Sunteți pe pagina 1din 15

TEMA 5 - SEMINAR

PROGRAMELE ȘCOLARE

a. Programa şcolară de Educaţie fizică pentru învățământul primar reprezintă documentul


oficial elaborat de ministerul de resort și aprobat prin ordin de ministru, care prezintă oferta
educațională pentru elevii din clasa pregătitoare și clasel I-IV. Disciplina Educație fizică și sport
se găsește în planul-cadru pentru învățământul primar, la nivelul ariei curriculare Educaţie fizică,
sport şi sănătate, fiindu-i alocate, pe parcursul fiecărui an școlar, un buget de timp echivalent cu
de 2 ore/săptămână. Legea nr. 1/2011 (Legea educației naționale), cu modificările şi completările
ulterioare, la art.68, alin (2), prevede că atât educaţia fizică cât şi sportul din învăţământul
preuniversitar sunt parte integrantă a structurii trunchiului comun corespunzător planurilor de
învăţământ. Totodată, Legea nr.69/2000 (Legea educaţiei fizice şi sportului), cu modificările şi
completările aduse ulterior, stabileşte că, activitățile luate în discuție, reprezintă activităţi de
interes naţional fiind sprijinite de către stat, iar ordinul ministrului de resort, nr.3462/2012, vine
să reglementeze rorganizarea şi desfăşurarea acestora în învăţământul preuniversitar. Drept
urmare, la nivelul învăţământului preuniversitar românesc, educaţia fizică şi sportul sunt luate în
calcul, pe de o parte, ca activităţi curriculare iar, pe de altă parte ca activităţi extracurriculare.
Programa specifică disciplinei Educaţie fizică la nivelul învățământului primar a fost realizată
din perspectiva cerințelor modelului proiectării curriculare centrată pe formarea de competenţe,
astfel încât, aceasta, să aibă o contribuție relevantă la dezvoltarea demersului formativ al elevului
absolvent al al acestei forme de învățământ. Programa concepută cu sprijinul specialiştilor din
domeniu și are următoarele caracteristici:
 conținutul său are un caracter obligatoriu;
 asigură o bază unitară şi complexă a procesului instructiv-educativ;
 asigură pregătirea gradată şi continu ascendentă, combinând caracterul liniar (rezultat al
schimbărilor permanente, de la o etapă la alta, respectiv apariției de noi elemente), cu cel
concentric al instruirii (concretizat în reluarea deprinderilor și priceperilor însuşite,
formate anterior în scopul dezvoltării şi perfecţionării acestora).
 asigură abordari diferențiate a conținuturilor, în funcție de opțiunile elevilor;
 asigură autonomia profesorului/institutorului/învățătorului.
Din perspectiva educației fizice, orientarea demersului didactic, având ca punct de
pornire formarea de competenţe, conduce la accentuarea scopului pentru care elevul învaţă, dar
şi a dimensiunii acţionale în vedere formării personalităţii acestuia. Structura programei de
educație fizică și sport luată în discuție include, pe lângă aspectele generale legate de prezentare,
următoarele elemente:
 competenţele generale
 competenţele specifice şi exemple de activităţi de învăţare
 conţinuturile ce trebuie predate și însușite;
 sugestii metodologice
Competenţele reperezintă ansambluri organizate de cunoştinţe, abilităţi şi de atitudini
dobândite prin educație, care dau posibilitatea rezolvării problematicii specifice unui anumit
domeniu al activității umane sau a unor probleme cu caracter general, în diverse situații
particulare. În cazul nostru, competenţele generale, urmărite a fi formate în cadrul procesului
instructiv-educativ caracteristic disciplinei Educaţie fizică, însoțesc ansamblul achizițiilor
elevilor de la clasa pregătitoare la calsele I-IV (ciclul primar), contribuind la adoptarea de către
aceștia a unui stil de viață corespunzător (sănătos), asigurând dezvoltarea fizică armonioasă și a
capacității motrice a acestora. Competenţele specifice disciplinei luate în discuție sunt derivate
ale celor cu caracter general şi fac trimitere către achizițiile dobândite de elevi pe pe parcursul
unui an şcolar. În vedrea realizării acestor competenţe specifice, programa de specialitate
propune exemple de activităţi de învăţare cu rol în valorificarea experiențelor concrete ale
elevilor, pentru aceasta integrând strategii didactice corespunzătoare unor situații de învăţare
diversificate. Pentru treapta de învățământ luată în discuție (clasa pregătitoare și clasele I-IV),
programa de educație fizică cuprinde: competenţe generale care derivă din obiectivele finale şi
constau în:1
a. Pentru clasa pregătitoare și clasele a I-a și a II-a
 valorificarea achiziţiilor psiho-motrice în menţinerea sănătăţii şi a dezvoltării fizice
armonioase;
 exersarea deprinderilor şi a capacităţilor motrice în funcţie de capacitatea psiho- motrică
individuală;
 participarea la jocurile şi activităţile motrice organizate sau spontane;
b. Pentru clasele a III-a și a IV-a

1
*** (2013) Programa şcolară pentru disciplina Educație fizică, clasa pregătitoare, clasa a I-a și a II-a, Ministerul
Educației Naționale - București, pg. 3;
 utilizarea limbajului de specialitate în relaţiile de comunicare specifice activităţilor de
practicare a exerciţiilor fizice şi sportului;
 integrarea achiziţiilor specifice dobândite în acţiuni de optimizare a stării de sănătate, a
creşterii şi dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice proprii;
 adoptarea unui comportament adecvat în relaţiile interpersonale şi de grup, bazat pe
respect şi fair-play în activităţile motrice desfăşurate în şcoală şi în afara acesteia.
