Păunescu

.
� Istoria debutului literar

�,\
al �riitorilor români
.} în timpltl �olii
/ '
,(1820-2000)
www.dacoromanica.ro
-.7..s-..-Q4s.-?-: M.W.7:417.47%.,t1,1..siF-X,R -::(..'...,,..,".:.;,',.'
Tudor Opri*
c::::-.-=',f,tly-...
."....-:',":
. . : - '. t.: ;,,,,?,-,liat:
Ikoria debutului literar

*4\
al wriltorilor romani
in ttra ul Leo
(1820-2000
. 11,,
'
ARAMIS
www.dacoromanica.ro
Redactor:
Veronica TAVALICA
Secretar tehnic de redactie:

Tudor STANICA
DTP:
Ciprian PAUNICA
ISBN: 973-8294-72-X
Copyright © 2002 Aramis Print s.r.I.

toate drepturile rezervate
Reproducerea integrals sau partials a
textului din aceasta lucrare este posibila S.C. Aramis Print s.r.I.
numai cu acordul scris al
I redactia §i sediul social:
S.C. Aramis Print s.r.l.
Drepturile de distributie In strainatate a B-dul. Metalurgiei nr. 32-44,
acestei editii apartin in exclusivitate cod 75579, sector 4, Bucure§ti
O.P. 82 - C.P. 38
I
S.C. Aramis Print s.r.l.
I Departamentul difuzare:
tel/fax: (01) 330.88.08; 330.88.10;
330.88.40; 330.88.66;
tel./fax: (01) 330.88.08; 330.88.10;
330.88.40; 330.88.66;
410.93.33; 410.93.35; 410.93.33; 410.93.35;
410.94.74; 410.94.72. 410.94.74; 410.94.72.
E-mail: aramis_difuzare@dnt.ro E-mail: aramis@dnt.ro

..1
rem rn lie
Tiparul: MEGApress holdings s.a. PRINTED IN ROMANIA
www.dacoromanica.ro
Omagiu neuitatului meu mentor si dascdl
universitar dr. doc. OVIDIU PAPADIMA, care mi-a
impulsionat scrierea acestei carli, deschizeitoare de
110i porti ale istoriei si presei literare roniiine, ,si
fostei mele ttcenice, dr. VALENTINA TECLICI,
membrd a Uniunii Scriitorilor, care a dat viagi
primei editii, in ianuarie 1991, dupci o luptci de
patru ani Cu cenzura.
*
* *
Touter gratitudinea Editurii ARAMIS, una

din putinele edituri romonesti actuale care are
curajul civic si denmitatea intelectualei sei-si asume
si sd patroneze acte de culturd.
www.dacoromanica.ro
Cateva lam uriri necesare
Debutul este un eveniment esen(ial in viata unui scriitor, interescind In egalci meisura si
pe criticul chernat sei-i evalueze opera si pe cititorul dornic sa-ci cunoasca mai indeaproape
idolul " literar
Si nu-i un secret ca mai bine de trei sferturi din scriitorii roma ni au debutat intre 13 19
ani, deci in perioada ccolaritalii. Aceasta constatare statistics coincide perfect cu ultimele
cercetdri din straina tate si din lara noastrd privind creativitatea literarci, al ceirui moment
optim it reprezinta. cel putin in ceea ce priveste poezia anii adolescentei.
Datoritei receptiviteifii la culture!, curiozitatii artistice, spiritului de fronds date
esentiale ale psihologiei varstei creatiile adolescente sunt numai o sensibilci cutie de
rezonantei a ideilor, mitologiilor spirituale, preferintelor de gust ale unei epoci determinate, dar
ci o deschidere spre nou, facuta poate nu neaparat cu discernamcint, dar totdeauna cu
entuziasm si daruire.
incerccind sei dezveiluie debuturile din timpul ,scolii ale scriitorilor romani intre
1820-2000 aceastd carte reliefeaza un fapt semnificativ: unii elevi dotati din Romania se
dovedeau capabili incei de pe bancile scolii de performante literare, ceea ce explicei de ce in
ultimele cloud clase de liceu erau acceptati sa colaboreze la cele mai prestigioase publicatii ale
maturilor. Multi dintre ei izbuteau chiar sd scoatei sub viirsta majoratului valoroase volume de
versuri sau de proza. Experienta ceistigata in cadrul scolilor i-a ajutat pe unii elevi temerari si
intreprinziitori sd devind la 14 18 ani redactorii si chiar directorii propriilor for publicatii
(istoria presei romeinesti semnaleath si cciteva titluri de prestigiu in reindul acestor reviste
adolescente). Desl supuse implacabilei legi a efemeritalii, aceste incerceiri ziaristice" exprintei
nu numai curaj si inifiativci, dar si un anzanit grad de maturitate artistica si intelectuald, demn
de pretuire.
Pregatirea culturalci deosebitei in timpul scolii si valorificarea timpurie a talentului
constitute factori care explith ritmul alert in care am reu,sit in mai pufin de 60 70 de ani sa
recupereim ramcinerile in urmci, sei ne sincronizant cu marile literaturi europene si chiar sa ne
situanz in reilzdul inizoitorilor.
In acest fel, debutul literar al scriitorilor nostri in perioada scolii, devine o pagena
ignoratcl pcind acum de istoria literarei, care merits sa fie restituita mostenirii culturale.
Publicatiile uncle de obicei au debutat in adolescents majoritatea scriitorilor romeini,
revistele scolare oficiale dar mai ales cele editate pe speze proprii si cu sacrificii inimaginabile,
pot reprezenta o utila sursei documentary despre felul cum de-a lungul anilor au reactional
generatiile la raportul traditie-inovatie, despre preferintele estetice, simpatia acordata de
tineret unor scriitori sau critici in anumite perioade, despre conflicted dintre conformismul
didactic ,ii originalitatea artistica, dintre manualul mort si literatura vie, factori obligatorii in
intelegerea procesului de forniare a personaliteitii culturale.
Multe debuturi adolescente ca ci niodestele reviste ce le-au adapostit au fost purtatoare
ale noului" ire literature!. Nu putenz omite ca figuri de prima meirinze ale poeziei moderne
europene (Lautreamont, Nerval, Francis Jammes, Albert Samain, Rilke, Oscar Wilde etc.) ale
picturii (Arp, Picasso, Picabia, etc.) ci chiar ale stiintei (de pada savantul roman George
Constantinescu, parintele sonicitatii) au fost semnalate si popularizate in revistele scolare cu
mull inainte de a ajunge in circuitul cultural. De asenzenea, in mediul scolciresc, datoritei
acestor publicatii modeste, numele si opera unor scriitori romani contestati precum
www.dacoromanica.ro V
Macedonski, Urmuz, Minulescu, Arghezi, Candi si Cezar Petrescu, Parfait Istrati $i multi altii
circulau cu 10 20 de ani inainte de aft macar citate in conservatoarele nianuale scolare care
se opriserci, de pildei, in anul 1935 la Parfait Cerna.
Este foarte adeveirat ca debuturile literare ale scriitorilor nu sunt nici senzationale",
nici definitorii. Lisa puse cap in cap ci supuse examenului socio-cultural, ele constituie o
adevarata istorie literary in ovo".
Debutul literar isi are un anuntit specific si un parfum propriu.
Pentru perioada 1820-1860 cand nu se incetalenisera revistele scolare, publicatiile
maturilor constittdau un unit adaPost. Uneori, adolescentii care reusseau sei convinga pe pcirinti
ca vor putea deveni scriitori, primeau sprijinul material ca scoatcl un volunza,s. Am
intalnit, de altfel, destui scriitori care au debutat direct in volunz chiar ci dupei aceasta perioada.
Cad revistele elevilor au intrat in taanta didactics (mai ales in UrIlla reformei lui Spirit
Haret, care le-a legiferat), liceenii n-au mai fost nevoiti sei se adreseze severelor redactii ale
publicaliilor mature.
Ca ,si in alte tars, si la not au luat itagere, intre 1860 1970, circa 60-70 de revive pentru
$colari, scoase fie de un ziarist cunosceitor al hand celor tnici, precum Costafortt on Mo$ Nue
Batzaria, fie de un invciteitor priceput, ca Petre Iosif, $i uncle alcituri de nzateriale scrise de
maturi se strecurau, cand $i cand, mici poste ale redactiei si chiar cote -o creatie naivei a vreunui
cititor din clasele primare. Tot pentru elevi (si nu ale elevilor) erau si uncle reviste centrale
editate de obicei de forurile superioare de inveitamoint ci initiate incei din deceniul al tretlea al
secolului nostru pentru incurajarea pe plan national a creafiei scolarilor. 5.t aceste publtcatii
destul de valoroase erau cople,site de prezenta profesorilor si scriitorilor cu rol de mentori.
Doar revistele oficiale editate in ,scoli ci conduse din umbra", cu discretie $i tact de tin
mare profesor si mai ales cele ilegale" editate de liceeni in afara scolii, individual sau in
mici asociafii, pe speze proprii, purtau amprenta aproape integraki a creatorilor adolescenti,
redactori, tehnoredactori ci directori in acelasi timp. Judeccindu-le in raport cu onzonintele for
straine, aceste tipuri de reviste imprinza nota originals a publicaliilor ,scolare din tarn 'wastrel.
In lipsa oricarei alte posibilitelti de debut la nivelul $colilor sau a resurselor bane$ti ale
parintilor, elevii feiceau apel la revistele maturilor care, in functie de receptivitatea unor
directori sau redactori, ii acceptau intre colaboratori sau ii descurajau la po,sta redactiei. Stint
$i situatii cand, de,si aveau la dispozitie reviste scolare, unii elevi Isd adresau creatiile si unor
publicatii prestigioase ale maturilor tocmai pentru a-si verifica reaidatea si forfa talentului.
laid, deci, cele 5 6 posibilitati de debut, care stciteau in indemana liceenilor de alto data
sd unde putem descoperi primele semne de prezenta literary a scriitorilor rondini. Pentru
generaliile actuale condltiile nu s-au schimbat esential.
Am socotit necesar sa nu detaseint debutul literar al scriitorilor in timpul scold dc
contextul social politic in care el se infeiptuia, de atmosfera $colii ronuine,sti din anumite momente
istorice ale evolutiei ei, de anzbianta literary a timpului. Nu totdeaua debutul insemna o
siirbcitoare" si era sarbiitorit. In Transilvania de sub stapanirea habsburgica editarea unei
reviste scolare devenea uneori un act de curaj national. In cote alte cazuri elevii n-au avut de
luptat cu profesori demodati, cu circulare categorice si regulamenie rigide, cu lipsa de intelegere
a conducerii unor $coli, cu spectrul elinzincird ,si exnzatriculcirii! In amintirea celor mai vdrstnici
se mai pcistreazci ecourile acelui nzic razboi" nunzit in derddere al mucaytIor" elevi talentati
care -si cereau dreptul la debut declancat in Bucurecti, la sfcir,situl deceniului al treilea al
secolului trecut.
Unii elevi, au prints la debut motile/de de aur", ani de incurajare si largi deschideri ale
spirtului; altii au fost handicapati de conditii mai putin prielnice afirmarii plenare a
personalitatii, ceea ce se va reflecta ci in orientarea ci in calitatea creatiilor de debut. Am geisit
VI www.dacoromanica.ro
de cuviintcl RI nu eludeim aceste monzente care, din fericire trecatoare, n-au lasat o amprentO
definitive asupra unor scriitori valoro,s1.
Irt privinfa dateirii cu exactitate a debutului adolescent, ne izbim in destule cazuri de o
mama' de dificultati generate, in primul rand, de ingrata conditie de scriitor-elev. Proba
materialci a debutului o constituie publicafia ci textul. Atat in secolele trecute cat si in anii
comunismului, debutul literar a avut roc uneori in reviste manuscrise sapirografiate on
dactilografiate pe care nici o biblioteca sau arhiva personals nu le nzai conserve. Dar aceste
debuturi ci publicatii in care au avut roc, suit semnalate prin anzintirile scrise ale autorilor on
martorilor ,si, uneori, chiar prin consemneiri in presa timpului. A,sa s-a inteimplat cu Zig-Zag,
revistei xpirografiata ,scolarei, uncle, in 1895/1896, au debutat Tudor Arghezi, Gala Galaction si
N. D. Cocea, revistei dispeiruta faro urnze, dar amintitei de cei trei scriitori si consemnatd de
B. Bra- ni,steanu in gazeta Adevarul. Intruceit creatia de debut nu s-a mai conservat, am considerat
necesar sa recurgem la al doilea debut cel de la care peistram cu exactitate titlul ci mai ales
textul creatiei, faro insa a onzite semnalarea primei incercari, lipsitei azi de probci materialei.
Neavcind uneori certitudinea ca vor fi imediat ci de oricine luati in consideratie, elevii
care apartineau unor licee fora preset' Kolarei proprie trimiteau versuri sau prozci la 3 4
redact ii in acela,si Limp. Uneori momeala" era apucatei de o singurci redactie. Irl alt caz, 2 3
redactii erau interesate ci publicau aproape simultan creatiile debutantului. In astfel de situatii
de debut multiplu, am crezut necesar sa semnalez [Date aparitiile autorilor, intr-o perioadei de
o hind-clout-4 marjci de toleranta impusei de faptzil ca unele publicatii erau cotidiene, iar altele
hebdomadare, bilunare sau lunare.
Tipic in acest sens este cazul lui Tudor Vianu, care debuteazei la diferenta de 4 zile in
doua publicatii prestigioase: Vieata noua a ILO 0. Densusianu (1 aprilie 1916, sonetul Nord")
ci in Flacara (26 'flank 1916, sonetul Cuveintul").
Vianu insusi mi-a leinzurit aceasta intcimplare, care ar putea pune in deruta pe once
istoric literar Poeziile de debut i le-a prezentat initial lui 0. Densusianu care -1 simpatiza in
mod deosebit pe elevul leizeirist". Criticul i-a retinut o parte din ele, iar cu celelalte 1-a trimis
la profesorul C. Banu, cu recomandarea sei i be publice in Flacara. Bunu bun prieten cu
Densusianu s-a executat cu placere, cu ateit niai mult cu cat nu i-a displcicut modul de a scrie
al elevului. Debutul a foss absolut simultan, iar diferenfa de patru zile se datorege faptillui cs
Vieata noua era o publicalie lunarci in Limp ce Flacara era seiptaincinala. Semnalarea ambelor
debuturi isi are astfel logica fireascci.
Alli elevi, inainte de a-si incerca fortele in propriile for publicatii, doreau se se verifice
in publicatii prestigioase.
Asa a procedat, de pada, Eugetz Jebeleanu. inainte de a scoate la Brasov remarcabila
sa publicatie adolescents Drumuri noui, colaboreazei la Revista provincials, scoasei in 1928 de
I. C. Jinga la Ceimpulung-Muscel ci trinzite idolului" sau, Tudor Arghezi, versuri din acelasi
caiet pentru reivnita publicatie Bilete de papagal. Arghezi ii publics in nr. 258 din 5 decembrie
1928 poezia Crinii". La 23 februarie 1929, in primul num& al revistei proprii Pe drumuri
noui, Jebeleanu include ,si alte creatii. Putem desprinde aceste creafii de poezia de debut din
Revista provinciala ci Bilete de papagal, legate organic de acela,si moment creativ? Dace n-ar
fi fost nevoia unui plus de certitudine, debutul lui Jebeleanu s-ar fi produs oricum in Drumuri
noui. Asa ca, ci in acest caz nu putem aplica rigla de calcul, find vorba de debuturi tinerecti
care implied' atcitea imponderabile.
La fel se intcimpla dupe)" 1967 cu elevii care publicd intr-o anonimci revista Kolarei si,
descoperifi intre timp, vor fi lansafi de o publicafie centrals la o distanfei de o lung -doud. 0
publicafie centralci ca Preludiu, supliment literar pentru elevi al Scanteii tineretului, in fund
www.dacoromanica.ro VII
cdruia se strange flare 1967-1974 o genera fie Intreagei de liceeni, avdnd avantajul imens al
tirajului (peste 1 100 000 de exemplare) si al puterii de difuzare, opera un gir mai temeinic
pentru cercetator. Dar nu vom omite acolo unde e cazul prezenja acestor talente si in
modesta revista scolarei unde si-au inceput ucenicia.
late) de ce voni fi nevoiti in cuprinsul lucreirii se) mentionam ci debuturi multiple iar, in
cciteva cazuri, sec amplificam cronologic aria de investigajie a inceptiturilor literare pentru a da
o imagine mai clan) complexului act al unui debut literar, rugand pe cei ce ne vor citi judeca
se) nu ne suspecteze de lipsa unui criteriu ferm si constant.
Sunt si situajii cand nu putem desprinde numele unor adolescenti talentafi de acela al
mentorului for spiritual care a investit un imens capital de pricepere, entuziasm si deiruire
pentru formarea unor valori sau chiar a unor generatii de valori. Fund vorba de elevi, sunt
iniplicaji aici profesori de liceti al caror nume va trebui amintit ca ci acela al scriitorilor care
au areitat de-a lungul timpului, un spirit mecenal fats de cele mai tinere condeie.
Dace) ar fi se) glosam toate numele care s-au perindat in adolescents in paginile
revistelor scolare, ale publicatiilor de tot felul, almanahurilor si antologiilor, ar trebui se)
tipcirinz tomuri intregi. In ultimii 180 de ani, mii si mii de scolari romeini au geisit in constelatia
Gutemberg o cale de inzplinire a aspiratiilor si a ambijiei de a se afirma.
Marea majoritate a numelor nu ne spune nimic astdzi. Probabil ca dupe) varsta de 20 de ani,
purtatorii lor au fost absorbiti de cele mai diverse profesiuni si au intrat intr-un deplin anonimat
literar
Alji adolescenti, dupe) un fruntos debut literar si-au transferat energia creatoare in alte
domenii, devenind personalitati de seam() ale stiintei, tehnicii, filosofiei, artei romcinesti,
incununati cu lauri academici.
Au existat insd si destui elevi care, stimulafi de debutul literar, au perseverat de-a lungul
anilor, feiurindu-si o cariera scriitoriceasca fie legate) de literature) (eseisti, esteticieni, critici si
istorici literati"), fie imbrafiseind o profesiune in afara filologiei (inginer, medic, avocat etc.)
jars a abandona ins() indeletnicirea scrisului. Ei pot fi descoperiji in dictionarele scriitorilor,
in evidenja Uniunii ci Asociatiilor de scriitori, in fisierele marilor biblioteci din Capitals si din
tarei, care be consemneazei integral opera literar().
Ce criterii ne-au ceilauzit cand, in atatea nume intrate din adolescenta in circuitul
publicisticii, am selectionat cu aproximajie 600?
Fara indoialei cei o atenfie specials am acordat-o celor circa 100 de scriitori clasici"
cuprinsi in manualele scolare ci cursurile universitare, de la C. Negruzzi si Al. Odobescu peinci
la Nichita Stdnescu ci Mircea Dinescu. La acectia am addugat pe acei scriitori mentionati in
istoriile literare si in preset., reeditaji din cand in cand, cuprinsi in diferite dicjionare,si antologii
ca,si pe acela care, feira a se bucura de atenjia special() a criticii literare, figureaza ca membri
ai Asociajiilor scriitoricesti sau, fars a fi Inca membri, au o activitate publicistica notabila.
Fara a avea pretenfia de a fi relevat toate debuturile literare (multi elevi au debutat in
publicatii anonime si sub pseudonime nedeclarate, foarte greu de depistat), credent totuci, ca
incercarea noastrd, intinsei pe o perioada de 180 de ani, isi va areita intr-un chip sau altul
utilitatea si va demonstra, impotriva celor sceptici si ca suntem o lath a poeziei, ca
in multi adolescenti de pe meleagurile noastre, indiferent de epocei si de mode, pulseaza o unclo
vie de sensibilitate, se infiripel o nevoie nobilei ci irezistibilei de comunicare.
TUDOR OPRIS
VIII www.dacoromanica.ro
Capitolul I
Perioada luptei
pentru indeplinirea
idealului national
Societaji ,si reviste transilvane obldduite de ,scoli 3
Initiative personale 7
In cautarea unui patron spiritual 8
Un transfer de idei ,si cadrul sau cultural 14
Revistele volare oficiale 17
Foile ,scolare ilegale" de-acum un veac 27
Mici directori ai unor reviste mari 29
Sub cortul" ocrotitor al publicafiilor timpului 42
www.dacoromanica.ro
Societali i reviste transilvane
duite de 5'coli
Nu-i greu de inteles de ce societatile §colare $i elevilor, primul
leagan al debuturilor scriitoriceti, au luat natere in Transilvania de sub
stapanirea habsburgica. Ele se adaugau acelor forme $i mijloace prin care ,scoala
romaneasca din Transilvania, in lupta cu asupritorii ei, intretineau in randul
generatiilor de tineri dragostea pentru limba materna §i istoria patriei, vizand
formarea unei mentalitati colective, unei stari de spirit in centrul careia ideea
nationals sä fie fermentul de solidaritate $i de trezire de energii. Acest deziderat
it puneau in fata scolii romane§ti de toate gradele frunta.5ii mi§carii de la 1848.
Intre 1834 §i 1845 iau na§tere primele reviste ale elevilor". Ele se
infatisau la inceput sub forma unor registre sau caiete manuscrise. Primul
caiet" (fragmentar si interpolat insa) este Aurora lui Nicolae Pauletti, aparuta
intre 1834-1836 la Blaj cu precizarea foiia septemanica manuscrise". Cea mai
veche revista §colard, care s-a pastrat integral, este Diorile, editata in 1845 de
tinerimea romans de la Liceul academic din Cluj. In paginile ei manuscrise au
debutat trei vestiti carturari ai timpului: Nerva Hodo§, N. Popea si A. Pop.
Astfel de caiete, care stau la baza revistelor §colare, cuprindeau printre
altele un florilegiu al celor mai frumoase creatii literare ale scriitorilor romani
din toate provinciile, la care se adaugau creatii originale, culegeri de folclor,
ganduri razlete, pareri de lectura §i chiar articole tiintifice. In momentul cand
un elev talentat a luat initiative sa face un caiet" al clasei, unde sa adune
operatele colegilor, a luat na§tere prima forma de revista §colard din Cara
noastra.
Adaptarea acestor caiete" cerintelor §i protocolului Societatilor de
lecture ", numite de obicei Societati ale Junimii Romane" §i aparute in toate
colturile Transilvaniei dupa modelul vestitei Societati Astra din Sibiu, infiintata
in 1861, a reprezentat un pas inainte pe linia desavar§irii profilului revistei
scolare. De asemenea, evolutia periodicelor transilvane, dupa 1831, cu toate
greutatile intampinate din partea autoritatilor, va stimula incontestabil caietele"
scoase de elevi. Formatul, modul de redactare, problematica, o anumita linie de
conduits nationals vor constitui in multe cazuri puncte de reper la intocmirea §i
scrierea foilor" §colare. La inceput acestea au fost manuscrise, apoi
apirografiate, in sfar§it tiparite, in clipa in care revista elevilor devine un organ
oficial al scold si chiar un organ reprezentativ al §colarilor unei localitati (Arad,
Oradea, Sibiu). Tipariturile imbracau fie forma de reviste (Speranfa, din Arad,
Muguri, din Sibiu), fie forma unor almanahuri sau calendare mai apropiate de
antologiile" de azi (Diorile Bihorului §i Fenice din Oradea), fie a unor bro§uri
omagiale inchinate unor evenimente sau personalitati (Lacrinzile Invalaceilor).
www.dacoromanica.ro 3
Istoria debutului literar al scriitorilor rant lini in timpul ccolii (1820 - 2000)
Prima tiparitura din Cara noastra scoasa de elevi apare la Oradea in anul
1854. Este vorba de Diorile Bihorului Almanach Nacional de la Societatea de
Leptura a Junimei Romane, studiante la §colile oradene", fondata de vestitul
profesor Alexandru Roman, viitor membru al Academiei Romane. Almanahul
era un fel de antologie de poezie §i proza a celor mai izbutite creatii ale celor
31 de membri ai societatii.
Debi istoria literara n-a retinut decat in treacat pe semnatarii almanahului,
cu exceptia lui ATANASIE MARIENESCU, primul mare folclorist ardelean,
aceasta publicatie marcheazA un moment important in istoria presei colare:
aparitia primei tiparituri cu mare putere de circulatie nu numai in mediul
colaresc din Transilvania, dar §i in toate mediile culturale ale intelectualitatii
romanqti. Societatea de lecture scria in 1944 Vasile Vartolomei in Mcirturii
culturale bihorene va fi cel dintai imbold pentru infiintarea societatilor de
acest fel la romanii din partile Transilvaniei, ba, dupa afirmatia istoricului
maghiar dr. Alexandru Marki, statutele societatii au fost cerute de multe §coli
din Principate..."
Cea de-a doua tiparitura oradeana Fenicele (1867), cuprinzand 292 de
pagini, reprezinta un progres fats de Diorile, prin varietatea tematica i de stiluri
i prin maturizarea expresiei artistice.
Retinem frumoasele versuri in stil popular scrise de V. Ranta Buticescu,
care, peste cativa ani, va deveni unul din cunoscutii folclor4ti transilvaneni.
Dintre prozatori merits sa-1 semnalarn pe Ilie Trails apreciat de tineret, dar
puternic eclipsat cativa ani mai tarziu de vigoarea epics a lui Ion Slavici.
Sub influenta nuvelei istorice, in plind inflorire in Principate, gimnazistul
Ilie TrailA scrie in 1865 nuvela in §apte Orli Fiica lui Menumorut", a carei
ac ;iune se petrece in perioada primelor voievodate romane§ti din Transilvania.
Un fel de Paul et Virginie" sau Atha la", combinate cu retete romantice
§i eresuri populare, incearca sa fie nuvela lui V. RANTA BUTICESCU Fata
padurii", iar nuvela Un satean" de ILIE TRAILA, de inspiratie pastorale §i
haiduceascA, anticipeaza pe alocuri proza lui Slavici.
Ceea ce irita la toate aceste creatii §colare, scrise inainte de 1867, este
limba artificioasa, supusa in Transilvania canoanelor cipariene ale etimo-
logismului latinist §i in Bucovina ciunismului", cultivat de Aron Pumnul.
Aceste tendinte lingvistice care tineau in loc progresul estetic al literaturii de
peste munti, au fost aspru sanctionate de Titu Maiorescu, care n-a crutat de
blamul ridicolului nici publicatiile colare.
Pena in 1867, studiul limbii §i literaturii romane, condus dupa principiile
$colii ardelene, era subordonat luptei politice pentru obtinerea de drepturi egale
cu ale natiunilor dominante. Dupe 1867 situatia se schimba brusc. Violenta
politicii de deznationalizare promovata de cabinetul Andrasy, dupa relativ
4 www.dacoromanica.ro
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national
linistita si oarecum toleranta perioada a absolutismului (1850-1861) si a

constitutionalismului habsburgic (1861-1865), ridica probleme not inva-
tamantului in limba romans. Acum, suprema solutie de supravietuire ca natiune
nu mai putea fi gasita in sustinerea principiului egalitatii in drepturi cu natiunile
dominante, ci in lupta de eliberare nationals, de unire a tuturor provinciilor
romanesti. Un mijloc de atingere a acestui deziderat it reprezenta unificarea
limbii, renuntarea la principiul etimologic in favoarea celui fonetic, insti-
tutionalizarea lingvisticd, prin acceptarea unei autoritati de genul Societatii
academice" care sä emits reguli de vorbire si scriere valabile in toate provinciile
romanesti, circulatia intensa dincolo si dincoace de munti a valorilor
culturale in vederea unei mai bune cunoa§teri reciproce si a pregatirii terenului
unitatii nationale.
Insusirea temeinica si corecta a limbii romane de catre tineretul din
Transilvania era un raspuns direct pe care §coala romaneasca it da tendintelor
de deznationalizare. Cunoasterea temeinica a limbii se va realiza prin exercitii
metodice de citire, scriere §i stilistica. Progresul culturii poporului implica
perfectionarea studiului limbii in scolile de toate gradele. In manualul sau de
metodica, pedagogul roman P. Pipo§ recomanda respectarea normelor orto-
grafice stabilite de Academia Romana, socotind-o cel mai eficient mijloc pentru
asigurarea unitatii in scriere a limbii.
Tendinta de cultivare a exprimarii orale si in scris a elevilor se oglinde§te
§i in importanta pe care pedagogii transilvaneni o acordd studiilor de stilistica
si exercitiilor de compunere in scolile de toate gradele. Asa vedem pe multi din
clasele superioare ocupandu-se cu suplice, contracte, epistole, bilete, urari; dar
totdeauna dam la baza acestora de descrieri si naratiuni" scrie profesorul
V. Petri in articolul Operatiunile scripturistice", inserat in Scola Romana (nr. 7,
18 februarie 1877), unde va publica in acelasi an un interesant Curs de
poetics ". Aceste cursuri de poetics, alaturi de cursurile de stilistica, aparute la
Lugoj si Cluj (ca acela al lui I. Tempea) erau menite sä ducd la intelegerea §i
aprecierea maiestriei artistice a scriitorilor, element esential al dezvoltarii
interesului elevilor pentru lectura si in subsidiar si pentru inan-narea acelor ce
vor sa se desprinda a face compuneri proprii si a capata indemnuri scriptu-
ristice" (N. Albani, in Scola Romana).
Societatile de lectura si publicatiile scolarilor apartinand populatiei
romanesti din imperiul habsburgic din perioada 1867-1914 iau act de noile
orientari ce pregateau Unirea cea mare" si prin unitatea lingvistica pe care o
preconiza, cu decenii in urma, programul Daciei literare.
In special revistele scolare blajene, manuscrise sau sapirografiate, unde
scriu multi elevi care vor deveni luptatori de seams pentru implinirea idealului
national (Constantin Hossu, Iuliu Pop, George Macelaru, I. Manegutiu,
C. Secasu, etc.) si unii care vor deveni istoriogafi literari si scriitori ca Teodor
5
www.dacoromanica.ro
Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in timpul (...olii (1820 - 2000)
Ceontea si I. Bianu vor marca in acest rastimp un puternic salt calitativ in

privinta limbii literare folosite. In special revista scolara Ste luta, de la inceputul
veacului nostru, probeaza gradul avansat al procesului de unificare lingvistica
si a progresului infaptuit de invatamantul romanesc din Tansilvania.
Din nefericire, atat la Sibiu cat si la Brasov, unde studiau multe din
viitoarele personalitati literare, liceenii romani n-au primit aprobare de a avea
reviste scolare in limba nationals, mai ales dupd aplicarea legii Apponyi. In
aceastd situatie s-au gasit Octavian Goga, Lucian Blaga, Horia Teculescu, Ion
Clopotel, membri ai societatilor de lectura din respectivele licee.
Au existat si exceptii fericite. Astfel, o societate scolara preocupata sa
indrume elevii spre munca de creatie originals in spiritul normelor academice"
a fost si Societatea organizata la Gimnaziul din Baia Mare. In sedinta din
februarie 1871 se consemneaza obligatia fiecarui membru din clasele IVVI
de a participa lunar cu o lucrare fie ea poezie, dizerta ;ie, compunere, fabula sau
traducere". Se propune chiar o amends baneasca pentru cei ce nu vor respecta
hotararea. Roadele acestei emulatii nu intarzie sa apard. Numai in anul scolar
1871-1872 s-au prezentat 52 de lucrari originale, in mare parte poezii. Creatiile
literare au fost stranse in revista manuscris Incercciri literare, un fel de registru
de 255 de pagini, scrise intr-o grafie frumoasa si ingrijita, in multe cazuri cu
titluri in trei culori. Din randul colaboratorilor revistei se detaseaza PETRE
DULFU, care, la fel ca si colegii sai scrie versuri puse in slujba idealurilor
patriotice de eliberare socials si unitate nationals, in care razbat ecouri din
Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu si Andrei Muresanu. Dupe absolvirea
cursului inferior la Baia Mare, el urmeaza cursul superior la Liceul academic
din Cluj, unde va reedita foaia Diorile. In paginile ei va publica mai ales fabule
avand ca model pe }'ichindeal si povestioare cu haz compuse" in versuri
populare. Astfel de creatii anuntau acel gen de literature populara cu care Petre
Dulfu va ramane in istoria literaturii.
Revista manuscrisa care a adapostit debutul lui George Cosbuc, cel mai
mare poet al Transilvaniei, a fost Musa somesanci, organ al Societatii de lectura
Virtus Romana Rediviva" de pe langa Liceul graniceresc din Nasaud, despre
care avem date ample datorita cercetatorilor clujeni C. Scridon si Onisim
Filipoiu.
Constituita la 14 ianuarie 1870, Societatea de lecturd nasaudeana va fi
suspendata in 1876 si reluata dupa 4 ani de tratative cu autoritatile in 1880, an
in care isi face aparitia GEORGE COSBUC.
Poetul taranimii" incepuse sa versifice chiar din clasa I a liceului,
alcatuind mai ales poezii satirice la adresa colegilor sai. Multe din aceste poezii
erau prezentate in sedintele literare, ceea ce a contribuit la cresterea treptata a
popularitatii sale in randul profesorilor si colegilor. In calitate de elev al
cursului superior, Cosbuc a fost, concomitent, unul din membrii activi ai
6
www.dacoromanica.ro
Pcrioada luptei pentru indeplinirea idealului national
societatii literare a acestei scoli, frecventand in mod regulat sedintele

saptamanale si citind din poeziile sale originale.
In anul scolar 1882/1883, find elev in clasa a VII-a, este ales, prin
aclamatii unanime, vicepresedinte al Societatii. In anul urmator, octavan"
find, G. Cosbuc a fost promovat presedinte al Societatii, in sedinta din 2 de-
cembrie 1883.
Prima incercare de a pune bazele infiintarii unei foi" a Societatii a avut
loc in sedinta din 31 decembrie 1881.
Revista va aparea insa in octombrie 1882. Primul colectiv de redactie al
tinerei reviste a fost ales dintre fruntasii societatii. Revista avea sa se numeasca
sugestiv Musa Sonzesanii, avand caracterul unui almanah.
Aparitia revistei a fost de bun augur. Chiar in primul sau volum (eel din
anul 1882/1883) it gasim printre colaboratorii cei mai activi pe G. Cosbuc,
atunci eleyseptiman" la Gimnaziul superior din Nasaud si vicepresedinte al
Societatii. In al doilea an de aparitie, in 1883/84, in fruntea revistei era chiar
G. Cosbuc, care, in calitate de presedinte al Societatii, raspundea in mod
efectiv de aparitia Musei Sonze,sene.
Ceea ce a sporit prestigiul revistei si i-a crescut azi valoarea documentary
a fost colaborarea lui Cosbuc, care si-a publicat aici 54 din cele aproape 200 de
poezii, cate ar fi scris in perioada nasaudeana (1860-1884).
Prima creatie a poetului pranimii", datata 24 iulie 1880, este intitulata
Inger pilzitor". Originalul se gaseste la Arhivele Statului din Nasaud,
manuscrisul find format din 34 de versuri. Poezia a fost publicata postum sub
titlul de Maica Casiana", in Tribuna din 1957.
Initiative personale
De initiativa elevilor de a -si tipari pe propria for cheltuial5 foi literare, cu
anumite prilejuri (initiativa posibila pang in 1868, cand cenzura habsburgica o
va interzice) a atarnat insusi debutul literar al celui mai mare poet al nostru,
MIHAI EMINESCU. Studiind la Cernauti, la Gimnaziul romanesc, elevul
pasionat de literature devenise paznicul" bibliotecii cu carti romfinesti, adunate
cu truth' de Aron Pumnul si scapate ca prin minune de a fi confiscate de
autoritati.
O Imprejurare neasteptata releva prietenilor pe tanarul poet si-1 facu sa
debuteze mai curand decat se astepta el scrie G. Calinescu. Rapus de o board
indelungata, Aron Pumnul inchise ochii in ziva de 12/24 ianuarie 1866, spre
consternarea si jalea scolarilor romani. Colegul Stefanelli alerga intr-un suflet
la casa bietului profesor si intra in odaia lui Eminescu. Povestind ultimele clipe
7
www.dacoromanica.ro
Istoria debutului literar al scriitorilor romilni in timpul -colii (1820 - 2000)
ale lui Pumnul, acesta plangea. Catre sears, venind din nou, Stefanelli it gasi pe
Eminescu aplecat asupra unei foi scrise, la care stergea si indrepta".
Ce se intamplase? Indurerati, chiar in ziva aflarii stirii, un manunchi de
colegi, in frunte cu Sbiera, se hotarasc sa tipareasca o brosura care sa cuprinda
omagiul in versuri pentru marele roman. Asa a aparut brosura Lacramioarele
invataceilor gimnaziesti den Cemauti la mormantul prea iubitului for profesoriu
Arune Pumnul rapusat intr-a 12/24 Ianuariu 1866 Cemauti 1866". Florilegiul
cuprindea sapte poezii numerotate de la IVII, toate fara titlu: intaia semnata cu
trei stelute; a doua semnata M. Eminescu, privatist; a treia semnata St. Stefureac
din clasa a VI-a; a patra semnata cu trei stelute; a cincea semnata
I. Ieremieviciu, elev din clasa a VI -a; a sasea in limba gemlana, semnata
E. Franzos, clasa a VII-a, si a saptea, tot in limba germana, semnata B. Ehrich,
clasa a VI-a.
Poezia de debut care tradeaza puternica influenta a celor doi mari poeti
care au luminat anii adolescentei poetului: V. Alecsandri si D. Bolintineanu, s-a
bucurat de o mare audienta, primele versuri fluturand pe buzele tuturor tinerilor
studinti" romani din Imperiul habsburgic.
Imbraca-te in doliu, frumoasa Bucovina,

Cu cipru verde-ncinge antics fruntea ta;
C-acuma din pleiada-li auroasd ci senind
Se stinse-o dalbd steal
In cautarea unui patron spiritual

Marile personalitati ale culturii si criticii noastre, nascute in Transilvania
de sub stapanirea habsburgica, exceptand pe George Cosbuc, n-au avut alts
sansa de a-si inscrie debutul §colar decat facand apel la publicatiile romanqti §i
chiar maghiare ale imperiului, intrucat colilor unde invatau nu li s-a permis sa
editeze reviste in limba romans. In lipsa acestora, din proprie initiativa sau la
indemnul unor profesori luminati, ei si-au indreptat creatiile care acele
publicatii care de obicei extrem de exigente se aratau uneori si binevoitoare
fats de adolescentii talentati.
*
* *
Primul curajos dintre absolventi se pare ca a fost TITU MAIORESCU,

care §i-a incercat sansa in timpul studiilor sale liceale (1851-1858) facute la
Viena. Din motive legate mai ales de neincrederea redactiilor manifestata in acea
perioada fatd de adolescentii dornici de afirmare, Maiorescu n-a putut avea un

debut deplin in anii de scoala, deli vastitatea si, mai ales, calitatea preocuparilor
sale din acesti ani i-ar fi dat dreptul aparitiei mai timpurii in publicistica.
Asa cum observa Inca din 1940 Eugen Lovinescu, opera cea mai
insemnata a lui Titu Maiorescu este el insusi". Drumul formarii sale este
consemnat pas cu pas in celebrul Jurnal", care a inceput sä vada lumina
tiparului intre 1937-1943 si in caietele de Incercari literare" si Incercari
stiintifice", valoroase documente privind pregatirea" debutului literar.
Prim le pagini ale jurnalului dateaza din 1855, cand marele critic avea 15 ani.
La finele anului 1856, el trimitea la Gazeta Transilvaniei, sub pseudo-
nimul Aureliu, traducerile sale transcrise in caietul de Incercari literare":
Manuscrisul unui nebun" din Pikwick club" de Boz (Charles Dickens) datat
1855 si Noaptea de anul nou a unui nefericit" de Jean Paul.Va mai trimite, de
asemenea, cateva schite inspirate de Viena (Din Viena de acuma").
Foaia pentru minte, inimd ,si literatura nu-i publics nici traducerile, nici
scrisoarea ce le insotea, dar Iacob Muresianu, redactorul foii" ii va raspunde in
nr. 2 al Gazetei Transilvaniei din ianuarie 1857: V. A. (Viena, Aureliu)
Intentiunea e bunk proba e mica, vom vedea".
$colar premiant, stralucit, ambitios, multilateral, un adevArat homo
novus", pasionat in mod egal de literatura, filosofie si stiinta, este animat de
mari ambitii patriotice. El isi propune la 16 ani, in urma unei discutii cu Ghita
Magheru, sä scrie in limba germana o Istorie a Romanilor de la origini pang in
prezent", menita a lumina Europa asupra situatiei tarilor noastre" si chiar o
Istorie universals" pentru romani, care i-ar fi cerut 12 ani de elaborare.
* * *
Mai norocos in relatiile cu redactiile s-a aratat a fi M. EMINESCU, care

a cunoscut Inca din perioada scolaritatii un debut hotarator pentru destinul sau
literar. Se pare ca intre elevul cernautean si patriotul carturar Iosif Vulcan,
directorul revistei Familia din Pesta s-a stabilit din prima clipa una din acele
rare si fericite afinitati, de bun augur, care nu se putuse infiripa intre
colegianul" Titu Maiorescu si mai rigidul cenzor" Iacob Muresianu.
Mi-aduc si acum aminte scrie Vulcan cum Intr -o dimineata de
februarie primii o scrisoare din Bucovina, in care un tanar dupa cum scria
de 16 ani imi trimetea niste incercari literare. Era tanarul Mihai Eminovici.
Armonia versurilor si figurile-i plastice, considerand starea noastra literara de
atunci si indeosebi etatea tanara a autorului, ma surprinsera si deschisei cu
placere coloanele mele acestui nou talent si poet cu viitor.
In entuziasmul meu, grabii sa prezint in numarul cel mai aproape
publicului cetitor pe Eminescu, cu umatoarea nota redactionala: «Deschidem cu
Istoria debutului literar al seriitorilor rondini in timpul Fo lii (1820 - 2000)
bucurie coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale
incercari poetice ne-a surprins placut..." Nota de debutant" apArea in numarul
din 25 februarie/9 martie 1866, impreuna cu poezia De-a§ avea"».
Ceea ce nu-i placu insa lui Vulcan fu numele cu terminatie in vici". Fara
sa mai intrebe pe autor it schimba in Eminescu, dand astfel, Mil sa-§i dea
seama, numele celui mai mare poet roman.
E lesne de inchipuit emotia lui Eminesu, atunci cand, deschizand nr. 6 al
revistei, i§i vazu poezia §i nota §i citi la Po§ta redactiunei" aceste randuri:
Cernauti, M. E. $i corespondents am primi cu bucurie". Accepts rail cartire
noul nume, §i, multumind, intreba pe redactor daca mai putea trimite lucrari. In
numarul 8 al revistei (15/27 martie 1866) aparu raspunsul la intrebare:
Cernauti, M. E. Vom primi toate cu bucurie, numai to rugam ca, incat se poate,
sa scrii dupa ortografia ce o urmam §i not ".
*
* *
Dupa o relatare a lui Emil Ciuceanu, OCTAVIAN GOGA incepuse sä

compund pe la varsta de 9-10 ani, iar Ion Lupa§, colegul lui de class, relateaza
ca marele 'poet ar fi scris urmatoarele versuri la 14 mai 1893, deci pe la 12 ani, la
cererea batranului vataf al Ra§inarilor, Mihail Jurca. Se pastreaza §i azi acel petec
de hartie:
Romanul, de dimineajd pawl seara

Tot lucrd necontenit,
Dar cu toatd osteneala
Tot este dispreuit.
Dar va sa vin-odatd vremea

Cad romdnul nu va suferi,
Ccind se va schimba ,si lumea,
Cci nd opinca va domni...
Goga nu va putea suporta atmosfera de incordare §i neincredere de la

liceul maghiar din Sibiu, unde initial s-a inscris §i unde activitatea Societatii de
lecturd a elevilor romani era ingradita iar cea de press §colark interzisa. De
aceea se muta la Liceul din Brasov, condus de profesorul Virgil Onitiu, cel mai
puternic §i liber centru romanesc, citind in §edintele SocietAtii de lecturA Ion
Popazu" poezii patriotice §i protestatare.
Debutul sau publicistic va avea loc in 1897, in Tribuna i in Tribuna
literary cu un numar de 36 de poezii, majoritatea semnate Octavian, una
(Atunci") semnata Tavi, iar alta (Dragoste barbaral, Sfinx. In aceea§i
periods, tanarul poet de la Ra*inari mai publics versuri (11poezii) in Familia lui
Iosif Vulcan, de la Oradea *i o poezie, Nu-i fericire pe pamant", in Revista
ilustratd, foaie enciclopedica literara, condusa de Ion Pop Reteganul, care avea
administratia in Soimu* *i redactia in Reteag.
Prime le lui poezii din anul 1897 au fost Atunci", Ostenit", Tu dormi",
Dragoste barbara" dupd care se succed *i celelalte, amintite in monografiile ce
i-au fost inchinate. Destul de numeroase pret ca de un volum de poezii", cum
marturisea insu*i Goga, creatiile sale de debut nu se remarca printr-o nota
originals, pastrand puternice reminiscente din Co*buc, din poetii germani
(Uhland, Schiller, Heine) *i mai ales din Eminescu (incercarile mele tinere*ti
scrie Goga sunt rasarite pe urma vegeta ;iei eminesciene").
*
* *
intre 1892-1900, timp in care I. AGARBICEANU i*i face studiile liceale,

Blajul, centru romanesc atat de bogat in reviste *colare cu cateva decenii in
urma, i*i sisteaza activitatea publicistica in urma aplicarii legii Apponyi,
limitanduli efervescenta literara doar la activitatea Societatii de lectura, bine
cunoscuta din 1864. Societatea de lectura a Gimnaziului superior era
frecventata dupd regulamentele stapanirii habsburgice doar de elevii ultimelor
cloud clase. Rapoartele" care se publicau anual cuprind date valoroase asupra
activitatii acestei societati. Gavril Precup, profesorul *i dirigintele sau,
conducator al societatii *i publicist el insu*i, it incurajeaza pe Agarbiceanu.
Creatiile de inceput sunt prezentate, intre 1898-1899, in fata acestei
vestite Societati de lectura. In anul *colar 1899-1900 a fost ales secretarul ei,
desfa*urand o bogata activitate, (36 operate" in majoritate novele, citice,
analize, folclorice"). In 1898, find elev in clasa a VII-a, ziarul Unirea din Blaj
ii publics un foileton sub pseudonimul Alfius *i la 8 iulie 1899 ii tipare*te
primele versuri. In 1900 aceea*i revista ii accepts schita In postul Pa*telui".
Tot in ultima clasa de liceu el colaboreaza cu proze in revistele Familia, Tribuna
0 Tribuna literani, continuanduli dupa intrarea in studentie colaborarea la
ziarul Luceafdrul din Budapesta.
EMIL ISAC, elev la liceul graniceresc din Nasaud, debuteaza la 18 ani, in
1902, cu un articol despre V. Alecsandri in Ellenzek, publicatie maghiard din
Cluj. In anul urmator tipare*te primele poezii in limba maghiara in Kolozsvari
Fris Ujsag §i in limba romans in revista Familia.
*
* *
Societatea de lectura a elevilor bra*oveni, infiintata in 1868, primise in

1879 numele lui Ion Popazu. Ea cultiva paralel cu lectura, stimularea cercurilor
Istoria debutului literar al scriitorilor ronnini in timpul FON (1820 - 2000)
de cunostinte si culegerea de folclor si incercarile literare ale elevilor. In anul

scolar 1910-1911, in cadrul Societatii au fost prezentate 22 de lucrari (poezii,
proze, lucrari de etnografie si critics literard).
In anul scolar 1909-1910 LUCIAN BLAGA, elev in clasa a IV-a la
Liceul Andrei Saguna" din Brasov, mutat din aceleasi motive ca si Goga de la
Liceul unguresc din Sibiu, este numit presedinte al Societatii literare Ion
Popazu". Impreuna cu colegii va intreprinde o calatorie de studii in Grecia si
Italia. Rezultatul liric" al acestui voiaj va fi un manunchi de poeme din care
trei vor ajunge pans la noi: Pe farm ", Noaptea", Naufragiatilor". Poeziile
fusesera citite in paralel in cadrul sesiunii Societatii de lectura si bine primite,
dupa marturisirile colegului sau, profesorul Valeriu Bologa, si apoi trimise
marilor reviste din Transilvania. Tribuna ii va publica la 16 martie 1910 poezia
Pe farm ", sub initialele L. B. Brasov, si la 8 mai 1910 Noaptea", marcand
astfel debutul poetului.
Cu toate ecourile lecturilor din Eminescu si Goga (jalnica doinire",
cantarea din urma"), poezia sa de debut Pe farm" tradeaza Inca de la 15 ani o
natura mediativa fasfranta peste gravele muzici interioare:
Va pierdeji voi, unde pribege...

s'i jalnica voastrei doinire
Se stinge ca-n suflet de fats
Into ia ascunsei iubire.
Se zbuciumil codrul supt vdntul

De toanznd ,si basmul ssi-1 curna
Iar freanzdtul frunzelor moarte
rid cdntd ceintarea din urmei.
Cu murmurul vostru de-odat d

Se pierde speranja strigarii
Gemutd de piepturi zdrobite
Departe... in marea uitdrii.
(1910)
insusi Blaga in Hronicul varstelor" (p. 94-95) ne aminteste despre

imprejurarile debutului sau literar: «Am trimis o incercare la Luceafeirul, in
versuri libere, albe. Avantul meu nu-si facea vad in coloanele revistei, dar
obtinu un raspuns destul de favorabil, la Posta redactiei. Eram indemnat sa scriu
mai departe, mi se reprosa insa, intaia oars in viata, pacatul de a scrie versuri
fara rims... Romanul de la Arad, cel mai important ziar al romanilor din
Transilvania, imi publica prima poezie. Poezia intitulata Noapte", spre
deosebire de aceea oferita Luceafdrului, dezvelea dimpotriva numai grija de a

turna cuvinte in tipare prozodice curente».
Scrise la o jumatate de veac dupa fericita intamplare", marturisirile
poetului contin in mod firesc mici inexactitati u§or de corectat dupa parcurgerea
presei timpului. A§a cum am amintit, poezia sa de debut este Pe farm ", aparuta
in Tribuna din 3/16 martie 1910, iar refuzul revistei Luceafdrul din Sibiu,
condusa de Octavian Taslauanu, de a-i publica o poezie in vers alb se petrece
doua luni mai tarziu, la 16 mai. Cat prive§te colaborarea la Romdnul, ea va avea
loc nu in 1910, cum i§i aminte§te poetul, ci in 1914.
*
* *
ARON COTRUS se dovede§te inca din adolescents un poet dotat §i

dornic de afirmare.
Anii de liceu cu atmosfera for patriotica, militants, au fost neindoios
decisivi pentru formarea viitorului poet. Ei au fost petrecu;i in vechea cetate a
Blajului, in acel legendar climat de efervescenta nationals, plin de umbrele
marete ale corifeilor Scolii ardelene §i de amintirea revolutionarilor de la 1848.
Elev in clasa a VI-a, el trimite revistei Ramuri din Craiova poezia
iredentista Tisa", care va fi publicata in nr. 22 din 15 noiembrie 1908. Poezia
produce o adevarata furtuna in randul autoritatilor §colare habsburgice, care it
ameninta pe Cotru§ cu exmatricularea, constrangandu-1 astfel sä se transfere la
Liceul romanesc din Bra§ov (loc de refugiu al tuturor elevilor patrioti).
Poczia, scmnata Aron Cotru§-Blaj e vadit inraurita de ritmica, muzicalitatca
§i viziunea liricii lui Octavian Goga dar n-are tonul sibilinic al acesteia... 0 anumita
energie virild, viziunea grandioasa a suferintei transformata-n martie detunatoare,
o vibratie patriotica adanca §i prelunga, anunta la cei 17 ani ai lui Cotru§, un poet
autentic, de man reurse lirice. Citam integral aceasta poezie pentru a sublinia cat
de puternica era influenta lui Goga (care o Inlocuia treptat pe aceea a lui Co§buc)
in mediul §colaresc transilvanean din anii premergatori primului razoi mondial, dar
§i vigoarea telurica, atat de caracteristrica lirismului pietros" al lui Cotru§:
Ursitci in lume-ai fost Tisci, sa fereci in strune de valuri

Jelirea nddejdilor frante, strabatd ndu-te-n tristele maluri,
Accentele grele de zbucium din iarna durerilor noastre
Le mesteci cu lacrimi de jale-n povestea de valuri albastre.
Tu-nchizi in cetatea durerii a noastre amaruri rebele,

Povara robiei tirane, cdtufile crunte ,si grele,
Furtuna de gand ce strdbate ,si zguduie cumpana mihtii,
Ce-mbolduri ne da spre viajd ,si stavild pune credinjii.
Istoria debutului literar al scriitorilor rontani in timpul fCOM (1820 - 2000)
,,Si codrii ,si Crisuri si Murcis plcing zbuciurnul nostru de jale,

Iar Oltul, haiducul seilbatec, steinci grele de munte prdvale.
Pe Iancu-1 plang munfii frajanii si vulturii zbor nitre ceriuri,
Din lupta nddejdilor mite, din leageinul nzultor misteriuri.
Aproape-i doar vremea dorite4 ceind Tisd, vei fi to a noastrci,

Ccind fulgere-aprinse de tunuri inchide-vor zarea albastra,
Cazzd cornul de luptd suna-va, ccind moriii vor umple panzeintul,
Cand ruga din urnul a noastra prin ceriuri purta-va cuvcintul.
Sub tunete grele vi fulger, revoltalli a apelor oaste,

Cdci urlci-n adeincuri pilindntul si -n genzete codrii pe coaste,
Reizboinic voinicii pe vale s-alerge cu arnzele-n many
urmci tdria drepteitii, pe toate se i fie strip-incl.
(1908)
Sosit la Brasov, el pastreaza o legatura stransa cu Blajul trimitand versuri

exceptionale pentru varsta sa, principalei publicatii locale Revista politico si
literarei, condusa de Aurel Ciato, unde colaboreaza alaturi de scriitori
transilvaneni (T. Mura§anu, Maria Cuntan, Ovidiu Hulea etc.) si scriitori de
peste munti (V. Eftimiu, D. Nanu, N. Crainic, I. U. Soricu etc.).
Cotru5 va avea o activa colaborare la aceasta revista in cuprinsul anilor
1909 si 1910, publicand 15 poezii, cateva din ele remarcabile, dovedind nu
numai talentul dar si serioasa cultura poetica a adolescenului de 18 ani, care
asimilase intr-un mod original pe Eminescu, Goga, Iosif. Primele poezii
publicate in aceasta generoasa §i destul de bung publicatie au fost: Din adanc"
§i Nocturna", aparute in nr. 1 din 1 aprilie 1909.
Un transfer de idei cadrul salt cultural

Ideea societatilor de lectura ale Junimii romane" de pe langa liceele
romanqti $i a publicatiilor lor, a trecut si peste munti. Dupa modelul acestora,
Intre 1870-1890 Incep sa apara sporadic astfel de societati pe langa licee din
Bucure§ti, Ia§i si alte localitati din Romania. Initiativa limitata, era rodul
experientei transmise de numero0 intelectuali refugiati de peste munti
(I. Slavici, V. D. PAun, Iuliu Moisil, Gh. Melidon, Stefan Pop etc.) §i care
devenisera profesorii si directorii unor institute de invatamant. Adoptarea
societatilor de lectura se Inscria in seria acelor multiple actiuni de pregatire a
unitatii rationale.
Un rol important in dezvoltarea mi$cArii literare $colare 1-a jucat

Societatea Tinerimea romans" din Bucure$ti.
Nascuta in 1877 din randurile elevilor Liceului Matei Basarab, ea a reu$rt
in cativa ani, initial sub conducerea elevului Alexandru Sontu, sa se face
cunoscuta in toata Cara prin actiunile ei culturale de anvergura $i prin revista ei,
expresie a preocuparilor $i aspiratiilor tinerei generatii din ultimul sfert al
secolului al XIX-lea.
Declarandu-se continuatori ai revolutionarilor de la 1848, ai acelei
pleiade de tineri romani care -si aveau cuibul la Manjina", membrii societatii
aveau datoria sa-$i insuwasca opera stramo$ilor. Mare le ideal" care statea in
fata tinerilor era unitatea nalionala. Sä ne punem serios pe munca ca not sa ne
ridicarn nu prin favoritism $i nepotism, nu prin egoism barbar $i culture
superficiala ci prin meritele noastre. Sa $tim de tineri a avea acel caracter
independent atat de necesar pentru a deveni oameni morali, civilizati" scrie
N. Alexiu in «Discursul de deschidere a activitatii T. R." pe anul 1882/1883».
La 15 februarie 1882 se tipare$te primul numar al Revistei Societatii
Tinerimea Romano, care va dainui 42 de ani, aparand in cloud reprize
(1882-1902 $i 1920-1944), cu o Intrerupere intre 1902-1920.
Revista prilejuie$te debutul a doi $colari deosebit de activi: poetul
ST. C. MICHAILESCU (semnand adesea $i sub pseudonimul de Stemi sau
Stemil) $i N. G. RADULESCU (care iii va lua pseudonimul de Niger), prozator
extrem de prolific $i de gustat la confluenta veacului al XIX-lea cu cel
de-al XX-lea, uitat, ca $i Stemil, aproape cu desavar$ire in anii no$tri.
In jurul societatii $i programului ei progresist se strong Inca din primii ani
ai activitAtii, cateva sute de elevi $i studenti $i chiar de tineri absolventi de
facultate din Bucure$ti $i din alte orate.
Eminescu privea el insu$i cu multa simpatie programul Tinerimii
Romane", a$a cum o atesta documentele timpului.
Faimoasele concursuri literar-artistice ale Tinerimii Romane" au intrat in
traditia invatamantului. Ele au antrenat timp de 59 de ani (1884-1943) zeci de
mii de elevi din cursul primar $i liceal, au Incurajat multe talente, au creat o vie
emulatie intre $coli. Profesorul NAE DUMITRESCU, animatorul societatii mai
bine de o jumatate de veac, s-a dovedit un neistovit talent organizatoric.
incepand din anul 1886, revista tipAre$te listele complete ale premiantilor
concursurilor de literature $i uneori $i lucearile lor, documente interesante
deoarece printre elevii laureati ai acestui prestigios concurs vom Intalni
numeroase nume ce se vor afirma in literature (Ovidiu Papadima, Alexandru
Dima, Ion Chitimia, Constantin Ciopraga, Nicolae BalotA, Ani$oara Odeanu,
Alexandru Mitru, Horia Lovinescu, Radu Stanca etc.).
Tinerimea Romans ", recunoscuta $i oficializata abia in 1899, a creat
datorita revistei $i concursurilor ei o extraordinary emulatie in randul elevilor $i
Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in timpul golii (1820 - 2000)
in special a liceenilor, a trezit dorinta de afirmare intelectuala, a ajutat la

formarea personalitatii, a caracterului, a spiritului de independents si curaj
civic, a adus un aer proaspat, tineresc in societatea romaneasca, combatand
inertia si conservatorismul retrograd, promovand dinamismul si larga deschi-
dere care nou.
Dandu-si seama ca aceste societati de lectura si organele de presa, in care
membrii ei juni" isi publicau operatele", sunt mijloace educative deosebit de
valoroase, Spiru Haret in spiritul reformei invatamantului pe care o initiase ca
ministru in 1908 legifereaza trei ani mai tarziu obligatia scolilor de toate
tipurile din Romania de a intemeia societati culturale si de a edita publicatii ale
elevilor, pe care le considera mijloace de formare a gandirii si simtirii
personale, de incurajare a talentelor de tot felul".
Insa tot Haret, pentru a asigura disciplina scolard si neamestecul elevilor
in politicianismul tot mai proliferant si agresiv dupa 1890, a legiferat si
obligatia elevilor de a publica numai in reviste aflate sub controlul scolii,
socotind fapte sanctionabile colaborarea elevilor la presa maturilor si editarea
de reviste personale" in afara scolii. Interdictia a fost reluata in zeci de
circulare, transmise in scoli pang la reforma de invatamant din 1948.
Departe de a intimida, aceste circulare stimulau imaginatia si initiativa
elevilor de a sparge" Inca din adolescents carapacea conformists a celor mai
bune publicatii scolare, speculandu-se cu inteligenta legislatia presei sau
posibilitatile de sustragere de la restrictiile scolare cum ar fi, de pilda, folosirea
pseudonimelor, alonimelor, criptonimelor sau initialelor.
Desigur, multi elevi incalcau dispozitiile ministerului, dar existau si
destui directori de liceu care nu se simteau obligati sa dea curs recomandarii
ministerului de a incuraja tiparirea unei reviste a societatii de lectura, socotind-o
o emancipare periculoasa". In arhiva Ministerului Invatamantului din perioada
1900-1916 pot fi intalnite adesea adrese ale unor directori de liceu si gimnazii
prin care acestia ,,justificau" de ce nu sunt de acord cu aceste forme de educatie,
periculoase" pentru autoritatea scolara.
Si inainte si dupa reforma lui Haret, cand scolile nu puteau sau nu doreau
sa asigure editarea unei reviste oficiale, elevii dotati, care dispuneau de unele
fonduri, isi adunau in jurul for cativa colegi manati de aceeasi irezistibila
pasiune publicistica", faceau apel la punga parintilor sau la un protector".
Asigurandu-si girul juridic al unei persoane mature si adresandu-se unei
tipografii particulare, scoteau reviste pe care le redactau si le tehnoredactau
singuri, nu rareori scriindu-le de la un capat la altul, sub cele mai nastrusnice
pseudonime.
La acest lucru a contribuit puternica miscare de presa din Cara noastra,
provocata de intensa viata politica din perioada 1870-1914, care oferea la tot
pasul elevilor modele si tentatii.
Aproape nici unul din marii no§tri scriitori nu a renuntat, in perioada unei
§colaritati lipsite de o publica ;ie admisa de directie, sa scoata in ilegalitate" foi
scrise de mans on §apirografiate, mergand in unele cazuri pang la tiparirea unor
reviste cu mare ecou in epoca, incluse chiar in istoria presei literare, cum ar fi
Viaja noud sau Simbolul.
Revistele colare oficiale

Pand la difuzarea circularelor haretiste, oficializand in jurul anului 1900
revistele §colare prin introducerea for in randul mijloacelor obligatorii de
educatie, conducerile liceelor, conformiste §i conservatoare, s-au ferit sä aprobe
tiparirea unor reviste §colare institutionalizate.
Au existat, totu§i, intre 1880-1900, cateva fericite exceptii, cand directiile
au acceptat tiparirea unor reviste §colare sub egida §colii.
*
* *
Astfel, in 1891 apare Revista tinerimii, organ §tiintifico-literar al

cursului superior de la liceul din Ploesci", din care se mai conserva un singur
exemplar, cuprinzand 16 pagini. In afara ca este prima revista §colard
ploie§teana tiparita, publicatia intereseaza istoria literary prin debutul pe care it
prilejuie§te lui GEORGE RANETTI, elev in clasa a V-a. Cele cloud schite ale
sale: Singur" §i Bacalaureatul", scrise melodramic, respird acea atmosfera
deceptionista a sfar§itului de secol. Eroii for sunt doi tineri care poarta stigmatul
mizeriei sociale, morbul ftiziei. Singuraticul" traind obsesia bolii (ambii lui
parinti erau ftizici) se stinsese neingrijit de nimeni, neplans de nimeni, dar fara
sa se planga de nimic". Pe figura de 19 ani" a bacalaureatului", moartea i§i
intinsese stapanirea tot mai mult. In ultimele clipe, tinand in mans diploma de
bacalaureat, obtinuta cu pretul ultimelor resurse de energie, el exclama:
Bucurd-te mums, fiul tau a invatat dar... more!"
*
* *
Tot in acela§i an, un grup de tineri §colari al Scolii Centrale din Craiova,
intre care George Titeica §i C. D. Fortunescu, editeaza Revista ccoalei, sub
inimoasa conducere a profesorului de geografie G. T. Buzoianu. Publicatia, cu
caracter enciclopedic, care va scoate cu regularitate 11 numere, intre octombrie
1891 §i septembrie 1892, in afara sectorului §tiintific bine reprezentat, cuprinde
articole de critics literary, poezii, proza, traduceri (Grillparzer: Valurile marii
Istoria debutului literar al scriitorilor romani In timpul ccolii (1820 - 2000)
si ale iubirii"). Ea numard 3-4 poeti constanti. Mai intai, macedoneanul Petre
Ghinu (scrie si sub pseudonimul Petre Vulcan) si care la absolvirea scolii scoate
volumul Limba iubirei §i Raiana", anuntat de revista. Cel mai productiv este
insa N. Burldnescu-Alin (N. Alin), pseudonimul lui Nicolae N. Burlan, originar
din catunul Burleni de langa Tg. Jiu, caruia ii si inchina o emotionanta poezie.
N. Alin semneaza 15 poezii, printre care si o traducere din Beranger,
remarcandu-se uneori prin prospetimea ccOuciana a sentimentului Si virtuozi-
tatea ritmurilor.
Lor li se adauga anonimul I. Culescu si secretarul general de redactie,
C. D. Fortunescu, viitorul director al Arhivelor Olteniei, autor sub nume
propriu si sub pseudonimul Santa Fe al catorva poezii de tents intelectualista.
Dintre poetii maturi, colaboratori externi care au onorat revista,
mentionam pe Traian Demetrescu §i Al. Macedonski care, in numarul 6 din
aprilie 1892, inchina tinerilor grupati in jurul revistei, cu scopul de altfel
marturisit de a-i ajuta sa se desprinda din mrejele apasatoare ale melancoliei
(boala generala a sfar§itului de secol), poezia Cele trei porunci".
Pentru istoria literaturii, de o reala insemnAtate este colaborarea lui
ST. 0. IOSIF, care debuteazd in paginile Revistei scoalei.
De altfel, inceputurile literare ale lui Iosif, care versifica de la 10 ani,
dateaza din timpul cand urma clasa a III-a a Gimnaziului din Brasov. RADU D.
ROSETTI, binecunoscutul poet si epigramist (din familia spirituals a lui
Cincinat Pavelescu), care ii era coleg de clask a scos la apirograf, in 1890, o
revista cu titlul Pciccileandru. Stim ca Radu Rosetti a debutat uric in 1892 cu
volumul Foi de toamna" in penultima clasa de liceu si, ca epigramist, in nr. 1
(1 noiembrie 1894) din obscura revista literarltiintifica" Graiul, scoask se
pare, de un grup de elevi §i studenti bucurqteni in frunte cu Gh. Dumbrava
(Ilarie Chendi). Primul colaborator al Paccileandrului, ne informeaza Radu
Rosetti, in interviul pe care it da la 4 martie 1929, in Rampa, a fost St. 0. Iosif,
cu poema epics Mihai Viteazul". Din nefericire nu s-a mai pastrat nici un
exemplar din Pcicaleandru si altfel nu suntem in posesia textului. Marturisirile
poetului din corespondenta pe care o intretine cu Aurel Pop, in cuprinsul anului
1890, atesta o vie activitate poetics, chiar de proza (o nuvela si cateva schite:
Uncle duce cearta", Mogul" si teatru, fragment din drama istorica Moartea lui
Grigore Ghica") consemnate in caiete de impresii pe care poetul le da in acela§i
an prada focului, intr-o criza de nemultumire.
Cu toate acestea, peste scurta vreme poetul cedeaza ispitei tiparului.
Trimitand cateva poezii la Familia, Iosif Vulcan care patronase debutul lui
Eminescu ii raspunde ca nu -1 considers indreptatit a debuta in presa literara la
o varsta mai frageda decat aceea la care fusese publicat marele poet". Din acest
indirect indemn la modestie, Iosif impreuna cu colegii sai vor pune temelie unei
societati literare.
Perioada luptei pentru indeplinirea idcalului national
In 1891 trece muntii. Familia sa (mai avea opt frati si surori) se stabileste
la Bucuresti, tatal sau gasind un post de profesor suplinitor la Gimnaziul din
Turnu-Magurele.
El este inscris mai intai la liceul particular Lumina", ca sä se deprinda
cu limbajul d-aici", cum preciza tatal sau intr-o scrisoare. Duce o viata extrem
de grea, din cauza dificultatilor materiale, find nevoit sa se intretind singur.
Citind intamplator Revista scoalei, care i-a placut, Iosif incepe sa intretind o
corespondenta asidud cu C. D. Fortunescu pe care it va cunoaste personal doar
in toamna anului 1893.
Prietenul sau ii face debutul in numarul 7 din mai 1892 al Revistei
noastre, cu poezia Izvorul" (1891), scrisa in facture populara si nu lipsita cu
toate naivitatile ei de unele virtuti muzicale. In nr. 8 i se publica traducerea
Craiul ielelor" (1891) dupa vestita poezie Erlkonig" de Goethe. Data poezia
originals nu este altceva decat o modesta incercare de incepator scrie
I. Roman in monografia inchinata poetului in 1964 traducerea baladei lui
Goethe dovedeste o inane sigura". Aceasta versiune va fi reprodusa in 1913 de
Ramuri (in numarul dedicat poetului dupa moartea lui), find considerate o
realizare impecabila care va deschide cariera de traducator a indragitului poet al
Patriarhalelor".
Reproducem poezia Izvorul", deoarece tontine in embrion unele note
specifice lirismului salt:
S-a dus vara, si verdeata

A pierit de mult,
lar izvorul din peidure
Nunzai eu 1- ascult.
intreb de pilscirele
Uncle nzi-s acum.
El Inzi spune cu durere:
Au plecat... la drum".
57-1intreb de floricele
Uncle nil s-au dus?
El imi spune plin de jele:
Toanzna le-a rapus".
ti -I intreb de ce se scurge
Asa turburat?
El rilspunde: Vai! Ca maine
Voi sta nemiycat ".
(1891)
lstoria debutului literar al scriitorilor ronolini in timpul ccolii (1820 - 2000)
*
* *
Dintre scolile din Bucuresti, prima care se afirma publicistic este Scoala
normala de institutori unde, la 24 ianuarie 1898, se infiintase o societate a
elevilor institutori at carei presedinte de onoare era cunoscutul chimist,
dr. Anton Colorian, directorul scolii si membri de onoare, cateva din nu mai
putin ilustrele figuri ale corpului didactic: Ionescu Gion, Th. Sperantia,
A. Tzigara, dr. Marcel Brandza, sculptorul Ionescu Valbudea etc.
La 15 decembrie 1898, societatea editeaza Revista Sociereqii elevilor
institutori, care va dura pans in 1899. Revista publica si poezii semnate de doi
elevi ale caror nume vor fi intalnite mai tarziu in presa literara.
G. D. MUGUR (Ma-ntorc din tan cu soare", Fantezie"), influentat de
Hugo (din care traduce onorabil Grenada"), de Anghel si Macedonski, manifests
o predilectie romantics pentru viziuni cavaleresti si nostalgii de calatorie.
C. IORDANESCU e atras mai ales de pastelul cu nuance sociale,
umanitariste, in maniera lui Creteanu.
Circularele haretiene oficializasera in jurul anului 1900 revistele scolare.
Acestea incep sa apara, cu multa timiditate, mai ales in liceele unde directorii
sprijineau politica haretiana.
Prima revista scolara tipArita, rod al circularei haretiene, va fi, in 1906,
revista Din liceu, publicatie oficiala a Liceului Matei Basarab", liceu in vatra
caruia se nascuse si Societatea Tinerimea Romans ".
Din liceu apare in 7 numere (pans la 4 iunie 1906). Tonul didacticist si
conventional al programului" revistei este contrazis de ghidustiile elevului
HORIA FURTUNA, unul din apreciatii nostri poeti fantezisti, care in Fac lia
civilizatiunii", istorioard de actualitate, aparuta in numerele 2 si 3 ale revistei,
prezinta o delicioasa parodie a modului cum se intocmeau in acea vreme revistele
scolare. Butadele, spiritul funambulesc, verva suculenta anticipeaza pe viitorul
autor al vestitei si mult recitatei Balada lunii". De altfel, Horia Furtund se
manifestase ca un talent precoce. Prin anii 1903-1904, colabora cu regularitate in
coloanele suplimentului duminical pentru copii al ziarului Adevdrul.
Alaturi de Horia Furtund, in aceasta revista debuteaza si $ERBAN
BASCOVICI, care Inca de pe bancile scolii facea dovada unei evidente predispozitii
poetice. El semneazd in revista trei poezii: Dimineata" (nr. 3), Pastel" (nr. 4), In
sat" (nr. 5), evidentiate prin acuratetea prozodiei si finul simt ritmic.
Reproducem cateva strofe din Dimineata", pastel in care intalnim
influenta multor lecturi scolare:
Sfioase stele din lumea de ghealci,

Se sting ca de viinturi beitute;
Iar stropii de roux lucind pe verde*"
Par lacrimi din stele cazute.
Departe, in zarile prinse de noapte

Reisare un sul de vdpaie
Ce scaldd campia vreijitei de soapte
In valuri de raze balaie.
Lumina s-asterne ca toarsd din caier

Pe lanul de spice-n risipd.
0 pasdre sboard sburdalnic prin aer
,Si taie vazduhul o clipil.
(1906)
Cea de-a treia viitoare personalitate literati, afirmata in revista basara-

bista" §i mezinul" grupului, este ADRIAN MANIU. El ofera redac ;iei un
pastel" semnat cu pseudonimul Adroma, care va aparea in nr. 2 din martie
1906. In treacat fie spur, cu o lung mai inainte (luni, 6 februarie 1906) intr-o
revista apirografiata §colard a clasei sale intitulata kasaritul, din care nu s-a
mai pAstrat nici un exemplar, el publicase poezia Lasat de sec".
Liceanul de 15 ani §tie sa." realizeze un tablou marin §i sä-1 puncteze
dramatic in leganarea clasica a alexandrinilor:
Teicuta doarme marea cu portul ei in umbra,

golful se ridica tacut in noaptea sumbrei...
La teirmul marii calme, vegheaza peste valuri
0 navel ce se miscei izbindu-se de maluri...
,Si nzarea-n departare se-mpreund intruna...

