Ideea europeană",

promovează curentul filozofic "trăirist" (proclamarea primatului trăirii asupra intelectului), având
ca adepţi pe Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a. Activitatea politică este evidenţiată de obţinerea a
două mandate de deputat din partea "Uniunii Naţionale" (organizaţia judeţeană Brăila, 1931) şi a
PNŢ (1932, ales în Vâlcea).

Arestat la 2 ianuarie 1934 şi închis la Malmaison (celebra cazarmă militară din Bucureşti) sub
6
 Biografia lui Nae Ionescu

acuzaţia de instigare la crimă şi menţinerea legăturilor cu organizaţii politice desfiinţate (Garda

de Fier), este încarcerat timp de 72 de zile (2 ianuarie-25 martie 1934). A colaborat la mai multe
reviste legionare ("Iconar", "Vestitorii") şi a fost recunoscut drept un susţinător al acestei
mişcări. Considerat unul dintre ideologii legionarismului interbelic, influenţează într-o măsură
considerabilă opţiunile politice ale intelectualilor români şi ale tinerei generaţii. O situaţie
particulară şi extrem de interesantă a fost reprezentată de natura relaţiilor cu regele Carol II.

Timp de 3 ani s-a aflat printre preferaţii monarhului, însă lucrurile au căpătat o nouă întorsătură
din 1934, din cauza atitudinii faţă de Mişcarea Legionară. După instaurarea regimului autoritar
carlist a fost arestat (8 mai-19 octombrie 1938) şi închis, eliberat şi din nou încarcerat la
Miercurea Ciuc (13 ianuarie-21 iunie 1939).

S-a stins din viaţă în primăvara anului 1940, în urma unui atac de cord. A fost înmormântat la
Cimitirul Bellu (17 martie 1940) în prezenţa unei importante asistenţe formată din elita
universitară şi politică a vremii. Deşi era jurnalist şi profesor apreciat, autor a numeroase articole
de presă şi susţinea cursuri încărcate de substanţă ştiinţifică, refuza constant publicarea
prelegerilor universitare.

Studenţii i-au editat postum, pe baza notiţelor de curs, Roza vânturilor (1937), Curs de
metafizică şi Curs de istoria logicii. In viziunea lui Mihail Sebastian era "un personaj enigmatic,
un fel de periculos regizor al vieţii publice, închis într-o voluntară umbră, de unde comanda
complicate jocuri de idei şi oameni, stăpânindu-le resorturile cu o mână fină şi ascunsă. Legenda
lui sperie, indignează sau intrigă".

7
 Biografia lui Nae Ionescu

OPERA

-"Die Logistik als Versuch einer neuen Begründung der Mathematik" (teza de doctorat sustinuta la Univ. din Munchen, 3 Aprilie 1919, doctorat
obtinut cu stralucire). Publicatã în: "Izvoare de filosofie. Culegere de studii si texte - II, 1943" (Ed. Bucovina - I.E. Toroutiu, Bucuresti, 1944, pg. 1-
52);

-"Doctrinele partidelor politice" - Sindicalism (conferinta rostita in 1923) si publicata de Institutul Social Roman (Ed. Cultura Nationala,
Bucuresti, 1924, pg. 173-185);
-"Curs de teorie a cunostintei" (1925-1926) -curs universitar;
-"Grafologie. Scrisul si omul", sub pseudonimul Nemo, Institutul de Arte Grafice, Ed. "Tiparnita", Bucuresti, 1926 (49 pag.); (Editia a II-a: Ed
"Bibliofilia", Bucuresti, 1936).

-"Filozofia Catolicismului" (curs universitar, manuscris);

-"Filozofia Protestantismului" (curs universitar, manuscris);

-"Faust si problema mantuirii" (curs universitar, manuscris);

-"Logica colectivelor" (curs universitar, manuscris);

-"Istoria Logicei" (curs universitar 1929-1930);

-"Logica Romaneasca" (curs universitar, manuscris);

-"Prefata" (la volumul "De doua mii de ani" de M. Sebastian);

-"Roza vanturilor", Buc., 1937;