 competenţe specifice stabilite pentru fiecare competenţă generală în parte, şi în funcţie de
aceste conţinuturi, pentru fiecare clasă în parte:2
a. Pentru clasa pregătitoare și clasele a I-a și a II-a
 pentru prima competență generală - valorificarea achiziţiilor psiho-motrice în men-ţinerea
sănătăţii şi a dezvoltării fizice armonioase, competențele specifice sunt:
Clasa Pregătitoare Clasa a I-a Clasa a II-a
Recunoaşterea influenţei Recunoașterea influenței aerului și Aplicarea unor reguli de bază în
soarelui şi a temperaturii apei asupra sănătății folosirea factorilor naturali
asupra sănătăţii pentru călirea corpului
Identificarea principalelor Demonstrarea principalelor Menţinerea posturii corecte a
caracteristici ale posturii caracteristici ale posturii corporale corpului în acţiuni statice şi
corporale corecte corect adoptate dinamice
Utilizarea cu interes a Utilizarea cu interes a variantelor Efectuarea zilnică a
variantelor de mişcări specifice de mişcări specifice principalelor complexului de dezvoltare
segmentelor corpului segmente corporale fizică însuşit -
Respectarea regulilor de igienă Respectarea regulilor de igienă Respectarea regulilor de igienă
personală personală personală
 pentru cea de a doua competență generală, intitulată exersarea deprinderilor şi a
capacităţilor motrice în funcţie de capacitatea psiho- motrică individuală, competențele
specifice sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Clasa Pregătitoare Clasa a I-a Clasa a II-a
Aplicarea deprinderilor Efectuarea de acţiuni motrice Efectuarea de acţiuni motrice
motrice în condiţii de joc specifice unor forme de specifice capacităţilor motrice
manifestare a capacităţilor combinate
motrice
Participarea la jocuri Aplicarea deprinderilor motrice Aplicarea combinată a
dinamice care antrenează în condiţii de joc şi de întrecere deprinderilor motrice în
capacităţile motrice activitatea şcolară şi în afara
individuale şcolii
Redarea prin limbaj corporal a Aplicarea deprinderilor de Integrarea activă în activităţile

2
Ibidem, pg. 4-6.
unor acţiuni/trăiri personale expresivitate corporală şi a celor motrice cu componente estetice
adaptate din diferite discipline (dans, euritmie, gimnastică
sportive ritmică etc.)
 referitor la competența generală definită prin participarea la jocurile şi activităţile motrice
organizate sau spontane, programa de specialitate prevede următoarele competențe
specifice:3
Clasa Pregătitoare Clasa a I-a Clasa a II-a
Sesizarea regulilor necesare Sesizarea regulilor necesare Aplicarea regulilor necesare
desfăşurării jocurilor desfăşurării jocurilor și altor desfășurării activităților motrice
activități motrice organizate sau spontane
Participarea la activităţi Participarea la activităţi specifice Participarea la activităţi specifice
motrice organizate în grup educaţiei fizice, organizate în educaţiei fizice organizate în grup
grup
Manifestarea atitudinii de Manifestarea atitudinii de Manifestarea atitudinii de
cooperare, întrajutorare şi cooperare, întrajutorare şi fair- cooperare, întrajutorare şi fair-
fair-play în timpul jocurilor play în timpul activităţilor play în timpul activităţilor
motrice motrice
b. Pentru clasele a III-a și a IV-a
 pentru prima competență generală - utilizarea limbajului de specialitate în relaţiile de
comunicare specifice activităţilor de practicare a exerciţiilor fizice şi sportului,
competențele specifice sunt:
Clasa a III-a Clasa a IV-a
Utilizarea noțiunilor specifice domeniului, în Aplicarea adecvată a noțiunilor specifice domeniului
situații de instruire în contexte de practicare variată (curriculare și
extracurriculare) a exercițiilor fizice și sportului
Respectarea regulilor specifice activităților Respectarea regulamentelor de desfășurare a
sportive, din lecție și din afara acesteia întrecerilor în disciplinele sportive însușite

 pentru cea de a doua competență generală, intitulată integrarea achiziţiilor specifice


dobândite în acţiuni de optimizare a stării de sănătate, a creşterii şi dezvoltării fizice şi a
capacităţii motrice proprii, competențele specifice sunt prezentate în tabelul de mai jos.