Cu negura de noapte de-i negura tot una...
Iar de deasupra apei, o pathre de noapte
Incet taie vdzduhul, pierza ndu-se-ntre soapte...
Pe tot intinsul ward se leagand tacerea

Urcand in vesnicie de ape adiere;
lar negura se lath de nici nu se mai curnili...
,Si noaptea se-negreste... de parcel -i cea din urmei.
(1906)
* * *
La Liceul internat din IaA elevii din cursul superior scot la 25 noiembrie
1901 revista C. Negruzzi, prima revista §colard, tiparita din vechea capitals a
Moldovei din initiative proprie §i cu invoirea autoritatilor §colare".
Istoria debutului literar al scriitorilor ronsdni in timpul golii (1820 - 2000)
Sectorul beletristic se caracterizeaza prin absenta cvasitotala a poeziei. In

schimb este bine reprezentata proza umoristic-satirica sau tragico-lacrimogend
de nuanta moralists on umanitarist-socials, a§a-zisa proza mizerabilista, destul
de caracteristice pentru acea epoca.
Probabil ca pleto§ii" (pe care M. Sadoveanu ii prinsese prin anii
1897-1898) sa-§i fi prelungit existenta de vreme de C. A. STOEANOVICI ii
reactualizeaza in schita umoristica Schimbarea la fata". Nu lipsita de unele
merite literare, schita e o §arja simpatica la adresa unui talent pletos, semidoct,
epigon eminescian. Inchipuitul poet este din fericire, recuperabil. Metamorfoza
a§a-numita schimbare la fata" provocata de raspunsul sarcastic al unei
reviste decadente" la o schita a sa cu titlu pompos §i stil abracadrabant
inseamna o victorie a bunului simt §i realismului.
Alaturi de C. A. Stoeanovici (viitor profesor universitar §i publicist), care in
revista §colii va semna cu nume propriu §i apoi, peste o Kink in revista Zeflemeaua,
va folosi pseudonimul Casto , mai debuteaza C. Ionescu §i Eugen Mironescu.
C. Ionescu nu e altul decat scriitorul CAION, hulit pentru calomniile
indreptate impotriva lui Caragiale. Caion s-a reabilitat in fata opiniei publice
prin moartea sa eroica in timpul razboiului de intregire. De altfel, de§i n-a trait
decat 36 de ani, el s-a remarcat printr-o vie activitate scriitoriceasca §i
publicisticd precoce (publica de la 15 ani §i jumatate). In anul debutului sau, in
revista §colii, cu un studiu pertinent despre C. Negruzzi, Caion deja publica in
exterior" ca elev sub diferite pseudonime (C. A. I. Nica Burdu§el, Ion
Filionescu, Isac St. Micu, Roman Mu§at, Marin Gelea etc.) in Roniatzul literar,
Adevdnd de joi, Generatia tancirii, Rodica etc.
Sub semnatura Eugen Mironescu se ascunde viitorul dr. I. I. MIRO-
NESCU, unul din apreciatii no§tri prozatori umori§ti, autorul neuitatului Tulie
Radu Teaca". El debuteaza in revista Liceului internat cu doua schite: La
priveghiu" §i La praznic", savuroase prin umor §i stralucitoare ca limbs.
Meritoriu ni se pare raportat la varsta autorului portretul lui mo§ Neculai
Crapu, din schita La priveghiu".
Cea mai importanta §i stabila revista §colara ie§eand infiintata in primul
deceniu al secolului nostru este Spre luminci (1903-1906), revista oficiala care
i§i proclaim astfel utilitatea: O foaie §colard care sa incurajeze publicarea unor
lucrari literare de inceput, face pe elev sa produca din ce in ce mai bine §i chiar
sa invete din gre§ehle colegilor".
Revista tinde ate un profil literar, in cuprinsul ei dominand poeziile,
studiile literare, naratiunile.
Spre lumina cultiva atitudinea cetateneasca (Suntern elevi acum, dar ne
gandim a vom fi §i noi odata mari, ca vom avea §i noi o insemnatate in Cara
noastra") §i pregate§te marele eveniment al Unirii, care preocupa chiar de la
inceputul veacului toata suflarea romaneasca: Fratii no§tri gem sub calcaiuri
straine. In Transilvania trebuie sa se hotarasca °data: moartea sau libertatea §i
momentul acela nu e departe..." De aceea redactia propune $i realizeaza o

corespondents" cu fratii de peste munti $i de peste Dunare (aromanii).
Printre prozatori" amintim pe Gh. Em. Vasiliu $i mai ales Gr. Leo-
nardescu, autorul unei bune proze realiste, cu elemente de reportaj Din fundul
minei", aparut in 7 numere consecutive.
Punctul forte al revistei in ultirnii doi ani (1905-1906) 11 constituie poezia.
Patru poeti iii disputau intaietatea: Gh. A. Bancila, Theodor Aug. Ra$canu,
Al. N. Vitianu $i I. M. Ra$cu.
GH. A. BANCILA, autor de versuri foarte corecte (suita de trei sonete din
1905 ni se pare, cu tot u$orul ei timbru vlahutian, remarcabila), se va pierde
dupd o scurta stralucire in presa vremii.
THEODOR AUG. RASCANU, copilul teribil al $colii, autor al unor
versuri muzicale, pe alocuri sensibile dar incarcate de poncifurile poeziei
post-eminesciene (Mi-e dor"), scoate la 17 ani un volum de versuri, Pagini
intime", pe care chiar critica $colii, in persoana colegului Gr. Leonardescu it
judeca destul de aspru, considerandu-1 un act pripit.
AL. N. VITIANU, care va avea in perioada $colii colaborari
$i
exterioare" in revista Dunzinica, sub pseudonimul Dezartes, va face o cariera
literary §i publicisticd, numarandu-se printre poetii ie$eni apreciati.
Insa personalitatea cea mai interesanta $i cunoscuta a acestui manunchi poetic
este I. M. RASCU, care debuteaza in 1905, find elev in clasa a V-a moderns, cu o
poezie inspirafa de moartea tatalui sau (La monnant") $i cu un studiu de folclor
Din obiceiurile Aromanilor Bocetele". El I i va continua colaborarea in anul 1906,
publicand cateva creatii demne de luat in seams, ca acest Sonet":
Va redeschid, o, ceirti, prea scumpe mie

,Si veid in voi o lume ideals.
De vis si doruri voi sunteti urzeald
mintea mi-o-mba tali de poezie.
Idei miirete scoateji la iveala

Figuri uitate-n cadrul vostru-nvie,
0, voi sunteti o- ntreagd bogeitie
57-al vostru farmec jalea mi-o in,sealei.
Ceind veintul rece pliinge prin grading

In nopti de barna" triste, nesfarfite,
In voi ga"sesc sperang ci lumina.
cand in suflet doruri ne-mbleinzite

Tot crest nzereu, umplandu-1 de durere
Va redeschid zbor prin alte sfere.
(1906).
Istoria debutuhd literar al scriitorilor romani in awn! colii (1820 - 2000)
*
* *
°rasa ambitios, cu un vestit liceu, Liceul Unirea", Focsanii au reprezentat

un activ centru cultural, aducand, alaturi de Iasi, cea mai substantiala contributie
a Moldovei la descoperirea si formarea talentelor Inca de pe bancile scolii.
In 1912, la 14 ani de la infiintarea SocietAtii de lectura a elevilor si 12 ani de
la tiparirea Buletinului Societalii elevilor din cursul superior al liceului Unirea", ia
nastere publicatia oficiala a scolii, Revista noastra, condusa consecutiv de profesorul
Dimitrie Papadopol (1912-1913), de profesorul dr. C. Chivu (1913-1914) Si de
profesorul V. V. Hanes (1915-1916) care ii va schimba numele in Proporfirea.
Cea mai interesanta si valoroasa serie a revistei o reprezinta prima, cu cele
21 de numere ale sale.
Pentru istoria literaturii, revista focsaneana este locul de debut al
dramaturgului VICTOR ION POPA, elev in clasa a VII-a reala a Liceului
internat din Iasi. Contrar viitoarei sale evolutii scriitoricesti, V. I. Popa va
debuta cu versuri si proza in paginile acestei reviste scolare, deschisd
scolarimii romanesti de pretutindeni", linie conforms cu politica haretiand de
pregatire a spiritelor in vederea unirii tuturor de-un neam si-o lard".
In numarul din 1 decembrie 1912 i se publica poezia Liniste" sub
pseudonimul Gheorghe A. Hamza. Micul succes it incurajeaza pe V. I. Popa
sa-si trimitd urmatoarele creatii sub nume propriu. El va fi consecvent
colaborator al revistei intre ianuarie si iunie 1913, and in afara de proza
Dusmanul meu" (Portret) i se mai publica cateva poezii: Apus", Romanul nu
piere", in Bosfor", Pastel", si Sonet".
Poeziile de debut ale lui V. I. Popa au fost reproduse in actuala editie a
Revistei noastre a Liceului Unirea" din Focsani, condusd de prof. Petrache Dima.
*
* *
In doua centre dobrogene s-a desfAsurat in ultimele decade ale veacului

trecut si la inceputul secolului nostru o efervescenta activitate scolara. E vorba
de Tulcea si Constanta.
Tulcea se bucura de prioritate. Aici se infiinteazA, in 1883, primul
gimnaziu romanesc din Dobrogea, transformat in Liceu in 1897, si primind
numele marelui om de cultura si de invatamant Spiru Haret. In 1901,
prof. C. Moisil, directorul scolii (numismat si viitor academician) intemeiaza
Societatea de lectura a elevilor, al carei presedinte a fost si elevul
Gh. Nedioglu.
In 1906 ia fiintd Colnicul Hora, revista a liceului, deschisa tuturor tinerilor
tulceni elevi si studenti ca si unor colaboratori maturi din afara (Norian Pastia,
D. Ionescu-Morel, C. Rau let pseudonimul lui Sofocle Ringopol), scriitori
minori, dar cu mare priza, receptivi la once solicitare din partea tinerilor.
Dintre elevi, in paginile Colnicului Hora isi fac debutul 0. Tafrali,
viitorul profesor universitar, si Tudor Pamfilie, viitor folclorist, stins la varsta
de 28 de ani. 0. Tafrali sustine sectorul de proza al revistei, scriind trei schite

memorabile: Nufarul", Mos Gheorghe" si Lailai". Tudor Pamfilie publica o
poezie in bun spirit traditionalist, Parcalabului".
La revista tulceand debuteaza publicistic si ALICE CALUGARU, una din cele
mai valoroase dar si cel mai putin cunoscute poete, a carei biografie continua sa
ramana invaluita in mister. La 17 ani (1905) ea a scos un inegal dar interesant volum
de versuri, Viorele". Volumul, purtand in frunte fotografia de scolarita a poetei, a
atras atentia criticii noastre de la Ibraileanu si Lovinescu pans la G. Calinescu, care-i
citeaza drept antologica poezia Serpii". La rugamintea redactiei Colonicului Hora,
scolarita iesana, aflatal in penultima class de liceu, raspunde cu entuziasm, oferind
Fulgerele". Aceasta creatie inclusa in Colnicul Hora din 1 iulie 1906 constituie
debutul ei in press, care, asa cum s-a mai intamplat in unele cazuri, a fost posterior
debutului editorial. Un an mai tarziu (1907) ea publica in Semeineitorul, iar in 1912
dispare de pe orizontul literaturii romanesti, stabilindu-se la Paris, unde iii va
continua activitatea sub pseudonimul Alice Orient si va primi cateva prestigioase
premii. Reproducem un fragment din poezia Fulgerele":
Vin tot mai mult, strdlucitoare

Se urmdresc in tot cuprinsul,
Din valuri marl de nori s-aruncd
Tdriei luminad intinsul.
Ca ,serpi alunecd spre zare

In lunga stralucire frantei
Cu limbi de foc tdind vazduhul
In zwircolire se frdmantci.
Ca pane largi se desfiipard

,Sicerul it cuprind de-odatei
Si-ntreaga zare lung rdsund
De-o scuturare-ndepartatd.
Apoi se strong in noapte toate

,Si iar rdsar ca o lumina
De cer de zi de Mai, albastrd,
In strdlucirea ei strain&
tar cand se-ntunecci albastrul

,Si piere-n noaptea faro zare
Din el, o lume de vedenii
In mii de scanteieri rdsare.
(1906)
Istoria debutului literar al scriitorilor romlini in timpul scan (1820 - 2000)
0 alts revista literary a epocii, rod al politicii haretiene de incurajare a

societatilor si revistelor §colare este Curierul liceului, publicatia Liceului
Sf. Petru si Pavel" din Ploie§ti (1908-1915). Revista tinde sa devind un loc de
confluents spirituals a elevilor de pe tot cuprinsul tariff. Aici debuteaza, in 1909,
cu epigrame §i poezii, elevul bucure§tean Pavel (Paul) Papadopol, cunoscut
profesor-publicist §i animator la randul sau al unor reviste §colare Si, in nr. 10,
din 20 februarie 1910, Alexandru G. Cosbuc, §i el elev la un liceu din Bucure§ti,
mort, dupa cum se §tie, in 1915 cand nu implinise 'Inca 20 de ani, intr-un tragic
accident de automobil, la Bale§ti (Oltenia). Preadolescentul de 14 ani si
jurnatate, deosebit de inzestrat, publics in revista ploie§teand Impresii din
Campulung", anuntandu-se inca de la acea varsta un demn urma§ al tatalui sau.
Alaturi de el, in nr. 1 din 5 octombrie 1909, debuteaza viitorul poet
clasicizant I. AL. SIN GIORGIU, elev in clasa a VI-a a Liceului Treboniu
Laurian" din Botosani, cu un sonet in care se simte influenta lui Eminescu §i
Vlahuta, poetii cei mai imitati intre 1900-1920, in mediile scolaresti traditionaliste:
Se-mbracd ceru-n manta viorie

In linisstea naturii pe-nserate
Si soarele cu raze tremurate
Se-ascunde-n zarea rota ,si pustie.
falnicii multi cu fruntile-ndltate

Se Inve,snzanta-n ceaja plumburie,
Strcijeri bcitroni ce cats de-o vecie
In zari, la lumi a,sa de depcirtate.
lar cu-nfiorliri tcicute

In freimantarea for nelcimurito
,,S'optesc povegi din vremile trecute,
In vizi, un svon de clopot mai ,sopte,ste

Trezind Incet natura adornzitd
,,Si tot, apoi in pace s-odihnesste.
(1909)
Dintre tinerii poeti ploie§teni pe care i-a lansat revista s-au desprins cloud
sperante: Stelian Morcovescu (mai tarziu SANDU TELEAJEN), care Inca de pe
bancile §colii, in 1910, scoate volumul Lacrimi de copil" §i CONSTANTIN
STOIKA, viitorul erou al primului razboi mondial, a carui opera postuma va
cunoa§te consacrarea ca §i a colegului sau de promotie §i vitejie MIHAI
SAULESCU, care a debutat in 1906, direct, cu un volum de poeme (Viersuri"),
la varsta de 18 ani.
In tot cursul existentei ei, revista si -a onorat misiunea de a ramane

deschisa elevilor romani de pretutindeni ca *i revista Junimea a liceului
I. C. Bratianu" din Pite*ti unde se vor afirma Virgil Tempeanu, I. Ghinescu,
Istrate Micescu *i M. Ghelmegeanu.
Foile colare ilegale" de-acum un veac

Imediat dupd Razboiul de Independents, in gimnaziile *i liceele ce au
inceput sa apara in ora*ele mai mari ale Principatelor Unite, elevii s-au simtit
tentati sa publice pe ascuns foi" *colare, mai ales ca dupd 1870 luasera un mare
avant aparatele de multiplicat (heliograf, hectograf, centigraf, *apirograf etc.),
cele mai simple find puse in vanzare in anumite magazine iar cele mai
complicate intrand in dotatia tuturor tipografiilor epocii.
Probabil ca s-au scos sute de reviste de acest gen. Imensa majoritate n-a
ajuns pang la noi. Mari le biblioteci primeau, ce e drept, fondul legal de tiparituri
de la toate tipografiile din Ora care, insa, nu erau obligate sa trimita *i
publicatiile *apirografiate. Putinele exemplare de acest fel, Inregistrate in
fi*ierele bibliotecilor sunt realizate prin donatii sau achizitii intamplatoare. Pe
de alts parte, dupd un numar de ani, astfel de jucarele" erau aruncate de in*i*i
initiatorii sau abonatii lor, find considerate pacate ale tineretii", on de urma*i,
prea putin dispu*i sä-*i incarce mo*tenirea" cu astfel de documente
nesemnificative.
Cateva biblioteci, muzee, case memoriale, arhive de familie mai pioase"
cu amintirea scriitorilor, cateva marturisiri facute in carpi sau cu diverse ocazii
de catre fo*tii for redactori" sau directori" ne sugereaza cat de raspandita Si
de contagioasa era pasiunea ziaristica intre 13 *i 20 de ani.
Prime le mentionari dateaza din 1878 *i ele se datoreaza cunoscutului
etnolog *i folcorist Artur Gorovei, care ne vorbe*te in cartea sa Alte vremuri"
(Falticeni, 1930, p. 19) despre Ecoul Carpafilor, Ta niarul Si Albina, reviste
scoase de el *i de colegul sau Mihai Lupescu, reviste aflate uneori Intr -o apriga
rivalitate.
*
* *
Savi*tii" bucure*teni, vitregiti de directori rigizi impermeabili la

*i
noutate, scot pe ascuns zeci *i sute de reviste literare, mentionate in articole Si
memoriile multor scriitori, critici *i istoriografi literari. Printre acestea se
numara: Studentul Roman (1882-1884), pe care o pomene*te I. A. Bassarabescu
in Amintiri literare" (Ethnos, Foc*ani, 1941/1942, p. II), Vldstarul (1884),
Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in timpul fcoM (1820 - 2000)
amintita de Mihai Dragomirescu in revista lazarista Pentru not (1 martie 1929),

Gogonejul (1885), patronat de I. Al. Bratescu Voinqti, Ghimpele, unde
debuteaza ca epigramist Cincinat Pavelescu (1889) i vestitul Zig-Zag
(1891-1896), intemeiat de elevul Grigore P*ulescu (Gala Galaction), care i.5i
deschide i un cenaclu acasa la el. La Zig-Zag debuteaza, la varsta de 15-16 ani,
Ion Theodorescu (Tudor Arghezi) i, cam la aceeai varsta, i N. D. Cocea,
viitorul romancier Si pamfletar.
Revista apirografiata Zig-Zag s-a pierdut iremediabil. Revista a fost insd
recenzurata de B. Braniteanu, in Adevarul (nr. 2530 din 8 mai 1896), ceea ce
da certitudine existentei acesteia. In recenzia intitulata Un ziar interesant" se
precizeaza: Zig-Zag este un ziar litografiat, care apare intr-unul din internatele
unui liceu i care este menit a da publicitatii liceale lucfarile colarilor talentati
din diferite clase".
In una din vizitele de ucenic" pe care le-am facut in 1947 maestrului la
Martiwr, Arghezi mi-a confirmat colaborarea lui la Zig-Zag cu niscaiva poezii
§i recenzii de care nu-mi mai aduc aminte, ca n-am mai pastrat nici eu fituica
lui Pi§culescu". Tot cu acest prilej mi-a vorbit §i de pariul pe care it c4tigase in
fata colegului de banca, Barzon, poet cu ifose", care incerca, fard Manse, sa
publice la vreo revista. Spre uimirea i dezamagirea lui Barzon, Arghezi care
trimisese ()data cu concurentul" sau o poezie la Lumea noud primqte doar el
un raspuns Incurajator: Mai tii de unde sare iepurele?"
*
* *
La Ia§i, VICTOR VLAD DELAMARINA, elev al Liceului militar, scoate

in 1889 revista Consemnul, unde publics poezii patriotice, epopeea Taratiada"
(o evadare a elevilor din intemat la manastirea Tarata) i pe care o ilustreaza
singur cu caricauri. In 1885, impreund cu cinci colegi, Nicolae Iorga scrie
revista umoristica Ceaunul, initiative reluata apoi de MIHAIL SADOVEANU.
Acesta se transferase de la Gimnaziul Al. Donici" din Falticeni (unde
compusese sute de poezii naive i o dramatizare a vietii lui Iancu Jianu, dupe
romanul lui N. D. Popescu) la Liceul national din Ia0. Dupe ce debuteaza in
revista bucurqteana Dracu cu schita Domniwara M. din Falticeni" (1897)
§ili is pseudonimul M. S. Cobuz, Sadoveanu va deschide gustul pentru
publicistica in randul colegilor, scotand impreund cu amicul sau, C. Motet,
revista §apirografiata Aurora, care a aparut vreo zece saptamani, in anul 1898,
i din care se mai pastreaza la Casa memorials a autorului din Bucurqti,
numarul 9. Aici el a publicat in extenso poemul pesimist de 2300 de versuri
Tragedia Galatei", in urma unei eliminari, ce-a capatat-o tocmai din cauza
activitatii publicistice".
Intr -o epoca grea pentru presa oficiala" a Liceului internat din Iasi
(1907-1912), cand n-a aparut nici o revista sub egida scolii, Demostene Botez,
impreuna cu colegul sau N. Ramniceanu, scot in anul 1910 revista frumos
ilustrata cu desene originale, Ignorenfa.
*
* *
Mihai Sorbul si Mihai Cruceanu ne dau stiri despre revistele sapiro-

grafiate pe care le-au scos la Liceul Sf. Petru si Pavel" din Ploiesti, in 1895,
respectiv 1899, in Gazeta literard (16 noiembrie 1959) si, Inainte, revista
pentru cei mici, din 20 decembrie 1945, iar Mircea Herovanu pomeneste in
cartea sa Orasul amintirilor" despre inceputurile presei scolare romascane in
jurul anului 1890.
Centigrafierea revistelor si difuzarea for pe sub mans in scoala pentru
scoaterea cheltuielilor erau legate de riscuri, mai ales in liceele unde asemenea
initiative erau privite ostil de directori si profesori. Prinderea" Cate unei reviste
care circula in secret in scoala se solda cu represiuni clasice: confiscarea
obiectului" periculos, note rele, tunsoare, avertizarea si penalizarea parintilor,
eliminarea sau mutarea disciplinara. Aceste aventuri" scolare au fost relatate
cu mult pigment de numerosi scriitori ai nostri. Desigur ca au existat directori
si profesori luminati, atat in provincie cat si in Capita la, care n-au impiedicat
aceste jocuri" utile dezvoltarii personalitatii, ini ;iativei, gustului de scris, ba
chiar le-au incurajat in taina. Din nefericire, asemenea dascali se numArau pe
degete pans la reforma lui Spiru Haret.
Mici directori ai unor reviste mari

Mari le biblioteci ca si bibliografiile presei romanesti ne pun in fata unor
reviste literare independente, care au creat o oarecare valva in epoca, initiate,
conduse si scrise integral de elevi de liceu.
Cine a avut curiozitatea sä urmAreasca legislatia scolara in perioada
1880-1940 a ramas surprins de numarul mare al circularelor ministeriale prin
care se interziceau categoric nu numai editarea de reviste personale, dar si
colaborarea sub nume proprii la presa maturilor. Frecventa circularelor, care
capatau un ton drastic in perioadele social-economice mai tulburi, constituia cea
mai graitoare dovada a irezistibilei dorinte a tinerilor de a participa la viata
culturala a tarii, de a se exprima si afirma de pe bancile scolii. Masurile
didactice erau dublate si de legea presei. Aceasta nu acorda tinerilor sub 18 ani
dreptul de persoand juridica, fara de care nu se elibera de catre tribunalul local
autorizatia de editare a unei reviste, ceruta obligatoriu de once tipografie.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul gold (1820 - 2000)
Stand de vorba cu regretatul Mihai Straja, autorul valorosului dictionar de

pseudonime ale public4tilor romani (din nefericire Minas netenninat), acesta
imi spunea ca folosirea pseudonimelor, criptonimelor sau alonimelor, de catre
elevii care semnau in presa timpului (fapt care de altfel ingreuneaza
considerabil identificarea lor), nu se datoreste modei", snobismului",
cochetariei"Inevoii de epatare si invaluire in mister", pseudonimomaniei",
cum de obicei se crede. Acest camuflaj" era un act necesar, singura forma de
aparare impotriva unei autoritati scolare foarte severe.
Semnificativa mi se pare in acest sens marturisirea facutd de cunoscutul
gazetar §i scriitor TUDOR TEODORESCU-BRANISTE, in volumul sau de
amintiri, Ingrijit §i prefatat de Constantin Darie. Elev in clasele terminale ale
liceului din Pitesti, Branite a cochetat" in preajma primului razboi mondial,
cu o serie de reviste bucure§tene, acceptand ca si alti colegi jocul"
pseudonimelor, arms cu doua tai§uri pentru un licean al timpului:
«Prin octombrie 1915, am trimis, ceva la Rampa, un bun ziar de teatru §i
literature. Mi-am luat pseudonimul de Andrei Brani§te, folosind titlul unei piese
a lui Marin Simionescu-Ramniceanu, care se jucase de curand la Teatrul
National. Spre marea mea surprindere, articolul a aparut. Am trimis si altele; au
aparut toate. Despre aceasta isprava a mea nu vorbisem nimanui. Nimeni nu stia
cine e Andrei Brani§te. La revista Cronica, pe care o scoteau T. Arghezi .5i Gala
Galaction, am trimis un mic pamflet impotriva lui George Cair, scriitor minor,
urmarind succesul facil (...) Am mai publicat ceva in Ziarul mew, o revista pe
care o scotea P. Locusteanu, §i o nuvela (sau mai multe) in Solia, revista pe care
nu mai stiu cine o conducea. Am dat cateva foiletoane la Gazeta, un ziar condus
de A. Clarnet, care imi va fi mai tarziu coleg de redactie §i prieten.
A fost cea mai fericita epoca din cariera mea: Nimeni nu stia cine e Andrei
Branite (...).
Dar marile fericiri sunt de scurta durata. Publicasem in Rampa un articol
violent, pe care astazi it regret, impotriva lui Al. Macedonski. Batranul era atunci
atacat din mai multe parti. Impotriva acestor adversari a scos un mic pamflet,
Zackerlina in continuare", imprumutand un titlu folosit mai inainte de 1- Ia.5deu.
Zackerlina era un praf contra puricilor, foarte raspandit pe vremea aceea. Dupd
ce se rafuia cu cativa scriitori §i public4ti cunoscuti, la sfar§it, in coada bro§urii
am citit cu groaza cateva randuri care Incepeau cam a§a: Si mai este unul,
Andrei Branite, pe numele sau Teodorescu, elev la liceul din Pitesti, care..." etc.
De unde a aflat Macedonski ca eu sunt Andrei Brani§te, cand eram
incredintat ca izbutisem sa pastrez secretul deplin, nu stiu nici azi. Dar scurta
mea fericire luase sfar§it. Ba ma temeam chiar ca Rampa nu-mi va mai publica
nici un articol. Vreo lung de zile n-am mai trimis nimic la redactie. Dupe aceea,
mi-am spus ca mai bine ar fi sa fac totui o incercare. Am trimis un articol §i
redactia 1-a publicat. Apoi am continuat colaborarea pans la intrarea tarii in
razboi, and publicatiile literare si -au incetat aparitia.
Dupd razboi, in 1918, cand am venit la Bucure§ti §i cand mi-am reluat

colaborarea la Rampa, care reaparuse, am aflat ca nimeni nu daduse crezare lui
Macedonski. Toti erau convin§i ca sunt profesor la liceul din Pite§ti».
Se §tia ca identificarea revistei sau deconspirarea pseudonimelor, sub care
se ascundeau publici§ti §colari, atragea dupd sine pedepsirea grava a vinovatului
(de obicei mutarea lui disciplinard), a§a cum s-a intamplat cu I. Minulescu (care
a ra'mas repetent §i nu... corigent la limba romans "), Victor Eftimiu, Ion Vinea,
Tristan Tzara, Al. Lungu, Aurel Baranga, Lucian Valea,obligati sa peregrineze
in perioada §colara.
Lucrurile se indulceau putin atunci cand elevii deveneau maturi (deci in
ultima clasa de liceu) sau cand se puneau la adapostul unui girant" moral, fie
el chiar simbolic, pentru indeplinirea formei juridice.
A§a se explica de ce, cu toate restrictiile oficiale, au putut ie§i de sub tipar
zeci §i sute de reviste §i ziare initiate de liceeni. Cele mai multe erau anonime
(Biblioteca Academiei cuprinde un lot de 30-40 de reviste, fara patron"), dar
i§i tradau prin rubrici §i continut provenienta §colara. Dar cateva din ele poarta
cu mandrie, peste decenii, amprenta numelui unui viitor scriitor de renume, care
si -a asumat riscul moral §i material al tiparirii.
*
* *
Prima initiativa nominalizata dateaza din 1 ianuarie 1888 §i apartine unui

grup de elevi din cursul superior al Liceului Matei Basarab" din Bucure§ti
(C. Bacaloglu, Gabriel Robin, Petre Motoi, Cezar Tazlaoanu) care, punandu-se
sub girul tandrului publicist de origine transilvaneana Ilie Emanoil Ighel §i apoi
al lui Aurel Alexandrescu Dorna, cunoscut in presa timpului sub numele de
A. din Dorna, scot opt numere din revista Farul tinerimii, care are meritul de a
fi atras colaborarea lui G. Co§buc, aflat pe atunci la Sibiu §i prieten cu Ighel, care
publics o poezie sub pseudonimul de G. Bo§cu. Initiatorul acestei reviste este, de
fapt, C. Bacaloglu viitor medic §i profesor universitar care, in timp ce urmase
clasa a IV-a a Gimnaziului Gh. Lazar", scosese o revista centigrafiata cu acela§i
nume, legata de multe peripetii, ca §i de consemnarea intalnirii poetului
M. Eminescu cu gimnazi§tii lazari§ti", la insistentele profesorilor acestora
V. D. Faun §i St. Michailescu (Stemil), bunii sal prieteni. Pe V. D. Paun,
Eminescu il cunoscuse la Blaj, iar pe Stemil, la Tinerimea Romans ".
*
* *
Un an §i ceva mai tarziu, la 1 iulie 1889, apare la Barlad publicatia sS'coala

nouri. Initiatorii ei erau trei elevi cu vederi de stanga: Eugen Vaian, adolescent
aventurier din Bacau, Garabet Ibraileanu, elev al Liceului Codreanu", §i Raicu
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul ccolii (1820 - 2000)
Ionescu colegul sau de scoala. Pentru a scapa de rigorile regulamentelor scolare,

G. Ibraileanu va scrie sub initialele I. si pseudonimul Cezar Vraja, iar prietenul
salt Raicu Ionescu va adopta pseudonimul Rion si Paul Fortuna. Finantatorul si
girantul" juridic al revistei era Panait Musoiu, propagandist socialist, in varsta
de 25 de ani, functionar pe atunci la Primaria din Roman.
Interesant este ca, in spiritul emanciparii femeii, promovat de revista
Contemporanul modelul si indrumarul $colii noi printre colaboratorii
revistei au fost invitate trei codane", eleve la liceele sau institutele
moldovenesti de domnisoare": Eliza Mustea, al carei nume va disparea curand
de pe firmamentul literar, Eleonora Nour, cunoscuta ca poets sub numele de
Eleonora I. Predescu-Nour, din diverse colaborari intre 1893-1902 si moartA in
plina tinerete si, in sfarsit, Izabela Andrei, pseudonimul Izabelei G. Mortun
(1873-1941), poets si critic literar, care isi va lua numele de IZABELA
S AD 0 VEANU-EVAN.
,Scoala noua, care traieste intre iulie 1889 si mai 1890, totalizand 17 nu-
mere, si 369 pagini, este prima revista cu nuanta socialists scoasa de elevi, sub
directa influents a revistei Contemporanul, aparuta in 1881 la Iasi. Inscriindu-si
intentiile in cadrul unui program mai larg de raspandire a conceptiilor socialiste,
Contemporanul isi propune, printre altele, sä lupte impotriva productiunilor
stiintifice gresite, popularizate prin intermediul unor manuale scolare prost
intocmite si plagiate, sa demaste falsele valori si racilele scolii romanesti.
Figura centrals a revistei ramane adolescentul G. IBRAILEANU, al carui
profil intelectual complex se realizeaza in patru directii: filologie, etick
memorialistick poezie (originals si traduceri). Toatc aceste sensuri aparent
divergente de dezvoltare vor fuziona, vor intra in combinatii originale, definind
Incetul cu incetul pe viitorul prozator si critic literar.
Interesul lui pentru problemele de limbs (cu atata competenta valorificate
in magistralele sale analize critice) se manifests in studiul sau despre
particularitatile dialectului moldovenesc si in luarea de pozitie impotriva unui
articol din revista Buciumul" semnat de un oarecare Petronius, care sustinea ca
filologia ar fi o discipline ridicola si nefolositoare".
Traducerile sale din poezia romantics engleza (Ossian si Byron), ca si din
proza, mai putin cunoscuta la noi, a lui Zola Scoicile d-lui Chabre" dovedesc
nu numai o bund stapanire a limbii, dar constituie excelente exercitii literare
pentru viitorul romanciar si profesor de literature.
Amintirile" lirice (Otilia") si poeziile originale (exemplu Ace lasi",
Ideal") prezinta un interes mai mult biografic, dovedind o data in plus
extraordinara fond de seductie pe care o exercita poezia eminesciana la sfarsitul
secolului al XIX-lea asupra tineretului. Limbaj, muzicalitate, atmosferk
structuri lirice, stereotipii stilistice eminesciene pot fi intalnite si la lucidul
analist Ibraileanu.
Para lel cu lirica intima, Cezar Vraja cultiva epigrama, sau mai degraba
satira, imprumutand foga demascatoare de la Eminescu si nota moralizanta de
la Vlahuta (Unui necunoscut").
Dragostea lui pentru Otilia Rabener (care i-a inspirat amintirile
romantioase si versurile eminesciene), esuand, adolescentul Ibraileanu se
cufunda in studiul filosofiei. Citeste carpi materialiste si pozitiviste, traduce
Kraft and Stoff" de Biichner, insemnand pe marginile ei cugetari relative la
spirit, materie, religie, morals, stiinta, prietenie si amor, traduce si comenteaza
pe Max Nordau, foarte la mods cu teoriile referitoare la minciunile
conventionale din societatea burgheza. Dezamagit sentimental, profeseaza, de
necaz, misoginismul Cea mai mare parte din femeile de azi mi-au facut
impresia manechinelor calupuri croitoresti". Apoi cu iconoclasm, afirma ca
religia cresting incurajeaza crimele cand fagaduieste iertarea in schimbul
pocaintei. Ideea lui era ca once miscare constienta ca si reflexa e pricinuita de
egoism" si, ca Eminescu, se refugiaza in Schopenhauer. Aceasta experienta
juvenile de viata, aceasta cautare dramatics a unui tip" femenin ideal se vor
cristaliza mai tarziu in romanul Ade la".
Dace la Ibraileanu contactul cu socialismul a marcat indeosebi o atitudine
anticonventionala si a contribuit la formatia lui pozitiviste (inrudita intrucatva
cu a lui Brandes, Taine si Dobrogeanu-Gherea), in schimb lui RAICU
IONESCU-RION, critic stralucitor dar episodic al Contemporanului, acest
impact i-a dezvoltat simtul polemic, curajul cu care va ataca, elev fiind, anumite
poncifuri ale educatiei burgheze, temeliile civilizatiei" din mica Romania,
supranumita si Belgia Orientului".
In cloud articole violente, intitulate Din civilizatia noastra" (nr. 5 din 15
septembrie 1889 si nr. 6 din 1 octombrie 1889), Rion supune in spiritul
programei Contemporanului, unui sever dar drept rechizitoriu politica
promovata de oficialitatile timpului in domeniul invatamantului si culturii.
Referindu-se, de pilda, la regele Hater ", care domneste nestingherit in
domeniul culturii romanesti, unde meritul si valoarea nu sunt incurajate, elevul
Rion nu menajeaza oficialitatile vremii, propunandu-se cu aere justitiare sa
restabileasca adevarul si sä reabiliteze adevaratele valori, nu fare o
surprinzatoare intuitie a acestora: Se stie ca genialul filozof V. Conta a scris o
incercare de Metafizica materialists" carte care, prin revistele filosofice din
strainatate, a fost foarte mult laudata si bine apreciata, dar care de care
Academia noastra, prin raportul ei, dl. Bacaloglu, a fost gasita fara merit. Ce
mai vreti?... Academia a premiat o piesa a d-lui Iuliu Rosca, pe cand alte scrieri
ce merits indeajuns Incurajarea ca poeziile lui Eminescu, Vlahuta, nuvelele lui
Delavrancea n-au obtinut nimic. E drept ca nisi ei nu s-au indesat".
0 interesanta aparitie o reprezinta H. STREITMAN care, ca elev, scrie
sub pseudonimul I. Chileanu, cateva bune si judicioase studii, printre care
Istoria debutului literar al seriitorilor romuni in timpul ccolii (1820 - 2000)
Naturalism si pornografie", continuandu-O colaborarea sub nume propriu de la

inceputul anului 1890, cand devine student in chimie la GOttingen.
Debi sucomba, ca majoritatea revistelor romanqti ale timpului, din lipsa
de fonduri dupe un an de la aparitie, sS'coala 'loud ramane o revista valoroasa,
scrisa aproape in totalitate de elevi, interesanta prin intentia ei oglindita in titlu,
de a improspata optica invatarnantului cu vederi socialiste.
***
La Pitesti, viitorul poet-erou CONSTANTIN T. STOMA, inimosul

colaborator al Curierului liceului din Ploieti, incearca suprema aventura de a
fi director de revista, Inainte de a atinge varsta majoratului. Elev in clasa
a VI-a a Liceului din Pitesti, el scoate impreund cu fratele sau, cu un an mai
mare, Cezar Titu Stoika, elev al Liceului din Buzau, revista Tinerimea literary
svi artistica, al carui girant in oraul argepn va fi un oarecare P. N. Teodoru.
Revista, care a aparut in 7 numere Intre noiembrie 1909 mai 1910, are ca
motto: Jertfa prin lupta. Lupta prin jertfa".
Revista dore§te sa fie o oaza de literatura, care sa pregateasca educatia
sufleteasca a cetatenilor pite§teni" §i sa le poarte cugetarile prin zori linistite"
Intr -o vreme cand sub agresiunea preocuparilor politice literatura se retrage".
Ca §i in cazul lui V. I. Popa, evolutia lui C. Stoika in decurs de mai putin
de un an este spectaculoasa, demonstrand Inca o data cat de stimulatoare este
publicistica pentru adolescentii talentati.
Ca multe alte reviste, scoase de adolescenti, nici Tinerinzea literara si
artistica nu a putut rezista lirei calpe" si politicianismului de cafenea".
Disparitia premature a revistei fusese intuits de C. Stoika Inca din cuvantul
programatic: «A-ti face loc cu lucrarile tale sincere, pline de simtire, printre
multime de poeti §i de scriitori ce inunda strazile nu e tocmai usor... Astazi,
fiecare personaj demn sau nu, menit sau nu, it vezi ocupat cu ale politicei", it
gaseti cufundat in citirea interviurilor" si a dezbaterilor parlamentare"».
*
* *
Intr -un alt colt al tarii, un baiat de 13 ani, elev in clasa a III-a de gimnaziu,
iii asuma greaua sarcind de redactor, director si administrator al unei reviste. E
vorba de talentatul, perseverentul §i intreprinzatorul elev al Gimnaziului din
Caracal, Mihai Demetrescu, cunoscut ca scriitor de mare popularitate sub
pseudonimul de MIHAIL DRUMES. La 1 august 1915 el va scoate, la Ba1.5, cu
modestele fonduri avansate de tatal sat', revista Licariri, cuprinzand 16 pagini
tiparite cu acuratete si cu un sumar destul de variat, care va fi expediata in
Perioada luptci pentru indeplinirea idealului national
14 orase din Cara. Girantul" moral si apoi directorul adult" al revistei va fi

Paul Ionescu Pastion, judecatorul ocolului, un jurist inimos, cu veleitati literare,
care colabora si el in paginile revistei cu mici proze si scenete moralizatoare
adresate tineretului. Pastion, personalitate de frunte a orasului, racea
abonamente cu duiumul noteaza Drumes, in marturisirile scrise ce mi le-a
incredintat , oricine calca pe la judecatorie pleca de acolo abonat pe un an".
Revista Lica riri, apdruta cu regularitate pang in iulie 1916, evidentiaza nu
numai remarcabilul talent organizatoric al unui scolar care se lupta cu greutatile
muncii editoriale, alergand neobosit intre Craiova, Caracal si Bals, dar si
ascensiunea si cristalizarea voca ;iei sale scriitoricesti.
Cele 6-7 poezii pe care le publics sunt naive; de o oarecare rezonanta in
epoca s-a bucurat Strigatul Ardealului", reprodusa si de alte reviste. Nici
primele sale compozitii in proza nu depasesc nivelul revistei. Ultimele cloud
(Dinu" si Servitorii lui Conu lorgu ") incep sa anunte pe scriitorul de mai
tarziu, prefigurand calitatile prozei sale: dialog cursiv, indemanare psihologica,
simplitate in expresie.
*
* *
La Capita la tarii retin atentia trei reviste, scoase de liceeni, fiecare cu

semnificatia si importanta ei: Sperania, pentru afinnarea unui mare regizor"
Victor Eftimiu, capabil la 15-16 ani sa sustina singur intregul recital" al unei
publicatii (doar Camil Petrescu s-a dovedit in primii ani ai tineretii capabil de
asemenea perfonnante); Revista celor ,vase, pentru originalitatea initiativei si
maturitatea gandirii scolare; in sfarsit, Simbolul sustinator al unui curent
literar pe care marii reprezentanti ai acestuia nu s-au sfiit sä-1 trateze cu toata
consideratia si sä-1 onoreze cu colaborari valoroase.
Impreuna cu un mic grup de colegi, folosind finante proprii", VICTOR
EFTIMIU tipareste in anul 1904, de Craciun, primul numar al revistei Sperania,
care va mai cunoaste Inca patru numere, intr-un format ceva mai mare, aparute
bilunar, intre 1 ianuarie 1905 5 februarie 1905.
Speranja, cu toate veleitatile ei, ramane o revista tipic scolard prin
preocupari, orizont, nivel intelectual, timbru, avand avantajul, ca initiativA
particulars ", de a nu se supune unor cerinte didactice.
Desigur, restrictiile scolare se resimt si aici. Fiind format din elevi,
colegiul de redactie nu e anuntat. Colaboratorii semneaza cu initiale,
prescurtari, pseudonime. Prin bunavointa scriitorului, am aflat sub care
semnaturi se ascundea. Ele sunt: Victor, Victor E., Eftimie Eftimiu,
V. Gheorghe, Ciubuc Spionu, Cleon, Mercador. De asemenea, ne-a dat
asigurarea ca editorialele si articolele-program nesemnate ii apartin.
Istoria debutului literar al scriitorilor roma:a in timpul $colll (1820 - 2000)
Ideea-program care it obsedeaza pe tandrul director este cinstea,

onestitatea profesionalk Intreaga revista find puss sub semnul acestei embleme
etice. In articolul program Scopul nostru" el precizeaza: Nu e banul; oricine
stie cat castiga o revista nepornografica in Cara noastra. Voim sa facem din
Sperarita o revista literary pe placul tuturor; vom incuraja pe tinerii talentati
publicandu-le scrierile §i vom lupta contra acelora care nu sunt facuti pentru
literature. Dintre acestia sunt plagiatorii; pe ace§tia voim sa-i inlaturam, contra
for vom duce cea mai inversunata lupta".
Campania este deschisa in articolul Plagiat §i plagiatori". Pe aceasta linie
a prozei satirice in care influenta moralistilor antici §i clasici (mai ales francezi)
se grefeaza pe un temperament nascut de pamfletar, anticipand pe viitorul
portretist §i autor de aforisme, el scrie sub pseudonimul Ciubuc Spionu o
spirituals sada adresata unui anumit tip de moftangiu" intitulata Liceanul
literat".
Prozele publicate in revista de V. Eftimiu (In taverna" si Sarmanul
Vladimir") sunt sentimental-melodramatice. Poeziile, cam conventionale,
oscileaza intre pastel si romanta traditionala, dovedind o bund cunoastere a
mestesugului metric.
Debutul in literature it face cu poezia ?", inchinata Athiniei §i aparuta in
primul numar, din decembrie 1904, sub semnatura Victor:
Cocorii zbor din miazd noapte...

Seninul cer s-a innorat;
Prin pond se trec sfioase soapte
,Si frunzele s-au scuturat.
astfel tristd, toamna trece

,Si
Lasiind speranjele-mi pustii...
Gandesc la tine-n iarna rece
,,Si -ntreb natura de mai vii.
(1904)
La emisiunea radiofonica Ora scoalelor" din decembrie 1968, find

Intrebat asupra motivelor care 1-au impins la o varsta atat de frageda in lumea
publicisticii §i dace apreciaza utilitatea acestei experiente adolescente, Victor
Eftimiu a raspuns: Exista o furie a publicisticii la tinerii de temperament si de
talent, dupe 1900, dornici de a face ceva mare, nobil si bun, de a arde cu flama
pure a entuziasmului si idealismului tineresc, cangrena morala'. §i politica a
societatii timpului. Ziarul Speranla a fost prima arena in care m-am antrenat
pentru marile coride cu viata".
*
* *
La 15 februarie 1912 un grup de elevi savisti, toti din clasa a VII-a (una
din acele clase de exceptie ale scolii romanesti a carei omogenitate valorica
permite initiative colective) realizeaza o excelenta revista extra muros"
intitulata Revista celor base, deoarece la fiecare numar semna un grup fix de
colaboratori si anume case.
O revista scrisa de scolari, curata si idealists, este o frunza fragila
aruncta in oceanul tulbure al politicianismului vremii", se scrie in programul
enuntat in primul numar. Redactorii intuiesc cu luciditate sansele ei reduse de
supravietuire: Dare cum va fi primita revista noastra de marele public, e o
Intrebare ce ne-o punem cu totii; va da oare si ea faliment ca multe alte reviste
in care politica nu-si are partea ei?" Temerea s-a adeverit. Dupd ce scoate
numarul 5-6 din mai 1912, colegiul redactional abandoneaza tiparirea revistei,
invocand motive scolare: Cei care au dat viatA acestei publicatiuni sunt, vai,
Inca scolari si nu sunt scuti ;i de examene..."
Revista cuprinde versuri originate si traduceri (Horatiu, Fr. Coppee,
Heredia), proze, articole cu caracter critic, istorie, pedagogie, revista presei.
Spiritul satiric al scolarilor cu revista proprie (ei nu erau obligati ca
G. Toparceanu, colaborator la reviste umoristice ale epocii, sa plateasca tribut
frivolitatilor indecente cerute de public) se indreapta in special catre un anumit
tip de licean apartinand acelor moftangii" imortalizati de Caragiale.
Ziaristii-elevi isi revarsau verva atat asupra moftangiului"-literat cat 5i asupra
liceanului-monden, aferat, spilcuit, superficial, cosmopolit, Para ideal, amoral,
semidoct, dar informat la zi cu cancanurile 5i stapanul unui limbaj sic", pigulit
din jurnalele de moth', abil in a se adapta situatiilor avantajoase si as neintrecut
in a parveni fara prea multa munca in pozitii privilegiate, ca baiat de comitet",
cu relatii.
Din randul colaboratorilor se vor afirma doua personalitati: un valoros
istoric cu vans literara, C. N. Filitti, 5i un cronicar dramatic 5i prozator de reala
valoare. Ion Marin Sadoveanu. Ambii vor debuta ca poeti.
C. N. FILITTI va scrie un Cantec" liric in nr. 1, o traducere dupa
Francois Copp& (Ruina inimii") in nr. 2 5i un poem Dar pierdut", in nr. 3.
ION MARIN (IONEL) SADOVEANU, incontestabil un poet deosebit de
dotat pentru varsta sa, debuteaza cu un pastel, Apus" (nr. 1) continuat cu un
amplu poem istoric Pentru descalecatorul Moldovei" (nr. 2 si 3), traducere
dupa J. M. Heredia (Sclavul") 5i, in sfarsit, cu o poezie care denota o buns
familiarizare cu simbolismul 5i cu inceputurile modernismului: Simfonie in
Tac bemol minor" (nr. 5-6).
Citam din pastelul Apus", pentru a exemplifica formula de tranzitie
dintre pastelul marilor clasici si acele tablouri impresioniste" cu gestica
Istoria debutului literar al seriitorilor rot:tarn in timpul fcolii (1820 - 2000)
retorica si inervatie intelectuala pe care, incepand cu Macedonski si Ervin,

simbolistii de dupd primul razboi mondial, le vor cultiva cu asiduitate:
Apusul cel stangaci la joc

cu noapta-si risipi in mare
Sagetile lui lungi de foc.
0, valuri inalte cu unzbletul sprinten

troene de foc si de aur,
cantaji ca pe leingci corabii cu pinten
pe mon.strii cu fruntea de taus:
Sirene cu braje rotunde, sirene

cu trupul rotit in inele,
voi care purtaji pe fi-unzoasele gene
tot roiul albastrelor stele,
Clipiji si zbura-vor podoabele serif...

cantaji si aprindeti in zare,
pe altarul de valuri cu lauda verii
lumina ce-ncetul rasare.
(1912)
*
* *
In acelasi an, un nedespartit trio de liceeni isi leagd numele de o altd

revistA, de data aceasta cu rezonanta in epoca, Simbolul, aparutd in patru
numere, intre 25 octombrie 1912 si 25 decembrie 1912. Trio-ul era format din
Samy Rosenstock (16 ani), care semna sub pseudonimul de S. Samyro si care
nu e altul deedt viitorul parinte al dadaismului, poetul Tristan Tzara, apoi
I. Iovanachi (17 ani), viitorul poet, cunoscut si sub numele de I. Vinea si
Marcel Iancu (17 ani), pictor, viitorul portretist al generatiei de scriitori dintre
cele cloud rdzboaie si artist de renume mondial.
Desi scolari, cititorii Sinzbolului au reusit sa grupeze in jurul revistei un
nurnar de colaboratori din diferite promotii de varste si de diferite nuante"
estetice. Cei din jurul varstei de 25-30 de ani, care-si aveau ca sef recunoscut
pe Al. Macedonski, se bucurau de un renume deja statornicit: Ion Minulescu,
Claudia Millian, Eugen Stennescu-Est, Al. T. Stamatiad, Emil Isac,
N. Davidescu, pictorul Iser. Urma grupul celor de 20 de ani: ieseanul A. Vitianu,
$erban Bascovici, Theodor C. Solacolu, Rene Ghiulea, Const. T. Stoika, Adrian

Maniu (5i grafician), cei mai multi din ei studenti la Bucure5ti.
In sfar5it, urma contingentul cel mai tanar format din liceeni: Samyro,
Iovanachi, Al. Co5buc (fiul poetului Co5buc), Marcel Iancu.
De 5i unii dintre ei vor avea ulterior o evolutie deosebita de aceea a
profilului revistei (Adrian Maniu traditionalist, Tristan Tzara suprarealist),
de5i altii dintre ei nu aderau intrutotul nici la programul simbolist al
Literatorului, nici la acela promovat de Vieala noud, totu5i revista in ansamblul
ei este o propagatoare a simbolismului de formula franceza. De altfel,
majoritatea colaboratori maturi ai revistei, care ii vor imprima nota simbolista
(fara nevoia unor explicatii 5i teoretizari) vor fi acei poeti care vor forma in
jurul lui Ion Minulescu, tot in anul 1912, Grupul nostru", intemeind revista
Insula (Serban Bascovici, N. Davidescu, Emil Isac, Claudia Millian, Adrian
Maniu, Eugen SteMnescu-Est, Theodor Solacolu 5i Al. Vitianu). Demn de
apreciat gestul acestor scriitori de certa notorietate in epoca de a oferi in
premiers acestei reviste, redactata de un trio de liceeni, cateva din creatiile for
antologice: Al. Macedonski(Ura"), I. Minulescu ( Romania unui rege
oriental) etc.
Nu vom zabovi asupra colaboratorilor maturi. Ne vom opri asupra celor
trei liceeni.
TRISTAN TZARA, in debuturile sale de licean (cele 4 poezii incluse in
Simbolul) se dovedea un fervent adept al simbolismului, un ucenic Fidel al lui
Macedonski 5i Minulescu. Dc la Macedonski imprumuta propensiunea tipic
simbolista pentru pietre pretioase 5i sclipiri diamantine, iar de la Minulescu i5i
insuse5te tehnica romantei grandilocvente 5i jocul cifrelor fatidice.
I. IOVANACHI (I. VINEA) debuteaza cu o bung traducere a sonetului lui
Albert Samain Cetatea moarta", simbolist francez a carei maniera (insu5ita 5i
de D. Anghel) 11 va obseda. In nr. 2 publics prima poezie originals, tot un
Sonet" in care vraja eminesciana i5i dä intalnire cu mitologia simbolista:
Supremo floare-a toaninii-intarziate

Rcisare-n nesfa rfiri pcilitul soare
Si tainic ca-n chilli de sarbeitoare
Pcitrunde-ncet prin reguli sfei,siate.
S-a,sterne-n larguri palida-i ninsoare

57-n calmul blond de raze-mprcigiate
Miresme de corole re-nviate
Plutesc yi lard yin sd te-mpresoare.
www.dacoromanica.ro
39
Istoria debutului literar al scriitorilor rontani in titnpul golii (1820 - 2000)
Ca un surds pe buzele de moartei

Senincitali de zile ce dispar
Apuse veri azuru-n unda-i poartd;
$i ochii trigi ce urmdresc Himera

Privesc spre cer, la norii care par
Galere roze-n drum cei tre Cythera.
(1912)
Conventia simbolica este respectata i in pastelul contemplativi Mama" nu

lipsit de o anumita nostalgie a infinitului i de o anumita gratie a unduirii lirice.
AL. COSBUC, ca §i in Curierul liceului din Ploie§ti la care colaboreaza,
°feed revistei Simbolul cateva impresii de calatorie, descriptive la modul
vlahutian al Romaniei pitore§ti", care au insa atingere cu simbolismul
promovat de redactie in masura in care folosesc paleta cromaticA §i cli§eele
verbale ale curentului.
Revista n-a putut dura §i nici n-ar fi putut rezista in constelatia revistelor
prosimboliste de traditie i autoritate, in conditiile unei munci redactionale
supusa presiunii autoritatilor colare §i ale unor sacrificii materiale care
depa§eau posibilitAtile catorva liceeni, subventionati de parinti.
Totu§i, revista Simbolul a famas inscrisd intre revistele literare romane§ti de
scurta durata, dar de frumoasa tinuta intelectualk ea reu§ind sä grupeze, macar
pentru cloud luni, 10-15 din cele mai valoroase condeie ale liricii moderne.
In acela§i timp ea reprezintd atitudinea de frondA a unui grup de liceeni
care, in atmosfera conservatoare a §colii romane§ti dintre 1900-1916, inchisa §i
chiar ostila tendintelor estetice inovatoare din literature, are curajul sä adere
public la un curent literar pe care nici programele, nici manualele nu-1
recunoscusera oficial.
*
* *
In preajma primului fazboi mondial, la Iai putea fi cumpArata de la

chiwuri, intre 1 aprilie 15 mai 1914, Valuri, o revista oarecum misterioasa":
nu-§i decline colegiul de redactie, iar articolul introductiv (Mrs semnatura), in
afard de faptul a declare revista foarte tanarr, nu da alte amanunte asupra
cercului de colaboratori. In ea nu semnau doar iewni, ci i tineri din alte colluri
ale tarii, cum ar fi George din Muscel, pseudonim sub care 1-am identificat pe
GEORGE ULIERU, absolvent al Gimnaziului Dinicu Golescu" din Campulung,
viitor medic i autorul cartii postume de mare senzatie in deceniul 6 al secolului
trecut, intitulata Din jurnalul unui medic de plasa". in Valuri el colaboreaza cu

un reportaj inspirat de peisajul muscelean, foarte bine scris de altfel.
Presupunem ca aceasta revista a fost scoasa de elevi, fapt confirmat de
marele numar de pseudonime si initiate. De altfel, pentru a nu suferi rigorile
scolare, ei se feresc sa adopte politica (ea nu cadreaza cu varsta noastra §i ne-ar
crea multi dusmani").
Pentru istoria literary revista este importanta deoarece aici iii face
debutul, la varsta de 16 ani, B. FUNDOIANU (Benjamin Wechsler), elev la
Liceul internat din Iasi, care dupd plecarea in Franta (1923) va adopta
pseudonimul de Benjamin Fondane, sub care e cunoscut ca un reprezentant de
frunte al avangardei lirice europene.
El debuteaza in nr. 3 de 1 mai 1914, cu sonetul Dorm florile", in care
recunoastem accente angheliene:
Dorm florile usor in plu,sul moale

Al nopfii ce se mistuie moare.
Jar licuricii de roux -n cupe dare,
Au scanteieri fugare de opale.
,,Si risipit in straturi ssi in oale,

Norodu-ntreg de flori mirositoare
.41 profileazd-n noaptea visatoare
Conturul svelt al trupurilor goale.
Un crin suspind-n somn apoi se-nclind

Extatic, in cascade de lumina'
Ce se coboard bldndd dinspre astre.
dintr-atii tea cupe-nlacrimate

,,Si
Aromele se-nalla val, furate

Dintr-un buchet suav de flori albastre.
(1914)
In nr. 4 i se publics §i poezia Idila", o delicata panza simbolista amintind

de Samain.
Peste doi ani, in 1918, find Inca elev, el publics Fagaduinta lui Petru",
cuprinzand poeme de inspiratie biblica.
Istoria debutului literar al scriitorilor roani In timpul scolii (1820 - 2000)
Sub cortul" ocrotitor

al publicajiilor timpului
Ne vom pune intrebarea fireasca cum au debutat la varsta §colara scriitorii
no§tri clasici prepwptiti si pa§opti§ti, inainte de aparitia primelor ziare
romane§ti, in preajma revolutiei de la 1848, cand din motive bine cunoscute
putinele noastre publicatii erau tinute sub supraveghere si in conditiile unui
invatamant liceal, care se reducea la doua vestite scoli si la cateva institute
particulare.
Raspunsul nu este greu de dat.
Primul precoce" este COSTACHE NEGRUZZI, scolar sagace si cu
u§urinta la invatarea limbilor straine, nascut in 1908 §i care in perioada
1821-1823, refugiat cu familia intr-un sat, scrie si da tiparului, la varsta de
15 ani, pe banii familiei, Zabavile mele din anii 1821, 1822, 1823 la satul
$arauti, raiaua Hotinu", cuprinzand patru traduceri: Zama sau descoperirea
scortiwarei tamaduitoare de friguri, adica a hinii" (dupd nume de Geniis);
Moralice§ti haractiruri" (Dimitrie Darvari); Pentru barbatul cel greu, care
luand o fimei guraliva, se duce sii cei moarte la giudecata" (din grece§te) ";
Crispin, rival stapana-sau" (comedie intr-un act, dupd Lesage).
Tot in 1823, septembrie 25, traduce Memnon, istorioara alcatuita de
Volter iar acum talmacita de pe limba greceasca si alcatuita in stihuri de
Costache Negruti". Alta traducere, o Idilie satirii" e de la inceputul anului
1824, iar Pirostia Elenei" (Le trepied d'Helene") de Marmontel, poarta data
de 7 martie 1824.
$i GRIGORE ALEXANDRESCU, admirat de Iancu Vacarescu pentru
memoria fenomenala §i talentul de viersuitor, scrie poezii 'Inca din timpul cat era
elev la Sf. Sava", bucurandu-se de ocrotirea magistrului sau, I. Heliade
Radulescu.
Acesta ii publics, in 1832, la Curierul de ambe sexe poeziile Miezul noptii"
i Priete§ugul", deschizand astfel cariera literara celui mai mare fabulist roman.
La fel de precoce este §i VASILE ALECSANDRI. In perioada pariziand a
studiilor (1834-1839), mai precis in 1837, el scrie trei poezii in limba franceza,
aparute mai tarziu in Spicuitorul moldo-roman al lui Gh. Asachi.
Intre 1833-1839 (deci cand avea 17-18 ani) viziteaza Italia, condus de
prietenul lui mai varstnic, Costache Negri. Ca §i Asachi care strabatuse aproape
acela§i drum cu 30 de ani mai inainte, el mediteaza asupra distantei ce despartea
starea culturala a Moldovei de cultura si arta ora§elor prin care trecea, centre cu
vechi traditii. Rodul literar al calatoriei sale prin Italia este nuvela romantics,
aparuta in Dacia literard (nr. 3, mai iunie 1840) cu titlul Suvenire din Italia"
§i cu subtitlul Buchetiera de la Florenta".
Un debut adolescent cu totul deosebit, prin maturitatea si calitatea lui, it

va avea ALEXANDRU ODOBESCU.
In volumul de Pagini regasite" din Al. I. Odobescu (1965), intalnim
dovezi din adolescents creatoare a marelui clasic.
Elev al invatatului patriot Petrache Poenaru, director al Sco lii de la
Sf. Sava", Al. Odobescu da masura, Inca de la varsta de 13 ani, a
remarcabilului sau talent literar, aptitudinilor innascute de stilist, marturie stand
un caiet manuscris, in limba franceza, intitulat Litterature 1847, Professeur
Theot". Acest caiet cuprinde 4 compuneri din care ultimele cloud ni se par
semnificative: line matinee dans les steppes de la Valachie" (0 dimineata pe
stepele Valahiei) si Une chasse aux cerfs" (0 vanatoare de cerbi). 0 dimineata
in stepele Valahiei" anunta prin puterea de evocare, sobrietatea stilului si prin
imaginea globala a tabloului vestita descriere a Baraganului din Pseudo-
kinegeticos", iar O vanatoare de cerbi" descrie, cu o surprinzatoare plasticitate
si virtuozitate pentru varsta, freamatul pregatirilor, goana nebuna a vanatorilor
calari in urma vanatului, decorul dramatic al padurii tulburata de ametitoarea
cavalcade.
In vara anului 1850 pleaca la Paris pentru a-si continua studiile liceale
(1850-1853), find atras de cercul revolutionarilor romani aflati in exil.
Desfasoara, in primul an, in cadrul Societatii Junimea romana", inspirata de
Balcescu, o activitate plina de zel. Face parte, impreuna cu poetii George
Creteanu $i Alexandru Sihleanu, din redactia revistei Junimea romans, pe care
o scotea societatea, §i publics aici, in 1851, la varsta de 17 ani, inflacaratul
articol Muncitorul roman", prima scriere tiparita a autorului. Articolul, vadind
talent si o maturitate artistica surprinzatoare, incepe cu o descriere viguroasa a
campiei Baraganului, care aminteste de compunerea din caietul sail de scolar si
premerge capodoperei sale evocative: pezentarea Baraganului din Pseudoki-
negeticos". Autorul consemneaza patetic suferinta taranimii iobage in contrast
cu bogatiile §i frumusetile tarii, denunta in spirit pasoptist nedreptatea inrobirii
ei de catre ciocoi, afirmA ideea unirii tuturor romanilor (Dar a sosit timpul ca
Romania sa formeze toata.' o singura §i puternica natie, care se va intinde de
amandoud poalele muntilor Carpati...") si convingerea ca peste putin pamantul
va fi inapoiat muncitorului, prin iubirea si ingrijirile caruia pustiile se vor
schimba in holde Inalte si bogate, in livezi roditoare, in pasuni verzi §i fragede,
pe care vor paste frumoasele vite ale Romaniei; bordeiele, unde abia patrund
razele soarelui, vor deveni case luminoase, imbelsugate si fericite; in sfarsit,
Romania va deveni o Cara vrednica de geniul ei si de marea inima a romanilor".
Articolul se incheie cu un apel catre tineretul roman studios, aflat la scolile din
strainatate sau din tars, de a rasplati taranul iobag, adevaratul roman", care
prin munca sa le asigura hrana de toate zilele, printr-o actiune de luminare
intelectuala §i morale, menita sa-1 ridice din adanca ofilire in care pare a-1 fi
Istoria debutului literar al scriitorilor ronuini in timpul golii (1820 - 2000)
afundat suferintele lui". Influenta ideilor lui Balcescu noteaza D. Pacurariu

este evidenta in aceasta scrisoare de debut, indrazneata in conceptie i scrisa
cu o rare (pentru epoca) stapanire a limbii literare".
Precocitatea marelui fantast" ALEXANDRU MACEDONSKI este bine
cunoscuta, find puss in evidenta de studiile ce i-au fost consacrate de care
Tudor Vianu i apoi de Adrian Marino. Scrie versuri naive Inca de la varsta de
11-12 ani, abordand teme de familie", patriotice, antidinastice intr-un ton
confesional, autobiografic.
Prima poezia va vedea insa lumina tiparului in 1870, an in care pornise
intr-o lungs calatorie de studii in strainatate. Acest eveniment a decis pe tanarul
Macedonski sa face primul pas catre debutul literar. Din productia sa vieneza de
proaspata recolta alege deci o piesa de facture social romantics. Dorinta
poetului", pe care o trimite in tars in chip de mesaj. Foaia lui Barit, Telegraful
roman, i se pare mai ospitaliera i mai binevoitoare, decat toate, i aici el
indreapta cu incredere cele dintai versuri destinate publicitatii. Nu grqqte in
intuitiile sale, caci ziarul din Sibiu i le insereaza in numarul din 26 noiembrie
1870. Poetul debuteaza, apdar, de timpuriu, la 16 ani, succes care-1 va fi umplut
de profunde satisfactii poate legitime, dar i cu unele urmari negative.
Facilitatea publicarii impiedica pe Macedonski, mai ales la primii sai pai in
literature, sa fie sever cu el insui.
O circumstanta atenuanta exists insa precizeaza Adrian Marino: cazul
lui Macedonski era acela0 cu al tuturor poetilor i versificatorilor epocii, in care
critica lipsea aproape cu totul i incurajarile veneau patriotic din toate partile".
BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA, savist" stralucit in perioada
sa de §colaritate (1870-1877) debuteaza in 1874 cu versuri la Romania libeni.
Poeziile de licean le strange in placheta Campenqti: Amintiri de la Poiana
Lungs ", semnata Barbu (1875) retrasa din circulatie de catre insu0 autorul,
dupe marturisirile fiicei acestuia, Cella Delavrancea, atunci cand Delavrancea,
descoperindu-1 pe Eminescu, se va simti profund nemultumit de ceea ce
scrisese. De aceea, pand la nuvela Sultanica" nu va incredinta tiparului nici o
opera literard.
AL. VLAHUTA, elev al Liceului din Bar lad (1871-1879) trimite versuri
la Convorbiri literare. Stim acest lucru dintr-o marturisire pe care o face
Romaniei pitorqti": Cand eram in clasa a VII-a liceala (adica in 1878 n.n.)
dl. Iacob Negruzzi mi-a publicat in Convorbiri literare o poezie §i mi-a scris o
scrisoare, prima incurajare i una din cele mai placute amintiri din viata mea".
Derutati de faptul ca la unele exemplare de revista ale anului 1878
existente in marile biblioteci li s-au extras, din motive tehnice, pagina de sumar
cand au fost legate, poezia de care amintea Vlahuta §i care aparea in sumar sub
initialele A. V. n-a mai fost semnata §i in corpul revistei, probabil dintr-o
omisiune, exegetii lui Vlahuta plaseaza debutul poetului in luna aprilie 1880
dupa ce, in prealabil, i s-a rdspuns la scurta posts a redactiei din 1 aprilie 1878:
D-lui A. V. din B. Mu lta usurinta la versificare, limba frumoasa dar alta...
nimica! Nu va descurajati".
Consultand exemplare complete dintr-o colectie particulard am constatat
ca poezia trimisa de Vlahuta, in clasa a VII-a de liceu (1878), a aparut in nr. 11,
anul XI, din februarie 1878 si se intituleaza Sfarsitul toamnei". Poezia naiva si
relevabila lui V. Alecsandri, poet national", studiat in scoli, este mentionata cu
initialele A. V. in sumar, dar in cuprinsul numarului apare undeva legata de
grupajul de poezii semnate de Joan Nenitescu. Stangacea poezie a lui Vlahuta
se deosebeste net si prin tema si prin ton si prin limbaj de poeziile consacratului
autor al Puilor de lei", lucru usor de scos in evidenta printr-o expertiza
stilistica. Incurajat de publicarea acestei poezii si, probabil, de scrisoarea
expediata de Iacob Negruzzi, Vlahuta trimite, in mod cert, not poezii. Acestea
insa nu mai intrunesc sufragiile redactorului ceva mai exigent dupa publicarea
elevului care ii raspunde in termenii amintiti, la posta redactiei din 1 aprilie
1878. Abia in aprilie 1880, lui Vlahuta o sa-i apard cu numele intreg acele poezii
care ii vor atrage atentia lui Titu Maiorescu.
Cu titlu de curiozitate, vom city integral pastelul Sfarsitul toamnei",
dovada a influentei pe care Alecsandri o exercita in ultimele decenii ale
veacului trecut asupra elevilor-poeti, mai ales din Moldova:
De prin cranguri frunza cade ,si campia-inga lbenege

Iar al muntelui plai falnic este trist ,si desbracat
De a verii mandrd haind, cerul se posomorege,
lama ianassi se intoarce, firea iar s-a intristat.
Deci, cocoarele in cete de la munte se adund

,Si spre feiri mai calduroase, in sbor lin ssi legdnat
Se tot duc, intreg vazduhul de cantarea for rasund,
Fericirea le zambege, pe alt farm indepeirtat.
Cocostarcii randuri, randuri se tot pierd pe cer la vale;

Randunelele ware se pornesc cantand cu foc
Ceici dor lung in urmci lath, dar alt dor le std in cale
Si iubirea nesfarfita le ageapta-n orice loc.
0, iubifi copii ai firii, pentru voi e fericirea,

Voua vd sunt date ve,snic pacea dulce ,si iubirea;
Insii eu, nenorocitul incotro sei pribegesc?
Unde... unde sei be caut, unde sei be intainesc?
(1878)
Istoria debutului literar al scriitorilor milli-Uzi In timpul colii (1820 - 2000)
Si indragitul prozator I. AL. BRATESCU VOINESTI se remarca prin

debutul precoce in Armonia, modesta gazeta din ora§ul sau natal, Targovi§te,
unde a urmat §coala primary (1875-1879) §i gimnaziul (1879-1883). Ca §i
Arghezi, prima sa poezie tiparita o inching tatalui, dar nu pentru a-i aduce
imputari, precurn poetul Cuvintelor potrivite", ci a-i face o calda §i filiala urare
cu prilejul aniversarii. Poezia, intitulata Iubitul meu parinte" §i semnata Alecu, e
marcata de un timbru copilaresc dar sincer, a aparut in numarul 23 at gazetei din
6 decembrie 1881, cand scriitorul se afla la inceputul clasei a III-a gimnaziala.
Intre anii 1883-1887, I. Al. Bratescu Voine§ti i§i continua cursul superior
la Colegiul Sf. Sava" din Bucure§ti, unde in 1885 scoate o revista §colara
§apirogratiata, Gogonejul, ramasa in amintirea generatiilor dar nu §i in arhivele
bibliotecilor sau §colilor. In ultima class de liceu, cunoscandu-1 pe Al. Vlahuta,
care ii va aprecia talentul, acesta it ajuta sa debuteze in revista Romania cu
nuvela Dolores" (1887).
Ultimii cinci ani ai secolului al XIX-lea au fost deosebit de favorabili
pentru debuturile §colare.
In acela§i an cand scoate revista §apirografiata Ceaunul, deci in 1885,
cand avea doar 14 ani, lui NICOLAE IORGA i se va publica o poezioara
patriotica in ziarul Romanul, de catre unchiul sau Manole Arghiropol, directorul
publicatiei. Prima colaborare masiva §i constants a sa cu versuri va fi intre
1888-1890, la revista Contemporanul, pe cand era student insa.
MIHAI CODREANU, abia ie§it de pe bancile §colii (avea 19 ani) se
asociaza cu doi studenti prieteni: Nigrim (Niculae Gr. Mihaescu-Nigrim),
cunoscut epigramist §i cu Gh. Silvan (Gh. Becescu- Silvan), pentru a scoate, la
15 octombrie 1895, revista literar-§tiintifica Intini, unde debuteaza cu creatii
aforistice (Contra egoismului: Inlaturi, voi, sa flu primul!") care antreneaza
condeiul viitorului sonetist.
Anul 1896 consemneaza debutul aproape simultan a doi marl scriitori §i
prieteni, Gala Galaction §i Tudor Arghezi, eroii revistei §colare §apirografiate
Zig-Zag.
Lui GALA GALACTION i se publica povestirea Pe terasa" in AdevcIrul
ilustrat, iar lui TUDOR ARGHEZI, admirator ca §i Gala Galaction al magului
Macedonski", i se tipare§te poezia Tatalui meu", in nr. 9 din 30 iulie 1896 al
revistei Liga ortodoxii, sub numele de Ion N. Theodorescu. Poezia va fi reluata
§i in suplimentul literar al revistei. Poetul i§i manifests revolta fats de tatal sau,
care 1-ar fi uitat. 0 scrisoare aflata in posesia profesorului Florea Firan §i scrisa
acestuia de fratele dupa tats al poetului, colonelul in retragere N. Teodorescu,
pune lucrurile la punct. Nu ingratitudinea §i nici meschinaria baneascd ar fi
generat aceasta poezie ci doar severitatea poate excesiva a tatalui, care dorind
sa asigure copilului o meserie mai rentabila nu vedea cu ochi buni apucaturile"
literare ale viitorului poet.
Prietenia adolescentului cu Macedonski, privit cu ostilitate de opinia

publics indignata de epigrama nefericita pe care acesta a adresat-o unui
Eminescu bolnav 5i mai ales scena cand 5i-a vazut feciorul instalat la masa
unei cafenele de pe Calea Victoriei, picior peste picior, cu tigara in gura 5i
cafeaua dinainte, discutand cu un aer colegial cu magistrul", au declan5at
conflictul. «Crescut in mentalitatea epocii scrie fratele poetului tata nu
concepea o asemenea conduits din partea unui elev de liceu 5i nici o astfel de
ingaduinta din aceea a unui om de talia magistrului". Ca masura coercitiva,
subventiile tanarului au fost ajustate la strictul necesar. Gestul i-a inspirat
poezia Tatalui meu", in care i5i acuza parintele de cupiditate 5i de avaritie».
Incepand cu poezia Iubitei mele", aparuta in nr. 18 din 10 august 1896 al
ziarului respectiv, Arghezi semneaza cu pseudonimul Ion Theo, pseudonim cu
care ii va prezenta 5i tipari versurile 5i Macedonski. Ii apar astfel 15 poezii,
semnate Ion N. Theodorescu 5i Ion Theo, influentate de opera maestrului aflat
in faza simbolist-instrumentalists a lui Rene Ghil, dar anuntand 5i primele
accente de originala invective, maniera care ii va caracteriza unele din versurile
de mai tarziu.
Din buchetul acestor poezii macedonskiene" mentionam Zori de our ",
Maiul roz", Valea Saulei", Do-re-mi" acest mic poem instrumenta-
5i
listo-simbolist cu versuri bisilabice care amintesc atat de bine de jocurile
ritmice" ale maestrului de la Literatorul:
In zari
In zciri Prin plop
Cantciri Potop
Trezesc De dulci
Pciduri Conteiri.
Copaci In zeiri
optesc Te culci
Murnturi. Pe nzoi
Tu taci... C
(1896)
Macedonski are marele merit de a fi intuit valoarea lui Arghezi

(originalitate foarte rar intalnita in tineretul actual 5i sufleteasca noblete ce se
rasfrange nu numai in versurile sale, ci 5i in toate actele sale de om") dandu-i o
referinta" care ii va deschide portile literaturii: Ion Theo se nume§te acela
care, de un sir de vreme, m-a surprins cu versuri mai presus de varsta sa, dar nu
mai presus de talentul sau... Acest tank, la o varsta cand eu ganguream versul,
rupe cu o cutezanta fard margini cu toata tehnica veche a versificarii..." (Liga
ortodoxa, supl. lit. I, nr. 4, 10 noiembrie 1896).
Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in timpul Ico Ill (1820 - 2000)
DIMITRIE ANGHEL, dupa ce urmeaza consecutiv Liceul pedagogic

condus de Al. Lambrino (1879-1883), Institute le Unite §i Gimnaziul Alexan-
dru cel Bun" din Iasi, abandoneaza in 1890 studiile, la Varsta de 18 ani,
consacrandu-se literaturii. De altfel, in timpul colii, Mitif reu§ise sä-i umple
un caiet cu versuri de factura eminesciana. In 1890, cloud poezii din acest caiet
vor fi publicate de revista Contemporanul, condusa de G. V. Mortun (partea
literara) i I. Nadejde (partea §tiintifica) i anume: Planset,sde greieri" (nr. 10
din 1890) §i Tana codrilor de brad", in acela§i numAr. In pofida perfectei
mimari eminesciene, Cantec de greieri" tradeaza o siguranta ritmica i un simt
melodic de viitor maestru:
Greierii plang
in vatra rece;
Poate se sting,
§q vremea trece.
Lampa resfirei
vdpaie moartd;
Trist mi se-nsird,
viaja toatd.
0 stea-n tdrie
clipind se stinge.
Nimeni ma pie,
Nimeni ma pleinge
Greierii plang
In vatra rece;
Lampa o sting
,,Si vremea trece.
(1890).
In cariera literard a lui ION MINULESCU, anii de §coala petrecuti la

Pite§ti (1887-1898) au jucat un rol hotArator. In confesiunea Nu sunt ce par a
fi" (Revista Fundajiilor, VII, nr. 10, oct. 1941) 4i aminte§te ca prima sa poezie
convenabild" era un catren:
In locul trist ,si solitar

Troneazd, mandrel', luna plind
Ca o mdrgea de chihlimbar
Expusci-ntr-o vitrinci.
Versurile s-au publicat cu titlul In a§teptare" cu ware modificari, in

Povestea vorbei (I, nr. 29, 27 aprilie 1897), semnate I. M. Nirvan. De altfel,
aceste versuri sunt introduse §i in romanul Corigent la limba romans "; eroul le
recite Stelutei, care ramane uimita cand afla cine e autorul lor.
Anul 1897 este fertil pentru Minulescu. Tot in Povestea vorbei publics
poemul eminescian Gandului" (I. nr. 28, 20 aprilie) semnata Nirvan, apoi in
Foaie pentru toil publics Plans" (I, nr. 49, 26 septembrie) semnata
I. Minulescu-Nirvan §i La Monastire" (I. nr. 10, 1 octombrie) semnata
I. Minulescu, iar in Foaia interesantd (I. nr. 43, 2 noiembrie) Unei maici".
Minulescu 4i continua activitatea publicistica pans in 1899, cand da
bacalaureatul. La Pite§ti, impreuna cu colegul sau, Al. Gherghel, scoate in 1897
revista §apirografiata Luceafdrul, interzisa de directorul §colii. In acel an colar
poetul Romantelor pentru mai tarziu" va ramane repetent i nu intamplator din
cauza limbii romane". Pasiunea literary 1-a determinat sä neglijeze unele
obiecte de studiu, iar Indeletnicirile publicistice" 1-au pus in conflict cu
regulamentele §colare, ambele motive coroborand la acest eveniment pe care,
poetul nu s-a sfiit niciodata sa-1 pomeneasca... atenuandu-1 doar.
Si alt mare poet simbolist" GEORGE BACOVIA va fi un licean bantuit
Inca din primele clase de patima crea ;iei.
In pofida firii sale ciudate i retrase, a unei sensibilitati ulcerate la fiecare
atingere cu mediul ostil, Bacovia n-a Incetat sä fie un sentimental §i in acela*i
timp un observator lucid i adesea sarcastic al mediului social. In cartea de
amintiri pe care o inching poetului, Agatha Grigorescu-Bacovia, sotia sa, ii
fixeaza trezirea fiorului poetic in clasa a III-a gimnaziala, pe care o frecventeazd
cu numele real de Gheorghe Vasiliu, la Liceul de bdieti din Bacdu care, dupe
1955, ii va purta numele. Despre vechiul sistem de invatamant, Bacovia avea o
parere defavorabila pe care o va exprima in poezia Liceu".Versurile: Liceu
cimitir al tineretii mele / Profesori pedanti, examene grele" caracterizau lapidar
vechiul sistem de invatamant §i constituiau cel mai elocvent argument al nevoii
de Innoire. Citind poezia publicata in 1903, insu0 Spiru Haret ar fi exclamat:
Iata cel mai sigur document!".
In ambianta schitata in aceasta poezie, Bacovia si -a desavarOt cultura
literary, mai mult ca autodidact, manifestand simultan un real talent pentru
desen (va lua §i un premiu al Tinerimii Romane" la aceasta discipline) i
aptitudini manifeste pentru muzica (va fi un bun violonist, va conduce orchestra
colii §i va da chiar concerte).
Sinergismul artistic va inrauri creatia bacoviand, pictura §i muzica
fertilizand arta cuvantului.
Debutul sau are loc la inceputul anului 1899, in urmatoarele imprejurari:
o cunotinta a familiei, Jean Jinga, student la litere in Bucurqti, poet §i el,
facand o vizita familiei s-a imprietenit cu Bacovia, care i-a citit din versurile
Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in awn! colii (1820 - 2000)
sale, pastrate in mare taina. Cunoscandu-1 personal pe Macedonski, Jinga s-a

oferit sä predea personal maestrului o poezie scrisa cu un an in urrna de elevul
bacauan. Inspiratia s-a dovedit fericita. Poezia Si toate", iscalita George,
aparuse mai repede decat se a§tepta (nr. 3, 20 martie 1899) §i pontiful
Literatorului ii trimisese cuvinte de pretuire prin Jinga.
Datoritd sotiei poetului se cunoa0e anecdotica acestei poezii de o delicata
vibratie interioara. Ea a fost inspirata lui Bacovia de o colega, Elena, o idila
tainica, pura §i de scurta durata, care ii va lasa o unda de nostalgie:
,Si toate se re-ntorc din drumul for

i ind ndra prinzeivara vine,
Cu soare bland, cu nopti albastre
Fermeceitoare ,si senine.
Dar Ara ea, ce suvenir

Spre ganduri triste ma indeaninci?
Muguri au dat pe rain, zadarnic,
In a mea inima e toamnei!
(1899)
Prietenia cu Macedonski va fi afectiva i trainica.

Cand Bacovia va scoate volumul Plumb", sarbatorind evenimentul la
beraria Jubileum", Macedonski ii va improviza celebrul catren:
Poete, acum pe fi-unte

Porli mandre foi de laur
Ceici singur, panel asteizi,
Din Plumb, filcut-ai aur.
*
* *
PANAIT CERNA §i N. D. COCEA au debutat in publicistica literary nu

numai in aceea0 zi dar §i in paginile aceleia0 reviste. E vorba de Foaie
interesanta, revista condusa de G. CcOuc.
In numarul din 24 august 1897 apare o poezie intitulata Trecut", semnata
cu numele Panait Cerna, versuri de incepator dar promitatoare. In alts paging,
Inca o poezie de debut. Era intitulata Numai noi" i semnata Nelly. La Po0a
redactiei din numarul urmator (31 august 1897) citim: Nelly. Loco. VA rugam
de va convine, a ne da numele §i adresa dv. Avem curiozitatea de a 0i data
sunteti un, sau o Nelly". Debutantul nu raspunde dar continua sa colaboreze cu
proza 0 cu poezie. Mai tarziu se va afla ca Nelly este un tanar de 16 ani, pe
numele adevarat N. D. Cocea.
Panait Cema nu mai colaboreaza la Foaie interesanta. In schimb va

publica poezii in Foaia pentru toti (1898), Revista modernii (1898), Floare
albastra (1898), Carmen (1899), Convorbiri literare (1901).
La 23 decembrie 1901, unpins de vechea admiratie fats de Cosbuc,
publica, la revista Semeineitortd, sub pseudonimul Elvira M. poezia Noapte de
yard", elogiata de directorul revistei.
La 15 ani, IOACHIM BOTEZ, elev la Liceul D. Cantemir", debuteaza
cu o Snoava" in Foaia Poporului (nr. 6 din 1899).
In 1907, CEZAR PETRESCU, elev in clasa a V-a la Liceul internat din
Iasi trimite Senzanatorului nuvela Scrisori", care ii va fi publicata cu
entuziasm.
CAMIL PETRESCU a urmat cursul inferior la Liceul Sf. Sava", iar in
toamna anului 1909, el s-a inscris in cursul superior la Liceul Gheorghe
Lazar", liceu care de altminteri a dat numerosi scriitori tarii (H. Grandea,
Cincinat Pavelescu, V. Voiculescu, Urmuz, Ion Barbu, Mircea Stefanescu,
Al. Kiritescu, Victor Kernbach, etc.) care scriau in timpul scolii, dar despre al
caror debut liceal nu detinem Inca date precise.
Eugen Constant a dat, incepand din 1960, tiparului amintirile in legatura
cu anii de la Sava" ai lui Camil si a scos in 1968 lucrarea Camil Petrescu,
amintiri $i comentarii", unde reproduce Si poezia de debut Marturisire",
valoroasa pentru autoportretul scriitorului in anii adolescentei, Inca traumatizat
de conditia lui de orfan, care iii gaseste unicul reazim in poezie si mandrie:
Eu sunt orfan si am o cruda soarta:

In mijlocul colegilor zglobii
Si lit sunt sa fac pozne si dracii
Scl nu le-arat ca inima mi-e moarta.
Spre lipsuri si necazuri mil sci mii,

Cand al meu zbucium, ne-ncetat ma poartei
Eu le infiing, le-nchid in poezii
Cantand pe strune de ghitarci sparta...
Da, cand in loc sa plang, dici ani mandria

SO nu fiu plans de nimenea, nicicand:
Suprema mangcriere, poezia
Cu vraja ei ce-alina si-nsenina,

Ea singura inzi da, in vis si-n gand
Elan, ncidejde, spalii ci lumina.
(1906)
Istoria debutului literar al scriitorilor ronuini in timpul FcoM (1820 - 2000)
In 1907, impresionat de moartea in rascoala a tatalui unui coleg de clasa,

compune elegia Martirului Ion Cotet din Vitane5ti", pe care o prezinta, in
toamna lui 1907, lui N. D. Cocea, la Romania muncitoare. Spre a-1 scuti de
eventualele represalii, Cocea nu i-o publica. In acela5i an expediaza lui
Macedonski o poezie din care aceasta insereaza o strofa la Po5ta redactiei", cu
precizarea: Deocamdata: atat 5i deocamdata: aici". Incurajat, trimite apoi 5i
Semaneitorului, sub semnatura G. Godeanu. Raspunsul (Poezia dumneavoastra
a fost indreptata la cos ") it deziluzioneaza.
In toamna anului 1909 se muta la Liceul Gh. Lazar", unde i5i va continua
activitatea literara. Reu5e5te sa obtina, ca elev in clasa a VII-a, un premiu oferit
de revista Flaceira, cu ocazia unui concurs din 1912, dar nu cu versuri, ci cu
cloud compozitii pe tema: Care este idealul vietii tale?" 5i Care este cel mai
mare scriitor in viata al Romaniei?" In legatura cu cea de a doua intrebare it
indica pe I. L. Caragiale. Peste doi ani, aceea5i Flacara ii va publica, sub
pseudonimul Raul D., Femeile 5i fetele de azi".
Un alt curajos" a fost 5i savistul" GEORGE TOPIRCEANU, admirator
al tinerei actrite Marioara Voiculescu, careia ii dedica." o oda unanim citata de
biografii lui. In penultima clasa de liceu, excelent versificator 5i observator al
moravurilor 5i cancanurilor", devine colaborator al Belgiei Orientului
(1903-1905), supliment gratuit duminical, cu continut umoristic, al revistei
Adeveirul, foarte cautat de publicul timpului, ilustrat de Iser 5i unde scriau 5i
D. Teleor 5i G. Cosco, popularul autor al cartii Cand era bunica fats ".
Topirceanu, care va semna aici Top, debuteaza in nr. 15 din 13 mai 1904
cu o poezie in gen cupletistic, plina de puncte de suspensie, intitulata M-am
pricopsit", urmata in nr. 19 din 10 iunie al aceluia5i an, de o parodie dupa
Kamadeva" de Eminescu, intitulata Visul meu": Vrand cu bere 5i cu vinuri /
Sa-mi astampar focul gurii / L-am chemat in somn pe Bachus, / Bachus zeul
bauturii. / El veni, barbatul vesel, / Calarind pe un butoi, / Tine-n stanga trei
pahare / Jar in dreapta tine-un toi... / A umplut cu yin paharul... / Mi 1-a dat ca
sa-1 golesc / Si de-atunci intotdeauna / Zi 5i noapte ametesc. / De la zeul bauturii
/ Au sosit ca sa ma certe / Setea vinului 5i groaza / Buzunarelor de5erte".
Am citat integral aceasta poezie, scrisa la 17 ani, deoarece ea dezvAluie
una din laturile specifice artei topirceniene: capacitatea de a se transpune in
universul unui poet 5i a-1 parodia... original.
In nota de frivolitati 5i vulgaritate a epocii, dar cu plus de verva 5i
virtuozitate care it anunta pe viitorul umorist, el va scrie poezia La mahala" 5i
o simpatica schita satirica a carei tema o vom intalni frecvent in revistele scoase
de adolescenti: Cum se comite o poezie" (nr. 66, 5 mai 1905). A5a cum
apreciaza 5i C. Ciopraga, exegetul cel mai temeinic al poetului, incetarea
colaborarii cu acest ziar a fost un bine. Facilitatea la acest supliment putea sä

fie nefasta".
Incurajat de succes, Topirceanu va trimite versuri, de data aceasta lirice,
la revista Duminica, redactata de A. Nora, care i§i Incepuse existenta la 1 ia-
nuarie 1905. Aceasta publicatie populara ii va gazdui o serie de poezii sub
semnatura G. Top., printre care §i poezia Cui sä-i spun", puss sub semnul
romantei §i madrigalului, in mare yoga pe atunci, datorita unor trubaduri" ca
Arthur EnA§escu sau Cincinat Pavelescu, §i inchinata viitoarei sale sotii,
Victoria Iuga, din Namaie§ti-Muscel:
Cu icoana to in suflet
In amurgul trist al serei
Am iecit so-i spui naturei
Taina sfcinta a durerei.
Reiseirind de dupd dealuri,

In wizduhuri plutea luna,
Rece ci nepethcItoare
Cum a fost intotdeauna.
Trist e codrul ci izvorul

In a zilei agonie,
Cui sa-i spun, iubito, dorul
Dacd nu 1-oi spune lie?
(1905)
A doua poetA romans, dui:a Alice CAlugAru, publicatA in timpul anilor de

§coald, inainte de primul razboi mondial, a fost sensibila liceeand din Ia§i,
Alexandrina Gavrilescu, nascuta la 12 februarie 1894, la Cotul Vame§ului, in
judetul Neamt. Descoperita de Sadoveanu, incurajata de Ibraileanu §i
simpatizata spontan de Topirceanu, de care va fi legata timp de un sfert de veac
printr-o prietenie intrata in legendA, Alexandrina Gavrilescu va debuta in
ultimul numar (cel din decembrie) al Vielii Romcinegi din anul 1912. Initial
marturise§te insa§i scriitoarea poezia era iscAlita cu trei stelute de frica
directoarei". Trebuia gasit un pseudonim (procedeu clasic cand era vorba de un
elev care publica in timpul §colaritatii). Pseudonimul propus de redactie va fi
OTILIA CAZIMIR, nAscut din asocierea optiunii lui Sadoveanu (Cazimir) cu
cea a lui Ibraileanu (Otilia). Pseudonimul de bun augur, a§a cum o va dovedi
jumatate de veac de activitate creatoare sub emblema lui a fost adoptat cu
entuziasm de §colarita, care nu se va mai despArti pand la moarte de el.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul colii (1820 - 2000)
Poezia de debut se intitula Noaptea" §i avea dedicatia Raspuns unui

poet". Poetul era G. Topirceanu, iar replica era data unui catren din Cronica
vesela", inchinata foarte tinerei poete §i publicata de autorul Baladelor vesele
§i triste" in acela§i numar (Ochii negri, fats alba, / Parul matasos i mare, /
Inima, un sloi de ghiata. / Alte semnalmente n-are").
PusA sub semnul elegiilor eminesciene, poezia Otiliei Cazimir vrea sa
infirme aprecierea malitioasa a cronicii", constituind biografic o
tulburatoare intuitie a propriului destin uman:
Ploaie, vant. Se bate-n umbrd frunza plopului din vale

Cdnd, furis, tdrziu in noapte bat la usa casei tale...
Dunga-ngustii de lumina se strecoath pe sub cheie,
Lamurind in intuneric ochi de apa ce scantee.
Sa ma uit?... in sobs focul moare-n pdlp diri incete
Umbra ta s-asterne neagrd in ungher si pe perete.
Si sub lampa micsorata
Faja ta s-alege-n umbra trista si ingd nduratd.
Tu asculji cum ploaia-n geamuri monoton cIsi canto cantul,
Cum ne-ngdnd-n noapte stresini si se kinguieste vdntul
Si de vreme-n vreme pieptul li-1 ridica un suspin...
Uitd-n noaptea asta rani ca norocul ni -i strain!
Tu zambind alunga gdndul si durerile departe,
De norocul viejii noastre numai us'a ne desparte!
Usd tu, hotar vremelnic intre vis si intrupare,
Da-te-n laturi, ochii negri sa-i inchid c-o seirutare.
(1912)
De Hata Ronzoneasca se leaga §i debutul lui DEMOSTENE BOTEZ, elev

la Liceul internat din Iasi, inconjurat de aureola revistei §colare Ignorenja, pe
care o redactase §i ilustrase i unde, efectiv, debutase in 1910. Dupd
marturisirile poetului, el a intrat in redactia revistei ie§ene in uniforma internat,
in anii 1911-1912". De altfel, Demostene Botez a desfawrat ca elev o foarte
bogata activitate. In afara aventurei" cu Ignorenja el publics, in 1911, poezia
Cantec" (in Arhiva nr. 7), iar in revista ie§eana Floare albastria ii apare, in
1912 (nr. 5-6, septembrie-octombrie), un Sonet".
Adevaratul debut al poetului este considerat chiar de scriitor, cat §i de cei
care au scris despre marea revista de la Ia§i", poezia Thais", inspirata de
romanul lui Anatole France, publicata in nr. 5 din 1913 al Viefii Romdnesti. Ea
Pcrioada luptei pentru indeplinirea idealului national
anunta efervescenta interioard a unui sentimental, parta§ la drama semenilor sal.