3
*** (2014) Programa şcolară pentru disciplina Educație fizică, clasele a III-a și a IV-a, Ministerul Educației
Naționale - București, pg. 4-8;
Clasa a III-a Clasa a IV-a
Respectarea regulilor de igienă colectivă în Aplicarea regulilor de igienă personal și colectivă în
activități motrice activități curriculare și extracurriculare
Aplicarea regulilor de bază în folosirea Folosirea procedurilor de călire a organismului
factorilor naturali de călire a organismului propriu prin valorificarea influențelor factorilor
naturali de mediu
Menținerea posturii corporale corecte, în Identificarea factorilor care pot genera abateri de la
activitățile școlare și extrașcolare postura corporală corectă
Acționarea permanentă asupra armoniei Adoptarea măsurilor cu caracter profilactic și, după
propriei dezvoltări fizice caz, curativ în asigurarea armoniei dezvoltării fizice
Manifestarea unor indici corespunzători ai Manifestarea unor indici corespunzători ai calităților
calităților motrice, în funcție de specificul motrice combinate
acțiunilor motrice
Aplicarea deprinderilor motrice fundamentale Aplicarea deprinderilor motrice sportive în condiții
și sportive elementare, în acțiuni motrice regulamentare
variate
Manifestarea achizițiilor motrice cu Valorificarea deprinderilor sportive cu componentă
componente estetice în activități cultural – estetică în activitățile de reprezentare a clasei/unității
artistice și sportive de învățământ
 referitor la competența generală definită prin adoptarea unui comportament adecvat în
relaţiile interpersonale şi de grup, bazat pe respect şi fair-play în activităţile motrice
desfăşurate în şcoală şi în afara acesteia, programa de specialitate prevede următoarele
competențe specifice:
Clasa a III-a Clasa a IV-a
Manifestarea atitudinii de cooperare și întrajutorare Manifestare atitudinii de fair -play în timpul
în timpul activităților motrice activităților motrice/sportive
Asumarea rolurilor de conducere sau subordonare Asumarea rolurilor de conducere sau
specifice activităților motrice subordonare specifice activităților sportive
Manifestarea constantă a unui comportament asertiv, Manifestarea constantă a unui comportament
în activitățile motrice curriculare și extracurriculare asertiv, în activitățile sportive competiționale

Conţinuturile destinate instruirii sunt organizate pe șase domenii, după cum urmeză:
a. Pentru clasa pregătitoare și clasele a I-a și a II-a
 dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare;
 creșterea nivelului de manifestare a capacităţi motrice condiționale (viteză, forță,
rezisrență), și a celor de graniță (mobilitate articulară, elasticitate musculară);
 dezvoltarea capcităților coordinative;
 însușirea și formarea unor elemente ale dezvoltării fizice armonioase;
 însușirea și dezvoltarea deprinderilor motrice specifice disciplinelor sportive;
 însușirea și formarea unor elemente de organizare a activităţilor motrice;
 dezvoltarea trăsăturilor de personalitate
 însușirea și formarea unor elemente de igienă şi protecţie individuală
b. Pentru clasele a III-a și a IV-a
 însușirea și formarea unor elemente (n.n., reguli, regulamente specifice) de organizare a
activităților motrice;
 aprofundarea practicilor-elementelor anterioare și însușirea altora (n.n. de exerciții,
activități, ș.a.m.d.) corespunzătoare dezvoltării fizice armon4ioase;
 creșterea indicilor de manifestare a capacităților condiționale (vteză, forță, rezistență) a
celor coordinative (orientare spatio-temporală, echilibru, reacție rapidă în condiții variate,
învățare rapidă în condiții diversificate, capacitate de diferențiere ș.a.m.d.);
 însușirea, formarea de deprinderi motrice specifice unor discipline/ramuri/probe sportive
prevăzute de programă;
 dezvoltarea abilităților și atitudinilor legate de igiena personală și cea colectivă;
 formarea și dezvoltarea unor componente ale personalității.