§i la lupta for pentru demnitate §i frumos:
Te veid, Thais, ca printr-o rani ceaja

Deseiviir,sit simbol al tineretii.
Te vad oprind in calea lor, ascejii,
Te viad chemand anahoreii la viatei.
Te veld venind cu niladieri incete

Cu ochii mail ,si faja zombitoare,
Kid gura to ca o sfioasi i floare
$i peiru-ncins de panglici violete.
Aud fossnind tunica de meitase

,,S'i simt parfumuri vagi de flori strdine,
Vid sal nteind inele cu rubine
Comori intregi pe inana to frumoasci.
Prin negura inchipuirii mele

Vad Nilu-albastru cu nuanje fine...
Vad grota niinfelor... to veid pe tine,
0 stea cazuta de pe-un cer cu stele.
Ai vrea se vii de-acolo... de departe

5i ochii sei-nzi deschizi cu niana-li rece;
Sei veid ssi clipa care ma petrece
,Si ve,snicia care ne desparte.
(1913)
Capitolul al 11-lea
Perioada unitatii
§i afirmarii artistice
Unire-n cuget, in sinzfiri i-n ...scris 59
Revistele ,scolare infloresc in toate coljurile fdrii 61
Reviste de asociaj'ie 106
Tentative oficiale de realizare

a unor reviste centrale ale liceelor 115
Cuteziitorii ssi initiativele for 120
Tentajia prestigiului 129
www.dacoromanica.ro
Perioada unitatii si afirmarii artistice
Unire-n cuget, in simfiri ci-n ...scris

Desavar§irea unitatii nationale ridica pentru oamenii §colii o serie de
probleme presante, ca aceea a unificarii sistemelor §colare de dincolo §i
dincoace de munti §i a adaptarii invatamantului la noile cerinte ale economiei
nationale §i ale §tiintei pedagogice, realizata prin legile §colare din 1924, 1928,
1932 §i 1939.
Sporirea considerabila a retelei §colare, mai ales in Transilvania, unde
inainte de 1919 existau doar 6 §coli secundare rornane§ti, frecventate de 1767
elevi la o populatie romaneasca de peste 3.500.000, aparitia invatamantului
supraprimar, largirea considerabila a retelei de §coli normale (dupa reforma
invatamantului primar-normal din 1924) §i de licee tehnice (mai ales
comerciale, industriale, agricole) va atrage dupa sine o cre§tere considerabila a
numarului de reviste §colare dar §i a initiativelor elevilor de a -si edita propriile
for publicatii.
Raman in continuare valabile circularele haretiene privind incurajarea
revistelor §colare §i activitatilor literare de grup §colar dar §i interdictiile ca
elevii sä faca publicistica in afara cadrului oficial.
Gustul pentru lectura §i creatie literara era cultivat nu numai de §coli, ale
caror programe cultural-artistice erau foarte bogate, dar §i de intreaga ambianta
literara §i, in general, culturala a epocii. Explozia curentelor inovatoare §i
avangardiste, aparitia §i afirmarea adesea meteorica a unor scriitori moderni,
care electrizau liceenii adolcsccnti, receptivi la nou §i obosili de uscaciunea §i
conservatorismul manualelor, au trezit interese §i pasiuni ascutite §i nu rareori
dispute §i polemici in interiorul societatilor literare §colare, care intretineau
atmosfera de fronds §i de emancipare adolescents, favorabile fon-narii unor
puternice personalitati artistice.
Contactul cu literatura epocii se realiza pe cloud cal: una colectiva,
reprezentand orele de curs §i §edintele societatilor literare §i alta individuals,
lectura personals a fiecarui elev care, in cele mai multe cazuri, viza scriitori §i
curente literare, care nu intrau in incidenta programelor §colare.
In ce prive§te poezia adolescentilor, perioada interbelica se remarca prin
cateva fenomene interesante care tin de sociologia §i estetica literard.
Deceptionismul eminescian dispare, find inlocuit cu vagul" simbolist, apoi cu
angoasa" moderns. In genere, modelele §colare sunt abandonate. Nu se mai
scriu versuri in maniera Bolintineanu, Co§buc, Vlahuta, poeti extrem de mimati
la inceputul veacului. 0 mare forta de contagiune o manifests cele trei mari
curente literare ale timpului. Postsimbolismul, cu pasiunea pentru verslibristica
grandilocventa, pentru conventia simbolistica §i sentimentalismul de parada
(prin Minulescu) on cu stari de blocare psihica, de pulverizare in neant §i de
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul fcolii (1820 - 2000)
obsesii muzicale (prin Bacovia) atrage cu precadere generatiile dintre

1920-1935. Se publics foarte multe (si adesea bune) traduceri din simbolistii
francezi. Modernismul incurajat de Eugen Lovinescu (criticul cel mai iubit si
admirat de elevi in aceasta perioada), manifestat atat in aspectul formal al
poeziei (imagism arborescent, baroc, manierism, contorsionare stilistica), cat si
in cel de continut (introspectia excesiva, filosofia abisalA, atitudini paradoxale
cu oscilatii intre gratios si grotesc, intre delicat si brutal) va gasi destui adepti
in randul colaboratorilor unor reviste scolare mai deschise inovatiilor artistice.
In sfarsit, traditionalismul (prin Pillat, Voiculescu, Blaga, Arghezi) va face multi
prozeliti. Interesul acordat de acest curent literar istoriei noastre nationale,
autohtonului, satului ca depozitar al traditiilor folclorice si marilor valori
morale ale poporului, fascinatia muzicalitatii si plasticitatii limbii noastre, au
gasit un larg ecou in sufletele adolescentilor constituind cu toate limitele unei
viziuni statice si colorate uneori mistic importante elemente de sensibilizare
in educarea sentimentului patriotic. Sä nu uita'm ca o ambianta favorabila
patrunderii masive in scoli a acestei poezii de evocare a peisajului, istoriei si
permanentelor sufletului romanesc au creat-o si principiile pedagogiei gustiene
fundamentata pe sporirea interesului pentru cunoasterea realitatilor nationale,
prin cercetare monografica si trezirea sentimentului cetatenesc, prin actiunea de
ridicare culturala a poporului.
Nici fonnulele avangardiste, afisand cu teribilism si ostentatie atitudini
nihiliste, iconoclaste si cinice in numele sinceritatii absolute si practicand toata
gama procedeelor suprarealiste si marinettiste nu sunt straine unui numar de
liceeni aflati in contact cu reprezentantii de frunte ai acestui curent si dispusi sa
scoata reviste moderne, cu format si continut epatant".
In ce priveste proza scrisa de adolescenti, ea pare a fi mai conservatoare.
Viguroasele traditii realiste ale prozei romanesti au impermeabilizat constiinta
generatiilor interbelice fats de exercitiile suprarealiste, de prozele onirice $i
absurde care de la Urmuz incoace circulau in revistele de avangarda.
Apar cloud aspecte calitativ not fats de proza cultivate de adolescentii
dinainte de primul razboi mondial. Intai e vorba de locul destul de larg acordat
in revistele scolare prozei poematice, prozei gratioase, distins-sentimentala 5i
plina de ghirlande imagistice, redevabila primului mare scriitor al sufletului
adolescent din literatura noastra, Ionel Teodoreanu.
In al doilea rand experienta ziaristica insusita de elevi, yoga" cercetarilor
sociologice, ritmul trepidant al existentei moderne, care cerea o literatura pe viu",
a datului imediat", sincronizata perfect cu realitatea dar depasind schematismul si
naturalismul faptic al articolului de ziar, va prilejui intrarea in sumarul revistelor a
reportajului, a interviurilor, meselor rotunde dinamice, care tind sa inlocuiasca
anumite forme statice care raman, pentru acea perioada, Inca in gratia condeielor
adolescente (jurnale, memorii, impresii, eseuri, reflexiuni, comentarii).
Am mai putea adauga un amanunt important. Sa nu uitam ea revistele

aparute in scoala erau tinute sub controlul autoritatilor si al ochiului de Argus al
indrumatorilor, ceea ce explica (atunci cand animatorul revistei nu e el insusi o
personalitate literara sau cel putin un profesor cu orizont larg) conservatorismul
fata de modelele studiate in scoala. Nu-i de mirare deci ca sectorul creatiei
literare originale find oarecum cenzurat in raport cu un anumit ideal al poeziei
si prozei intrate deja in clasicitate, explozia de originalitate se va deplasa catre
sectorul critic si informativ al revistelor, unde eseistica, cronica literara,
recenzia sunt de mai multe on superioare celor semnate in revistele de maturi,
chiar de notorietate in epoca. Aceasta nu inseamna ca revistele scolare oficiale
ar fi lipsite de productii originale valoroase, insa deschiderea poetics va fi
inregistrata mai cu seams in revistele editate de elevi pe speze proprii.
Dupa 60-70 de ani, perioada in care locul ocupat de fiecare scriitor
debutant atunci a fost cernut de timp, clarificat si ierarhizat de istoria
literaturii, putem trage concluzia ca aproape toti adolescentii care s-au remarcat
de la varsta frageda printr-un talent deosebit si au avut taria sa persevereze, sä
se is in piept cu redactiile si sa nu se descurajeze de primele insuccese, sä nu fie
sufocati" artistic de peretii profesiunii imbratisate sau tarati de valul" vietii,
pastrandu-si increderea in destinul for scriitoricesc si luptand sa-1 implineasca,
s-au afirmat ulterior, ocupandu-si locul mai mare sau mai mic, mai stabil sau
mai schimbator in galeria scriitorilor romani, dupa masura geniului si a
capacitatii operei de a rezista la actiunea corosiva a gustului public.
Revistele Icolare infloresc

in toate colfurile Orli
Desi se poate vorbi, intre cele doua razboaie, de o generalizare a
fenomenului publicatie scolard", totusi repartitia lui pe harta tarii nu s-a facut
egal si omogen. Sunt anumite centre a caror proliferare e legata de existenta
unor vechi si puternice unitati scolare, de inflorirea si perpetuarea unor traditii
sau de prezenta unor animatori neobositi.
In Capita la tarii, cele mai multe si importante debuturi literare din
perioada interbelica vor fi gazduite de revistele liceelor Sf. Sava" si Spiru
Haret". Trebuie insa sa recunoastem ca si publicatiile de mai scurta durata, dar
uneori prestigioase, ale liceelor Mihai Eminescu", Matei Basarab", Mihai
Viteazul", Gh. Lazar", Principe le Carol" ne rezerva numeroase surprize.
Una din revistele pilot" ale Capita lei, consemnata de istoria literaturii si
a presei romanesti, a fost Revista literara a Liceului (Colegiului) de la
Sf. Sava", care a aparut fara intrerupere intre martie 1927 si decembrie 1943.
Istoria debutului literar al scriitorilor rontiini in timpul colii (1820 - 2000)
Ea este precedata de o publicatie mai putin spectaculoasa si durabild,

Ramuri fragede, revista a Societatii I. H. Radulescu", care a scos 4 numere,
intre anii 1922-1923. Aici debuteaza PETRU COMARNESCU, elev in clasa a
VII-a, secretarul societatii care isi rezerva in toate numerele cronica muzicala,
plastics si dramatica, DAN BOTTA, bibliotecarul Societatii si semnatarul unei
bune traduceri a poemului Clopote sfaramate" de Ch. Baudelaire (nr. 4 din 1923).
Mihai Corniv, sub care se ascunde Mihai Barbatescu, viitor profesor al scolii,
animator al vietii ei literare intre 1950-1970, isi incepe colaborarea cu Pastelul
verii" (nr. 1 din 1992), iar Romulus Dima, elev in clasa a VII-a, cunoscut ca
publicist sub pseudonimul ROMULUS DIANU, in acelasi numar cultiva
exotismul macedonskian (Noapte de decembrie") intr-un pastel saharian",
caruia ii citam ultimele doua strofe:
Negrese-nvelite in halaturi subjiri

Cu margini iefite de soare
Se pleacd pe go tul cdmilei in niers,
Cu spainic7 privesc orizontul cel stets
Ccimilele merg in cadenid de vers
sci soarele arde nzai tare.
Tcirziu caravane alunecd-ncet

Cum trece pe lacuri gondola...
Berbecii se roagd, Negresele tac;
Yolla, Negresa in haina de sac,
Cu buzele ro,sii petale de mac
Mai roade o nucd de Colla.
(1922)
Revista literarci, va fi, mai ales in prima perioada a existentei ei

(1927-1933), o adevarata pepiniera de personalitati literare, din randul carora
se vor detasa: Eugen Ionescu, Octav ulutiu, C. Fantaneru, Horia Roman,
Neagu Radulescu, Mircea Grigorescu, Constantin Valceanu, George Maco-
vescu, C. Micu.
EUGEN IONESCU, elev in clasa a VI-a clasica, isi face debutul Inca din
primul numar al revistei ca poet, prozator si cronicar. Contributia sa beletristica va
fi predominant lirica: Copilul si clopotele" (Nr. 1 din 10 martie 1927), Legenda
romanitelor" proza (nr. 2 din 22 martie 1927), Spectacol noctum" (nr. 3 din
7 aprilie 1927), Crinii" (nr. 6 din 25 octombrie 1927), Bujorii albi" si Copacii"
nr. 7 din 25 decembrie 1927), Elegie" (nr. 8 din 8 februarie 1928), Papusa" (nr. 1,
an II, din 8 aprilie 1928), Florile" (nr. 1, an IV, 8 decembrie 1929).
Scriitorii care au avut cea mai puternica inraurire asupra copilariei Si

adolescentei sale au fost Al. Macedonski si D. Anghel. Legenda romanitelor",
singura colaborare in proza, pomeste de la un motto al lui Anghel si dezvolta o
tema pe care dramaturgul o va relua mai tarziu pe un alt plan si intr-un alt
context (drama preotului tanar, frumos si talentat", nevoit sa slujeasca intr-un
templu vechi si urat" care, prabusindu-se 1-a ucis, deoarece lumii putin ii pasa
de zidurile vechi. Pe ruine au crescut romanite, care aduc aminte de prostia si
nerecunostinta oamenilor").
Inclinalia care teatru se stravede Inca de pe acum. Copacii" realizeaza o
viziune dramatics, ca intr-o furtuna shakespeariand (Copacii, toamna, de
durere urla / Infiorari de marl, de goi, de negri, / Par Ingeri razvratiti blesternand
cerul / Copacii urla, cu bratele-ntinse vanjoase / Spre Cerul pe care nu pot, sa-1
apuce / Sa-1 sfarme, sa-1 darme..."). Viziunea scenica a noptii din pastelul
Spectacol nocturn ", cu fantezii din Anghel, Toparceanu, Horia Furtund,
anticipeaza pe viitorul om de teatru.
Poate cea mai adolescents" poezie a lui Eugen Ionescu din epoca
scolaritatii, unde se resimt ecourile lecturilor din Blaga si unele torsiuni retorice
din Poemele luminii" este Elegie":
I
0 lacrima va fi pentru frunza galbena,
o lacrima pentru trandafirul scuturat,
o lacrima pentru o _Irma moarta la optsprezece ani
o lacrima pentru durerea fiecarui om.
0 lacrima pentru fiecare piatrei

pentru fiecare porn,
pentru fiecare stea
ssi pentru Ideal.
Sqfletele sunt nesfarsit de mite:
prietene, not nu ne vom putea opri din plans
II
Pe cer erau lacrimi niulte, mid

,s.i-o lacrima mai mare...
sSi n-am giut: e cerul ce-oglindesste
ceea ce este in mine sau sulletu-nri e-oglindei?

Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul .coM (1820 - 2000)
Eugen Ionescu a sustinut cu consecventa §i autoritate cronica plastics §i,

uneori, alaturi de Octav $ulutiu §i cronica literara, prezentand printre altii pe
poetul simbolist D. Iacobescu. Nu-i greu de intrevazut in tesatura cronicilor
plastice, scrise cu o remarcabila siguranta i competenta, in severitatea cu care
judeca pe anumiti expozanti la saloanele timpului pe viitorul autor al
contestatarului Nu".
OCTAV $ULUTIU, deli elev la Liceul Mihai Viteazul" deci
colaborator extern poate fi adoptat de revista savista" intrucat atat debutul cat
§i intreaga sa productie din perioada §colaritatii vor apare in paginile Revistei
literare.
Elev in clasa a VI-a moderns, el debuteaza in nr. 3, din aprilie 1927, cu
articolul critic Primul romancier modern", atribuind lui L. Rebreanu acest titlu
intr-o vie dar eleganta polemics cu D. I. Suchianu, care it indicase pe Ionel
Teodoreanu. In nr. 4 el va scrie Centenarul romantismului". In nr. 6 din 25
octombrie 1927, Sulutiu se va avanta (articolul Arta, critica, estetica") intr-o
serie de consideratii care prefigureaza pe viitorul critic teoretician: Se face
totdeauna o grava confuziune, nepermisa §i comisa totui de unii cu cultura
destul de serioasa intre arta scrisa §i literatura, chiar intre critica artistica §i
literara". In nr. 8 din februarie 1928 va semna un patrunzator studiu despre
E. Zola, iar in nr. 1 anul II, din 8 aprilie 1928, articolul sau de adio ca §colar,
Datoria criticului actual", care da o admirabila definitie a profesionalismului
modern: Criticul actual trebuie sa fie omul de cultura generals serioasa,
eclectic, obiectiv, independent §i bazat pe notiunile de dreptate §i adevar in
descoperirea frumosului". Sulutiu va scrie §i cateva cronici plastice.
NEAGU RADULESCU, pretuitul caricaturist §i romancier colaboreaza in
nr. 1 din decembrie 1929 cu poemele Amurg" i Pasari albe", cronica
romanului Calea Victoriei" de Cezar Petrescu §i cronica plastics a salonului
din 1930. Dupa incercarea sa neizbutita de a reinvia Ramuri fragede, el va
continua colaborarea la Revista literarii, care avusese o intrerupere intre
ianuarie octombrie 1930, publicand in nr. 1, anul V, din noiembrie 1930,
grupul de poezii Cetatea soarelui".
C. FANTANERU debuteaza cu traducerea Odei a IX-a a lui Horatiu i cu
proza Rastignirea", iar colegul sat' mai tanar C. VALCEANU "Ii face aparitia
ca poet, publicand,printre altele, Prima dimineata", Bocet", Rugaciune de
primavard".
Printre alti colaboratori de la Sf Sava" mentionam pe viitorul folclorist
Gh. Vrabie (,,Sezatori culturale"), actual laureat al premiului Herder, Emil Caliga
(proza Stampa"), Mihail Zirra (foarte buns cronica teatrala), S. Darvari (cronica
sportiva). Dintre colaboratorii externi, studenti i elevi, se remarca foc§anenii
Mihai Steriade i St. Ralescu, C. Noica, elev al Liceului Spiru Haret" din
Bucure§ti (Cant de antistheus"), Mircea Pavelescu, C. I. $iclovanu.
Cea de-a doua echipa de colaboratori ai revistei, aparuta in decembrie

1930, numara i cateva nume prestigioase.
Astfel, in nr. 3-4 din decembrie 1930 ianuarie 1931 i§i face debutul
GEORGE MACOVESCU, elev in clasa a VI-a, cu un studiu despre
Macedonski, cu prilejul implinirii a 10 ani de la moarte. In 1931 va semna un
excelent articol, Critica in evolutia culturii", iar in nr. 4-5 din 1932 va lua
pozitie impotriva cartilor comerciale, in articolul Literature i comert".
Un talent promitator, stins in plina tinerete, este poetul i filosoful
C. Micu, elev al Liceului Sf. Sava", care va contribui la revista cu articolele
Filosofia indiana i spiritul european", o panorama a Poeziei contemporane"
si o incursiune intr-un domeniu literar mult controversat in epoca (De la dada
la suprarealism"). Unul din spiritele polivalente ale echipei este viitorul
publicist P. Iorgulescu, care sustine cronica plastics §ili comunica bogata
informatie in legatura cu simbolismul (Stephane Mallarme", Simbolismul
roman").
In 1937, cu prilejul a 10 ani de existents, revista scoate un reu§it numar
festiv, unde semneaza fo§tii elevi, fo§tii profesori §i fo§tii colaboratori ai revistei
deveniti, intre timp, nume de notorietate (P. Comarnescu, Mircea Grigorescu,
Neagu Radulescu, C. Valceanu, H. Roman, C. Fantaneru i altii).
0 ultima svacnire" a revistei are loc intre 1938-1943, perioada strabatuta
in partea ei finale de fiorul tragic al razboiului.
Din prima promotie de colaboratori, cea dinaintea razboiului (1938-1940
inclusiv), retinem cateva talente incontestabile §i personalitati care se vor
realiza in viitor mai mult sau mai putin in domeniul beletristicii. Este vorba de
Al. Struteanu, poet, cronicar, critic cu bogata activitate, Al. Teianu, critic, eseist,
estetician competent §i extrem de activ (face o remarcabila prezentare a poeziei
lui Rainer Maria Rilke), Gh. Bratescu, viitor medic, al carui talent literar va fi
pus in serviciul popularizarii §tiintifice, BORIS CAZACU, cunoscut dialecto-
log, membru corespondent al Academiei, care studiase la Liceul din Ba lti §i
debutase in cunoscuta revista colara Crenguja, i care aici, in nr. 1 din
decembrie 1940 al revistei, find elev in clasa a VIII-a literard, publics doua
poezii: Divinitate" §i Sonet". Lor li se adauga EMIL MANU, poetul,
memorialistul, criticul §i istoricul literar de azi care, elev in clasa a V-a a
Liceului Traian" din Tr. Severin, va fi oaspetele bine primit al revistei, unde va
debuta in nr. 3-4 din ianuarie-februarie 1939 cu poezia Noaptea luminii",
trimisa in 1938:
Strdbat singuratic potecile lunii

Argintul uitarii se joacei pe lac,
Cantarea-i nebunei, ma cheamci spre veac.
Stau sfintii la sfadei in noaptea luminii.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul scolii (1820 - 2000)
Isi scuturei luna, hlaniida-i de ca ntec,

Pe ceruri, pe ape e-ata ta descantec.
Tac stelele albe ,si-s gata de sfadd.
Pe drumuri de veacuri talangile sung,
Talangile lunii cu cant de thpadd
In noaptea luminii, doar vise se- aduna,
Sill toarce povestea in noaptea pustie,
La drumuri thsfrante spre sate uitate,
Un mo,s ce -,ci mai cheamd din lumi departate

Ceintarea uitata, ce el o mai vie.
Un 1110,S ,si-o tdcere, in noaptea cu lund,
Potecile lunii sub talpa lui sung.
E mopil cu Taina, cu Nagerea Sfantd
In noaptea luminii povestea lui contd.
(1938)
Din a doua promotie de colaboratori, aceea a perioadei razboiului,

semnalam alaturi de G. Candea, Mircea Dem. Psatta, Pascal Bentoiu, i cloud
nume care se vor inscrie printre poetii de seams contemporani. Ei vor debuta in
acel* an.
LEONID DIMOV, din clasa a VII-a B va publica in nr. 2-4, ianua-
rie-martie, poezia Leturghie", oda religioasa in care tanarul poet 4i dezvaluie
un real simt al picturalului:
In colorit cucernic, patrunde prin vitralii

Lumina soarelui, cazand sfioasa,
Dezvaluind in strana-ntunecoasa
Picturi de sfinfi, ca steme pe medalii.
,,Si din ascunse coljuri, cu sceipaturi senine

Lucesc, in ro,sletice tremunituri de raze,
Serafici stropi de jar din luminate oaze,
Scripliri de candela, cu palpa iri citrine.
(1942)
Apoi, cu pseudonimul Leonida Dima, elev in clasa a VIII-a B, publica in

nr. 1-2, anul XVIII din octombrie-decembrie 1943 poezia Elegie" care,
pornind de la pretextul unei ploi, cocheteaza virtuos cu pastelul interior",
consacrat de V. Voiculescu.
Perioada unitatii i afirmarii artistiee
A§a cum s-a intamplat cu aproape 10 ani inainte, cand in revista Crai nou
a Liceului militar din Chiinau, redactorul revistei, Laurentiu Fulga, publics pe
Magda Isanos, o eleva de la Liceul de fete, redac ;ia bucure§teana invita sä
colaboreze in revista baietilor de la Sf. Sava" o colega de la un liceu de fete
Regina Maria", colaboratoarea de la 12 ani in Universul copiilor Si incununata
de gloria de a fi publicat, Inca din timpul §colii, un promitator volum de versuri:
Viorile primaverii" (1942). E vorba de Mariana Serban, cunoscuta, dupd
casatorie, sub numele de MARIANA DUMITRESCU. In numarul din ianua-
rie-martie 1943 i se insereaza poezia Vise-vise", datata 4 decembrie 1942:
Am alergat azi-noapte prin jungla viselor,

Ca un explorator bolnav ,si-nfrigurat...
M-am luptat cu zapussala ,vi cu ploile,
,Si-am ceizut istovit pe drunzul pe unde nimeni n-a mai umblat.
Mi se Impleticiserei gandurile cu braiele nzoi de sepie

,Si ma durean ca o rand deschisd incd...
Mi-era cald, mi se uscaserd buzele de sete,
,Si padurea, Doamne, era nesforfita ,si adeincet.
Am umblat a,sa, o sapteimand, o hind', un an?

Nici eu nu mai ,stiu. Parcel -a fost o vessnicie...
M-anz tarot printre liane §q banzbu,si gigantici
,Si prin mlagini de lotussi de ceard argintie...
M-au muscat scorpioni ,si pdianjeni cu brale rossii,

M-au sdgetat din desimiri priviri galbene de feline...
M-au alungat cu ghiare albe, pasdri negre...
hni era fricd panel ,si de umbra mea... de mine...
Cand m-am trezit aveam mdinile crispate...

Mi s-a pdrut ca un soare alb ,si prietenos dimineala...
M-am sculat cu sufletul ,si cu inima rdvdscite...
Doamne, cum seamand unele vise cu viata...
(1942)
Revista Vldstarul a Liceului Spiru Haret" dureaza, Med intrerupere, de

la 25 decembrie 1923 pand in decembrie 1942.
Profesorul V. V. Hanel, animatorul revistei, va semna cuvantul introductiv
al primului numAr, unde va scrie printre altele: Prin publicarea acestei reviste
urmarim incurajarea muncii elevilor §i tinem a dezvolta dispozitiunile naturale
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul $colli (1820 - 2000)
ale multora dintre ei. Astfel vom forma pentru ziva de maine un mAnunchi de
cititori i de fauritori de care are atata nevoie cultura romans ".
Printre redactorii acestei reviste, intre 1925-1942, mentionam pe Valeriu
Papahagi, Barbu Brezianu, Nelu (Ion) CiorAnescu, A. Acterian, Al. Elian,
Adrian Gheorghiu, Al. Beldie, C. Erbiceanu, C. Speri, M. Cioc, Mircea Buescu,
Al. Cioranescu, Radu Mislea, Dinu Pillat, Traian Lalescu, Comeliu Belciugateanu.
Prima generatie de colaboratori (1923-1929) ce va cuprinde nume de
rezonanta ale culturii noastre, imprima revistei o note de elevate intelectualitate.
Printre cei mai harnici condeieri ai revistei se situeaza MIRCEA
ELIADE, orientalistul de talie rnondiala §i unul din reprezentantii noului val"
in romanul romanesc din deceniul al patrulea. El este prezent in paginie revistei
intre 1924-1929 (din decembrie 1928, ca student), cu numeroase colaborari.
Spirit deschis §i instruit, el abordeaza cu impresionanta competenta o serie de
probleme de §tiinta §i filosofie: psihanaliza lui Freud, ereditate §i creatie, cultura
i civilizatie, filosofia lui Epictet §i Marc Aureliu, opera istorica §i filosofica a
lui N. Iorga. Inclinatia lui catre fascinanta lume a Extremului Orient Incepe sa
se intrevada de pe bancile §colii. Articole ca Alchimia" on Stiinta §i
ocultism" tradeaza curiozitatea adolescentului pentru aspectele conceptiei
transmutalionale §i ale parapsihologiei.
Debutul in publicistica it va face insa la 3 ianuarie 1924 printr-un omagiu
adus lui Fabre, cu prilejul sarbatoririi centenarului na§terii marelui naturalist
francez.
Fenomenului cultural §i literar romanesc Eliade ii consacra cateva cronici.
Astfel, in Cronica contemporana" (nr. 4 din 1 aprilie 1924) el is apararea lui
Cezar Petrescu, acuzat de plagiat de cAtre Felix Aderca. Ultimul pretindea ca
Unchiul din America" de Cezar Petrescu ar fi un simplu decalc al schitei Mon
oncle Jules" de Guy de Maupassant. DupA ce spulbera acuzatiile printr-o fins
analiza comparative, M. Eliade ataca pe criticii literari care se tern de o gandire
§i o muncA serioasa, refugiindu-se intr-un impresionism superficial §i confuz.
Acesta continua M. Eliade nu-i impiedica insa sa comenteze marunti§urile
literare i moravurile intelectuale, acoperinduli de insulte adversarii §i ridicand
osanale mecenatilor §i cunoscutilor".
In nr. 4-5 din decembrie 1925 Mircea Eliade scrie o savuroasa Scrisoare
de tabard" fragment din Romanul unui om sucit", care va aparea in
intregime dac-o vrea Dumnezeu..." unde autorul, cerceta§, ne apare sub
ipostaza unui Paturel, victims a pasiunii sale de naturalist.
Alaturi de M. Eliade se mai remarca AL. CIORANESCU, viitor profesor
de franceza, printr-o bogata colaborare literara (proza, versuri, traduceri).
VALERIU PAPAHAGI, viitorul istoric, printr-o savants §i convingAtoare
prezentare a Razboaielor punice". RADU MISLEA, care susline cronica
muzicala 5i uneori pe cea literard, Adrian Gheorghiu, pe cea plastics, BARBU

BREZIANU, detinatorul cronicii dramatice 5i cateodata a celei literare. Printre
puri5tii" ideologici ai revistei, adept al formelor traditionale in literature 5i al
scintifismului in gandire este combativul 5i inteligentul Al. Elian, viitorul
bizantinolog de temeinica reputatie. El va ataca in 1925 pe I. Vinea 5i in general
suprarealismul, opunandu-i realismului clasicilor, iar in 1928 va Indrepta o
diatribe Impotriva noii generatii" in general 5i a lui Mircea Eliade frunta5 al
generatiei in special, caruia Ii impute propensiunea mistica.
0 alts personalitate care se afirma pe plan filosofic Inca de pe bancile 5colii
este CONSTANTIN NOICA. El debuteaza in nr. 1-2, din decembrie 1927, cu
proza filosofica O poveste". Pe linia eseisticii filosofice el va scrie in continuare
Cei de maine", apoi, in 1928, Antinomie" 5i Statuia filozofului". Nu vor lipsi
nici incercarile poetice care vesteau un remarcabil talent. El compune prologul
revistei Un liceu model" 5i cloud poezii: Ma Inchin" (nr. 5-6, martie-aprilie,
1928) 5i tot in anul 1928 Me5terul Manole" inchinata lui Blaga.
Revista 5i-a deschis paginile 5i unor colaboratori elevi din tars 5i din
Capita la. Printre oaspeti amintim pe Eugen Ionescu 5i Octav $ulutiu. Eugen
Ionescu aduce o contributie revistei in calitate de cronicar 5i critic literar. Prima
colaborare la Vlastarul dateaza din ianuarie 1928 (o cronica de carti 5i
reviste"). In luna urmatoare semneaza articolul Idei nesistematizate despre
Demostene Botez" unde postuleaza sinceritatea ca principals conditie a unei
poezii originale: D. B. e un poet original pentru ca a avut curajul de a fi sincer
5i banal. A fi poet? A fi sincer. Dace toti oamenii ar izbuti sä fie sinceri sä se
dcscopere pe ei in5i5i exteriorizandu-se, ar crea too, Med indoiala, opere de
arts originale, personale". Octav Sulutiu incearca in stilul sau analitic sä
stabileasca o disociere intre notiunile critics" 5i cronica".
Generatia care duce mai departe revista intre 1929-1934 se straduie5te sä
pastreze prestigiul revistei.
I5i fac un debut precoce elevii din clasa I: TRAIAN LALESCU
(Biblioteca clasei I B") 5i AL. PALEOLOGU (Un interview cu mo5 Craciun")
in nr. 4 din 1931. In perioada 1935-1936 colaboreaza pentru prima oars la
Vlastarul IGOR BLOCK (Misiunea lui N. Milescu in China") 5i DINU
PILLAT, elev in clasa a IV-a, cu studiul Evolutia nuvelei in limba romans"
(nr. 4, ianuarie 1936).
Un excelent numar festiv este scos in ianuarie 1934, cu prilejul aniversarii
a zece ani de activitate a revistei. Amintim ancheta initiata de redactie in randul
membrilor Societatii Scriitorilor Romani, unde, printre altii, Mircea Eliade, Ionel
Teodoreanu, I. Pillat emit idei pertinente 5i actuale despre importanta 5i rolul
revistelor 5colare ca mediu de formare a cititorilor 5i creatorilor de literature.
In ultimii ani ai revistei (1937-1942) viorile prime" de sub bagheta
profesorului V. V. Ham§ sunt: Traian Lalescu, Dinu Pillat, Dumitru Lambru,
Cornel Belciugateanu, care conduc revista 5i o alimenteaza cu materiale de

bund calitate. Dinu Pillat i5i va rezerva impresiile de calatorii 5i studiile de
istorie literara (Puncte de reper in romanul nostru de azi"), C. Belciugateanu,
cronica dramatics, Traian Lalescu semneaza mai ales poezie.
Dintre revistele interbelice ale Liceului Matei Basarab", vatra Societatii
Tinerimea Romans" aparuta in 1877 5i a revistei 5colare 5i apoi de asociatie
Foaia 7inerimii, care a reunit intre 1922-1929 atatea viitoare valori literare,
merits sä fie amintita publicatia Preocupdri, coordonata de profesorul de desen
Basarab Sparta li, avand ca redactor 5ef pe elevul Virgil Solomonide, deli nu
scoate decat cloud numere: in decembrie 1933 5i ianuarie 1934. Tot cu caracterul
ei de magazin, revista acorda o pondere evidenta artei, ceea ce permite
afirmarea publicistica a cloud recunoscute personalita ;i ale artei noastre,
plasticianul Vasile Dragutescu, care scrie ca un elev un interesant articol despre
Aug. Rodin 5i viitorul compozitor 5i regizor Dinu Negreanu, autorul unui mic
studiu Opera lui Van Beethoven". In numdrul doi se afirma viitorul profesor
universitar SILVIAN IOSIFESCU, care semneaza cronica revistelor 5colare 5i
recenzia celebrei carpi Images secretes de la guerre", cuprinzand colectia de
fotografii din tran5ee 5i din dosul frontului, interzise de cenzura franceza Si
germand, o prezentare a razboiului sub adevarata infa4i5are".
In revista Liairiri, a Liceului Sf. Iosif" (1935-1936), indrumata de
profesorul Pompiliu Constantinescu, semnalam proza vioaie, coloratk inspirata
din viata nomads a tiganilor (Parapiu" 5i Destin"), care ne duce cu gandul la
M. R. Paraschivescu 5i Eugen Barbu, pe care o semneaza Rinaldin Moor,
pseudonimul lui Rinaldino Moroianu, viitor profesor, cunoscut ca publicist sub
numele de DINU MOROIANU.
In februarie 1937 5i Liceul Mare le Voievod Mihai" i5i are organul de
press: Liceiriri, revista literar-artistica 5i de cultura 5colard, scoasa de elevii
clasei a VI-a, care reu5esc sä tipareascA, in cursul anului 1937, patru numere,
obtinand 5i colaborarea lui Al. Stamatiad, care publics aici traduceri din poezia
chineza. Inima revistei este elevul GH. V. DUMITRESCU, care semneaza
traduceri din Goethe, eseuri, poezii lirice, pand 5i o parodie dupd Trei
Doamne" a lui Co5buc, cu referiri la profesorul de latina, foarte gustata in lumea
5colareasca de atunci.
Alaturi de el se afirma un manunchi de tineri, dintre care se deta5eaza
MARIN SARBULESCU, viitor ziarist 5i poet, care la 16 ani semneaza versuri,
proza, epigrame 5i un medalion eminescian 5i Tudor Georgescu, cunoscut mai
tarziu sub numele de TUDOR GEORGE-AHOE baladist de mare talent, care in
pofida varstei fragede la care debuteaza (11 ani) semneaza poezii scrise cu
aplomb liric. De altfel el i5i va continua colaborarile, dupa stingerea revistei, 5i
la Universul copiilor.
Am mai putea mentiona o bung revista §colard (9 numere, Intre

1938-1939) §i anume Sbucium, a Liceului Scoala de cultura romana"
(denumit, din ianuarie 1939, C. Brancoveanu") unde, printre altii, debuteaza
MIRCEA DEACA (Mircea Deac), publicist §i critic contemporan de arta,
preocupat insa pe bancile §colii de a demonstra... superioritatea §tiintei.
Cea mai importanta revista a Liceului Mihai Viteazul", Mugurul, aparuta
sub diferite infatiOri Intre 1931-1944 §i avand ca mentori profesori ilu§tri ca
Paul Papadopol §i P. V. Hanel, mijloce§te in nr. 2 din 1931 debutul publicistului
Petre Gatu Poezia populard macedoneana", iar in iunie 1935 (nr. 10, anul al
V-lea) lansarea" lui HORIA LOVINESCU, elev in clasa a VII-a a Liceului
N. Gane" din Falticeni, care debutase cu 3 ani in unna in revista §apirografiata
Ion Dragoslav, iremediabil pierduta cu o expresiva §i calda prezentare a targului
natal.
Dintre debutul anilor 1937-1938 mentionam doar pe acela al poetului
Emil Bala§escu, cunoscut azi sub pseudonimul THEODOR BALS, cu poezia
Cred".
In anul 1942 revista consemneaza debutul publicistului de azi, directorul
Muzeului de arta al Romaniei, Teodor Enescu, elev in clasa a V-a, cu pastelul
Seard de argint". Revista Licariri, a clasei a VIII-a aparuta la 12 decembrie
1936, sub indrumarea profesorului Scarlat Struteanu, da prilej de afirmare, ca
eseist §i critic, elevului Romeo Chiricuta, care Inca din ianuarie 1937 is
atitudine Impotriva megalomaniei naziste ce pregatea apropiatul incendiu
mondial:
Tara noastrd are nevoie de not pe pamant nu in pamant. Are nevoie de
capete inteligente §i de maini bune pentru lucru nu de cruci in cimitir. Dati-ne
timpul §i lini§tea necesard. Goniti din aerul ce-1 respiram mirosul prafului de
pu§ca, din auzul nostru bubuiturile §i din orizont spectrul blindat al razboiului"
(...) (Licariri, nr. 2,15 ianuarie 1937).
Liceul M. Eminescu", pe unde s-au perindat profesori vestiti, ca Petru
Hanel, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, D. Maracineanu, Tulliu NuO,
a scos Intre 1935 §i 1940 revista Extemporal, unde au debutat, printre altii,
publici§tii RADU ALBALA §iCONSTANTIN FLORESCU. Ea a fost precedata
de revista Zori, aparuta in 1932, sub conducerea prof. Tulliu Nu§i §i unde a
debutat in 1932, printr-un studiu despre Urmuz, poetul GELLU NAUM. In anii
1933 §i 1934, cand revista scoate numere tiparite, se evidentiaza viitorul actor
poet Ion Aurel Manolescu, prin excelenta schita sociala Bic, var bun cu
Dumnezeu", care concureaza cu pagini din G. M. Zamfirescu §i Eugen Barbu,
viitorul marinar-poet GEORGE DAN, autor de cronici dramatice (Doctor
Taifim" de Gala Galaction) §i viitorul publicist George Dona, prin cronici
sportive. Ion Aurel Manolescu i§i va continua colaborarea §i in Extemporal, unde
va scrie poezii remarcabile, adunate in proiectatul volum Cartea cu toamna".
Istoria debutului literar al scriitorilor rondini in tintpul Awlii (1820 - 2000)
Dintre revistele lazariste" retinem 0 geand de lumina (1933-1934),

indrumata de Al. Graur, profesor de latind al liceului, remarcabila prin valoarea
si echilibrul continutului, unde debuteaza ca elev printre altii STEFAN
STATESCU, medic-poet (casatorit cu Iolanda Eminescu), DOLFI TROST,
medic si publicist legat de miscarea avangardista de la noi si profesor
universitar in America, din 1940.
Intr-o revista lazarista" anterioara, Pentru noi, aparuta in 4 numere, in
1929, si condusa de prof. Napoleon Cretu, publicatie care a participat la
faimosul razboi impotriva mucosilor" §i unde iii expun parerile despre
revistele scolare Si creatiile liceenilor criticii Mihail Dragomirescu §i Eugen
Lovinescu, debuteaza publicistul ALFADANIA, cu un curajos eseu Maxim
Amarul scriitorul poporului" si foarte personalul poet Corneliu Temenski,
mort la varsta de 23 de ani, caruia istoriograful §i criticul N. Scurtu i-a adunat
recent, spre tiparire, putinele dar valoroasele creatii intr-un volum.
Animatorul revistei Liceul, scoasa intre anii 1935-1941, de Liceul
Principe le Carol" sub indrumarea prof. N. N. Cretu si George Dumitrescu, a
fost elevul CONSTANTIN (TITI) POPESCU-ULMU, talent multilateral si
instruit, cunoscut azi ca publicist, si traducator. El semneaza promitatoare studii
critice (Generatia scriitorilor de la 1848"), colorate pagini de calatorie (40 de
zile pe meleaguri straine" sau Hoinarind o vacanta intreaga"), traduce pagini
putin cunoscute din Mark Twain (Pentru vindecarea unui guturai", Note
asupra Parisului") sau versuri din Martial, publics evocari (Al. Vlahuta"),
semneaza savuroase schite umoristice (0 intamplare ciudata"), parodii scolare
dupe Cosbuc si La Fontaine, compune epigrame adresate revistclor scolare
concurente. Pentru hazul lor, dar §i pentru a sublinia o anumita psihologie a
mediului scolaresc, vom reproduce o epigrams:
La revista Extemporal", scoasd de Liceul M. Eminescu",

colaboreazd can: prea multi profesori.
Nu s-a mai pomenit de cand e lumea

(Si bcinuiam ce-aprins va fi scandalul),
Ca numcir dupci moncir profesorii
sa- face la elevi... extemporalul.
*
* *
Singurul liceu dobrogean cu o constants §i active viata publicistica

scolara, intre cele doua razboaie mondiale, a fost Liceul Mircea cel Batran" din
Constanta. Activitatea sa de press se desfasura sub egida Societatii literare
I. L. Caragiale" ce-si semnase actul de nastere in 1904.
La 1 mai 1927 apare prima revista interbelica a liceului, Tinerimea

dobrogeana, care ofera cititorului un sumar destul de mozaicat, din care nu
lipsesc crealii originale (proza si versuri) traduceri, cronica plastics si muzicala,
cronica stiintifica, recenzii, insemnari, revista revistelor, la un nivel destul de
ridicat, ceea ce dovedeste atat talentul colaboratorilor cat si tinuta intelectuala
pe care a imprimat-o societatea literary membrilor sai.
Revista pastrata ca printr-o minune la acea trezorerie a culturii noastre
care e Biblioteca Academiei ne rezerva surpriza de a adaposti debutul poetului
Virgil Teodorescu fostul presedinte al Uniunii Scriitorilor si al esteticianului
Mircea Bratucu.
Descoperirea e cu atat mai interesanta cu cat Virgil Teodorescu isi
declarase debutul cu un an mai tarziu (octombrie 1928) in revista Liceul din
Constanta unde, proaspat student find isi publica creatiile alaturi de Tascu
Gheorghiu si Mircea Panait.
Virgil Teodorescu si Virgil Bratucu, elevi in clasa a VII-a moderns,
colaboreaza simetric: fiecare cu cate cloud poezii si cu un articol critic. Virgil
Teodorescu semneaza poeziile Cantec" si Copilaria mea" si prezentarea
volumului de poezii al lui A. Toma aparut in 1926, iar Mircea Bratucu e autorul
poeziilor Vierul" si Satul meu", precum si al unui articol inchinat
comemorarii lui Panait Cerna.
Trecand peste cele doua articole, care atesta o evidenta vocatie critics, ne
vom opri asupra poeziilor.
MIRCEA BRATUCU imbratiseaza un traditionalism deschis, cu radacini
in poezia cramei",cultivata de I. Pillat, N. Davidescu, V. Voiculescu.
VIRGIL TEODORESCU, la 17 ani, apare ca un poet destul de format,
care oscileaza gratios intre un simbolism muzical si nostalgic Si un traditio-
nalism pillatian, oxigenat de o unda proaspata de sensibilitate si intinerit de
notatii moderne.
Poezia Cantec" cultiva acel baudelairian valse melancolique et
langoureux vertige" cu cateva implanturi" traditionaliste (sistarul umbrei si
luminii" sau tacerea din podmol") in structurile si armoniile simboliste.
Copilaria mea" e o poezie rotunda din care reproducem pentru proaspata
suits de notatii care reconstituie afectiv miturile si imaginea unei varste fericite:
Cu guler alb, albastru sinelit...

Somn trist in dogorate dupii-amiezi
Cu umbra stra. nsa-n cute de perdele;
Vis risipit in zbor de randunele:
Gospodarie inallata-n drum
Cuprinth-n toate ci cu toate-n rost ;
Basm totdeauna faro de sfar,sit;
Istoria debutului literar al scriitorilor ronuini in limpid fCOM (1820 - 2000)
Vocea bunicii paturit album

Care-ncepe cu-acela,si neclintit:
A fost odatd °land n-ar fi fost...",
Picioare goale printre foi de brustur;
Ca rare-ntortocheata de la stand;
Par &Valor ,si moale ca o land,,
Boierul satului cu barbs alba,
(Asa it socoteam pe Dumnezeu);
Simina, ligancussa cu ochii marl
Care purta de dup.?'" gat o salba
,,Si-mi da din rochii toads pentru zmeu;
0 fluturare roza de batista

0 del ra cenu,sie pe ,sosea:
copilaria mea...
(1927)
*
* *
Desigur ca nu toate revistele muntene" dintre cele cloud razboaie, care

apar sub egida liceelor din capitalele de judet si din targurile mai rasarite,
prezinta interes pentru istoria literaturii. Ele exists ca fenomen de cultura si de
press, uneori foarte interesant, in masura in care astfel de publica ;ii polarizeaza
intreaga viata spirituals a unui orasel de provincie, cum ar fi Campu-
lung-Muscel, Gaesti, Rosiori-de-Vede, Calk*.
In mai vechea mea lucrare Reviste literare ale elevilor, 1834-1974
(Istoria presei scolare)" le-am acordat cuvenita atentie. Insa putine reviste
scolare °feed cercetatorului surpriza descoperirii debutului unui scriitor care a
depasit granita de basting si, data nu a devenit clasic", mai poate spune ceva
cititorului on istoricului literar de astazi.
Orasul Ploiesti ne-a oferit o bogata cunund de reviste editate de societatea
literary a Liceului Sf. Petru si Pavel" (astazi I. L. Caragiale"), infiintata in
1907, de profesonil Aurelian Mosoiu. Poate cea mai prestigioasa este Curierul
Liceului, care reapare in 1920 si, cu unele intreruperi, isi prelungeste existenta
/Ana in 1937.
Printre primii colaboratori ai noii serii aparute dupd incheierea primului
razboi mondial se numara GEORGE DUMITRESCU, poet si asistent
universitar al lui Mihail Dragomirescu si apoi al lui Tudor Vianu.
Autor talentat si productiv, el scrie printre altele Balada aurului" (nr. 1 din
1920), apoi Ardea o casa", Lacrimile", Copilarie", Interior" tablouri intens
dramatice ale razboiului, aparute in nr. 3 din 1920, inscenarea dramatics Dura
lex" (nr. 4 din 1920), apoi Poemul Bistritei", Vanatoarea", Biruinta" (nr. 5 din
1920) §i Lacul" (nr. 1 din 1921). In 1920, George Dumitrescu scoate volumul
sau de debut Poezii". In scurta serie de la sfar§itul anului 1925 (incheiata in
februarie 1926) i§i fac debutul cu proze §i cronici literare, viitorii scriitori
CONSTANTIN GORAN §i EMIL GULIAN, cu activitate meritorie in deceniul
al patrulea §i dupe incheierea celui de-al doilea rdzboi.
0 personalitate" foarte active a liceului va fi elevul LEONIDA
SECRETEANU, care se va afirma curand ca scriitor. In cursul inferior, and era
in clasa a III-a, el conduce revistele §apirografiate Margdritare i Boabe de
rubin, unde in 1935 debuteazA cu pasteluri §i poezii patriotice §i in acela§i an
devine membru in colegiul de redactie al revistei Munca personaki, publicatie
lunard, tiparita, a societAtii MlAdita" a liceului, condusa de profesorul Bernard
Schnapp. Un an mai tarziu, in 1936, cand reia Curierul Liceului, Leonida
Seceteanu este ales membru in colegiul de redactie §i devine un colaborator
asiduu §i al acestei publicatii. In ultimele numere ale Curierului, aparute in
1937, i§i face aparitia printre colaboratori C. I. lonescu, cunoscut mai tarziu ca
epigramist sub numele de lonescu Quintus, dar care nu §i face intrarea in
literature ca urma§ al lui Martial, ci mai degraba pe latura complementary
epigramei, a eseului moral.
Plaiurile dambovitene ofera intersului cloud valoroase reviste: Vlastarul, a
Liceului Ienachita Vacarescu" din Targovi§te §i Sabarul a Liceului Dr. An-
ghelescu" din Gae§ti.
Vlastarul (1919-1922 §i 1925-1926) se inscrie ca o revista calcidoscopica
cu spectru larg de preocupari §i cu un buchet de condeieri talentati. Din randul
elevilor care au colaborat la prima serie a Vlastarului amintim pe Val. Tebeica,
autor al unor note de calatorie in Grecia, §i pe cei doi Dumitrescu, nascuti in
acela§i an (1901): Gh. Dumitrescu (George Dorul Dumitrescu), targovi§tean,
care semneaza reportajul Enescu la Targovi§te" §i GEORGE DUMITRESCU,
oaspete al Liceului Sf. Petru §i Pavel" din Ploie§ti care debuteaza aici cu poezia
Ghiocei" (1919), situate pe linia Anghel Iosif, filiatie de altfel remarcata in
mod egal de Lovinescu §i Calinescu, din care citam primele trei strofe:
Floare alba de zapada

Ininza te-a plans
Iar luminile din ceruri
Albul ji l-au nins.
Cantecul de primcivara
Arun cat in firi,
Floare albd de lumina,
Cantec de iubiri.
Istoria debutului literar al scriitorilor ronstini in tinipul §.co lii (1820 - 2000)
In vrdjiri cu primdvara
Floarea de noroc,
Conti, cd sd opregi o clips
Tinerejea -n loc.
(1919)
Seria a II-a a Vldstarului sporeste considerabil sub raport calitativ prin

prezenta a cloud viitoare personalitati ale poeziei noastre, care dovedesc Inca de
pe bancile scolii aptitudini scriitoricesti, o deplind stapanire a mestesugului liric,
semn al unei alese culturi literare: Ion Cioranescu si Cicerone Theodorescu,
primul bucurestean, al doilea localnic, legati printr-o trainica prietenie.
Poet cu destin floral (moare de ftizie la 21 de ani). IOAN (NELU)
CIORANESCU a fost mai intai elev al Liceului Spiru Haret", unde luase parte
la Infiintarea revistei Vldstarul, apoi al Liceului M. Basarab". Desi debuteaza
cu creatie originals in Foaia Tinerimii (aflata Inca sub egida Liceului
Matei Basarab"), la revista Vldstarul din Targoviste, indemnat de Cicerone
Theodorescu, redactorul revistei intre 10 mai 1925 si 15 aprilie 1926, el va
publica traduceri din lirica franceza romantics si moderns (Musset, Leconte de
Lisle, Albert Samain, Anne de Noailles, Fr. Jammes etc.), remarcandu-se prin
siguranta metricei si eleganta verbului.
CICERONE THEODORESCU va fi inima revistei unde va colabora
activ, sustinand rubrica Rabojuri" (aici insereaza printre altele un emotionant
articol despre Bacovia caruia, de altfel, ii va ramane un mare prieten) si
publicand sub nume propriu vase poeme: Cate citiori" (15 aprilie 1925),
Ruinele Targovistei" (10 mai 1925), Prapastia" (1 iunie 1925), Vagabondul
nocturn" si Liliacul" (1 iulie 1925), Viziune" (1 octombrie 1925) si sub
pseudonimul, nesemnalat Inca, de M. Tullius, o spirituals cronica rimata,
intitulata Primavara la Targoviste".
Reproducem poezia de debut Cate cititori", unde factura si tonalitatile
vlahutiene (din sonete, in special) se pot depista usor:
Larg, clocota in pieptul vostru-avantul

Si doruri vechi de vialci vesnic noucr
Visarea, tinerejea anzei ndouci
S-au impletit ,si-au dat ci dau: cuvantul.
De-aceea, aruncandu-ne panhintul"

Noi, sufletul ca boabele de roud
Sfielnic vi-lintindem sinter voud,
Sd -i ascultati ,s1 pia nsetu-i ,si ca. ntul.
Cad leagdnd gad kindr fi fiori

,Si-ateltea flori de vis atatea fiori
Para tul clar, pe unda lui albastrd...
Un vers... un grand de prozd gand deschis...
$optili-va ea tinerejea noastra
S-a-nfiorat... sci-a trenzurat, de-a scris!
(1925)
Tandrului profesor i scriitor Mihail Ilovici, care a dus mai departe faclia
purtata la Gaesti de Vladimir Streinu si Serban Cioculescu, aflati la inceputul
carierei for didactice, ii revine meritul de a da stralucire societatii literare a
Liceului Dr. Anghelescu" si de a o inzestra cu o publicatie tiparita, revista
scolara pur literara", Sabarul (1935-1937), care a facut un adevarat
apostolat" cultural in targul vestit prin uriasul numar de gal (gaite) ce
cuibareau prin copacii seculari.
Revista este locul de debut al viitorului avocat, poet si epigramist
GH. COLFESCU si al profesorului publicist AUREL IORDACHE, care, legat
de targul de basting, va fi la randul sat' peste trei decenii (intre 1967 si 1975,
anul mortii sale) animatorul miscarii literare a celor mai tinere condeie
gaestene. Poeziile sale din adolescents: Reminiscenta de basm" si Basin
pentru leaganul tau" realizeaza o interesanta formula traditionalists, impletind
ceva din baladescul poeziilor lui Adrian Maniu cu o note de realism sprinten si
de ironie taraneasca, foarte personale.
In revista Zori de zi a Liceului Stefan cel Mare" din Rarnnicu-Sarat,
aparuta in 8 numere, intre 14 ianuarie 1920 si 1 mai 1929, isi face debutul, cu
poezia Cersetor", redactorul ei §ef, activul publicist GEORGE BAICULESCU,
fost director al Bibliotecii Academiei. Tot aici el va publica, sub nume propriu
sau cu pseudonimele George Freamat sau Ion Magu, o serie de sonete (cel mai
izbutit e Sonetul soarelui"), cateva poeme de inspiratie pastorale (Mai
cants -mi, ciobane", In munti") si o schita umoristica, Coana Leanca".
In prima serie (1932-1933) a revistei Glas kineir a aceluiasi liceu
debuteaza AL. BAICULESCU laureat in 1931 al Tinerimii Romane", viitor
publicist, si FANICA GHEORGHE azi profesor secundar publicist de talent
§i exeget eminescian, primul cu versuri, secundul cu o cronica despre Viata lui
Eminescu" de G. Calinescu.
Dintre oraFle dunarene, Calaraii raman in amintirea generatiilor de elevi
din frumoasa publicatie Avantul, a Liceului Stirbei Voda", infiintatd in 1938 si
sprijinita de profesori de valoare ca George Cornilescu, Petre V. Hanes,
Dumitru Ailincai cunoscut mai tarziu sub pseudonimul de Dumitru Almas, ca
autor de carti istorice.
In seria a II-a (1941-1944), condusa de profesorul Aurel Dinulescu, '10

face debutul in numarul,, din 10 aprilie 1943 cunoscut poet ti romancier
contemporan STEFAN BANULESCU, elev in clasa a V-a, care semneaza La
mormantul unui erou", un omagiu patriotic 3i uman de o sincere vibratie Mica:
Acum tend ai plecat spre vesnicie

Ingenunchez in fala crucii tale
Vrajit si obsedat de poezie
Ili picur rand pe rand a florilor petale.
Depun coroana lacrimilor mute

Pe lespedea sub care odihnesti
9i invinga nd o rugs in tacute
Simt mangaierea Una a astrelor ceresti.
Odatei cu soptitzd unor fiunze

Sarut mormantu-ji in ultimul oftat
Cu simjamontu-acelui ce aude
,Si stie di tot pleinsul va trebui-mpacat.
(1943)
Oltenia interbelica concentreazd in jurul Craiovei, capitala ei istorick cele

mai bune §i durabile reviste, de§i Turnu Severin, Ramnicu Valcea, Slatina si
Caracalul se straduiesc, la randul lor, s'a injghebe in jurul liceelor de traditie o
viata literary active.
Liceul Carol I" din Craiova, transformat in 1938 in Colegiu national,
institutie cu veche traditie in viata culturala a tarii (a luat natere la 20 mai 1826,
in vechea §coara domneasca de la Mandstirea Obedeanul), a editat dupe primul
razboi o serie de reviste.
Prima in ordine cronologica este Tinerimea scolara (1919-1920), organ
al societatii §tiintifico-literary V. Alecsandri". Tinuta elevat patriotica 3i buna
calitate a materialelor publicate poarta amprenta indrumarii §i spiritului selectiv
al profesorului de latind I. Florescu, mentorul animatorul revistei. Publicatia
difuzeala nu numai creatie literary ci gi literature universals prin intermediul
unor bune talm'aciri din M. Jokai, Baudelaire, Samain, Lermontov, Haine,
Haraucourt, semnate mai ales de elevii Ion V. Augustin §i Aurel Sava.
Tinerimea scolarei va ramane in istoria literaturii prin faptul ca aici
debuteaza doi poeti interbelici mult apreciati: N. Milcu, sensibil elegiac, mort
in plind tinerete de ftizie 1i Radu Demetrescu, cunoscut sub pseudonimul de
Perioada unitatii 4i afirmarii artistice
Radu Gyr, unul din cei mai caracteristici si valorosi reprezentanti ai lirismului
imagistic de factura traditionalists.
NICOLAE MILCU (semneaza N. Milcu Pefca) va debuta cu o emotivA si
patriotica schita inspirata de razboiul de intregire, intitulata Ravasul" (martie
aprilie 1920).
RADU DEMETRESCU-GYR iii incepe cariera literary de la 13 ani (elev
in clasa a III-a) cu patru poezii care ii vor fi publicate intre iunie 1919 si iunie
1920: Tiganii", Icoane",Noru-si scuturr, Incet mai tree prin minte".
Versurile tradeaza unele reminiscence din Alecsandri §i Eminescu, dar
anticipeaza fluiditatea §i spontaneitatea ritmica a viitorului virtuoz.
Prima in ordine cronologica, poezia Tiganii", impresioneaza tinand
seama de varsta autorului ei prin puterea de observatie, precizia descrierii 1i
siguranta cu care e aplicata culoarea locals:
Obosifi de drum, figanii, la alscruce poposesc

lar cdrutele-ndircate, palliate se opresc.
Sontnoro,si se vdd in urna ardtd ndu-se in care,
Dancii mici cu peirul negru, care cer plangand mdzzcare.
Fetele-au plecat prin sate sd ghiceasal de noroc

La girani ci la feirance, pentru banul pus in ghioc.
Lei ngcl foc std o bdtrancl, scormonind c-o nuielu,se
sTi turndnd peste o tura spual multei si cenu,se.
Dupcl ce in sat cu ghiocul si cu ursul au umblat

sSi parale multe, multe, colinddnd au adunat,
Cand ssi soarele apune, se intorc din nou figanii
Chiuind si numaranchtli fiecare gologanii.
In tarziu, tot e tdcere, cad figanii -s obosifi,

Cainii dorm pe sub carafe, fara teams-ncolaciti,
Dintr-un nor, klcutd luna cu figura aurita
Isi alungd-a ei lumina peste ,satra adormia
(1919)
Publicatia de rezonantA a liceului va fi insA Ion Maiorescu intemeiata in

aprilie 1931 la initiativa elevilor si care, cu unele intermitente (1934-1939;
1942-1943), va flinta pand in 1948.
Din primul esalon de colaborari mentionAm publicisti valorosi ca:
I. SCHINTEE-SEUCA, V. Buescu, loan Valeriu Pisoschi, viitor profesor
universitar de franceza, Paul Alexandru Georgescu, cunoscut hispanist. 0
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul 'cola (1820 - 2000)
prezenta bine marcata este a elevului AUREL TITA, cel mai activ colaborator
al acestei serii, semnand numeroase cronici si creatii originale, din care transpar
calitatile de limpezime, maleabilitate si umor ale traducatorului lui La Fontaine
(0 al atator alti scriitori francezi) in limba romans. Debutul $i-1 face in 1931,
find elev in clasa a V-a, cu un catren (Toamna"), amintind de poezia de notatii
concentrate $i definitorii, practicata de Bacovia (Bel$ug... Cu les de vii... / Si
pasari... / Pribegie... / Si triste seri tarzii... / Regret/// Melancolie"). In cei trei
ani de colaborare statomica va publica peste 40 de poeme in prozA si poezii
filosofice, muzicale, cu paranteze pline de duio$ie $i umor, dar care nu exclud
priza lucida a realitatii.
Tot Aurel Tita, impreuna cu colegul sau, ALEXANDRU BALACI,
editeaza in 1933 revista Inmuguriri. Aurel Tita publica cu nume propriu $i sub
diverse pseudonime poezii si epigrame, iar Al. Balaci un studiu Despre
fizionomie" unde valorifica si speculeaza inteligent toate datele clasice din
tratatele lui J. G. Lavater $i F. Clerget.
Si cel de-al doilea liceu de baieti din Craiova, Fratii Buze$ti", scoate sub
indrumarea profesorului de religie V. Marghescu o interesanta revista F.O.R.,
care va fiinta ra'ra intrerupere intre 1 ianuarie 1934 1 iulie 1938. La revista
publica atat elevi de la Liceul Fratii Buze$ti" cat si oaspeti de la alte licee
craiovene. Printre colaboratorii cei mai consecventi azi, nume cunoscute in
invatarnant si publicistica amintim pe Aurel Tita, N. Teianu, Tache
Milcoveanu, Ion Dumitrescu, Gh. Firanescu.
Aici iii face debutul, ca elev in clasa a VI-a a Liceului Fratii Buze$ti",
MIHNEA GHEORGHIU. El colaboreaza la aceasta valoroasa revista $colara
din 1935 pans in 1937, iar din ianuarie 1938 pans la incetarea aparitiei revistei,
ca student.
Prima sa manifestare literary este o epigrams inserata in nr. 1 (anul II) din
ianuarie 1935, adresata unui student care nu era la filosofie" pentru ca vrea sä
urmeze literele" $i nu dAdea examen la litere" deoarece filosofa" prea mult.
In octombrie 1935 i se publica proza de factura lirica In amurg", pentru
ca in nr. 5 (anul III) din mai 1936 sä dea prima sa creatie lirica notabilA, pastelul
Zori de zi":
Bdtrii nul tei s-a scuturat

Cu suflul parfumat de floare
s'i intre crengi s-a strecurat
In triluri o privighetoare.
Un cuc, subit scos din visare

De hinges' tufa de sulfind,
I se prezintd cu-ngiimfare
In douil note de-ocarind.
Pcrioada unitatii si afirmarii artistice
In porumbige, hingii ape,

Mu,sunoe,ste-un bdetan
Cu mijlocu-ndoit pe sapd
La rdddcind de hlujan.
Cu foc ci our in desagd

Alene, saltd Craiul Vietii,
Sorbind din frunzele de fragcl
Reci lacrimile diminetii.
S'i -ai luncii cantiirefi in solo

Alcdtuiesc in pripd -un jazz
Ca matinalului Apollo
Sd -i spund: lar ne scoli?
N-ai haz! "
(1936)
Un nou pastel colorat de acelasi umor anecdotic, Pastel trigonometric",

apare in februarie 1937. Inca cloud proze, dintre care semnalam Tismana" si
cloud poezii: Rapsodia primaverii" si Ganduri" care marcheaza un real
progres artistic, incheie activitatea literara de licean a lui Mihnea Gheorghiu la
revista F.O.R.
In octombrie 1941, sub indrumarea profesoarei Despina Teodorescu,
apare la Craiova Revista noastrd, editata de Liceul de fete Elena Cuza". Ea
dureaza pans in 1948, lansand doua talente: ELIS BUSNEAG si CRISTINA
TACOI. Prima scrie versuri de o mare acuratete si define o rubrics interesanta:
Carpi alese, putin cunoscute", care da posibilitate adolescentei sa-si manifeste
vocatia de viitor editor. Facand exegeza unei carpi uitate, Elis Busneag incheie:
«Oare marele edituri n-ar face bine §i n-ar aduce un pretios dar tarii §i tinerilor
reeditand acest volum Florica Ceterawl" de I. Paul?». Cristina Tacoi, azi
cunoscuta actrita, debuteaza in 1947, la varsta de 14 ani, cu versuri.
La Tg. Jiu, in Amicul Tinerimii (1935-1941) a Liceului Tudor
Vladimirescu" o reluare a vechii reviste cu acelasi nume, infiintata in 1895 de
profesorul nasaudean Iuliu Moisil, fost director al Gimnaziului din Tg. Jiu,
debuteaza cu proza viitorii public4ti C. VELICAN si ION SULEA laureat al
Tinerimii Romane" iar cu versuri, viitorul cercetator istoric §i muzeograf, Ion
Romanescu.
Caracalul, al carui gimnaziu infiintat in 1888 se transforms in Liceul
Ionita Assan", este cunoscut prin Societatea culturala Olteanul voinic",
infiintata in 1913 de profesorul Mihail Dimonie. Societatea a trait peste 30 de
ani prin cateva reviste colare meritorii.
Istoria debutului literar al scriitorilor rondini in awn! Korn (1820 - 2000)
In Cuvinte tineregi (1925-1927) debuteaza viitorul publicist si istoric

universitar Vasile Maciu, iar in revista Speranja, condusa de profesorul Dumitru
Eftimescu, isi fac debutul Augustin Stoenescu, publicist si profesor animator al
revistei scolare pitestene din deceniile 7 si 8 ca si Ion Magnea, cunoscut ca poet
sub pseudonimul Ion Potopin.
ION POTOPIN debuteaza in clasa a IV-a liceala cu poezia naive de
facture topirceneand Rapsodii de toamna" si cu Legenda Potopinului", o
interesanta paging de folclor local, care i-a inspirat pseudonimul literar. Ambele
creatii \rad lumina tiparului in octombrie 1934, in revista Speranje a Liceului
Ionita Assan" din Caracal.
In Domnul de roux, noua revista aparuta peste doi ani, Ion Magnea, elev
in clasa a VI-a, colaboreazA cu poezia Moartea", dupe Anatole France. Debutul
cu o poezie originals it face la 15 martie 1938, in noua revista Pandurul, unde
publics poemul Destin de pandur".
La Ramnicu Valcea, in 1925, cand gimnaziul se transforms in Liceul
Alexandra Lahovary", is nastere prima publicatie scolara, Insemnari, urmata
de alte publicatii. In revista Vasile Alecsandri (1930), cu profil strict literar,
debuteaza scriitorul, cu o oarecare popularitate, Gh. Popescu-Pietrari. In 1939,
in revista Indemn, debuteaza cu versuri AL. CERNA RADULESCU si VIRGIL
IERUNCA, personalitati bine cunoscute.
De partea cealalta a Oltului, la Slatina, Liceul Radu Greceanu" editeaza o
izbutita revista colard, Luminita, care apare in cloud serii: 8 numere
(1928-1929) intr-un format mic si 6 numere (1930-1931) intr-un format mai
mare. Se afirma aici un manunchi de tineri talentati Traian Diaconiasa, George
Radulescu, Ilie Radu Spineni (viitori publicisti), Vladimir Dogaru si Ion
Dumitrescu (doctori in filologie, viitori profesori, cercetatori si istorici literari).
Continuand o veche traditie de press scolard, consemnata Inca de la
mijlocul secolului trecut in centre de luptA nationals precum Blaj, Arad, Oradea,
Cluj, Gherla, Nasaud, Sibiu etc., liceele din Transilvania vor edita in perioada
interbelica numeroase reviste scolare, atat in orasele care pastrau vechea
amintire a acestora, cat si in alte localitati, lipsite in trecut de lumina unor scoli
medii romanesti (Targu Murq, Turda, Sighet, Alba, Sighisoara etc.).
Rascolirea arhivelor scolare si a marilor biblioteci ne-a ingaduit sä
descoperim semanate pe tot cuprinsul Transilvaniei cateva reviste unde si-au
inceput ucenicia scriitori de vazd.
Sa poposim mai intai la Cluj, unde Liceul George Baritiu" s-a afinnat
prin cea mai active publicistica scolara.
Dupd Revista noastra (1925-1926), condusa de elevul Al. Rocca, in
memoria generatiilor de elevi a ramas revista Maine, publicatie de arta si
literature a clasei a V-a B, aparuta in anul scolar 1934/1935 in trei numere, sub
conducerea elevilor Vlad Zlataru si Radu Stanca.
Intr -un scurt articol programatic se precizeaza: ...Suntem generatia de

maine si am pornit de azi pe calea frumosului... Arta si pacea vor stapani viitorul
si acesta va fi al nostru". Sentimentul de generatie menita sa revolutioneze
literatura, imperativul unui ideal artistic conducator, definesc in general pe
elevii clujeni ai deceniului patru, dornici sä se afirme si in acelasi timp sa afirme
o notia directie estetica.
In debuturile sale, RADU STANCA elev la internat se afirma ca un
poet al naturii sial nostalgiei locurilor natale, dovedindu-si descendenta
autentic ardeleneasca din Iosif si Goga. Prima poezie publicata in nr. 1 (15 ia-
nuarie 1935) se intituleaza Mi-e dor":
Mi-e dor de limpezi amhztiri

Mi-e dor de satul nieu
Pritnavaratice-nfloriri
In gaud, mereu ;
De Pantile saildate-n soare.
In cant de ciocarlie;
De sfanta sarbaloare
Cu veselie
.5'i de Craciunul cu name ti
Cu imnuri de slavire,
Cu cetini verzi ci bradulefi;
De-a stelelor sclipire;
Mi-e dor de holdele-aurii
De criingurile-n care-alene
In zile de Florii
Visam in jur cu Sanziene...
Acutna toate tn-au uitat,

,S7 campuri ci valcele.
E mult de cand n2-am departat
De ele...
(1935)
Promitatoare pentru varsta de 15 ani ni se par delicatele pasteluri in versuri

(Bibelou", nr. 2 din 1 februarie 1935) si Flori de colilie", nr. 3 din 1 aprilie
1935) si in proza (Poeme de hulubi solii de iarna", nr. 2 din 1 mai 1935).
Bibelou" este o tesatura de imagini diafane $i ritmuri populare incantatorii: A
batut din nord / Murmur de fiord / Mangaieri de iarna / Gerul fulgi sa cearna. /
Cantec de poet / Picur de namet / Poezie stinsa / Simfonie ninsa..."
Prinzand curaj, Radu Stanca va trimite versuri la revista clujeand
Najiunea Romans, care i le va publica in acelasi an.
Istoria debutului literar al scriitorilor romimi in timpul colii (1820 - 2000)
Publicatia cea mai valoroasa 5i semnificativa a liceului ramane Luceafeirul

care prilejuie5te, in 1938, afirmarea unor foarte talentati elevi, printre care
mentionam pe Dominic Stanca, Francisc Pacurariu, Ionel Manitiu, Petru Hossu,
Joan Negoitescu.
Prima serie a Luceafeirului (ianuarie iunie 1938) este mai naiva 5i
dominata de cloud nume: Petre Buc5ia, din clasa a V-a, prezent sporadic dupa
1950 in ziaristica 5i copilul-minune al liceului DOMINIC STANCA fratele mai
mic al lui Radu Stanca, elev in clasa a III-a. La 12 ani, acestea semneaza poezia
de debut Cantec de leagan" (nr. 2 din 1938) 5i apoi pastelul Vara" (nr. 1938).
A doua serie (octombrie decembrie 1938), de5i a avut o viata scurta, a
atras atentia criticii care i-a subliniat tinuta intelectuala elevata, valoarea
intrinseca a contributiilor literare 5i critice, tradand o foarte buna informatie
estetica 5i o surprinzatoare acuitate analitica.
Cele mai acute probleme care frAmantau spiritele liceenilor din perioada
interbelica erau: confruntarea mereu actuala dintre arta pentru arta 5i arta cu
tendinta 5i statutul estetic al poeziei pure.
Adept al poeziei valeryene, ca 5i PETRU HOSSU, care ii consacra un bun
articol in nr. 5, in articolul de debut RealitAtile suflete5ti 5i poezia pura",
I. MANITIU is apararea poeziei autentice, facand o distinctie clarA intre
poezia pura in sensul inalt al cuvantului, poezia realitAtilor suflete5ti..." 5i
poezia cuvintelor juxtapuse, sunAtoare, care nu prezinta nimic din intensitatea
Erica a trairii suflete5ti, nici din singularitatea afectiva a artistului...
Izolarea poeziei, dupa F. Pacurariu (admirator al lui Bacovia, caruia ii
consacra in revista un receptiv studiu), este un rezultat al faptului ca cititorul
neinitiat nu e capabil sa faca fats efortului intelectual 5i solicitarii afective pe
care le pretind intelegerea 5i simtirea poeziei moderne".
Poezia semnata in pagina revistei de criticii de 17 ani I. Manitiu 5i
F. Pacurariu se remarca prin tinuta intelectuala 5i eleganta stilistica.
Poezia de debut a lui FRANCISC PACURARIU, Auturnnalr tradeazA un
sensibil poet de factura elegiacs la care lecturile simboliste (in special Baudelaire
5i Samain) 5i buna poezie traditionalists (I. Pillat) sunt organic asimilate:
Se scutura petale cu sange mult in zare,

Arhanghelii de umbra au ,si pornit la drum,
In pajigea-nseriirii cresc linigi largi, de scrum.
Si frunzele din ganduri se-ndoaie de-ntristare.
Din geana serii ninge legends pe izvoare

sS'i sdlciile triste fin coapsa lunii-n maini,
Dar norii -neacd tuse de cealci in pliimani
Striingand sub pleoape stele de sticla ci cocoare.
Curand va crecte ceaja pe frunte ,si pe ramuri

57 s-or usca poeme in minte ,si pe foi,
Va creste toamna tristei cu our mult in not
Cand ne-om include vegezi, ca nzelcii, dupci geamuri.
(1938)
Si I. MANITIU debuteaza ca poet in nr. 4 din octombrie 1938 cu poemul

Filozofie simpla":
Adoarme cerul lanced intre clape

Spumos ciocnind ada ncurile sumbre
Departe linigi se astern pe ape
Departe plang taceri cu pasii-n umbre.
Sa ben: din vinul tare al luminii

Cuminicaji ,vi logodiji cu ca ntul,
In suflet ziva s-o avem deplind
Ca mane toji vom peirdsi piimantul.
(1938)
Viitorul critic ION NEGOITESCU debuteaza in nr. 5 din 1938 cu o

recenzie asupra lucrArii Panorama literaturii romane" de Bazil Munteanu si cu
o cronica dramatics Note despre arta decorului teatral", unde se prefigureaza
promitatoarele sale calitati.
La Turda, imediat dupd actul unitatii nationale (1919), a luat nastere
Liceul Ferdinand" si cateva luni mai tarziu Societatea de lectura Titu
Maiorescu". Prima publicatie a acestui liceu va fi revista Fire de tort, a clasei a
VI-a, indrumata de profesorul Teodor Mufasan, de-a carei existents efemera (a
scos trei numere in cuprinsul anului 1925) se leaga debutul prozatorului PAVEL
DAN, mort in plind tinerete creatoare. Pavel Dan, ales redactor sef, publica in
primul numar al revistei, din martie 1925, o pertinenta analiza a poeziei Ideal"
de George Cosbuc. Debutul lui ca prozator va avea loc abia la varsta de 23 ani,
and era student.
Allildife, revista Liceului Vasile cel Mare" din Blaj, incarcata de traditia
de un secol a presei scolare locale, is nastere la 1 februarie 1938 si se stinge la
sfarsitul lunii martie 1943.
Revista lanseaza doua numere, care dupd incheierea razboiului se vor
afirma cu repeziciune.
Prima descoperire este IOANICHIE OLTEANU, elev in clasa a VIII-a a
Liceului Titu Maiorescu" din Aiud, care debuteaza cu poezia Calimara", nr. 1,
anul IV, din octombrie 1940. In urmatorul numar i se va publica sonetul
Seara", un calm si diafan pastel, cu unduiri meditative.
Istoria debutului literar al scriitorilor ronuini in limpid ccolii (1820 - 2000)
Citam poezia de debut Calimara", pentru rotunjimea metaforei si ele-

ganta versului:
In ceilimara verde de smarald

Topesc surasuri albe de zeipezi
Aud fopiri de ierburi din livezi
Si razele de soare-n ea le scald.
Am stors in ea clegarul juceius

Prelims pe line coapse de viori,
Hinzerele a mii de visdtori
Se torn in ceilimarei din arcus.
Din clopotul spurnoaselor talazuri

lar stropi de curcubee poleite
lar din pdduri, visarn de adormite
Ciute, langet senineildii de iazuri.
Jar stele cand reisar pe bolts stone

Si luna cand se scalds -n calimard,
Din haru-acesta care-n ea coboard
Incheg suave ritmuri de poeme.
(1940)
Cel de-al doilea scriitor lansat de revista este cunoscutul prozator

contemporan Remus Luca. Acesta i5i face intrarea in paginile Mleidijelor ca elev
in clasa a VII-a cu studiul Despre doina haiduceasca", scris in colaborare cu
Cornel Pop (nr. 3 din 1942). Cu IONEL MAXIM va scrie un nou eseu: Preludiu
liric in poezia primaverii" (nr. 3 din 1942). De altfel, in acelasi an, Ionel Maxim
va scoate un volum de povestiri fantastice, intitulat Simfonia neterminata".
REMUS LUCA va duce o intensa activitate de recenzent al unor carti
semnate de autori cunoscuti ai timpului (I. Teodoreanu, I. Agarbiceanu,
M. Serban etc.). Cele cloud poezii cu care isi face intrarea in randul colaboratorilor
revistei sunt Haiduceasca" (nr. 2 din 1942) 5i Diuma" (nr. 3 din 1942).
Tipic transilvaneana, cotrusiana prin atitudinea de sfidare tinereasca a
destinului, Haiduceascd" este o poezie bine construita, viguroasa si sigura,
gravata in acvaforte:
Atunci, destinul meu, ne-om da binge

Tu beat de yin, eu beat de tinerge.
Tu putred, ros de glod ,s1 mucegai,
Eu drumcirind prin cantec o vioard

Cu inima mustind de primavard.
Tu obosit, cand drumul urcci: Hai!
Atunci, destinul meu, de taina serii

Ne vom opri ssi poate-o sii te sperii,
Ca de un bici strunit de Dumnezeu,
Nu de haiducul care cants -n mine
De ceasul care-I sstii at& de bine.
Hei, cum ne-om reifui, destinul meu!
Atunci, ...dar pan-atunci nzai treacd anii,

Mai au de mers ,si de crescut golanii,
Mai au de vldguit un cald obraz...
Temutule, imi iei in seams gluma?
Te-ndoi? Ha, ha! Imi pari invins de-acuma
Destinul meu, te clatini... ,vi-ai set' cazi...
(1942)
Din vatra romaneasca a Gherlei au tasnit multe scantei care au intretinut

focul dragostei de limbs si de natie, in vremurile grele ale stApanirii
habsburgice. Amintirea acestora a dat noi imbolduri Liceului Petru Maior",
infiintat in 1921, sa le aprinda sub noi auspicii. La 1 ianuarie 1924 is nastere
revista Sat' nteia, care va dura pans la 30 august 1940. Revista predominant
literard, ea se sprijind pe sectoarele creatiei originale §i culegerii folclorului.
Figura proeminenta a revistei este EMIL GIURGIUCA din Diviciori, elev in
clasa a VII-a. El debuteaza chiar in primul numar cu Baciul Costan",
subintitulata Nuvela din popor". In numarul 2 din 1924 publics pastelul
Desen", de o suava caligrafie marinettista si incheiat in facturd concetti":
Doar un flutur sta-n visare / Langa un crin. /Cum e alb scaldat in soare /
Pare-ti el / 0 petald dintr-o floare / Ghiocel". In acelasi numar publics schita
Intre copii", iar in nr. 1 din 1925 evocarea In sat la noi e sezatoare". In nr. 2
din 1925 revine la poezie, eminescianizand mainile iubitei, iar in nr. 6-7-8 iii
incheie activitatea de poet-scolar sub lumina fascinatoare a lui Eminescu,
semnand calda romanta De ce nu-mi vii?"
Dupd 1939, revista iii deschide paginile colaboratorilor de la alte §coli.
Printre acestia amintim pe talentatul prozator TRAIAN RUSSU $IRIANU
(Cuibaritul de la Vidra", Destin", Chirias al pamantului"), elev la Scoala
normala din Deva.
Tg. Mures, oral viu desteptat la o viata culturala romaneasca dud Unirea
din 1918, va cunoaste inflorirea a doua active reviste scolare: oimii, a Liceului
Istoria debutului literar al scrlitorilor rontlini in timpul colll (1820 - 2000)
militar Ferdinand", despre care vom vorbi in alta parte, §i indemnul, publicatia
Liceului Al. Papiu Ilarian", aparuta intre 1923 si 1927.
Din manunchiul de colaboratori ai Indemnului clam pe N. Salageanu
(viitor academician, profesor de fiziologia plantelor), pe D. D. Todoran
personalitate a pedagogiei contemporane prozator 1i folclorist pasionat in
.
timpul scolii si pe Vasile Netea, viitorul istoric, care debuteaza in nr. 1-2,
septembrieoctombrie 1925, cu poezia Langa lac".
Insa personalitatea literary cea mai proeminenta 1i dinamica a revistei
ramane elevul OVIDIU PAPADIMA. El debuteaza in nr. 3 (6) din mai 1925 cu
poezia Balada toamnei", continuand sa colaboreze aproape numar de numar,
timp de mai bine de 4 ani. In nr. 4 din 1924 ii apar alte doud poezii: Flori de
mai" 1i Luna". In urmatorul an colar (1924-1925) va publica, de asemenea,
versuri (Ce sunt", Noapte de iarna", Seceta", bun de primavard")
incercanduli muza satirica §i intr-o cronica nerimata (Contele de
Sfantu-Ateapta"). Incepand cu nr. 3-4 din noiembriedecembrie 1925, Ov.
Papadima semneazd cronici pe marginea revistelor §i cartilor. In noua serie
1926/1927 a revistei, Ov. Papadima 4i face debutul ca traducator punanduli
semnatura sub Les chants de Maldoror" de Isidore Ducasse, Spleen" de
Baudelaire, Printul negru" de Gerard de Nerval, Rugaciunea pentru a-mi
marturisi netiinta" de Fr. Jammes. El este de altfel nervul motor al revistei,
semnand sub nume propriu sau pseudonime P. Opal, Ovidius, sau initialele 0.
P., recenzii de reviste, versuri, editoriale, cronici despre Istoria literaturii
romane contemporane" de Eugen Lovinescu.
Sub conducerea lui Ov. Papadima revista s-a bucurat de o generoasa
incurajare din partea presei timpului, iar redactorul ei ref este laudat de Familia:
In redactorul Indemnului vedem un element de valoare pentru scrisul romanesc.
Atat traducerile cat §i recenziile au calitati care ne fac sa nadajduim mult". Dupa
mai bine de o jumatate de veac, aceste cuvinte suns ca un bun augur...
In apusul Transilvaniei, cele doua mari centre ale culturii romanqti din
timpul ocupatiei habsburgice nu se dezmint. Atat la Arad cat si la Oradea vor fi
stimulate revistele colare, purtatoare ale unor solide traditii locale.
Intr-una din revistele aradene, 9i anume Laboremus, publicatie a elevilor
de la Liceul Moise Nicoard", aparuta la 25 aprilie 1926, sub supravegherea
profesorului I. Langa, si -a facut debutul viitorul academician MIHAI BENIUC,
pe atunci elevul acestui ilustru liceu.
Spirit instruit §i multilateral, M. Beniuc va aborda cu dezinvoltura diverse
domenii. Cea mai substantiala contributie a sa este aceea de critic literar. El va
recenza, cu o surprinzatoare siguranta §i intuitie, volumele de versuri: In robia
lor" de Aron Cotru §i Scut 9i targa" de Perpessicius.
In poezie, M. Beniuc debuteaza ca traducator, facand dovada excelentelor
sale cunotinte prozodice §i lasand sa se intrevada un anumit timbru elegiac al
viitoarelor sale Cantece de pierzanie". Este vorba de poezia Clopote de sears"

a romanticului irlandez Th. Moore (1779-1852) transpusA cu virtuozitate si
sentiment:
0, clopote de sears, dulci clopote de sears

Cu vocea tanguioath imi amintiji voi iard
De zilele trecute, de-acasci ,si de ceasul
Cand pe airari straine mi-am indreptat eu pasul.
S-au dus acele vremuri, azi nu-s deceit poveste

Din cei ce v-ascultard ilia unul nu mai este
S-au dus, s-au dus departe in groapa solitary
,Si nu va mai ascultd, o, clopote de sears.
Tot astfel cand pe lume ma voi fi dus ,si eu

Doar tanguitul vostru va rdsuna mereu
Dar alli poeji, vor trece prin valea milenard
,,Si vor canta din lird, dulci clopote de sears.
(1926)
Oradea, orasul unde a fost tiparita prima publicatie scolard din tara
noastra, Diorile Bihorului, cunoaste o noua strAlucire a traditiei de publicisticd
scolara cu indragita revista Tara visurilor noastre, organ al SocietAtii de lectura
V. Alecsandri" a Liceului Emanuil Gojdu", infiintatd in decembrie 1937 si
condusa de profesorul Augustin Cosma, ajutat de cei trei presedinti succesivi ai
socieratii, elevii: Ovidiu Drimba, Dinu Tanase si Eugen Groza. Ea a scos pana
la Eliberare cloud serii. Prima, intre decembrie 1937 iunie 1940 (27 numere)
cea mai valoroasa si a doua (1941-1945), dupd ce Dictatul de la Viena a
intrerupt activitatea revistei, obligand elevii arAdeni refugiati sä gAseasca
gAzduire la Liceul C. D. Loga" din Timisoara.
Revistd de tip magazin", Tara visurilor noastre a cultivat cele mai felurite
genuri si specii literare, de la poezie, schita, nuveld, reportaj, amintire, pand la
studii, recenzie, eseu si chiar creatii dramatice, prilejuind o putemica impulsionare
a unui mare numar de viitoare personaliati din lumea literelor si artelor.
Poeti ai revistei, care si-au cultivat mai departe vocatia, au fost: Viorica
Otelia, autoarea unor avantate versuri patriotice (Carpatilor", Ne vom alege
drumul". Voim sa ajungem departe") si Ion Seres, care isi va strange versurile
de o mare prospetime in placheta Adolescents ". Tot versuri a publicat si
Gheorghe Tobias, viitorul regizor.
Pe o treaptA superioara se gasea proza. Criticul si esteticianul universitar
OVIDIU DRIMBA a debutat cu schite savuroase, inspirate din viata scolard.
Istoria debutului literar al scriitorilor roinani in timpul colii (1820 - 2000)
A cincea universitate" si Liga Zumbay" sunt spumoase parodii ale almei

mater", din al carui corp de profesori, printr-un joc al destinului, va ajunge mai
tarziu sa." faca parte. Un alt istoric si critic universitar de azi, GHEORGHE
BULGAR, a desfasurat ca elev o foarte vie si fecunda activitate de prozator. El
debuteaza cu prozele: Sub teroarea necunoscutului" si In lupta pentru viata",
continuand sa scrie note de drum si reportaje, cum ar fi Alaturi de mineri" (nr.
8-9, octombrie 1938), impresionanta si foarte indrazneata evocare a vietii de
mizerie a muncitorilor mineri de pe Valea Borcutului, de langa Baia Mare.
Sectorul de rememorari e cultivat de TRAIAN BLAJOVICI, care publica o
serie de amintiri ca Scalds ", Micul colindator", Otrava", dintr-un ciclu
intitulat Cu gandul in semnul copilariei". Un debut precoce (la 13 ani) it
realizeaza elevul MIRCEA MALITA, din clasa a III-a, cu promitatoarele schite:
O intamplare", Iarna", Primejdia aeriand".
Sectorul de dramaturgie este sustinut de talentatul elev EUGEN GROZA
(azi profesor si publicist), caruia in numarul din noiembrie si decembrie 1939 i
se publica piesa Jertfa intunericului", drama inspiata de framantarile nationale
si sociale ale romanilor transilvaneni dinaintea primului razboi mondial. In
numarul din apriliemai 1940 ii apare in intregime comedia in trei acte Da lta
inspiratilor", avand ca personaje reale pe colaboratorii revistei.
* * *
Dupa primul razboi mondial, Lugojul va fi cel mai consecvent pastrator

al traditiilor banatene ale presei scolare.
In 1919 se reinfiinteaza Societatea literara, desfiintata in 1834 prin
eliminarea din scoala a fostilor ei conducAtori, elevii Joan Popovici Banateanu,
Victor Vlad Delamarina, Ion Lupulescu, Stefan Lipovan si Zenovie Moise, pe
care autoritatile habsburgice ii acuzasera de sentimente nationale. Profesorul
V. Bolbocea, primul profesor roman incadrat la noul liceu purtand numele lui
Coriolan Brediceanu va deveni conducatorul Societatii, find umat de
I. Bistriteanu si dr. Aurel Peteanu.
Cea mai insemnatd revista a acestei vestite institutii este Primovara
Banatului, din care s-au pastrat 37 de numere, grupate in cloud serii: 1928-1930
(13 numere) si 1941-1944 (24 numere).
Dintre inimosii colaboratori ai primei serii amintim pe ALEXANDRU
BISTRITIANU, cronicarul si criticul de real talent al revistei, viitor istoric
literar si profesor universitar si pe Doina Peteanu care, sub pseudonimul
ANISOARA ODEANU, se va afirma ca una din cele mai bune scriitoare
contemporane. Copil-minune, ea fusese publicata Inca de la varsta de 10 ani
simultan in Luniea copiilor (poezia Dupa mure", 3 decembrie 1922) si in
Rdsunetul (Mos Crivat", 3 decembrie 1922). Adevaratul ei debut va avea loc
insa la Primeivara Banatului, unde cu numele intreg, prescurtat (Doina, D. P.)

sau cu pseudonimul de Any Od. (din care va deriva mai tarziu pseudonimul
literar) va colabora masiv intre 1928-1930 cu versuri, amintiri si schite. Inca
din primul numar (1 noiembrie 1928), eleva in clasa a VI-a, colaboreaza cu
Amintiri de la Tinerimea Romand", Impresii din vacanta", (Insemnarile unui
elev) si cloud poezii: Papusa" si Septembrie".
Reproducem un fragment din poezia Papusa" considerata de insasi
autoare drept creatia sa de debut atat de caracteristica pentru lirica femi-
nin-intimista a adolescentilor deceniului at treilea:
Copil tOcut... Copil cu blonde plete,

Ti-am ddruit intaia-mbreilisare
i ca nd, papuso, to priveam cu sete
Ata t de mica -n patul cu dantele
Ili sureldeam si-n gandurile nzele
Ma si credeam o domnisoard mare!
Pe-acelasi ceas pe care minutarul

A insenmat si vremile trecute,
De cand pe umeri toti isi duc calvarul,
Cu zambetele calde, puerile,
A disparut un alt convoi de zile
.Si-am incercat durerile tacute.
N-am plans, peipuso, m-am inchis in mine

Ca-ntr-o cetate neagni, blestematd,
57 ani intregi n-am strans decal ruine,
aid prea vdzui in loc de umbra", soare,
,Si nu stiam ca -i lumea-nselatoare
ca nu-s pcipusi ca tine, cea uitatd.
Nu m-au crezut cand sufletu-n furtuna

Mi se zbatea ca paseirea ranitei
,Si jalea mea o socoteau minciund,
Cdtand in juru-mi sprijin de vreun zid,
Ma cufundam in teals si in vid
Cdci ne-njeleasd-ant Post si neiubitii.
(1928)
Istoria debutului literar al scriitorilor rontlini in awn' .coM (1820 - 2000)
Revista "ii deschide paginile §i unor elevi din alte colturi ale tarii. Astfel, in
nr. 5 din 1 martie 1929 colaboreaza GEORGE IVASCU. Viitor critic literar i
ziarist, elev in clasa a VII-a a Liceului Codreanu" din Bar lad, cu poezia Reverii",
vag eminesciana, insa demna de retinut prin eleganta ei voluta stilistica.
In seria a doua a revistei, printre animatori §i colaboratori se nurnara §i elevul
TRAIAN M. IANCU, poet i libretist de operete. El debuteaza cu o cronica
muzicala in nr. 5 din 1 septembrie 1941 i apoi, in anul urmator, cu poezia Roma".
In perioada de tacere" a revistei lugojene stafeta tinerei literaturi
banatene este preluatd de o revista oraviteana, Generalia de incline, a Liceului
General Dragalina", scoasa de elevii clasei a VII-a, /Ana aproape de absolvirea
colii (decembrie 1936 aprilie 1938).
Printre cei mai activi colaboratori ne retin atentia Pavel Be lu, Ion Mioc,
Aurel Bugariu, George Ghidu i Petru Sfetca.
Primii doi sunt poeti, care vor deveni cunoscuti §i dincolo de frontierele
Banatului. PAVEL BELU publics in revista un mare numar de poezii, peste
nivelul mediu al creatiilor colare (Un soare nou", Troita", Reintoarcere",
Martigir", In codru").
De altfel, in timpul colaritatii el scoate doua volume de versuri Candelabre
albastre" (1936) i Flori de piatra" (1938), la varsta de 16, respectiv 18 ani.
ION MIOC scrie, de asemenea, versuri, dar §i proze poematice,
anuntandu-i-se la sfaritul anului 1937 un volum de epigrame. Pasiunea de
epigramist a pastrat-o pana astazi.
AUREL BUGARIU, prozator dotat (nuvela Lacrimi" a fost premiata la
un concurs din 1937) va deveni ziarist i publicist, iar George Ghidu, preocupat
de pe atunci de literatura franceza (semneaza printre altele un pertinent studiu
despre Chateaubriand) va deveni profesor, autor de studii i manuale, i i§i va
continua activitatea publicistica.
Dintre oaspetii permanenti ai revistei amintim pe PETRU SFETCA, elev
la Liceul comercial din Lipova, care va debuta in nr. 2 al revistei, din ianuarie
1937, cu Taedium vitae". Poezia anunta un poet intelectualist de bung fonnatie:
S-au pleismuit furtunile pe-un lut

In care slova viefii-i vitregie,
sSi ddrei mat-au templul inceput
Dar mai aytept o ultimo solie.
S-au spulberat kiriile de sus

Pe-obrazul negrelor pleceiri din mine
Aud doar dricul roatelor de-apus
Cum trece-ncet pe-albastrele ruine.
(1936)
Pang in 1938 el mai ofera revistei cateva poezii (Primavara", Catrene",

Randuri automnale", Noapte tarzie"), colaborand paralel (de la sfarsitul
anului 1937) $i la Luceagrul din Timi$oara. El se va afirma ulterior ca ziarist,
traducator $i poet, confirmand increderea pe care i-a aratat-o redactia Gene-
raliei de mcline.
*
* *
In Ia$i se afirma cloud publicatii ale Liceului National, institutie

incarcata de traditii: Pagini de literature ,s1 viingi (1938-1939) condusa de
profesorul Edgar Papu, $i Ndzuinji (1941-1943), unde debuteaza liric
dramaturgul ALECU POPOVICI, pe atunci elev in clasa a VI-a. In nr. 1-2 din
aprilie 1943 el va semna elegia Sbucium" $i sprintena cronica rimata
Scrisoare unui provincial".
Nu exists oral moldovenesc care sa nu -$i fi avut reviste $colare de
frumoasa amintire.
Ne vom margini sä semnalam doar cateva titluri, datorita 4ansei" sa
zicem ap, de a fi adapostit debutul unui viitor scriitor care sa fi depasit cat de
cat granita celebritatii locale.
De o frumoasa reputatie in mediul $colaresc din Moldova s-a bucurat
revista Zorile a Liceului Cuza Voda" din Husi, intemeiata in 1922 de
profesorul Petre T. Gadei $i care apare in trei reprize: prima intre 1922-1923,
cand in paginile ei se afirma viitorul maestru al penelului Octav Angheluta $i
Constantin Cri$an, viitor publicist; a doua, intre 1930-1932, superioara calitativ
unde colaboreaza elevii Octavian Gadei, D. Mercus, C. Emandi, D. Alistar, $i
Gh. Chiper, pseudonimul lui Gh. Serdaru-Dinograncea, toti viitori publicisti cu
indelungate state, $i a treia intre 1967-1969.
0 istorie mai agitate $i o traditie mai indelungata intre revistele
moldovene o are publicatia Muguri a Liceului Eudoxiu Hurmuzachi" din
RAdauti, cea mai buns revista bucovineanA interbelica, aparutd in trei serii
(1924-1928; 1934; 1940).
Aici debuteaza un mare talent fulgerat in adolescenta: M. Horodnic $i se
afirma nume cu build reputatie literara, ca elevii oaspeti Mircea Ciobanu din
Cernauti, Emil Giurgiuca din Gherla, ca $i localnicii Ion Negura , inginer $i
publicist , lulian Vesper (Tudor Grosu), Dragon Vicol, Nicolae Tautu, toti trei
scriitori, precum $i viitorii profesori universitari Ion Sandru $i Victor Sal lean.
MIHAI HORODNIC, copil teribil al poeziei bucovinene, care a prefigurat
apaiitia $i stingerea meteorica a lui Nicolae Labi$, (s-a inecat la 18 ani $i
jumatate, voind sa salveze un copil) a ramas un mit al rAdautenilor.
Temperament solar dar $i cantaret elegiac al copilAriei naturii $i al satului
bucovinean, a carei poezie o filtreaza prin dureros de dulcele farmec eminescian
Istoria debutului literar al scriitorilor ronnini n thnpul ccolii (1820 - 2000)
(Acolo pe cararea copilariei mele / Nu-i nimenea acuma cantarea sa i-o-nceapa

/ Dorm salciile toate incremenite-n apa / Sub tintuirea muta a focului din stele"
Noaptea" nr. 1 din 1924). El a fost cel mai rodnic colaborator at revistei,
publicand peste 20 de poeme, cateva poezii §i piese de teatru, sub nume propriu
sau sub pseudonimele: T. Drago§, Narcisse, Radu Octay.
Alaturi de Horodnic se afinna TEODOR GROSU, care va scrie la Muguri
sub pseudonimele Nicu Randunel §i Nestor Deleanu, adoptand din 1933, odata
cu aparitia volumului Echinox in °Ade, pseudonimul de IULIAN VESPER,
sub care e cunoscut in istoria literaturii. El debuteaza in nr. 2 din 1924 cu poezia
Floare albastrr.
In seria a III-a (1940), colaboratorii de baza sunt: Drago§ Vicol (redactor),
care debutase in 1939, §i Nicolae Tautu, care publicase versuri la 16 ani, In
1936, in revista Freanzeittd literar. Aici i§i incep cariera publicistica viitorii
profesori universitari Ion Sandru §i Victor Sahlean, care vor vira insa catre
preocupari §tiintifice, nu fara a fi tentati de ispitele literaturii de popularizare.
Liceul de baieti Ferdinand I" din Bacau (unde a invatat G. Bacovia §i al
carui nume 11 va purta dupd 1955) scoate la 1 martie 1935 o interesanta revista,
Nethuinti, editata de elevii clasei a VII-a. Publicatia prijeluie§te debutul literar al
unui viitor cercetator §tiintific, Traian Orghidan, §i a doi literati, VIOREL
ALECU, cercetator §i critic literar, semneaza o bung recenzie consacrata
romanului Mite" de E. Lovinescu. Cunoscutul §i apreciatul profesor, istoric
literar §i scriitor, ALEXANDRU PIRU, debuteaza cu un studiu critic inchinat
Luceafarului poeziei noastre: Fragmente din ideologia eminescianr. intalnim
la elevul Piru, Inca de la 17-18 ani, bine eristalizata vocatia de critic, ca §i
limpezimea ideii, economia de mijloace, tonul sigur §i incisiv, care vor
caracteriza maniera sa de a scrie.
In 1929 vestitul Liceu N. Gone" din Falticeni, fostul Girnnaziu Alecu
Donici", de care se leaga aparitia primei reviste §colare moldovene in 1878,
scoate revista §apirografiata Zori de zi, unde debuteaza cu schita Prima
dragoste" viitorul romancier MIHAIL SERBAN §i in 1932 o publica ;ie, tot
§apirografiata, Ion Dragoslav, unde i§i publics prima creatie in versuri HORIA
LOVINESCU, elev in clasa a IV-a. A treia revista §apirografiata, Rasa,* de
soare, scoasa intre 1938-1939, cuprinde debutul de poet al lui MIHAI GAFITA
(§i redactor at revistei), care scrie pastelul intr-o zi de toamna" §i de prozator
al lui Diogene Gafita. Colaborarea acestora devine mai substantiala §i valoroasa
in publicatia tiparita Revista noastrel, condusa §i indrumata de profesorul
G. G. Ursu, care fiinteaza intre 1939-1940.
La Vaslui, cea mai bung §i reputata revista a fost Vleistarul, revista de
cultura a Societatii culturale M. Kogalniceanu", a Liceului cu acela§i nume,
care a aparut intre anii 1932-1934.
Perioada unitatii i afirmarii artistice
Destul de variata, facand apel la cel mai valoros poet al targului, Teodor
Ra§canu, revista vasluiand prilejuie§te debutul unor elevi talentati: Valeriu
Mitru viitorul director al revistei locale Cronica, Neculai Leu§tean, Dumitrescu
Ia§i, Gh. Haralamb, Gh. Boghita, Ricu Branzeiu, viitori publici§ti episodici §i
mai ales al lui Stefan Ciubotara§u cunoscutul nostru actor de dupa Eliberare
§i N. Catarama, care va deveni profesor al §colii, preluand conducerea noii
serii a Vlastarului, ie§ita in 1946.
STEFAN CIUBOTARASU debuteaza in nr. 1-2 din octombrie-noiembrie
1932, cu cloud izbutite poezii in stil traditionalist, Seceta" §i Nadejde". Citam
poezia Seceta", unde autorul incearca sa strecoare o unda de scepticism in
tabloul unei procesiuni religioase ad-hoc":
Monahi in rasa de ssiac

Duc sfanta-n rugriciuni
Icoane vechi ce nu mai fac
Ca-n alte leiri minuni.
Zadarnic ne-am impeirta,sit

Din mierea sfintei car ti
sci busuiocul a stropit
Aghiazma-n zece part i.
Rugam icoanele-n zadar

&I ne trimeata ploi
De s-ar milostivi macar
De vite nu de noi.
(1932)
Cea mai buns revista gimnaziala din Cara, in perioada interbelica, a fost
Luminija, editata intre 1919-1942 la Gimnaziul din Pa§cani, devenit din
decembrie 1931 Gimnaziul mixt C.F.R. Revista se deschide elevilor din toata
Cara (la apelul ei raspund colegi din aproape 20 de ora§e) §i este elogiata de
numeroase publicatii locale, regionale §i nationale.
In aceasta revista i§i face debutul viitorul critic §i profesor universitar ie§ean
CONSTANTIN CIOPRAGA, elev in clasa a IV-a care publicd in numarul din
noiembrie1931 o prezentare istorica a gimnaziului din Pa§cani. Dupa absolvirea
Gimnaziului, atat C. Ciopraga, cat §i colegul sau mai mic, viitorul publicist
Gh. Dolejan, care i§i vor contiva cursul superior la Liceul N. Gane" din Falticeni
(Gh. Dolejan devine director al revistei liceului) vor publica la Luminija.
In 1932, C. Ciopraga publica naratiunea Poveste, de Craciun", in 1933
povestirea Vraja lunii" §i proza lirica Pastel", iar in 1936, cand era elev in
Istoria debutului literar al scriitorilor rominti in timpul volii (1820 - 2000)
clasa a VII-a, un studiu critic despre Ion Dragoslay. Exercitarea condeiului it va

ajuta sa obtind in clasa a VII -a premiul Tinerimii Romane".
In numarul din mai 1939, numar festiv inchinat aniversarii a 20 de ani de
la infiintarea liceului, debuteaza la varsta de 12 ani viitorul scriitor LEONARD
GAVRILIU, cu oda Ost*i no§tri".
La Focpni, odata cu transferarea la Liceul Unirea" a profesorului-poet
I. M. Rwu, este reluata traditia publicatiilor §colare. Marea realizare a lui
I. M. Rwu ramane intocmirea valorosului Anuar al Societdtii Gr. Alexan-
drescu" a elevilor de curs superior din Liceul Unirea", Focpni, care va apare
consecutiv in trei ani §colari 1919/1920; 1920/1921 §i 1921/1922. Formula de
redactare a acestui anuar era ambitioasa si ineditd, permitand exprimarea
intregii complexitati a activitatii societatii si sublinierea rolului de animator
cultural al acestui organism §colar, nu numai pentru institutie dar pentru
intreaga viata culturala a targului.
In cei trei ani de existenta, anuarul descopera §i lanseaza trei nume de
valoare ale literaturii noastre: Mihai Steriade si Virgil Huzum §i folcloristul Ion
Diaconu.
MIHAI STERIADE sustine dizertatia Influenta poeziei vechi asupra lui
M. Eminescu", in anul 1921, care i se publics in anuar alaturi de recenziile la
volumul Povestirile lui Spulber" de Al. Lascarov-Moldoveanu si la cartile de
versuri Albastru" §i Balade" de George Tutoveanu, unde da dovada de finete
analitica. Emulatia societatii s-a resimtit din plin asupra destinului sau
scriitoricesc. Nici nu implinise bine 20 de ani §i palmaresul sau poetic se
imbogatise cu doua volume: Pajitile sufletului" (1923) §i Vremelnicii"
(1924).
Lui VIRGIL HUZUM, una din figurile interesante ale literaturii
interbelice, I. M. Rwu ii publics trei poezii, semn al pretuirii si increderii pe
care i le-au acordat severului sau magistru: Pe drumul de munte", Casuta de
Cara" §i Prohod". Citam poezia Pe drumul de munte", unde incep sä se
stravada timid, probabil sub influenta profesorului-mentor, influentele poeziei
simboliste, care vor innoi poezia adolescentilor dupa 1920:
Pe drumul de munte-a pornit un drumej...

E ziud ci vrea, pcinci-n sears,
Cand pacea coboard,
Din viz' rf sci priveascd semet...
Se uitd la dreapta in vale

Si vede intinderea oarbd
Ce cats sd -i soarbd
Std. ncoasa ssi searbdda cale...
Prix- pi istii ci hrube alcituri de drum

S-arata hidoase
Si-ar vrea sa-i *frame truditele oase,
Sa -1 fats o mane!' de scrum...
Drumejul cuteazd urcu,sul sci-nfrunte...
Nu-i pass ca haina-i de spini sfa,siata.
De truda-i brazdatd
Slcibita ssi palida-i frunte...
Dar omul se suie-nainte... Mai are pujin ,si, semen,

Cuprinde-va zarea,
Razbita-i cararea...
In varful de munte-a sosit un drume ;...
(1922)
Foarte activ a fost i I. DIACONU azi un apreciat folclorist care

debuteaza in clasa a VI-a cu dizertatia Heliade Radulescu, indrumator pe taram
filologic, literar i politic", scriind apoi numeroase articole care ii pun in valoare
pasiunea de cercetare Si temeinicia informatiei.
Primind ordin de transfer, I. M. RaFu ii incheie in septembrie 1922
activitatea la acest ilustru liceu. Dupa plecarea lui i pans la cel de-al doilea
razboi mondial nimeni nu se va mai incumeta sa-i preia initiativa, care cerea nu
numai talent i competenta, dar i o vointa i o perseverenta exemplare.
*
* *
Poate ca in nici o provincie rornaneasca, dupd marele act al Unirii din

1918, n-a existat o mai puternica explozie a revistelor §colare ca in Basarabia
(actuala R. Moldova).
Din Hotin, Balti, Orhei, Soroca, ChiOnau, Tighina, Cahul, Cetatea Alba
ca i din alte localitati mai mici se semnaleaza in fiierele Bibliotecii Academiei
pentru perioada 1919-1943 peste 120 de titluri de reviste colare, unele din ele
cu nimic mai prejos decat cele mai bune publicatii analoage din centrele cu
veche traditie.
Printre zecile de reviste colare basarabene, care merits atentie atat pentru
calitatea for cat i pentru faptul ca au mijlocit debutul unor scriitori care, dupd
1944, au trecut Prutul desf4uranduli activitatea in Romania on au ramas pe
teritoriul R. Moldova, devenind scriitori de limbd romans, vom aminti in treacat
de Mugurel (1942-1943), editata de Liceul Alecu Russo" din ChiOnau, de
Licurici (1932-1943), editata de Liceul B. P. HaOeu" din Chiinau, i
Crenguja (1935-1940) a Liceului I. Creanga" din Balti.
Istoria debutuhti literar al scriitorilor rominti in tintpul colii (1820 - 2000)
Mugurel, revista valoroasa dar episodica, care continua revista Armonii,

aparuta in 1937, ne refine atentia prin cloud debuturi: primul al unui viitor cadru
didactic universitar, istoric literar §i filolog, A. DRON, care in nr.. din martie
1942 scrie un pertinent articol despre Alecu Russo, prevestinduli vocatia; al
doilea, al unui viitor poet, care i§i va gasi, in timpul cutremurului de la 4 martie
1977, o moarte tragica: A. E. BACONSKI (care initial semneaza cu numele de
Antolie Baconschi), elev in clasa a VII-a.
El debuteaza in nr. 1 din septembrie 1943 cu pastelul Lini§te":
Lini,ste-n noapte,
totu-i de lenzn:
Luna, luceafarul,
stelele.
Stau nemiycate,
toate solemn
chiar ssi ielele
destrabiilate,
ce cu strigoii f,si schimbei inelele,
par ferecate.
Lini,ste-n noapte,
nici murmur
nici noapte.
Crinii deschis-au potirul
rege nocturn .
Pe-al boltilor turn
doarme-n cetate
Zefirul.
Lini,ste-n noapte,
Liniste-n suflet
total solemn
sta-n 11enzixare,
inima-mi pare
de lemn.
(1937)
In ultimul numar al revistei Mugurel (3-4, noiembrie decembrie 1943),

A. E. Baconski ataca lirica de dragoste, intr-o Glossa" care insa nu para-
frazeaza pe cea eminesciand §i o elegie de discreta vibratie: M-ai cautat?"
Licurici, una din cele mai longevive reviste §colare din Basarabia,
adaposte§te debutul absolut al poetei MAGDA ISANOS, cu putin inainte ca
aceasta sa fie lansata in revista Crai nowt a Liceului militar, cu poezia pe care ea
insa§i mi-a indicat-o ca piesa de debut (Topora§i"). Totu§i, in Licurici ea
publics trei excelente poezii: A§ vrea un basm" i Primavara", ambele aparute
Pcrioada unitatii $i afirmarii artistice
in numarul din 28 mai 1932, i Gelozie", inserata in numarul din 1 aprilie

1933. Magda Isanos se arata Inca din perioada colara o poets adevarata, una
din patrunzatoarele voci ale liricii noastre feminine.
Cinci-§ase ani mai tarziu, isi face aparitia in paginile revistei MIHAIL K.
DJENTEMIROV, unul din cei mai apreciati traducatori din literatura rush,
autor-elev al unor promitatoare proze precum Ultimul tangou" (noiembrie
1938) sau Durerea" (decembrie 1938 ianuarie 1939) i a unei sensibile
poezii, Ti-aduci aminte, Lona" (februarie 1939).
Prezentat ca elev in clasa I, de catre Laurentiu Fulga, in revista Crai 11014,
Vasile Car lan, alias VORNIC BASARABEANU, va desfa§ura, incepand din
1939, cand devine, prin transfer, elev civil" al Liceului B. P. HaKleu", o
intensa activitate publicistica in revista, de data aceasta in domeniul recenziilor
i prozei de evocare (Mormantul amintirilor", Marturisiri din trecut").
Mai retinem prezenta lui MIHAI JEMANEANU, unul din primii
redactori ai emisiunii pentru copii a Radiodifuziunii, emisiune infiintata in
1946, el insui un mare risipitor de poveti §i scenarii radiofonice. Elev al
acestui liceu, el debuteaza la 1 ianuarie 1942 cu un reu§it Basra ", urmat de un
poem in prozA, O zi de toamna".
In sfar§it, Crenguta Liceului I. Creanga" din Ba lti ne aduce, alaturi de
debutul unei viitoare autoritati europene in domeniul filologiei, EUGEN
COSERIU, §i semnele primelor incercari ale unor autori afirmati in Capita la
Orli dupd 1944, unul ca filolog, altul ca ziarist, al treilea ca actor.
Viitorul filolog, membru corespondent al Academiei Romane, care se va
transfera mai tarziu la Colegiul Sf. Sava" din Bucurqti, este BORIS
CAZACU. El va debuta in clasa a V-a, in numarul din septembrie-decembrie
1937, cu poezia Satul adormit", un pastel echilibrat, in care modelele clasice
§i cele simboliste incearca sä se armonizeze:
Cad noaptea se lath teicutd

,Si linisstea-n suflete cre ,yte,
In satul pustiu de sub stanch
Doar luna pe cer mai plutege.
Deasupra ei, bolta albastra

In cuie de stele-i batutd"
,Si-acolo, in cale-i, pe dealuri
S-apleaca, pamdntul thruta.
Un chine-adormit sub perete

Trimite tdrziu-i Iiitrat
Ecoul din sta. ncd-i raspunde
Mai jalnic ,si mai depdrtat...
(1937)
Istoria debutului literar al scriitorilor ronuini in limpid ccolii (1820 - 2000)
In nr. 2 (ianuarie-martie 1938) compune o proza hogasiana ca factura

Furtuna" si poezia Vis", inchinata mamei, iar in nr. 3 (aprilie-mai 1938),
poemul Stein", nu lipsit de o vibratie sincerd.
Viitorul ziarist foarte activ ca publicist in perioada 1945-1955) este
DUMITRU LIUBEN, care la 1 octombrie 1943 debuteaza ca elev cu o poezie
de evocare a stepei (Stepa"), scrisa cu patos intr-un alexandrin generos,
amintind vag de Pillat si Voiculescu, din care citam ultima stroa
Stepd toate-or sd se-ntample clind o bate vont la sud,

Peste dropiile tale, peste scocu-ncremenit.
0 sd-nzi vie poate-n aide ultimul vldstar de scit
Sa-mi aducd, nu mdtase de porumb bdlan ssi crud,
Ci pe tavd sd -mi aducd parul toamnei lung 3i ud.
(1943)
Viitorul actor, demn urmas al lui Miluta Gheorghiu in realizarea chipului

vestitei Coana Chirita, nu-i altul decat ARCADIE DONOS care, elev in clasa a
VII -a, debuteaza cu un poem in proza Refugiu" care ne explica, dupd
scurgerea anilor propensiunea lui pentru creatia literard.
In sfarsit, printre tinerii precoci ai tinutului dintre Prut si Nistru putem
aminti si pe liceanul din Cahul, Robert Eisenbraun, cunoscut azi sub
pseudonimul literar de ANDREI CIURUNGA, autor la varsta de 16 ani a unui
onorabil volum de versuri Melancolie" (1936) urmat trei ani mai tarziu de alt
volum, In zodia cumpenei". Elev al Liceului Ion Voievod", el debuteaza la
12 ani cu poezia 24 ianuarie" in revista tcolii, Indrumarea Tinerimii, nr. 1, din
ianuarie 1932.
In perioada interbelica au functionat vase licee militare al caror specific

n-a impietat asupra interesului deosebit aratat literaturii de catre multi dintre
elevii acestor icoli. Dovada ca la 1 aprilie 1925 a luat nastere revista $oimii,
editata de Liceul militar Mihai Viteazul" din Tg. Mures, sub supravegherea
maiorului-profesor Vasile Nadejde. Doi directori si 14 membri asigurau
conducerea revistei, care a reusit sä se mentind pans in 1929, find apreciata de
marele N. Iorga, deosebit de atent la manifestarile publicistice ale tinerilor, ca
o mandrie si o pilda de dragoste pentru literatura romfineasca chiar pentru
revistele cu pretentie, scoase de meseriasi ai scrisului".
Sumarul cuprins in cele 60-100 de pagini ale fiecarui numar este destul
de bogat, incluzand poezii, compuneri, amintiri, pagini stiintifice, folclorice, de
calAtorie, rubrics veselk paging franceza *i celebrul supliment latin Falcones.

Din anul 5 (nr. 1-2, septembrieoctombrie 1928), &imii devine revista a
liceelor militare. Dar *i pans atunci au fost primite colaborari ale colegilor din
Targovi*te, Craiova, Cernauti, Ia*i, Media* (Scoala tehnica aeronautics).
Pentru istoria literaturii romane, aceasta revista rezerva o surpriza. In
februarie 1926 (anul II, nr. 5), sub pseudonimul Al. Manastireanu debuteaza in
paginile ei viitorul ziarist §i prozator AL. SAHIA, unul din cei mai activi
colaboratori ai presei muncitore*ti. Elev in clasa a VI-a a Liceului militar din
Craiova, Sahia publica schita Sculptorul Boamba", prezentarea destinului
tragic al unui artist de talent, victims a razboiului. Scapat cu sanatatea
zdruncinata din lagarul de prizonieri, el visa sa mearga in Italia, vis pe care
moartea premature it impiedica sa-1 implineasca. Cu Sculptorul Boamba"
Sahia contureaza prima figura din galeria intelectualilor proletarizati.
De o frumoasa reputatie s-a bucurat *i revista Crai nou, a Liceului militar
din Chi*indu, care editeaza 6 numere in cuprinsul anului 1934. Raspunzator de
partea literara *i animator al publicatiei a fost elevul Laurentiu Ionescu,
cunoscut astazi sub pseudonimul Laurentiu Fulga.
Revista traie*te efectiv prin Ionescu Laurentiu-Delerei care coordoneaza
activitatea redactionalk scrie versuri *i face cronici Virgil Gheorghiu, poet activ
*i comentator avizat *i Tudor Enache, care sustine boltile" rasului.
Revista face cloud achizitii" printre colaboratorii externi, elevi Si ei. Este
vorba de HARALAMBIE TUGUI, de la Liceul militar din Cernauti, caruia i se
va publica insa o poezie mai modesta *i mai putin caracteristica (Crangul") *i
Magda Isanos, admirata *i indragita poets a Liceului eparhial de fete din Chi*inau.
MAGDA ISANOS iii publicase primele poezii (A* vrea un basm" *i
Primavara") in revista Licurici a Societatii culturale B. P. Ha*deu" de pe
langa Liceul de baieti nr. 1 din Chi*indu, publicatie *colard care a fiintat intre
aprilie 1932 *i decembrie 1943. Insa, aka cum mi-a marturisit, nu mult timp
inainte de a muri, Magda Isanos socotea poezia Topora*i", pe care o oferise lui
Laurentiu Ionescu (Fulga), drept adevarata ei poezie de debut *colar. Stimulate
de aceasta colaborare *i initiate de colegul ei mai experimentat in tainele muncii
de redactie, ea va scoate la Liceul eparhial o publicatie proprie, Ghiocei
(1934-1940), unde va avea o substantiala colaborare.
Specified pentru nota naturists a poeziei adolescente de la Inceputul
deceniului patru, dar §i pentru sensibilitatea poetei, asemanatoare pe aceasta
laturA cu aceea a Otiliei Cazimir, din poezia Toporgi" merits sa se citeze:
Cu sacu-i de banalitati s-a prezentat

§1 anul dsta Zdna primavani;
cu toate-acestea not ne-am bucurat
de parcel -ar fi venit intaia oath.
Istoria debutului literar al scriitorilor romilni in timpul colii (1820 - 2000)
tar ceru-albastru, vag, nedefinit

(ca rochiile care ies la speilat),
cu capul dat pe spate 1-am privit
ii 1-am gdsit de-a dreptul minunat.
Pe urntd-am dat de toporafi longd-un stejar;

erau asa de-alba,stri, delicaji
ca nisste firmituri de cer leisate-n dar
de prinzeivard printre poezii intunecati.
M-am aplecat cu ininza beiteind,

dar ceind era sd-i rup, nici eu nu ctiu
de ce ,si cunt, dar mi -a venit in gond
cd pentru ei paharu-i un sicriu.
,Si nz-am intors acasd mai agate,

c-o obosealci fericitd-n pasi,
iar dacei nzilinile-mi erau la fel de goale,
in schimb aveanz in suflet toporafi.
(1934)
VIRGIL GHEORGHIU, azi bine cunoscut ca fost paroh al bisericii

ortodoxe din Paris i ca prozator de notorietate in Franta unde s-a refugiat
dupa instalarea dictaturii comuniste (romanul sau, Ora 25" se bucura de o larga
audienta), a debutat ca elev in clasa a VI-a cu o serie de cronici de carte,
insemnari i comentarii critice de o surprinzatoare maturitate cu o suits de
poezii impr4tiate in cateva din cele 6 numere ale revistei aparute in cuprinsul
anului 1934: Scrisoarea lui Laurentiu" (nr. 1, 30 ianuarie 1938), Refren
tarziu" (nr. 2, 28 februarie 1938), Scrisoare tatei" (nr. 5, 31 mai 1934),
Scrisoare lui Ion al lui Nenea Petrache" i Cantilena" (nr. 6, 30 iunie 1934).
Prima creatie in ordine cronologica este Scrisoarea lui Laurentiu",
stangace dar emotionanta marturisire adolescents a prieteniei ce 1-a legat in
timpul colii de Fulga:
E adeveirat, stump tovards de idealuri,

Plutim cu nava geindului pe valuri
Spre-mpeirafia eternei poezii...
Ceiteinz ,si teilmdcim in inimi taina
frumoasei melodii,
S-avem ,Fi not un colt de soare
in lumea mutt visatd
Dar tine fiie daca Dunmezeu vreodatei

Ne va deschide albastra poartci
Ceitre care geindurile ni se poartei?
Eu nu ,stiu dacei versurile noastre
vor rcimane
Un simplu vis de tinereje... on clacci ma ine...
Acelea ,ci intrebciri faro raspuns mereu
Le pui si tu, le-am pus ssi eu...
(1934)
LAURENTIU FULGA, iii incepe prodigioasa cariera literary la 17 ani ca

poet si critic. Poezia sa Obsesia", citabild, are un anumit dramatism, semn at
viitoarei vocatii de romanier si de om de teatru:
In amurguri abaci o paseire albastrci

SSi ntecul ei tainic, add nc ma chinuia.
La orizont cerul deschisese-o fereastra
,Si veintul prin ea ca-n mine vuia.
Era o poveste de departe, de mult

Cu Ascii din trecutul praficit cu dureri:
Oprege-odata, ca nu mai pot sa ascult
Sou afiinclei-te in apele primei prima veri.
Fantomele amintirii chinuitor tot canto

Si mai ackinc povestea forma doare.
Buceifi de besnei in mine se-mpleinta
Cu picuri de dureri cu-a pleinsului culoare.
De-apururi deschisci va fi aceeafi fereastra

sS'i vantul cu noapte 3i ploi va veni.
De-apururi va conta o path re-albastrd
1'i cantecul ei tainic ma va chinui.
(1934)
Succesul revistei Crai nou a determinat directia liceelor militare sa

construiasca pe temelia pulicatiei din Chisinau o noud revista reprezentativa a
liceelor militare, care sä continue dupd o intrerupere de 5 ani revista Soimii. Asa
a luat nastere Flamuri, al carei prim numar a vazut lumina tiparului la 30 de-
cembrie 1934.
Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in tinipul volii (1820 - 2000)
Revista, care dureaza 10 ani (intre 1934-1937 apare la Chi§inau, apoi

intre 1937-1944 la Craiova) se va afirma ca una din cele mai bune reviste
§colare din tail, atat sub raportul varietatii §i calitatii continutului, cat §i
prezentarii grafice.
Laurentiu Fulga va juca §i aici un rol de vioard prima. il descopera §i it
lanseaza pe Vasile Car lan (astazi, scriitorul Vornic Bassarabeanu), elev in clasa
I, permanentizand colaborarea lui HARALAMBIE TUGUI. Acesta va da poezii
din ce in ce mai bune pe care le va strange in anul 1935 in volumul Liane
crude". Poeziile lui H. Tugui s-au bucurat in acea vreme de o anumita
gloriold", find citite §i citate adeseori in mediile §colare. Cea mai caracte-
ristica piesa lirica a sa este Sonata mica", din care reproducem pentru
sensibilitatea delicat manieristica §i finetea u§or baroca a caligrafiei lirice.
Pentru anii 1936-1943 ea reprezinta un pretios test pentru gustul poetic §i
preferintele stilistice ale unei generatii crescuta sub arcurile inflorite ale
poemelor teodoreniene:
Versul poenzului sa -ji mistuie tristefile-n focuri de conzori,

Iar pentru cea din urma imbratipre buzele fa-le fruct de cais
,Si lltnecata lin pe arcus, sa le culeg in viori
,5irag de nzuguri, de margean, azur ,si vis.
Caci numele tau mic, prelins cu tonuri de alb pur,

Nume de zdpadd limpezit peste frunte, ma doare
,,Si urma lui in timp mi-a reinzas ca urma unui condur
Uitat candva de-un ingera,v pe-un prag de soare.
(1935)
In primul numar al revistei, Laurentiu Fulga i§i face debutul ca prozator,

cu Revo lta sangelui (Fragment dintr-o carte pentru mai tarziu)", text
semnificativ pentru vana epics §i forta de analist a viitorului romancier.
In 1937, odata cu transferarea ei administrativa la Liceul militar din
Craiova, revista i§i modernizeaza formatul §i-§i imbogate§te simtitor grafica.
Printre numero§ii ei colaboratori (azi nume bine cunoscute in multe domenii de
activitate) se desprind cateva talente reale, care nu vor abandona preocuparile
literare, afirmandu-se pe parcurs. Printre craioveni, mentionam pe viitorul
prozator §i dramaturg Teodor Mazilu, iar printre manastireni" pe Gh. Vasilescu
poet de mare talent, mort la 20 de ani pentru patrie, caruia i s-a scos un elogiat
volum postum, BAND RADULESCU, medic §i prozator apreciat, Constantin
Carjan, textier de muzica. u§oara §i opereta §i scenarist de film, C. Mihai Florea,
istoric dar Si literat, popularul examinator" la atatea concursuri organizate de
Radioteleviziunea romans.
Colegiul national Nicolae Filipescu", vestitul liceu de la Manastirea Dealu,

mutat la Predeal in urma cutremurului din 1940, nu-§i injghebase o revista literara
proprie (cu toate ca au fost cateva inregistrari cvasianonime intre 1933-1940).
Condeierii sai colaborau la publicatiile centrale ale liceelor militare (Soimii,
Flamuri). In 1943,1a initiativa tanarului profesor de filosofie Si cunoscutul etnolog
de mai tarziu Romulus Vulcanescu, is na§tere un cenaclu §i o revista, (Poesis) care,
neprimind aprobarea sa fie tiparita, a aparut intre septembrie 1942 septembrie
1944 in 6 numere dactilografiate. Cenaclul, patronat de prozatorii Octav Dessila
§i Radu Tudoran, ei in§i§i manastireni", a format §i incurajat talente dintre care
cateva se vor afirma §i in literaturd, arta, in critics §i istoriografie literary precum:
Tudor Opri§ (secretarul cenaclului), G. D. Vasile, Mihai Giugariu, Paul
Simionescu, Sorin Grigorescu, Florica Fugariu, I. Meitoiu, Marcel Gradinescu,
Sandu Miclescu. De partea grafica a publicatiei se ocupa sensibilul §i talentatul
Nicolae Vladescu, azi unul din arhitectii de seams ai tarii.
Secretarul cenaclului §i redactorul revistei, TUDOR OPRIS, va ca§tiga mull
din ucenicia de doi ani §i din experienta acumulata pe parcurs. In perioada vacantei
de yard a anilor 1943 §i 1944 va ajuta impreuna cu poetul Mihai Mo§andrei la
intocmirea paginilor de literature ale ziarului Presa din Campulung Muscel,
condus de inimosul publicist I. C. Jinga, director §i al unicului cinematograf, unde
va risipi cronici (Icoane") §i poezii. In 1946, ca student, va organiza cu sprijinul
lectorului univ. dr. Ovidiu Papadima primul cenaclu studentesc de dupe Eliberare,
din care au facut parte, printre altii, pictorita scriitoare Geta Bratescu, profesorul,
eseistul, poetul §i editorul Petru Cretia, publicistul Radu Caplescu, traducatoarea
Sanda Minea, scriitorii Iordan Chimet, Radu Popescu, Viorica Huber §i
Alexandrina Ioachim §i, in acela§i an, va ajuta pe elevul Victor Popa la organizarea
primului cenaclu de elevi de dupd 1945, cunoscut sub numele de cenaclul Ora
§coalelor", patronat de Radiodifuziunea romans §i indrumat de prof. Alexe Neac§u.
Apreciind activitatea sa studenteasca, George CAlinescu it va face colaborator apoi
redactor al paginii literare a ziarului Natiunea, functie onorifica.
In numerele dactilografiate ale revistei Poesis (1942-1944), Tudor Opri§
publics 6 poezii in a caror tents filosofica se resimt atat lecturile preferate
(Arghezi, Pillat, Voiculescu, Sully Prudhomme, Guyau, Valery) cat §i
indrumarile tanarului §i talentatului mentor al cenaclului, profesorul Romulus
Vulcanescu. Am ales spre exemplificare poemul Inscriptie pe o fantana",
pentru ca, intalnindu-i intr-un manunchi de poezii ce i-au fost incredintate de
autor, G. Calinescu it remarca §i ii republics, in 1946, in Naliunea:
Ce ochi de cer cdzu in addncime

Torcand veleaturi unul dupd altul,
Nebiruit de-a norilor desime
,Si frate bun in zeimbet cu inaltul?
Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in timpul Folii (1820 - 2000)
Un rant it ocroteste ca o geanei

$i parcd -i bea in palme prospefintea
C and fluturi se abat in zbor o rand
De umbra ii puncteazei limpezimea.
Zefirul cu amiaza pe aripe

In horbote de valuri o freimeinta
,Si cand trec umbre calarind pe clipe
Fontana plange-n munnure sau canto.
$i chipuri mii s-au logodit cu unda

Leisand tristefi si doruri ca o zestre.
,,Si toate trec, doar singttrei Golcunda
Le tei inuie sub clarele ferestre.
Ceind longei ea imi reinduiesc popasul

$i lepad traista cu deserteiciuni,
Cositele de apei-mi poarta glasul
$i se arata senzne de minuni.
Trecute umbre ies din inchisoare

,Si apelor seninul tot it cer...
Acum pricep, ceind sufletul ma doare,
De ce _lantana soarbe-ateita cer...
(1943)
Reviste de asociajie
Tinerimea Romans ", care cunoate intre 1920-1940, o perioada de
stralucire §i de largo popularizare, sub conducerea energicului i intreprinza-
torului ei animator Nae S. Dumitrescu, continua Ali exercite dupd primul
razboi mondial o influents binefacatoare in directia sporirii interesului pentru
literatura §i istoria patriei i pe linia descoperirii i afirmarii unor talente
literare.
Activitatea Tinerimii Romane", ca §i creditul din ce in ce mai mare
acordat cercet4iei, minunta coala de viata, prietenie §i patriotism a elevilor,
care -si trecuse cu stralucire examenul de maturitate in timpul razboiului de
intregire nationals, au stimulat atat sporirea numarului societatilor §colare cu
titlul generic Tinerimea" sau Junimea", cat i a initiativelor in afara §colii de
Perioada unitatii $i afirmarii artistice
a se tipari revista de asociatie" din initiativa cerceta$easca. Aceste reviste,

scoase de obicei de un grup de elevi in timpul perioadei $colare, propuneau
colaborarea colegilor de promotie din multe colturi ale tarii.
Initiatorii nu le abandonau dupa absolvirea liceului, asa cum se intampla
cu imensa majoritate a revistelor $colare. Le continuau in studentie $i chiar
dincolo de studentie, polarizand in jurul for atat fo$tii colegi de liceu cat $i not
colaboratori din randul elevilor $i studentilor, dupa modelul Revistei Tinerimea
Romania', numai ca spre deosebire de gloriosul for model $i chiar in opozitie cu
cele mai multe publicatii $colare, astfel de reviste aveau un caracter pur literar.
* * *
0 astfel de revista, care merits sä ramana in istoria presei $i literaturii

romane$ti, este Foaia Tinerimii din Bucure$ti (1919-1928), creata $i condusa
de VI. Donescu, elev al Liceului Matei Basarab". Ea continua Revista Carol I,
care a aparut cu un an inainte de declan$area primului razboi mondial.
Publicatia, cu variate preocupari literare, intereseaza pentru numeroasele
debuturi literare pe care am inceput sä be semnalez Inca din 1972 in revista
Anzfiteatru, debuturi ramase pans acum necunoscute cercetatorilor $i uneori
uitate chiar $i de scriitori.
In anul 1919 debuteaza aici ca prozatori elevii Constantin Colona$,
Al. Voinescu $i, ca poeli, Iosif Pienaru, Adrian Dragoescu, ramniceanul
G. Baiculescu, iar in nr. 16 din 28 septembrie, Athanasie Joja, viitor membru $i
pre$edinte al Academiei Romane, elev al Liceului Matei Basarab",autor al
creatiilor lirice Senin" $i Balada".
Anterior debutului sau in proza, din august 1921, in Ziarul ytiinfelor ,si
caleitorillor (Impresii de calatorie"), sub pseudonimul Stefan Th. Mitroi,
ZAHARIA STANCU, elev in particular" la Ro$iori de Vede, debuteaza ca poet
la 15 iunie 1921, la Foaia Tinerimii, cu romantica elegie Sub clar de lung ",
plina de inflexiuni eminesciene, dar destul de apropiata ca timbru de poeziile
sale de maturitate:
Eu to -am vazut plongand sub clar de lung

57 to -am vdzut apoi rupand o floare
Pe care-o magi iai trenzuriltoare
,Si -o sdrutai de dor ca o nebuna.
Duioasa-apoi cu fag: zambitoare

Din flori ai impletit to o cununa
Pentru regina nopfilor cu lung
lubirea de dureri aducatoare.
Istoria debutului literar al scriitorilor rout ani in tinipul scoM (1820 - 2000)
sS'i ai plecat ca sci to pierzi in umbra

Salccimilor impodobiti cu Hoare,
Dar fata to duioassi, zambitoare
Nu va pieri din mintea mea, cum tundra
Nu piere-n veci din girlie polare.
(1921)
El i§i va continua activitatea lirica in revista Muguri din T. Magurele unde va

publica in luna decembrie a aceluia§i an poezia Plangeri de toamna" (1 din 1921)
§i in anul urmator Noapte de Craciun" (2 din 1922) §i In drum" (3 din 1922).
Anul 1923 marcheaza debutul in proza al elevului din Dej, Teofil
Bugnariu, cunoscut publicist, §i cel in critics al colegului sau din
Drobeta-Tr. Severin, AL. DIMA, viitor estetician §i membru corespondent al
Academiei Romane. Acesta mai semneaza in nr. 24 din 1920 al Ziarului
,stiintelor populare ssi al ccilcitoriilor o note despre Al. Humboldt.
Cel mai bogat an in debuturi §colare este 1925, de altfel §i ultimul an cand
revista mai apare sub egida Liceului Matei Basarab". In acest an debuteaza ca
poeti viitorii publici§ti Dinu (Ilariu) Carpen, arhitectul academician Ciprian
Doicescu §i Constantin Papastate (C. A. Papastatopol), elev la Liceul
I. C. Bratianu" din Pite§ti.
In sfar§it, la 24 februarie 1924 i§i face intrarea in literature RADU
BOUREANU, elev in clasa a V-a, cu poezia Recenzii". Elogiu adresat
mae§trilor sdi preferati, meditatia se circumscrie in sfera de influents pillatiand
(Poemul Batranii"):
Cand iarna s-o agerne s'afar o viscoli,

Cand va-ngheta zcivoiul cu ochi de apii vie
Voi sta de vorbii-n seara tcicutii ,,ii tarzie,
i voi citi pasteluri" de V Alecsandri.
$i cand vedea-voi corbii pe cer cum yin, se duc,

Cand nu va sta vcizduhul mat din greu sii cearnci,
,,Si neaua peste case ,si peste camp s-agearnd
0 iarna grea", citi-voi de maestrul Co,sbuc.
Aratatorul vremii va mcisura cadranul

Mult timp in van atuncea eu nu voi adormi
Ci-n stihuri prea cucernic tustrei ii voi sleivi
,Si voi semna sub reindul trist:
Radu Boureanul.
(1924)
Cel mai consecvent si productiv colaborator tan& al revistei a fost insa

elevul ION CIORANESCU, de la Matei Basarab", care si-a legat destinul
poetic de aceastA revista, risipind in paginile ei aproape Intreaga creatie scrisa
Intre 15 si 21 de ani, cand moare de tuberculozA. Aici i se publicA peste 40 de
antume si Intre 1927 1928, circa 10 postume, dintre care unele originale, altele
traduceri din poezia latink germank dar mai ales francezA pe care a tAlmAcit-o
cu un remarcabil simt al metricei, al echivalentelor si nuantelor. Disparitia sa
premature a indurerat intreaga poezie tanara; revista i-a cultivat pana la ultimul
numar amintirea.
Din grupajul de poezii originale, apArute in 1925, in Foaia Tinerimii, am
ales ca piesa de debut pastelul baladin Mistretul" semnificativ pentru
virtuozitatea tanArului poet care Inca nu Implinise 17 ani:
Sub cerul inorat de ageptare

Merg vandtori cu pasul mdsurat
Ogarii-0 fac prin cetind cdrare
,,Si-nfig in vent sageata de latrat.
Le zvarle zarea raze de mcitase

Prin pomi, cand iese soarele din nori...
,,Si -o pace grea incepe sa se lase
In aprigii ogari... ,si-n vandtori.
Ei, oamenii au pu,sti yi gloante noud,

Cand darz oprifi, spre cruntul animal
issi indreptard milinile-ameindouci,
Au tremurat i chipul le-a fost pal.
Acum, in zare soarele e-n sange,

Acum e sange ,si pe iarbd, jos
Pe iarbei unde-o rand-adancii plange
Pe trupul negru ca de abanos.
A plans zefirul Ara' de prihand

Pe trupu-ndoliat foi triste-au plans
,Si I-a mai plans ,si sangele din rand
,Si soarele ce-n zare-ncet s-a stins.
(1925)
*
* *
La Campulung Muscel, un grup de talentati elevi ai Liceului Dinicu

Golescu" si de studenti legati prin obarsie si prietenii de fosta capitals a Tarii
Romanesti, in frunte cu Lorin Popescu, Alexandru Marinescu, Aureliu
Dancovici, Tudor Musatescu, Al. Tutuianu, N. Iordache, Vladimir Streinu, Dan
Simonescu, constituisera Societatea literary Delavrancea si Cenaclul Muguri si,
facand apel la generozitatea unor mecenati locali, au editat Glasul Tara, Zori de
ziud si apoi Mugurii, reviste care au dainuit din 1921 pans in 1924, find la
vremea for cele mai apreciate ale orasului de pe Raul Targului.
Tinerii redactori reusesc sa obtind colaborarea, mai ales la Muguri a unor
publicisti de notorietate in epoca: Sanda Movila, I. Valerian, D. Nanu,
G. Ulieru, M. Lungianu, Eugen Constant, Donar Munteanu, C. Goran etc.
Aici isi fac debutul in critics literary studentii DAN SIMONESCU
(medalionul lui Al. Badaluta), VLADIMIR STREINU (cronica literary despre
V. Voiculescu, la 1 decembrie 1922), dupe debutul sau liric la Sburcitorullui Eugen
Lovinescu, AL. TUTUIANU (semneaza cronici literare si dramatice cu pseu-
donimul Don Rodrigo), colaborand, de asemenea, la Sburatorul (Dostoievski",
nr. 4 din 17 iunie 1922) si prietenul for nedespartit SERBAN CIOCULESCU, care
debuteaza in februarie 1923 cu cronica Centenarul lui Renan", inainte deci cu
cateva luni de debutul declarat in Facla literary a lui N. D. Cocea. Cel mai activ Si
prolific critic al acestor reviste a fost elevul ALEXANDRU MARINESCU.
Debuteaza la 14 ani in Zori de ziuei (1921) cu promitatoare prezentari ale lui Goga
si Lovinescu. Sburcitorul ii va publica, cu initialele M. S. (Marinescu Sandu), cloud
insemnari": Intre arta si iubire" de Sabina Cassvan, in nr. 28 din 25 martie 1922,
si Din sala pasilor pierduti" de R. Rosetti, in nr. 32 din 22 aprilie 1922.
Neglijandu-si vocatia de critic literar, el va deveni un vestit profesor de franceza,
ca si Al. Tutuianu, considerat de Serban Cioculescu intr-o evocare din
Contemporanul ca mintea cea mai inzestrata a generatiei".
De aceasta revista campulungeana iii leaga debutul liric dramaturgul
TUDOR MUSATESCU, a carui precocitate" literara este unica in Cara noastra.
El si-a fa'cut intrarea in press" in 1912, la matusalemica" varsta de 9 ani.
La sindrofiile mamei sale, Elena Musatescu, el recita mici poezii, creatii proprii
si chiar sonete patriotice, ca Ardealul", unde autorul rostea un patetic
monolog, indemn de a salva frumoasa" Transilvanie, inlantuita.
Apetitul scenic" i-a trezit apetitul publicistic. Acum 80-85 de ani,
negustorii de jucarii si librarii aduceau de la Viena sau Berlin un joc amuzant:
o cutie care cuprindea tot dichisul unei tipografii in miniature. 0 astfel de
minitipografie i-o cumpara tatal sau, profesorul Alexandru Musatescu.
Inteligent si receptiv, in doua saptamani, Tudor Musatescu se deprinde cu
zetaria si tipografia, reusind ca de Craciunul lui 1912 sa prezinte familiei uimite
primul numar din Ghiocelul, al carui director, scriitor, redactor si tipograf se
putea intitula cu mandrie. Astfel, in Ghiocelul si-a gasit loc feeria in maniera lui
Anghel, Povestea violetelor", prima piesa" de teatru pe care o va relua in mai
1919 la Campulung (deci cand va avea 16 ani), sub numele de Floare albastra".
Pasiunea teatrului it va tine sub mrejele ei in ultimii ani de liceu, cand de
altfel va trimite bine primite cronici dramatice la Rampa. 0 iubire adolescents
ii trezeste vocatia de poet.
Citam poezia Amurg", prima tiparita in ordine cronologica, in anul 1922,
in Glasul gird:
Amurgul va mit 1,si Intinde nebd nuitul lui zabranic

Asemeni unui giulgiu-n care se-mbracd zilele ,si mor,
Apune soarele... ,si pare in majestuoasa lui cadere
Un ochi nezmasurat de our sub pleoapa surd a unui nor.
Apune soarele... ,si-n suflet sing strecurdndu-se anzurgul

In giulgiul lui invesinantate, abia ndscute doruri pier
Cu aripi frante simt cum cade neidejdea gandurilor mele
sS'i-aptine sufletul in mine, asemeni soarelui pe cer
(1922)
Reluand traditia revistelor tineresti de asociatie, aparute intre 1921-1924, un

Canar intelectual campulungean, I. C. Jinga, care peste cativa ani va juca un rol de
seamy in viata culturala a orasului de pe Raul Targului, fondeaza Provincia
literary, care va scoate cinci numere, intre 1 mai si decembrie 1928 si unde vor
colabora, alaturi de nume cunoscute in literature (T. Arghezi, George Si Agatha
Bacovia, Aurel Chirescu, G. St. Cazacu) si elevi din provincie. Printre acestia se
numara focseneanul Pavel Nedelcu si brasoveanul Eugen Jebeleanu. P. NEDELCU
debuteaza cu poezia Daltuitorul" (nr. 3 din iulie 1928) iar in numarul 4 din
august/octombrie 1928 i se publics fnunosul poem Legenda manastirii mele".
EUGEN JEBELEANU care la sfarsitul acestui an si la inceputul celui
urmator (1929), elev find in clasa a VII-a a Liceului Andrei Saguna" din
Brasov, isi va lua zborul in publicistica debuteaza in ziarul campulungean, in
nr. 4 din august/octombrie cu romanticul poem Poezie tristr, mutt deosebit ca
tonalitate si modalitate artistica de creatiile aceleiasi perioade lirice, aparute o
luna mai tarziu in Bilete de papagal" si peste alte cloud in propria lui publicatie
adolescents Drumuri noui, pe care le vom cita la momentul potrivit:
Cand nz-am nascut se-ntunecase luna

,,Si vdile gem eau, gemeau intr-una
Jar arborii fo,sneau nebuni de jale
sSi apele curgeau, plangand, la vale...
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpu! colii (1820 - 2000)
Iar vantul sparse-n feindari o fereastrei!

De-atunci pcitrunse jalea-n casa noastrii...
,Si -o paid de la vantul de afard
Ma doborl cu palma ei de ceara...
57-atunci sorbii miresme de cucuta
Dintr-o grading tainica ,si sluts...
Avui ca preot: plopul din grading...
Ca dasceil: vantul rece ce suspinci...
...Dar n-auzii cantari din vreo psaltire
Ca nassa am avut intreaga fire.
(1928)
In nr. 5 (noiembriedecembrie 1928) i se publica un articol omagial:

Nicolae Iorga. Omul si opera", vibrand de admiratie pentru universalul
apostol de la Valenii de Munte", care s-a inaltat prin propria-i putere si valoare
mai mult ca oricare pe culorile albastre ale vietii literare si culturale din
viata noastra, acolo unde strajuiesc soimii albi ai izbandei netrambitate".
Un grup de liceeni braileni si tineri muncitori constituiti in cercul cultural
si artistic M. Eminescu", condus de colegul for Dimitrie Moldovanu au editat
intre iunie 1940 si martie 1941 caietele lirice Azur, din care au aparut trei
numere. In numdrul 1 din iunie 1940 (unicul care s-a pastrat) colaboreaza cu
versuri sapte tineri, case baieti si o scolarita, Mire lla Dragomirescu, sora
poetului Mihu Dragomir, astazi e pictorita de notorietate. In afard de Ion Mircea
Radulescu, tanar muncitor tipograf, mort de tanar, in aceasta publicatie mai
scriu Silviu Farr viitor ziarist brailean cunoscut sub numele de Silviu Berian,
Radu Racos si Victor Codin, pseudonimele unor elevi ale caror urme literare
s-au pierdut dupa absolvirea scolii, Dimitrie Moldovanu, care a fost pans in
ultima clips a vietii tehnoredactorul revistei Luceafilrul din Bucuresti si Emil
Valeriu, nume sub care se ascunde poetul contemporan Valeriu Gorunescu.
VALERIU GORUNESCU debuteaza publicistic cu o poezie inchinata
copilului minune al literelor franceze, A. Rimbaud, semnificativa pentru
fascinatia exercitata de apogeul boemei sublime" asupra unei intregi generatii:
Franc-tireur descult prin acele dimineji /anii mei treceau cu puii de

cerb in codril ,si /tu, pe atunci, sub cerul scund din Charleville
/ciopleai evadari mioape-n scaieji embrionari, /cu soare mult in
ceilcai. Fu moartea lebedei in oglinzi cu ma cesi /i-adapai setea
gonind ciobul unei stele ci /recitai rombic Chercheuses de powc".
(1940)
*
* *
La Mihaileni Dorohoi, intre 1927-1935, apare o cunoscuta publicatie

moldoveana de asociatie", Revista Tinerimii (cu diferite subtitluri). Ea era
editata de Societatea culturala Tinerimea Mihaileana". Intre colaboratorii si
redactorii ei se numara si doi elevi a caror traiectorie literara porneste de aici.
Este vorba de binecunoscutul prozator, viitor academician EUSEBIU
CAMILAR (Eusebius Landry-Camilar), care debuteaza in revista (pe atunci
purta subtitlul de Moldova literara`"), in nr. 10-12, din octombrie-decembrie
1929, cu poezia Cetatea mea", unde se interfereaza ecouri din Eminescu,
Macedonski si Stamatiad, THEODOR CONSTANTIN, si el romancier bine
cunoscut, in nr. 4-5, aprilie-mai 1931, cu poemul S-a prabusit", unde rasuna
accente din Baudelaire si N. Davidescu.
*
* *
La Silistra, revista de asociatie a tinerilor din judetul Durostor, Junimea

dobrogeanci, care se deschide colegilor din toata Cara, consemneaza, in 1935,
debutul elevului brailean Misu 0. Dragomir, cunoscut sub pseudonimul literar
MIHU DRAGOMIR, care isi face intrarea in literature ca prozator (fragmentul
Dor nebun" din prezumtivul roman Ganduri prafuite").
* * *
In Transilvania semnalarn, dupe 1935, cloud reviste de asociatie, realizate

exclusiv de elevi, cu girul moral al unor profesori sau chiar al unor publicatii de
maturi.
Astfel, in 1936, ambitioasa societate literara Junimea" din Teius scoate
revista Ghiocelul, al carei animator si redactor va fi Iacob Timis, elev al
Liceului Papiu Ilarian" din Tg. Mures. In cele patru numere pe care le editeaza
Intre 1936-1937, substantiale ca volum, ingrijit tehnoredactate si copertate,
Ghiocelul strange peste 40 colaboratori, elevi ai liceelor din Blaj, Alba Iulia,
Aiud (comercial), Tg. Mures (liceul si Scoala norinald), Beius, Diciosanmartin
etc. Revista, tipic literara, cuprinde creatii originale, caracterizari" de carpi noi,
prezentari de mari scriitori si critici. Dintre petalele Ghiocelului se desprind
cateva nume care se vor afirma in literature ca si in alte domenii ale culturii si
invatamantului: Mircea Lazar din Blaj, Eugen Todoran, ION CUTOVA (care va
scrie si versuri) si Gr. Ciortea din Tg. Mures, Emil Hu lea din Alba Iulia si altii.
Tot Iacob Timis, de data aceasta student 5i laborant la Liceul Papiu
Ilarian", va scoate o noua revista, Scanteieri, superioara Ghiocelului, care va
fiinta intre 1938 si 1940 5i unde principalii protagonisti vor fi cinci elevi ai
I.storia debutului literar al scriitorilor rondini in timpul colii (1820 - 2000)
liceului, deosebit de inzestrati: Traian Turcu, Dem Gh. No lla, Romeo DAscAlescu,
Eugen Todoran si Ion Cutova. Acestia vor asigura publicatiei un nivel elevat care
o va situa printre revistele scolare fruntase din perioada interbelica. EUGEN
TODORAN, astazi profesor universitar la Facultatea de filologie din Timisoara si
critic literar, debuteaza in nr. 1-2 din 1939 cu eseul Misticismul mioritic in
creatia culturii". ROMEO DASCALESCU, pedagog, si publicist, se remarca prin
poezii de aleasa sensibilitate: Zadamicia anilor mei" (nr. 1-2, 1939),
Carpatica", Har" (nr. 1-4, 1940), ca si colegul sal de promotie, poetul
bistritean, Ion Cutova, autor al poeziilor Culme" si Abis" (nr. 7-8, 1938) si
Despartire" (nr. 1-2, 1939). Mentionam, de asemenea, pe Dem. Gh. Nolla,
originar din Pind, plecat de multa vreme in America de Sud, uncle si-a continuat
activitatea literard. In timpul scolii s-a manifestat ca un poet harnic si cu reale
resurse, ca si Traian Turcu (care scria si sub pseudonimul Traian Tincu), cel mai
activ si complet colaborator al revistei (eseist, prozator, poet).
La 1 aprilie 1941, apare la Turda Gazeta de la Turda pentru tineret, supli-
ment al ziarului local (condus de Vasile Ilutiu), scris sub pericolul eliminarii
din scoala de elevi al clasei a VII-a a Liceului din Turda. Redactorul
suplimentului, pus la dispozitia elevilor, a fost I. Carja-Fagadaru, publicist
foarte activ si multilateral, care va scoate Inca din timpul scolaritatii volumul de
proza Cremene in apa vremii", bine primit de critics.
In afard de redactor, in paginile revistei care supravietuieste pans in mai
1943, debuteaza elevii turdeni Victor Fe lea (care scrie si sub pseudonimele de
Paul Lucian si V. Nicolin), Virgil Petrisin (I. Petrovir), V. Sima (David Magura),
Iorgu Moldovan (Ion Vasiliu), Nicolae Munteanu (Lucian Doru) si colaboreaza
oaspeti, fie scriitori consacrati (N. Crevedia, Ionel Teodoreanu, Horia
Nitulescu, Letitia Papu, Ovidiu Caledoniu), fie elevi din alte localitati, care
debuteaza aici, precum motel V. COPILU-CHEATRA, cu frumosul poem de
factura cotrusiand Psalm nou" (nr. 3 din 27 iulie 1941).
VICTOR FELEA apare in revistd sub dubla ipostaza de cronicar literar si
poet. Intre 1 aprilie 1941 (cand debuteaza cu un excelent studiu despre Tudor
Arghezi, urmat de alte remarcabile prezentari" literare) si martie 1943, este
exclusiv critic literar. In nr. 4-5 din aprilie-mai 1943 el debuteaza, sub nume
propriu, si ca poet cu poemul Melopee", influentat de Emil Isac:
Faja ta de ivoriu 1,si conk' i fruniuselea

Precut,' toania-,si modeleazd lin tristefea.
Cand o vad, ma-nzbie o pliicutei himerci
Suav grititcl in slova-i efemerii.
0, frumusetea ta ni-a anidgit o clipd,
M-a lovit in treacdt ca o palidd aripci;
M-a atras hipnotic forma purl,
Apoi trist s-a scuturat pe suflet zgurci. -
Perioada unitatii $i afirmarii artistice
Lasci-ii faja albs s-o privesc

Seara, cad apare ca-ntr-un vdl ceresc.
Mai reinziii: imi pare ca to duci pe veci de-acum,
Frunzusejea to bizard o sd se destrame-n funz.
(1942)
Cu toate presiunile autoritatilor scolare, revista asa cum se spune in

Popas redactional" a muncit pe terenul spiritualitatii in mod independent
(...) publicand tot ce parea literar si adecvat preocuparilor serioase ale
tineretului".
Consecvent acestui principiu, suplimentul Gazetei de la Turda ramane
una din cele mai valoroase si elevate reviste scrisa de elevi, in afard de scoala
si impotriva dispozitiilor ministerului, in perioada de dupa Dictatul de la Viena
si in anii dictaturii antonesciene.
Ea ofera in acelasi timp istoriei literare si dovada peremptorie ca acolo
unde un periodic prestigios a incredintat elevilor scrierea si conducerea unui
supliment literar, acestia si-au onorat cu aplomb si cu surprinzatoare maturitate
increderea acordata.
Tentative oficiale de realizare

a unor reviste centrale ale liceelor
Foarte tarziu forurile superioare de invatAmant din Cara noastra s-au decis
sA initieze oficial si sa stipendieze periodice centrale" pentru incurajarea
liceenilor creatori, care isi valorificau pans atunci talentul in modestele reviste
editate in scoli, in publicatiile initiate de ei in afara scolii on isi incercau
norocul" in presa maturilor.
Evenimentul s-a produs intr-un concurs de imprejurari a caror origine
trebuie cautata in vara anului 1927, cand trei tineri: Sorin Pavel, Ion Nestor si
Petre Marcu (Petre Pandrea) au publicat in Geindirea manifestul volubil si
vehement al Crinului alb", unde se lua apararea tinerei generatii de scriitori
impotriva batranilor". Despre aceasta initiative, G. CAlinescu aminteste pu ;in
si destul de vag si subiectiv in Istoria literaturii", lucru firesc Orland seama de
conflictele pe care le-a avut cu Gandirea.
Totusi, acest manifest a gasit un ecou viu in randul atat al studentilor cat
si al elevilor cu veleitati literare, colaboratori la revistele scolare si care luau cu
asalt poarta redactiilor si editurilor, cel mai adesea fare succes.
Istoria debutului literar al scriitorilor ronsdni in timpul lcolii (1820 - 2000)
Sesizat si nelinistit de agitatia spiritelor scolare" cum scria un director

general in presa timpului Ministerul Invatamantului incredinteaza, spre
sfarsitul anului 1928, lui Liviu Rebreanu, pe atunci presedinte al Uniunii
Scriitorilor Romani, sarcina de a media in aceasta reeditare modesta a revistei
Querelle des Anciens et des Modernes, cunoscuta la not sub perifraza peiorativa
de invasio mucosorum" sau bellum mucososorum" si de a gAsi calk de a
canaliza fortele tineresti, ducandu-le pe drumul unei literaturi sanatoase, in
vederile scolii".
In acest scop, la 31 ianuarie 1929 apare Gazeta literarii, recomandata de
minister tuturor profesorilor de romans din Cara, printr-o circulars pe care
redactia o va reproduce in facsimil.
Initiativa i-a surds lui Rebreanu, deoarece in calitate si de secretar al
Directiei Educatiei Poporului, sprijinea ideea ca scoala joaca un rol principal in
ridicarea culturala a natiunii. El decide sa deschida o ancheta in randul
scriitorilor si profesorilor privind necesitatea unei reviste a elevilor si modul
cum e reprezentata literatura contemporana in programe si manuale. Elevii si
noua literatura" isi gasesc aprigi aparatori. Paul Papadopol afirma: Ca se
poate vorbi despre talentul literar e neindoios; nu din sanul acestora, deveniti
oameni man se vor alege oare viitorii scriitori?" El e sustinut de Perpessicius ca
si de alti profesori care, cu toate rezervele pe care le fac, recunosc in
unanimitate existenta tinerelor talente si necesitatea de a le indruma pentru a le
feri de mediocritatea de suburbie" a literaturii publicate in presa timpului.
Cu tot patronajul si cu toata calda recomandare a ministerului, aparitia
revistei este sistata dupe al doilea numar (7 februarie 1929). Recitind
vehementele critici pe care Cezar Petrescu, si alti scriitori, sub obladuirea tacita
a lui Liviu Rebreanu le adusesera conceptiilor Invechite cu privire la literatura"
ale insusi forului tutelar al revistei, mai ales amenintarea unor revelatii" si mai
compromitatoare in numerele urmatoare, nu-i greu de inteles ca o astfel de
publicatie devenise un adevarat peicol pentru autoritatea scolara. Astfel, prima
revista centrals pentru elevi a cazut victims neintelegerii dintre maturi, inainte
sa fi publicat in paginile ei macar un singur elev talentat.
Disparitia subitA a Gazetei literare, aparatoare a cauzei tinerilor si a
literaturii tinere", menita sa polarizeze talentele scolare din toata Romania si sa
dirijeze pregatirea si gustul estetic al acestora, a provocat o accentuare a starii de
neliniste si o intensificare a actiunilor de presa impotriva lipsei de incurajare a
adolescentilor. In fruntea celor care cereau dreptul la afirmare" erau absolventi
ai Liceului Sf. Sava", P. Comarnescu si C. Noica proaspeti studenti, carora li
se adaugau colegii de promotie Al. Sahia, Ionel Jianu si Victor Stoe.
Ministerul it insarcineaza pe G. Calinescu, pe atunci profesor de italiana
la Liceul Gh. $incai ", sa-i puns la punct pe zurbagii". Acceptand ingratul rol,
acesta va scrie in nr. 102 din 2-16 februarie 1929 al revistei Viaja literarci,
condusa de I. Valerian, articolul Fronda copiilor". Acceptand apriori dreptul

tinerilor de a-si da parerea, Calinescu se situeaza totuSi pe pozitia acelor
Anciens", ceruta de minister: «A scrie insa la 20 de ani Med nici un trecut si
nici o garantie asta e bine", asta e just" este o copilarie. 0 asemenea decizie
sumara, fare corp delict, o poate da, in anumite imprejurari numai un critic
batran, pe care trecutul it apara de suspiciune. In practice, e greu sa astepti ceva
temeinic de la fiinte, in mintea carora e proaspata batalia uneori penibila a
bacalaureatului si pentru care universul artistic se compune din amintirea
manualelor d-lui M. Dragomirescu sau din 200 sä exageram! de carti facile
sau nepricepute... Odata tinerii asteptau Posta Redactiei. Azi patrund in reviste
pe calea criticii goale dar vehemente».
Atacul lui Calinescu, sincronizat cu disparitia nemotivata a Gazetei
literare, altereaza spiritele liceenilor. Revistele scolare bucurestene vor
inregistra acest cutremur cu promptitudine de seismograf. Campania o deschide
Revista literard a Liceului Sf. Sava" prin Mircea Grigorescu, care va da o
replica respectuoasa dar foarte ferma lui G. Calinescu. Lazaristii" isi sustin
colegii. Un pertinent si rezolut articol va scrie G. Ionescu (Invazia
adolescentilor") in revista Pentru noi, a liceului, unde se va pune problema
fundamentals: De ce ar fi rau ca adolescentii sa-si publice lucrarile? Caci oare
in chestia de talent varsta are vreo importanta?" Finalul articolului este
protestatar: Contra acestei interactiuni prea radicale, ne ridicam protestand".
Pentru a evita extinderea nemultumirilor, Ministerul gaseste doua solutii
intelepte: anihileaza forta de soc a grupului tinerilor", rupandu-1 de capetenia
ei autoritara, Petru Comarnescu, caruia ii acorda chiar in acea primavara bursa
Rockefeller pentru doi ani de specializare in America la Universitatea Southern
din California unde va obtine doctoratul si insarcineaza pe scriitorul si
profesorul Vladimir Corbasca (pseudonim literar Vasile Cazan) sa editeze, la
1 martie 1929, revista bilunara Limba ronainii, care sa preia sarcina Gazetei
literare §i sa dea adapost in paginile ei unor talente literare din randul liceenilor
din intreaga lard. In Programul" inclus in nr. 1 din 1 noiembrie 1929, printre
alte obiective, se mentioneaza: Vom da o importanta accentuate talentelor
tinere. In paginile revistei noastre iii va gasi un colt once incepator care promite
si in care intrezarim un puternic talent de maine".
Intr -o oarecare masura revista si-a tinut promisiunea. Din and in and
publics cate o compozitie" scolard si intretine aproape numar de numar o posts
a redactiei care se manifests cu extrema severitate fata de tinerele talente.
Subliniem cloud realizari pozitive. In primul rand Buletinul scolilor
secundare", tinut cu regularitate, de unde aflam de la corespondentii-elevi
despre remarcabila activitate pe care o desfasoara societatile literare ale liceelor
din 1ntreaga tars $i, in al doilea rand, concursurile literare pe care le initiaza.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul Kola (1820 - 2000)
De*i a fiintat /Ana la 15 ianuarie 1932 aproape trei ani aceasta revistA,
utila ca organ de informare, n-a descoperit §i lansat decat mediocritAti. Talentele
reale din randul liceenilor care nu suportau chingile directivelor" didactice au
evitat revista *i au preferat sd se mite mai liber" in revistele *colilor sau in
propriile reviste, editate individual sau in mici grupuri.
Ministerul Invdtdmantului nu renuntd insd la ideea de a pune sub
obldduirea sa o revista centrals pentru liceeni. Peste 11 ani, in 1943, loan
Petrovici *i I. C. Petrescu, aflati la canna ministerului, initiazd Revista
Tineretului, adunand in jurul ei cateva din cele mai remarcabile valori de care
dispunea cultura romans in deceniul al cincilea, poeti ca: Tudor Arghezi,
Al. Philippide, M. Beniuc, Emil Giurgiuca; prozatori ca M. Sadoveanu, Gala
Galaction, Victor Ion Popa; esteticieni, critici *i istorici literari ca Tudor Vianu,
Pompiliu Constantinescu, Serban Cioculescu.
Strdlucitul mAnunchi de scriitori *i profesori a conferit revistei o inaltd
tinuta intelectualA. Articolele teoretice, studiile, cronicile, recenziile ca §i
creatiile literare de valoare (unele incluse in volumele definitive ale scriitorilor-
colaboratori) situeazA aceastA revista la un nivel superior incercarilor dinainte.
Si elevii iii aveau coltul" lor. Aproape fiecare numAr cuprindea debutul
a 1-2 talente. Aldturi de nume care au fost inghitite de uitarea istoriei literare,
revista consemneazd cativa elevi care se vor afirma in continuare pe plan literar.
E vorba de ALECU POPOVICI, elev in clasa a VI-a a Liceului National din
Ia*i, care debuteazd cu piesa de teatru Alexandru Lapu*neanu" (nr. 2 din
23 martie 1943), fixandu-Si in acest fel traiectoria de dramaturg, ie*eanca
ANDA BOLDUR, cunoscuta prozatoare de azi, cu schita Amintiri",
DIMITRIE PACURARIU, elev in clasa a V-a a Liceului Stefan cel Mare" din
Suceava, profesor universitar *i cunoscut istoric literar, ELIS BUSNEAG, elevs
in clasa a VIII-a a Liceului de fete Elena Cuza", din Craiova, poets *i viitor
editor de prestigiu (debuteazd cu un promitAtor Sonet"), BARBU CIOCULESCU,
elev in clasa a VI-a a Colegiului Sf. Sava" (nr. 2 din 25 martie 1944), viitor
poet *i critic literar.
De*i n-a vietuit deck un an *i cateva luni, Revista Tineretului a reu*it ss
organizeze un prestigios concurs literar la care au participat peste 1000 de elevi
*i unde s-au acordat 100 de premii *i mentiuni.
Cam in aceea*i perioadd mai functiona *i o revista regionals a elevilor,
incercei ri literare, pusd sub egida Inspectoratului *colar al regiunii Galati *i
condusd de cunoscutul profesor secundar Pamfil Georgian. Cele cloud numere
de cate circa 100 de pagini, care au apdrut in ianuarie *i in mai 1943, sunt
sustinute in exclusivitate de elevi care semneazd versuri, proze, scenete,
articole, cronici.
Pentru tema noastrd, revista prezintd interes, deoarece in paginile ei (nr. 2
din mai 1943) debuteazd TRAIAN COSOVEI, poetul, romancierul *i reporterul
de azi, elev la Liceul teoretic din Tulcea. El e autorul unui remarcabil pastel de
delta, Ceata", semnificativ pentru chipul receptiv si afectivitatea viitorului
reporter:
Hcilipri de stuf si zciloagei

Curg valuri pe apd,
Verzi,sul in zciri se ingroapei
Trei salcii plecate se roaga.
Adulmecei zarea zefirul

SSi soarbe-adormitci otravei.
Pe vinete ape, mujenia gravel

Isi deapeinci firul.
Era parcii-o barth acolo...

Umbrita de trestii pe prund.
Undea cineva? Nu mai este?
Sau neguri de vrenzi it ascund?
(1943)
In momentul infiintarii strajeriei si al introducerii ei obligatorii in scoli

(1938), organele de conducere ale Strajii Tariff, impreund cu O.E.T.R. (Oficiul
Educatiei Tineretului Roman) au luat masura de a infiinta reviste strajeresti
centrale cum ar fi Strcljerul, De strajd, Cuibul nostru. Singura revista
strajereasca centrala cu caracter pur literar a fost Primcivara, condusa de
prof. C. Angelescu, care a scos cloud remarcabile numere, intre martie-aprilie
1939. Evidentiem aici colaborarea lui DRAGOS VICOL, elev al Liceului
Eudoxiu Hurmuzachi" din Radauti, care colaboreaza cu Cer bucovinean", o
frumoasa oda patriotica, pe care autorul insusi mi-a marturisit, in 1974, ca o
recunoaste drept poezia sa de debut, poezie care i-a dat curajul sä incerce cu
succes, in acelasi an, colaborari in ziarul local, Suceava:
Arcuiri de dealuri, nzunti ssi zeiri senine

Fumegii-n anzurguri purpuri stralucite.
Bollile coboard de luceferi pline,
Sa sdrute cresstet de pciduri smerite.
Vorovesc plde,sii-n fiecare noapte
In aceri de creste doinele suspin,
Se and la Putna voevodale papte,
Buciumul rcisunci frunzci la Cosnzin.
119
www.dacoromanica.ro
Istoria debutului literar al scriitorilor road:fa in timpul fcolii (1820 - 2000)
Pas de caprioard bate la izvoare,

Codrii-,si prind in plete locuri ciobanesti,
sS'i horesc serafii, albi, din zare-n zare
Lanurile poartei spice de pove,sti...
(1939)
Cutezlitorii i inijiativele for

Si dupd primul razboi mondial, cu toata amploarea pe care a luat-o
editarea revistelor in cadrul liceelor, se pastreaza traditia publicatiilor initiate si
tiparite de elevi in afara scolii, deci in afara controlului si cenzurii didactice.
In lipsa unor prestigioase publicatii, elevii brasoveni cu veleitati literare
se adresau de obicei ziarelor locale on gazetelor bucurestene. Din randul celor
stapaniti de demonul scrisului si dornici sa-si incerce fortele in vijelioasele
intreceri tineresti se detaseaza EUGEN JEBELEANU, elev in clasa a VII-a a
Liceului Andrei Saguna".
Prima sa iesire de sub actul tutelei didactice o va face la 17 ani, in 1928.
Buna primire a poeziilor sale it va indemna chiar la sfarsitul aceluiasi an sa
proiecteze, cu un manunchi de colegi: Stefan Ilarie Chendi, Ionel Zaharia, Stefan
Muscalu, Alexandra Mus lea, Pavel Nedelcu, Ion Muraroiu, Petre D. Stanescu, o
revista literara, el asumandu-si rolul si calitatea de director.
Visul se va implini la 23 februarie 1929, cand va aparea primul nuinar al
revistei Pe drumuri noui. Tiparirea ei s-a facut cu deosebite eforturi.
Suplimentul trandafiriu de reclame incluse in corpul numantlui 2 este edificator
pentru artificiile" la care se recurgea pentru a se obtine fondurile de tiparire
intr-o perioada de criza. 0 nota" precizeaza acest lucru: Revista noastra mica,
scoasa insa cu mari greutati materials, isi va man formatul, daca va fi cat de
putin sprijinita de cititori". Intr-adevar, formatul revistei aminteste perfect de
Bilete de papagal ale lui Arghezi. Adoptarea acestui format tipic de care
directorul-elev nu e doar un semn de omagiu si pretuire pentru revista unde a
debutat, dar si un fenomen cu rezonante mult mai largi. Dintre revistele
interbelice, Bilete de papagal au exercitat prin personalitatea lui Arghezi, prin
curajul opiniilor si chiar prin formatul modern o adevarata fascinatie asupra
mediilor scolaresti.
Desi isi propune o linie pur estetizanta", revista se alatura publicatiilor de
avangarda nu prin promovarea unor experimente artistice ci prin pozitia ei
avansata, proaspata, care se afirma mai ales din articolele de atitudine, unde sub
influenta programelor revolutionare ale proletariatului se exprima necesitatea
schimbarii atitudinii fata de nationalitatile conlocuitoare, maghiara si germana,
care trebuie apropiate, respectate si incluse intr-un regim de colaborare nationals.
Eugen Jebeleanu debuteaza in propria lui revised ca prozator (schita

Ciangaul") si reporter (interviul luat lui Heinrich Zillich). Desi debutul Si -1
facuse cu 2-3 luni in urrna, in Bilete de papagal, poeziile aparute in Drumuri
noui, apartinand aceluiasi repertoriu liric si aceluiasi moment at evolutiei
artistice si care vadesc o remarcabila stapanire a mestesugului verbal, nu pot fi
desprinse de debut. Pastelul Tama linistita" inchide o imagine de o rara
prospetime, Prabusire" e o meditatie usor pretioasa" asupra antinomiei
gand-trup, iar Sonet provincial" (Noaptea la Brasov) realizeaza o sugestiva
aquaforte a orasului de sub Tampa:
Tdcerea grea s-a agernut in Pia(d

,s.i-o lung varsd lapte pe trotuare...
Pe strefini, ritmic cad md rgeiritare
,si-n catifea de cer o stea s-agaici.
Std Sfatu-n intuneric, Ord viajd

ssi-auzi cum Jese linigea covoare,
iar Turnul teutonic, in picioare
inzi pare cd-i o stranie paiagi.
Un felinar se uitei printre gene

la un osta,s in zale de sirene...
ssi-1 vede numai el ssi poate luna...
ca un spate negru de cdmilci,

...,,S'i,
(de-acelea,s1 nopfi banale fiindu-i sild)
adoarme Tampa ca intotdeauna.
$TEFAN CHENDI, fiul carturarului si patriotului transilvanean Ilarie

Chendi, figureaza in nr. 1 cu un scurt studiu despre Ikabund, unul din marii
poeti moderni germani, ilustrat printr-o traducere semnata de Petre D. Stanescu
(Sosesc") iar in nr. 2 cu o pertinenta prezentare a poetului Aron Cotrus.
ALEXANRU MUSLEA publica o traducere a poemului baudelarian
Rugaciune" iar PAVEL NEDELCU, ce se va inscrie printre poetii de talent ai
perioadei interbelice, debuteaza cu poemul Evadare", unde buna stapanire a
versului nu poate ascunde influence Inca insuficient asimilate din Baudelaire si
D. Anghel (Caleidoscopul lui A. Mirea"):
Mci simt un pumn de-aur pulverizat

In cosmos la-ntcinzplare aruncat,
In care-avid scl-mi aflu loc incerc
sSi din lumini sci-mi fac saturnic cerc.
Istoria debutului literar al scriitorilor rondini in timpul FoM (1820 - 2000)
Alerg pe drumuri interplanetare

Strigat de-o invizibila trompetd!...
Nebunii-or fi crezeind ca sunt cornett).
Caci ei nu 'tiu reala mea schimbare.
M-am smuls din lumea terrei" ca un fulg

Si m-am-na licit, pe unduiri de vis,
Spre boltile ce-n larguri s-au deschis,
Ca sd primeasdi-un evadat din vulg...
(1929)
*
* *
Patru ani mai tarziu, la 1 septembrie 1933, tot la Brasov, elevi ai aceluia*i
liceu Andrei Saguna" a cdrui directie refuza editarea unei publicatii, scot pe
cont propriu revista mensuala Start, sub conducerea altui elev de exceptie,
Stefan Baciu. Se cunosc cloud numere ale acestei reviste.
Start 4i propune sä fie o revista de avangard5 literark cultivand
gratuitatea gidiand §i proclamand solidaritatea adolescentilor. Tipic in acest sens
este Manifestul" redactiei: Tanara generatie se compune din intelectuali,
sportivi i pierde-vark.. Noi venim fara retete de poezie noua i fard tehnica
literark mergem cu ochii in gol, dar cu inima in palms. Dorian ca peste
nimicurile care ne-ar putea desparti, mainile noastre de adolescenti sa se
uneasca. Ada! Bateti laba! On publie pour chercher les hommes". Revista
evidentiaza trei nume: TEODOR SCARLAT (Poem", nr. 1), caruia i se anunta
aparitia volumului Dicteuri pentru fantoma ta", ANDREI TUDOR, critic i
cronicar promitator (Panopticum-carnet, in nr. 1 si 2) i mai ales STEFAN
BACIU, care debuteaza cu poemele Imperativ autumnal" (nr. 1) i Elegie"
(nr. 2), caracteristice pentru imagistul debordant i contorsiunile verbale ce
invadaserk sub influenta revistelor suprarealiste poezia tandra dupA 1930.
AceastA maniera va cunoa§te in al aptelea deceniu o foarte viguroasa recidiva.
Citam poemul lui Stefan Baciu, Imperativ autumnal":
Toamna canto elegii, pe gduri, rupte cu ploi de soc,

Assteaptd: sufletele noastre vor cduta soare, ca ogarii
came midi',
Zdrile se coloreazd in pciduri ,si frunze in foc,
Uite: toamna cu caderi de pupile trupul it scald&
Privinz neguri. In ochi obosesc lumini ca pa,s1.