Sugestiile de natură metodologică fac trimitere către metodologia realizării proiectării
activităţii didactice, la strategiile corespunzătoare, precum şi la modalitățile de evaluare.
Programă de educație fizică și sport pentru învățământul primar, propune o ofertă flexibilă, care
dă posibilitatea profesorului să aducă modificări, completări sau să înlocuiască anumite activităţi
de învăţare, urmârindu-se astfel organizarea și desfășurarea demersului didactic personalizat,
menit să asigure formarea competenţelor generale și specifice prevăzute de programă în
condițiile specifice fiecărei clase şi al fiecărui elev aflat la vârsta școlară mică. Totodată, este
necesară și o abordare caracteristică realizării educaţiei la această categorie de vârstă, care să
asigure în acelaşi timp o sferă largă de acțiune necesară diferențierii demersului didactic, ținând
cont de achiziţiile elevilor. Astfele, procesul instructiv-educativ este fundamentat, în esență, pe
demersul stimulării activității de învățare prin joc.4
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activității didactice,
precum și elemente de evaluare continuă. Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă,
care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de
învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure
formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al

4
*** (2013) Programa şcolară pentru disciplina Educație fizică, clasa pregătitoare, clasa a I-a și a II-a, Ministerul
Educației Naționale - București, pg. 2 și *** (2014) Programa şcolară pentru disciplina Educație fizică, clasele a III-
a și a IV-a, Ministerul Educației Naționale - București, pg. 2;
fiecărui elev. Este necesară, de asemenea, o abordare specifică a educației la acest nivel de
vârstă, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, care să ofere în același timp o plajă largă
de diferențiere a demersului didactic, în funcție de achizițiile elevilor. Aria curriculară Educație
fizică, sport și sănătate, care cuprinde disciplinele Educație fizică și Joc și mișcare, contribuie în
mod direct la realizarea finalităților învățământului concretizate în menținerea sănătății elevilor,
prin utilizarea activităților motrice de cele mai diferite tipuri. Disciplina Educație fizică este cea
prin care se influențează în școală dezvoltarea fizică, se realizează învățarea deprinderilor
motrice, dezvoltarea capacității de efort și favorizarea integrării în mediul natural și social.
Disciplinei Joc și mișcare îi revine sarcina de a completa influențele pe care Educația fizică le
exercită la nivelul personalității copilului, aducându-și o contribuție considerabilă la dezvoltarea
cognitivă și socio-afectivă a acestuia prin valorificarea valențelor jocurilor de mișcare. În planul-
cadru de învățământ, disciplina Educație fizică are alocate 2 ore/săptămână, predate de către
profesorul de educație fizică și sport, iar disciplina Joc și mișcare are prevăzută 1 oră/săptămână,
predată de către profesorul pentru învățământ primar/institutor/învățător. Disciplina Educație
fizică urmărește o dezvoltare progresivă a competențelor prin valorificarea experienței specifice
vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale personalității
elevilor. Programa școlară pentru disciplina Educație fizică urmărește formarea competențelor
cheie la elevi și, în același timp, susține legătura cu celelalte discipline de studiu, oferind
perspectiva unui demers integrat, specific vârstei școlare mici
Strategii didactice
Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de
la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării
competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educație
fizică să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe
flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat. Ținând seama de particularitățile elevilor,
profesorii vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de educație
fizică. Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare, efectuat sub formă de întrecere,
adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor. La începutul anului școlar se va urmări
organizarea claselor și a grupelor de lucru în spiritul educației incluzive. În prima lună de școală
se va acorda atenție formelor de deplasare individuală și în grup, precum și formațiilor de lucru
(cerc, coloană, linie, semicerc etc.). În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de
specialitate, din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de
valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile de educație fizică. La clasele a III-a și a IV-a din
ciclul primar se va pune accentul pe lucrul în perechi și în grup, favorizând integrarea, ajutorarea
și stimularea reciprocă. Se va asigura utilizarea unor mijloace (mingi, cercuri, steaguri,
dispozitive, instalații, sisteme de protecție etc.) care să asigure protejarea copiilor, înlăturându-se
orice posibilitate de a se produce accidente. Se recomandă ca resursele să fie estetice, atractive și
ușor de manevrat. În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă
utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la
progresul școlar al fiecărui elev. Profesorii vor respecta prevederile Sistemului Național Școlar
de Evaluare la Disciplina Educație Fizică și Sport. În funcție de particularitățile clasei de elevi și
de opțiunile acestora, în condițiile bazei materiale de care dispune școala, profesorii pot elabora
și alte forme de evaluare.
Lecția de educație fizică rămâne o creație a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte
competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a
activității didactice și particularităților elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii
metodologice, oferite prin această programă, astfel:
Prezentarea de către profesor a conținuturilor care vor fi abordate, a probelor și criteriilor
de evaluare și a repartizării acestora pe semestre.
Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor.
Eliminarea din relația profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra
elevului.
Menținerea de către profesor a unei relații constante cu învățătorul/învățătoarea clasei, în
special pe următoarele probleme: - responsabilitatea deplasării elevilor la și de la locul de
desfășurare a activității; - evidențierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a
rezultatelor evaluării curente
Integrarea problematicii educației fizice din învățământul primar în preocupările catedrei
de specialitate (activități metodice, dotări materiale și didactice, orar, interasistențe, participări la
competiții sportive), într-un mod echitabil față de învățământul gimnazial și liceal. În vederea
valorizării competențelor cheie și a asigurării transferabilității la nivelul activității educaționale,
strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educație fizică vor pune accent pe coerență și
abordări integrate.
În conformitate cu prevederile OMECTS nr. 3462/2012, în învățământul primar, în afara
orelor de educație fizică prevăzute în planul-cadru, pot fi constituite formații sportive și
ansambluri sportive.
A. Formațiile sportive se constituie pentru elevii cu aptitudini motrice deosebite și se
pregătesc ca reprezentative ale unităților de învățământ, participante la competițiile sportive
interșcolare (de exemplu, Olimpiada Națională a Sportului Școlar). Formațiile sportive se
constituie și se pregătesc pentru o singură disciplină sportivă, în cazul sporturilor pe echipe, și
pentru una sau mai multe discipline sportive, în cazul sporturilor individuale. Numărul
formațiilor sportive se aprobă de către Consiliul de Administrație al unității de învățământ, la
propunerea catedrelor de specialitate, în funcție de resursele materiale și umane disponibile. În
unitățile de învățământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de către
profesorul de educație fizică. Pentru pregătirea formațiilor sportive se alocă un număr de 2 ore pe
săptămână, pentru fiecare formație sportivă, în afara orarului zilnic. Aceste ore intră în norma
didactică a profesorului de educație fizică și sport și se consemnează în condică. O formație
sportivă este alcătuită din minimum 10 – maximum 25 de elevi, proveniți din una sau mai multe
clase de același nivel de învățământ. Programele școlare pentru acest gen de activitate sunt cele
elaborate pentru nivelul începători – disciplina Pregătire sportivă practică. B. Ansamblurile
sportive se organizează pentru elevii care doresc să participe la activități motrice, cu caracter
competițional sau recreativ, la solicitarea scrisă a elevilor/părinților. Unitatea de învățământ va
prezenta elevilor o ofertă de discipline sportive sau de activități motrice, în funcție de resursele
materiale și umane de care dispune. Ansamblurile sportive se desfășoară pe grupe, cu câte o
(una) oră pe săptămână, în afara orarului zilnic. Orele de ansamblu sportiv sunt incluse în norma
didactică a profesorului de educație fizică și se consemnează în condică. Fiecare grupă este
alcătuită din minimum 10 – maximum 25 de elevi, proveniți de la una sau mai multe clase.
Numărul grupelor de ansamblu sportiv se aprobă de către Consiliul de Administrație al unității
de învățământ, la propunerea catedrelor de specialitate. În unitățile de învățământ în care nu
există catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educație fizică și sport.
Elevii care au statutul de scutit medical la lecțiile de educație fizică pot participa, în funcție de
recomandările scrise ale medicului specialist, la orele de ansamblu sportiv. Programul
activităților motrice din cadrul orei de ansamblu sportiv este stabilit de către profesorul de
educație fizică împreună cu elevii participanți. Numărul ansamblurilor sportive și al formațiilor
sportive ale unei unități de învățământ, precum și criteriile de constituire a acestora, se aprobă de
către Consiliul de Administrație în luna mai, pentru anul școlar următor, după analiza opțiunilor
elevilor/părinților, prezentate în scris. Monitorizarea activităților sportive din cadrul orelor de
ansamblu sportiv și orelor de pregătire a formațiilor sportive se realizează, la nivelul unității de
învățământ, de către conducerea acesteia, iar la nivel județean, de către inspectorul școlar de
specialitate. Semestrial, comisia/catedra metodică realizează un raport privind organizarea și
desfășurarea activităților sportive din cadrul orelor de ansamblu sportiv și orelor de pregătire a
formațiilor sportive, raport care se prezintă și se supune spre analiză și aprobare Consiliului de
Administrație al unității de învățământ.