Toate strazile au drumuri prin inima virginii
5i ',ascii sunt tristeti ce pe artere le laci,
Cand umbletuli,si canto in picior ,si trambulind.
Ascultd: glasul toamnei s-a ascuns in roduri,

Arunccinz mrefi de ochi peste carli umbrind foi,
Zidim liitrand peste tristele cu poenze poduri
sS'i ridiceinz ca lespezi visurile s'i copacii goi.
Opreste: in suflet bate ciocdnitoarea vrerilor ascunse,

Ducem mil na ridicatd salbei ci scot pe wiz deschis,
Sci apeirdm de intonmeiri in ceirnuri, cum otravi pdtrunse
Pe ochiul luciu de priviri ca in orbite moalele iris.
(1933)
Se pare ca Brasovul, la sfarsitul deceniului trei si inceputul celui de al

patrulea, a cunoscut o interesanta miscare de emancipare intelecuala si artistica
in randul elevilor, semnalata in 1936 de Pericle Martinescu in Adolescentii din
Brasov", roman al psihologiei tinerilor teribilisti in orasul de sub Tampa. Acest
roman juvenil al cunoscutului poet ar putea oferi unui cercetator al avangardei
literare romanesti cateva repere deosebit de interesante.
Poate un ultim ecou al acelei ambiante brasovene, favorabila deschiderii
spre experientele moderniste it reprezinta placheta de versuri Cu barda in porti
de veac" a elevului DARIE MAGHERU, aparuta in anul 1941, in care
energetismul si teribilismul adolescent colaboreaza fructuos.
TASCU GHEORGHIU, remarcabilul traducator de azi, elev al Liceului
Mircea cel Batran" se asociaza cu Mircea Panait si Virgil Teodorescu,
proaspeti studenti, pentru a scoate curajoasa dar efemera publicatie Liceu
(1929), prima publicatie de avangarda din Constanta, unde, de altfel debuteaza.
* * *
Experienta suprarealista, inaugurate in Cara noastra de Urmuz, si care

asa cum spune si Geo Bogza reprezenta in randul intelectualilor o fronds
haotica si prerevolutionara", care anunta epoca de man zdruncinari a
sistemului capitalist, a antrenat si o seams de elevi sau proaspeti absolventi de
liceu. Admiratori sau prieteni cu adeptii mai varstnici ai noului curent care se
injgheba in jurul unor reviste literare (Sala Pada, Gelu Naum, Stefan Roll,
C. Nisipeanu, D. Trost, Virgil Gheorghiu, Gherasim Luca, Paul Faun, Tristan
Tzara, Ilarie Voronca, Al. Tudor-Miu etc.) cativa dintre adolescentii atrasi de
mirajul libertatii absolute" a verbului vor deveni directorii unor reviste de
avangarda, care nu vor trece nebagate in seams.
Biografii lui Geo Bogza consemneaza ca inceputurile sale literare sunt
legate de suprarealism si de patronul sau roman, Urmuz.
Istoria debutulni literar al scriitorilor romani in timpul scolii (1820 - 2000)
GEO BOGZA, elev in ultimul an al Scolii de marina, in varsta de 19 ani,

stabilit la Campina, scoate revista Urmuz, motivand astfel titlul ei: Prezenta
lui intre noi, sfarc care biciuie contiintele". Articolul program e pus sub semnul
energetismului marinettist.
In cele 5 numere ale revistei, apdruta in prima jumatate a anului 1928,
sunt publicati avangarditi clasici": Andre Breton, P. Reverdy, Tristan Tzara,
P. Eluard, F. I. Marinetti, precum §i versuri din Stefan Roll §i din Ilarie Voronca
(Ulysse" §i cateva piese din viitoarea placheta de poeme oblice Ham!"). Tot
aici va fi lansat Al. Tudor-Miu, prieten al lui Bogza, poet suprarealist
(1901-1961) debutat cu poeme in Ploieytii literari (1921) care va pastip
caligramele lui Apollinaire i va semna o serie de poeme (din care enumeram
Deal petrolifer", Infern", Nocturna", Scenariu de cinema", Suprimarea
Balciului", Postscriptum" etc.).
Bogza, care este §i un iscusit desenator (revista are o prezentare grafica
indrazneata i originals) publics in propria lui revista o serie de poeme.
In primul numar al revistei poetul se infati§eaza publicului cu un grupaj
de versuri: Album erotic fetei blonde violet" i Preludiu la sfar§itul veacului"
ce se dore§te o poezie-program i care constituie un interesant document liric,
demn de a fi consemnat mdcar fragmentar:
Deasupra apelor mil plec

ma Intreb
ce vtint ne-a aruncat
in veacul asta blestemat.
Tovaraye de acum 5000 de ani

din pdrul tau
cu totul azi scurtat
,ci tuns frumos a la garconne
Vitregia veacului,
parfitmul
yi pudra Coty Rachel no. 2
n-au putut alunga Inca
mirosul millului din Nill
al pielii de crocodil
yi al cavernelor strabune
in care ne-am iubit in treacat ,s'i goi
priptre yerpi, broayte yi noroi.
(1927)
*
Doi ani mai tarziu, un elev bucure§tean, Aurel Baranga, care gustase
bucuria debutului, colaborand in 1929 la Bilete de papagal, impreund cu un alt
coleg cu cateva luni mai mic (abia implinise 16 ani), admirabil dotat pentru
grafica, Jules Perahim, pun baze unei not reviste suprarealiste, Alge, care va
supravietui 5 numere, ca §i sora ei mai varstnica, Urmuz. In jurul ei se grupeaza
cativa elevi §i studenti: Mattis Teutsch, Mihail Hubert, Gh. Cra§in, D. Amprent,
Costea Sar §i colaboreaza autori cu notorietate ca Gherasim Luca §i Sa§a Pana,
care adopts aici pseudonimul Sesto Pals.
AUREL BARANGA i§i incepe suculentele colaborari in revista cu
poemul Dragati in gol", ca in nr. 2 sa dea masura indemandrii care si -a insu§it
procedeul suprarealist at amestecului arbitrar al cuvintelor descarcate in versuri
cu metrics impecabila, ca-n poezia Femur sintetic".
Ce oranjada pe cadranele veline

nd orhidee, maidanele firave
Deschid induxului de antiline
Hangarele Prinjesei Scandinave,
Dar pendularea submarinului de tu,s'

Pe-aleile sulptate-n esofag
ce cocktail amprentele de plus
Pe toga ultimului mag.
(1 93 0)
Revista vioaie, excelent ilustrata de Perahim, care de pe atunci se anunta

un mare talent, este impanata cu aforisme, butade §i anunturi, calambururi de
facture urmuziand:
Dace pui argint in mitre scoti desigur mitrat de argint".
Atat Urnzuz unde Bogza practice o poezie suprarealista ce se vrea de
atitudine §i idei, cat §i Alge, unde Baranga persifleaza §i face piruete verbale,
constituie probe graitoare ale prezentei elevilor in avanposturile experimentelor
lirice, chiar dace ele nu erau decat un frumos joc bengal, o adolescentina
mazarinada", indreptata impotriva formelor sclerozate ale literaturii.
*
* *
$i in Braila, ora§ de negustori", se semnaleaza o initiative adolescents.

Este vorba de revista Flamura, al carei principal erou a fost Mi§u Constantin
Dragomirescu, cunoscut in literature sub pseudonimul de MIHU DRAGOMIR.
Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in limpid colii (1820 - 2000)
Sub girul 0 cu fondurile mamei sale, Octavia Dragomirescu, ea insa§i

intelectuala cu veleitati publicistice, Mihu Dragomir va fi in perioada de licean
(1937-1938) directorul §i redactorul nedeclarat al revistei (din motive §colare"
bine cunoscute), iar in 1939 §i 1940 in ipostaza de student, redactorul ei §ef,
inscris pe coperta.
Colaborarea la aceasta revista joaca un rol de seams in formarea lui Mihu
Dragomir, multe din trasaturile romantic-revolutionare ale creatiei sale dupa 1950
i§i gasesc radacina mai ales in bogata sa activitate publicistica dintre 1937-1938.
Poet precoce, el scosese un volum de versuri la 16 ani, in 1936 (Ganduri
prafuite") §i dupa un an §i jumatate de colaborare la revista, al doilea volum, in
1938, Rugg de ateu". De§i revista Flamuri nu consacra debutul sau liric, ea
este un teren unde Mihu Dragomir i§i desra§oara talentul polivalent de polemist,
portretist, romancier, poet.
Propunandu-§i sa fie scriitor brailean", liceanul Mihu Dragomir se
proclama emul al lui Panait Istrati, erijandu-se in aparator al acestuia impotriva
detractorilor: Noi, care am ridicat flamura unei credinte de bine §i frumos, it
pretuim pe P. Istrati... Nu voim sa ascultam mar§aviile acelora care neputand
mic§ora altfel valoarea marelui povestitor ii tagaduiesc once simt de iubire
NA de patrie..."
De asemenea, el cultiva §i incuraja colegii talentati din alte colturi ale
tarii. Astfel, el a oferit gazduire in paginile publicatiei sale elevilor banateni
Aurel Bugariu §i Ion Mihoc, redactori ai revistei §colare din Oravita, Generafia
de maine, anticipand astfel generosul sal.' rol de mentor atunci cand va conduce
revista Luceafarzd (1957-1962).
Cu toate inconsecventele §i confuziile, inerente varstei, §i epocii, liceanul
Mihu Dragomir poate fi a§ezat, Inca din anii adolescentei, printre frunta§ii
generatiei sale, reprezentand, ca §i Eugen Jebeleanu, acea inalta §i activa
con§tiinta a intelectualitatii §colare, setoasa de puritate, pace §i omenie.
*
* *
La Buzau, elevii Alexandru Lungu §i Ion Caraion, ajutati de profesorul

Bucur Tincu, directorul liceului, pun temelia unei reviste de poezie, intitulata
Zarathustra. Revista, cu format de caiet, a scos trei numere, intre ianuarie 1940
ianuarie 1941.
Intr -un interviu acordat in 2 mai 1970 Revistei literare, ION CARAION
marturise§te ca a publicat prima poezie in Zarathustra «in 1939 intr-o revista
juvenila, scoasa de noi, cativa copilandri cu bursa on cu pu§culite sparte fara
§tiinta parintilor §i pentru care (fara toata intelegerea lui Bucur Tincu, director
al liceului §i autor al acelei carti de tinuta care a fost Apararea civilizatiei") era
gata sa fim exmatriculati».
Printre colaboratorii revistei se numArau brasoveanul Lucian Valea, elevii

bucuresteni Marin Sarbulescu si Constantin Bivolaru, Lucian Dumitrescu elev
la Liceul militar din Tg. Mures, autor al plachetei de versuri Pandar de stele",
ploiestenii Dem. Gh. Nolla, Alcon Ion Tudor, D. Nestorescu. Singurul saltat in
anul I al studentiei era Traian Lalescu.
BIVOLARU CONSTANTIN, care va fi apreciat de Arghezi, figureaza in
primul numar cu poezia Rezumat". Traian Lalescu, care cunoscuse un debut
precoce in revista Vlastarul a Liceului Matei Basarab", Inca din clasa I de
liceu, si autorul apreciatelor volume Lumina trista" si Lanterna magicr,
publics in Zarathustra frumoasa elegie Plansul fetei de imparat", iar Marin
Sarbulescu, care aparuse cu aproape un an in urma" in paginile revistei scolare
pe care o conducea la Liceul Mamie Voievod Mihai" din Bucuresti, semneaza
in nr. 2 al revistei buzoiene poezia.,,Moartea visului".
Elevul brasovean LUCIAN VALEA isi face aici debutul cu poezia
Matanii pentru fata ardeleana":
Pentru tine, _Pei ardeleand

Infloresc vazdoage not in pagini
ci hangere dure, de inzagini,
te-ncrusteath sufletului rand.
Dar apune gandu-n albe file

,vi din Lana dorului te torc,
Inima, ceasornic, Ji -o intorc
to niai clard sa te urci prin zile.
Fats ardeleana inzplinitei

rod ce dii in pargei ca harbuzul
'naltd crecti ca vara cucuruzul
ci te-mladii pururea ravnitd.
Lasd-mei sa beau din ochi cucuta.

Stele iar iti trenzurei pe geand...
Bat meiteinii fats ardeleanca
pentru dragostea neinceputd...
(1950)
Dupa sistarea revistei (se pare, la interventia unor foruri de invatamant)

neastamparatul Lucian Valea, impreuna cu prietenul salt, Mircea Bogdan, isi
propune sa scoata o revista cu care sä continue ideea revistei Zarathustra, aceea
de a reuni cele mai valoroase condeie liceene din taxa. Cum aprobarea juridica
127
www.dacoromanica.ro
a unei astfel de publicatii nu era posibila fare un girant matur (elevii aveau sub
18 ani) ei se adreseaza juristului-poet D. Gherghinescu-Vania, om de mare
finete i de aleasa culture, care accepts rolul de Ingrijitor §i apoi, din al doilea
an, de director al publicatiei.
Primul numar al revistei Claviaturi a aparut in luna mai 1941 cu subtitlul
Caiet de poezie", in conditii grafice deosebite, care se vor pasta in tot timpul
existentei sale (14 numere, pans la sfar§itul anului 1943).
Datorita independentei sale estetice i ideologice, care se va mentine pada'
la ultimul numar (alaturi de ea doar Albatrosul, dintre revistele literare ale
timpului, a rezistat presiunilor i agresiunilor sporite ale ideologiei fasciste),
revista de poezie Claviaturi strange in jurul ei de la un numar la altul tot mai
multe condeie tinere i poeti afirmati. Chiar scriitori de mare prestigiu se
socotesc onorati sä apara in paginile ei. Lucian Blaga publica poemul
Incantare" in nr. 7-8 din 1941 §i sonetul Caine le din Pompei" in nr. 4 din
1943, iar Tudor Arghezi pamfletul in versuri Curgeti vanturi".
Din grupul de elevi fac parte, alaturi de cuno§tinte mai vechi din gruparea
Zarathustra", sau din gruparea Albatros" i nume noi: Romeo Dascalescu,
viitor cercetator in domeniul psihopedagogiei §i publicist, Emil Manu, care
debutase in 1940 in ziarul Nddejdea din Turnu Severin, Constantin Carjan, azi
cunoscut textier i scenarist, elev la Liceul militar de la Manastirea Dealu,
colaborator din 1941 al revistei Flamuri din Craiova, publicatia liceelor
militare, Ioanichie Olteanu, elev din Aiud, colaborator Inca din octombrie 1940
al revistei colare Mliidije din Blaj, caruia i se anunta in Claviaturi un volum de
versuri i e prezentat cu un izbutit Poem" in nr. 2 din iunie 1941, in preajma
absolvirii liceului.
Doua debuturi absolute": elevul din Blaj REMUS LUCA (Acord", in
nr. 1 din mai 1941) i mezinul acestui stralucit manunchi de adolescenti,
savistul" bucure§tean BARBU CIOCULESCU, in varsta de 15 ani neimpliniti
(Furtuna", in nr. 2 din 1942).
Criticul Octav Sulutiu considera Claviaturi ca o revista singulars in
epoca, unde se cultiva o lirica reflexive, de meditatie asupra problemelor
fundamentale".
Alaturi de ,Scoala 'loud i Simbolul, dinaintea primului razboi mondial,
Claviaturi reprezinta a treia revista scoasa §i condusa de liceeni, care s-a aliniat
prin contributii efective unui moment literar, ca§tigandu-§i pe merit locul in
istoria presei romanqti.
Printre zecile de reviste literare scoase in cercurile studente§ti, unde
redactorii invitau sä scrie pe fotii for colegi mai mici din revistele §colare in care
activasera cu un an, doi inainte, mentionam XY, condusa de Neagu Radulescu
care adapostqte unele talnte literare de la Sf. Sava", Prepoem, unde debuteaza
ALEXANDRU LUNGU, elev la Tulcea, on Revista debutantului, condusa de
studentul slatinean N. Miriade unde publica I. Vladimir (VLADIMIR DOGARU,

elev la liceul din Slatina) §i colegul sau ION DUMITRESCU, ambii viitori
profesori, istorici literari §i publici§ti. Lor li se adauga Revista cercului literar
din Sibiu, condusa de RADU STANCA, unde debuteaza ca elev al Liceului
Gheorghe Lazar", cu mici articole, viitorul critic literar NICOLAE BALOTA,
laureat al concursului Tinerimea Romany ", §i Albatrosul, inimoasa revista a
Facultatii de litere, redactata de Geo Dumitrescu sub directoriatul lui Radu
Teodorescu, conferentiar la catedra de Teorie literary ". Cu toata durata ei scurta
de aparitie (7 numere intre 10 martie 1941 15 aprilie 1941), Albatrosul s-a
afinnat ca o revista de tinuta literary i atitudine democratica, imprimta in special
de redactorul ei Geo Dumitrescu, ascuns sub pseudonimul de Ion Calimard.
Alaturi de studentii care publica aici (Dinu Pillat, Geo Dumitrescu, Al. Cerna
Radulescu, Ovidiu Raureanu, Tiberiu Tretinescu, Sergiu Filerot, I. Coteanu,
C. Ddianu, Mihnea Gheorghiu, St. A. Doina§) se aliniaza §i cativa elevi printre
care Marin Sarbulescu, redactor al revistei liceului Mare le Voievod Mihai",
unde a debutat, care scrie poemul Noi", sugestiva definire a unei generatii
idealiste aruncata ca i albatrosul baudelairian in mijlocul vartejului ucigator al
timpului. In revista Albatros ar fi trebuit sa debuteze cu o schita in numarul 8 din
aprilie 1941 marele nostru prozator MARIN PREDA, pe atunci elev in ultimul
an al liceului pedagogic din Bucure§ti, data cenzura military n-ar fi suprimat
tocmai atunci publicatia. Marin Preda scrisese §i o poezie (Intoarcerea fiului
risipitor") pentru culegerea Sarma ghimpata" initiata de poetii revistei §i ea
interzisa de organele cenzurii. Abia in 1942, deci la varsta de aproape 20 de ani,
Marin Preda, ajutat de M. R. Paraschivescu, va debuta cu schita Par litu" in
foiletonul Popasuri", supliment literar al ziarului Timpul (nr. 1771 i 1772 din
15, respectiv 16 aprilie 1942).
Dupd 1945 nu s-au mai semnalat reviste §colare de elevi §i tineri sudio§i
in afara institutiilor didactice, iar intre 1948-1989, initiativa particulars in
materie de press a fost abolita prin lege.
Tentafia prestigiului
Visul de our al oricarui adolescent talentat din al doilea deceniu al
veacului nostru era sä fie acceptat de marile reviste literare ale timpului, de
obicei severe §i rezervate cu debutantii, sau macar in cotidienele on revistele de
circulatie, inzestrate cu pagini de literature.
Foarte putini dintre liceeni au indraznit aceasta supreme aventura". Ca sa
apari in publicatia unei reputate grupdri literare, se impunea initial sa
frecventezi cercul" acesteia, sa ca§tigi simpatia i pretuirea mentorului *i
Istoria debutului literar al scriitorilor romdni in timpul Kalil (1820 - 2000)
directorului revistei. Pentru aceasta trebuia sa fii, sau macar sa to simti un

adolescent de exceptie. Probabil ea o astfel de constiinta a valorii au avut-o
liceenii Tudor Vianu si George Calinescu, ambii lazaristi", despartiti doar de
doi ani, cand s-au hotarat sa cucereasca marile" cetati. Fiecare va cunoaste insa
o alts fats a succesului.
Dupa abolvirea clasei a III-a gimnaziale la Giurgiu, TUDOR VIANU se
inscrie in toamna anului 1912 la Liceul Gheorghe Lazar". ()data cu el, se
transfers, dar la alt liceu, nedespartitul sau prieten Simion Bayer care, impreund
cu Al. Colorian, savist", vor fi tovara§ii nedespartiti ai adolescentei sale.
Prime le versuri ale lui Vianu dateaza din 1913, cand impreund cu
AL. COLORIAN incepe sä frecventeze boema literara a timpului, reprezentata
de cenaclul Literatorul", unde trona, la propriu si la figurat, Macedonski si
cenaclul simbolist", condus de profesorul Ovid Densusianu, directorul revistei
Viaja Noma.
Dupa marturisirile pe care mi le-a facut, Vianu a citit de 3-4 on in
cenaclul Literatorul", find elogiat. De altfel Macedonski, dupe o lecture, ii
daruieste poetului portretul fotografic cu o dedicatie magulitoare, care se
gaseste azi, reprodus si merit, in arhiva Institutului de literature si istorie literara
George Calinescu". In Jurnalul" sau, Tudor Vianu care va purta nu numai o
imensa dragoste, ci si o admiratie neostenita poetului rozelor" (el it va apara
de rauvoitori inca din cursul liceului, va intocmi prima edi ;ie completa a operei
lui Macedonski, insotind-o de un studiu introductiv fundamental), va suprinde
ciudata ambianta pe care o crea Macedonski si care atragea ca un magnet pe toti
tinerii Imbolditi de chernarile muzei.
Vianu era nu mai putin atras de figura profesorului Ovid Densusianu,
diametral opus magului" Macedonski. Spre chilia lui, invadata de volume si
manuscrise, sau catre cenaclul lui de la restaurantul Mircea" se indrepta boema
literard a epocii, distingandu-se vestimentar: pelerina large, cu guler de catifea,
lavaliere, plete abundente. Nelipsitii dezbaterilor erau Eugen Sperantia,
I. M. Rascu, sonetistul iesean Mihai Codreanu.
La randul lui, Ovid Densusianu it incurajeaza atat pe Tudor Vianu cat si
pe prietenul sau, Al. Colorian, publicandu-i in Viaja Noua. Vianu debuteaza in
aceasta vestita revista la 1 aprilie 1916, cu sonetul Norii".
Colaborarea lui va continua in tot cursul anului 1916, cand va publica
Iluminare", O, gandul meu de sears ", Nemurire", Moartea". Reproducem
poezia lui de debut, Norii":
Fasii cernite de vazduh, o, Nori,

Necontenit calcitoriji in zare,
Iii schimbeitoarea voastra-nfrigurare
Voi ramilneji aceia,si caleitori.
In tot vii regdsesc, naluci fugare,

Si peste tot tronali biruitori,
Vii sunteti sa jlete de luptatori
Si-a dorului eterna intrupare.
...Si de cadeli in reindul unei ploi

Sau de-a zeipezii albs risipire,
Sunteti ava' ntul ccitre forme noi!
Spre voi se-naltci-ntreaga-ne iubire

Ccici in a voastrei fugei ,si-nnoire
0, Norilor, ne recunoa,stem noi.
(1916)
Primele lui manifestari de critic §i estetician vor fi consemnate doua luni

mai tarziu, la 15 iunie 1916, in revista Viata literary din Craiova (an II, nr. 10-11),
cu un articol prilejuit de moartea marelui critic francez Emile Faguet.
Bogata activitate Erica din timpul liceului e atestata de un pre ;ios
document. Biblioteca Centrals Universitard a inregistrat in bibliografia sa din
1967, sub numarul 1779, Caietul nr. 1 cu versuri ale lui Tudor Vianu
(1914-1917), depus dupa moartea acestuia (1964).
GEORGE CALINESCU era doar cu doi ani mai mic decat colegul sal de
liceu. Datorita acelora§i restrictii, el nu poate publica in timpul colaritatii.
Dupa marturisirile colegilor sai de promotie, Intruniti in anul 1978 la Liceul
Gh. Lazar", cu prilejul aniversarii a 60 de ani de la absolvire, elevul George,
mai mult scund, cu profil de efigie romans, purta in permanents cu el un caiet
cu scoarte negre cuprinzand versuri §i cugetari pe care nu le arata nimanui, nici
chiar profesorilor. In vara anului 1918, Calinescu absolva §coala, in toamna da
bacalaureatul §i lash pentru vara anului 1919 examenul de admitere in
Facultatea de litere. Eliberat de grijile §colii §i scapat de interdictiile
regulamentelor, Calinescu se adreseaza celei mai reputate reviste literare a
timpului, Sbureitorul. Insa poezia Flapetarul", prost aleasa, va fi judecata cu
asprime de poetul D. Nanu, la pota redactiei din 31 mai 1919 (In adevar, cu
asemenea versuri viata se pierde"). Calinescu nu se descurajeaza. In septembrie
1919 trimite, probabil din caietul §colar cu scoarte negre, cugetari, iar in
octombrie poezii de un nivel incontestabil superior. Lovinescu insu§i raspunde
viitorului student remarcand inteligenta unor cugetari §i promisiunile" lirice pe
care le reprezinta cele doua sonete de factura eminesciand. Raspunsul insa este
conventional §i neangajant pentru redactie. Atat cugetarile (publicate postum
sub titlul de Sic cogito", in nr. 6 iunie 1974, al revistei Vi ala Roma' neascci), cat
§i sonetele cu adnotarea V. Sb. 1919" (ms. 1, p. 163 verso), se pastreaza la Casa
memorials sub forma de manuscrise. Citam un sonet:
Istoria debutului literar al scriitorilor romlini in timpul scolii (1820 - 2000)
Cad frunzele, iubito,-ngalbenite,

lar vantul rciu le-nzprd,stie pe-alee.
Azi nu mai stau pe banci, cu lungi condee
Placa scriind pe nisip celei iubite.
Uitat e-acum stejarul plin cu ghindci

s'i fi-untea-i e de jale-ncdrunlitci,
Cci nu-s copii cu Pala rumenitcl,
In brale moi, mijlocul scl-i cuprindii.
Nici ciripit, doar vantul ,suierd nd

Drept beirci pe lac merg legii nate frunze,
Truditul soare-adoarme mai curand,
Te iert a inimii apriga doamnci,

Cci nu mai vii. Uitarea-i toatii firea.
Poate tarziu... Insa, acuni e toamna
(1919)
Afectat neplacut 5i durabil de semie5ecul debutului sau la Sbureitorul,

CAlinescu a pastrat discre ;ie in legatura cu acest eveniment, a5a cum remarca 5i
Gh. BAlu in monografia pe care i-a inchinat-o.
Abia in 1927, in seria noua a revistei Sburcitorul, Calinescu va fi onorat
cu publicarea a cloud poezii: Idolatrie" (nr. 8, februarie 1927) 5i Inviolata
aeternitas" (nr. 9 din martie 1927).
In pofida severitatii afipte fats de debutanti, Lovinescu care, dupd
moartea lui Macedonski, va deveni idolul" liceenilor veleitari, s-a aratat nu
numai receptiv dar 5i filantrop cu cei tineri. Nu vom aminti aici de increderea
absoluta pe care o arata proaspatului student Tudor Vianu, ci de modul cum trata
adolescentii provinciali.
Astfel, liceanul din Dorohoi Buium Croitoru, apasat de o grea familie,
pleaca in 1919 la Bucure5ti in cautare de viata mai buns ", impreuna cu Sa5a
Pand, 5i se inscrie la Liceul Matei Basarab". Eugen Lovinescu, profesorul sail
de latina, it remarca, i5i da seama de mizeria in care se zbate 5i it angajeaza ca
redactor la Sburdtorul, deschizandu-i cariera literary 5i dAndu-i i un pseudonim
cu care va romane prezent in paginile istoriilor literare, Ion Calugaru.
I. CALUGARU va debuta cu recenzii (Revolte 5i rastigniri" de A. Dominic,
la 22 mai 1920, 5i Pe ganduri" de Artur End5escu, la 26 iunie 1920), cu cronici
literare (Fericirea celorlalti" de M. Cruceanu, la 5 februarie 1921) 5i tot in
1921, mai exact in nr. 7 din 29 octombrie, cand era in ultima class de liceu, cu
schite 5i povestiri autobiografice, integrate ulterior in romane (Lautarul 5i
5arpele", Intre copii", Odatr).
Perioada unitatii si afirmArii artistice
Foc§aneanul Leopold Goldstein, elev in Braila, i§i trimite versurile la

Sburiitorul, primind un raspuns initial taios: O sa treaca multa apa pe Milcov
'Dana ce versurile dumitale vor fi publicabile".
Ca §i Calinescu, insa dupa un an §i jumatate de incercari, pe cand era in
ultima class de liceu, el va primi nu numai laurii debutului dar §i un pseudonim
literar, CAMIL BALTAZAR.
Prima poezie, Podgoria, inceput de iarna" ii va apare sub acest
pseudonim literar in nr. 16 din 31 decembrie 1931.
Urmeaza apoi o suits de poezii de sanatoriu", scise in timpul internarii
sale spitalice§ti la Bisericani (Peisagiu", Spital de tuberculo§i", Imagini de
sanatoriu", Convalescents ", Tristeti de ftizic" etc.) tema care va imprima nota
originals primului sou volum de versuri. Camil Baltazar va ramane unul din
constantii membri ai cenaclului Sburatorul".
Aceea§i rasplata a perseverentei o va cunoa§te §i elevul pite§tean Nicolae
Iordache membru al Societatii literare Delavrancea" din Campulung Muscel,
care Inca din adolescents i§i adoptase pseudonimul de VLADIMIR STREINU.
El trimite Sburdtorului versuri in primavara anului 1920, primind de la po§ta
redactiei din 3 aprilie 1920 un raspuns datator de sperante: Inca nu". Abia peste
un an §i jumatate, mai exact in nr. 6 din 22 octombrie 1921 dupa ce i§i Meuse
debutul in Adevdrul literar din 16 septembrie 1921 §i-§i §lefuie§te cu atentie
creatiile, Lovinescu ii va publica poezia Inserare", de factura intelectualista,
valeryana, urmata apoi de Tertine" (nr. 11 din 21), Biruinta" (nr. 18 din 1922),
Nopti" (nr. 19 din 1922), Pe sufletul meu" (nr. 22 din 1922), Singuratate"
(nr. 26 din 1922), Sfar§it de toamna" (nr. 28 din 1922) §i alte opt poezii in
cursul anului 1922, toate remarcabile prin siguranta §i eleganta expresiei lirice.
Para lel cu colaborarile lirice, Vladimir Streinu iii incepe odata cu
Sovairi" de A. Brani§te (nr. 30 din 8 aprilie 1922) seria insemnarilor literare,
destul de abundente in anul 1922. Si el va deveni unul din rasfatatii Sburdtorului.
Un alt poet de renw-ne pe care Lovinescu it va publica la varsta de 18 ani este
braileanul MARIE VORONCA, unul din principalii reprezentanti ai curentelor de
avangarda. El debuteaza la 20 octombrie 1922, in nr. 45 al Sburdtorului literar cu
poezia Tristeti de toamna", puss sub zodia obsesiilor bacoviene:
S-a ostenit ora,sul cu toamna grea sd lupte

i-acum iii frange trupul sub biciul ploii reci.
Prin locurile-acestea (azi, parcei sunt morminte)
ne-am fremdtat (ca plopii) duioasele cuvinte
fi ne-am privit in ochii in care lebezi phing.
Trist, au zburat de-atuncea ai pcirului tdu corbi
,si sufletele noastre sunt azi ca nige orbi
care pe uliji negre sub vantul sterp se strong
§4-,si picurd (cu cerul in zdrenfe) desnddejdea.
Istoria debutuhd literar al scriitorilor rontani in timpul gall (1820 - 2000)
In nopfile mahnite de ploi si linisti roase

ce cautci pe drumuri, orb, sufletul meu front?
Ia -i toamnd, de pe umeri clipele dureroase
si-ngroapci-mi-I odatei cu frunzele-n pcimcint.
(1922)
Adoptat cu entuziasm de redactie, Ilarie Voronca va publica pang la

sfar§itul anului poezii remarcabile, precum: Gard de provincie", Desen",
Casa copilariei", Deznadejdi", Tristeti", Nelini§ti", Amurg in munti",
Clipe de seara", Elegie", care vor intra in volumul Restri§ti", aparut in 1923.
Dintre revistele ie§ene, aceea care, condusa de doi scriitori tineri, Mihail
Sadoveanu §i George Topirceanu, i§i va propune sa incurajeze"confratii intru
generatia literara", va fi publicatia saptamanala Insemnciri literare. Cu toata
viata ei scurta (aproape §apte luni de aparitie regulata in cursul anului 1919)
revista va marca un moment in istoria literara, find nu numai gazda unor
cunoscute poezii scrise de Topirceanu, dar §i locul de debut al unor tineri §i
chiar elevi descoperiti de G. Topirceanu.
IONEL TEODOREANU i§i va face debutul abia in studentie, la
insemnari literare, intai cu Bunicii" compozitie dramatizata cu intercalatii
lirice, unde se simte influenta naturali§tilor" D. Anghel, G. Topirceanu, Otilia
Cazimir (nr. 13 din 11 mai 1919), apoi in lunile mai-iunie (nr. 14, 15, 16) cu
admirabilele secvente de proza lirica Jucarii cu luna", Jinn inchinat lui Lily",
Jucarii pentru Lily", adevarate poeme de o savuroasa inventie metaforica ce
amintesc de Jules Renard, dar care definesc acel specific inimitabil al
viitoarelor sale romane, poeme inspirate de dragostea nascandd pentru Stefana
Velisar, cu care in anul urmator se va casatori.
Singurul elev lansat de Insemneiri literare va fi ALEXANDRU PHILIPPIDE,
fiul ilustrului lingvist ie§ean, poet cu temeinica pregatire literara §i de o mare
seriozitate artistica, adus la redactie de colegul sau cu trei ani mai varstnic, Ionel
Teodoreanu. Debutul it va face in nr. 15 din 25 mai 1919, cu poezia Cantecul
catorva", urmata de replica ei antinomica Cantecul unui singur", poezii din
care se desprind cloud din notele specifice lirismului sau de maturitate §i anume
disociatia dintre individ §i multime §i raportul omului cu cosmosul. La 8 iunie
1919 semnalam capodopera ciclului sail adolescent, poezia Clopotele", cu
nimic mai prejos de cele mai bune creatii din volumul Aur sterp" (1922).
Vom cita poezia de debut, un adevarat imn inchinat in spirit romantic
astrului clasic", soarele, simbol al ratiunii, vitalitatii, puritatii, ardentei
suflete§ti:
0 soare, cu aripa to alungei
Perioada unitatii si aftrmarii artistice
Cat mai departe noaptea noastra lung&

sS'i sprijinci pe stalpi de flacciri largi tot golul
Sa nu se surpe, cople,sind pamantul,
Atunci cand viintul
Prin golul mut se da de-a rostogolul...
Dsfeissuriinduli aripile largi
Tu, vechiul cer Ingust ,si scund sci-1 spargi
$i sci-i imprci,stii gindcirile-albastre
In vid, de-asupra capetelor noastre,
Pentru-a privi pe vasta lui mina
Indenznul tau de aur ,si lumina...
,Si dd-ne, Soare, stcflet nou, alt vis!

Ne-am saturat de vechiul nostru vis!
Vcizduhul tot, to fa -lsci intre-noi;
De tine pcind-n cresstet sd fim plini;
Polenul tau sci ne preschimbe -n crini;
,,Si zambitori sd slam in preajma ta, ssi goi!
Mai del-ne, Soare, our nzult ssi toarnd

Pe fruntea noastrd aurul nddejdii,
,Si-n ochii no,stri canal ca o goarnd
Privighetoarea a primejdii!
,,Si sufletelor, da -le foc, sd arda bine,
Ca zzi,ste jertfe pentru tine!...
(1919)
De§i de scurta durata (n-a rezistat deck 4 numere, intre octombrie i

noiembrie 1919) revista Crinul, aparuta in Bucure§ti, care-§i propunea sä
incurajeze tinerele talente" §i sä-§i onoreze titlul cultivand candorea Si nevinovatia
amintirii copilariei, i§i are importanta ei pentru debutul unor tineri scriitori.
Aici se va continua, in a doua jumatate a anului 1919, activitatea literary a
fratilor Ionel §i Pastorel Teodoreanu, inceputd in prima jumatate a anului la
Insemnari literare, decedata" in luna iunie. In paginile Crinului debuteaza ca
epigramist (nr. 2 din 17 noiembrie 1919) PASTOREL TEODOREANU cu un
catren inchinat unui cazac", aparitie frecventa in Moldova in timpul primului
razboi mondial:
Cum passe,ste cu zahavii

Arcitos ssi guraliv
Luna-i pare o corvoadd
Aruncatcl de-un bejiv.
lstoria debutului literar al scriitorilor romiini in timpul sscolii (1820 - 2000)
Doi elevi, unul de 18 ani, H. V. GABUNEA, si altul de 15 ani, STEFAN

TITA, isi fac debutul aici, primul in nr. 2, cu poezia Orfanii din razboi", secundul,
in nr. 3-4, cu cloud epigrame in spiritul revistelor umoristice ale timpului.
Insa revista scoasa de maturi care a Incurajat cu cea mai larga generozitate
pe adolescenti a fost Bilete de papagal, editata de Tudor Arghezi. Publicatia a
exercitat intre anii 1927-1929 o adevarata fascinatie asupra elevilor (din lard se
vor semnala reviste scolare cu format similar). Visul oricarui elev al acelor ani
era sä devind colaboratorul celei mai prestigioase reviste tinere", din pragul
deceniului al patrulea.
Arghezi s-a aratat deosebit de receptiv si de mArinimos, fail a face insa
niciodata rabat la calitate.
Intreaga pleiada de elevi savisti" debutati la Revista literary a liceului
vor colabora paralel si la Bilete de papagal: Eugen Ionescu, H. Roman,
C. I. Valceanu si altii. Lor li se adauga studentii bucuresteni Matei
Alexandrescu, C. Nisipeanu, Virgil Gheorghiu. Ultimului i se publicase in 1925
volumul Cantarile Rdsaritului", prezentat elogios de Demostene Botez si Radu
Boureanu, care debutase ca elev in Foaia Tinerimii.
La putin dupa scoaterea la Campina a revistei Urnzuz, elevul-marinar Geo
Bogza va debuta in nr. 170 din 14 august 1928 cu schita temperat suprarealista
Exorbitant".
Si studentii lansati ca elevi in revistele scolare din provincie vor fi primiti cu
bratele deschise. Arkleanului Mihai Beniuc (intalnit prima oars in revista scolara
Laborenzus) i se publics Cantec pentru ciocklie" (nr. 289 din 13 ianuarie 1929),
focsaneanului Mihail Steriade, elevul lui I. M. Rascu, Dezamagire", Taina", in
nr. 207 din 6 octombrie 1928; targovisteanului Cicerone Theodorescu fostul
redactor al revistei scolare V/astand, poemul Libelula", ca si alte poeme, Intre
octombrie si decembrie 1928, iar constanteanul Virgil Teodorescu (care
colaboreaza sub pseudonimul de Virgil Rares) are o prezenta foarte activd in
cuprinsul anului 1929.
Debutul absolut, ca scolari, la Bilete de papagal it fac elevii bucuresteni
Maria Banus, Emil Bota si Aurel Baranga si brasoveanul Eugen Jebeleanu.
MARIA BANUS (semneaza Marioara Banus), eleva in cursul inferior al
Institutului Pompilian din Bucuresti, debuteaza in nr. 245 din 19 noiembrie
1928 cu poemul 14 ani", expresivd si emotionanta marturie a crizei de
adolescents, marcata de Impletirea dramatics dintre regretul pentru copilkie si
spaima pentru necunoscutul ce se deschide la capatul varstei liceale. Cateva
versuri suns arghezian, dovedind istoriei literare ca primul maestru al
respectatei noastre poete contemporane este autorul Cuvintelor potrivite":
Te taut pe tine suflete frumos

Cu freigezimea ,si durata unui fum.
Inuit ma fur fi eu cum de ai loc
In fiinja mea de-acum.
Te caut pe tine, ceici to aflu-n drum

Cu o fcircimei de copildrie,
Cu cloclot de lumini ce par ca -nvie
In fiinta mea de-acum.
lar dacci-ncerc destinul sei mi-1 veld

Prin ceala vremii neiscate Inca,
Ma ingrozesc, 0 cu copildria-n san m-ascund
In fiinta mea de-acum.
(1928)
La sfarsitul anului 1928 (nr. 258 din 5 decembrie) cu cloud luni inainte de
a scoate propria lui revista la Brasov (intitulata Pe drumuri noui), EUGEN
JEBELEANU, elev in clasa a VII-a a Liceului Andrei Saguna" din Brasov,
este acceptat de Arghezi, care ii va publica in debut poezia Crinii", angheliana
si gratios manierista:
Sunt albi ca clopoteii din filde ,si sidef

Sunt mici, cu rococo"-uri ie,site-n relief
Pudraji, ca o perucei din ev de rege-Soare
Cu frunfile involte, cu fele viselloare...
lar cad se lass-amurgul ci zarea in revoltei

Se estompeazei-albastrd ri rosie spre boltei,
Anahoreji cucernici in frageda Ion hainei,
Suavii crini sefrutd pamantul, plin de taind...
(1928)
AUREL BARANGA, elev in clasa a VI-a a Liceului Matei Basarab", va

colabora la Bilete de papagal cu poezie si proza. Poezia va fi semnata cu
pseudonime ramase necunoscute, chiar si pentru Mihai Straja, cel care s-a
straduit decenii intregi sä le culeaga si sä le descifreze. Pseudonimele cu care
semnase 4-5 poezii in Bilete de papagal erau Aurel Delazosin si Aurel Sanger.
Debutul, care avusese loc in nr. 199 din 27 septembrie 1928, cu poezia
Vedenie", anunta prin stilul metaforic, poemele sale suprarealiste din Alae",
fara exagerdri insa, intrucat Argezi impusese o anumita linie lirica revistei.
Aceasta poezie este urmata apoi de ciclul de Jucarii", aparut in luna octombrie.
Sub pseudonimul Aurel Sanger va scrie o Cronica" in nr. 411 din 13 iunie 1929
unde se va releva o alts ipostaza a lui Baranga, cea de ironist. Cu numele sau
real va serrma in nr. 459 din 8 august 1929 o proza cu ware note suprarealiste
Noapte alba" (o relatare a unei discutii in tren).
lstoria debutului literar al scriitorilor romiini in limpid Icy lii (1820 - 2000)
Debutul lui EMIL BOTA este legat de perioada de peregrinari a $colarului

la Bucure$ti (1927-1929), determinate de irezistibila lui chemare pentru actorie.
Visul va fi implinit abia in toamna anului 1929, and se va inscrie la Conservator,
dupe ce va incerca unele expediente $ili va completa studiile liceale.
Poezia lui de debut, Strofa. ultima", aparuta in nr. 409 din 10 iunie 1929,
anticipeaza in mod straniu pe Ion Ion" din volumul Flori de mucigai", pe care
maestrul it va da tiparului doi ani mai tarziu:
Dimineccta
Ca nd a venit medicul inchisorii
era prea torziu.
Trupul lui Ion
se crispase pe scandurile patului.
Spumy verde se ivise la coltul gurii,
A inceput sci radd de Sultana
ca nu file sci facet' pafi la hard'.
Pe urmci a injurat boii
care intcirziau la jgheab
fi a murit.
Din acela$i material" sunt confectionate $i poeziile Fapt divers"

(sfar$itul unui sinuciga$) $i Accident" (nenoricirea intamplata muncitorului
Neculai Damaschin) care succed imediat debutului.
Unele din marile reviste ale timpului ca Viaja Ronzcineasca (cu exceptia
Otiliei Cazimir), Gcindirea (cu exceptia lui Constantin Mitea), Revista
Fundajiilor Regale (cu exceptia lui Marcel Gafton) nu publics adolescenti,
neavand rubrici de debut.
Abia in anii 1945 $i 1946, gratie lui Camil Petrescu, Revista Fundaffilor
va scoate doua valoroase caiete de versuri, unde vor fi strecurati cativa poeti
tineri (student* Radu Caplescu (Cadran", Moment"), C. T. Lituon (Poemul
diminetii), Titus Stefanescu Priboi (Colier"), Iordan Chimet (Cantece negre",
Cantecul pe$telui"), Victor Kernbach ( Tangents ", Ev", Poem pentru o
iubita defuncta, Tropice").
In afara unor ziare pentru copii: Universul copiilor, Dinzineata copiilor,
unde debuteaza la varsta de 8-12 ani Ani$oara Odeanu, Victor Tulbure, Mihai
Gafita, Liviu Bratoloveanu, Tudor George (Ahoe), Viorica Huber $i de
popularizare ca Ziarul fiiintelor fi ccilatoriilor, unde sunt premiati $i publicati,
intre altii, in timp ce Inca erau $colari, Zaharia Stancu (debuteaza in proza la 26
octombrie 1921, cu Impresii de calatorie", sub pseudonimul Mitroi Th. Stefan),
Mircea Eliade, elev in clasa a IV-a a Liceului Spiru Haret" (ca$tigatorul unui
concurs in 1921, cu schita $tiintifico-fantastica Cum am descoperit piatra
filozofala") $i Mihai Gavril (in 1940), mai exists 2-3 publicatii dispuse sä publice
condeie foarte tinere, fie din principiu, fie pentru ca aveau rubrica Primii pa$i".
Printre acestea amintim Universul literar ci artistic, unde iii fac intrarea
in literature cu versuri MIRCEA PAVELESCU, la 18 ani, in 1926 si
ALEXANDRU PALEOLOGU, la 17 ani, in 1936, alaturi de Adevdrul literar
artistic, unde la rubrica Primii pasi" vor fi lansati, in 1933, viitorul jurist si
dramaturg, elevul iesean Al. Voitinovici (azi dramaturgul AL. VOITIN), cu o
poezie inchinata lui Demostene Botez, ca si colegul sat' NICOLAE TATOMIR.
caruia George Topirceanu ii daduse o calda recomandare, iar in 1934 elevul
timisorean ION FRUNZETTI, cu un sonet. De altfel, in acelasi an, I. Frunzetti
va primi si un premiu at revistei 13 din Focsani.
Generos, ca de obicei, cu debutantii, George Calinescu va deschide in
1939 paginile vestitului sau Jurnal literar pentru doi viitori remarcabili literati:
un elev iesean, ADRIAN MARINO, critic si estetician literar, viitorul sau
asistent la Universitate, caruia ii va accepta in nr. 47 un studiu despre
H. Sanielevici si altul, aradean, elev in clasa a VII-a a Liceului Moise
Nicoara", AUGUSTIN ST. DOINAS, caruia in numarul 50 at revistei (ultimul
din seria ieseana) i se va publica poezia Optsprezece ani":
Optsprezece ani nti-au bdtut la poarta

Conduceind o caravana de pldceri;
Poartd peste frunte cununci de visari,
St eipdnind in rauri a yield soartd...
1 -ant primit in case sa serbeinz sosirea,
Fiecare basmu-i sa mi-1 povesteascd:
Le -ant suflat in plete lumina cereascd
lard ei in schintb nti-au &fruit iubirea...
Rateicind pe coasta dealurilor singuri

Am fesut pe inimi vraja zilei albe;
Ne-am feicut din doruri suncitoare salbe
sCi parfumul verii 1-am sorbit din creinguri.
Strein,si in fericirea clipelor de-atunci

N-am simlit cenux beznei peste not
Despartili in noapte ca nige strigoi
Imi auzeant anii heiulind pe lunci.
(1939)
Cali elevi talentati vor incerca sa abordeze ziarele locale! Unii din ei vor reusi.
Astfel, neastamparatul PETRU VINTILA, pictor, poet, prozator, elev la Orsova si
Caransebes, va debuta cu proza la 20 mai 1939, in ziarul Fruncea din Timisoara.
Istoria debutuhti literar al seriitorilor rondini in timpul golii (1820 - 2000)
De altfel in vara anului 1936 i se premiase $i publicase la Dinzineata

copiilor schita Intamplarile unei zile de vara". Primul sat' mare succes literar
va fi mentiunea obtinuta in 1942 la concursul de nuvele a publicatiei Vremea.
Tot la aceste publicatii va debuta in acela$i an, insd cu versuri, Victor Cornel
Florescu, elev in ultima clasa a Scolii normale din Caransebe$, $i cunoscut in
literature sub pseudonimul de VICTOR TORYNOPOL.
DIMITRIE VATAMANIUC, elev in clasa a VI-a la Liceul Aron
Pumnul" din Cernauti $i apoi Eudoxiu Hurmuzachi" din Radauti, va publica in
ziarul Bucovina, intre 27 iulie 1943 si 24 ianuarie 1944, nuvela serials Intre
primari" $i poezia E toamna".
Chiar $i revistele umoristice ale timpului sunt asaltate de adolescenti cu
talent satiric. EUGEN BARBU, elev la Liceul Marcie Voevod Mihai", in perioada
celui de-al doilea razboi mondial (1941-1944) cand revistele $colare i$i sistasera
aparitia, reediteaza dupe aproape 40 de ani debutul elevului G. Topirceanu,
colaborand la revistele umoristice din Bucure$ti (Epigrama, Gluma, Pcicalei,
Veselia) cu epigrame, cronici rimate, schite satirice, sub pseudonimele de Eugen
Babe $i Eugen Baraba, excelente exercitii pentru polemistul de mai tarziu.
In ora$elele din provincie unde nu exists periodice, dar viata literary
palpita $i-$i cere drepturile, elevii talentati se lipsesc" de unele initiative strict
locale, pornite de la veleitari care i$i tiparesc pe propriile for speze mici foi"
prin care, de cele mai multe ori, i$i difuzeaza creatia personals.
0 astfel de foaie, amintind ca forma arghezienele Bilete de papagal, este
Povestea, foaie de expozitie literary in versuri", cu aparitie lunara, sub conducerea
lui loan D. Marinescu-Predealu din Predeal-Sarari Prahova, scoasa la a$ezamantul
tipografic Datina romaneasca" din Valenii de Munte. Povestea n-a editat decat
cloud numere (al doilea dublu) lute martie $i mai 1929, tiparind in total 14 poezii
ale directorului revistei, semnate I. D. Marinescu-Predeal, I. D. Predeal,
Marinescu Predeal, poezii variate ca factura (ode, pasteluri, elegii, epigrame), nu
lipsite de o anumita aplicatie lirica, insa indeajuns de epigonice pentru a ne reline
atentia. In aceasta expozitie" de poezie, strict personals, o note discordanta face o
poezie erotica, Iubire", semnata de unicul colaborator al revistei, Emil Soare. Sub
acest pseudonim se ascundea, de teama represiunilor didactice, inzestratul elev al
$colii de arte plastice, MIRON RADU PARASCHIVESCU, in varsta de 17 ani.
Scrisa in factura romantelor" interbelice, puse pe muzica, poezia anticipeaza
printr-un anumit patos viitoarele cantece tigane$ti":
Mi to -ai ivit intompliitor:

un vis
Sddit pe ganduri si pe dor,
Ca un boboc inchis
de trandafir.
Eu to -am cules
Te-am striins la piept cu spasm intr-un delir
copil al fericirii! ne- njeles,
to mi-ai aprins in suflet o scanteie;
vream roc de sange soarele sei steie
in druntu-i veptic spre apus!
Peirere!...
Cand capul tau s-a aplecat supus

la sdnul meu o clipd doar
ca tot a fost un vis:
erai fenteie; ,si sufletu-mi deschis
ii-a oferit iubirea intr-o cupd
Dar azi din el, azi totul sei se rupd
,vi amintire, doruri ,si durere!
(1920)
Un cotidian infiintat in ultimul an al regimului antonescian §i furnizand

primele Medi de aripa ale Inlatufarii acestuia, a fost Ecoul. 11 mentionAm pentru
curajul de a pasta neintinata literatura de once atingere cu ideologia fortei i
apologia urii, datorita in primul rand spiritului democratic i luminat al mentorului
ei, scriitorul M. R. Paraschivescu. In jurul paginii sale culturale sAptamanale (ea va
oferi un model Najiunii lui G. CAlinescu) se aduna, alaturi de nume consacrate
(Serban Cioculescu, Octavian Neamtu, Al. Piru, Ion Marin Sadoveanu, Lucia
Demetrius, Mihai Grama, Ion Caraion, N. TAutu etc.) §i studenti i elevi.
Printre studenti amintim pe viitorii critici Ovidiu CrohmAlniceanu-Sica
(0v. S. Crohmalniceanu), care semneazA un medalion Vechel Lindsay"
(6 august 1944) §i I. OANA (medalion Ana Comnena, 15 iulie 1944), care
debutase ca elev in revista Rdscruci din Alba-Iulia, in februarie 1941 cu versuri
§i medalioanele Paul Valery" §i M. Maeterlinck". SA nu uitAm §i pe vasluianul
Valentin Silvestru, proaspat student al FacultAtii de litere, care semneaza la
sfar§itul anului 1943 medalionul Ibsen", §i pe viitoarea poetA NINA CASSIAN
care, la 20 de ani, absolventa a Conservatorului de arta dramaticA §i eleva Inca
a Scolii de picturd a lui Maxy, debuteaza la 16 iunie 1944 cu traducerea poeziei
Viata odailor" de Rodenbach §i la 21 iunie 1944 cu un medalion Ion Barbu".
Si doi elevi talenati vor cunoa§te, ambii la varsta de 16 ani, bucuria
debutului, datorita increderii pe care le-a aratat-o Miron Radu Paraschivescu. E
vorba de clujeanul MIRCEA ZACIU, viitor critic, istoric literar, publicist care,
marti, 1 februarie 1944, semneazA un medalion Duiliu Zamfirescu" §i de
bucure§teanul VICTOR BARLADEANU, gazetar, dramaturg §i prozator, care
va debuta sambata, 3 iunie 1944, cu un medalion Dante".
Capita lul al Ill -lea
Perioada
contemporana
Realismul socialist ci proletcultismul

incep sci pcitrunda in revistele volare,
de tineret ci culturale 145
Revista elevilor" ,si noua orientare esteticd 154
Elevii ,si ,scoala de literature Mihai Eminescu" 157
Asaltarea marilor reviste literare,

dupci obsedantul deceniu 161
Presa literary a elevilor 177
Generajia Excelsior (1970-1980) 180
Optzecismul" ,si tinerele condeie liceale 234
Generatia noudzecista ci tentaliile ei spirituale 246
www.dacoromanica.ro
Perioada contemporana
Realismul socialist §i proletcultismul

incep A pa trundli in revistele 5'colare,
de tineret, i culturale
Dupe infrangerea fascismului i incheierea pacii, numarul revistelor
colare descre5te considerabil, iar cele existente sunt puse intre 1945-1947 sub
patronajul organizatiei Tineretul progresist" §i mai apoi al asociatiilor locale
UAER (Uniunea Asociatiilor de Elevi din Romania), care au functionat pang la
sfar§itul anului colar 1948-1949.
Pastrand structura traditionala a revistelor §colare, aceste organisme
politice, de inspiratie sovietica, le impun cateva linii directoare cum ar fi cultul
muncii, patosul activitatii de reconstructie nationals pe marile §antiere ale
tineretului, combaterea evazionismului i pesimismului, militarea pentru o
literature optimists i umanist-socialists menita sa oglindeasca in chip realist
trasaturile i realizarile noului om, reconsiderarea de pe pozitii marxiste a
motenirii culturale.
In Bucure§ti, revistele de traditie ale marilor licee inceteaza sa mai existe.
Mai apar, pe aici pe acolo, reviste manuscrise sau dactilografiate (mai rar
apirografiate) pe care nici o biblioteca sau arhiva colara nu le-au mai pastrat.
Doar in provincie se mai tiparesc cateva reviste colare meritorii, continuand
unele publicatii de prestigiu (de pilda publicatia Nicolae Bdlcescu a colegiului
Popular N. Balcescu" din Craiova, unde debuteaza DUMITRU TRANCA, ziarist
i scriitor, Zdri albastre a Liceului Mircea cel Batran" din Constanta, unde
debuteaza scriitoarea AURELIA BATALI, Zorile a Liceului Ferdinand" din
Bacau, VIcistarul a Liceului M. Kogalniceanu" din Vaslui, condus de vechiul ei
colaborator, profesorul-scriitor V. Catarama, unde debuteaza cu epigrame, in
decembrie 1946, viitoarea poets SANDA GHINEA, Curierul liceului, publicatie a
Liceului Petro i Pavel" din Ploiqti, laudata de Camil Petrescu i Camil Baltazar,
care lanseaza trei elevi talentati: LUCIAN CURSARU, PAUL D. POPESCU §i
PETRE DEMETRU D. POPESCU, viitori prozatori).
Liceul Barbu $tirbei" din Buftea, cu oarecare traditie in presa §colard in
perioada 1930-1940, scoate o modesty reviste §colara, Lurnini.ta. In numarul 3
al acesteia, tiparit in 1945, i§i face debutul la 16 ani, DUMITRAN FRUNZA,
elev in clasa a VI-a cu pastelul: Praguri de toamna".
Noua orientare a presei colare ca i a creatiei elevilor se stravede foarte
clar i semnificativ din programul revistei §colare Zorile din Bacau. Dace
aceasta reviste, cu 8 pagini, aparuta in formatul unui cotidian, nu lanseaza un
scriitor notabil, ea ofera in schimb, pentru istoria literaturii Si sociologia
culturii, referinte precise pe latura energicei campanii ideologice" intreprinsa
Istoria debutului literar al scriitorilor rom dui in timpul lco/ii (1820 - 2000)
de organizatiile de tineret impotriva pesimismului artistic manifestat in creatiile

tinerilor. 0 serie de opinii de nuanta vlahutiana (Vlahuta, cu poezia sa
antideceptionista Uncle ne sunt visatorii" devenise in §coli, intre anii
1946-1952, port-drapelul creatiei optimiste), dupd cum creatiile lui A. Toma,
model al cantarii vietii" sunt exprimate rituos in revista, ele constituind un
leitmotiv care va obseda timp de un deceniu intreaga noastra press de tineret,
devenind o norma obligatorie §i ireductibila de conduits estetica.
Mai norocoase cu debutul unor scriitori sunt publicatiile colare de peste
munti.
Tinerele forte scriitoricqti din inima Transilvaniei se string in jurul a doua
reviste §colare, mai putin subordonate sloganurilor proletcultiste. Prima in ordine
cronologica este Orizonturi literare a Liceului Al. Odobescu" din Bistrita,
condusa de profesorul Teodor Tanco, unde debuteaza Teofil Stelaru (I. Giurc5) si
A. DELASALAJ (Aurel Pustai). Dupa trei numere aparute in 1946, revista preda
tafeta unei alte publicatii colare, Gcind tineresc, puss sub egida Liceului Mihai
Viteazul" din Alba lulia. Profesorul Grigore Ciuleanu, intemeietorul ei, rew§te
sa-i mentina o ferma periodicitate lunard in cuprinsul anilor colari 1946/1947 §i
1947/1948. Revista, de frumoasa tinuta intelectuala, ramane deschisa si tinerelor
talente din liceele transilvdnene. Paginile revistei adapostesc colaborarile unor
viitori publici§ti ca Teofil Stelaru, Aurel Pustai (veniti de la Orizonturi literare),
I. V. Limbeanu-Oarda, Vasile Oleg, lonel Cosma, E. Zane, Rodica Tufan si altii.
Aici debuteaza, de asemenea cu succes dupa un scurt stagiu la po§ta redactiei,
elevii ION RAHOVEANU (Poate", nr. 9 din 1947) si PETRE (PETRU)
ANGHEL. (Noapte sfanta", nr. 9 din 1947) de la Liceul Mihai Viteazul" din
localitate, ca si IOAN (ION) BRAD, elev al Liceului Sf. Vasile" din Blaj. In
nr. 5 din 1947 lui Ion Brad i se publics poezia Te-am visat", in nr. 7-8 din 1947
poeziile In Cara viselor" §i In cautare", iar in nr. 9 din 1947 cloud articole:
Educatie prin lectura" §i Un deceniu de la moartea lui Pavel Dan".
Ii reproducem fragmente din elegia romantics Te-am visat":
Era un cer de plumb far' un strop de stea.

Mergeam aldturi. Pas* no,stri prin prund
Risipeau nu add ncuri de kicere grea...
sci-am mers, am mers fdr' de popas
0 lung, un an, sau... poate-o ve,snicie.
In tine-,s1 coboreise noaptea-adancul!

Cdci amandoi cdtani pustiul greu,
Ca pe un hot ce ne furase ceintul.
S'i cum imi era mild de-ameindoi
Voiam sei to sdrut spre maga' ire.

Dar nu puteam, ,s1 reci ,s1 triste ploi
Scaldau truditu-mi suflet in durere.
In curand, Ion Brad va abandona proza romantics inregimentandu-se noii

poezii. Astfel, participand in 19501a concursul revistei Ahnanah literar (prima
revista clujeana de profil dupa Eliberare), Ion Brad obtinea premiul I cu poemul
Cantec despre Gabor cincisutistul", un adevarat roman versificat.
In lipsa revistelor scolare (mai ales ca dupa 1946 tiparirea for va fi
interzisa prin noua lege a presei), unii liceeni talentati se vor adresa publicatiilor
de tineret si de cultura din perioada 1946-1910, inzestrate cu posta redactiei, ca
si unor cotidiene politice regionale care la anumite ocazii rezervau un mic
spatiu creatiei omagiale a scolarilor.
*
* *
Printre colaboratorii-elevi ai saptamanalului bucurestean de stanga,

Tinerelea aparuta in 1945 si condusa de studentul Mihai Cosma, semnalam pe
TEODOR MAZILU caruia i s-a incredintat si munca de redactor. El va sustine
cu regularitate din 27 ianuarie 1946 (nr. 29), rubrica intitulata Cu creta si
buretele", cuprinzand un mozaic de notatii reportericesti, care anunta indiscu-
tabil pe autorul satiric de mai tarziu. Abia la 1 mai 1946 i se va publica schita
umoristica Bebe si Ion", cam naiva si schematics.
Adept al poeziei angajate, elevul ANDREI BALEANU, unul din cei mai
harnici si combativi publicisti adolescenti ai generatie1proletcultiste, debuteaza
la 16 ani, in nr. 27 din 13 ianuarie 1946, cu poemul In grading ", urmat de un
alt poem, Manifest catre frate" (nr. 38 din 31 martie 1946).
Dintre criticii de azi, iii fac aici debutul BERNSTEIN ELVIN, mai intai
cu cronici de film (Filmele unor asi", nr. 9 din 23 august 1945) si apoi cu
cronici de carte (Vicky Baum: Marion", nr. 19 din 1945) si VICU MANDRA
(nr. 47 din 9 iunie 1946), care va detine rubrica indreptar" si care se va
evidentia pe parcurs, alaturi de T. Baleanu, ca un energic si rezolut aparator al
pozitiilor proletcultiste.
Un fenomen cu larga raspandire in perioada 1945-1948 este via dorinta
de afirmare a scolarilor adolescenti, cercand parca sa exemplifice vestitul
aforism al lui Corneille La valeur n'attend pas be nombre des annees".
Alaturi de Teodor Mazilu, Vicu Mandra, Andrei Baleanu care, datorita
activei for protestatii publicistice vor fi numiti la 16-17 ani redactori de
publicatii (era prima reactie impotriva vetustei circulare a lui Spiru Haret, Inca
in vigoare, interzicand elevilor participarea la viata politica si de press), putem
Istoria debutului literar al scriitorilor rom did in limpid colii (1820 - 2000)
cita §i pe un alt elev daruit §i ambitios, pe re§iteanul TOMA GEORGE

MAIORESCU, absolvent in 1947 al Liceului Loge din Timi§oara. Inca din
clasa a VIII-a (deci din 1945) este numit redactor la Luptcitorul bancilean, iar in
anul urmator it vom gasi redactor la Lupta Ardealului, ceea ce-1 determine sa
urmeze mai apoi cursurile universitare la Cluj.
Cu ajutorul unui tipograf re§itean el i§i publica in 1947, cand Inca nu
terminase liceul, placheta Lespezi pe un veac apus", unul din primele volume
care anunta intr-o formula moderns, abstractizanta §i u§or prolixa, poncifurile
ideologice ale noii orientari lirice.
*
* *
Marea §ans6 a tinerilor care au facut apel la revistele culturale ale timpului
a fost prezenta in fruntea unora din acestea a doua personalitati marcante,
cunoscute pentru generosul for mecenat" spiritual, George Calinescu §i Miron
Radu Paraschivescu.
Cele doua publicatii scoase §i conduse de G. Calinescu: Lurnea
(1945-1946) §i Naliunea (1946-1949) cotidian politic, cu pagina literara
saptamanala i§i deschid paginile studentilor §i in mai rare cazuri §i
elevilor. Printre studentii efervescenti" intalniti §i in alte publicatii ale timpului
(Tinerejea, Flaccira) cum ar fi Constant Tonegaru, Emil Manu, Victor
Kernbach, Boris De§liu, Liuben Dumitru, C. Margarit, Traian Co§ovei, Mihai
Crama, Veronica Porumbacu §i multi altii, se aliniaza §i cativa elevi.
In Lurnea consemnam debutul lui TITUS STEFAN PRIBOI (Desen"
nr. 7 din 1945), RADU CAPLESCU (Accident", Elegie", Maria Murabo"),
apoi DAN DESLIU, autor al unei bune poezii de atmosfera, Paseri", aparuta
in 1946, §i in care se resimt influence din Pillat, Adrian Maniu, Mo§andrei.
Emil Manu i-a descoperit debutul aproape simultan §i in Caietul de poezie
al Revistei Fundajiilor din mai 1946, sub numele de Constantin De§liu
(Constantin find al doilea prenume al sal), cu doug poeme, Egloga" §i Poezie
cu noun ", care §i ele poarta semnele unei deosebite inzestrari lirice.
Intre adolescentii lansati de pagina literara a Najiunii, a carei redactare
Calinescu a Incredintat -o studentilor sai indragiti (am avut §i eu cinstea s-o
coordonez aproape doi ani), se numara §i VASILE NICOLESCU, elev in clasa
a VII -a a Liceului Spiru Haret"din Ploie§ti. Caietul sau de versuri intitulat
Liturghii negre" a trezit interesul lui George Calinescu.
Primele sale poezii, Confesiune finals" §i Transfiguratie", apar in
numarul din 18 noiembrie 1946. Tot in anul 1946 (la 16 decembrie) i se publica
poemul Geneza". Dupe debutul sau in press, Vasile Nicolescu va debuta §i
editorial cu un volum care va purta acela§i titlu cu manuscrisul prezentat
redactiei. Citam Confesiune finals ", poem pe care il socotim caracteristic
Pcrioada contemporana
pentru modul cum adolescentii au receptat o anumita psihoza a anilor de razboi,

cum au asimilat modalitatile artistice ale suprarealismului, trecute prin filtrul
acelui idol al adolescentilor, din anii 1944-1947, Constantin Tonegaru:
Pleoapele imi cad halucinante peste flora tocerii

Noaptea se inchide ca o haind peste cadavrul meu
Sunt in singureitatea zdrenjelor de palmier.
Aproape de femeile brumate cu nisipuri pe coapse.
,,Si totu,si am adus cu mine efigii dureroase:

Sunt pete de sange ce vorbesc despre moarte yi paine,
Despre pocnetele seci din lumea inchisorilor,
Despre tristefea de-a scrie un poem decadent in exil.
Sunt fibrele lui Robert Desnos unindu-se in mine

Asemenea unor steivilare in ape add nci.
Simt in hrubele il2iMii simfonii ucigase
Preludiul unei revolte totale
57-n creier imi fossnesc pumni multi,
pumni strazmi ca o ventuza.
(1946)
Cele cloud man reviste literare care grupeaza toate fortele literare ale
timpului (Orizont 1 noiembrie 1944 1 noiembrie 1947 i Revista literard
16 martie 1947 27 decembrie 1947), conduse de Miron Radu Paraschivescu
se arata receptive fats de fortele proaspete ce inunda literatura noastra. Printre
tinerii care-§i gasesc in Revista literard o tribund de afirmare intalnim i cativa
elevi. Cu flerul sau de a descoperi talentele Inca din varstele fragede i cu
instinctul sau pedagogic, Miron Radu Paraschivescu ii detecteaza §i ii refine. La
pota redactiei M. R. Paraschivescu incurajeaza, intampinandu-i cu vorbe de
lauds, pe timiwreanul Leonard Gavriliu, pe transilvanenii Dumitru C. Micu,
(caruia i se publics in nr. 15 i 17 poeziile Rugs ", Noapte rode ", Despre o
fats de taran"), Ion Horea §i Ion Rahoveanu, pe ploie§teanul Vasile Nicolescu,
pe medgideanul Corneliu Leu, care va debuta putin mai tarziu in Flaceira (noua
denumire a Revistei literare dupa 1948), cu povestirea Patru sute la suta" §i
lanseaza" cu o poezie Motiv alb" (nr. 36 din 1947 pe prozatorul NICOLAE
MARGEANU §i pe unul din cei mai buni povestitori pentru copii,
OCTAV PANCU-IA$I, ieean adoptat, publicandu-i in numarul din 16 no-
iembrie 1947 poemul Pe atunci".
Flacdra, organ al Uniunii sindicatelor de artiti, scriitori *i ziari§ti
(1948-1949), care substituie fosta Revistd literard de§i publics doar nume
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul §colii (1820 - 2000)
consacrate, cuprinde o bogata po$ta a redactiei", care atrage atentia asupra

unor liceeni talentati, ii incurajeaza sau chiar ii publics la aceasta rubrics.
Printre liceeni amintim pe publicistul de azi Noe Smimov, pe prozatorul Paul
Anghel $i pe scriitorul $i fostul director al Editurii Dacia, Al. Caprariu. Elevului
ploie$tean NOE SMIRNOV, activ $i prin revistele $colare, i se mentioneaza
poemul Adolescenta" $i i se publics integral schita Fats de la croitorie" (nr. 5
din 1948). El va deveni un colaborator activ al revistei. Elevului backan PAUL
ANGHEL i se publics, in nr. 11 din 1948, poemul Santier" $i i se atrage atentia
sa mediteze asupra deosebirii dintre poezie si proza", sfat ascultat, deoarece
atat la Scoala Mihai Eminescu" cat $i in debutul sau editorial el se va decide
definitiv pentru proza.
Elevul clujean AL. CAPRARIU va cunoaste debutul in nr. 7 din 1948 cu
poeziile Cantec pentru munca" $i Randuri pentru poetul nou".
Singurii elevi care scapa de stagiul la po$ta redactiei" sunt ie$enii de
origine Octav Pancu-Ia$i $i Stefan Cazimir. Pancu, recent publicat in Revista
literard (16 noiembrie 1947), find inclus in randul colaboratorilor, va fi onorat
cu publicarea la loc de cinste a poemului de tip maiakovskian Apel pentru
cincizeci $i cinci de kilometri de conducts ", datat 15 octombrie 1947.
Pe aceea$i linie a poemului semnat de Pancu Ia$i, va scrie $i elevul
nemtean STEFAN CAZIMIR, care debutase la 11 ani cu versuri gratioase in
Ziarul copiilor (1943). Flacara it semnaleaza prompt publicandu-i, in 1949, la
varsta de 16-17 ani, viitorului profesor universitar, cloud poeme in spiritul
timpului: De vorba cu uzina electrica" $i Punte intre inimi".
*
* *
In Transilvania, Lupta Ardealului $i-a facut in 1949 un punct de onoare

din lansarea foarte tinerelor talente literare in Suplimentul literar de luni, intrat
in functiune din noiembrie 1948, la sugestia Sectiei de tineret a Filialei din Cluj
a Uniunii Scriitorilor.
In jurul acestui supliment s-a adunat in cuprinsul anului 1949 un manunchi
de entuzia$ti colaboratori, intre 18-25 de ani. Unii din ei erau studenti cu state
de activitate literary, precum A. E. Baconski, D. Micu, V. Fe lea, C. Bozbici. Ei
au debutat inainte, primul in revista $colara Mugurel din Chi$inau, in 1943, al
doilea in Tribuna Ardealului (1942), cand era in clasa a II-a de liceu, al treilea
in Gazeta de la Turda pentru tineret (1943), iar Comel Bozbici in 1947 in Revista
literard, find reconfirmat cu un promitator poem, Reportaj despre Brazilia",
aparut in Suplimentul din 20 decembrie 1948. Baconski, Micu $i Bozbici erau
chiar redactori ai publicatiei. Al ;i doi studenti au debutat in paginile Luptei
Ardealului. Este vorba de prozatorul $i reporterul TEOFIL BUSEAN, care a
primit botezul" literar cu schita-reportaj Zile de toamna" in Suplimentul
150
www.dacoromanica.ro
din 13 decembrie 1948 i de poetul HARALAMBIE GRAMESCU, care va

semna la 4 iulie 1949 poeziile Primavara 1949" §i Proletara".
Studentilor li se adauga §ase elevi sau recenti absolventi de liceu care,
oricum, au debutat cu creatii din perioada colara. Doi din acqtia fusesera
lansati cu doi ani in urma de apreciata revista colara Gel nd tineresc. Este vorba
de Ion Brad §i Ion Rahoveanu, activi i valoroi sustinatori ai Suplimentului.
Alti patru: Tiberiu Utan, Aurel Rau, Al. Andritoiu i Ion Horea 4i vor incepe de
aici cariera literara.
Maramurepnul TIBERIU UTAN 4i face aparitia in Suplimentul din 16 ia-
nuarie 1949 cu o viguroasa poezie inchinatd anului 1949. Dupe Eliberare, anul
1949 a fost cantat de aproape toti poetii, aka cum fusese cantat, cu mai bine de un
secol in urma, anul 1840, de care se legau nadejdile revolutionarilor pawptiti.
Colaborarea lui cu Lupta Ardealului va continua asiduu pans in miezul
anului 1949 i va fi concretizata intr-o serie de poeme tematice: Februarie 16"
(14 februarie 1949), Pentru rodul de maine" (28 februarie 1949), Dimineata
buns" §i Strofe pentru primavara Clujului" (14 martie 1949), Pentru pace"
(28 martie 1949), Ne-am gasit un tovar4 de drum" (11 aprilie 1949), Floare de
mai" (18 aprilie 1949), Cand clocotqte primavara-n noi" (2 mai 1949).
Nasaudeanul AUREL RAU, elev la Cluj, va publica peste zece poeme,
majoritatea cu teme de actualitate. Debutul it va face la 30 martie 1949 cu poezia
Fior de viata noua" ce se vrea maiakovskiand in ruperile ritmului §i awzarea
acestuia in trepte, Para a avea insa duritatea i incisivitatea retorica a modelului:
Bucuria viejii pane,' ,si in niuguri se ascunde

pretutindeni: in noi yS'i in afarei
e ca un ciintec uria,s, intins peste lard,
e ca un ceintec.
De vine vent,
de vine furtunci,
in urechile noastre uruitul riisuncl
ca un indemn, ca un impuls,
Pare ca -li zice:
Mai repede.
Srunege-fi pasul,
grcibete-te!
Timpul e invizibil ssi
se strecoarci viclean
ar putea sa-fi scape".
(1949)
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in tinzpul ccolii (1820 - 2000)
Abia in poezia Gradinarul", aparuta in Suplinzentul din 18 iulie, Aurel

Rau iii gaseste timbrul propriu, acela care ii va defini §i pe viitor poemele lui
molcome, echilibrate, pline de o discrete noblete interioara.
Atat Ion Horea cat si Al. Andritoiu, foarte proaspeti studenti, primul de la
Arte plastice, secundul la filologie, care peste cateva luni vor intrerupe studiile
find chemati la $coala M. Eminescu" debuteaza cu versuri scrise pe bancile
§colii si continua apoi colaborarea cu poezii cetatenesti, care vor atrage atentia
organizatorilor primei scoli nationale de literature, in cautarea de talente.
Astfel, ION HOREA, dupe ce fusese lansat ca prozator in revista
regionals, cu poemul Cosasul", insotit de cuvintele de laude ale lui Remus
Luca, debuteaza ca poet in Suplinzentul din 16 septembrie 1949, cu Poem
pentru pace", care filtreaza printr-o panza lirica proprie experienta poeziei
sociale transilvanene transmisa prin Cosbuc, Goga, Cotrus, Beniuc:
Toli anii care-au trecut

au sangerat, au durut,
Lacrinzi ssi blesteme
au ceizut peste vrenze
din trupuri trudite
din brale sdrobite
in clitw de fier,
din oameni huliji,
beituji, loviji,
Ora' path nt, faro cer.
Dar lumea intreagei

pace doreste.
Azi dragostea, ura
apar cu-nfeles:
lumina rasare
in toata laptura.
Cu pcicate pe unzeri
trec domnii in turnzei:
de mult ii ageapta
socoteala din urma.
(1949)
Piesa de debut a lui AL. ANDRITOIU, absolvent al Liceului din Beius,

intitulata Poem pentru tinerete", aparuta in Suplimentul din 5 decembrie 1949,
cu toata recuzita proletcultista pe care talentatul elev nu o poate evita (de altfel,
ca toti scriitorii perioadei 1948-1955) anunta poetul afirmativ, viril, deschis
problemelor cetatii:
152
www.dacoromanica.ro
Tineri mi-s anii, plini de putere ,vi viaid,

Condeiul In mallet' it iau si ?mim o cant;
Cand braful ce normele clipd de clipd le spurge,
Tractorul ce-nzpldntci rod nou de viajci-n piimant.
Cand omul cel nou rdvne,ite ci soarbe lumina,

Omul cu braful spre frajii sei dd. ,si-1 desface
nd pasul de fier, baricade pe care poporul
In lupta aceasta inscrie cuvinte de pace!
(1949)
*
* *
Un modest debut bucurqtean va face in aceasta febrile epoch de cautare

a unor debuturi" literare i liceanul bacauan PAUL ANGHEL care, la 15 ani,
deci in 1947, debuteaza in Sportul popular cu o poezie inchinata firesc Zeului
nr. 1 al adolescentei" i liceanul din Campulungul Muscelului, HORIA
ZILIERU, gazduit tot in 1947 cu versuri in publicatia Albina, adresata cu
prioritate satenilor. Tot aici debuteaza in 1950 §i N. STOIAN, elev al §colii
profesionale de langa uzina Electromagnetica".
Uneori §i ziarele oficiale ale cornitetelor regionale §i apoi judetene ale
P.M.R., din perioada 1949-1955, in unele ocazii festive rezerva un colt copiilor
i liceenilor, care celebreaza in versuri sau consemneaza in scurte proze on
reportaje sarbatorile nationale on evenimente deosebite ale timpului.
Un astfel de ziar este Crisana, organ al Regionalei P.M.R. Bihor, care
avand printre alti redactori i pe profesorul Traian Blajovici el insu§i colaborator
ca elev al revistei colare Tara visurilor noastre, editata de Liceul Em. Gojdu"
din Oradea, strecoara" doi talentati elevi din cenaclul pe care it conducea la
acest liceu in paginile ziarului care, din principiu nu publica la momente festive
deck 1-3 scriitori consacrati ai timpului. Cei doi elevi noroco§i sunt: Gh.
Grigurcu §i D. R. Popescu, ambii autori de versuri. Lui GH. GRIGURCU i se va
publica, in 1952, o poezie festive, iar lui D. R. POPESCU, la 3 iunie 1953,
poezia de inspiratie taraneasca Pe tarmul nostru", glorificand binefacerile
colectivizarii i viata fericita §i libera a truditorilor pamantului.
D. R. Popescu se va afirma ca prozator un an mai tarziu, la sfar§itul
liceului, cand va fi preluat" de Steaua, care ii va publica, in nr. 2 din mai 1954,
schita O partida de §ah" §i in nr. 8, din noiembrie 1954, Zi de yard",
edificatoare §i de bun augur pentru cariera sa literara.
Un alt periodic care va stimula debuturile §colare este Viaja noua, publi-
catia Regionalei gaTatene P.M.R., unde iii fac intrarea in literature trei viitori
Istoria debutului literar al scriitorilor romitni in timpul fcoM (1820 - 2000)
scriitori de origine galateana: in 1949, NICOLAE OANCEA (avea 12 ani), in

1955, GRIM GHERGHEI, elev in ultimul an al Liceului V. Alecsandri" §i in
acela§i an, ANA MASLEA delicate poets a dragostei.
De asemenea, poetul DIM. RACHICI i§i face debutul ca elev in clasa a XI-a
a Liceului Moise Nicoara" din Arad, la 30 decembrie 1952, in ziarul local Flaccira
rofie, cu poezia Republica, slave tie!" aparuta pe prima paging a publicatiei.
Si GEORGE CHIRILA, licean bacauan, va fi debutat in 1956, deci la
15 ani, de Tita Chiper in foaia bicazeana Constructorul hidrocentralei care ii va
publica cloud sonete.
Cine rasfoie§te paginile ziarului Secera i ciocanul din Pite§ti, organul
Regionalei P.M.R. Arge§, generos cu colaboratorii din toata tara, va intalni in
1960 poeziile lui NICOLAE TURTUREANU, elev in ultima clasa a liceului din
Campulung, iar in anul urmator pe acelea ale lui GEORGE JARNEA, cand avea
16 ani §i era elev in clasa a X-a a Liceului din Babeni. De asemenea Patriotul,
cotidian din Arad, incurajeaza unele talente tinere, printre care semnalam doi
elevi ai liceelor aradene, RUSALIN MURESANU, care semna poezii festive in
cuprinsul anului 1948 §i SIMION DIMA, viitor director al Editurii Facla din
Timi§oara, pe care, un an mai tarziu, it vom intalni ca autor de recenzii §i articole.
Ziarul Pareri tutovene va gazdui in 1948 colaborarea precocelui elev
I. MANTA ROSIE care, a§a cum am amintit, a debutat in clasa a IV-a primara
in publicatia Ghiocei.
El va intra in literature cu pseudonimul ION HOBANA, devenind cu
timpul un reprezentant de frunte al literaturii S.F. din tara noastra. Si EUGEN
BARBU, dupd colaborarea lui liceala sub pseudonim la revistele umoristice din
anii celui de al doilea razboi mondial, i§i plaseaza in ziarul Fapta din
27 martie 1947 un foileton in timp ce era elev la Scoala militara de jandarmi.
Un an mai tarziu ALECU IVAN GHILIA elev in ultima clasa a Scolii Normale
din Sendriceni-Boto§ani va debuta cu versuri in ziarul Lupta Moldovei.
In sfar§it, ziarul sucevean Zori not mijloce§te in acela§i an (1950) debutul
a doi elevi din batrana cetate de scaun a lui Stefan: viitorul poet NICOLAE
LAB'S (Neculai Malin) de care vom vorbi mai pe larg intr-un alt capitol §i
viitorul prozator STELIAN GRUTA (Stelian Iatentiuc), elev al Liceului
Comercial, autor al unor povestiri.
Revista elevilor" i noua orientare estetica

In martie 1948 se na§te prima organizatie de elevi din tara noastra,
Uniunea Asociatiilor de Elevi din Romania"(U.A.E.R.), afiliata la F.N.T.D.R.
(Federatia Nationale a Tineretului din Romania). Ea reu§e§te sa cuprinda circa
un sfert de milion de elevi §i sa-§i aiba propriul sat' organ de press.
Cu o lurid mai inainte, la 21 februarie 1948, fusese lansata Revista

elevilor, care va deveni organul oficial al U.A.E.R. Redactorii §efi au fost pe
rand Ion Barna, Vicu Mandra §i Fred Mahler, ajutati de un colegiu de redactori
format din elevi, secretar de redactie find Constantin Darie.
Conceputa sub forma unei reviste coleidoscop, ea acorda initial mai mult
spatiu creatiei literare §i critice a elevilor ca, pe masura ce dictatura
proletariatului se inscauneaza, sa deplaseze accentul pe articole strict politice,
apropiindu-se incetul cu incetul de profilul Scanteii Tineretului, organ al
Uniunii Tineretului Muncitor care, in anul urmator, dupa unificarea tineretului,
va ramane unicul ziar pentru tineretul din uzine, de pe ogoare §i din §coli.
La inceputul anului §colar 1948/1949 revista a reu§it sa organizeze la
Casa Tineretului", din strada Starostescu nr. 6, un cenaclu al elevilor din
Bucure§ti, indrumat de Fred Mahler, din care faceau parte, printre altii: Sami
Druckman (S. Damian), Al. Stark, Liviu Calin,Florin Mugur, Radu Cosa§u,
Dorel Dorian, Iuliu Ratiu, Andrei Baleanu, M. Dumbrava, Sonia Larian, Stefan
Iure§, George Sovu, Teodor Mazilu, Cezar Dragoi.
Revista elevilor lanseaza un concurs national de creatie originals cu scopul
de a incuraja literatura angajata §i de a descoperi talente not in randul elevilor. In
lista premiantilor la concurs, publicata in nr. 26 din 15 februarie 1949, semnalam
pe N. TIC, elev in clasa a XI-a a Liceului Decebal" din Deva, care va debuta cu
poemul agitatoric Povestea lui Mo§ Sageata" §i elevul bucure§tean H. luster,
care i§i va lua pseudonimul de STEFAN IURES §i va intra pe faga§ul poeziei cu
poemul O raza de soare invata carte". La proza, premiul II (premiul I nu s-a
acordat) a fost decernat lui TRAIAN FILIP, elev in clasa a XI-a a Liceului de
baieti din Succava, cu schita Pasionatul radiofoniei", iar la recenzie (studiu pe
tema data) laureatul a fost LUCIAN PINTILIE, elev la Liceul nr. 4 din Bucure§ti.
In paginile revistei s-au afirmat Inca din epoca liceului cativa scriitori §i
critici de notorietate.
Braileanul TEODOR VARGOLICI, poet in §coala (Noapte de tabara") se
va orienta mai tarziu care critica §i istoriografia literard, ca §i elevul clujean
DUMITRU MICU, initial poet, al cdrui prim-poem aparuse in 1942 in Tribuna
Ardealului, din Cluj, cand era elev in clasa a II-a de liceu. Dramaturgul DOREL
DORIAN i§i descopera ab initio" vocatia de publicist, debutand in nr. 5 din 1948,
"ca elev, prin declaratii de principiu (SA cantam viata") iar cineastul LUCIAN
PINTILIE cu un grandilocvent Cant despre Republica" (nr. 7 din 1948).
TITUS POPOVICI, elev in clasa a VI-a la Oradea, iii incearca §ansele la
Bucure§ti, debutand in Revista elevilor nr. 5 din 3 aprilie 1948, cu o teza" la
romans, avand ca subiect Romanul, expresie a vietii". Teza este notata cu zece
intr-o recenzie a Revistei elevilor, facuta de Sorin Ion, in nr. 15 din 1948 din Flaciira.
Elevul Sami Druckman (S. DAMIAN), autor de patetice articole politice,
precum cel din nr. 24 din 1949) se va orienta catre critica literara, iar elevul
RADU COSASU, care incredinteaza tiparului poeme incendiare de §antier
Istoria debutului literar al scriitorilor romilni in timpul )colll (1820 - 2000)
(Cantec cald", Satul cu duzi", Flamura de 1 Mai", Reportaj de 1 Mai") va

parasi poezia pentru reportaj, intoarcere previzibila tinand seama de factura
ziaristica a primelor sale relatari lirice.
Vom cita din poemul sau Reportaj de 1 Mai", el reprezentand un fel de
tipar" al genului de poezie romantic - revolutionary practicata fara exceptie de
tinerii poeti de la sfarsitul decadei a cincea, iar in tonul, tesatura tematica,
modalitatile sale artistice se reflecta in mod exemplar profilul unei epoci:
Steag, frate a mii de flanzuri

Proaspete ramuri
Ale aceleia,si peiduri:
Inalfa-te, fluturci,
Pentru acest 1 Mai!
Hai!
Cantecul se inalfa in limpede Agit.