b. Programa școlară pentru disciplinaa Joc și mișcare promovează, pe de o parte,
competențele generale și pe cele specifice ale acesteia iar, pe de altă parte categoriile de activități
de, precum și conținuturile și sugestiile de natură metodologică acestei noi discipline curriculare
destinată claselor a III-a și a IV-a. Corespunzător planului-cadru, disciplina luată în discuție, face
parte din aria curriculară Educație fizică, sport și sănătate, având alocată o oră pe săptămână, pe
parcursul fiecărui an școlar. Scopul introducerii disciplinei, Joc și mișcare, în noul plan-cadru
pentru învățământul primar, respectiv pentru clasele a III-a și a IV-a, este acela de a se accentua
importanța rolulului dinamic al activităților cu caracter ludic în procesul instructiv-educativ,
respectiv al celui de de creștere și dezvoltare specific vârstei de 9 – 10/11 ani. Această disciplină
are menirea de a evidenția rolul formativ al jocurilor, considerate mijloace didactice specifice de
învățare și formare perioadei școlarității mijlocii, datorită faptului că, acestea prin modul de
organizare și desfășurare, valorifică în mod natural nevoia de mișcare a celor implicați. (în cazul
nostru copii de vârstă școlară mică). Mișcarea este cea care oferă copilului posibilitatea de a
explora, de a cunoaște, de a satisface relația dintre propriul corp și mediul înconjurător (natural
sau antropic). În această perspectivă copilul devine cunoscător al forțelor proprii, responsabil și
curajos în demersu descoperiri lumii înconjurătoare. Includerea disciplinei Joc și mișcare în
cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, completează influențele pe care educația
fizică le are la nivelul formării și dezvoltării personalității copilului. Rolul disciplinei luate în
calcul este direcționat către dezvoltarea cognitivă, socio-afectivă și volitiv-motivațională a
copiilor de vârstă școlară mijlocie, și nu numai, prin valorificarea valențelor jocurilor de mișcare
sau a jocurilor dinamice, așa cum mai sunt cunoscute în literatura de specialitate. Din acest punct
de vedere, este recunoscut faptul că, potențialul formativ al jocurilor de mișcare/dinamice poate
fundamenta dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor și, prin aceasta, o adaptare mult mai
bună la cerințele/solicitările/constrângerile mediului școlar și a celui social. Diversitatea
jocurilor de mișcare/dinamice, cu și fără obiecte, cu și fără partener, de întrcere sau colaborare,
cu exercitarea anumitor roluri, ș.a.m.d., reprezintă un factor care fundamentează proiectarea
situațților pedagogice de învățare/instruire, cu importante transferuri pozitive asupra
personalității copilului, căruia îi oferă posibilitatea definirii continue a trăsăturilor sale cognitive,
afective, moral-volitive. Deși, impactul jocurilor de mișcare asupra capacității motrice vizează în
primul rând educația fizicului (jocul de mișcare este mijloc al educației fizice), prin introducerea
acestei noi discipline se are în vedre accentuarea rolului pe care mișcarea realizată sub formă de
joc îl are asupra dezvoltării cognitive și socio-afective a celui cuprins în procesul educațional.
Jocurile de mișcare presupun anumite reguli ce trebuie respecate (moralitate și etică) și, sunt
favorabile manifestării relațiilor de tip social (integrare scolară și socială, lucrul în echipă,
toleranță, acceptare, încredere, asumarea responsabilității, întrecere, respect și recunoaștere,
manifestarea atitudinii critice și autocritice, a inițiativei, ș.a.ma.d.), trăirilor și experiențelor
negative sau pozitive (bucurie, tristețe, mulțumire, entuziasm, plăcere.), pornind de la
armonizarea intereselor și eforturilor personale ale elevului cu cele corespunzătoare
grupului/clasei/echipei din care face parte. Prin activitatea de joc elvul are ocazia să treacă prin
asemenea situații, să ajungă să le înțeleagă și, ulterior, să învețe să le controleze, ceea ce îi va
asigura un comportament echilibrat în activitatea școlară și cea socială.