Cand vine in zori dimineafa
li zicem cu tolii bun venit!"
Lozincile, simple, ro,sii

Tani ca dinanzita
Tinerefii de la Agnita
Ne mei nga ie umerii calzi:
Sus ciocan!
Cei de la Vulcan
De la S.E.T., de la Laromet
In avaiztate hei rupuri"
Au dat nzai multe ,suruburi,
Mai multe nzotoare,
Mai mult soare!
Zi de zi vont munci
Tara vom reconstrui"
Scaparei in inimi lozinca:
Sus ciocan ,si sus opinca!"
Asa spun graficele pumnilor strein,vi:
Am rtes ochii lard plcin,si,
Azi se ridica nza ndrci panel la cer
Republica rodnicelor primciveri",
Sus opinal!
(1948)
Perioada contemporani
Consecventi §i azi formatiei initiate (dar nu si manierei artistice) raman

IULIU RA'j'IU, care debuteaza in primul numar cu schita Mos Gligore" din
ciclul Intamplari din Crasnita", FLORIN MUGUR, autor at unei avantate
poezii de comanda socials: Suntem in intrecere" aparuta in nr. 20 din 1948 (el
colaborase in acelasi an si la Brigadierul, supliment al ziarului Tanclrul
muncitor), ca §i cei doi reporteri VICTOR VANTU§iMIRCEA HERIVAN care
vor face in continuare cariera ziaristica.
Criticii de temelie §i ideologii" revistei erau elevii ANDREI BALEANU,
din cand in cand si poet, (debutase in 1946 in Tinerejea, care, sub pseudonimul
Dan A. Mirea, se razboia cu dulcegariile lui Ionel Teodoreanu I. T. sau
literatura bomboanelor fondante") si cu ciocoismul" lui Duiliu Zamfirescu, si
H. ZALIS, care define rubrica Ce sa citim in vacanta" (nr. 14 din 1948) si
reconsidera" pe Al. Vlahuta.
Elevii §i ,koala de literatura

Mihai Eminescu"
In 1951, Uniunea Scriitorilor is masuri sa infiinteze la Bucuresti, Scoala
de literatura §i critics literara M. Eminescu", in localul sau din Soseaua
Kiseleff nr. 10.
Pentru au recruta elevii, scoala trimite emisari in licee, prin fabrici, prin
institutii pentru a-i depista §i reuni pe cei care purtau semnele unei aplicatii fats
de scris, indifrent de profesie si de varsta. Se intalneau astfel pe bancile acestei
scoli condeieri binisor trecuti de 40 de ani §i boboci" smulsi de pe bancile
scolilor neterminate. Primirea se Ikea destul de usor. Se dadea un examen
formal la 2-3 materii: Conta scrie in amintirile sale George Tomozei mai
mutt impresia pe care o 'Asa asupra juriului mica maps cu creatii personale"
(Suplimentul literar-artistic al Scanted Tineretului, aprilie, 1984).
Crearea acestei scoli a facilitat descoperirea §i strangerea impreund a zeci
de tineri valorosi, care altminteri n-ar fi putut nici sa se cunoasca §i poate sa-si
valorifice talentul. Parcurgand cataloagele §colii, vom constata ca un mare
numar dintre scriitorii contemporani au trecut printr-una din cele patru serii ale
acesteia. Ar fi sufficient sa amintim, Para o ordine prestabilita, pe: Nicolae Labis,
P. Dragu, Ion Acsan, Alexandru Andritoiu, Victor Tulbure, Gh. Tomozei, Lucia
Olteanu, G. D. Vasile, Francisc Munteanu, Florin Mugur, Aurel Covaci, Radu
Cosasu, Stefan lures, George Nestor, Ion Baiesu, Grigore Hagiu, Romulus
Vulpescu, Georgeta Horodinca, Adrian Beldeanu, Radu Carneci, Ion Gheorghe,
Remus Luca, Stefan Luca, Adi Andries, Valeria Boiculesei, Eugen Mandric,
Istoria debutului literar al scriitorilor ronnini in timpul swill (1820 - 2000)
Traian Filip, Florenta Albu, Horia Arama, Gheorghe Achitei, Ion Lancrajan,
Elena Drago§, Nicolae Motoc, Sorin Comanita, Mihai Negulescu, Mihaela
Monoranu, Tita Chiper, Cornel Buzbici, Doina Salajan, Al. Caprariu, Nicolae
Velea, V. G. Zednic, Boris Buzila, Fanu§ Neagu, Dumitru Rusalin Mure§anu,
Gh. Grigurcu, Nicolae Stoian, Ovidiu Zotta, Alice Manoiu, Viniciu Gafita,
Alexandru Oprea, Vintila Ornaru, Vasile Cabulea, Violeta Zarnfirescu,
V. Nicorovici, Irimie Straut, Ion Meitoiu, Teodor Bal§, Leonida Neamtu,
Ion Petrache, Victor Felea, Aurel Rau, Ion Grecea, Florin Grecea, H. Liebhart,
Aurel Martin, Emilia Caldararu, Istvan Nagy, Pop Simion, A. Breitenhoffer §i
foarte multi altii.
Scoala a avut §i un organ de press a carui redactare a fost incredintata
initial lui Victor Tulbure, apoi lui Nicolae Labi§, considerat nu numai ca unul
din cei mai talentati, dar §i cel mai sufletist" dintre cursanti. Publicatia,
intitulata Ani de ucenicie, era §apirografiata §i de uz strict intern". S-au pastrat
la Biblioteca Academiei caietele legate ale anilor 1952, 1953, 1954, 1955, care
inmanuncheaza, lard lamuriri §i comentarii, creatii in versuri, proza §i chiar
dramatice ale studentilor".
Alaturi de acest organ de lucru", cursantii §colii M. Eminescu", care se
evidentiau on ca§tigau concursuri de literature, aveau la indemana revista
Tancirul scriitor, organ al Uniunii Scriitorilor, nascut aproape simultan cu
aceasta §coala. De altfel, pans in deceinbrie 1957, cat a existat sub acest nume,
revista Teindrul scriitor va fi alimentata cu prioritate de elevii §i absolventii
Scolii M. Eminescu". Incepand din anul 1954, Editura Tineretului tipare§te
Almanahul tinerilor scriitori" §i tot in acela§i an scoate antologia Salutul
Tineretii", unde i§i fac loc §i cativa din elevii Scolii M. Eminescu".
Printre cursantii adunati din toata Cara se numarau §i cativa tineri de
15-18 ani, transferati din cataloagele liceelor unde invatau in cataloagele §colii
§i care nu vor intarzia sa se afirme in paginile publicatiilor.
In fruntea for se gasea albatrosul ucis", acela care va ramane un simbol
pur §i incandescent al generatiei sale, NICOLAE LABIS. El i§i publicase Inca
de la 15 ani versurile in ziarul sucevean Zorii noi. In anul urmator, Ia ,cul nou ii
refine poezia Fii darz §i lupta, Nicolae!"
De altfel, primele incercari poetice ale lui Labi§ sunt versuri scrise la 9 ani
§i dedicate surorii sale, Magda. La Casa memorials N. Labia" se pastreaza
caietele cu versuri din perioada §colara, legate meticulos, avand un fel de
paging de titlu" desenata cu tu§, creioane colorate sau acuarele. Altele sunt
caligrafiate in intregime cu tu§ negru (In satucul dinspre brazi") sau cu
cemeala colorata, cum sunt traducerile din poetii chinezi Kung Fu Dso,
Dshuang Dsi, Li Tai Pe.
Prima poezie bucure§teana", care i se va publica dupe venirea sa la
Scoala M. Eminescu" este Gazeta de strada", aparuta in nr. 6 din 1951 al
revistei Viola Roma* neascd.
Mezinul primei promotii, GEORGE TOMOZEI a fost smuls" de la

Liceul Ienachita Vacarescu" din Targov4te, cand avea abia 16 ani. Se afirma,
obtinand premiul II, impreund cu G. D. Vasile i Dimos Rendis (premiul I nu
s-a acordat) la concursul initiat de Tandrul scriitor, unde au participat 992 de
tinere condeie §i 3221 lucrari", cu povestea in versuri Porti le de amna", care
va fi publicatd in nr. 1 din 1953 al revistei.
Debutul ca prozator §i ziarist it va face in nr. 7 din 1952 cu reportajul Poezia"
scris in spiritul i in maniera" colii M. Eminescu", unde prezinta cu multa
caldwi §i entuziasm pe poetul muncitor Petrescu Ion, grajdar la C.A.S. Rasad.
Dupd absolvirea cursurilor, George Tomozei elev de frunte al §colii va
colabora cu asiduitate la Tandrul scriitor, creatiile sale sporind de la an la an in
profunzime §i maiestrie.
Venit din Arad, in ultimul an al Liceului pedagogic, RUSALIN MURESANU
epateaza prin verva, wrinta, spontaneitatea versurilor sale. Poezia sa de debut
Doi tineri", aparuta in nand Scriitor (nr. 8 din 1952) e confectionata cu
dezinvoltufa dupd binecunoscuta reteta proletcultista a timpului:
ainzbesc doi tineri in apus de soare

El e mecanic, ea e jescitoare.
0 cuno,stea biz- iatul din ziare:

La 80 de rdzboaie, jeseitoare.
,5'i fetei a-nceput sa-i povesteasca
Cum graficul din fabricd-o sa creasal
Mai apoape de verva fiorul liric caracteristice stilului sau sunt

i
poeziile: Inima", Cantecul inimii" §i Zilele iubirii", incluse in caietul 6-7 din
1954 al culegerii Ani de ucenicie". Volumul de debut Puiul de mot", aparut
in 1954, concretizand calitatile reale ale poeziei sale din adolescenta a
cunoscut un frumos succes.
Multilateral §i harnic a fost §i elevul buzoian ION B 'MEW, care debutase
in 1951 cu poezia Ileana tractorista", in revista Viala Romaneasth. El obtine
premiul al III-lea la concursul revistei, de care am amintit, pentru poezia Sefa
de brigada", caracterizata astfel:
In orice dimineagi-o vezi pe Floarea

Bdtand cu ',and ei mdrunt cararea.
A dracului mai e de inimoasa
Din loc urnecti cu ea, de vrei, ,vi-o casa.
Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in ti,npul fcolii (1820 - 2000)
insa debutul sau in poezie ca student" al Scolii M. Eminescu" it facuse

in caietul 4 (iunie 1952) al publicatiei interne Ani de ucenicie, cu poezia
Iu-San", caracteristica pentru stilul proletcultist al timpului.
In proza, Baie§u i§i va face debutul cu schita Prima intalnire, in nr. 5-6 din
1953 ale revistei Tandrul Scriitor, urrnata de schita Dezertorul" in Almanahul
literar din Cluj (ianuarie 1954) Si apoi cu reportajul literar Nu §titi dumneavoastra"
(Din insemnarile unui tanar ziarist), inserat in Tandrul Scriitor (nr. 2 din 1954).
De la Liceul I. L. Caragiale" din Ploie§ti a descins MIHAI NEGULESCU,
poet productiv care a debutat in nr. 3 din 1953 al Tandrului Scriitor cu poezia
Revederea", proba graitoare a u§urintei sale de a versifica chiar o tema ingrata,
cum este aceea a prieteniei nascuta din colaborarea muncii intelectuale cu cea
fizica:
Lucreath Radu ne-ncetat

Ca maine-i gata stadionul
Andrei, cu versu-i hotareit
Sei into reascii-n cant betonul.
0 personalitate puternica, insolita §i dificila, era ION GHEORGHE, venit

de la Scoala pedagogics din Buzau. Iubit §i apreciat de Labi§, care intuise in el
un poet de exceptie, Ion Gheorghe a avut o evolutie lenta, chinuita, care a operat
insa in adancime.
Debutul se va produce in Tanarul scriitor cu doua balade: Palo§u1" §i
Inima Bistritei" (nr. 9 din 1953) §i apoi cu o melodioasa oda intitulata Tara
mea" (nr. 3 din 1954):
N-am cantat cantec

spuzei de stele
Nici chiar iubitei,
nici mamei mele
Tara, door lie
cant inciltai;
Apelor tale,
scumpului plai.
Labi§ 1-a stirnulat sa colaboreze §i la Ani de ucenicie, unde i s-a publicat

in caietul 6-7 din 1954 un ciclu de poezii: De ce-a murit bunicul", Pleci
de-acasa", Vrea §i m-a§ vrea".
Dupd absolvirea scolii, Ion Gheorghe dovedeste aceeasi obstinatA

seriozitate, publicand in Tiindrul scriitor creatii de amply respiratie care, cu toate
inegalitatile, excrescentele baroce, imensul material aluvionar imprastiat pe albia
ideii, dovedesc forts si vocatie vizionard, cum ar fi poemele Octombrie row"
(nr. 12 din 1954) si Stanciu Bora", lAudat de Mihu Dragomir.
Alaturi de studentele" Scolii M. Eminescu" (de pilda Doina Salajan,
Lucia Olteanu, Violeta Zamfirescu), care depAsisera uneori cu un bun numar de
ani varsta liceala, se inscriu si cloud scolarite care scriu in presa de care dispunea
institutia.
E vorba de bucurestencele ELENA DRAGOS, care debuteaza in
Almanahul literar din Cluj (ianuarie 1954) cu poezia Legamant" (care va fi
tiparita si in Caietul nr. 6-7 din 1954) si de MIHAELA MONORANU, care,
stimulate de aparitia poeziei Cantec pentru doi incepatori" (nr. 3-4 din 1953),
va fi una din cele mai active colaboratoare ale revistei Tandrul scriitor pans la
sistarea acesteia.
Asaltarea marilor reviste literare,

dupes' obsedantul deceniu
In perioada 1959-1965 creatia literary intra intr-o faze oarecum mai
liberals ", care ii permite reabilitarea clasicilor tinuti la index sau diminuati
prin oglinzi strambe (Eminescu, Arghezi, Blaga, Goga, Pillat, Rebreanu,
Maiorescu, Lovinescu, Bacovia, Barbu, Minulescu etc.) concomitent cu
readucerea la dimensiuni normale a unor scriitori hipertrofiati prin apologetics
proletcultista (Bolliac, Vlahuta, Gherea, Al. Sahia, Neculuta, A. Toma), ca si
reluarea bunelor tradi ;ii ale scrisului romanesc dintre cele doua rAzboaie,
reconectarea poeziei si prozei noastre la vibratia, viziunea, limbajul si tehnica
moderns.
Tinerele condeie din liceele noastre, sufocate de orizontul stramt al
revistelor dactilografiate si al anostelor sedinte de cerc literar (cenaclurile se vor
infiinta oficial in scoli dupe 1967), incep sa asalteze redactiile revistelor literare.
De aceea aproape toate debuturile scriitorilor din perioada liceala a acestor ani
efervescenti se vor consuma la posta redactiei on la diversele rubrici de debut:
(Steaua fdrA nume", Primii pasi", Prime le", Inceput de drum", Dintre sute
de catarge" etc.) incluse in revistele literare si de culture, diversificate si ele
dupd 1958: Luceafdrul, Gazeta literard, Contenzporanul (Bucuresti), Steaua i
Tribuna (Cluj), Cronica, Iacul literar (Iasi); apoi, dupd 1964, Ateneu (Bacau),
Familia (Oradea) si Ramuri (Craiova).
Istoria debutului literar al scriitorilor roiini in tinipul colii (1820 - 2000)
Seria este deschisa de Teineirul scriitor, care isi va prelungi existenta pand
in decembrie 1957 (la 15 iulie 1958 va fi inlocuit de Luceafeirul, publicatie a
Uniunii Scriitorilor, care va exprima etapa noua in care va intra literatura, dupe
vestejirea oficiala a dogmatismului). In ultimii doi ani TO neirul scriitor isi
modernizeaza aspectul grafic si-si imbunatateste simtitor calitatea continutului,
datorita ambiantei ideologice mai destinse, a orizontului estetic mai larg. Alaturi
de absolventii scolii de literatura M. Eminescu" (desfiintata la sfarsitul anului
1955), cum ar fi Nicolae Labis, Ion Gheorghe, Florin Mugur, George Tomozei,
Ion Horea, Rusalin Muresanu, Doina Saldjan, Nicolae Motoc, Nicolae Stoian,
Fanus Neagu, Corneliu Leu, Ovidiu Zotta, Mihai Negulescu etc. care, evoluand
spectaculos, continua sa trimita revistei creatii din ce in ce mai mature, revista
include intre colaboratorii ei si o serie de tinere condeie. Para lel cu studenti ca
Grigore Hagiu (poemul Maturitate"), Romulus Vulpescu (Stejarul",
Mainile", Cantec de flints ", Mester de fluier", nr. 3 din 1954), G. Chirovici
(De veghe nr. 11 din 1955), Marta Alboiu-Cuibus (Balada parasiului" nr. 11
din 1955), Eugenia Grosu (Gradinarul", nr. 2 din 1956), Florenta Albu
(przentata elogios de Mihu Dragomir, in nr. 11 din 1956), Constantin Sabareanu
(Povestea lui Omar Iusuf", nr. 5 din 1955), Sorin Titel (Drumul" proza, in
nr. 2 din 1957), Petre Ghelmez (Despartire de sat", nr. 6 din 1955) unii din
ei abia iesiti de pe bancile scolii, vor debut si cativa elevi deosebit de inzestrati.
La 19 ani, CEZAR BALTAG, unul din cei mai de seams poeti ai
generatiei, isi face debutul cu o Autobiografie" eseniana, de o mare prospetime
'fried, in nr. 8 din 1956:
Anzintiri intregi on reizletite,

Amintiri de la cules de fragi,
Ceind fugeam de la peiscut de vite
Cu canza,sa scoasei din neidragi.
Amintirea ochilor de mama

Ada nciii de foame ,si nevoi...
Ah, ochi verzi privind pe sub maramo,
Cat de fermecat eram de voi!
(1956)
Craioveanului DARIE NOVACEANU i se publica in nr. 5 din 1957 cloud

poezii (Scoala" si Razboi") la rubrica Inceput de drum". Remarcabile, prin
siguranta si puterea de evocare, versurile din Scoala":
Murise vara-n spicul de porumb

Cocorii-n stoluri lungi plecau departe
Pe cerul palid se-aprindea un bumb
57 se ducea un fanc sd-nvete carte.
il ye& ,si-acum pe dascal: garbovit,

Cu ochelari, must all ,vi gird har.
Cu el o iarnci-ntreagd ant peizit
Trei oi, pe-o fila de abecedar.
Apoi pddurea m-a ademenit

Cand inalbeau de floare corcodu,sii
Dar n-am uitat ca. Koala m-a primit
Cu streassina pe ochii deasupra ussii.
lubeam un rau cu noaptea logodit

Padurea pentru mine-un ram ,s1-a front.
Dormea prin fi-unze vantul razvratit
Si eu sapam cuvintele-n panzant
(1957)
Cu cateva luni inainte de a -si sista aparitia (nr. 3 din 1957), Tandrul
scriitor i$i deschide paginile unei viitoare poete, $colkita de 16 ani
CONSTANTA BUZEA; elevd a Scolii medii nr. 20 (Liceul Gh. Sincai") careia
i s-au publicat poeziile Tinerete" $i Moment". Poezia Tinerete" cuprinde in
ovo" cateva din califatile lirismului de maturitate al poetei:
Ali izzflorit caisi! A ccita oars?

Sunteti atat de tineri ca ,si mine,
Ori §1 mai tineri, florae va zboara
Pe-aripi de vant sub bolli de cer senine.
V-am rcIsadit mladita in grading

Gandindu-ma atunci la ziva-n care
Plecandu-va sub ploaia de lumina
Vci yeti impodobi cu prima floare.
Acum puzderii florae vd-mbracd,

Si-a nu ,stiu cata oath iar va spun:
Au cat rod fi-va-n iulie pe-o cracci?
Au cote maini mi -ar trebui s-adun?
(1957)
Istoria debutului literar al scriitorilor romdni In timpul $colii (1820 - 2000)
De la 15 iulie 1958, Luceafeirul preia de la Tancirul scriitor, prin rubricile sale

Dintre sute de catarge" si Steaua idea nume", sustinute cu pasiune si in cele mai
multe cazuri cu o justa intuilie a valorii, de care Mihu Dragomir (unele poste ale
redactiei au fost intocmite $i de N. Stoian si Dan Desliu), sarcina de a descoperi si
lansa noile talente, prima rubricA semnaland numele noi, cea de-a doua
consacrAndu-le si deschizandu-le drumul spre edituri. $i elevii s-au bucurat de o
atentie specials.
Astfel, AURA CONTESCU (retrasa la Tulcea, in senioria ei spirituala, in
ultimii ani) si Constanta Buzea, poeta care va cunoaste un splendid drum
ascendent, au fost primele Stele M.A. nume" (nr. 1 din 15 august 1958).
In nr. 2 se inscrie printre Stele le fard nume" si ION CRINGULEANU,
proaspat absolvent al Liceului August Treboniu Laurian" din Botosani, dupa
ce cu foarte putin timp inainte, mai precis la 9 mai 1958, trimitand de la Cosula
o scrisoare in versuri adresata redactiei Contemporanului, postasul revistei,
marele animator M. R. Paraschivescu it primeste cu vorbe de lauds, nu fara a-i
face insa si mustrAri, amplificate in urmatoarele poste ale redactiei. Abia la 26
decembrie 1958 M. R. Paraschivescu ii publics poezia La 20 de ani", dupa ce
Luceafeind it lansase ca stea fara nume" cu doua poezii bine construite, de
factura traditionalised, circumscrise in tema familiei: Ereditate" si Tata".
Rubrica Dintre sute de catarge" din 1 decembrie 1958 cuprinde prima
mentiune despre activitatea literary a poetului loan Alexandru, elev al Liceului
Gh. Barit" din Cluj. Este vorba de o traducere din Sully Prudhomme expediata
redactiei pe care Mihu Dragomir o apreciaza, recomandand tanarului poet sa-i
trimita creatii originale.
Elev al $colii medii nr. 10 (Liceul Z. Kosmodemianskaia"), unic baiat
ratacit Intr -o class de fete, ADRIAN PAUNESCU trimite versuri redactiei
Luceafdrului. Primul raspuns obtinut la 15 februarie 1959, la rubrica Dintre
sute de catarge" nu e incurajator.Prea calci nepasAtor peste cuvinte" it mustra
Mihu Dragomir, probabil nemultumit de tendinta spre redundanta si prolixitate
a primelor versuri. Dupa o coacere" de aproape un an, timp in care pentru a-si
tempera cat de cat gesticulatia retoricA, I i autoaplicd exigentele celei mai
constrangatoare forme lirice, sonetul, Adrian Paunescu este lansat la rubrica
Dintre sute de catarge", din 1 mai 1960:
Noi ne-am naccut pentru a fi conzoara

Acestei tinerefi Ara" de leacuri
.57 noun stelele ne par rucsacuri
Sei colindarn cu ele-n spate jara.
Avem de aparat aprinse steaguri

In care Comunismuli joacii para
fiecare rode primavara
Sub ale libertalii-nalte praguri.
Orice cuvlint rostit de comunigi

E-un Maiakovski-nflcianind o lunze
Fiind al lor, nici eu nu pot sii tac.
,,Si-aczinz dind tu, victorie, to i,sti

E ddruita viaja mea anume
Acestei clase-a noastrei in atac".
(1960)
incepand cu acest numar, paginile Luceafarului, ca si ale altor reviste din

Bucuresti si provincie ii vor adaposti cu generozitate nestavilita verva lirica.
Nu cu mult inainte de a termina ultima class de liceu, elevul barladean
CEZAR IVANESCU, va cunoaste bucuriile debutului, find prezentat cu poezia
Nopti si zile de August" la rubrica Dintre sute de catarge" din 1 iunie 1960.
Citam un fragment, poezia apartinand unei teme obsesive in deceniile 6 si 7
pentru o generatie a carei copilarie a fost marcata de apocalipsul razboiului:
Ceind m-am neiscut o arsura mi -a muscat 'liana stangei

Urletul avioanelor nii-a rupt sceincetul gurii
sSi s-a priibussit in kimplele mele.
Ma dureau ochii ,si locul arsurii

,Si -un bocet si-o voce niitangei
S-au veliceirit deasupra clipelor niele,
In noaptea cu luceferi mutilali.
Spitalul tremura ca de febrei.
Nici noaptea nu era rekoare
Iar aerul i-1 inghiteau pdsdri defier.
Tata, aplecat deasupra mea, mil ruga sa -1 iert
Ca ni-a adus pe lume iqfrico,sat, Ord glas,
Mania phi ngea...
,i tata ,vi-a luat ranija ,vi nu ne-a spus bun reimas.
(1960)
Colega de liceu cu Constanta Buzea (insa cu un an mai mica), sincaista"

GABRIELA MELINESCU, se va adresa tot Luceafarului, receptiv la apelul
liceenilor talentati. Revista ii va publica abia la 1 august 1960, in cadrul rubricii
Dintre sute de catarge" poezia Necaz", a carei ingenuitate feminina va
constitui o nota specified pentru creatia ei de inceput:
A taiat vecinul meu un porn

,si acum e-a,sa lumind-n stradei.
Dar la gard lumina a cdzut.
165
www.dacoromanica.ro
lstoria debutului literar al scriitorilor rondini in tinipul feolii (1820 - 2000)
Nu-s copiii care sa ma vada

ca anz plans ssi ochii m-au durut.
Un salcam ce-n ramura cuprinde
de pe bola stelele ce pier.
Era-nalt atata cat intinde
capul, casa noastrci catre cer.
Eu mergeam razand s-adun in bluzd
de pe creanga cea mai nalta floare,
sa-ntahzesc pe frunze-o buburuzci,
printre ramuri stele cazcitoare,
sa ghicesc in taind peste noapte
ca nd voi ,sti ca visul nu mai vine
zvonurile ce le-au spus in papte
florae din bluza despre mine.
(1960)
Alte cloud poezii din acelasi ciclu vor fi tiparite tot la rubrica Dintre sute
de catarge" in numArul din 15 octombrie 1960 (Din dragoste" §i Manie"). In
acelai numar va fi lansat, dupa un stagiu de cateva luni la po§ta rdactiei §i
elevul constantean, in varsta de 16 ani VASILE PETRE FATI, cu doua reu§ite
poeme: Tipografia ilegala" §i Intoarcerea pescarilor", cu nimic mai prejos de
creatiile consacratilor.
Anii 1962 i 1963 au fost destul de bogati in debuturi literare de bun augur
pentru colarii talentati.
Un gnip de elevi din colile generale sunt prezenti intr-un grupaj publicat
la ) iunie 1962. Cel mai puternic afirmat din acest grup este astazi MIHAI
BARBULESCU, autor a trei apreciate volume.
Patru ani mai tarziu, mai precis la 18 martie 1966, Geo Dumitrescu
potawl Contemporanului, foarte activ i inspirat in acel an, it descopera ca
licean, acordandu-i o tablets elogioasa: O tanara aripa de inaltime" i
publicandu-i §apte poezii: Tara", Fantanarul", Menajerie", Muzeul
satului", Rasete", Perpetuum mobile", Aripi pentru mester".
In 1963, dupa prezentarea pionierului AUREL GOCI de catre Violeta
Zamfirescu in numarul din 25 mai, redactia lanseaza pe DUMITRU M. ION,
elev la Liceul din Curtea de Argq, care se va bucura de o atentie speciald, fund
de trei on publicat, la termene scurte: prima data la 3 august 1963, cu poezia
Steaua Argesului", a doua oars la 14 septembrie 1963, cu Autobiografie" i
Poemul fructelor de agud" §i a treia oars la 12 septembrie 1964 cu un grupaj
de vase poezii.
Scrisa la 15 ani, poezia de debut Steaua Argesului" denota o surprinza-
toare siguranta a versului §i o familiarizare deplina cu procedeele retorice
insuOte de cei mai buni reprezentanti ai poeziei dintre 1950 1960:
166
www.dacoromanica.ro
A obosit un vant sufland spre sate,

Spre muniii verzi pe-alocuri dezbrcicati,
Abia-1 mai simii cat de pierdut strcibate
Prin dunga serii aninatei-n brazi.
Cu-asalt a luat sub stele ,cantierul

Se-aud motoare, zgomotul for dur..
S'i clopot de neon imi pare cerul
Boltit peste comune-n spajiul pur.
Remodelate forme din pcimanturi

Cand allele dispar se deformeath
Sub braje de mineri ce ies din pturi
Si peisajul nopjii -1 completeaza.
0, Arge,sul va fi o noud stea

Care-§1 va deirui lumina toatei;
Si toji ne-om indrepta priviri spre ea
Din patria feeric luminatei.
(1963)
In 1967, Dumitru M. Ion va scoate volumul de debut Iader, cuprinzand

versurile scrise la arcul varstei de 14-18 ani.
Pagina consacrata elevilor in numarul din septembrie 1964 a fost bine
inspirata", deoarece toate numele lansate s-au confirmat intr-o mai mica sau
mai mare masura. In afara de Dumitru M. Ion se aliniazd Florentin Popescu,
Catalina Pangrati, Passionaria Stoicescu i Gabriela Vasilache.
Buzoianului FLORENTIN POPESCU, cu o rapids ascensiune ulterioara, i
se publics poemul Auschwitz" i pastelul Secerir nu lipsit de notatii sensibile:
Gust bucuria din lanuri,

Spicele alearga ssi cants
Si trupurile for de soare
sunt portative lungi bare pamiint ,si cer
iar boabele sunt notele peimantului;
ssi-alearga spicele ssi cants.
Gust bucuria din lanuri

Spicele alearga yi cants
,si ma intampinci cu amfore pline
ssi regasesc in fiecare spit
un strop din nimbul da'ruit de mine.
(1964)
Istoria debutului literar al scriitorilor roma ni in timpu! §ToM (1820 - 2000)
Iewanca atat de promitatoare ELENA CATALINA PANGRATI, va fi

descoperita de Luceafiirul, care ii publics poemele: Visare" §i Antirazboinica"
i redescoperita" la 9 iulie 1966 de Cronica, intrand alaturi de Alexandra Tarziu
i Nadina Cordun in randul primelor colaboratoare ale revistei.
0 altA buzoianca, PASSIONARIA STOICESCU, va debuta intr-o epoca a
odelor, cu o sensibila i sincere poezie de dragoste adolescents, intitulata Curaj":
Cine mi-a adus iubirea-napoi

Curatd, spalata de lacrimi de ploi?
lubirea mea cu fillfeiiri ciudate de stol
Cu sufletul plin, cu sufletul goL
lubirea mea nesfar,sita ca zarea-albastrd

Si totu,s1 mica, fragile ca o fereastrd,
Iubirea mea nzultiplicata in zeci de crengi de pom
Dar totu,si, unica, pentru un singur om.
Nu ,stiu tine mi-a adus iubirea-napoi

Curatd, spdlatd de lacrinzi ,s'i ploi
Dar mi-a adus-o cu soare-n obraji
Si ininza-nzi cants: Curaj! Curaj!
(1964)
Si eleva Scolii medii din Calarai, Gabriela Vasilache, cunoscuta in

literaturd sub numele de GABRIELA NEGREANU, se remarca prin siguranta
paletei i pulsatiei ritmice, ca in poezia de debut inchinata DunArii:
Sub codri ,si stand, treci in gond nebunei

Si-ji sfii,vii manila de tarn frenzeiteind
Cu marea-ncruntatd vibreind in furtund
Ca viscolul iernii pe strune genzeind.
A soarelui raze Ji- aprind nestemate

Pe unde, sceinteile-n bore se-ncing
Si salty ,si-alearga. ,vi pdlpilie toate
,,Si-nconjurd fluviul in brilie de- argint...
Duioasd prin dealuri ,si vai necuprinse,

Senind ca viafa, ca rofia stea
Pluti-vei de-a pururi spre zdrile-aprinse
Frumoasd domnifei, tu, Dundrea mea.
(1964)
Interesul pentru condeiele colare descrqte progresiv in anii 1965 §i

1966, pe masura ce reapar revistele colare care le absorb treptat.
Doar din and in cand, la Po§ta redactiei", intocmitd de Ioanichie
Olteanu, se produc debuturi §colare.
Astfel, la 28 mai 1966, MONICA PILLAT, cu cativa ani in urma una din
cele mai active componente ale cenaclului de la Palatul pionerilor, reintra ca
liceeand in circuitul literar. La coltul po§tei redactiei i se publicA, fare nici un fel
de comentariu, cloud izbutite poezii: Sfar§it" i ImpreunA", care vor deschide
seria colaborarilor ei la Luceafdrul.
Reproducem poezia Slar§it" notabila prin expresia concentrate a
sentimentului cosmic:
E-atti ta tacere ca-ngheajd

Pe marl continentele grele
,,Si surd se destramd in ceajd
Bolnavele trupuri de stele.
Fo,snesc cu aripa for oarbd

Bdtriinele ceruri ce pleacci
,Si sufletul cats se soarbd
Din apele lunii ce seacii.
Nu-i nimeni.N-a fost niciodatd.

Cuveintul se sparge. Mi-e sete
,Si pier in neant fulgeratd
Cu cele din urmd planete.
(1966)
DupA 1967, publicatiile literare din CapitalA §i din diverse centre vor
socoti o datorie sa preia din cand in and talente literare de exceptie.
Ada se face cal poeziile trimise revistei Luceafdrul de elevul MIRCEA
DINESCU din Slobozia au atras atentia redactorului Ion Gheorghe care, la 9
septembrie 1967, intr-o caseta unde figurau versuri de Nora Iuga, Petre
Ghelmez §i Mihai Gramescu, poeti deja consacrati, ii publica poezia Destin de
familie", cu putemice influence soresciene:
Fiecare case
Are mirosul sdu de lucruri ,si oameni,
Ordnduitil ,si oranduifi in ea
Formam o familie modest&
In camera mea descopdr lucrurile
Asemenea orbului care vede pentru prima oars.
Istoria debutului literar al scriitorilor romilni in timpul $colii (1820 - 2000)
Intr -un coif e inceiperea bunicii

Care toatei noaptea cotrobdiege-n sertare,
Cautand fotografii ce nu exists;
Tablourile ma privesc mioape
Ca ,si batra na:
Intr-unul bunicul cu mustala sprijinitd
In rams, in altul bunica ,si ceirja
Ce l-a inlocuit pe beitran dupe reizboi.
E cam nefireascd prezenta mea
Acolo unde doar praful
Capatei sens statornic.
(1967)
Si cele cloud prestigioase reviste literare clujene, Steaua, organ al Uniunii

Scriitorilor, aparuta in aprilie 1954, §i Tribuna, saptamanal de culture inaugurat la
2 februarie 1957 care -si propun sä continue traditia militants a presei romanqti
din Transilvania acordd un oarecare interes fats de cele mai tinere talente.
Steaua deschide (insa foarte sporadic) rubrica Condeie not ".
Singura eleva debutante (avea 17 ani), tot oradeancd, va fi Victoria Popa,
cunoscuta sub numele literar de ANA VICTORIA TAUSAN.
Ea va fi intalnita in nr. 7 din octombrie 1954 cu poezia De vorba cu
cercetatorul" care, fard a scapa de tezismul i didacticismul epocii, cupinde un
autentic filon reflexiv care completeaza fericit entuziasmul factic §i declarativ
al creatiilor semnate de cei de o varstd cu ea. Reproducem un fragment:
Cu mainile tale de cercetdtor iscusit

Te trudegi sd desfunzi izvoarele bogate
,si, cand ai rewit,
Sa nu te Imbete-al muncii tale rod.
Cerceteaza bogatia rocilor sedimentate
Caci Intre imensitatea timpului treceitor
,si baterea unei clipite,
Sunt stropii care cad, prinfi de bolta adiincului
in stalactite.
Cad vei scormoni cu uneltele tale de
cerceteitor
Privirea sei nu te in,sele
Ceici multe din sclipirile rocilor
nu sunt nici diamante
nici peruzele,
Ci pietre ,rlefuite de trecerea timpului.
(1954)
Tribuna destul de zgarcitd, de altfel, cu debuturile celor mai tineri (ei

scapa" mai ales la rubrica Cenacluri") are meritul de a fi deschis drumul Si
apoi de a fi acordat intreaga incredere unui stralucit manunchi de poeti, alcatuit
din Nichita Stanescu, Ana Blandiana, Mircea Ciobanu i loan Alexandru.
NICHITA STANESCU scria versuri inca din liceu, aka cum marturise§te in
Antimetafizica" interesantul jurnal-dialog, redactat de Aurelian Dumitrescu, §i
chiar le publics intr-o revista manuscrisa a liceului ploie§tean, unde a invatat,
revista iremediabil pierduta. Ocazia tiparirii unor creatii din vechile lui caiete se
ivete abia in ultimul an de studentie (urma Facultatea de filologie din Bucureti),
cand este convins sa trimita versuri la Tribuna, unde este publicat in nr. 6 din 17
martie 1957, la varsta de 24 de ani cu un triptic poetic Inchinat rascoalei tarAnqti
din 1907, cu ocazia sarbatoririi semicentenarului acesteia (Parnant!", Au fost
oameni multi", La lemne"). Exegetii creatiei stanesciene vor avea prilejul,
parcurgand poeziile debutului, ca §i cele risipite prin diferite reviste in cuprinsul
anilor 1957 §i 1958, sä deceleze rolul jucat de doi maestri ai poeziei romane§ti:
Arghezi §i Blaga in definirea i cristalizarea artistica a ultimului nostru mare liric.
Oricum, debutul este pus sub zodia argheziana §i cum nu e inclus in nici o
culegere prezenta, ne facem nu numai o placere dar i o datorie sa-1 reamintim, §i
din cele trei poezii amintite, sa citam un fragment din poezia La lemne":
larna a prins in suflete altoi.

Ne e frig; ,si pddurile cad peste noi!
Iatd, pe cricul saniei abia de incap

,Base, ,sapte coceni cap la cap.
Dar de-au venit gerurile cu grijania

Ne-am ars peste vetre gardul ,s1 sania.
Ne e frig 0 padurile cad peste noi!

Colonelul rdcnesste sa dam inapoi.
Cum sa -li mai tragi mow de pe secure

cand ea-i flilmlindci de lemn, de pddure?
Ne e frig, dar el racnesste sd ne intoarcem acasd,
Colonelului ce-i pasd.
Inima a meinjit cu royu ghejussca...

Mai a dracului e furca deceit pu,sca.
(1957)
Istoria debutului literar al scriitorilor ionteini in timpul $coM (1820 - 2000)
Liceana oradeana Otilia-Doina Coman, intrata in literature cu liricul

pseudonim de ANA BLANDIANA, scria versuri de la varsta de 12-13 ani (am
avut bucuria de a ma fi intalnit", in 1957, pe o bailed din parcul bailor Felix cu
autoarea §i primul ei caiet de versuri). Membra a cenaclului Iosif Vulcan" a
fost descoperita de redactia Tribunei §i debuteaza la rubrica Cenacluri", din 7
martie 1959, cu poezia Originalitate".
Prima creatie a Anei Blandiana, infuzata de duh" labi§ian, direct §i
entuziast angajata, ne pune in fata unei poete de o mare sensibilitate, care nu se
refuza legilor de aur ale retoricii:
Am vrut s-o leg din firele de iarnci

Care se-alind-n vent intaia oars,
Insei cdmpia-a prins a rode -n barbci
Ca mult mai bine altii o cantard
Am spus atunci: voi trece peste ele

,Si voi canta intinderi instelatea,
Dar bolta-a ras cu lacrimi mari de stele;
De mii de on ele-au mai fost cantate.
Am vrut s-o impletesc ca pe-o cunund

Din razele apusului de soare.
Dar nzo,sul mi-a zcirnbit cu faja bung
,Si s-a gandit al cdtelea sunt oare.
M-am dus atunci in mu* Sa cant sdlbatic,

Sa urc pe culmi cu sufletul curat.
Dar munjii hohotir ca -s zdnatic;
All mai mari ca mine i-au cantat.
Rcisund valea, prieteni! ca o torld"

Se-nalla cantul nostru-naripat.
Se-nalgi valea! Evrica, pieteni!
Cantul acesta nu s-a mai cantat.
(1959)
Aceasta poezie ii deschide tinerei poete nu numai paginile Tribunei, unde

i se vor publica, in cursul anului 1959, versuri de aceea§i facture (Ploaia",
Viena 1959", Cadru 1944-45", 1073 numele de lager al unei fete cu parul
de aur") dar i ale altor reviste din provincie i Capitals.
Cel de-al treilea mare poet lansat de Tribuna este elevul Liceului
Gh. Barit" din Cluj, IOAN ALEXANDRU. El trimisese cu doi ani inainte o
traducere din Sully Prudhomme lui Mihu Dragomir, care it incurajeaza
cerandu-i sa scrie poezii originale, loan Alexandru ii asculta povata dar nu mai
trimite versuri Luceafarului, ci se adreseazA Tribunei, care ii publick in nr. 14
din 7 aprilie 1960 poezia Floarea mea". Trei saptarnani mai tArziu i se publics
Serenada muncitorului". Revista Steaua it preia in curand, inserandu-i, in
nr. 11 din noiembrie 1960, poemul Vremea anului 1917" iar in nr. 12, din
decembrie 1960, Daruire" si Pacea mare profet".
Prin unele trasAturi specifice, poezia Floarea mea", sugereaza lirismul de
maturitate al lui loan Alexandru, ceea ce ne indeamna s-o citam in intregime:
Mii napa dege prinzeivara cu towel minunea ei,

Imi vine sa zvarl dupci tine, codano,
Floarea urata ,s4-a scuturat petala.
Sa cant cantecul e ,si el o floare sonord,
Albd sau rota, dupci culoarea inimii;
lumina ei nu se stinge vreodata;
sa tac uneori imi place sa tac.
Tata spunea: Tacerea e un steag
la indemana inteleptului"...
Florile. Florile? Una pentru mama,
una pentru tata.
una pentru mine.
Au mai rams cat sa poarte
fiecare om o floare in piept
sau liinga inima, mai aproape.
sS'i peste luni ,si ani de zile-n ,sir
ca pulberea de stele din calea robilor
de demult
lumina for va anzinti
culoarea primaverii ,si-adolescenta ?Ilea.
(1960)
Si un alt licean, intalnit in urmatorul an student la Facultatea de limbi

slave din Iasi, MIRCEA (SANDU) CIOBANU, va fi prezentat la rubrica
Debut" din nr. 22 (122) din 6 iunie 1959 cu poemul La portile luminii" care
va inaugura in pragul incheierii obsedantului deceniu o terra argheziank a
profundelor legaturi ancestrale, prezenta la toti tinerii poeti de dupa 1960:
Istoria debutului literar al scriitorilor romani bt timpul fcoM (1820 - 2000)
Strabunii mei au fost sortili

sd soarbci bezna
,si-n ochi sd simtei palpairea ei
de iad.
57-au scurtnat-o in addnc
avand lipite ca orbejii
pleoapele,
cu basme legancindumsi ne,stiinta.
5'ispunefi-mi voi dacd nu-i drept

sa dau buzna
pe Portile luminii larg deschise!
Hai, spuneti-mi voi
cand ele s-au deschis
inzpreigiind cu largo many
hand for
nu-i drept sa-i sorb
cu toatei fiinia mea
,si sa rcizbun On-dna strabundor mei
in care
crest tinere flori cemsi intind spre soare
brajele for aride de lunzinci?
(1959)
Poet serios i profund, Mircea Ciobanu va depa§i faza exultantei i

demonstrativismului, devenind printr-o evolutie lentA dar structurala, unul din
importantii poeti contemporani, incununat cu laurii unor prestigioase premii.
Alaturi de Nichita StAnescu, §i de cei trei adolescenli de exceptie pe care i-am
prezentat, putem a.5eza §i alte cloud sperante liceale descoperite i incurajate de
Tribuna. E vorba de GEORGE SURU, elev la Caransebe§, care debuteazA in numarul
din 13 septembrie 1958 cu poezia Iarba i TEODOR CRISAN, elev la Alba lulia, fost
redactor al revistei Crigma caruia i se publics in numarul din 15 octombrie 1959,
poemul Constructii" cu peisagistica industriald destul de sugestiva.
Dintre revistele literare ie§ene, Cronica, sAptAmanal aparut la 12 februarie
1966, dovede§te o receptivitate aparte fatd de tinerele condeie liceale .5i aceasta
datorita poetului Horia Zilieru, care a reu§it, inaugurand o rubrics de debuturi
(Primii pa§i"), sa descopere cateva talente §colare.
Elevul CORNELIU POPEL din Darabani, ucenicul" profesorului Lucian
Valea, este lansat sambatd, 18 iunie 1966.
Intr -o rubrics (Preludii"), aparuta in numarul din 11 februane 1967,

Horia Zilieru releveaza opiniei publice pe liceeni: Daniela Caurea, V. Teipnu,
C. PuFuta, Ion Hurjui, Daniel Lascu, Adrian Copacinski, Ste liana Delia Beiu.
De altfel, Horia Zilieru 11 prezentase pe VICTOR TEISANU alt elev din
Darabani, cu cloud poezii reunite (Destin", Floare de colt") in Cronica de
sambata 15 octombrie 1966, iar pe DANIELA CAUREA, eleva in clasa a IX -a
a Liceului din Targu Ocna, cu trei poezii (Autumnala", Nemunre",
Geometrie") in numarul din 26 noiembrie 1966.
Iar4i o bund intuitie a lui Horia Zilieru a fost increderea acordata- lui
PAUL BALAHUR, afirmat in antologiile Si taberele pionemti, pe care it
reconfirms, in numarul din 14 decembrie 1968, intr-o calda prezentare. Cu acest
prilej ii publics poeziile Paznicul mareelor", Maturizare", Rascump7ararea
voinicului", creatii remarcabile pentru cei 15 ani ai poetului.
lassul literar, aparut in august 1954 prin metamorfozele succesive ale
revistelor Luptdm 1i lasul nou, consemneaza debutul §colar de bun augur al
elevului ADI CUSIN, caruia in numarul 10 din 1957 al revistei i se publics
poezia Foc".
Trimitand cateva luni mai tarziu versuri revistei Contemporanul, unde
oficia ca po§ta§ M. R. Paraschivescu, el va re0 sä atraga atentia marelui
animator care, dupa bunul obicei ii imparte cu generozitate §i in mod egal
criticile 1i laudele, retinandu-i in numarul din 8 august 1958 aceste versun
intaia barzci luneca trecut

Ca somnul unor ape ostenite
Eu dau *dna primul meu scirut
Mu,sciind amurgul ierbii incolfite.
Intaia band luneca vaslind

Lopeji de our tulburandu-mi gandul
Simleam caicii toll inmugurind
Parfumul ddruindu-mi-1 de-a rii ndul.
(1958)
Nici publicatiile craiovene nu sunt prea generoase cu debutunle liceale

(doar in numArul din 15 octombrie 19671i se rezerva o paguia, consemnand 2 3
nume care vor supravietui cativa ani in contextul generatiei Excelsior")
Singurul licean care va confirma pe deplm increderea redactiei va fi
DANIELA CRASNARU, elevA a Liceului N Balcescir din Craiova, care va
debuta cu douA poezii: Cine" si Rug:Amine", care amnia deja noel va de
sensibilitate si expresie artisticA in linca tanara
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in tiinpul colii (1820 - 2000)
Nu to apropia prea tare.

Sd ne laseim incci umbrele
sd curgd paralel; nu mult,
pang la noaptea aceea
care nu cunoaste
dealt o singurd umbra
amarci, grea ca o piersicd neagrci.
Mai thine:. i cu mine pujin.
S-ar putea
finandu-te in braje
sa vreau sei-nzi unesc ma inile
prin tine
sit' ma rog.
(1967)
Acest debut ii va deschide in acelasi an paginile Scanteii tineretului.

Inca eleva, Daniela Crasnaru va primi in anul urrnator, impreund cu Ana
Blandiana, premiul C.C. al U.T.C. pentru poezie, vestind astfel un frumos destin
literar care se va implini prin trecerea anilor.
Incepand din 1968 $i revista studenteasca bucuresteana Amfiteatru ofera
din cand in and elevilor un modest colt" $i chiar cate o accidentals rubrics
Viitorii no$tri colegi".
Primul licean strecurat" printre studenti este GABRIEL GAFITA,
cAruia, la 16 ani $i jumAtate, i se va publica in numdrul din decembrie 1968
schita Portile sfantului Petru", scrisa excelent $i anticipand povestirile
alegorice $i evazionist-fantastice, usor calofile, stranse in primul sau volum
Moartea mastilor" (1971).
Inzestrat $i perseverent CODRIN $ERBAN, va reusi pe parcurs sA se
afirme, tiparind volume de versuri si teatru. El va fi debutat cu poeziile
Nimeni", O pasare alba", Cantecul stelelor".
Urmeaza campineanul Constantin Antonescu, caruia in numArul din
februarie 1969 i se publicA schita-reportaj de bun-augur Piatra $i uraniu".
AlAturi de el vor mai figura elevii transilvaneni Luminita Medesan si Lucian
Strochi, pe atunci elev la Liceul din Petrosani.
LUCIAN STROCHI, care va avea apoi o frumoasa evolutie studenteasca si
se va numara astAzi printre notabilii poeti tineri, impodobit cu laurii unor
concursuri literare, este prezentat cititorilor cu trei poezii: Vulturi", Nastere" $i
Bucium". Citam ultima poezie pentru caracterul concentrat $i lapidar al notatiilor:
$apte uliti filth noapte,

fcirci piatrii pe hotar;
nume ridicat la o lungime
de stejar.
Fecund amurg ascunzeindu-se-n

cearcanul orei;
cant rotit,
regasit
in liniga horei.
Ape lard pleoape
Coborand din pietre.
Sat al meu de ruguri
57 de vetre.
(1969)
Tot la Coltul elevului" va fi gazduit, in august 1969, Vasile Poenaru, din

clasa a VIII-a a Scolii generale Milo$e$tiIalomita, lansat de antologia
Copii-poeti" $i de bro$ura Na$terea mea in poezie".
Presa literary a elevilor

a) Rolul jucat de suplimentul PRELUDIU"
Dupd 1966, cateva din cele mai harnice $i consecvente reviste liceale din
Bucure$ti $i din provincie, in mare progres fatd de omoloagele for in perioada
interbelicd $i care incep sd infloreascd in toata Cara (dar vor fi desfiintate oficial
in 1981) au mijlocit descoperirea unor talente literare $i critice.
Astfel, in Bucurqti, la revista Scanteia a Liceului 32 au scris: Doina Uricariu,
Bogdan Ulmu, Liviu Papadima; la Muguri, a Liceului M. Viteazul", Ioana
CrAciunescu; la Gandul inaripat, a Liceului I. Neculce", Florin lam; la Luceafdrul,
a Liceului M. Eminescu", Paul Drogeanu; la Hronic a Liceului Gh. Sincai", Dinu
Adam; la Phoenix a Liceului M. Sadoveanu", Radu Portocald.
La revistele transilvdnene, cum ar fi Aspirajii, a Liceului Mihai Viteazul
din Turda, intalnim pe Anamaria Pop, la Tribuna elevilor din Arad, pe Carolina
Ilica, la Tara visurilor noastre a Liceului Ern. Gojdu" din Oradea pe Gabriela
Hurezean. La revista bandteand Varste de lumina a Liceului de filologie-istorie
din Timi$oara, identificam pe Lucian Alexiu $i Corneliu Otescu. Dintre
revistele iewne amintim: Luceafarul a Liceului M. Eminescu" in vatra cdruia
au apdrut talente ca V. Condurache $i Catalin Bordeianu, on Corolar, a Liceului
C. Negruzzi", unde au activat Paul Balahur $i Vasile Mihdescu, Revista
noastra a Liceului N. Gane" a prilejuit descoperirea poetei Elena Stefoi.
A revenit Preludiului supliment literar-artistic exclusiv pentru elevi, inclus
lunar in corpul Scanteii tineretului, rolul sa polarizeze la nivel national tinerele
talente liceale pe care revistele $colare, in plind eflorescentd, le semnalau timid
$i pe o arie geograficd redusk din cauza caracterului for strict intern.
Istoria debutului literar al scriitorilor ronuini in tintpul ccolii (1820 - 2000)
Primul numar vede lumina tiparului la 28 aprilie 1966 si este salutat de un

manunchi de personalitati marcante ale culturii noastre: academicienii Eugen
Macovschi, Stefan Milcu, M. G. Filipescu, Emil Petrovici, N. Salageanu si de
scriitorii Al. Philippide si Marin Preda.
O paging Intr -un ziar de circulatie scrie M. Preda este aproape locul
ideal unde elevul poate sa-si exprime Inceputurile vocatiei... Asta it poate aduce
de timpuriu in spiritul marilor descoperiri, al formarii si dezvoltarii autoexi-
gentei atat de necesare la inceputurile de drum si in continuare".
Timp de 7 ani (1966-1973) Preludiu a stat la dispozitia tinerelor talente
de pe tot cuprinsul tarn, incurajandu-le, formandu-le si propulsandu-le mai
departe spre edituri si afirmare scriitoriceasca, indiferent de profesiunea
imbeatisata de colaboratorii sai dupa absolvirea liceului sau a facultatii.
Antrenarea unor personalitati ca Ovidiu Papadima, Mihai Petroveanu, Ana
Blandiana, Cezar Baltag, Tascu Gheorghiu, Demostene Botez, Mihai Beniuc si
a unor ziaristi de frunte ca Adrian Dohotaru si C. Stanescu la clarificarea unor
probleme ale creatiei tinere a asigurat suplimentului o tinuta elevata atat
pedagogic cat si artistic.
Unul din principalele canale de descoperire a talentelor 1-a constituit
corespondenta bogata a suplimentului cu elevi din toate colturile tarn. De pilda,
in 1971, redactia Preludiului numara peste 700 de corespondenti, la care se
adaugau cei 400 de elevi care corespondau direct cu profesorul redactor, Tudor
Opris.,,
In februarie 1970, dupa ce a organizat cateva concursuri interne, Preludiu
propune organizarea primului concurs national de creatie literary pentru liceeni,
prin articolul Freamatul condeielor tinere" (nr. 31 din 1970).
Prima editie a concursului Tinere condeie", organizat in anul scolar
1971-1972, s-a bucurat de un real si binemeritat succes antrenand in medie
2000-3000 de condeie liceale din intreaga tars si acorda.'nd circa 40-60 de
premii si mentiuni la fiecare editie.
Acest concurs s-a mentinut pana in anul 1988, reusind asa cum
marturisea poetul Stefan Augustin Doinas intr-o prefata a antologiei Excelsior",
sa lanseze cu fiecare editie 2-3 talente autentice.
Dincolo de descoperirea, formarea si lansarea unor not talente si de
promovarea unei literaturi de calitate, Preludiu si-a facut marcata prezenta de
organ central de orientare si indrumare a activitatii cenaclurilor liceale si
redactiilor de reviste scolare, in intensificarea schimburilor de experienta
practicate in vacante de cenaclurile literare.
Pentru viitoarea istorie a literaturii romane, Preludiu reprezinta nu numai un
bogat izvor de debuturi literare dar si un valoros document socio-cultural al
preocupdrilor, predilectiilor tematice, gradului de cultura, inteligenta artistica si
afectivitate manifestate de o generatie formats in spiritul respectului pentru marile
valori clasice si al receptarii curajoase, dar si critice, a tot ceea ce e nou si modern.
b) Pagini permanente ale liceenilor in reviste scolare
Alaturi de Preludiu au mai existat dupa 1971 $i alte cloud modeste

debu$euri pentru liceenii talentati din intreaga lard.
Incepand de la 1ianuarie 1971, revista literara studenteasca lunard
Anzfiteatru a inclus in corpul ei pagina elevilor", uneori paginile elevului, de
care au raspuns consecutiv redactorii Ana Blandiana, Stefan Iure$ $i Constanta
Buzea, alaturi de profesorul Tudor Opri$. Paginile, avand scopul sä sustina, apoi
sä continue din 1974 menirea Preludiului, au fost mentinute pand in decembrie
1977, cand au fost sistate din motive de spatiu grafic", a$a cum se intamplase
cu suplimentul pentru elevi al Sointeii Tineretului.
Alaturi de preluarea elevilor din Bucure$ti $i din lard, descoperiti $i lansati
de Preludiu intre 1968-1972 $i deveniti intre timp studenti (Paul Balahur, Dan
Damaschin, Vasile Mihaescu, Doina Uricariu, Andrei Ujica, Vasile Poenaru,
Irina Gorun, Anamaria Pop, Lucian Alexiu, Olga Neagu, Carolina Ilica,
Gabriela Hurezean, Roman Istrate, Domnita Petri, Corneliu Ostahie Cosmin,
Dinu Adam, Doina Doru, Cara lin Bordeianu, Nicolae Petru, Dana Duma, Elena
Stefoi, Patrel Berceanu, Florin Iaru $i multi altii), care vor participa $i la
$edintele cenaclului studentesc al revistei, Aniflteatru va lansa in paginile
Liceul", intre 1971-1976, noi talente $colare (Constantin Antonescu, Mihai
Tatu, Constantin Tuchild, Ion Stratan, Magda Cameci Magdalena Ghica,
Ioana Craciun, Lavinia Betea, Ecaterina Fodor, Cleopatra Lorintiu, Lelia
Munteanu, Cristian Died, Titu Aurelian Dumitrescu, Valentina Teclici, Irina
Airinei, Dan Bodnar, Ion Vieru, Doina Sava, Mire la Mandric $i atatia altii).
In sprijinul liceenilor cu aptitudini literare a venit $i hotararea conducerii
Societatii de $tiinte filologice de a include in suplimentul trimestrial pentru
elevi al organului sau official Linzbei yi literaturd, infiintat in 1972 $i devenit, din
1975, publicatia trimestriald Linzbd ,si litraturci ronzand revista trimestriala
pentru elevi, cateva rubrici menite sa descopere noi talente $i sä confirme
talentele literare afirmate pe plan national, sa releveze activitatea cenaclurilor
$colare $i municipale ale elevilor de pe cuprinsul tarii, rubrici conduse pans in
prezent de prof. dr. Tudor Opri$, revista revistelor, sustinuta cu deosebita
competenta de prof George $ovu.
Elevii au figurat araturi de profesori in colegiul de redactie al revistei
(Vasile Poenaru, Oana Chelaru, Doina Doru, Liviu Papadima) $i multora din ei
li s-a incredintat sarcina sa faca cronica literard (Cartile colegilor no$tri"),
subrubrica uncle s-a afirmat, printre altii, Liviu Papadima $i, cand au crescut",
devenind studenti, chiar $i po$ta redactiei (Vasile Poenaru $i, mai apoi, Gabriel
Stanescu).
Istoria debutului literar al scriitorilor romilni in timpul feolii (1820 - 2000)
Generalia Excelsior (1970-1980)

Generatia deceniului al saptelea, pe care o vom numi generatia
Excelsior" cuprinde talentele scriitoricesti de pe tot cuprinsul Orli, descoperite
si afirmate Inca de pe bancile scolii, in arcul de timp 1967-1980, care si-au
facut prima ucenicie literarA in cenaclurile scolare si in taberele nationale de
creatie literarA si au debutat la revistele scolare, in antologiile municipale sau
judetene, in Preludiu supliment literar pentru elevi al Scanteii Tineretului, in
pagina elevului din Amfiteatru, in Limba ci literatura romans pentru elevi,
find cuprinsi integral in caietele de versuri Excelsior", organ literar al
taberelor nationale de creatie, iar dupa 1972, antologia concursului national
Tinere condeie" pentru liceeni.
Pentru mai buns intelegere a modului de formare si afirmare a generatiei
Excelsior", este absolut necesar sa amintim cateva conditii speciale, care o
diferentiazA fats de generatia imediat anterioara.
Poezia scrisa de cei mai expresivi reprezentanti ai noului curent nascut pe
ruinele obsedantului deceniu: Nichita StAnescu, Marin Sorescu, loan Alexandru
sau Ion Gheorghe, ca si alti inovatori" descendenti din suprarealism de tip:
Daniel Turcea, D. Tepeneag, Mircea Ivanescu, au produs un adevarat soc"
cititorilor. Noua poezie racordata tendintelor moderne a provocat nu numai o
explozie de entuziasm, dar si un val de epigonism. Plutea in aer nevoia unei
reasezari a literaturii, a trecerii ei de la jocul de-a experimentul la actiunea
temeinicA si serioasa de constructie a unor opere reprezentative.
In aceasta perioadA a reasezArii apare generatia Excelsior", o generatie
aflata la umbra marilor piscuri, privity cu severitate si scepticism, suspectata de
epigonism, suportand raportarea permanents la etaloanele-varf, invitata sä
renunte la profesiunea libera si boema literary, sa Invete in modestele cenacluri
scolare arta scriitoriceasca.
Confruntati cu exigentele redactionale si instituirea unor concursuri de
debut editorial, din ce in ce mai rarite, reprezentantii chiar straluciti ai generatiei
Excelsior" n-au mai putut avea parte de o recunoastere atat de rapids,
entuziasta si spectaculoasA ca inaintasii lor. Corneliu Vadim Tudor, preexcelsiorist
publicat in 1965 in Catargele literare ale Liceului M. Eminescu", va debuta cu
un volum doar in 1979. Lucian Vasiliu si Ion Muresan vor scoate cartea de
debut in 1981, Ion Ivan in 1983, Romulus Brancoveanu in 1984, Matei Visniec,
dupA retragerea in diaspora pariziana, iar Lucian Strochi abia in 1985, la varsta
de 35 de ani, dui:A ce acumulase peste 30 de premii literare. In sfarsit, in 1990
Ion Vieru, una din sperantele scolare nemtene, este tiparit de Editura Eminescu,
dupa 14 ani de intensa activitate publicistica.
a) Cenaclul bucurqtean Sagetatorul"

Cum e ti firesc, un nucleu reprezentativ al generatiei ramane eel bucure§tean,
datorita in primul rand activitatii constante §i fertile a cenaclului Sagetatorul", care
an dupa an, din 1967 pans in prezent sub indrumarea profesorului Tudor Opri, a
polarizat in jurul lui toate sperantele" liceelor Capita lei, intretinand o vie legatura
cu intreaga tars i editand o antologie proprie, anuala.
Dintre cei circa 3000 de membri care au trecut prin filiera cenaclului, cea mai
mare parte au abandonat total scrisul dupa incheierea liceului, circa 100-200 printre
care Adrian Nastase, Valeriu Stoica, Mihaela Opri§, Bogdan Teodorescu, Bogdan
Ghita-Ulmu, Lucian Vasiliu, Doina Florescu-Lincu, Tiberiu Mihail, Mircea Loteanu,
Rodica Zafiu, Cristina Petre, Luminita Codrea, Olga Tataru, Cristian Pepino, Anca
RAD.' 1§, Raluca Sali§teanu, Cristian Popa, Florin Curta, Dragon Marinescu, Bogdan
Radulescu, Dana Crivat, Rodica Purniche, Adriana Lefter, Liviu Ion, Iunona
Tutunea, Liliana Stoicescu, Carmina Hatieganu, Anca Arma§, Irina Vainovschi, s-au
evidentiat prin opere legate de domenii extraliterare dar care implied un condei trecut
prin exercitiul scrisului literar. Dar au existat circa 100 de sagetatori a caror orbits
literary s-a constituit, intrand in evidenta editurilor §i in obiectivul criticilor §i chiar al
istoriei literare, din care vom aminti doar pe cativa, mai putemic conturati.
Eleva a fostului Liceu nr. 32 din Bucure§ti §i redactor §ef al revistei colare
Sciinteia, DOINA URICARIU se va afirma lent dar viguros in cuprinsul anilor
1966-1968 ca una din fruntavle generatiei, poezia ei mult apreciata §i frecvent
popularizata la radio find purtatoarea unui mesaj line cu o puternica tents meditative.
Poeta precoce §i productive, ea va fi remarcata la varsta de 15 ani, cand era
eleva in clasa a IX-a de catre Geo Dumitrescu, po§ta§ul revistei Contemporanul,
care, in numarul din 5 august 1966, ii consacra elogioasa tablets intitulata
O emotionanta promisiune" i ii publica §ase poezii: Clipa incremenirii",
Despartire", Fantana", Treceri", Rug", Obsesie de sfar§it de noapte". I se va
mai publica o poezie la rubrica Constelatia Contemporanului" din 18 noiembrie
1966, iar la 9 decembrie a acelui* an, poezia Cerbul". Din grupajul de debut
reproducem poezia Clipa incremenirii", remarcabila pentru varsta autoarei:
Existd o chpd
In care inima uitd sd bats
Cand ochii privesc in gol
Un contur de pat&
Existd o clips
Fara giind ,si cuvinte
Cad se fac jurdminte
,5'i din adanca linicte ldsatii
Ne nacteni incd-odatd.
(1966)
Prin gingasia, sinceritatea si sensibilitatea nativa, prin originalitatea felului

de a fi si de a scrie, incantator amestec de candoare adolescents si de proza
modernists ", IOANA CRACIUNESCU, actrita de teatru si cinema de azi, eleva
a Liceului Mihai Viteazul" si animatoare a revistei scolare Mugur, condusa de
profesorul C. Marinescu, constituie o voce aparte in coml generatiei Excelsior".
Poeziile ei de adolescents, imprastiate in antologiile Sagetatorul" si Excelsior"
ca si in Preludiu s-au bucurat la timpul for de o largd audientA si popularitate in
randul colegilor. Din epoca Sagetatorului" dateaza poeziile De tineri ce eram"
cu care obtine premiul cenaclului in noiembrie 1967 (poezia va fi inclusa in
Preludiu nr. 11), Padurarii", Stiam de la ei", PAsArarul", Glasul basmelor",
Elan", Pornire",Am avut timp", De cand m-am nascut", Hai sa-1 numim cel
de-al 360-lea val", Inca o data", publicate si citite la emisiunile radiofonice.
Cu poezia De tineri ce eram", scrisa la 15 ani, Ioana Craciunescu
inaugureaza un anumit gen de lirism, expansiv, direct, de o dureroasa puritate,
in contrast cu poezia sofisticata, metaforizata in exces, incifratA cu perseve-
rentA, ce se practica de obicei prin anii 1965-1969:
De tineri ce eram
Am fi inveilat muntii sd danseze cu brazii
sci le-am fi cantat zile ,si nopti in Or,
De tineri ce eram
Am fi fdcut chitare
Prinzand de-oglinzi corzile de ploaie,
Am fi strans ecourile muntilor
Clape intr-un pian
Si-am fi facut din zori, viori,
Din rcluri arcu,suri
,Si versuri din flori...
De tineri ce eram,
Gerul l-am fi prins de-un colt
Ca sci-1 scuturcim,
$i-am fi stat privind in sus
Cum vazduhul lie anind
Sori ,si stele in pcir.
(1967)
MIHAELA MINULESCU, omonima popularului nostru poet, e membra a

primei promotii de sagetatori, proveniti de la Liceul N. Balcescu", animatori ai
revistei liceale Adolescenja, unde multi dintre ei si-au facut debutul.
Desi talent polivalent, Mihaela Minulescu, azi doctor in stiinte si psiholog
cercetator, a limas consecventa poeziei.
Stimulate de cenaclul Sagetatorul", se va adresa revistei Luceafarul care,

in numarul din 24 mai 1969, o va debuta, retinandu-i poeziile 24 de ore noi"
si Ritual ".
Inchinata zilei sale de nastere (24 aprilie), poezia de debut 24 de ore noi"
se remarca prin scriitura ei moderns:
In noaptea spre 24
I-au aplecat
bolnave toate lucrurile eu am
rdmas acolo uncle eram
noi si to -au cerut
inapoi
nu to aveam
unde topeste Tatal sentimentele?
Niciodata n-am cerut sentimente
si cheile aduc
broastele false
cuvinte nuante
si in ultima noastrei poezie au incremenit
in noaptea de 24
ne-au pcireisit poeziile
apoi nu le mai puteam
scrie muriserif
(1969)
RADU PORTOCALA, cunoscut eseist al diasporei romane, talentul cel

mai reprezentativ al Liceului Mihail Sadoveanu" si activul redactor al revistei
Phoenix (una din primele reviste scolare bucurestene aparuta dupe 1966) si-a
facut debutul in revista Preludiu (nr. 17 din 1968) cu un grupaj de unsprezece
poezii de facture moderns Coloane", Fuga", Fragment", Muzica", Enigma
timpului", Orga", Ploaia", Toamna", Simbioza solitarA", Mit", Tablou",
prezentate de Alexandra Lungu care le remarca forta de sinteza si harul de a
sili unele categorii abstracte la o existents concrete" dar si cochetarea in unele
situatii cu locul comun. Dintre cele mai reunite poezii reproducem Muzica":
Exists undeva
probabil foarte departe
stepa obsedant
de albs cu caii
negri din
care se ridicd
un abur transparent.
Istoria debutului literar al scriitorilor rontani in timpul colii (1820 - 2000)
Aici totul se pierde intr-un

cantec uitat.
Aici e o linisste
grea
,vi caii alearga
groaznic de repede.
Aici doar caii
pia ng
,si plansul for
e o muzicd
salbatia.
(1968)
GEORGETA POPESCU SENAS, in prezent scriitoare si directoare de

editura, ca eleva a Liceului nr. 37 si membra a cenaclului Sagetatorul", isi face
debutul in 1967 in prima editie a antologiei Sagetatorul" cu poeziile
Cresteri", Puls", Ecoul". In 1968 ii apar o traducere a poetei franceze
Martina Cardieu in nr. 22 din Preludiu i poemele Padurea", Spontaneitate",
Gest", ca in Sagetatorul" '69 sa-i fie retinute Cand noaptea", Relieve",
Ploaia smulgea". Reproducem prima sa poezie Cresteri":
Ferigile-mi zvacnesc in trup

,,Si -ncep din unde sa ma rup
Jar seingele trimis de moa,ste
Ma cheamei ,si ma recunoa,ste.
Mai sus de focuri ,si zeipezi

Sub bolta largilor amiezi
Duc sunete de corn departe
Luntini de dontri filth moarte.
(1967)
VASILE POENARU, originar din Milosesti Ia lomita, face parte dintre

copiii-minune ai tarii, carora li s-au publicat plachete individuale cu versuri,
inainte de a imp ini varsta de 14 ani.
Vasile Pd aru s-a dovedit extrem de fertil intre 14 si 18 ani, find prezent
in revistele si antologiile scolare (Copii-poeti 1968 unde a debutat,
Sagetatorul", Excelsior", Adolescenja, publicatia Liceului N. Balcescu",
Limba ,si literatura romans pentru elevi,i in presa literara). In timpul liceului
apare volumul Jungla marina", a carui originalitate a fost comentata favorabil
in toata presa noastra literara.
Poezia Varsta" scrisa in vara anului 1970, inclusa in Sagetatorul", e

specifics stilului hugolian" al lui Poenaru din primii ani de creatie:
Ca teva cercuri concentrice de amintiri

Ind intregesc copacul existenjei...
Beau vdnt...
Adeveirul sculpteath in mine dovezi.
Cateva cercuri concentrice de amintiri
imi intregesc copacul existenjei.
La ceasul vijeliei
Timpul va veni ca un fierar
Prinzandu-ma in inele de ojel.
(1970)
DAN ION NASTA, doctor in litere la Sorbona, stralucit profesor

secundar in Bucuresti, s-a afirmat in cadrul Sagetatorului" si a taberelor de la
Caprioara-Moroeni si Sinaia ca un subtil poet si traducator, prezenta lui in
antologiile SAgetatorul" si Excelsior", in paginile Preludiului intre anii
1968-1970 find unanim remarcatd in presa literard. Cunoscut azi ca poet
laureat al Academiei, dar si ca traducAtor al poeziei romariesti in limba de larga
circulatie a lui Corneille, Dan Ion Nasta si-a aratat Inca de la 17 ani, in suita de
poeme aparute in Sagetatorul" (1968), Excelsior" '68 (Pozele"), Excel-
sior" '69 (Misa marina") si Preludiu (Voronet", Pseudoelegie", Vitraliu")
maturitatea condeiului. Poezia sa de debut din 1968 Descantec pentru o dalta"
(aparuta in Preludiu nr. 21) toarce intr-un fuior propriu fire din Barbu, Arghezi
si vechile balade populace:
Ana, Ana
scapara-ti spranceana
ci to -nalid din privire
pang -n unghi de nineistire,
meineistire os surpat,
orizont sau descantat.
And, And,
stea rotunda de poiand,
nu urca la meinastire:
lutu-i straiul de nuntire.
Zboara cetina prin sange
Umbra-n creniene s-o strange.
Istoria debutului literar al scriitorilor roma ni In timpu! fcoM (1820 - 2000)
And, And,
doru-i tors in viirf de geand,
somnul iti miroase-a lung,
purtdtoare de cunund,
Soarele e ochi deschis
in lucarna unui vis.
And, And,
degetele-ji and in strand,
,si e schela mai inaltd
decat poll zidi cu-o daltd...
(1968)
RADU SERBAN, poet i cunoscut traducator din englezA, ca i informaticiana

Irina Gorun, dispand prematur, s-a afirmat in cadrul cenaclului SAgetAtone, find
prezent in antologiile acestuia din anii 1970 i 1971. Debutul insa i -1 face in Preludiu
(nr. 22 din 1969) cu originalul poem Lectie pentru jefuirea unui Argus":
Fiule, fiule, fiule. sa fiu!

Furasem vremii zece ochi saraci,
In pragul zorilor, fdrd sd giu.
Primul, ucis
Cu dor de copaci
Pe cer inchis
Se deapda ca dintr-o furcd cioplitd in vis.
Al doilea inzi tremura la calciii
Fdrd sd ctie ce sa-i spund mai intai:
Mergi! Strica! Rama i!".
1,si rasucea un altul in cuvinte
Mirdri de azi ,si fapte dinainte.
Al patrulea ma thscolea Ord rost:
Nu ,stii sd thspunzi: prost!
Al cincilea era un rozvratit,
,Si darurile Crailor din Rdsdrit
I le-nfipsese al aselea- mpdciuitor
Ca o sentintd de tdcere, in pridvor.
Apoi al ,saptelea pe toate-a scris
Erata de lumina vi de-abis.
Al optulea prin indoieli cernea
0 umbni-lujer botezatd. Ea.
Al noulea vorbise dintr-odata

Toate cuvintele din lumea toatei,
Asa ca" al zecelea fdcu din nou
Cuvantul strigat yi condorul ou.
Clind m-am impiedicat de socul ghioc,

Fiule, fiule, fiule. Sa fiu,
Ochii s-au amestecat ci au reimas numai doi
Unul spre doring altul spre-napoi.
Tu sa mi-i spargi in zece ochi noi.
(1969)
GABRIEL STANESCU, ca§tigator a numeroase concursuri literare

colare i studente§ti, si -a legat ani in §ir numele de cenaclul SAgetAtorul" §i de
taberele de creatie.
Primul sau succes notabil a fost mentiunea obtinuta in 19691a concursul
Flori pentru cununa patriei", organizat de Preludiu in cinstea aniversarii unui
sfert de veac de la victoria impotriva fascismului. Din ciclul Sunt fiul tau",
publicat in nr. 25 din 1969, citam Intoarcerea tatei".
Tata a plecat la rdzboi

Nu ne-a siirutat pe frunte,
Nu ne-a spus un cuveint...
Ceind s-a intors
Era tot mai tdcut,
Tot mai tacut...
Mergea taranduli
Piciorul de lemn.
Intr -o zi I-am Intrebat:
Tata, piciorul tau nu infrunzege?
E primavard. Uite copacii"...
Mama 1,si pierduse mingle

Aytepta
In fiecare dimineafil
La marginea satului
Un copac care nu mai venea.
(1969)
DINU ADAM inginer fost 4incaist" §i animator at revistei §colare Hronica

i-a legat numele de cenaclul Sagetatorul" al anti pre§edinte a fost intr-o perioada.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in tintpul $colii (1820 - 2000)
Evocatoarele sale Nopti ale patriei", aparute in Ritmuri solare",

Sagetatorul" '71 si Preludiu nr. 41 din 72, ca si versurile din ciclul Ganduri
pe lespedea dragostei" (Sagetatorul" '72) calde si expresive 1-au situat in anii
1971 1973, cand colaboreaza activ la Preludiu, la pagina elevului din
Amfiteatru i la revista Limba ,si literatura romans pentru elevi printre
reprezentantii de frunte ai generatiei sale. Dupa absolvirea liceului devine unul
din componentii de seams ai cenaclului studentesc Amfiteatru" si unul din cei
mai activi colaboratori ai revistei cu acelasi nume.
Din ciclul de Ganduri pe lespedea dragostei", publicate in antologia
Sagetatorul" '71, spicuim un fragment revelator:
Troija palidel inalta-n yam

ratacitor tardm cu Cos anzene;
ma plec
sub siinge verde de sirene
cand noaptea curge strdnzba
sub panzant.
Iubito,
ninge kin& in palat
cu pdsari
ssi cu clopote strunate:
e ceasul tau
e ceasul nunjii,
poate
,si nuferii se pleaca spre pacat...
De ce-am crezut
ca linistea-i un dor
cand stelele
la prag de noapte
mor?
(1971)
VIOLA POPA-SCORADET. StrAlucia eleva. a Liceului nr. 37 este

descoperita cu prilejul aniversarii a 90 de ani de la nasterea lui Bacovia, prilej
cu care sagetatorii consacra un manunchi de versuri marelui poet, publicate in
Preludiu nr. 41 din 1971 intre care gasim si poezia ei Viziune":
A tacut naierul...
Corbii taie greu
Mari felii din cerul
Umed minereu.
Singur in odaie
El asculta mut
Fopietul de ploaie
Lacrima din lut.
,Si prin violetul

Targului scirac
Murmurs profetul
Putredului veac...
(1971)
0 alts poezie Ganditorul din mileniu", inchinata celebrei statuete de la

Hamangia, ii apare in nr. 44 din 1971. Fiind laureata a concursului Tinere
condeie" editia 1971, este inclusa i in antologia Sagetatorul" din 1971 cu o
remarcabila poezie marina Trecere" iar in antologia Sagetatorul" din 1972 i
se publics dintr-un ciclu mai larg de sonete intitulat Sonetele Orli", cloud din
acestea (IV §i XIV). Mentionam, atat pentru continutul profund §i pentru
calitatile versificatiei, sonetul IV, scris la varsta de 16 ani:
De ce sa plec de-aici tocmai acum

Cand vinul a rodit din fir subtire,
Din arse yeti in toaninele de scrum
,Si s-a veirsat in clarele potire?
Ai mei ascund in pivnije butoaie...

De ce sec' plec de-aici tocmai acum?
In zile red, in flop/de greoaie
N-am Sa ma -mbeit de-al verilor parfum...
Ciind pasii mei vor fi ajuns departe

Voi auzi cum incoltesc in drum
Greibindu-ma spre poarta ce imparte
Cu rd.' njet acru, viefilor, doar fum...

i-a,s vrea atunci firul de fum sei-mi fie
Coarda subtire iar, in deal la vie...
(1971)
DOINA DORU, eleva a Liceului M. Eminescu", publicata in antologii

ale copiilor, laureata a numeroase concursuri, printre care Tinere condeie" §i
Labi§", ceea ce i-a adus §i debutul uric la Editura Junimea din Ia§i s-a remarcat
Istoria debutului literar al scriitorilor ronuini in timpul scorn (1820 - 2000)
ca una din cele mai talentate si active reprezentante ale Sagetatorului".

Debutul liceal si-1 face in revista Luceafarul a Liceului M. Eminescu"
(desfiintat in 1972), in antologiile Sagetatorul" si Excelsior", unde este
permanent reprezentata, in paginile Amfiteatrului i la revista Linzba ,si
literatura romans pentru elevi, din al carei colegiu de redactie a facut parte, ca
si in Preludiu, incepand cu numarul 41 din 1971.
0 caligrafie tided delicata, un patos rdsunand din imagini, un anumit
manierism simbolic si o forma de estetism grijuliu la frazare caracterizeaza
poezia ei de debut. Citam un fragment din poemul Libera stare de pasare":
Ne rdstignim pe zborul unei pcisari

ca ,,si cum totul s-ar pi dinainte:
moartea fiului nostru, undeva,
foarte aproape,
,si floarea aceea crescutcl
printre traversele unei linii ferate.
Ne rdstignim pe zborul unei pcisciri
ca i cum drumul ei ar fi
desenat cu mult inainte,
tot attit de precis
ca ,s1 conturul unei flori,
ca ,si cum n-ani fi chiar noi
cei ascun,si in plapandul ei trup...
(1971)
MAGDA CARNECI, eleva a Liceului de arte plastice N. Tonitza", care

isi va lua in timpul studentiei pseudonimul MAGDALENA GHICA, cu care va
semna si volumul de debut, se afirma Inca de la varsta de 13 ani, in cenaclurile
si antologiile bacauane pentru cei mici si in tabara de la Homorod a copiilor
literati.
Poezia ei de debut liceal este Precum timpul", aparuta in Sagetatorul"
'73, o interesanta viziune (amintind de depute de Nichita Stanescu) a
pamantului stramosesc, materia fundamentals gravitationala in continua
devenire, constituita din stratificari succesive de generatii:
Pdmantul viu peste largul pamcint

Coruri se-nalja din aburi de grand
,,S'i zboard prin aer pdrinfii cantcind
Jar noi la ngcsi ei in mixare eternd.
$i cerul meu e tot atilt din panzant,

,yi apele, nzarea sau firea,
Cu plugul ddnd la o parte lucirea
Riimdize lutul cel slant/
Inflorind in el toti cei du,si, toji cei vii

Intreaga vedere-i o sarbotoare albastrd.
Uria,v fine cerul din panzant hora noastrd
lard firea striga cantece mii.
$i astfel privegheati de toil dinainte,

Peste pdmantul vechi ne-orn wza straturi-straturi.
larba va create pe leaturi
Intr -o bucurie cuminte.
(1974)
Una din cele mai inzestrate i autentice reprezentante ale generatiei

excelsioriste", KATIA FODOR, eleva a Liceului Gh. Sincai" a fost membra
a cenaclului Sagetatorul" intre 1974-1976, laureata a concursului national
Tinere condeie", editiile 1975 i 1976 i inclusa in antologiile SAgetatorul" i
Excelsior". A publicat peste 30 de poezii la revistele Limbei ,s1 literaturei
romans (care a $i lansat-o), la pagina elevului din Amfiteatru, Luceafdrul,
Cronica, Familia, Tribuna, etc. Lirismul ei gray, amplu, cu inflexiuni
dramatice, i-a conferit un loc special in randul colegilor de generatie.
Poeziile sale de debut (formand un ciclu) sunt Lumina patriei", Caii in
linitea campului", Menada indrAgostitA", Prin muguri copilArea", Cantec
gray", Mainile tale" i denotA maturitate lirica. Am retinut poemul:
Prin muguri copildrea

$i cand strivesc in palme ierburi
sa-mi curgei verdele-nduntru,
in toate lucrurile vedeam strilvezia
zbatere a pamantului, oameni multi
aplecdndu-se sd bea din cupci lacurile
atilt de limpezi, 'Inc& albine rdtacindi§1 liisau mierea
sil osteneascd in aer.
Patria copildrea prin muguri
cand vantul de noapte scuturand polen
ne scutura ci pe not ca pe o ploaie de greieri...
(1974)
FLORIAN IARU, sagetator" de frunte in anii 1970-1973, era cunoscut

si indrAgit atat pentru inteligenta, teribilismul, nonconformismul si spiritul
sau sarcastic cat si pentru remarcabilul talent de grafician (a ilustrat un numar
din Sagetatorul"). Tabletele" in proza (cu o usoara tents fantastica) ca si
poeziile sale de debut, incisive si autopersiflante, scrise in stilul lui Sorescu
(de care it leaga poate si o anumita maniera de expozitiune narativa,
caracterizata prin repetitii si acumulari rostogolite spre momentul exploziv si
imprevizibil al finalului), erau mult gustate. Acest Creion" cu care debuteaza
concomitent in Preludiu (nr. 30 din 1969) si in antologia SAgetAtorul"
defineste perfect pe Florin laru din primii sai ani de activitate literara, cand
era elev al Liceului I. Neculce".
Am desenat odatd un fluture:

El a prins viajd
,Si a zburat.
Am desenat odatd o broascci:
Ea a prins viajd
,Si a sdrit.
Am desenat odatci un urs:
A prins viagi
$i a fugit.
Te-am desenat ,si pe tine:
Tu n-ai prins viajd
Dar ai rcinzas.
(1969)
LIVIU PAPADIMA e alt copil-minune al poeziei contemporane. Acceptat

de la varsta de 13 ani in cenaclul Sagetatorul", laureat a numeroase concursuri,
i se publica diverse creatii la Cuteziitorii, in antologiile municipale si nationale
ale copiilor (Copii-poeti" cuprinde debutul sAu de pionier), in Preludiu, Limbci
,si literaturd romans pentru elevi, (nr. 4 din 1973), Amfiteatru, in antologiile
SagetAtorul" ca si in presa literarA.
Poezia sa de debut liceal intitulata La 14 ani", apare simultan in
Sagetatorul" '71 si in Preludiu nr. 45 din 1972 cu prilejul primirii sale in
randul colaboratorilor suplimentului. Usor soresciana, aceasta poezie defineste
plastic cumpana trecerii de la copilarie la adolescents.
Spre deosebire de MIHAI COMAN, critic in liceu, eseist si foiclorist in
ultimii ani, la ora actuala decan al Facultatii de ziaristica, CRISTIAN
MORARU, una din promitatoarele voci ale tinerei generatii de critici, a inceput
prin a fi poet. Elev al liceului Ion Creangr si membru activ al cenaclului
SagetAtorul" el va fi debutat in antologia cu acelasi nume din 1978, unde i se
va publica poezia Uram spre frumusete" din care spicuim:
Orbit de-atatia sfetnici ,si-ateitea

Miorije
Urcam sere frumusetea ceruta
lumii not
Sa veld in ceasu-acesta cum oglindeve
jara
in spit ci -n solz de ',astray, prin
undo, chipul meu,
,si data -mi recunoaste in pragu-acesta,
seara,
0 singurei noblele: aceea de-a
fi EU!
(1968)
Eleva a Liceului nr. 33, LELIA MUNTEANU, membra a cenaclului

Sagetatorul" intre anii 1975-1978, din al carui colectiv de conducere a facut
parte, a lasat o amprenta personals asupra poeziei cenaclului prin tonul
pasional-sincer i un anumit patetism tonic al miFarii interioare. Debutul it face
in antologia Sagetatorul" '76. Colaboreaza in continuare in Excelsior" '77 i
Excelsior" '81, ca i in paginile elevului din Amfiteatru. Urmeaza o sustinuta
colaborare in revistele literare i apoi obtine premiul Editurii Albatros care ii
asigura debutul editorial in Caietul" aparut in anul 1984, debut tardiv explicat
de conditiile defavorabile incurajarii literare din aceasta epoca.
Din grupajul poeziilor de debut aparut in Sagetatorul" '76 am ales poezia
Nu vreau" caracteristica pentru maniera sa lirica:
Nu vreau deceit o casa cu oglinzi

,5'i cu vederea largii catre mare
Dessi-n a doua noapte-o sa ma vinzi
Cad sus va fi o hla' rotitoare.
lar pescaru,sii vor izbi in grinzi

Duceind cu ei un gust amar de sare.
Nu vreau deceit o casa cu oglinzi
,,Si cu vederea largo catre mare.
Eu in genunchi, tu-n noapte plutitoare

In lunga-ji lunecare sa ma prinzi,
Dar nu-mi fura vederea catre mare!
Nu vreau dealt o casa cu oglinzi...
(1976)
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul $colii (1820 - 2000)
S-au inscris apoi printre cei debutati editorial douA eleve, care au produs
atatea incurcaturi criticilor din cauza numelor for absolut identice: Irina-Viorica
Airinei, ceea ce a determinat-o pe cea mai varstnica sa-si semneze volumul de
debut, apArut la Cluj urmare a faptului a a obtinut premiul Editurii Dacia
cu pseudonimul Irina Sturza.
IRINA STURZA, in prezent inginer electronist, a fost eleva Liceului
Gheorghe Lazar", evidentiindu-se incA din primii ani de liceu printr-o poezie
eleganta, concentrate, subtild, meditative, trecuta si decantata prin filtre
intelectuale. Debutul 1-a facut concomitent in nr. 2-3 al revistei Speranje a
liceului, la rubrica Primaveri lirice" si in antologia SAgetatorul" '75, cu
poeziile: Cuvant", Nomadism", Arta", De toamna" (pasteluri). In nr. 4-5
din 1976 ale revistei si in Sagetatorul" '76 publics in continuare Dans in
albastru" si Conglomerat", iar in nr. 10-11, oferA Paginii fostilor colegi"
poeziile Compozitie", Peisaj", Mandrie", Buda' seara", Pastel de prima.-
vara".
Citarn pastelul de notatie De toamna" (scris la 16 ani):
Mcitase de,siratei-n vechime

pare pddurea.
Iatd scorbura-n care am scris
ultimul poem...
Deasupra percutia unui zbor
de pasdre
ssi focurile de artificii ale unei raze
se dezleinjuie.
*
* *
Dimineajd astrald...
Ariciul face sei sune
smalful pircinii.
Privesc frunzele palide nesomn -
sS'i-mi zic:
a venit toamna pentru neamul atrizilor
(1975)
ANCA FLORINA-BOGLEA. Eleva a Liceului Zoia Kosmode-

mianskaia" (Scoala Centrals) a debutat la 8 ani in cadrul cenaclului FreamAt"
de pe langa Palatul Pionierilor. A primit in timpul scolii numeroase premii
literare, inclusiv la concursul Tinere condeie", editiile 1976 (pionieri) si 1977
(liceeni). A fost inclusa in antologiile Ecouri lirice", Fraged anotimp", Aripi
de vis", Voci tinere", Excelsior" (1976, 1977), Sagetatorul" (1976, 1977,

1978), i in emisiuni la radio.
Din grupajul de 5 poezii cu care a debutat in Sagetatorul", caracterizate
printr-un discurs plin de sensibilitate, am ales:
Acu arela
Era lama add* cd-n castani
Cenufiul strazii mijea catre cer..
Oameniiii schimbau tdceri
Se jucau de-a tdcerea
Doi cote doi,
Asa era regula jocului...
Treceau ma nca nd portocale
Za mbeau...
Sura sul for rosu la ngii feliile de soare din nzciini
Oamenii treceau
Cenu ,siul se rdsucea pe trupurile lor..
Dar ei rama neau doi Gate doi
,,4'a cerea jocul
0 kicere lane alto hicere
Era ata ta ninsoare in castani
Niciodata nu fusesera ata t de multi sau rotunzi
Rupand simetria culorii
Si jocul mergea mai departe
Avea reguli stricte
Doi cote doi
,,Si cenu,siul nu li se mai parea inalt
Luandu-ssi calzi ci tandri, zambetele din portocale
0 tdcere cu alto tacere
Si uneori un scirut.
(1976)
IRINA AIRINEI, eleva a Liceului de filologie-istorie Iulia Ha§deu" s-a

distins ca o voce aparte a generatiei. Ascendenta ei moldoveneasca o apropie de
Eminescu §i Labi§, imprimand primelor ei poeme ginga§ie nativa, un for
patriotic, un umor a'galnic tumat intr-o forma plastid §i cfintatoare a versurilor.
Inca din liceu, Constanta Buzea o prezinta in Amfiteatru, la rubrics Primele", Ion
Horea o lanseaza" in Romania literarci, iar Editura Albatros o debuteaza, dupa
obtinerea a doua premii consecutive la concursul national Tinere condeie".
Debutul publicistic liceal it va face in antologia Sagetatorul" '78, unde i
se va publica un manunchi de poezii omogene ca viziune, stil i valoare:
Istoria debutului literar al scriitorilor rom dui in timpul IcoM (1820 - 2000)
Lumina tare, Tinerete", Pe drumul plin de sorti", Neterminata", Dor",

Poveste", Miezul luminii", Vers", Visare", Stea", Taci", Venim buni ca
Cara ", cuprinse sub titlul generic Lumina din talcul de veacuri". Vom alege din
acest florilegiu, ce merits sa fie citat integral, doar poezia Neterminata":
Coboard Ureche pe drumul albastru

Vioara ?fauna in merii cei marl,
Din veacuri coboarii la not un sihastru,
Zidarii pe vaturi, de visuri zidari.
Coboarii Dimitrie-n Moldova cea dulce,

Umbria de ramuri pierdute prin cer,
Moldova cu ,Stefan, Costin ci Neculce,
Moldova cu plansuri ce-n cdntece pier.
Coboara Culaie in nopti Ora lung

57 cartea-i vial?' cu meri pe poteci,
Coboard-n mdlinii cu tain de fiirtund
,Si zboard cu ciuta pe st ancile reci.
Md scol eu atunce, din talcul de veacuri

,P inimi din cartea Moldovei imi fac
,Si simt, cand amurgul tresare pe lacuri
Cd-n versuri n-am fost niciodatii sarac.
(1978)
In sfaqit, GABRIEL CHEROIU, elev al Liceului de filologie-istorie

Zoia Kosmodemianskaia" 0-a format personalitatea liricA in cenaclul
Sagetatorul", rewind sa obtina in 1979 premiul I pe lard la concursul Tinere
condeie", find remarcat de juriu ca i de critics pentru ciclul de poezii evocand
in versuri de o surprinzatoare siguranta i virtuozitate ritmicA poezia plaiurilor
bucovinene. Debutul insa i 1-a facut in revista Spaiii a Liceului de
filologie-istorie Zoia Kosmodemianskaia" (Gand pentru patrie" 1977) i
apoi in Sagetatorul '78" cu o poezie citita in cenaclu, insa suficient de
caracteristica pentru inceputurile sale literare:
Bucovina dulce
A zambit prin roux soarele din vai
agernut ca ye-dui peste crude flori,
obcinile-mbraca straiele de cldi
ce impung cu varful cetele de nori.
infloresc pe culme turmele de oi;

printre brazi, carunte, fluorite curg
ca un cantec dacic cu petale moi,
care nu sfa r,seste pand in amurg.
Simt cum ma-mpresoard vara de rd ins

ca un ipot rece printre stanci cazut,
pastravii destranul valuri de sulfina,
codrul ma saruta, solitar ,si mut.
Rade viafa, insei,si intr-un cant suprem

ascultandu-ci cerbii izbucniti in cor,
in cascade-mi zbate pieptul cand to them
Bucovina dulce, plaiul meu de dor!
(1977)
Ar fi nedrept sa uitam pe acei sagetatori care, victime ale unor calamitati

naturale sau ale unor intamplari nefericite, si -au flint aripile mult prea devreme.
Destinul floral al poetelor STEFANIA STROE §i LUIZA NITU s-a incheiat in
pragul varstei de 15 ani cand primele poeme autentice vesteau naterea unor not
voci lirice, de o mare frumusete §i limpezime. La fel de zguduitoare fusese in
1969 moartea pe crestele Bucegilor a SOFIEI GEORGESCU, eminenta eleva a
Liceului Mihai Viteazul" careia i s-a publicat postum volumul Vreau", cu
prefata lui Cezar Baltag, document uric emotionant al unui suflet de elita Si al
unui talent de exceptie. Sä nu-1 uitam, de asemenea pe CORNELIU M.
POPESCU, elev la fel de stralucit al Liceului N. Balcescu", a carui pasiune de
traducator s-a concretizat in cu totul remarcabila traducere a poeziilor lui
Eminescu in limba engleza, (Poems), publicata postum in 1978 in Editura
Eminescu. Volumul a primit post-mortem premiul Academiei Romane, cu
precizarea de a fi cea mai buns transpunere de pans acum a marelui nostru poet
in limba lui Shakespeare.
Care e secretul neostenitei tinereti §i al succeselor repurtate de cenaclul
reprezentativ al elevilor bucurewni? Foarte simplu. Sagetatorul" nu e doar o
institutie" de initiere artistica, ci i o mare §i trainica familie spirituals ", care-§i
trimite insemnele focului sacru" de la o promotie la alta cu un fanatism vestalic.
b) Alte nuclee literare din tail
Bine reprezentat prin cateva reviste §colare de mare prestigiu (care au

disparut insa in totalitate dupa 1980) cum ar fi: ABC a Liceului Ady-Sincai"
(care in 1969 a editat o placheta proprie de 64 pagini), La poarta izvoarelor care
197
www.dacoromanica.ro
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul golii (1820 - 2000)
confine poeziile elevilor Gh. Pugna, Al. Marius Jucan, L. Taloi si Al. Vlad,
Zorile a Liceului Gh. Baritiu", Horea a Liceului nr. 10, Aspiratii a Liceului
G. Cosbuc", Orizonturi a Liceului N. Balcescu", Interfere/71e a Liceului
E. Racovita", Automatic condei a Liceului de informatick de paginile literare
ale cArora sunt legate cateva din talentele ce le vom enumera, Clujul a cunoscut
un reviriment al miscArii literare scolare °data cu infiintarea, in primavara
anului 1969, a cenaclului municipal Lucian Blaga", indrumat de profesorul
I. Florea si de scriitorul I. Arca§. Cu unele intermitente, el a durat aproape un
deceniu, grupand in jurul lui talentele cele mai reprezentative ale orasului de pe
dealul Feleacului.
Intre anii 1969-1978 cenaclul L. Blaga" a avut o activitate rodnicA,
culminand cu participarile sale la schimburile de experientA cu cenaclul
bucurestean SAgetAtorul" si la taberele de creatie, incepand cu cea din Sinaia
si sfarsind cu cea din Ciric. Cenaclul si-a editat si propriile sale antologii (In
muguri cants primavara", 1969, Constelatii", 1970) unde au fost publicati cei
mai talentati liceeni clujeni.
Cativa din membrii cenaclului L. Blaga" au reusit sa se afirme. Printre
acestia amintim pe Virgil Mihaiu, Radu Ruba, Ion Muresan, Ion Moldovan,
Al. Vlad, Anamaria Pop.
VIRGIL MIHAIU, elev al Liceului E. RacovitA" Iii descopera vocatia
literary in cenaclul L. Blaga" si, dupa absolvirea scolii, devine unul din
animatorii revistei studentesti clujene Echinox, unde se afirmA nu numai ca poet
dar si ca subtil critic si eseist.
Debutul ca licean it va face in Preludiu (nr. 26 din 1969) cu o poezie inchinatA
acelui poet si ganditor care va domina ca un Astru" cerul adolescentei sale:
Sete atavica ,s1 umanci de spajiu

Blaga spirald infiptd-n cer romanesc
Crucificat pe pulberi universale
Unde porjile dorului se deslucesc,
Din vara nemarginirii, cu lumini in nesajiu
Venim la-mbrati,sarea adolescentei tale.
(1969)
Pe RADU RUBA, copil orb, azi profesor de romans la Scoala speciala de

ambliopi din Bucuresti am avut prilejul sA-1 premiez la concursul national al
copiilor din 1968, dupA ce i-am citit transcrierea poeziilor sale, scrise in alfabet
Braille, surprinzAtor de mature pentru varsta sa.
Inclus, in antologia nationalA Crisalide" (1970), va fi lansat ca proaspat
licean, elev al Scolii speciale de orbi din Cluj, in nr. 35 din 1970 al Preludiului,
cu un Sonet" scris in pragul varstei de 14 ani:
Suspinul ploii ce se-agerne lin

Nostalgic intr-un viers Malin se sbate,
Legand in tainci-a mea singuratate
De vepic efemerul sau destin.
Supuse tristei toamne pe deplin

Sub arbori grei zac frunzele uscate,
Sub biciuirea ploii inghelate
,Si sub rasuflul viintului meschin.
Alearga faro lel in rateicire

Frunzissul mort, tristelea sci inspire
sCi sa trezeasca stol de amintiri
Ce ,serpuiesc prin undele de vreme

Inlatureind durerea din priviri
,Si clipe din trecut voind sei cheme.
(1970)
Si ION MURESAN a avut un frumos debut in scoala generals si a

beneficiat si el de acea rubrica a Preludiului, numita La raspantie de drumuri"
on Schimbul promotiilor". Prima poezie pe care o publics, dupd absolvirea
scolii generale Vultureni-Cluj, la rubrica La raspantii de drumuri" din Preludiu
nr. 35 din 1970 este Nastere". Ca elev in clasa a IX-a a Liceului G. Cosbuc"
din Cluj, i se face o prezentare la rubrica Pali spre implinire" din Preludiu
nr. 38 din 1971, unde i se publics poeziile Intoarcere" si O sä intind bratele".
Reproducem poezia de debut Nastere":
in sdngele apelor repezi de munte

Mi-am scaldat rimele deschise;
Pastravi albastri se-nradeicinara in mine
sS'i ochii for incolfird in vise.
De sub coaja alba de mesteacan
Bralele intinse mi-au infrunzit.
Mi-am privit sufletul prin ferestrele mugurilor
sSi gil ndurile-n adeinc mi-am privit.
Mi-am mixat reidcicinile. Atunci
Sub apele universului tainele se tulburarci
Inlelesurile for imi patrundeau trupul
,Si ochii ca o umbra amard.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul Fold (1820 - 2000)
Paduri necunoscute se zbelteau in mine,

Durerea-mi trecu prin ramuri in sus
,Si se acternu albastrei pe cer
Din rasarit pang -n apus.
(1970)
Discret, retras, rafinat manuitor at versului clasic, IOAN MOLDOVAN,

elev la Liceul Gh. Barit", care s-a afirmat poate mai putin la cenaclul
L. Blaga", dar in mod cert la tabara nationals de literature din Sinaia (1969)
si apoi in perioada studentiei, la Echinox §i Amfiteatru, si-a oferit pentru debut
in nr. 28 din 1969 at Preludiului, un pastel clasic de mare acuratete, pe linie
pillatiana, demn de a figura in cele mai selecte antologii ale toamnei:
Melancolii de bronz ssi subtirimi de galben

Se coc in festul toanznei, pierzeindu-te departe...
Negulator de aur, un vent agaja salbe-n
Turnuri vii de codru, boltite inspre moarte.
,Si sinzji cum curg noianuri de pasari ca prin vis

Incruci,vand prin seve o tainuitel Aga";
Te doare amintirea cand poarta ci -a deschis
Sa pleci in pasul toamnei cu sufletul in rugd.
,57 parcel-agepti, in noapte, din zodiac sa add

Al serilor Centaur, prelins prin funigei
Dar in zadar i-adulnzeci nebuna cavalcade)"
Tocitel i-e copita ce scdpdra sciintei...
(1969)
Originar din Oradea, viitorul scriitor si critic literar AL. VLAD se va stabili
ca elev la Cluj, unde va activa in cadrul cenaclului municipal, iar apoi ca student,
in calitate de redactor at valoroasei reviste Echinox. Tot la Cluj va debuta
editorial. Initial, redactor al publicatiei municipale scolare Nebanuite trepte din
Oradea el va participa la taberele de la Caprioara-Moroeni si Sinaia find pentru
prima card relevat in Excelsior" '68, cu poezia Stafetele", cu usor iz sorescian:
Peste tot in tinzp se schimba pafete:

Secunda cu minutul, minutul cu ora.
Ora cu ziva, ziva cu noaptea...
,Stafete, peste tot ctafete:
Primcivara schimbci cu vara,
Vara cu toamna, toamna cu iarna...
Stafete peste tot stafete:

Viaja cu moartea, moartea cu viaja
Totul e un schimb anzelitor de stafete
Noi schimbanz cei sapte ani pe optsprezece,
Cei treizeci pe saptezeci...
De ce 11U gresim sd schimbdm
Cei saizeci macar pe treizeci?
(1968)
In sfar§it, personalitatea cea mai harnica §i dinamica a cenaclului

L. Blaga, eleva a Liceului Mihai Viteazul" din Turda i redactor al revistei
§colare Fire de tort, cu frumoase traditii, a fost ANAMARIA POP. Prolifica
liric, ea a impr4tiat cu generozitate zeci de poezii in presa literara, locals, de
tineret, in antologiile Excelsior", oferind Editurii Albatros Inca din perioada
§colara posibilitatea sa-i selectioneze creatiile pentru un volum de debut, primit
cu elogii de critics.
Fara sa uitam incercarile inserate in revista Fire de tort (1968), unde va
colabora si dupa absolvirea liceului, vom fixa debutul ei in Preludiu nr. 20 din
1969, care de altfel o prezinta in nr. 38 din 1971, pregatindu-i terenul debutului
editorial. Prima poezie, inserata in Preludiu si intitulata Nopti de toamna" se
Inscrie in specificul liricii ei de adolescents, deosebit de personals:
Viz' 'aurae mi-au fa cut o colibei

unde nu are voie nimeni sil intre.
0 coliba unde stau eu, infirand
nopfile pe afei.
0 noapte albd, una neagra, una de
dragoste, una de blestem, si tot asa
pallid-nu acopera trupul.
Apoi insir muntii, nisipul, pe tine
ci pe tine, icoana, izvorul,
frunza, panel voi face un al doilea pcimant.
(1969)
$i Oradea s-a evidentiat printre centrele din Transilvania unde a fost

incurajata mi§carea literara a liceenilor. 0 revista de veche tradilie, multilaterala a
concursurilor nationale de presa colara, Tara visurilor noastre, la care s-au
adaugat §i alte reviste mai tinere dar nu mai putin ambitioase (Ritniuri
incandescente a Liceului de filologie-istorie sau ABC a Liceului pedagogic), o
societate municipals a elevilor, care a editat din 1968 pans in 1974 o interesanta
publicatie sub forma de ziar, Nebeinuitele trepte, au asigurat o bogata viata literara.
Istoria debutului literar al scriitorilor rontlini in tintpul fcolii (1820 - 2000)
Dintre elevii oradeni ai generatiei Excelsior", GABRIELA HUREZEAN a

avut un destin literar exemplar. Ucenica la revista Tara visurilor noastre, condusa
de profesorul-scriitor A. Tarulescu, unde si-a pus in valoare atat talentul literar cat
§i pe cel de grafician, devenind cea mai reprezentativa figura a acestei prestigioase
,
publicatii §colare, membra active a cietatii municipale Nebanuitele trepte",
reprezentanta a Oradei la taberele nationale de la Sinaia (1969) §i Curtea de Arge§
(1970), ea si -a ascultat chemarea §i a urmat pas cu pas drumul ascendent al artei.
Debutul publicistic it va face aproape concomitent in revista Tara visurilor
noastre, unde a risipit zeci de poezii, in Preludiu, in antologia Excelsior", in
revista literara locals Familia. Tudor Opri§, in Preludiu, Si apoi Stefan Augustin
Doina§ in Familia, o vor prezenta marelui public. Multe din creatiile sale de
valoare se gasesc in pagina elevului din Amfiteatru, revista unde, dupd absolvirea
liceului, continua sa colaboreze find prezentata la Primele" de Constanta Buzea.
Proba de culoare", primul ei volum de versuri, va fi foarte bine primit de critics.
Din manunchiul poeziilor sale de debut, apartinand aceleia§i etape
spirituale, am ales poezia Cautam drumul", definitorie pentru propensiunea
meditative a lirismului ei:
Cdukim drumul care sd ne intoarcd curaji

cu ochii neatinfi de rdu,
puri, precunz trupul fecioarelor cu glezne subjiri
si genunchi nepdtaji cu fa rand'
de cc-dere, neinsangerali genunchi.
Cdzadm drumul care sd ne intoaral intelepti

cu ochii grei de cunafiere,
bdtrani neva' rstnici mirosind a zile proaspete
si iarbd de anotimp fragedd,
vevnic Inmiresmatd iarbd.
aluteim drumul care sd ne intoarcd frumo,si

frumofi de atd ta iubire,
cu ochii nzocnind de dogoarea fericirilor implinite
si mdini Incrustate perechi
pentru ve,snicie, nzathi-perechi.
(1969)
Dintre hunedoreni, singurul care a reu§it sa se impund este ION EVU,

absolvent al Liceului nr. 1 din Hunedoara §i animator al revistei §colare Tinere
speranje. Tudor Opri§ i-a facut debutul in nr. 31 din 1970 din Preludiu, cu
poezia Cercul de creta" (necaracteristica insa pentru maniera sa Erica) §i mai
apoi I-a prezentat in nr. 36 din 1970 in rubrica Crisalide" cu trei poezii: La
cumpana varstei", In linite", Al nostru". Am ales pentru ilustratie poezia La
cumpana varstei", care mi se pare cea mai apropiata de temperamentul 5i
timbrul liric al adolescentului hunedorean de 16 ani:
Ma vdd in anotimpul nzigrdrilor permise

Neguidtori de pdsdri la fiecare pas
In pierdere incald tristejile prescrise
Cu flori de soma. Schintbdri au ci graurii in glas.
Prilej pentru popasuri stint vechile icoane
,Si cade tencuiala de verde vinovat
Sub crengile sterile pierd fructul de prigoane
lar sangele dd-n Hoare in cerul de bdrbat.
(1970)
Aradul a dat generatiei Excelsior" cloud talente de exceptie: Damaschin

Hardaut, care 5i-a luat, la aparitia volumului de debut, pseudonimul DAN
DAMASCHIN, §i CAROLINA ILICA, eleva a Liceului pedagogic din Arad
(batrana preparandie" transilvana, leagan al atator incercari de publicistica
§colara in veacul trecut) 5i a publicatiei acesteia, Tribuna elevilor, at carei
harnic redactor a fost.
Damaschin Hardaut, personalitate putemica §i originals, debuteaza la sfar*itul
anului 1968 in nr. 23 al Preludiului cu poemul Intoarcerea vanatorului singuratic",
o rupere a zavoarelor u5ii spre oameni", continuat in nr. 24 de o remarcabila 5i
definitorie poezie,Balada celui de gheata", mart uria nevoii de integrare a insului
solitar 5i glacial in matricea calda 5i absorbanta a conditiei umane:
Cel de gheajd nu vrea sd mai fie

coljul undeli nage-ur fitul puii
,si a slobozit in lduntru-i focul
sd -i carieze cremenea statuii.
Cel de gheajd invie cuvintele

lepddate de la sine pizza' ieri
,si ageaptd rdspuns la capdtul strigdtului
deli ,vtie cd-Nelepcitinea se mdsoard-n tdceri.
Cel de gheajd se topege in not

ssi am crede ca a fost de seu
dacd apa ramasd din focul lui n-ar senzdna
cu lacrimile neputiniei de-a fi zeu.
(1969)
Istoria debutului literar al scriitorilor rontani in timpul golii (1820 - 2000)
In nr. 25 ii apare Imn pentru osta§ii necunoscuti".

In nr. 27, Inchinat taberei de la Sinaia, suplimentul Scanteii Tineretului
publics poate cea mai frumoasa poezie de adolescents a elevului sebe§an,
populara in randul colegilor sal de promotie, Balada toreadorului neinvins".
In acela§i an (1969), in antologia Tineri poeti", scoasa de Editura
Tineretului, i se alege poezia Erori".
Nascuta in 1951 in satul Vidra, comuna Varfurile, CAROLINA ILICA, se
afirma initial in cadrul Liceului pedagogic din Arad §i in paginile revistei
acestuia, Tribuna elevilor. Popularitatea §i-o ca§tiga u§or in taberele nationale
de la Sinaia (1969) §i Curtea de Arge§ (1970), unde se impune ca una din cele
mai originale §i autentice poete.
Este prima data semnalata publicului de catre Tudor Opri§, in rubrica
Noi sclipiri poetice" din nr, 27 din 1969 al Preludiului, unde i se publics trei
poezii: Elegie in lemn", Cand s-or intoarce vanatorii" §i Batraneased". Dupa
o suits de colaborari in nr. 28, 32, 36 din 1970, in ultimul an de §coala va figura
printre frunta§ii generatiei ei, alaturi de Paul Balahur, Gabriela Hurezean §i
Catalin Bordeianu.
Poezia de adolescents a Carolinei Ilica se remarca u§or prin prospetimea
atmosferei, prin voinicia §i indarjirea specified motilor, printr-o anumita
tonalitate baladesca, incarcata afectiv, a padurencii", legata prin toate fibrele
de naturA §i de traditie, transpuse intr-un limbaj plastic, suculent.
Din grupajul de poezii ale debutului am ales poezia Batraneascr:
Si-o venit o fats loatrci

,Si mi-o pus dorul la poartci
Fatci mare ,si iubeajci
Trup de lung prinsii-n ceajd
Pcir spicos ,si fusty creafii.
Add, tats, pu,sca veche

Cea cu jevile pereche
Sci ii pun in fapt de sears
Bobi de sfa ntci tdmaioard,
Grau de toamna ssi de yard.
,Si set" glonlui dorul ma ndru

Sci-mi iau inima ,si gondul,
Sci fur fata peste noapte
Scl-i dau dragoste ci coapte.
(1969)
Singura targ-mure§and, membra a generatiei Excelsior", care si-a vazut

tiparit in 1972 volumul de debut Singuratatea pasarilor", dupe ce participase
cu succes la tabara nationals de literature de la Sinaia (1969), a fost Viorica
Mereuta, semnalata de altfel i in revista locals Vatra.
VIORICA MEREUTA debuteaza in Excelsior" '69 cu cateva poezii
(reluate §i in Excelsior" '81, unde se face o sinteza a generatiei Excelsior"),
din care amintim frumosul cantec De dragoste":
Elohim, vine o vreme cand

nu mai poti plange
ploile cu vas rf de cristal
ce se scuturd-n sange...
Nu-i ass, vine o vreme cand

trebuie sii fii frumos?
Altfel curg pddurile arse
in chip de os, in chip de os.
Mai tarziu, vine o vreme cand

trebuie sd simii
cd pdmantul e prea stramt
pentru not ssi parinti ,vi parinfi...
Elohim, de fapt, nimic nu-i ass
iarba se-nalid... frunzele cad...
Existd numai dragoste arsd
in lumina de brad, in lumina de brad...
(1969)
Liceenii sibieni Indumati de pofesorii Ion Popa i Gh. Ratiu §i de

scriitorul Traian Suciu, ambitionand sd reia traditiile celebrului Cerc literar",
initiat cu un sfert de veac in urmA de Radu Stanca, au reu§it in perioada
1969-1979, sa tine in viata puternica societate literara Radu Stanca", cu o
bogata activitate, cu intense schimburi de experientd, care a editat, ca §i
cenaclul clujean, o antologie proprie (TAceri translucide").
Practicand o poezie intelectualista, incurajand lectura moderns, expe-
rimentele §i incercarile avangardiste, sibienii au adus o note aparte i originals
in ansamblul generatiei Excelsior".
Din mAnunchiul liceenilor sibieni s-au impus cloud nume. Din mai vechea
generatie, NICOLAE PETRU, participand la primele tabere de creatie, poet,
critic §i eseist de talent, colaborator al revistelor studentqti §i solicitat adesea
de revista Transilvania, si -a croit un drum in literaturd. Debutul sau literar se
Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in timpul fcolli (1820 - 2000)
leaga de Excelsior" '67, unde i se publics poeziile Ploaie de o vepicie" si

Secvente", pe care o transcriem mai jos pentru modul cum recepteaza si
talmacqte o tema cu mare putere de circulatie in epoca:
Cerul gandege peste noi, rotund

In cercuri concentrice de iubire:
In fiecare prunc e trite -un drum
De la nimic !And la nemeirginire.
Dintre cloud solstifii, unul e de dor

Celalalt de praf de uitare.
Cumpenile amintirilor inclind spre rdsdrit
Cate-un trecut ce moare-n fiecare.
,Si ne privesc iernile mai bland

Inchipuite-n muguri de dildurd
Ca nd dansul in fecioare reincepe
Cu rdscoliri de prinzavard durd.
(1967)
O mare sperantd, curmata neverosimil in iunie 1981, la varsta de 20 de

ani, la Cluj, in urma unui stupid accident de automobil, a fost DANIEL SUCIU,
produsul cel mai complex i cel mai valoros al atmosferei intelectuale
intretinute de cenaclul sibian.
Opera filosofick eseistica i mai ales poetics, scrisa in timpul liceului, a
fost stransa intr-un volum, Copilul intre noi", pios intocmit de tatal sat.' i
prefatat de Constantin Noica, care confirms marea pierdere a culturii romane
suferite prin disparitia lui Daniel Suciu: S-a stins din viata, prin intamplarea
oarba §i cateodata salbatic de crude, un tanar care fagaduia totul in cultura mare
a zilei romanqti de maine. Pierdusem un Labia in poezie. Acum, vom spune,
citind numai paginile de fats, am pierdut in Daniel T. Suciu un Parvan posibil,
un Eliade sau pe cineva care ar fi fost, in orice specialitate, de formatul lor... Am
visa ca orice tanar inzestrat, in ultimii ani de liceu sä aiba sub ochi marturia
carturareasca pe care o dau paginile de fata".
Elev cu un larg orizont de cultura, poet cu o bogata lecture, inclinat spre
lirica meditative, moderns, Daniel Suciu a participat cu un incontestabil aport
spiritual la activitatile societatii Radu Stanca", la schimburile de experienta cu
sagetatorii bucurqteni, la taberele nationale de creatie de la Nasaud i Ciric
Iasi (1978) unde a primit premiul I la concursul intern, lard sa neglijeze nici
colaborarile in cadrul celor cloud licee sibiene frecventate (Gh. Lazar" i
O. Goga") i ale caror reviste (Lyceum i Coordonate sibiene) poarta
amprenta trecerii sale. .
Debutul it va face in Excelsior" '77 ca urmare a faptului Ca va fi laureat

al concursului Tinere condeie", editia 1976, cu poezia inedita Trecand pe sub
bolti" (care nu apare insa in volumul postum Copilul intre not ").
Tredind pe sub bolti

cineva mi-a ssoptit insinuant:
Spoiala clipelor tale poate
Ai cads; mai bine treci pe sub bolli
fa rd planuri de renovare prea marl..."
Dar in addnc auzeam

diderea placidelor tencuieli.
(1976)
Un judet transilvanean care a onorat aceasta generatie prin cativa

reprezentanti prezenti in randul ultimului val" este Bistrita-Nasaud.
Cinci din elevii dotati ai acestui tinut de ba$tina al lui Co$buc $i Rebreanu
au reu$it sa sparga granitele locale $i sali faca auzit numele in toata Cara.
LUCA ONUL $i-a facut o parte din ucenicie la Nasaud, o parte (cat a
urmat Scoala postliceala de biblioteconomie) la cenaclul Sagetatorul" din
Bucure$ti. La revista Amfiteatru a fost inclus la Primele", premiat $i, fara
indoiala, propulsat spre debutul editorial.
Lui i se adauga un activ trio de poete care, de$i s-au orientat spre cariera
$tiintifica (doua sunt ciberneticiene, a treia inginera specialists in industria
lemnului) au limas fidele literaturii. De$i s-a remarcat printr-o bogata activitate
in press, LIANA BULIGAN n-a reu$it pada' in pragul anului 1980 sali scoata
volumul de debut.
Nasaudeanca MARIANA FLAMAND, membra a unei familii de poeti
(din arborele genealogic ii fac parte Ion Cutova, Aurel Rau, Aurel Scrobete,
Dinu Flamand) a desfa$urat atat in timpul liceului cat $i al perioadei bra$ovene
a studentiei o activitate intensa, find reprezentata in publicatii $i antologii, mai
ales cu versuri. Prezentata in Limbs ,si literatuth romans i pentru elevi, publicata
frecvent in Preludiu §i pagina elevului din Amfiteatru, in antologiile Excelsior"
$i Ritmuri solare" ca $i in revistele studente$ti $i literare din Transilvania, ea
va debuta editorial cu Aventura lemnului", o carte de granita intre $tiinta $i
literatura, unde rigoarea datelor telmice se implete$te armonic cu poezia padurii.
Ea nu va neglija nici beletristica propriu-zisa.
Debutul de licean it va face in Preludiu (nr. 45 din 1972) cu poezia
Marturisire":
207
www.dacoromanica.ro
Istoria debutului literar al scriitorilor rondini in timpul scolii (1820 - 2000)
Auzi cum se despicei orizonturi

in mated, sub sabii de scantei
parcel plutege un fa lfei it de aripi
peste peidurile crescute
din lacrimile unor zei.
Dati-mi flori ,si iubiti-ma oanieni,
azi focal bucuriei
inti mango' ie obrajii.
(1972)
Bistriteanca DOMNITA PETRI, o poets autentica, apreciata de generatia ei,

a izbutit debutul editorial ca urmare a obtinerii unui binemeritat premiu Labis".
Una din marile descoperiri ale taberei de la Patna, din vara anului 1972,
Domnita Petri, fusese relevata (ca si ceilalti poeti bistriteni) in antologia locals
Ascendentd".
Deschiderea ei spre poezie s-a facut rapid. Antologiile Excelsior",
Ritmuri solare", publicatia Limbs ,si literaturei romans pentru elevi, pagina
elevului din Amfiteatru o includ intre colaboratori. Obtine premii la trei editii
ale concursului Tinere condeie", apoi la concursul N. Labis".
Prima poezie in ordine cronologicd (deli poate nu cea mai caracteristica
pentru perioada debutului) este Coloanei fara sfarsit" (o tema mult abordata in
epoch'), publicata in Excelsior" '72 (Caietul uric de la Pausal, unde condeiul
scolaritei de 15 ani nu se lash' furat de locurile comune:
Fir de infinit taind c-un surcis Universul,

Arc de triumf ineillat pe morminte strabune,
Fulger de aur, zbor solitar spre minune,
Pecetea trainiciei mciiestre ssi calme
A acestor plaiuri.
Tu ai adunat in impletirea-ii
Plcinset de cobze ,,si naiuri
$i-ai furat aici, la campie,
Ceva din mandria bradului de munte,
$i-adciuga,si la sfeinta-ji avujie
Sunet de clopot sceiparat sub steiuri ceirunte,
aintec fermecat de pasare maiastrci.
turla de stele,
Durere ssi jale ,si bocet din lacrimile larii mele,
Arc de *1 al implinirilor prezente ,si viitoare,
Flacara de aur, ppeit de bel,sug,
Scary de-armonii ssi visare,
Cantec de soare, vatra de soare, seigeata de soare...
(1972)
208
www.dacoromanica.ro
Mezina grupului, CLEOPATRA LORINTIU, arie5eanca plina de seve,

apartinand organic aceleia5i lumi spirituale cu Domnita Petri 5i Mariana
Flamand, dar cu o mai generoasA capacitate de diversificare 5i expansiune a
eului liric, Cleopatra Lorintiu are o ascensiune poetics egala, neintrerupta, semn
al unor resurse interioare inepuizabile 5i a unei neostenite vointe de afirmare.
Merituos redactor a revistei Liceului Liviu Rebreanu", inscrisa in
antologia localA Ascendents ", ea se face rapid cunoscuta, obtinand alaturi de
Domnita Petri premiul I pe lard la concursul Tinere condeie", editia 1975, 5i
apoi la editia 1976, ca 5i premiul Labia ".
Debutul 5i-1 face in pagina elevului din revista Amfiteatru, precum 5i in
revista Limbs yi literature romans pentru elevi (nr. 2 din 1974, cu poezia
Crez"), fiind apoi cuprinsa in antologiile nationale Excelsior" '75,
Excelsior" '76 5i Excelsior" '81 (retrospective).
Din grupul poeziilor de debut (1974) am ales Nu m-am desprins",
caracteristicA pentru universul aolescentei:
Nu m-am desprins de firul de poveste

Urmele pasilor s-au razlefit in timp,
Trunchiul de brad ageapta poate-o veste,
Cercuri solare cresc in anotimp.
Nu m-am desprins de prima mea uimire,

Omizi ,si fluturi, flori i balarii,
Drumul spre hciu in dulce naMefire,
Zeipada descantand vrajitorii.
Mi-ac cere ierteiciune de la abur

Ca nu ma pot desprinde sa-1 urmez
,,Si de la taina me,sterului faur
Ca nu ma pot topi printre zapezi.
Funinginea tacerii ca o veste,

Zapada scald' ind vreijitorii,
Nu m-am desprins de firul de poveste,
Omizi i fluturi, flori ,si baleirii...
(1974)
*
* *
SA coboram cateva clipe pe plaiurile bAnatene. Dintre timi5oreni amintim

pe poetii Lucian Alexiu 5i pe Ion Vasiu 5i pe prozatorii ANDREI UJICA 5i
MARLENE HECKMAN.
209
www.dacoromanica.ro
Istoria debutuhti literar al scriitorilor rontatti in timpul colii (1820 - 2000)
LUCIAN ALEXIU, apreciat critic literar timisorean si eseist, a participat

la a doua tabard nationald de creatie (Galma 1968) si a fost debutat in
Excelsior" '68 si apoi aproape concomitent in Preludiu (nr. 18 din 1968) cu
poeziile Iar pdsarile", respectiv Transhumantd" si continuandu-si apoi, in
timpul studentiei, colaborarea la presa literara locald si la Anzflteatru.
Citam poezia Tar pasdrile"; deosebit de reusitd si maturd pentru varsta
autorului:
...lar pciscirile toate, ce-s de lut

Le dau ,si le primesc cu imprumut.
Multe-au trecut pe-alcituri fi s-au dus
Pe sub inghei spre soarele de sus;
Multe-au bcitut din aripi ,si-au ccintat
Ca lebeida ajunsei-n sceipcitat.
Dar au relmas cu mine, peste vialci
Care-au tiicut i s-au schinzbat la fag
Ceici paseirile care-au fost de lut
Au ars in mine panel m-au durut.
(1968)
ION VASIU, elev al Liceului din Beba Veche, o prezenta mai discretd in
timpul scolaritatii, dar care se va afirma treptat ca poet si critic literar, debuteazd
in nr. 40 din 1971 al Preludiului cu poezia Patriei", pe care o citam pentru
puterea de concentrare a imaginii si siguranta versului:
Aceastcl lath ni-i sortitcl 11014

Ne contopim cu ea si in destin.
Uimit plimantul lauds sudoarea
Rodita-n ochiul zilelor senin.
Cleidim in not columna to de vis

Infiptcl-n cer ca paseirea in zbor
Cu inceputu-n neanzul strcimomc
,S'i sprijinitei-n not spre viitor
(1971)
Colaboreazd la Preludiu pans la desfiintarea lui, apoi in Pagina elevului"

din Amfiteatru. In continuare si ca student el va avea o activa prestatie in
paginile publicatiei studentesti.
Lugojul si Resita au dat cloud excelente poete in plind maturizare bided,
active si prezente in campul literelor Inca din epoca pionieriei.
E vorba de re§iteanca OLGA NEAGU, descoperita in tabara de literaturd

de la Homorod (1968) §i de MONICA ROHAN, relevatd tot de o tabard literary
nationald a copiilor, cea de la Bran (1971).
Ca liceand, OLGA NEAGU, i§i face aparitia in nr. 18 din 1968 al
Preludiului cu poezia Minerul", scrisd la 14 ani Si jumdtate:
Acolo in creierii munfilor

Cineva a ga'sit
Inceputul ,si viitorul gird.
El strange in cupa secolului

Lacrimile de granit ,si our
Ale munfilor.
(1963)
MONICA ROHAN, nu mai putin inzestrata poets lugojeand, cu 2-3 ani

mai mica decat Olga Neagu, debuteaza ca liceand tot in Preludiu (nr. 46 din
1972) (care i§i facuse o traditie sa preia cu toata grija talentele afirmate in
§coala generald) §i, aproape concomitent, in antologia Excelsior" '72, deoarece
in calitate de proaspdtd liceand fusese invitata sa participe la tabdra de la Pau§a.
Reproducem poezia Lumina" care o define§te expresiv:
S-au aprins toate apele

Sub pecetea de foc a rdsaritului,
lar biciunzul s-a spart peste vai,
Cu anzeindoud mainile
Am ma nga iat ochii zilei,
Genele au prins sa ca nte
Iar eu am ageptat lumina
Nina cand fantanile ei
S-au revarsat peste cresstet
(1972)
Constantd, perseverentd, mereu noud cu fiecare volum, Monica Rohan are

deschisa o frumoasd cariera poeticd.
*
* *
Vom incerca sa relief-am tot ce a dat mai bun Moldova generatiei Excelsior".
Primul popas it vom face la Ia§i, unde la imboldul prietenesc al sagetato-
rilor bucure§teni a luat na§tere puternicul cenaclu municipal Luceafdrul", care
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul scolii (1820 - 2000
a grupat cele mai viguroase talente din liceele iwne, unde, incA din 1967,
fiintau cenacluri bune §i reviste colare de prestigiu, cum ar fi Corolar, a
Liceului C. Negruzzi", Primii pafi, a Liceului E. Racovitd", Luceafdrul, a
Liceului M. Eminescu" i altele.
Cenaclul municipal a reuit säli editeze o antologie proprie, De spus",
care in cele doua editii ale sale ne-a oferit o imagine destul de concludentd a
efervescentei creatoare a anilor 1968-1972.
Din manunchiul de creatori din cei mai fertili ani pentru creatia liceenilor
iewni, urmaritA cu interes i atentie de revistele locale Cronica, la,Ful literar,
Convorbiri literare, mentionam §apte autori care au dep4it momentul critic al
debutului editorial devenind nume cunoscute §i dincolo de orizontul iqean.
VASILE MIHAESCU, una din cele mai interesante i originale voci lirice ale
poeziei tinere, debuteazd ca licean in nr. 14 din 1968 al Preludiului, cu poezia
Copac":
In copacul meu Manole zidege

o Ana ,si Ana nu plange,
nu .tipa, nu blesterna, ci-mi crecte
ca un foc de primiivara in sange.
Cercurile din interior nu au somn,

ades imi ja,snesc pe piept sa respire...
In scoarta mea, cer striiveziu de domn
Ana mi-e mandstire cu turld subjire.
(1968)
In anul 1969, Vasile Mihdescu desfa§oard o intensa activitate literard:

reprezinta Iawl la tabAra nationalA de la Sinaia, participd la schimburile de
experientd cu sagetatorii bucurqteni, obtine premiul I la concursul Flori
pentru cununa patriei", initiat de Preludiu, cu ciclul de versuri RAdacini
adanci", este popularizat in Preludiu i in Excelsior" '69 caietul uric al taberei
de la Sinaia. Debutul editorial i frumoasa ascensiune poetics sunt o consecintd
fireascd a perseverentei sale.
VAL CONDURACHE, care se va orienta mai ales cdtre istoria, critica,
eseistica literard (debutul salt editorial realizandu-se in aceastd directie), va cunoa§te
botezul" publicistic in nr. 24 din 1969 al Preludiului cu poezia Poarta sdrutului":
Ne-am iubit buzele crescute-n piatra reci,

pe-un _tam mort in scoici, uitat pe harts
nu pi= dacd poarta a crescut in not
,s1
sau data not am coborlit in poarta.
Noi ne-am nciscut nemuritori intr-un thrut

temandu-ne sei nu ne ardem aintecul deodatei
,si-am murit alergand dupd noi
cu nemurirea opritd pe buze de fats.
(1969)
MIHAI DINU GHEORGHIU, spirit cultivat §i multilateral al cenaclului

municipal ie§ean, va participa la tabara de creatie de la Pau§a (1973), ca laureat
pentru creatie dramatics la prima editie a concursului Tinere condeie", ceea ce
i-a permis debutul in caietul dramatic al concursului, tiparit in acela§i an sub
Ingrijirea lui Alecu Popovici. El i§i va continua in timpul studentiei activitatea
de creatie, afirmandu-se ca una din tinerele personalitati ie§ene.
De o recunoa§tre unanima, ca poet de frunte al tinerei generatii, s-a
bucurat PAUL BALAHUR, care Inca de la varsta de 12-13 ani s-a situat printre
cele mai dotate §i consecvente condeie tinere.
Premiat la concursurile de copii, participant la tabara nationals de la
Homorod (1968) §i publicat Inca din acest an in antologia Copii-poeti", in
antologiile locale ale copiilor §i in revista Cronica, va avea ca licean o
constants evolutie lirica.
Va participa ca proaspAt licean la tabAra nationalA de la Sinaia (1969),
prezenta lui find consemnata in Excelsior" '69, care-i publics frumosul §i
foarte adolescentul Basm popular":
Noptile noastre umblei desculle

sub felinar de bostani,
ca un strigeit de lup alungat, de pripas,
gura ceteitii in stupi de viespi a rcimas,
ziva ne prinde-ncefrcatd cu o tainei de ani!
parcei noi intinzand cerul palmei
fragil
am cer,sit lantul lunii cicatrizat
intr-un numdr de porti
,si-am intrat cu o vreme tiptil,
sei furam mere-aproape de morli;
ci to uiri indelung dupei deget de ierbi
RI surprinzi
peidurefele sailor bruni,
lcinge i fluter de cerpi se dezbracd-n oglinzi
fetele albe cell spun prin _Tata ni rugdciuni...
(1969)
Istoria debutului literar al scriitorilor rontiini in timpul fcolii (1820 - 2000)
Este preluat de Preludiu, unde apar in anul 1969 poeziile Ana" (nr. 29)
si Inel de varsta" (nr. 32). In anul 1970 suplimentul ii publica poeziile Cantec
de plecare al feciorului de domn" (nr. 36), it lanseaza la rubrica Pali spre
implinire" (nr. 37) impreuna cu Gabriela Hurezean, Carolina Ilica si Catalin
Bordeianu, ilustrandu-i palmaresul cu poeziile Oratie de nuntd" si Dans", ii
reline poemele Voronet" si Cantec de zburator" (nr. 38).
Anul 1972 va inseam consacrarea lui Paul Balahur, aflat in ultimul an de
liceu. El obtine premiul I (ex aequo" cu Dinu Adam, din Bucuresti) la prima
editie a concursului Tinere condeie", care a intrunit peste 100 de participanti.
In numerele 43, 44 si 47 ale Preludiului i se vor publica poeziile: Sunt
cantecul", Tanar", Poetii cants patria", Anotimp de rod", Rondeluri".
Limbs ,si literaturd romemet pentru elevi, unde este prezentat la rubrica
Tinere talente", pagina pentru elevi a Amfiteatrului (care it va lansa in ultimul
an de liceu), antologia Excelsior" (editiile '70, '71, '72) ca si antologia Ritmuri
solare" (case poezii) il includ in randul celor mai inzestrate condeie tinere.
Mezinul acestui grup iesean, CATALIN BORDEIANU, va debuta ca
proaspat licean in Preludiu (nr. 36 din 1970) cu poemul patriotic Cat to
iubesc", compus la 14-15 ani.
Participant la tabara nationals de la Galma (1971), el va apare in Excelsior"
'71 cu poezia Balada", Impletita pe aceeasi canava folclorica ca si poeziile lui
Balahur, dar cu o expresie mai agresiv metaforica, atingand pretiozitatea.
Alaturi de Balahur este prezentat la rubrica Pali spre implinire" (Preludiu
nr. 37 din 1971) cu trei reunite poezii: Toamna ieseana", Mai urc" si Nasterea
mea" si publicat in continuare in nr. 43 din 1972 cu poezia Nemoarte".
De altfel anul 1972 va insemna si consacrarea lui Cara lin Bordeianu in
Excelsior" '72 (poeziile Nemurire" si Patriei"), Preludiu nr. 47 din 1972
(Sunt tank"), Limb ei ,si literature romans pentru elevi, care it confirms printre
tinerele talente, pagina elevului din Amfiteatru, care it adopts pand la absolvirea
liceului (1973), apoi Flaccira Iaiului, Cronica §i Convorbiri literare ii
consolideaza locul fruntas printre tinerii poeti ieseni, alaturi de Vasile Mihaescu
si Paul Balahur, impreuna cu care aduce o note aparte - tipic moldoveneascd si
buna traditie a poeziei eminesciene in concertul generatiei Excelsior". 0
bogata activitate studenteasca, premiul Labia" si apoi placheta de debut scoasa
de Editura Junimea, vor da girul artistic tanarului poet.
VALENTINA TECLICI, redactor sef al revistei Nethuinte a Liceului
M. Kogalniceanu" din Husi si animatoarea cenaclului literar din prestigioasa
scoala husand, a risipit colaborari adolescente in publicatia pe care a condus-o,
in presa locals, in antologii judetene (Confesiuni", Treptele luminii",
Zboruri") ca si in revistele Amfiteatru §i Scdnteia tineretului, ca reporter
licean. Debutul ei literar (posterior celui din revista Zorile a Liceului Cuza
Voda" din Husi; nr. 2 din 1968) il plasam in pagina elevului din nr. 7 din 1971
a revistei Amfiteatru cu poezia Cand ploua":
Crind plouri,
Copacii 1si ceintaresc picaturile
Si nu se mai mirei
De-albastru.
Vantul a invcitat caii
Sri urce in lei
Si sei cante,
De caste on ploud
Ccintaresc caii
in balania vantului.
(1971)
MIRELA MANDRIC, eleva a Liceului M. Eminescu" din Iasi, laureate

a editiilor 1975 si 1976 ale Concursului Tinere condeie" a participat la taberele
de la Nasaud, Costinesti, Ciric, a publicat in pagina elevului din Amfiteatru, a
fost prezentata in Limbs ,si literature romans pentru elevi §i cuprinsa in
antologiile Excelsior" '75, '76 si '81 (retrospective).
Debutul ca pionera 1-a facut in revista Convorbiri literare din Iasi, iar pe
cel de liceand in antologia Excelsior" '75 cu poeziile Du lce Romanie" si
Primavara", pe care o reproducem mai jos:
Vezi tu?
Vibreazd verdele pe botul mieilor,
Tulpind mustoasd renage-n adanc
Focnet de sevd.
Vezi tu?
E un cutremur
,si frant se propagd in muguri...
Primavara.
Da, da...
Aud soarele cali zorndie brinutii printre

frunze.
Rath prinsei-n raze
se aduna-n geand,
nelinigea-n intoarceri
,si tremur sa i-o ceard.
Istoria debutului literar al scriitorilor rondini in timpul $colii (1820 - 2000)
Pre lung ,si-n negire se vanturd...

Unde mi-e pasul din urmei?
Un strigdt milcar
a ramas?
Cutremur front, nebeinuit in not
Primeivarei!
(1975)
In urma obtinerii premiului Editurii Junimea, la editia din 1977 a

Concursului N. Labis", i se publica placheta Calatorind spre lebada".
Colega ei, DOINA-MIHAELA SAVA, care a debutat in 1974 ca pionierd,
in Cronica, va fi prezentata in revista Limbo ci literature romand pentru elevi
(nr. 1 din 1978), cu poezia Istorie":
Arca,vii nopjii neiruie spre cer

Din arcurile ierburilor mari
Sdgeji inveninate de iubire:
Oasele voievozilor stelari.
Tresare carnea lunii ssi inch is

Ochiu-i incet pe farina* coboarei
0 and adeinc sagefile prin vis
Si ranile de cantec prind s-o doard.
Istoria prin somn ne-o-nchipuim

In care sufletele noastre cand ci cand
Sub arcuite nopti se odihnesc.
(1977)
Laureate ca si Mirela Mandric la acelasi concurs, i se va publica in 1978

placheta Calatorind spre centrul inimii".
*
* *
Un centru la fel de viguros de creatie adolescents a fost cel al Moldovei de Sus,

care a cuprins deopotriva pe liceenii din Suceava, Botosani, Radauti, Vatra Dornei.
Primul elev sucevean lansat de Preludiu este CORNEL POPEL, cdruia i
se publica, in nr. 4 din 1966, poeziile Nebdnuitele trepte" si Brancusi". El isi
va continua si in timpul studentiei exercitiul literar, cu perseverenta si har,
realizand la 22 de ani volumul de debut. 0 moarte premature 1-a impiedicat, ca
si pe Ion Hotinceanu, sa se implineasca artistic.
VICTOR RUSU, §i el elev al Liceului ,,Stefan cel Mare", redactor al revistei

§colare Sinteze, se afirrna la editia din 1974 a concursului Tinere condeie", unde
prime§te premiul II. Antologia Excelsior" '73 '74 ii va adAposti debutul, iar
pagina elevului din Amfiteatru ii va cere colaborarea. Premiul Labia ", obtinut
ceva mai tarziu, ii asigura debutul editorial la Editura Junimea din Iasi.
Relevam poezia Mama":
Vulturu-i semn ca mai este

In patria stelei senin.
Spune-nzi ca nu din poveste
Mi-e dat ,si se cade sci yin.
Hai, zgdrie singur ogorul

sa vezi unde-s pietrele stol.
Din lut poate naste piciorul
s'i meina, ,si pantecul gol.
Dar mama-i un alt fel de cash

In care-a intrat un pastor
Sci culce- mpreund pe math
5'i pdinea ,,s1 vinu-n ulcior.
57-a nage se cheama lumina

Ce poarta o simte-n obraz
Cand lath copilului vina
,Si vorba oprita-n grumaz.
(1974)
Colegul sail, Romeo Istrati, care in studentie i§i va lua numele literar de
ROMAN ISTRATI, sub care va debuta editorial, a primit §i el la editia din 1974
a concursului Tinere condeie" premiul I.
Tudor Opri§ it va debuta in pagina elevului din Amfiteatru (februarie
1975) cu o Romania ":
Imi anzintesc a trenul

Oprise
Intr -o gars de munte
Tu dormeai cu visele mele
Pe frunte.
Istoria debutului literar al scriitorilor romdni in timpul $colii (1820 - 2000)
Ti-am deschis incet gura

Cu un sdrut
Sufletul greu Intre not
A cdzut.
In hora albd a peidurilor
Ninse,
Ardeau tarziu zdpezi
Necuprinse.
Am coborat amandoi
Pe un peron lard nume.
Tu ai luat-o spre nordul
Beitranelor nume...
(1 97 3)
In viitoarele lui evolutii publicistice din perioada licealk el se va indrepta

catre o poezie a marilor traditii bucovinene care, de la Eminescu pand la poetii
iconari" §i de la ace§tia pans la Labi§, au cultivat o poezie a istoriei §i
peisajului romfinesc, trecuta prin inefabile filtre de legends §i Mara. Toate
poeziile lui Roman Istrati din perioada adolescentei poarta aceastd amprenta:
Cetinile prind roux in palme / §i mini ies cu semintele-n maini, / Ies tacuti in
timpul dragostei for / Mai tri§ti, mai frumo§i, mai bAtrani". (Sentiment", 1973)
sau In sange mi-am pus sAmanta de mac / si -n ochi am stalls toata fa§ina / intre
brazi mi-am pus fruntea-cerdac / Sa-mi ploud pe ganduri lumina" (AdevArul
din mine", 1974).
0 intense activitate, ca student, la Amfiteatru ii asigura increderea poetei
Constanta Buzea, care-1 consacii la Primele", prestigioase premii studente§ti,
lauri la concursul Labia" §i, apoi, volumul de debut.
MARIA CORNELIA SAVU, eleva a Liceului Drago§ Vodr din Vatra
Dornei (liceu cu frumoasa traditie literard) membra mai putin expansive a
generatiei Excelsior", a realizat prin perseverentk ceea ce cu 11 ani mai
devreme Adrian PAunescu izbutise asaltand fard incetare Luceafdrul: sa fie
lansata de una din cele mai exigente po§te ale redactiei aceea a prestigioasei
Romania literard, la rubrica antologia Erica", alaturi de cei trei preludi§ti",
cam de aceea§i varsta, Lelia Radulescu din Ramnicul Sarat, braileanul Valeriu
Bargau §i bucure§teanul Gabriel StAnescu.
Evenimentul s-a produs in nr. 19 din 6 mai 1971 al revistei, and i se
publics la varsta de 16 ani §i jumatate poezia Perpetuum mobile",
surprinzatoare prin siguranta expresiei §i celebritatea continutului, note ce i§i
vor caracteriza volumul de debut Totem in alb", pe care it va scoate doi ani mai
tarziu (1973), aproape de incheierea liceului.
Dupa o lungs corespondenta, va fi din nou publicata in acela§i an, la

aceea§i rubrics a Romaniei literare in numerele din 21 octombrie (Elegie") §i
din 28 octombrie (Oboseala").
Mentionam spre exemplificare poezia Perpetuum mobile:
Sunt ucis
in fiecare dimineagi
dintr-o greceald
de nume.
Execujii le acestea repetate
nt-au erodat intr-atat
incdt nu ma ntai pot
recunoayte.
Sunt ucis
in fiecare dimineafd
inocent Pilat
i§1 spald milinile
panel la coate
umerii 1 -au piiril sit
mai de mult.
(1971)
DAN BODNAR, cel mai tanar poet sucevean ie§it din vatra Liceului
,,,Stefan cel Mare", colaborator activ al revistei §colare Sinteze, participant la
tabdra nationals de la Ciric-Iai §i laureat al concursului Tinere condeie"
debuteaza la varsta de 15 ani §i jumatate in Limbs ,si literatuth romans pentru
elevi, singura publicatie centrals pentru elevi care mai supravietuia dupd
retragerea paginii elevului din AnViteatru, ca urmare a masurilor de economie.
In nr. 2 din 1977 este prezentat §i i se publics poezia Omenie":
Primege lumina sd-li lunece-n brats,

primecte Luna sci-fi cur* fala,
primeste bobul din lanul de gra u,
primecte oricand de la oameni povaja!
Primecte puterea regescului leu,

primege a lebedei tainica grajie,
primeyte cantarea in suflet mereu,
primege, vistind, a penei vibrajie!
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul volli (1820 - 2000)
Primege oriceind, de la tine ci-o da

dukeag, durere, tdrie...
Doar astfel to -nalti lucind ca o stea
pe cerul numit omenie...
(1977)
Din manunchiul de nemteni ai generatiei Excelsior", cel care va reusi nu

numai sa se afirme pe deplin, dar sa se si alinieze in randul valorosilor tineri,
este Come! Ostahie-Cosmin, fost elev al liceului din Roznov, si elevul liceului
Petru Rarer, Adrian a lui Gheorghe.
CORNEL OSTAHIE va reprezenta judetul Neamt in tabara de la Sinaia,
trecerea lui find consemnata in Excelsior" '69, unde i se refine poemul As
adormi sub camp, in radacini", semnificativ pentru talentul si maturitatea
artistica a tandrului roznovean:
Ac adormi sub camp, in radacini...

departe de hotarul scanteiat al frunzei
cad apele se-ntorc nerotunjite-n pe,sti
albind catarge intr-un ochi de stea.
Ac dormi sub camp, in reideicini...
Fecioare nenuntite chemate sa se 'myth
in ruga mea cum i,si descants i peirul;
Aril puting sa re:inland-al ploii,
sa ma-ntrupez sub cumpeinel, fanteinii !
Ac adormi sub camp, in reideicini;
spre ultima reiscruce din ninsori
puterea mea de-a inzpleti lumina
md-nalgi-n nzuguri mistuit de dor...
(1969)
Cam in acelasi timp, Preludiul (nr. 29 din 1968) ii va publica poemul

Trezire", unde discursul liric cu ample perioade interogative ne da masura
capacitatii lui Ostahie Cosmin de a realiza o stare incantatorie.
ADRIAN A LUI GHEORGHE, elev al Liceului Petru Rarer din
Piatra Neamt, laureat al concursului Tinere condeie" din 1976 si 1977,
debuteaza in antologia Excelsior" '76 cu o poezie inchinata prietenului sau
negru, Sam Lenir si intitulata Sonet":
Eu to cunosc din neidejdea umedei

a lacrimilor, din focnetele genelor
ce scriu privirea senina pe cerul
coalci universals a iubirii.
Eu to cunosc din somnul prin care

ceilcitorind, am avut acelaci vis;
ne-am cunoscut cum se invot d
seirutul in limba universalii a scingelui
ci privirii. Lass -ma sci-fi prind

aripi de fluturi ai tinerelii
pe toate brajele tale rcizvreitite in culoare,
ci ameindoi sec' scoatem ceimpiile la peiscut

impcirtind primeivara in felii de cantec
ca un pepene ro,su pentru amandoi.
(1976)
0 ampla activitate studenteasca, de scriitor si redactor, un premiu

Labis", care ii va asigura debutul la Editura Junimea, ii netezesc un promitator
drum literar.
Daca o moarte cumplita in timpul cutremurului din 1977 n-ar fi curmat
gingasul fir de viata al DANIELEI CAUREA, poezia noastra feminind ar fi
numarat azi Inca o reprezentanta de frunte. Atat ca scolarita preadolescents cat
si ca eleva a Liceului din Tg. Ocna, Daniela Caurea s-a distins intre 1966-1968
la diversele concursuri la care a participat, a fost o animatoare a revistei liceului
sau, popularizata in emisiuni de radio, si in presa locals si va fi relevata Inca din
1966 in revista Cronica de ate Horia Zilieru. Ca urmare a participarii la
primele tabere de creatie, ea e inclusa in antologia Tineri poeti" prima
antologie de liceeni preluata de Editura Albatros in 1969 si prefatata de Eugen
Simion cu poezia intoarcerea imposibila", remarcata de tandrul critic, din
care citam ultimele cloud strofe:
Dar a venit yi ziva, ceind plinci de lucruri,

Cu orbitele goale, sorbind din adancuri,
Am trecut desculta prin ceasul feint anelor
Ca sci simt prelinsc7 in mine vocea bcitreinilor.
Cu orele arse pe trup de-atata lumina

Cu milinile pline de ganduri, de soare ci find
Am acteptat aripile ce nu se vor frange
,Si poezia mi-a intins floarea albii, plinei de sage.
(1968)
Istoria debutului literar al scriitorilor ronaini in timpul golii (1820 - 2000)
Constantin Cranganu §i Lucian St. Vasiliu au reprezentat Barladul in

generatia Excelsior". A reu§it sa se impuna doar ultimul, care, in 1981, dupa
9 ani de la debutul liceal a dat luminii tiparului, in Editura Junimea, primul sau
volum Mona-Monada".
LUCIAN VASILIU i§i face aparitia in nr. 43 din 1972 al Preludiului cu
poezia Tara de dor" pe care o reproducem:
M-am culcat in lanul copt, pletele larii

prin el ivi scurg fericira spre noi.
M-am culcat in nisipul girmului marl
in care cu migala descoperim atribute noi
M-am culcat in umbra de brad verde
,si in el catarg de vapor se intrevede.
M-am culcat intre pietrele Carpatilor
,si-am auzit bataia regulata a inimii mojilor...
M-am culcat aiurea ,si-am simtit
umbra ta del ndu-mi semn odihnitor,
mania ta mangiiindu-ma, Wei de dor
(1972)
Buhu§eanul ION IVAN, laureat al olimpiadelor de romans §i participant

al taberei rationale de la Costine§ti-Schitu din 1971, dupd o lungs perioada de
ezitare §i acumulari a dat tiparului abia in 1983 volumul Padurea de pini", sub
pseudonimul Joan Tudor Iovian. Debutul it va face in antologia Tineri poeti"
(Editura Albatros, 1969) cu poezia Luna, stelele..." iar in Preludiu, un an mai
tarziu, cu Poem de noapte".
Tovara§ de succese la olimpiade i-a fost ION PANZARU, elev stralucit al
Liceului ALL Cuza" din Foc§ani", azi doctor in filologie §i cadru universitar
de franceza in Bucure§ti, caruia i se vor consemna aptitudinile lirice tot in
antologia Tineri poeti", unde i se va reline un poem cu falduri ample (Cel care
a pierdut") amintind putin de poezia sud-americans:
Putin mai departe incepe ora,sul surdomut ,si orbit

Pragul caselor poarta urma stdpiinului, plecCind,
la locul gol al unei stele
Ultimul ciiine a murit roilind lemnul ecafodului
din plata.
Viermii durerii de a fi in nefiing macros

incet orasul si cangreneaza trupul campiei
Serii i se interzice sa fie albastra, orasul e
spcilat de ploi ci reisaritul se petrece
in cealci
Acestor locuri tacerea le e scumpa mai mull deceit
orice.
KATIUSA GHICA (KATIA NANU), elevA a Liceului Nr. 2 din Galati i

participants la tabAra de la Pau§a (1972), debuteazd aproape concomitent in
nr. 46 din 1972 din Preludiu, in nr. 4 din 1972 al revistei Linzba si literatura
romans pentru elevi §i in antologia nationald Excelsior" '72. Prima poezie in
ordine cronologicd este Indemn":
Hai sa-li areit drumurile ;aril

Pamantul ei ars de dragostea noastra,
Ochii ei limpezi de podoaba luminii,
Necuprinsul ei de dor albastru.
Piveste! M-am nciscut din pclmant

Purtdnd pe umeri povara iubirii
El m-a invcilat sa inteleg ce sunt:
Fruct parguit pe ramul implinirii.
(1972)
Dintre ralticeneni se cade sa amintim pe ELENA STEFOI, talentatd elevd

a Liceului N. Gane" din poeticul targ, liceu cu veche §i frumoasd traditie
literard, continuata prin cenaclul si organul de press al liceului, Revista noastra,
conduse de distinsa profesoard Mioara Gafencu.
Elena Stefoi a avut in adolescentd o efervescenta perioadd de creatie
poetics, find prezenta in Excelsior" '71 (la varsta de 15 ani neimpliniti), in
Preludiu, in Limbei si literatura romans pentru elevi i in pagina elevului din
Amfiteatru cu creatii din ce in ce mai mature i personale. Perseverenta ei s-a
materializat intr-un excelent volum de debut.
Prima ei poezie este tiparitA in antologia Excelsior" '71 §i se intituleazd.
Cantec pentru dragoste":
Suflete
faro buze
to -am gcisit
sdrutdnd necunoscutul
incolacit printre umbre de crepuscul.
Istoria debutului literar al scriitorilor roma ni in thnpul colii (1820 - 2000)
$i te-am chemat
sei te cern
prin priviri
ca sa te poji intalni
cu tine ins*
(1971)
Ea 4i va prelungi colaborarea cu revista Amfiteatru i in ultimii ani

colari (cand a fost prezentata i in Limba ,si literaturd romans pentru elevi) ca
i in timpul studentiei (Constanta Buzea i-a asigurat un loc la Primele"),
afirmandu-se lent dar sigur ca una din cele mai expresive reprezentante ale
acestei generatii.
*
* *
Doljul a dat literaturii tinere cloud valori certe: baile§teanul Patrel

Berceanu i eleva din Craiova, Carmen Firan.
PATREL BERCEANU, reprezentant activ al generatiei Excelsior", a
avut o adolescents literary fertila §i viguroasa. Preludiul, Linibei ,si literaturd
romand pentru elevi, unde a fost prezentat, pagina elevului din Amfiteatru i-au
consemnat traiectoria ascendents, continuata cu sarguinta in perioada studenti-
ei cand a fost rasplatit cu numeroase premii i onorat de Constanta Buzea la
rubrica Primele", ca o urmare a impunerii sale printre vocile prime" ale
generatiei.
Debutul sau ca clev al liceului din Bailqti are loc in nr. 31 din 1969 al
Preludiului, cu poezia Elegie marina", cu un desen uric sigur:
Fiecare legeiniim in not

Neudate, coraiile speranfei...
Cad luna nu-i decd. t o alga
Fosforescent culcatei in cochilii
Tdcut, coreibii se pornesc greoi
Cu doruri opintite-n peinza albs.
Pletele mirosind a sarat fi-a vant
Aiercind ne desccintei umerii goi.
Fiecare lunecand sub o stea anume
Suim catargele de filde,s
Sd fluturiint in noapte
Gcinduri bune
,,Si doruri, aripd-n aripci,
Fiecciruia dintre not
Nevarstnici lupi de mare

I se dilatd amintiri in orbit&
Ca te-o fecioara dramuind asteptare,
Cii te-o nevasta reimasei rodita.
(1969)
De§i mai rezervata fats de manifestarile publice ale generatiei, CARMEN

FIRAN, copil-minune al poeziei noastre (i-am publicat in antologia Copii-poeti"
delicioasa poezie Furnica", scrisa la 8 ani) a avut o evolutie calms *i temeinica
in anii adolescentei, ceea ce i-a putut asigura in mod firesc debutul editorial
imediat dupa incheierea studentiei §i apoi o prolifica activitate publicistica.
A debutat in anii liceului la revista Limbs ,si literatura romans pentru
elevi (nr. 3 din 1974) cu poezia Moneda".
Oltenia a mai daruit noului val" cloud tinere personalitati: Constantin
Sorescu din Slatina §i Aurelian Titu Dumitrescu din Caracal.
TAcutul, sensibilul i ambitiosul slAtinean, CONSTANTIN SORESCU,
legat adanc de generatia sa prin prezenta activa in toate actele ei vitale
(participari la taberele nationale de creatie, colaborare asidua la publicatiile
timpului) se inscrie azi printre promitatorii critici tineri (si... probabil poeti),
chiar daca dintr-o modestie demna de lauds nu s-a grabit cu debutul editorial.
Constantin Sorescu va debuta nu mult dupa intrarea lui in Liceul nr. 2 din
Slatina, cu poezia patriotica Alegere", inserata in nr. 2 din 1969 al Preludiului:
Ciugulindu-ssi crestele
aripilor
hulubii gandurilor mele
se ceartei pe iarba fiarelor
dorind
sa-mi intoarca porfile deschise,
pot-1i ale inimii
dupa sinele lor.
.
Iubege "
ma-ndeamna calin.
Fii cuminte!"
ma roaga Nu-sStiu-Cine.
Alege! "
ma adasta amandoi.
sSi am ales iubirea
pentru rotundul jarii
ci doina din apele ei.
(1969)
Istoria debutului literar al scriitorilor ronta ni in timpul Folii (1820 - 2000)
In nr. 34 din 1970 participarea lui va fi reconfirmata prin poezia Cantec

in primavara". In Ilustrata la sfarsitul verii" (Ponta paginii Crisalide") inserata
in nr. 36 din 1970, Constantin Sorescu va fi asezat alaturi de Ion Evu, Viorel
Varga, Patrel Berceanu, Catalin Bordeianu, printre marile sperante liceale,
relevate de anul 1970.
Preluat in ultima class de liceu de Amfiteatru (elevi) si Limbci fi literatura
romans pentru elevi, apoi inclus in antologia Excelsior" '72 si Ritmuri
solare", Constantin Sorescu va continua ca student sa-si cultive talentul,
indreptandu-se, insa, Incetul cu Incetul care ziaistica si mai ales critics, unde se
va evidentia ca un condei bataios si percutant.
AURELIAN TITU DUMITRESCU, elev al liceului de veche si buns
traditie din Caracal, a avut si o calitate mai putin intalnita la colegii de
generatie: perseverenta.
Ziarist de talent, poet de man resurse, prieten de suflet at marelui Nichita
Stanescu, ale carui ultime marturii si crezuri tulburatoare le-a facut cunoscute
posteritatii (Antimetafizica"), Aurelian Dumitrescu a debutat in nr. 1 din 1975
at revistei Limbci ,s1 literaturd romans pentru elevi cu gratiosul descantec
Floarea de colt":
Floare alba, despletitd

Longa stanca desfrunzita
Inspre soare
Calatoare,
Spre prapcistii
Visatoare,
Fugi de ochiul rastignit
,Si de coltul priponit,
Sid te prindci-n cingcitoare
Fat cu ochiul de cicoare
Sa te duca-n lumea mare.
(1974)
EMIL ALBISOR. Dintre severineni trebuie sa-1 evocam pe harnicul elev

al Liceului din Vanju-Mare, judetul Mehedinti, care a debutat in nr. 36 din 1970
din Preludiu cu doua poezii: Simbioza" si Implinirea", continuate in nr. 40 din
1971 cu alte cloud poeme : Perrnanente" si Poem retrospectiv" si in nr. 43 din
1972 cu un Poem".
Participa ca laureat al Concursului Tinere condeie", editia 19721a tabara
nationals de la Pausa-Valcea, in a carei antologie (Excelsior" '72) este inclus
cu doua creatii: Daruire" si Poem".
Intrucat Simbioza" este prima poezie sosita la redactie, o socotim ca o
creatie de debut:
Eu cred a vantul
e un schimb de cuvinte
intre mine ci cer,
caci sears de sears
bralele-mi reiman atarnate
de el.
Seard de sears de gat
zaluda-mi atarna
o lird.
Degetele lui prelungite
in haos
ii mangaie sears de sears
durutele strune
piina-n adancul giutelor rune
ci plang
pleing ca un semn
de-nceput ,si sf arssit
contopit intre mine
ci cer
(1970)
*
* *
Elevii prahoveni s-au dovedit in toti acesti ani deosebit de dotati §i de

harnici, chiar daca bucuria debutului editorial au gustat-o prea putini, iar una
din marile sperante ale poeziei noastre, DOMNITA PALLI, ne-a parasit dupa o
stralucire scurta, rapusa de leucemie.
Doar trei ploiesteni vor reusi sa duca dincolo de studentie ranita poeziei
si sa infranga cerbicia editurilor, dupa ce §i-au risipit numele, atat in perioada
de liceu cat §i dupa ea, in numeroase colaborari.
MIHAI TATU, elev al Liceului Al. I. Cuza" din Ploiqti, isi va lega
numele in special de pagina elevului din Amfiteatru, unde va debuta cu un poem
in 4 parti Celor de pe baricadele Spaniei" (august, 1971); poemul ca§tiga in
concentrare i in dramatism datorita versurilor foarte scurte in care este compus.
Urmatoarea poezie, Cand muntilor zapada" este o demonstratie a capacitatii
poetului de a conferi alexandrinului solemn si retoric accente de caldura lirica:
...Ca nu mai §tiu cum norul ma va preface-n spic / trecand ca nimeni altul prin
Carina de sange / sa-ngalbenesc pridvorul §i coapsa ce ma frange / and muntilor
zapada cu pleoapa le-o despic"...
Debutul lui COSTIN TUCHILA, coleg cu Mihai Tatu, ambitios critic al
tinerei generatii, este legat §i el de aceeasi generoasa paging a elevului din
Istoria debutului literar at scriitorilor romani in limpid Icolii (1820 - 2000)
Amfiteatru, unde in octombrie 1971 i se publics prima poezie Tril de greieri",

urmatA exact peste un an de alte dotra: Octombrie" si Trup de smeurr si o
lurid' mai tarziu de Arheologie".
Tuchild se anunta un poet de aleasa fibrd si nu pierdem nadejdea ca, rapit
deocamdata de critics, nu va uita CA a scris la 17 ani versuri de o delicata
caligrafie ca acestea: ...frunzisul freamatA / simtind zapada / de pared zapada/
care va uda crengile goale si putrede / nu va aduce frigul. / Numai trupul tau /
imboboceste cand raurile / curg malos care moarte".
Cel de-al treilea muschetar al grupului de ploiesteni, ION STRATAN,
atasat ca si colegii lui de viata scAparatoare a taberelor de creatie, de concursurile
Tinere condeie", de emotia debutului la Excelsior" sau pagina elevului din
Amfiteatru, isi va dezvalui pentru prima oars prezenta in pagina elevului din
Amfiteatru (februarie 1973) cu o suits de mici poeme in prozd (Stdri de spirit")
si in antologia Excelsior" '73 cu un trubaduresc Cantec de toamnr:
Cant* prea suavi menestreli deodatd

,57 tu, dintre toll mai inalt, mai retras
Cum cantecul tau inspre toamnd se-arata
Mai simplu, de parcei it simli lard glas.
Cant* spre uitarea-mi ,si tu mai sfios

,'i -nalt intre tali, mai mult ma-nfiori!
Cum la,si sei se vada sub straiul lucios
Doar rani mult deschise ,si pline de fiori.
(1973)
Alaturi de colegii sai de scoald el va continua sä colaboreze intens in

perioada studentiei (a fost, ca si TuchilA, un membru marcant al cenaclului
Amfiteatru") ceea ce ii va aduce satisfactia unui apreciat debut editorial.
*
* *
Un singur brAilean din generatia Excelsior" si-a vazut implinit visul de

a-si da cu dedicatie volumul de debut: VALERIU BIRGAU.
El debuteazd in pagina elevului in numdrul din iunie 1971 al Amfiteatrului
cu poeziile Eden transfug" si Ochiul". CitAm:
Eden transfug
Ca teodata am impresia ca peisarile atarna in cer
incremenite pe verticalti
cu samburele for ro,su ca un va rf de
burghiu teiind
inertia.
Mai departe de panzant

chide de fum umplute cu
anzejealci
ciudata
obosesc
si deodatii cad pe planets
lipeind.
(1971)
*
* *
Zona sudica de campie de la Olt pans la Braila pare sä fi fost un adevarat

leagan de talente, din care cateva s-au pastrat i au prins ra'dacini.
Teleormanenii din nucleul ro§iorean, grupat in jurul revistei Trepte, cel
din Alexandria, condus de profesorul Titu Nedelea, ca §i cel din Turnu
Magurele, au dat generatiei Excelsior" cateva nume mentionabile.
Seria este deschisa de doi elevi din Turnu Magurele, FLOREA BURTAN
§i RODION DRAGOI, amandoi lansati in nr. 9 din 1967 al Preludiului, primul
cu poezia Imn timpului prezent", cel de al doilea cu Dragoste". Anterior
debutului sau in Preludiu, lui Florea Burtan i se publicase in Contenzporanul din
6 mai 1966 poezia Sunt raza", retinuta de po§ta§ul publicatiei, Geo
Dumitrescu. Urmatorul ales" a fost ADRIAN FRATILA. Primul semn de
trecere prin zodia Excelsiorului" este adolescentina poezie Sarbatoriti cu
maci" pe care am ales-o dintr-un grupaj §i i-am publicat-o in pagina elevului din
Am ]iteatru (octombrie 1972):
Iubito-n luntrea verii ai ramas

Cu palme rasfirate a rdcoare
Iji tremurau atiitea roze-n glas
Oh, trece-un minutar prin fiecare.
In aer parcel rani se tot deschid

Sfaraie marea -n solzul stramt de peste
Oare pandesc subjire ochi in vid,
Genunchiul nemiscarii putrezeste?
Camasi de frig ifi vine set dezbraci

Cand varul ploii-ntuneca peretii.
Dar vor mai fi sarbeitorifi cu maci
In anotimpul cumpenei bdietii.
(1972)
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul volii (1820 - 2000)
TEODOR RAF' 'AN, dupa ce debutase la 15 ani in Teleormanul literar,

este adoptat" aproape simultan de Preludiu, care ii publicA poezia Partidului"
in nr. 39 din 1971 si de pagina elevului din Amfiteatru care, in numArul din
martie 1971, ii insereaza poezia MA duc". Dupa o fertila colaborare la Preludiu
i Amfiteatru este inclus in Excelsior" '72, ca urmare a participarii sale la
tabAra de la Pausa, si in Ritmuri solare" si relevat de revista Limbo ,si literatura
romans pentru elevi (nr. 1 din 1973) ca una din sperantele" literaturii de maine.
Din volumul prezumtiv pe care it anuntA in interviul La portile editurii"
(Amfiteatru, iunie 1971) si al carui manuscris 1-am pAstrat, am ales poemul De
iubit", caracteristic pentru RApan, unde inclinarea calofila este subordonata
emotiei lirice:
De iubit e iarba, rascirita-n gdnd

vrajci ford noapte, lip* ,si tristeje.
Cum chemarea morjii not vine curand
Sd pdzim de lacrimi tot ce-i frumusete!
De iubit e cerul, haind de durere,

intetit pe ape, smuls dintre priviri,
soarele va curge ,si-n faguri cu miere
solul lui va cere bir din ierbi subtiri.
De iubit e timpul cumparat pe zbor

punte ndscdtoare de lumini comord...
Haide sd -i aducem alt trup beat de dor
sd se stings -n ierburi cerul ce-o sd-1 doara.
(1971)
Din grupul elevilor de la Liceul Nr. 2 din Alexandria s-a detasat si

ROMULUS BRANCOVEANU, care, castigand concursul de debut al Editurii
Cartea Roma'neascA, i s-a publicat in 1984 placheta Focul concentric". Publicat
initial in revista scolii, Trepte, in Teleormanul literar §i Tribuna incA din anii
pionieriei el isi va face debutul ca licean in revista Limbei ,s1 literaturd romand
pentru elevi (Nr. 1 din 1974) cu poezia SA nu mai vii":
E toamna. ,,si in zodii oglinzile sunt sparte

Clepsidrele-s coloane gradinii suspendate;
S-a scuturat de somn fereastra-ncercanatd,
In ornic cade ploaia ca pentru prima data
Si bralul tau ma-ncinge-n nufar de tacere...
Strainul mort in mine te cheama ,s1 te cere.
Sd nu mai vii... in muguri sunt posarile moarte:

Durerea clorofilei le-a adormit pe toate.
(1973)
CRISTIAN DICA, laureat at concursului Tinere condeie", inclus in

antologiile Excelsior" '76 i '77, publicat de paginile elevului din Amfiteatru,
prezentat in Limbs ,s1 literaturd romans pentru elevi i invitat in taberele de la
Nasaud, Costinqti i Ciric, a evoluat artistic surprinzAtor de repede, rewind sA
°blind un premiu Labia" §i dreptul la debutul editorial.
Prima poezie cu care se face cunoscut public este Poetul", apAruta
concomitent in pagina elevului din Amfiteatru i in Excelsior" '76:
0 lacrinzd de soare, ca o petald blcindci,

57 linigea-i apasa in fiecare pleoapii
E semn ca orhideea din sine std la pcindd
.,Si cearccinul luminii e sunetul din apd.
inchipuind o luntre de nuferi curgatoare,

In apele iubirii arzdnd ca o mireasci,
&Ind genele iubitei se pleacci in uitare
57 ornicul de ceara se-ntuneca pe math.
0 lacrinui de soare, ca o petalci blandd,

57 linictea -i apasd in fiecare pleoapd,
E semn ca orhideea din sine std. la panda
sS'i cearccinul luminii e sunetul din apd.
(1976)
Zona ilfoveana a Baraganului a inscris in cartea de our a acestei promotii

scriitoricqti pe Marin Constantin din Fierbinti, redactor la Radiodifuziunea
romans, aflat in prezent la al treilea volum de versuri tiparite.
Autentic cantaret at Baraganului, MARIN CONSTANTIN s-a dovedit
inspirat i harnic in perioada liceala, colaborarea lui la toate antologiile §i la
toate publicatiile find substantiala §i cel mai adesea de calitate.
Versurile sale ample, cu structure metrics, sunt clasice prin echilibrul
viziunii, dar moderne prin suculenta §i ineditul metaforelor.
Debutul sail literar va avea loc in Preludiu nr. 34 din 1970 cu o poezie in
distihuri intitulata Padure":
Leapcidd pcidurea bldni de jder ,si nurcd

,,Si -n arfari un ropc galgait se tea
Istoria debutului literar al scriitorilor ronedni in timpul KWH (1820 - 2000)
Ruginind ninsoarea urmelor de ciuta