Structura programei de Joc și mișcare luată în discuție include, pe lângă aspectele
generale legate de prezentare, următoarele elemente:
 competenţele generale
 competenţele specifice şi exemple de activităţi de învăţare
 conţinuturile ce trebuie predate și însușite;
 sugestii metodologice
 competenţe generale care derivă din obiectivele finale şi constau în:5
 participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de capacitatea
psiho-motrică şi interesele individuale;
 manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice;

5
*** (2014) Programa şcolară pentru disciplina Joc și mișcare, clasele a III-a și a IV-a, Ministerul Educației
Naționale - București, pg. 4;
 competenţe specifice stabilite pentru fiecare competenţă generală în parte, şi în funcţie de
aceste conţinuturi, pentru fiecare clasă în parte:6
 pentru prima competență generală - participarea la jocurile de mişcare, organizate sau
spontane, în funcţie de capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale, competențele
specifice sunt:
Clasa a III-a Clasa a IV-a
Aplicarea deprinderilor locomotorii în cadrul Utilizarea deprinderilor locomotorii în condiții
unor jocuri de întrecere variate
Manevrarea obiectelor în condiții de cooperare Manevrarea obiectelor în condiții de întrecere între
intra-grup și întrecere inter-grupe echipe
Utilizarea deprinderilor motrice de bază pentru Valorificarea deprinderilor motrice de bază în
realizarea unor activități ludice, cu caracter condițiile unor proiecte cu caracter integrat
complex și eforturi diferite

 pentru cea de a doua competență generală, intitulată manifestarea unor comportamente


sociale adecvate în activităţile ludice, competențele specifice sunt prezentate în tabelul de
mai jos.
Clasa a III-a Clasa a IV-a
Gestionarea relațiilor intra-grup și inter- Asumarea responsabilității în îndeplinirea rolurilor
grup în activitățile de joc și mișcare individuale repartizate în cadrul grupului, în activitățile de
joc și mișcare
Acceptarea echilibrată a Organizare și adaptarea unor jocuri de mișcare în activitățile
victoriei/înfrângerii în cadrul jocurilor de ludice școlare și extrașcolare
mișcare
În ceea ce privește conținuturile destinate învățării, conform programei Joc și mișcare,
acestea sunt structurate, sub formă progresivă, pe ani de studiu și reprezintă fundamentul
activității necesară formării competențelor generale și specifice amintite anterior. Astfel,
conținuturile sunt grupate pe următoarele trei domenii: capacitatea psiho-motrică; deprideri de
comunicare și lucru în echipă; stil de viață activ
Ținând seama de particularitățile copiilor din clasele primare, învățătorii/ profesorii
pentru învățământ primar vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției
de Joc și mișcare. Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare, efectuat cu sau fără
întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor. Prin activitățile motrice copilul are
posibilitatea de a cunoaște, de a explora, de a-și interioriza sau exterioriza stări și sentimente, de
a interacționa cu propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjurător. Treptat, el devine
încrezător în forțele proprii, dornic de a descoperi lumea. Strategiile didactice recomandate
6
Ibidem, pg. 5-6.
pentru lecțiile de Joc și mișcare sunt cele activ-participative. Disciplina are un accentuat caracter
practic-aplicativ, explorator care presupune implicarea directă a elevilor. Elevii exersează
abilități și își formează atitudini în diferite medii de învățare: sala de clasă, sala de sport, curtea
școlii și devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile și activitățile propuse. Pe
parcursul acestora, este foarte important ca elevii să se simtă bine, să-și interiorizeze starea de
bucurie, să fie motivați intrinsec pentru joc și mișcare. În paralel cu activitatea motrică se va
folosi limbajul de specialitate, din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii
mentale și de valorificare a cunoștințelor însușite. La ambele clase se va pune accentul pe lucrul
în perechi și în grup, favorizând integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă, dezvoltarea
comunicării, a toleranței, a rezolvării unor situații de tip investigativ. Se va asigura utilizarea
unor materiale didactice (mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instalații, sisteme de protecție etc.)
care să asigure protejarea copiilor, înlăturându-se orice risc de producere a unor accidente. Se
recomandă ca resursele să fie estetice, atractive și ușor de manevrat. Desfășurarea întregului joc
sau etape ale acestuia vor fi demonstrate de către cadrele didactice, corespunzător echipate
pentru activitate motrică, insistându-se pe anumite mișcări sau atitudini implicate de acestea. În
derularea demersului didactic se vor lua în considerație următoarele aspecte:
 cuprinderea tuturor elevilor în activitățile de joc și mișcare, adaptând acțiunile motrice la
particularitățile fizice și motrice ale unor elevi;
 nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor;
 prin rotație, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor;
 se vor constitui grupe/echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajarea
elevilor cu capacitate motrică mai scăzută;
 pentru a oferi posibilitatea de revanșă a grupei/echipei învinse, orice întrecere trebuie
repetată de minimum 3 ori;
 un joc nou predat se va relua obligatoriu în următoarele 3 - 4 lecții pentru a fi însușit de
către elevi;
 jocurile de mișcare se pot relua de la o clasă la alta, în contexte organizatorice noi,
respectându-se particularitățile elevilor;
 într-o lecție se pot proiecta: un joc nou și unul însușit anterior; un joc nou și una-două
ștafete; două jocuri însușite anterior; 2 - 3 ștafete;
 jocurile și ștafetele dintr-o lecție vor angrena echilibrat calitățile motrice și tipurile de
efort, respectiv: viteză - forță, îndemânare - forță, îndemânare - rezistență;
 pentru a permite un număr mai mare de execuții, se vor constitui grupe sau echipe cu
efective de maximum 6 - 8 elevi;
 se recomandă ca la fiecare oră să existe cel puțin o formă de întrecere (individual, pe
perechi, între grupe, între echipe);
 fiecare lecție va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort (încălzirea);
 după fiecare joc sau ștafetă se vor acorda pauze de refacere după efort;
 parte din timpul recreațiilor poate fi utilizată și pentru practicarea jocurilor însușite în
lecție;
 în activitățile extracurriculare se vor integra jocuri de mișcare pe care elevii le-au învățat
de-a lungul lecțiilor.
Sugestiile metodologice vizează în principal strategiile didactice având rolde orientare a
cadrul didactic în punerea în practică a conținutului programei. Totodată, în vederea favorizării
demersului întreprins de carul didactic, sugestiile metodologice înglobează și o descriere a
jocurilor de mișcare/jocurilor dinamice puse la dispoziție ca exemple în cadrul secțiunii de
conținuturi. Programa școlară Joc și mișcare dă posibilitatea unei abordări flexibil, ce are la bază
valorificarea competențelor profesionale și a experienței cadrului didactic, a resurselor specifice
unității de învățământ unde acesta își desfășoară activitatea. În felul acesta cadrul didactic
beneficiază de autonomie, fiind liber să aleagă, să modifice sau să adauge anumite activități de
învățare dar, este necesar să aibă în vedere că demersul didactic pe care îl întreprinde este unul
adaptat particularităților elevilor și fundamentat de învățarea prin joc. În același timp, se
recomandă ca la rândul lor, elevii să fie încurajați și susținuți în exprimarea opțiunilor referitoare
la abordarea în procesul de învățare a unei anumite categorii de jocuri de mișcare.
Datorită influențelor pe care le exercită, disciplina Joc și mișcare are un rol important
asupra formării personalități a copilului în totalitatea sa, contribuind astfel la dezvoltarea acesteia
încă din perioada școlară mică. Prin formarea de personalitate, cât și însușirea și formarea unor
elemente de igienă personală și colectivă se urmărește asigurarea cadrului de manifestare a
individului - formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi de semeni (încredere faţă de forţele
proprii, responsabilitate etc.). Aria curriculară denumită Educaţie fizică, sport şi sănătate, care
cuprinde disciplinele Educație fizică și Joc și mișcare are o contribuție directă la realizarea
finalităților educaționale, concretizate și în menţinerea unei stări optime de sănătate a elevilor ca
urmare a folosirii sistematizate și continue a activităţilor motrice din categoria celor mai
diversificate. Educaţia fizică, ca disciplină de învățământ, are un rol determinant în influențarea
dezvoltării fizice armonioase, formării deprinderilor motrice, dezvoltării capacității de efort şi,
nu în ultimul rând, în favorizarea integrării elevilor în mediul natural şi cel social. Astfel, se are
în vedere dobândirea progresivă a competenţelor, ca urmare a valorificării experienţelor specifice
vârstei elevilor preadolescenți, punându-se accent pe dimensiunea afectiv-atitudinală şi acţională
a personalităţii lor.
Disciplina Educaţie fizică și cea denumită Joc și mișcare sunt, prin efectul lor în şcoală,
factori care influențează dezvoltarea fizică, învăţarea și realizarea deprinderilor motrice,
dezvoltarea cognitivă și socio-afectivă, prin valorificarea eficientă a valențelor de natură
pedagogică a mijlocalelor specifice (exercițți fizice, jocuri de mișcare) și, a celor nespecifice
(dans, muzică), dezvoltarea capacităţii de efort și, de asemenea, favorizarea integrării în mediul
natural şi social. Planul-cadru pentru învăţământul primar la disciplina Educaţie fizică are alocate
2 ore pe săptămână, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte
achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei și apartenenței la o
anumită categorie de gen (feminin/masculin) a acestora, cât și prin accentuarea dimensiunilor
afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii lor. Programa şcolară pentru disciplina
Educaţie fizică urmăreşte competenţele cheie şi, în acelaşi timp, oferă posibilitatea asigurării
transdisciplinarităţii în interiorul disciplinei, dar şi cu celelalte discipline de studiu. Disciplinei
Joc și mișcare îi revine, conform planului-cadru, o oră/săptămână pentru clasela a III-a și a IV-a,
ce poate fi utilizată în mod eficient amplificarea influențelor pe care educația fizică le poate
exercita în direcția formării personalității elevului de vârstă școlară mică.