Ca pe-o rugcl mute, ve,snic negiutd.
In frunzar se-adunci, prinse ca-ntr-un clege

Fulguiri de ape, sagetciri de pege.
Inrudite vcinturi taine vechi ,si not

Despletesc belsugul adunat in ploi.
Leapcidci pddurea bldni de jderi i nurcd

sSi pe-un trunchi de vreme, tanguind se urcd.
( 1970)
Pena la sistarea Preludiului, el va colabora cu numeroase poezii din ce in

ce mai mature, pe care intentiona sa le strand intr-un volum.
Din 1971 colaboreaza asiduu $i la pagina elevului din Amfiteatru, find apoi
prezentat la rubrica Tinere sperante" din Limbd ssi literaturd romcind pentru elevi.
Si zona Ialomitei si a Calarasului s-a dovedit a fi un rezervor la fel de
nesecat de talente.
Din aceasta zona s-a ridicat insa acela care va fi fruntea" generatiei sale,
$aptezeciste, intrucatva port-drapelul ei (a$a cum Labi$ fusese pentru anii '50 $i
Nichita Stanescu pentru anii '60). Este vorba de MIRCEA DINESCU, elev al
liceului din Slobozia, relevat in prima antologie $colara, editata de regiunea
Bucure$ti (Florile patriei"), in 1967.
Debutul lui, dace facem abstractie de poezia singuratica si necaracte-
ristica, aparuta in 1967 in Luceafdrul, va fi facut in Preludiu.
Atat in Preludiu cat $i in antologia Excelsior" '69 ii vor aparea primele
poezii in care se simt notele definitorii ale lirismului sau: Brancu$i" (Preludiu
nr. 12 din 1967), La portile verii" (Preludiu nr. 15 din 1968), Pierdere in
anotimp" (Preludiu nr. 27 din 1969), Lange anotimp" (Preludiu nr. 31 din
1969), Schimbarea la fate (Excelsior" '69).
Vom reproduce La portile verii", prima poezie autentic dinesciana" in
ordine cronologica:
S-a-ngreuiat polenul pe ma ini de-atdta soare

De-atilta cantec verde impreigiat in lan,
0 sci spa% iar smaltul seminjei cu sudoare
La margine de vaturi, aici in Bardgan.
Ulcioarele sunt pline cu o rcicoare-aleasd

Un zvon de ciocarlie amestecat cu lut
In care bucuria riimcine ca-ntr-o leasci
Prin ochiuri de izbandii scimanfd de-nceput.
La temelia holdei pun varsta 'ilea deplind

Cu gestul rustic, sacru, ranzas in obicei.
Las pd inea aburindd §1 sarea cristalina
Pe scoar ;a de matase ssi to indemn sa iei.
(1968)
Acest manunchi de excelsiori5ti" semanati pe tot cuprinsul tarii 5i care

au avut Hansa dar i vointa sali urneasca zborul spre zarile afirmarii literare
intre anii 1970-1980 nu reprezinta decat o mica fractiune din bogata generatie
de tinere condeie care 5i-au ldsat indelebilele semne ale talentului in presa
literara, in antologii, in palmaresul multor concursuri.
0 statistics pe care am facut-o 5i publicat-o in aceasta perioada
(confirmed 5i de cercetatorii straini care au urmdrit fenomenul) a aratat pentru
un popor liric" cum este cel roman ca renuntarea la scris se face progresiv de
la varstele 5colare mici (8-10 ani) la cele mari (17-18 ani), intrarea in facultate
sau direct in productie, find o sits severs care hotara5te destinul scriitoricesc.
Concret, din 1000 de talente literare din ciclul primar mai pot fi descoperite in
gimnaziu 200-300; in primele clase liceale se mai pastreaza circa 100 de talente;
la sfar5itul liceului roman 40-50 (20-30 avand volume de debut tiparite); la
sfar5itul facultatii supravietuiesc 10-15, iar in Uniunea Scriitorilor acced 7-8.
Pierderile sunt inevitabile 5i ele tin de felurite cauze: tentatiile profesiilor mai
rentabile, influenta negative 5i chiar opozitia familiei, neincrederea in propriile
forte, fragilitatea 5i scurta respiratie a talentului, timorarea in fata temelor
impuse sau conformarii la modd, dezamagirea provocata de impactul dur 5i
distant cu redactiile adesea sectare sau partizane. Pierderile insa nu pun sub
semn de indoiala utilitatea investitiei facute. Pierdem pe drum 90% dintre
creatori, dar ca5tigarn, prin compensatie, 90% oameni de culture, cititori bine
pregatiti care inteleg 5i apreciaza literatura, ceea ce ridica standardul cultural al
natiunii 5i in acela5i timp creeaza premizele prin cre5terea exigentelor
progresului literaturii de calitate. Un scriitor nu poate trdi fare cititori (precum
actorul fare de public), iar existenta unor consumatori de literatura la nivelul
calitativ al producatorilor acesteia optimizeaza prognozele de viitor.
Multe din tinerele condeie afirmate in ultimii 40-50 de ani, far% a-5i
continua vocatia literara, sunt azi importante personalitati 5i chiar oameni
politici de varf. Ei vor fi totdeauna receptivi 5i mai u5or de sensibilizat in
sprijinirea politicii culturale.
Debuturile 5colare pot rezerva surprize de proportii, similare unor
fenomene geologice, cum ar fi brusca reactivare a vulcanilor stin5i dupe o lungs
perioada de repaos. Astfel exists excelsiori5ti" care au interpus intre debutul
5colar 5i cel matur editorial din cele mai varii motive pe care nu e cazul sa le
analizam o distantd de 10-20 de ani. Printre foarte talentatii veniti" cu
Istoria debutului literar al scriitorilor romlini in timpul $colii (1820 - 2000)
intarzieri in gara consacrarii literare, dupa o lungs peregrinare prin diverse

profesii am putea cita pe regretata Irina Gorun, decedata prematur, Marian
Constantinescu, Olga Iordache, Ion Lila, Iu lian Bitoleanu, Irina Egli, Anca
Florina Bog lea, Doina Ologea, Anda Bacanu-Vultur, Diana Adamek, Topa
Valerian, Viorel Varga, Gherghe Pada, Mihai Dragolea, Lavinia Betea, Viola
Popa-Scoradet, Liviu Bindea, Miruna Gologan, Cornel Otescu, Anca
Mizumschi, Liana Buligan, Ion Vieru, Daniela Zeca, Marina Nicolaev, Iu liana
Palalau (Paloda) si multi altii. Lor li se adauga si cei care au debutat in
studentie, dar pe care din cauza tematicei limitative a lucrarii nu-i putem cita
aici, rezervandu-ne placerea de a le semnala prezenta si activitatea intr-o
viitoare lucrare consacrata revistelor studentesti (numeroase si interesante) si a
debuturilor celor peste 20-25% din scriitorii nostri man sau notabili care au
intrat in paginile istoriei debutului literar dupa absolvirea liceului, in anii de
studentie si chiar dupa incheierea lor.
Optzecismul" .i tinerele condeie liceale

0 seams de tineri scriitori, aproape in totalitate descoperiti si lansati dupa
varsta de 20 de ani, mai ales de cateva redutabile si oarecum menajate"
cenacluri ale Almei Mater" bucurestene in ultimul deceniu al dictaturii
comuniste, se constituie intr-o generatie zgomotoasa, revendicativa si exclu-
sivista. Ea si-a creat o istorie" romantioasa (vezi Radu Teposu: Istoria tragica
si grotesca a intunecatului deceniu noua"), mitizandu-si si institutionalizandu-si
destinul, si-a formulat dupa modelul marilor curente un program, si-a fixat
liderii, a creat in jurul acestora o falanga macedoneana, a acaparat posturi de
comanda la pupitrul criticii literare oficiale, si-a mediatizat intens intentiile si
reprezentantii, tipareste antologii si exegeze, creaza un puternic curent de opinie.
Sub firma de optzecisti", la fel ca si sub firma de postmodernisti" care,
fuzionand cu prima a dat si continua sä dea nastere la tot soiul de confuzii, se
ascund scriitorii cu cele mai felurite afinitati si optiuni estetice. Ii leaga pe toti
insa un protest tacut impotriva poeziei oficiale a ultimului deceniu comunist, a
festivismului politic si, in ce priveste pe cei mai virulenti protestatari din randul
acestora, un soi de elitism, o alergie declarata impotriva autohtonismului
traditionalist si metafizicii poeziei lui Blaga (cea mai detestata ca atitudine),
pledandu-se pentru poezia cotidianului, a concretului, a derizoriului, a duritatii si
a trivialitatii, a limbajului de cartier, asa-zisul underground" care, spre fericirea
poeziei adevarate, ramane la multi dintre ei o masa sau o poza teribilista.
Dintre excelsori$tii convertiti la optzecismul programatic pot fi amintiti

Magdalena Ghica (Magda Carneci), Matei Vi$nec, Elena Stefoi, Florin Iaru,
Lucian Vasiliu, Carolina Ilica, Bogdan Ghiu; dintre optzeci$tii declarati pot fi
enumerati: T. T. Co$ovei, Bodan Lefter, I. Nedelciu, Liviu Stoiciu, Dana Oprita,
Nichita Danilov, Alexandru Mu$ina, Gh. Izba$escu, Marta Petreu, etc. Dintre
postmoderni$ti", cel mai la mods $i mediatizat, teoreticianul unui curent despre
care Gaetan Picon spunea ea este o ni$a ecologica" a refuzatilor de har sau a
celor care nu mai incap in nici un curent modern, Mircea Cartarescu, care a evitat
in timpul $colii contactul cu Sagetatorul", e un produs al cenaclului universitar
care 1-a debutat, devenind idolul de azi al unei avangarde care-1 aplauda dar, din
fericire, nu-1 imita, a$a cum au facut $aptezeci$tii cu Nichita Stanescu.
Cople$itoarea majoritate a reprezentantilor optzecismului nu intra in
incidents acestei lucrari, debutul for cu probe concrete iqind uneori mult in afara
anilor de $colaritate $i producandu-se de obicei la excelentele cenacluri de la
Facultatea de Litere, unde atat Ov. S. Crohmalniceanu cat $i N. Manolescu se
bucurau de increderea organelor de partid, ceea ce asigura un spor de
ingaduinta" ideologica $i bunavointa din partea editurilor in acest fel
acoperite". A$a au putut debuta optzeci$tii" studenti cu recomandare, ceea ce nu
se intampla cu alti aspiranti la debut, care prezentand manuscrise inacceptabile"
ideologic erau respimi. Se $tie prea bine ca Albatros, editura de profil care
incuraja debutul, dand dovada de curaj $i-a pierdut directorul, pe scriitorul Mircea
Santimbreanu $i pe cel mai liberal redactor, Gabriela Negreanu, ambii destituiti
cu mare tam-tam pentru abateri ideologice $i i s-a monitorizat" intre 1985-1989
acest sector, ceea ce explica scaderea dramatics a debuturilor pans la Revolutie.
Norocul elevilor generatiei optzeciste a fost ca, la adapostul Cantarii
Romaniei", mi$carea for literara, dirijata insa mai vigilent $i tutelar de organizatiile
de tineret (pionieri $i U.T.C.) a reu$it sä supravietuiasca. S-au Incurajat marile
cenacluri $colare care $i-au injghebat o traditie (Sagetatorul" la liceeni,
M. Eminescu" la pionieri), s-au editat anual, cu regularitate, remarcabilele
antologii liceene, cum ar fi Sagetatorul" a cenaclului reprezentativ al Capita lei $i
Excelsior" a laureatilor concursului national Tinere condeie", precum $i
spectaculoasele antologii ilustrate color scoase de Consiliul National al Pionierilor
cu creatiile pionierilor de pe tot cuprinsul tarii, laureati ai concursului Tinere
condeie" $i ai concursului national de arte plastice Supt primavara in april"
(1983), Pace pentru planeta albastra" (1985) Suntem primavara tarn!" (1988).
Aceste antologii cuprind, cu foarte putine exceptii, debutul publicistic al
celor circa 1200 de talente $colare din randul cdrora au aparut debutantii
editoriali $i chiar scriitorii in spe" ai acestui deceniu.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani fn timpul fcolii (1820 - 2000)
Fiind in toti acesti ani membru sau presedinte al juriului national Tinere
condeie", intocmitorul antologiilor amintite si directorul literar at tuturor taberelor
nationale de profil, am putut inventaria si urmari evolutia tinerelor condeie de pe
tot cuprinsul tarii si, fara a avea pretentie la exhausivitate, autorizat de a oferi
istoriei literare acele nwrie promitatoare care, dupa 10-20 de ani de la debutul
scolar trezesc speranta consacrarii certe si definitive.
In poezie s-au detasat cateva talente bine cunoscute de colegii de generatie:
MATEI MARINESCU. Azi scriitor si distins medic al diasporei romanesti,
a studial la Liceul I. L. Caragiale", find intre 1982-1986 unul dintre cei mai
marcanti membri ai cenaclului municipal Sagetatorul". Personalitate lirica
puternica si originals, hranita cu excelente lecturi moderne, a obtinut cateva
premii consecutive la concursul national Tinere condeie" (1984, 1985, 1986)
find inclus in antologiile Sagetatorul" si Excelsior". Alaturi de alti colegi de
generatie a comparut in valoroasa antologie Sapte stele in cautarea unui cer".
Debutul publicistic it face in revista Amfiteatru (nr. 10, octombrie 1985)
dupa care au urmat colaborari la Slast (1986), Contemporanul, Convorbiri
literare, etc. A prezentat in anii scolii un volum de versuri care a apdrut ceva
mai tarziu, in studentie.
Una din poeziile sale de debut din Anzfiteatru pe care o reproducem,
anticipeaza o maniera de lirism evocativ care it va diferentia de restul generatiei.
Batrana doaninci
Batrana doamnei inchide u,sa
Solstifiului, se a,seaza tulburata
In fivizeticul ei gond ssi presinzte
Sangele venindu-i spre adanc.
Nu nzai aude, nu nzai calca, e toata
De aer; Se teme de umbra, de
Pasi, de unde, vrernea o poartd
Ca pe-o haina rupta, atarnata
De coltul Indurerat al lunii...
,Si dispare usor fum strans intre
Buzele arzand de sarutari uscate
Ale invierii.
(1985)
MARIA ENE. Una din cele mai iubite poete ale valului optzecist, a
studiat la Scoala Centrals din Bucuresti (fosta Zoia Kosmodemianskaia"), a
fost laureata a concursurilor de creatie pentru copii din 1983 si 1984 si inclusd
in antologiile acestora. Intre anii 1985-1989 a fost membra a cenaclului
Sagetatorul" si laureata a Concursului national Tinere condeie", editiile 1987,
1988, 1989. A debutat in Limba ,si literatura romans. A publicat in Slast,
Luceaftirul, Romania literard, Flacdra din Chisinau si a fost inclusa in
antologiile Sagetatorul" (1987) §i Sapte stele in cautarea unui cer" (1988).
Poezia ei, in care lirica sentimentala, elementele de pop" i de de

optzecism" se impletesc armonic, a fost foarte indragita de colegii de generatie.
Ii citam din grupajul poeziilor de debut Balada in stil villonesc",
inchinata actorului Pitti, tipica pentru o anumitA stare de spirit boemA a vremii,
anticipand rockerismul:
Mai sunt atatea fete ce ma iubesc.

0 giu!
Dar sunt ssi-atatia oameni
Ce ma vorbesc prin spate
Ca port blugini, adidassi, puloveir fistichiu
noaptea ma gase,ste
Prin cluburi deochiate.
Un zeu de nu sstiu unde

mi-a dat cand m-am neiscut
certificat de Inger
,si iadurile-n seams.
Eu sunt al tuturora:
dorit, urat, uitat
,si nu am nici un nume
dar toji giu cum ma cheamei.
Prin trupul meu tree path' ri

,si ierni cu clopojei.
Reiscoala unei toamne
in mine-ntai se-abate.
Sunt timpul! Toatei ploaia
traiege-n ochii niei
ssi florile in mine se nasc
neintrebate.
N-am loc s-adorm in noapte

n-am talpi de Rit-Frumos
,si totu,si bat jarana
de-a lungul ,si de-a latul
incat se-ncalja iarba,
din mersul meu pe jos
ssi taut depeirtarea
ssi eu sunt cautatul.
Istoria debutului literar al scriitorilor roma ni in timpul colii (1820 - 2000)
De -ac sti ca vei mai path

m-a,s areita ,si-n vis
,si-asra cum sunt:
cu blugii ciirpili de vant ,s1 soare.
A,s recompune lumea
din tot ce s-a pronzis
ca sa-mi priceape jocul
in sine, fiecare.
Nu-s onzul rciu din basine...

Degeaba mei hulifi,
nici singura iubire
a fetelor timide.
Eu sunt deopotriva
Cu Prinjii Fericiii
ci nzana for prin mine
spre oameni se deschide...
(1985)
BOGDAN 0. POPESCU. Elev al Liceului Gh. Lazar" din Bucure$ti $i

presedinte al cenaclului Sagetatorul", in prezent medic, a fost unul din cei mai
activi reprezentanti ai generatiei optzeciste din ultimii ani ai deceniului,
bucurandu-se de un frumos prestigiu. A debutat in Spent*, revista liceului §i
a colaborat la Slast, suplimentul literar al Sceinteii Tineretului, la Luceafarul,
Limba i literatura romiinei (elevi). A fost inclus in antologiile Sapte stele in
cautarea unui cer" (1988) si Cantecul Arcasului" (1988). Laureat al
Concursului national Tinere condeie", editiile 1986, 1987, 1988. A obtinut in
anii studentiei marele premiu Aldebaran" at Editurii Vinea unde a publicat
pans in prezent trei volume.
Din poeziile de debut, in mare masura atapte tematicii optzeciste" a
finalului de deceniu, am ales In asteptarea fetitei cu chibrituri", tipica pentru
poezia de calitate a acestui curent protestatar:
Au slabit copacii de ateitea ninsori

SSi eu tot mai visez la frunzele
Noastre, in gateala for de toamncl,
Ca nige domnipare beitrane in plin secol XVIII.
Si tot sparg farfuriile eistea nespalate
Ale imaginajiei
Cu mainile neindemanatice ale dragostei
Tale.
Coapsa dulce a lutului incordat

In trupul tau
E palmuita cu focul sobei din canzaruta mica
A bunicilor,
Uncle, la intrare, putrezesc cd teva lemne
Mate de mine...
sSi cum privesc acum zodia asta

Sagetatd, implinitd,
Ca ,si cum as privi camera parfumata
De odinioard abia trezit in
Patul alb al
Dinzinejii,
Ldngci tine, in fara dulapului, plin
Cu romane de amor, care scat-joie noaptea,
Scartdie noaptea ingrozitor...
sci ce-i Styxul asta curgdnd intre noi,

Si de ce nu-ii schimbi manualul vechi de alchimie?...
Am reimas in urma timpului de tot,
Am ramas bdiatul acela recitind Shakespeare
Pe nemancate, pe neindrdgostite,
Si to nu-mi crezi faja alba ca de fulg
sci nici cuvantul care va RI strapungd kicerea,
Nici ochii mei, ca cloud pete cdprui, aruncate
De Tonitza
Pe hartia murdard a strdzii,
Nici stelele noptii, care par ni,ste ligdri
Aprinse nervos in intuneric,
Nici soarele aspru, iernatic, pe care-1 voi urma...
Eu trag iubirea heinzesit

Ca un ocean mistuind tin ghetar...
Zcipada imi frige tdlpile retezate de pa,vi,
Nici nu mai am incheieturi,
Sunt jeapdn ssi mort in urma timpului
Am reinzas bdiatul acela recitcind Shakespeare,
Pe nemd ncate, pe neindragostite.
Agept o fetild cu chibrituri

Sd and incdlzeascci la focul fiecdrui
Bdj, pang 1s1 frige degetele,
nd terming cutia,
,Si asstept o fetigi cu chibrituri
Care probabil s-a pierdut
In ora,sul acesta cumplit
Cu case fi cruci stra mbe,
Cu drumuri rotunde, fare'. cap
$i fara stopuri,
sS'i agept o fetifd cu chibrituri
Nevandute, cu 20 de bani, intunericului...
(1986)
FEVRONIA NOVAC. Eleva a Liceului pedagogic din Pitqti, unde se

afirma printr-o bogata activitate literary §i ziaristica la publica ;ia colii, ca $i
prin premiile obtinute la olimpiadele de limba romana. C4tiga in anii 1986 i
1987 premii la Concursul national Tinere condeie" i e inclusa in antologia
Excelsior" aparuta in 1987, marcand dupa aceasta data o evolutie artistica
rapida care a ajutat-o peste cativa ani sa devina membra a Uniunii Scriitorilor.
Citam una din cele doua poezii de debut incluse in Excelsior `87":
Sonet
Palidd ,si molaticii, cum un snop de rdu, seara
Peste unzerii mei s-a culcat rozcincld;
Nu ntai pot s-o lin, ies grabita din tincla
$i de trup mi se lipeyte cald, vara.
Colo-n marginea cerului trenzurd-n colindd

De lumina rdpusd, cum e putrecki para.
,Si rotind lumea-n vedere ca ceara
Se lasci-ntre ierburi dalbd mustinclit,
Se rupea in valuri pline de putere,
Era casa tainei pusd la vedere
lzvordnd Ord me nzici din altd vial&
Iatd cum in juru-i cerul se dezgheajd

Ldsand goluri stranii, zori de neveghere
Si o teamd cruntei de-orice dimineald.
(1986)
-240 www.dacoromanica.ro
MONICA SALVAN. Eleva a Liceului Gh. Co§buc" din Nasaud, a fost

prinsa ca eleva de §coala generals in antologia nationala a pionierilor Pace
pentru planeta albastra" (1985) ca urmare a obtinerii premiului I la concursul
national Tinere condeie" §i obtine in clasa a X-a premiul Editurii Dacia ca si
un premiu pentru poezie la editia din 1987 a concursului Tinere condeie".
In 1987, la varsta de 16 ani, Editura Dacia o lanseaza cu volumul Rug
arzand", caracterizat printr-o poezie tensionata, concentrate, tipic arde-
leneasca.
Clipa
Mistrejul temeir purta pecetea

ucigasului
Veineitorul carunt ridica arma
la ochi.
Fiara avea vaz &intuit
De instincte.
Cel cu arma urmarea incordat
Clipa.
Mistrejul respira ,soviiitor de
fierbinte.
Vandtorul sinzfea in gol arma
,sovaitoare.
Amandoi inchiseserei ochii si
Se predara
(1987)
ALEXANDER BAUMGARTEN. Elev al Liceului Gh. Lazar" din

Bucure§ti, s-a remarcat Inca din clasa a IX-a printr-o vie activitate publicistica
la cenaclul liceului si cenaclul municipal Sagetatorul", in press (Luceafarul,
Slast, Limbs si literaturd ronzei na) fiindu -i publicate numeroase poezii pe care
le-a strans intr-un volum de adolescents Ied", aparut la Editura Zamolxis din
Cluj. Inclus in antologiile Sagetatorul" i Excelsior" §i laureat al concursului
Tinere condeie", editiile 1988, 1989. Participant ca revolutionar la resurectia
din 1989, creeaza si difuzeaza personal un mic ziar Piaja Universitalii, care s-a
bucurat de succes in randul protestatarilor. Poeziile sale de debut, imagiste,
proaspete si picante, aparute in Speranje §i Slast au facut, ca §i poeziile lui
Ghergut, ocolul §colilor din tart
Istoria debutului literar al scriitorilor ronuini in timpul fcolll (1820 - 2000)
Mentionam cloud din ele:
Fetifele
0 fetig cu f mic
cauta-n abecedare
cum s-ar face sa se schimbe
in fetija cu F mare.
0 fetild cu F mare
nu gasea pe cer nimic
cum s-ar face sei se schimbe
in _Mild cu f mic.
Aveai codife
In pieptul tau radeau crane
Petale albe, ne-nzplinite,
Zglobiu sdreau cloud codile
Aveai codile impletite.
,,Si cote -o floare-n amandoud

Iar faja to radea-n pistrui
Aveai codile, erau cloud
Zvacnind in negru-albastrui.
Troia prin tine cote -un prinj

Cu mustacioare-abia ivite
i sanii tea purtau cunzinti
Parfumul cozii impletite...
(1988)
DAN MIRCEA CIPARIU. Membru marcant al cenaclului bucurestean

Sagetatorul", caruia i-a fost un timp si presedinte, animator prin vocatie si
revolutionar prin temperament (a participat la insurectia din 1989), Dan Cipariu
a fost laureat al concursului Tinere condeie" in 1988 si 1989, debutand in Slast
(suplimentul literar al cotidianului Tineretul liber), apoi in suplimentul literar
Fejele culturii care i-a consacrat o paging si apoi in Adevarul literar ,si artistic.
Inca din anii de scoala a fost redactor la Tineretul Liber i apoi la publicatia
Salut, prima publicatie romaneasca pentru adolescenti, de dupa Revolutie.
Impreuna cu Sorin Ghergut, Bogdan Popescu si Dan Plesa, sub egida Salut-ului,
scoate antologia Marfa" care cultiva o poezie tipic optzecista prin factura si
ton. impreuna cu Dan Plep, Bogdan 0. Popescu i Ionut Carjan formeaza

nucleul post- modernisto- optzecist al generatiei colare de dupa Revolutie.
Poeziile de debut sunt tipice in acest sens. Iata o secventa din Cantece
din Lombardia":
In piaja San Marco

trece ingerul pe ape
fa rasa pl ei ngd
fdrd sd fipe
numai tu, cea ascunsa departe,
Vii ceintecul ce nage
poemul de iubire.
Aseard prin burguri venea

intins, ascunsa iubire.
De pe un dric, Dali pitta
un ,sarpe sulemenit in mire.
Gata-i ingerul la luptd:

ii feilfdie o aripd ireald ...
Isles trece printre cunzinti
fecioare de-argint in poleialii.
Noaptea curse printre spalii

cu icoane kinziliete
§4 la fel curse printre veneliene minarete
umbra mea plinii de aspira,tii...
(1988)
OLGUTA GHITESCU. Stralucita eleva a Liceului Gh. Lazar", anima-

toare alaturi de Bogdan 0. Popescu a revistei Speranfe i a cenaclului municipal
Sagetatorul", azi medic, n-a abandonat niciodata poezia.
Prezenta in toate publicatiile deschise liceenilor (Slast, Limbd ,vi literatuth
romans pentru elevi) inclusa in antologiile Cantecul arcawlui", Excelsior",
Sapte stele in cautarea unui cer", ea este creatoarea unui anumit gen de lirica
feminina de o mare prospetime care a cucerit generatia ei, diametral °push'
creatiilor optzeciste" in yoga. Si ea a obtinut in trei ani premii la Concursul
national Tinere condeie" (1986, 1987, 1988), iar ca students marele premiu
Aldebaran" al Editurii Vinea care i-a deschis debutul editorial.
Alaturi de mai tanara ei colega, IrMa Cahn din Piatra Neamt, este cea mai
valoroasa i originals reprezentanta a liricii femenine a ultimilor 10-12 ani,
find formats de cenaclurile adolescente.
Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in timpul colii (1820 - 2000)
Iata doua din poeziile de debut din ciclul Anotimpuri de criza":
Varsta
Tu vii dinspre ieri ccitre maine
Nu poti sa ram& si nu vrei,
Mai ticaie greieri prin iarbei
Ceasornic al pasilor mei.
Tu-ti iei vreun bilet in vreo gara

,Si trenul te duce, nocturn,
Eli iarei,si, ma mint cu povestea
Fecioarei uitate, din turn.
Te-nghit personale meschine

Cu oameni seilbatici ,si rai,
Te-acoperei sferic si amplu
Pa ienjenii ochilor. till.
Ne ning anotimpuri de crizei,

Zcipezi dogorind de albastre
,Si crest, faro margini de sinter
Mestecenii tamplelor noastre.
(1986)
Mi-e toamnri
Mi-e toamna dintre ochi pang -n ceilcaie,
Degeaba te acuz, n-ai nici o vina,
Caci eu renasc, mancata de rugina
Din pantecele neted de gutuie.
Mi-e toamnd, ma-ntelegi? Mi-e tare toamna,

Cui sci ma plang, pe tine sei ma supar
S'i carui tribunal sci-i spun cat sufeir
Cand pang ,si cocorii ma condamna?
,Si ne minfearn c-am devenit doi greieri

Vasali ai unui verde indulgent,
Ne prosternam pe-altarul mentei sacre
Sub soarele fluid ca un torent .
Eram doi ultimi greieri dintr-o yard,

Striviti de iarbd mare ssi °saki
,Si condamnati se) inglineim de-a pururi
Aceeasi melopee inutile).
Si-am inceput se) ne-ngrijim de ionic)

,,Si de-un culcuss mai trainic, din urzici,
Caci ne-a ajuns blestemul ierbii crude
,,Si -am devenit, treptat, douei furnici.
(1986)
MIREILLE ASTRID POPA. Fiica unei cunoscute poete, Areta Sandhi,

disparuta in plind tinerete §i careia ii poarta un adevarat cult, ea s-a straduit s-o
continue i a reu§it din plin. Inca din timpul colaritatii la Liceul german, ca
membra in conducerea cenaclului Sagetatorul" ea a abordat cu dezinvoltura §i
poezia §i proza, find laureate) in 1991 §i 1992 la Concursul national Tinere
condeie" §i colaborand activ la Preludiu, Limbei ,si literature)", Fetele culturii,
Semnal §i alte reviste i publicatii. E una din participantele la taberele comune
de creatie literary ale elevilor creatori din Romania §i Republica Moldova. Ca
urmare a ca§tigarii premiului Editurii Vinea, i se publics in 1994 volumul de
debut Steaua ranita". De altfel, in 1994 fusese debutata editorial i in antologia
nationals a generatiei '90, Cantecele arca§ului" scoasa de Scripta, cu poeziile
Voalul miresei", Pelerinaj", In zadar", Echilibru", etc.
Citam una din poeziile de debut aparute in Limbii ssi literature):
0 frunza ma calcd pe nervi

Prin stajie bezmetic trece
tramvaiul
Polijistul 1,si fluturci nidneca,
suflecatel de parcel s-ar pregiti
se) spele rufe.
Se controleazei acte
cu amprente de noroi.
Un passport fals aleargei
dupe) un caw.
Se trece granija Ord se) fii veimuit
in ,siretul de la pantof
sub blacheul pantofului.
Uncle e poetul? El hiberneazd
,vi-1 cake)" o frunza pe nervi.
(1992)
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in tinipul golii (1820 - 2000)
Alaturi de autorii al caror debut 1-am citat cu proba vinovatiei" in lucrare,

si care si-au implinit mai mult sau mai putin destinul scriitoricesc, generatia
optzecista" de elevi mai numara nume care in anii scolaritatii au obtinut
premii, au scos volume, s-au afirmat cu putere, au trezit reale sperante, au fost
mult indragite, dar dup'd incheierea liceului au fost inghitite de o negura
misterioasa, in care vor ramane mereu, sau cine stie? din care vor iesi odata
si odata, in chip surprinzator.
Dintre poetii deosebit de talentati amintim pe: Ionut Car*, Dan Plesa,
Mircea Loteanu, Denise-Andreea Nicolae, Alma Papadopol, Oana Serban,
Daniela Simionescu, Felicia Iancu, Elena Cochia, Constantin Radu, Aurora
Tocaciu, Maria Omat, Iulia Voina, Postumia Ion, Nadia Somlea, Marlena Eparu,
Cristian Crisbasan, Dana Armasu, Aurora lonescu, Mihaela Ionasc, Madalina
Firanescu, Diana Bolcu, Ade la Dumitru, Andreea Maftei, Dragon Marinescu,
Cristian Popa, Gratiela Bogdan, Constanta Paduraru, Marian Florinescu
(Florea), Juliana Pa Falai (Paloda).
Dintre prozatori s-au remarcat: Merlene Alexandrescu, Iulian Cahn Tiu,
Simona Ivan, Dana Augustin, Radu Antonescu, Alina Deaconu, Salvina Adam,
Mioara Soalcd, Mihaela Boldeanu, Mihaela Schiopu, Nicolae Nestor, Anca
Haidautiu, Ileana Florescu.
Daca au debutat editorial si continua sä scrie in taina tinandu-se departe
de flesurile mediatice, ii rugam sa se autodemaste pentru a fi incorporati intr-o
viitoare editie a acestei lucrari, nu numai carturareasca dar si de suflet.
Generafia noulizecista
§i tentatille ei spirituale
Resurectia populara anticomunista din decembrie 1989 a delimitat transant
nu numai doua epoci istorice dar si cloud orizonturi de constiinta artistica.
Elevii, cu antenele proaspete de receptie ale varstei, au simtit frisonul
marilor schimbari si au reactionat cu spontaneitatea unor constiinte avide de
libertate si domice de a-si fauri un viitor pe masura unor vise care permiteau
implinirea.
Tinerii s-au gasit in fruntea revolutiei si ei au platit cel mai generos tribut
de sange.
Cenaclul Sagetatorul", al liceenilor bucuresteni, ai carui membri au
participat la revolutie, unii din ei onorati ulterior cu titlul de eroi si luptatori de
frunte, s-a Intrunit la 23 decembrie la Liceul Gh. Lazar". Cei peste 150 de
cenaclisti din 32 de unitati scolare au semnat prima platforms- program in care,
alaturi de atasamentul fats de idealurile revolutiei, au lansat un apel catre toti
tinerii scriitori, publicat integral in revista Speranje i in cotidianul Tineretul

liber *i prezentat in cloud emisiuni radio T.V., consacrate cenaclului, in primele
zile ale lunii ianuarie 1990.
Spicuim: in calitate de cenaclu reprezentativ al liceenilor liberi din capitala
tarii, vom strange in jurul nostru toate fortele creatoare din liceele bucure*tene *i
din toata tara, pentru realizarea unei literaturi elevate artistic care sa exprime
mandria §i bucuria ca traim intr-o tara libera §i democratica, unde fiecare fir de
cantec infrumuseteaza sufletele §i istoria acestui timp nascut din eroismul *i
sacrificiul sublim a sute *i mii de tineri [...] . Nu vom precupeti nici un efort pentru
a dovedi cate superbe forte suflete*ti se vor dezlantui acum, cand tarii noastre, atat
de incercate, i s-au deschis adevarate zori ale libertatii, ale dreptatii §i demnitatii
umane."
Pentru istoria literary a viitorului, detumata de revistele inchise, elitiste" de
tip Romania literary, 22 sau Dilenza i lovita de penuria celor ocupati s-o schiteze
(cand se vor intoarce la armele for istoricii literaturii, varati pans in gat in dispute
de ga*cd, in lupte politice *i in vanitati academice?), precizarile de mai jos iii vor
avea relevanta for in stabilirea atmosferei §i cadrului obiectiv in care a aparut Si se
dezvolta aceasta superba generatie.
Explozia poeziei dupa 1990, cu toata incompatibilitaea dintre poezie *i legile
pietii, cu toate timiditdtile §i rezervele manifestate de editurile de stat §i cele
particulare aparute intre timp ca ciupercile §i preocupate in special de difuzarea
literaturii de consum, vandabild, cu toata ireceptivitatea greu de inteles a Uniunii
Scriitorilor fats de creatia mladitelor socorita o marfa paguboasa", a limas o
manifestare de lux a inimii *i a mintii *i n-a incetat sa palpite, sd-§i ceard dreptul la
existents §i sa aspire la inscrierea in constelatia Gutenberg.
Explozia poeziei dupd 1990, cu toate conditiile defavorabile, nu constituie
un fenomen nici intamplator, nici paradoxal in randul celor mai tinere condeie.
Ceea ce ar fi intr-adevar nou, §i ar tine de o metafizica a sufletului adolescent, ar fi
explicarea acestei puternice rabufniri de poezie postdecembrista, ca o contrareactie
la isteria politics, egoismul capatuitilor, violentei, marlaniei, semidoctismului,
vip-ismului zgomotos *i parvenitist care tulbura ecranul spiritual al acestor
durero*i ani de tranzitie.
Inca de la na*terea ei, generatia '90 s-a izbit de neintelegerea §i opacitatea
criticii, de ostilitatea fati*a a reprezentantilor generatiei optzeciste care, traind un
complex al frustrarii, voind sa-§i rascumpere persecutiile din trecut, au incercat sa
acapareze o zona de afirmare care nu le mai apartine, eliminand prin negare
estetica pe locuitorii ei legitimi. Chiar directoarea Editurii Cartea Romaneasca din
acea vreme, editufa care ar fi trebuit sa incurajeze pe cei foarte tineri a rostit o
mare gugumanie la o emisiune literary T.V., §i anume ca generatiei '90 ii apartin
cei care au debutat dupd 1990". Aceasta ar insemna ea un scriitor in varsta de
60-70 de ani. interzis de cenzura comunista *i care a reu*it sa debuteze dupd
Revolutie, apartine de drept... generatiei '90.
Istoria debutului literar al seriitorilor romiini in timpul $colli (1820 - 2000)
Este necesar deci sa facem precizarea ca generatia '90, in acceptia

noastra, cuprinde pe toti acei tineri scriitori, realmente talentati, care si -au scos
volumul de debut intre 1990-2000, la varste cuprinse Intre 14 20 de ani.
Generatia '90 este situate Intre doua lumi, strivita de sentimente extreme
§i contradictorii: bucuria izbavirii de obsesiile comuniste i a victoriei libertatii
de gandire i simtire i, de cealalta parte, tristetea infirmarii brutale a aspiratiilor
iidealurilor generoase, dezamagirea de a asista la o continua degradare a
umanitatii. Nu tiu in ce masura acest paradox tragic at istoriei ce o parcurg
acqti copii §i adolescenti transpare semnificativ in versurile lor, dar, in mod
cert, pretutindeni se simte gustul amar, ironia trista, sarcasmul bufon, teama de
ce va fi, spaima de-un dezastru ecologic i escatologic impotriva carora lupta
increderea Inca nealterata in victoria valorilor pozitive, in reabilitarea rasului,
frumusetii sufletqti, in natura Inca neatinsa de poluare, in iubirea intoarsa la
rosturile ei firqti, in descoperirea credintei innobilatoare.
Debi deschisa experientelor artistice, artificioase §i mimante care bantuie
aceasta epoca de tendinte globaliste §i transna ;ionale i atenueaza i chiar tinde
sa anuleze acel specific national" atat de cultivat in perioada interbelica,
generatia '90 simte, compensativ, nevoia Intoarcerii la autenticitate, la acele
valori care au consacrat §i universalizat poezia i proza ramaneasca. Multi
nouazeciti incearca sa regaseasca in poezie echilibrul i seninatatea versului
clasic i folclorului, exploateaza zona profunda i Inca nevalorificata a lexicului
romanesc iar in proza, dupe aventura sterile a antiprozei §i a textualismului sa
reabordeze, alaturi de tematica majors, constructia epics soli& §i coerenta i
virtutile de exprimare ale colii neorealiste moderne.
Dupd unele oscilari legate de furia iconoclasts a unor revolutionari care ar
fi vrut sa dinamiteze toate traditiile pozitive ale celor patru decenii de
comunism, aidoma arceveitilor" comun4ti care doreau sa demonteze i sa
distruga toate vechile cai ferate ruse§ti pe motivul ca erau capitaliste, apele au
intrat in albie, iar miFarea literara din §colile romane§ti poate cea mai
dinamica i bine organizata din lume a putut sa supravietuiasca spre binele
culturii nationale. Un protocol istoric semnat intre Ministerul Invatamantului §i
Uniunea Scriitorilor la Inceputul anului 1990 a dat drept de continuitate
Concursului national Tinere condeie" i a traditionalelor tabere de yard ale
laureatilor, monitorizate de ambele institutii. Mircea Dinescu, tandrul pre§e-
dinte al Uniunii Scriitorilor el insu§i premiat al concursului §i participant la
tabara laureatilor §i Mihai Sora , ministrul invatamantului distins om de
culture §i-au dat seama de importanta educative a acestor activitati traditionale
care descopera, formeaza i lanseaza viitoarele valori ale literaturii noastre,
mentinandu-le. Au supravietuit de asemenea taberele ziaristice §i revistele
colare care, deli supuse unor influence alogene care ar fi vrut sa le preface in
reviste comerciale i frivole de tip Play Boy, au reqit sali conserve specificul
248
www.dacoromanica.ro
$i sa se adapteze noilor tehnici de imprimare computerizate. De$i injumatatite

ca numar fata de trecut, revistele au avut forta $i calitatea ca, in 1993, sä
justifice reluarea concursului si a activitatilor de tabara.
Singurul punct negativ 1-a constituit disparitia vestitelor antologii anuale
ale liceenilor $i pionierilor, finantate $i scoase timp de 23 de ani Ara intrerupere
de organizatiile de tineret, documente literare de prim ordin pentru istoria
literara, ele ascunzand in cele mai multe cazuri debuturile multora dintre
scriitorii contemporani.
Spre norocul elevilor, prin unificarea dupa 1990 a celor cloud concursuri
de creatie literara intr-unul care sa cuprinda $i pe copii $i pe adolescenti in cloud
sectii de varsta, s-au gasit solutii pentru inzestrarea administratiei taberelor
nationale cu fonduri pentru editarea unei antologii care sa cuprinda lucrarile
premiate. Incepand din 1991, la initiativa mea, a luat na$tere, din contaminarea
antologiilor Sagetatorul" $i Excelsior", o noua antologie nationala a
concursului intitulata Cantecele arca$ului" care, in cele 6 editii aparute pang in
anul 2000, a inclus anual pe cei mai talentati elevi (50-80) din cei 800 de
finali$ti ai fazei nationale , selectionati din cei peste 3-4000 de concurenti
inscri$i la faza judeteana. Astfel, am putut avea o evidenta a acelor talente a
caror evolutie pozitiva merits sa fie urmarita $i sprijinita $i al caror nume poate
fi inscris cu rezervele firesti ale surprizelor ce pot aparea pe parcurs in paginile
acestei lucrari.
Ar fi demn de semnalat ca, la fel ca in trecut, unele reviste scolare au
lansat" nume de elevi talentati, dar nu descoperite de ele, ci doar consemnand
premiile $i gloria adusa scolii de elevi premiati la concursul Tinere condeie",
publicati in antologii sau cu prilejul lansarii" volumului de debut. Asa ca ele
ne-au fost de un folos minor in depistarea debuturilor. Nici in marile reviste
literare din Bucuresti sau provincie, cu o extrem de saraca posts a redactiei $i
aproape total opace la performantele elevilor-scriitori, (au preluat doar
informatiile despre succesele catorva din acestia) n-am gasit o sursa de infonnare.
Mu lt mai active $i generoase au fost (insa pe o anumitd peroiada de timp)
suplimentele literare ale unor cotidiene (Tineretul liber, Adevdrul, Azi,
Cotodianul) ca $i putinele pagini consacrand, fara ragaz din 1972 pans in
prezent, debuturilor $colare din publicatia Limbii ,si literaturci romans.
Primul supliment receptiv dupa Revolutie a fost cel al Tineretului liber
care a vrut, la initiativa fostei excelsioriste Gabriela Hurezean, sa continue
traditia Slastului dintre 1980-1990 $i mai ales sa reinvie traditia legendarului
Preludiu (a $i scos 2-3 suplimente cu acest titlu). In interiorul ziarului a
functionat in 1994 $i 1995 $i rubrica Tineretea isi onoreaza promisiunile"
publicand peste 80 de elevi. Numai ca sponsorului ziarului milionarul Padure
fiindu-i dor de politica $i mild de celuloza consumata $i-a falimentat propria
lui publicatie dupa o buns traditie a economiei de piata. Excelente pagini de
debut le-a oferit cu generozitate, timp de patru-cinci ani, Fele le culturii,

supliment saptamanal al cotidianului Azi, care, prin Octavian Stireanu
directorul publicatiei si Gabriela Eftime fosta sagetatoare au lansat peste
100 de elevi si au instituit pentru elevii scriitori Premiul generatiei '90"
acordat in anii 1993, 1994, 1995 unui numar de 7 elevi: Sorin Ghergut, Irina
Cahn, Ilona Cojocaru si Rodica Sagaidac pentru poezie, Oana Patrichi,
Raluca Grosescu, Cristina Modreanu pentru proza.
Dupe sistarea sprijinului acordat de Azi, incepand din 1996, publicatia
nationals pedagogics Examene a oferit saptamanal o paging intreaga postei
redactiei §i debutului literar al elevilor, a initiat concursuri si a atribuit diplome
anuale pang in mijlocul anului 2000, and a trebuit sa falimenteze din cauza
ostilitatii fostului ministru al invatamantului Andrei Marga, care i-a retras
sprijinul inspectoratelor scolare, suparat pe faptul ca publicatia nu-i era servile.
Aici, postasul revistei ca si al celorlalte pagini din suplimentele amintite,
profesorul Tudor Opris, a intretinut timp de aproape 4 ani corespondents active
cu peste 2000 de tinere condeie si a publicat peste 400 de elevi de pe tot intinsul
Romaniei ca si din Basarabia si din diaspora.
La ora actuald, cu exceptia celor 2-3 pagini din Linzbci ,vi literaturci i a
micilor rubrici din revistele scolare, elevii talentati (exceptand antologiile din
tabard) nu au un debuseu literar constant si sigur. Lupta de a infiinta o revista
nationals a Tinerelor condeie" (Luceararul a incetat de foarte multa vreme sa mai
fie), desfdsurata timp de mai bine de 35 de ani, n-a gasit intelegere §i sprijin nici la
fostii" nici la actualii" diriguitori, prea putin sensibili la viitorul culturii romane.
0 sansa ceva mai mare o au tinerele condeie scolare in privinta debutului
editorial, care la ora actuala se face direct, fara a trece prin selectii, concursuri,
datorita imenselor inlesniri ale pietei libere a cartii, care publica orice dace se
plateste ches sau prin sponsori.
Crescand considerabil numarul imbogatitilor si chiar al parintilor cu
venituri substantiale si relatii importante in randul marilor comercianti si
industriasi, unii dintre ei, dintr-un orgoliu familial lesne de Inteles, au finantat
cartile copiilor lor, cu mai mult sau mai putin talent scriitoricesc. Tara s-a
umplut cu plachete §i chiar cu volume luxuriante semnate de elevi de 9-17 ani
si a caror lansare, in provincie in special, face multe valuri §i coloreaza anemica
viata culturala a scolii sau localitatii respective.
Fenomenul are si o latura pozitiva si una negative. Creeaza, ce e drept, o
emulatie in masa amorfd de elevi, dar, in foarte multe cazuri, pune in circulatie
o pseudocreatie, o literature kitsch asemanatoare postmodernismelor, manelelor
Si folclorului de cartier, care sufoca creatia autentica si trag in jos cultura.
Astfel de debuturi editoriale precoce oricat s-ar invoca libertatea de
exprimare si alte drepturi ale omului trebuie indrumate si intr-o oarecare
masura monitorizate. In nici un caz sugrumate sau temporizate cum preco-
nizeaza unii scriitori sau critici speriati de concurenta.
250
www.dacoromanica.ro
Din cele 500-600 de volume scrise de elevi (uneori de 8-10 ani) care
mi-au sosit din toate colturile tarii in ultimii ani, doar 70-80 contin nuclee de
poezie si dezvaluie talente cu sansa de evolutie. Ne gasim in plina faze de
geneza entuziasta" a unei not literaturi, ceva similar cu acel moment de trezire
a constiintei rationale (azi insa.. euroatlantice) care-1 facea acum un veac si
jumatate pe Eliade Radulescu sa indemne pe tineri: scrieti orice, dar numai
scrieti!". Vom lasa pe psihologii varstelor mici si pe sociologii culturii sä
analizeze acest fenomen, care pe masura ce is amploare, lass tot mai indiferente
forurile de invatamant, Uniunea de creatie si acel fantomatic Minister al
tineretului, preocupat aproape exclusiv de sport si de scandalurile lui.
Nu-i mai putin adevarat ca unele edituri particulare (cele de stat au
disparut progresiv) s-au aratat dornice sa promoveze tinere valori adolescente,
pe criteriul valorii si pe baza unui palmares care sa justifice nu investitia
materials ci utilitatea actului cultural.
Prima in ordine cronologica a fost Fat Frumos, condusa de regretatul
scriitor Ludovic Roman, care a publicat volumul Te astept luminand" al elevei
Iu lia Dora Marinescu, acordandu-i premiul national Mihai Eminescu" cu
valoarea de 100.000 lei (sums incredibila pentru anul 1991, cand Academia
Romans si Uniunea Scriitorilor acordau premii de maximum 5000 lei).
Binevoitoare s-a aratat si Editura Scripta care a scos prima antologie a
generatiei '90 intocmita si prefatata de mine, care a lansat 21 de talente
nouazeciste si it editeaza pe elevul Liviu Voinea care, alaturi de Iulia Marinescu
si Sorin Ghergut a fost unul din bravii sagetatori care au participat la Revolutie.
Tot Editura Scripta 1-a tiparit in 1999 pe pitesteanul Cristian Gaya, in varsta de
11 ani. Incepand din 1992, Editura Destine si directorul ei Victor Gh. Stan,
scoate in foarte bune conditii grafice volume ale unor elevi realmente dotati:
Viata o parere" de Victorita Ancuta Stan, Ganduri necuprinse" de Irina
Pitulice, Alice le vanau privighetori" de Mona Jusca, Mireasma Cuvantului"
de Gheorghe Parascan si altele. Mentionam ea in 1994 Editura Expresiv ii
publics celui mai tanar autor din Romania, buzoianul Cosmin Nicolae, maturul
volum Rigoarea ascendentei", bine primit de critics.
0 note buns si pentru harnica Editura Vinea condusa de Nicolae Tone
care, pentru debut in literature a instituit marele premiu Aldebaran" si pans in
prezent a lansat trei optzecisti de mare talent: pe poetii Olga Ghitescu si Bogdan
0. Popescu si pe prozatoarea publicists Mireille Astrid Popa membri ai
cenaclului Sagetatorul" intre 1988-1991.
Laureatii concursului Tinere condeie" dintre 1991-2000 din Capita la si
din lark cu sprijinul editurilor Univers enciclopedic, Minerva, Eolia, Pro
Transilvania au reusit sa-si scoata placheta de debut (40-50 pagini) de poezie,
proza, dramaturgie, eseistica. Dintre peste cei 120 de semnatari ai unor astfel de
plachete, mentionam talente certe si cu o intense activitate publicistica in anii
scolaritatii precum: Luminita Codrea, Maria Ene Bucuresti, Sorin Ghergut
Bucuresti, Veronica Ion (Zvera) Bucuresti, Dan Carciumaru Bucuresti, Irina
Istoria debutului literar al scriitorilor romilni in timpul $colii (1820 - 2000)
Ca lin Piatra Neamt, Mihai Costache Bar lad, Ste liana Grama Chi§inau,
Catalin Tilimpea Ploieti, Miron Ghiu Bucure§ti, Oana Ninulescu
Constanta, Roxana Dunca Bucure§ti, Bogdan Honoriu Micu Nasaud, Ina
Inoan Cluj, Dragon Teodorescu Rm. Valcea, Oana Tonca Tg. Jiu, Anca
Ghinea Roman, Iu liana Barleaza, Catalina Ene Ploie§ti, Roxana Costea
Bistrita, Iulia Stoian Braila, Madalina Fasole Tandarei, George Radulescu
Bucure§ti, Anca Popa Roman, Lavinia Branite Braila, Linda Orfescu T.
Severin, Costina Spiridon Vanju Mare, Adina Huiban Vaslui, Gabriel
Berceanu Calara§i.
Un alt fenomen, necunoscut altor generatii de elevi-scriitori, Il reprezintd
ruperea cercului caucazian din jurul existentei §colare, cenaclurilor locale,
taberelor nationale, paginilor pentru elevi din revistele binevoitoare. E vorba de
ie§irea in lume" a acestei generatii prin contacte interactive interne §i
internationale, prin participarea la viata literara europeana §i chiar mondiala,
lucru de neconceput inainte de 1990.
Un act curajos, sprijinit de ministrul invatamantului de atunci, 1-a
reprezentat iqirea cenaclului Sagetatorul" la Chiinau, primul pod al prieteniei
cu colegii de condei de peste Prut, cu cateva luni inainte ca echipe de scriitori
sa descalece in capitala Basarabiei. Peste 60 de elevi, de dincolo i de dincoace
de Prut au infiintat primul cenaclu al tinerilor scriitori romani de pretutindeni,
au colaborat la doua emisiuni de radio realizate cu ei de Mihai Cimpoi,
pre§edintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, au participat in Condrita la prima
tabard literara frateasca, materializata cu prima antologie comuna §i cu un
supliment in revista Literatura ssi arta din Chi§inau.
Au fost selection* i adu§i de mine, cu ajutorul societatii Tocono", 30 de
elevi deosebit de talentati din Chi§inau §i diritoata Republica Moldova, constituind
de la 15 septembrie 1990, cand Inca nu se votasera bursele pentru basarabeni, o
class specials la Colegiul national Gh. Lazar" care a absolvit stralucit liceul §i a
dat Impreuna cu condritenii" un tanar §i valoros lot de tinere condeie din care trei:
Dragon Vicol, I. Afanasiu, Rodica Sagaidac sunt deja membrii ai Uniunii
Scriitorilor, iar unul din ei, profesor universitar de literatura romans.
Intre 1993 i 2000, 5-6 din tinerele condeie colare romane§ti au fost
invitate la festivitati poetice §i Congrese de literatura in Franta, Italia, Spania,
Norvegia, Anglia etc... unde ne-au reprezentat onorabil. Cativa, participand la
mari concursuri internationale cu volume bilingve §i chiar trilingve de poezie au
c4tigat premii prestigioase precum UNESCO, Mallarme, Pavese, Novalis, al
Universitatii Princeton, cazul micutei Olga Stefan, eleva din OrA§tie de 11 ani,
care a primit cu elogii in Germania premiul Novalis, find Indelung madiatizat.
$i pe plan intern nouazeci§tii cenaclurilor §colare au primit prestigioase premii,
culminand cu premiile de debut ale Uniunii Scriitorilor, obtinute de Veronica
Ion (Zvera) din Bucureti §i C. Banescu din Targovi§te.
Desigur, la consolidarea puternicei mi§cari literare a elevilor din

Romania, un merit deosebit 1-au avut profesorii care au condus cu multa
pasiune §i competenta cenaclurile de la Palate le §i Case le elevilor precum
Monica Cristea din Piatra Neamt, Gh. Isb4escu din Onqti, Iacob Leonid din
Comane§ti, Cristian Simionescu din Bar lad, Aurelia Mihalache din Ploie§ti,
Mara Trandafir din Braila, Magda Vlad din Bucure§ti §i ataxia altii.
De§i avem retineri i traim spaima e§ecului probabil al unor previziuni
optimiste cand e vorba de a proroci viitorul unor tineri creatori abia ie§iti din
gaoace, totgi intuitia §i experienta multidecenala ne ingaduie sa dam girul unor
talente noudzeciste, cu palmares remarcabil, prezentandu-le debutul, a§a cum am
facut cu reprezentantii generatiilor anterioare care ne-au confimiat prognozele.
E vorba de cativa fo§ti elevi din Bucure§ti §i provincie, prezenti in palmaresul
concursului Tinere condeie", in antologiile Cantecele arca§ului", in press,
laureati internationali bine cunoscuti §i aprecia ;i de colegii for de generatie.
Din marea pleiada de poeti nouazeciti" afirmati de pe bancile §colii ne
vom opri doar la cativa:
SORIN GHERGUT. Elev al Liceului Gh. Lazar" din Bucure§ti §i
pre§edinte al cenaclului Sagetatorul", debuteaza in 1989 in suplimentul literar
al Sciinteii Tineretului i in revista Speranje a liceului. A participat ca elev §i ca
membru al cenaclului Sagetatorul" la revolutia din 1989, find ranit §i obtinand
titlul de Luptator de frunte". A colaborat in timpul §colii in suplimentele
literare ale Tineretului liber i Adevcirului, in revistele Fac lia §i Literaturil si
arts din Chiinau, La Parole din Bordeaux, in antologiile Cantecul arca§ului"
(1994) i Tab lou de familie" (1995).
Laureat al Concursului national Tinere condeie", editia 1991, al
suplimentului literar al Tineretului liber (1992), a obtinut in 1994 premiul
national Generatia '90", initiat de Feje le culturii, suplimentul literar al
cotidianului Azi.
Debuteaza in ultima class de liceu cu volumul Poeme in acvaforte", scos
de profesorul Tudor Opri. Sub jocurile ludice §i aparent gratuite de cuvinte, sub
stralucirea bufoneriilor verbale i a paradoxurilor funambule§ti din versurile
sale adolescente se ascunde un spirit penetrant, un observator sarcastic, al
schimbarilor sociale, un polemist de o tura foga i originalitate, considerat
unanim de colegii sai ca lider al generatiei '90 a liceenilor.
Magazin Universal
Avem legi vacante
pentru popoare pliante,
avem istorie faro cute
pentru fani necunoscute.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul Scolii (1820 - 2000)
Avem gropi cu finte

pentru peinzemturi fa ra nzorminte
avem flu si tali
pentru zone Ora bcirbati,
Avem certificate de ploaie

pentru farine farei noroaie,
avem erezii si secte
pentru religii farci defecte,
Avem roli pentru regii lard cal,

avem dinfi pentru foame, pentru safiu,
avem timp, avem iubire, avem spaliu:
not suntem niagazinul universal.
(1989)
Ecologie
Nebunul tau cu care taci
mai deseneazei virgule pe vaci
si mai incearcei cdmpul ca o oaie
care nu crepe iarba ci o-ndoaie.
Nu rade ochiul tau de sticlii

clipind, ca zepelinul se ridica,
ca rudele in margine de sat
cdnd isi dezgroapei mortii si ii bat.
(1989)
GABRIELA MARINESCU (IULIA DORA MARINESCU). Eleva a

Liceului T. Vladimirescu" a fost din 1988 pans in 1992 membra a Cenaclului
municipal Sagetatorul". A participat la resurectia anticomunista din decembrie
1989. In 1990 a facut parte din grupul de sagetatori care au intins prima punte
a prieteniei literare cu tinerele condeie basarabene. Premiul I pe tars la
Concursul national Tinere condeie", editiile 1991 si 1992. Ca urmare a
obtinerii in 1991 a premiului national M. Eminescu" pentru debut, decernat de
Editura Fat-Frumos i se publicd, sub pseudonimul literar Iulia Dora Marinescu,
volumul Te astept luminand" si a fost numita ca elev, redactor-sef al revistei
Copiii.
S-a luminat
S-a lurninat a toannzei prea tarzie
In timpul meu de sare stnivezie
Ma saki din pupile la calcai
Tdrana, albs plangere dintai.
Te mai nisar ssi te mai port iubite

Prin fulguirea albd de ispite
Sub care timpul meu se face roata
Rupa nd in cloud ve,snicia toatd.
Te mai alunec fi te mai avant

Prin bucuria faptului al sum`
Prin ochiul nzeu strdpuns ,si potcovit
De Dunznezeul florilor de schit.
Prin ochiul dezghejat ,i tras pe roata

De Dumnezeul florilor de piatrii,
Prin sangele turnat la ternelie
Bisericilor tale din chindie.
S-a luminat a toanind prea tarzie

In trupul meu de sare stravezie
Ma sapa din pupile la cokai
Tanana, albd plangere dintai.
(1990)
LIVIU VOINEA. Elev al Colegiului Sf. Sava", membru al cenaclului

Sagetatorul" a fost una din cele mai active con§tiinte cetatene§ti ale generatiei,
participand curajos la insurectia din 1989. Scrie versuri de la 14 ani. Peste 3 ani,
in 1992 este laureat al concursului national Tinere condeie" §i in anul urmator
debutat de Tudor Opri§ la Fejele culturii, suplimentul literar al cotidianului Azi
(6 aprilie 1993). Editura Scripta ii publics volumul Poezie de ars pe rug"
unul din putinele documente de lirism combatant postrevolutionar pus, ca §i la
Iulia Dora Marinescu, in serviciul unor inalte idealuri revolutionare ale
tineretului, din nefericire abandonate. Semneaza de asemenea, o bogata recolta
de articole polemice, de atitudine, in favoarea unei generatii care n-a depus
armele", de§i are soarta hotarata din oficiu".
Din poeziile adolescente de debut am relinut cloud mostre semnificative
de lirism optzecist" definit prin franchete, duritate §i impuls aproape brutal
spre demitizarea §i depoetizarea existentei:
istoria debutului literar al scriitorilor romani in tinzpul Folii (1820 - 2000)
Un Craciun impreund
Cunz anotimpul miroase unit
iar collude-am uitat sd ca main
vom impodobi molidul
cdruia-i spui porn de Craciun
ii, uite, am cumpdrat
aloud cutii de zeipadei artificiald
cat sci-fi ajungd sd faci
un mu de zapada.
Tablou de tarns
Mai sunt bagina,si care se sperie
de eclipsa de soare,
de surplusul de gloanje
sau, pur ,si simple, de foame.
Urnzeazd un strat de zeipada
,si o padure In care
lupii s-au strdns iareisi in haitd,
au ficut o cheta
,si-au cumparat arme vanatorilor
evident,
din spirit umanitar
(1992)
IRINA CALIN. Eleva a Liceului de arta din Piatra Neamt, debuteaza in

1992 in revista Asachi din Piatra Neamt.
Laureata a concursului Excelsior" Cluj si a concursului Tinere
condeie", editiile 1992, 1993, 1994, in 1995 a obtinut premiul national Generatia
`90", instituit de Fete le culturii, suplimentul literar al cotidinului Azi.
Colaboreaza intens cu poezii la Fele le culturii, la rubrica literara
Tineretea isi onoreaza promisiunile" din Tineretul Liber §i la Examene. Inclusa
in antologiile de versuri Cantecul arcasului" (1994) si Rezervatia de ingeri"
(1995). in ultimul an de liceu (1996), i se publics in Editura Univers
enciclopedic volumul de debut Constelatia Sagetatorului".
Poezia sa erotica, inscrisa pe linia Eminescu, Blaga, Nichita Stanescu, sta
sub semnul invocatiei si incantatiei folclorice, dezvaluind adancimile si
frumusetile sufletului feminin in tiparele de o mare prospetime si expresivitate
ale graiului si melosului romanesc.
Din grupajul de versuri de debut am ales poezia Tremura" care-i definqte

lirismul si o situeaza printre cele mai reprezentative poete ale generatiei
noudzeciste ce -si propune o intoarcere la autentica poezie romaneasca.
Tremura
Tremuth, tremund
Lacrima-n gene
Timpul I,ci murmurs
Secundele-alene.
Linigea, 1ini'tea
Curge prin stele
Surasul tau cald
Prin palmele mele.
Ccintecul, cantecul
Doarme tacut
In vis preafierbinte,
In clopot de lut.
Soarele, marele
Soarbe prin somn
Aroma ascunsd
A bunului Domn,
Aroma secrets
A zeului meu
Cu sageata pierduta
In coama de leu.
Dansand printre stele

Cu copite de jar
In ritmuri sucite
De prim-armasar.
E ploaie ci -i noapte
Si 1114-i prea tarziu
Si lacrima trenzurci
In ochi aramiu.
Tremura, tremura
Lacrima-n mine...
Cand trenul to furs
Cresc lacrimi pe pine.
(1994)
Istoria debutului literar al scriitorilor romfini in tintpul colii (1820 - 2000)
DAN CARCIUMARU. Eminent elev al Liceului M. Eminescu" din

Bucuresti, membru si presedinte al cenaclului municipal Sagetatorul", debuteaza
in revista scolara Tribulinzii a Liceului L Creanga". Colaboreaza la suplimentul
Fete le culturii al cotidianului Azi, la rubrica literati Tineretea iii onoreazd
promisiunile" din Tineretul liber, la Limbe ,si literaturd, Cuvdntul, Contemporanul
ca si la emisiuni literare de radio sau televiziune.
In 1996, ca elev, i se publics la Editura Univers enciclopedic volumul
Apologia sterilitAtii" (poeme vinovate), cu poeme care se inscriu in zona
lirismului erotic intelectualizat, a zbaterilor de a atinge incontingentul si de a
conferi eului, in cautare febrila, o axiologie moralA.
Sonet
Cobor cu toatd firea mea de verde,
Safiric labirint imi arde visul,
Sirenele-n sarut, cu solz ce-,si pierde
Liantul mat. In arderi cade scrisul.
Pe dale moarte-aluneca privirii,

Ca epitaf pe fiori de mac ci seinge
La agonia mea dintre cochilii
Albastrd lacrinzd ce nu se plange.
lube,ste-mci pe pod de piatrd arsd

Cu salcia-blestent cdzuta-n coajd
$i smulse cuie de pe conci ce -ci varsei
Lichidul viu cuvintelor de vraja...

,Si pagina de verde-mi va fi stearsa
Cu boabe de mdrgean uitat pe plajd.
(1996)
Poem de lung plind

Uria,sul cadavru ci -a scurs, printre buze,
Anotimpul ploios i-a cdzut seingerand
Prin trei infernuri de marmuril neagrd.
Un ochi se deschide fi-aude ldtratul

De ingeri cu aripi de paslii, dar, vai!
E zgomotul sec al sirenei taiate
Din mifloc. Astupd-ii tdcerea. Selenilii

$optesc despre blestemul soarelui albastru
Ca despre postulata cddere adamicd.
(1996)
COSMIN NICOLAE. Unul din copiii-minune ai poeziei romane§ti §i

reprezentant de frunte a generatiei '90 a elevilor-scriitori, i§i Incepe cariera" de
la varsta de 10 ani, cand este debutat de Tudor Opri§ in suplimentul Preludiu
(nr. 1 din 1991) al cotidianului Tineretul Liber. Ca elev al $colii generale nr.1 §i
apoi al Colegiului B.P. Ha§deu" din Buzau, are o efervescenta activitate literara
§i publicistica. Obtine cloud premii la concursul Papa de Aur" (Dej, 1992, 1994),
opt premii consecutive la concursul national Tinere condeie" (1992, 1993,
1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999), premiul I la concursul national
V. Voiculescu" (1993) §i colaboreaza cu proza dar mai ales cu versuri la
numeroase publicatii, find inclus in antologiile Cantecele arca§ului" (1994,
1997, 1998, 1999). Din 1991 este publicat §i in diverse publicatii straine. Este
cuprins §i in prestigioasa antologie O mie §i una de poezii romane§ti", intocmita
de Laurentiu Ulici. A tiparit in timpul §colaritatii trei carpi Tentatia labirintului"
(1994), Rigoarea ascendentei" (1994) §i Calatoriile simbolice" (1998).
Reproducem din grupajul de debut din Preludiu (nr.1 din 1991), scris la
varsta de 9-10 ani, poezia Cuvinte":
Nu le atinge
Sunt frunze
Iar frunzele ard.
Universul e mare
Si stelele ard,
Usile se deschid.
Vulcan cu idei
Coboard lumini pe stele
sS'i pe ramuri de tei.
Md simt inlepat
De pcisari ,si cuvinte
,Si stele Fi foc.
Inimi de piatrd
,Si trandafiri rozalii
Cu nuante de mov.
Oceanele ci marile
sS'i norii ,si solii
De pace.
Istoria debutului literar al scriitorilor rondini in awn! .colii (1820 - 2000)
Toate sunt goale

sS'i negre ssi seci
Pentru cd nu sunt cuvinte.
Te rog fine minte,

Frunze le and
Dacd sunt cuvinte.
(1991)
DRAGOS TEODORESCU. Elev al Liceului Mircea cel Baran" din

Rm. Valcea, se contura Inca din timpul scolaritatii ca un continuator al lirismului
cu radacini adanci in Arghezi, Blaga, Pillat Voiculescu, Radu Gyr, Ion
Alexandru, Adrian Paunescu, valorificand ca si nemteanca Irina Cahn
extraordinarele resurse ale folclorului si fondului autohton de sensibilitate si
traditii nationale. El se situeaza alaturi de Gabriel Berceanu Intre talentatii
promotorii ai neotraditionalismului de factura moderns.
La 1 martie 1988 ii apare in ziarul Orizont, la 10 ani, prima poezie intitulata
Chipul mamei" iar un an mai tarziu Marin Sorescu ii publics in Ramuri poezia
Tara". Are o bogata activitate publicistica si participa din 1990 pans in 1997 la
toate editiile concursului Tinere condeie", obtinand invariabil premii. Este inclus
in antologiile Cantecele arcasului" din 1995 si 1996.
In 1999 i se publics volumul inluminare", ingrijit de Tudor Opris, care
cuprinde si poeziile de debut adolescent dintre care reproducem:
Anahoretul
In trup simt suflu nou crescand
lar inima -mi respird kingd stele
0 parte din mine se-aude contd. nd
S-au stins rcitdcirile grele.
Vreau sti and bucur i sci rad

Sd-mi creasca aripi de sub coaste
Sa uit trecutul meu clizut,
sS'iragul negru de ncipaste.
&I pot in voie sci desfac secunda,

Sci ingenunche norii lcingei mine.
Vreau binecuvcintarea rciurilor, unda,
Vreau florilor gingassele stamine.
Sci ratiicesc prin aer ca ,si vantul,

Sel merg neauzit, precum felina,
Vreau sii-mblanzesc cu mainile pamantul,
Sei port, la fel ca soarele, lumina.
Atunci voi fi puternic ca un leu

iSi noul om in mine se va nage
Ceici tot privind in ochi pe Dumnezeu
Tremurcitor, eu nzei voi recunoage.
(1993)
BOGDAN HONORIUS MICU. Printre cele mai promitatoare talente din

Ardeal se numara si Bogdan Honorius Micu, elev pans in 1998 al Liceului
Gh. Cosbuc" din Nasaud, evidentiandu-se ca cel mai activ colaborator al
revistei si cenaclului scolii, precum si al clubului elevilor din localitate.
Laureat international al Olimpiadei de filozofie (impreuna cu Miron
Ghiu) a fost laureat si al editiilor 1997 si 1998 ale concursului national Tinere
condeie". Debut publicistic in 1997, la revista Examene care 1-a lansat si i-a
acordat o diploma de excelenta .
Debutul editorial cu volumul de versuri intindere intre ape", aparut in
1998, sub ingrijirea lui Tudor Opris.
Lirica sa, tipic ardeleneasca, se caracterizeaza prin vigoare, forta,
sobrietate, profunzime, Inclinare spre teme etnoantropologice si religioase
trecute prin filtrul unui spirit modern, lucid si speculativ filosofic.
Epifanie
A fost printre primele zile ccind s-a nciscut lumina
,Si copacul era solzos ca un ,carpe de aka
Cu crengile-nmanusate cu trunchiul de parcel
mate focurile ar fi rumegatflamand piatra de piatra.
Atunci ci numai atunci a lexidat pcimantul cruci
Ca RI fie rdstigniti ei ce nu se-ascund prin casii
,5'i nu se inceilzesc la vatrei
Unu, doi, trei §1-au feicut din cruce trup
,Si au colindat Universul panel la Apus
Doamne, mai del -le o viajd in plus!
(1997)
VERONICA ION (ZVERA ION). Reprezentanta de frunte a generatiei

'90, Veronica Ion a fost eleva a Colegiului National Gh. Lazar" din Bucuresti,
redactor-sef al revistei Speranje i presedinta a cenaclului Sagetatorul", dupa
261
www.dacoromanica.ro
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul §.colii (1820 - 2000)
ce, in cursul gimnazial i s-a Incredintat prqedintia cenaclului M. Eminescu" al

Palatului National al Copiilor.
Bogata activitate publicistica in diferite reviste §i ziare (Examene,
Luceafarul, Limb ,s1 literaturd romanci, etc...), laureatd a revistei Examene i a
concursului national Tinere condeie", editiile 1996, 1997, 1998, 1999. In anul
2000 a obtinut marele premiu Aldebaran" al Editurii Vinea.
In timpul liceului i s-au publicat de catre Tudor Opri§ doua volume de
versuri: Ochiul dinAuntru" (1996) §i Sandia de do?' (1997), la varstele de 15,
respectiv 16 ani.
Ca urmare a obtinerii marelui premiu Aldebaran", Editura Vinea i-a
publicat un excelent volum cu pseudonimul Zvera, care a primit premiul de
debut al Uniunii Scriitorilor pentru anul 2000.
Poezia Veronicai Ion reprezinta aripa postoptzecista a generatiei '90,
adusd la un Inalt nivel de rafinament artistic.
Citarn doua din poeziile de debut, scrise in jurul varstei de 15 ani:
Ochiul diniiuntru
Ochiul ma mananca la pra nz
cu furculigi de argint;
ochiul imi sarutd mina
,si inzi da cer sa beau
ca sa fiu frageda pentru cind.
0 sa sorb ochiul
sa ma nwiniinc la pram
cu furculija de argint.
(1995)
Exilul
Am spart stelele
In bucati la fel de mid
Ca ,s4 sufletul meu
Sfa fiat pe tava mdcelarului
Si, acoperit cu Intuneric topit,
Sd nu-1 atingd
Nici mufiele,
Nici degetele tale
Insetate de stele.
(1995)
262
www.dacoromanica.ro
ADINA HUIBAN. Copil minune al poeziei romanesti postdecembriste,

care la 15 ani acumulase distinctii literare cat un scriitor Intr -o viata intreaga, a
fost eleva a Liceului Mihail Kogalniceanu" din Vaslui, remarcandu-se printr-o
sustinuta activitate literary atat in scoala cat si in oral.
A primit numeroase premii, inclusiv premiile nationale ale Tinerelor
condeie", editiile 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, premii pe care le
socotesc cele mai sigure repere pentru evaluarea literaturii tinere.
Debutul editorial in 1997 la varsta de 15 ani cu volumul La izvoarele
gandului". Dupa debutul editorial urmeaza la mici intervale volumele:
Sagetatorul" (1998), Strangere din umeri" (1998), Lungimea lucrurilor
verzi" (2000).
Versurile ei, pline de har, impresioneaza prin fluiditatea si spontaneitatea
fluxului afectiv, ca si prin siguranta expresiei lirice.
La izvorul gandului
Gel ndul se nage dintr-o pasdre ranitei
In frunza ei.
De aici ne yin giindurile:
Dintr-un neajuns al peimeintului.
Geindul apare
Dintr-un sentiment de milli
Pentru o pasdre pe a ccirei aripa
S-a ivit culoarea durerii.
Gelndul vine din dorima
De a imbrelti,va un copac,
Din clipirea ochilor
Muscati de umbra.
De aici ne vine geindul:
Din nevoia de a intineri.
(1996)
ROXANA SICOE TIREA. Stralucita eleva a Liceului Decebal" din

Deva, talent multilateral dublat de o eruditie surprinzatoare pentru varsta, s-a
afirmat literar Inca de la 14 ani, in 1996, deci un an mai tarziu, publicandu-i-se
la Deva volumul de debut Fulgi de vers".
In cursul liceului a avut o vie activitate pe plan local, national si international,
obtinand alaturi de numeroase premii olimpice, premii la concursul Tinere condeie"
(editiile 1996, 1997, 1998, 1999) si un prestigios premiu la Paris, ca urmare a
participarii la concursul international de poezie organizat de UNESCO. Poeta,
263
www.dacoromanica.ro
lstoria debutului literar al scriitorilor rom dui in timpul Fo Ill (1820 - 2000)
prozatoare, eseista, ziarista cu remarcabil condei polemic ea a avut o colaborare de

calitate la revista Examene care i-a acordat doud diplome de excelenta.
Din creatile de debut am retinut o poezie religioasd Craciun", scrisa in
1995, la 13-14 ani si inclusa in volumul Fulgi de vers":
Lumina... E noaptea Creiciunului

Din mila Preabunului
E Inca lumina".
Azi ducenz prin lume colinzile,

In suflet ne tergem oglinzile
i slava o ducem la iesle...
,Si skint azi pe puntile treplilor

Spre sfintele bolti ale dreptilor.
Ajutei-ne, Doanzne!
Azi crotem din voile pleingerii,

Iar cantul ni-1 punenz cu ingerii
La iesle.
,Si astazi, din drumul pustiului

Iefint, sci-nchineim Fiului:
Iubire.
Ne-ai dat dezlegarea suspinelor

In ceruri, o, Maicci-a Luminelor,
Morita Ti-e Calea...
(1995)
LAURA PERSOIU. Reactia cea mai semnificativa la live"-ismul si

underground-ul postmodernist in yoga, oferita de generatia nouazecista din
scoli o reprezinta poezia retro" a Laurei Persoiu, eleva a Liceului Eugen
Lovinescu" din Bucuresti, membra a cenaclului Sagetatorul" si laureata a
concursului national Tinere condeie", editiile 1997, 1998, 1999, lansata de
publicatia Examene, care a premiat-o de doua on si inclusA in antologiile
nationale Cantecele arcasului", editiile 1998 si 1999. In anul 1998 i se publics,
ca liceeana, doua volume de versuri La portile infernului" si Cantec de
flacari", care consacra o mica virtuoza a speciilor fixe (rondel, sonet) si
releveaza o inclinare specials catre simtiri si structuri traditionale, limpezi si
coerente reactie specified a unei parti a tinerei generatii de condeieri, satula
de artificiosul, derizoriul si sterilitatea afectiva a poematicii actuale, reactie
cunoscuta in occident sub numele de new romantism".
264
www.dacoromanica.ro
Din poeziile de debut (un grupaj), am ales un poem cu o tema neabordata,

Celui ce nu a fost":
Soarele sangereaza din rani ascunse

Pe norii ce plutesc deasupra lui.
Razele-n ochii mei adanc patrunse
Imi plang spre orizontul nimanui.
Ma na imi cauta ceva-n negire,

Degetele oarbe bajbaie prin aer.
Ca intr-un vis and un plans subjire,
Un departat ,si ireal trist vaer.
Palma hoinara-aluneca pe pantec

SSi simt sub ea ca prinde sa se zbata
0 voce slaba, ca un rupt descantec,
Strigandu-ssi viaja lui din mine luata.
Sub degete eu simt ceva miycand,

Batand cu pumrjii mici in trupul meu,
,,Si inauntru, sufletul plapand
E apasat de spiritu-mi prea greu.
Il mangai bland ,si-mi pare ca ssopte,ste:

Mama de ce vrei to sa ma ucizi?
De ce m-alungi-nainte de a crege
SSi vrei in bezne negre sa md-nchizi?"
Acuma a tacut, s-a cumintit

Gema nd, s-a scufundat in somn ci doarme
Pruncul atat de drag, dar nedorit
Din pulbere de stele parca soarbe.
Cu grijd it ucid cad el viseath

Turnand un strop de lapte otravit
In ochi inchis ce n-a putut sa Iva
sSi-ntr-o ureche ce n-a auzit.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul Ico Hi (1820 - 2000)
In gand pptit eu i-am cerut iertare

$i adormit, l-am ingropat in soare,
In raze sangerii, crepusculare
,Si fruntea mi-am culcat pe frunze-amare.
(1997)
JULIA BARLEAZA. Eleva de exceptie a Grupului scolar de Chimie

Industrials din Ploiesti si membra Inca din 1991 a cenaclului literar Nichita
Stanescu" de la Palatul Copiilor din localitate.
Intensa activitate literara Inca de la 11 ani si un palmares invidiabil: trei
premii la concursul Nichita Stanescu", doua premii la concursul Autori
copii", Intre 1994-2001 premiata fard intrerupere a concursului national Tinere
condeie".
Publicata de Limba ,si literatura romans, debutata si premiata de revista
Examene, prezenta in trei editii ale antologiei nationale Cantecul arcasului".
Debutul editorial, in anul 2000 (la 17 ani) cu volumul Cantecele
demiurgului", apArut in Editura Pro Transilvania, cuprinzand poezii elaborate,
cu tents intelectualista si cu o remarcabila suplete a limbajului.
Din Cantecul arcasului" retinem poezia de debut Se destrama timpul":
Se destrama timpul,
Se pierde, ,si-n locul sau
Rasare ca o frantura
De mai alba, timpurie
Sufletul in care
Se ascunde un chip.
Arzand sub soare
ifi incepe zborul
Ca o paseire invalatei
Sei vada in stele
Lumina traind din adanc...
suflet in sufletul sau,
Cerul, nu mai tanjege
Dupd ceasul apusului.
(1998)
CONSTANTIN VICA. Poate cel mai teribil copil al acestei generatii si

produsul cel mai perfect clonat al postmodernismului, fabricat in computere sau
eprubete, s-a bucurat Inca de la 14 ani de o glorie pe care putini dintre scriitorii
consacrati de odinioara au cunoscut-o.
Unul din laudatorii sai din cotidianul National" vorbe§te de valiza cu

premii" enumerand zecile de distinctii, ce le-a obtinut intre 13-16 ani
incepand cu Mamie premiu pentru poezie §i pentru proza" la concursul Autori
copii" i incheind cu ultimele trofee culese in anul 2000 ca i de performantele
lui extraliterare cum ar fi cea de pre§edinte fondator al Academiei de Sprit §i
bere" spre disperarea profesorului de fizicd Victor Horia Toma, primarul
Ploie§tiului pe care, data el, Kostea, ar fi ministrul primarilor Si prefectilor 1-ar
schimba in doi timpi Si trei mi§cdri. Rebel" incurabil, demolator" de meserie,
la 15 ani el afirma ca vremea literaturii a trecut, ca a venit vremea televiziunii
Si a pr4ilor, a banilor Si mancutilor care s-au grabit sä profite de aceasta epoca
nelegiuita", vrea sä se retraga la Copp Mica sä scrie Para poluare" Si viseaza
sa ajungd cat mai repede varsta obtinerii unui papport pentru Insula Pa§telui".
Ii ateptarn cu toata curiozitatea Si cu toata simpatia evolutia, dupd periplul de
succese Si cele 2-3 volume tiparite care au produs delirul stranepotilor lui
Urmuz Si Tristan Tzara.
Am extras o mostra din creatiile sale de debut aparuta in antologia de
versuri a Taberei de la Poiana Pinului, care demostreaza nu numai singu-
larizarea creatiei lui in contextul generatiei dar Si alienarea" criticii, care se
extaziaza in fata unor astfel de elucubratii literare, cu intentii dinamitarde ce tin
de o noud acceptie a geniului introdusa recent in istoria literard.
Mundt' unitate independentii existeng

- armele morjii canto la teas prietenilor mei
sub bomboane albastre beau ceai ,si urlu
- undeva e tarziu undeva este cald ,si pleing
- trdiesc in desfrau cu limbile burebiste"
-pretutindeni textul e mat
- 111111111111111
deci rom bere votca munca patrioticci eu sap

deci ulti-mele sstiri:dumnezeu, dumnezeu, dumnezeu
deci muzica inaltelor sfere didactice: numai Kirtil
deci aaaaaaaaa!
(1998)
NICOLETA VONICA. Eleva a Colegiului national Aurel Vlaicu" din

Ora§tie Si redactor §ef al revistei Mcliastra, a obtinut premii la Concursul
national Tinere condeie" editiile 1997, 1998, 1999 Si 2000 Si diploma de
excelenta a revistei Examene pentru bogata ei colaborare.
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul golii (1820 - 2000)
Debut editorial la 15 ani cu volumul Meditatie continua" (1999) aparut

in Editura Didactics si Pedagogics. In anul 2000 ii apare volumul trilingv
Fantezie plutoniana", integral redactat si tradus de ea in franceza si engleza.
Poezia de debut scrisa in jurul varstei de 15 ani este intrebare" si a aparut
in Maiastra:
De ce
Cand ne nastem
Ne nastem plangand
Dar pe toji in jur
Ii vedem rcizand?
De ce
Cand murim
Murim razand
Dar pe tofi din jur
Ii auzim plcingand?
(1997)
GABRIEL BERCEANU. Una dintre cele mai puternice personalitati

artistice ale generatiei noudzeciste, care s-a bucurat Inca de pe bancile scolii
generale de unanima recunoastere a criticii, find decretat un Labi§ al anilor
postdecembristi", este in prezent elev al Colegiului Barbu Stirbei" din Calk*.
$colar eminent a castigat numeroase olimpiade" de romans, a intrat in
palmaresul a zeci de concursuri locale, nationale si internationale si find
Incununat cu Diploma de cultura si cetatenie europeana" si Diploma de merit
pentru activitate scolara si contributie la recunoastere nationala si internationals
a invatamantului calarasan"!
La 15 ani, in anul 2000 i-am scos in Editura Minerva din Bucuresti,
excelentul volum de debut Timp de vindecare", iar in anul urmator i-a aparut
un nou volum care marcheaza un real progres.
Este una din marile sperante ale poeziei romanesti a inceputului de
mileniu, in care Adrian Paunescu vede un urmas deosebit de dotat.
Din poeziile scrise in 1999 si incluse in substantialul grupaj pe care i 1-a
publicat revista Examene citam:
Chiar dacii
Chiar dacci fericirea-i treccitoare
$i chiar de-ar fi sa ulli ca ma iubesti
Nu reistigni din orice intamplare
Copilul ce ai Post ci care ecti.
,Si lasci-n spate azi toata noblefea

In urma unui fapt universal
Ce dacd Ji -e trecutd tinerejea
Copilaria nu are final.
Gre,segi incercand sa te-arunci

In lumea ce zilnic to strange,
Cdci lumii i-e dor iar de prunci,
De primul nascut care plange.
Solujii nu sunt, ,si nici bani, nici dreptate,

Pradajii pradeaza pradatorii de ieri,
Tu uit a de toate, ,si-ncearca sa speri
Cd-n tine-i mereu un copil ce se zbate.
Nu-i bine sa traiegi din ce-ti vei aminti,

Dar omul, grwlii e supus oricand.
Fii iar copil ssi invald mergand
Ca viaja e luptd oriunde ai fi.
(1998)
Aprindefi faclii peste munli

Tainicul martir
Trece peste munji,
Izbiivind uitarea
Zeilor dirunti.
Aripa de,sarta
Fa lfaie spre cer,
Noi purtdm aievea
Lacrima de ger.
Crunta libertate
Saltd-n amintiri,
Ultimul martir,
Zeilor martini.
Peistrafi, gust de mar

Sfantul nostru dar,
aid muri-vom iar,
Pentru adevar.
Istoria debutului literar al scriitorilor rondini in tintpul FOlii (1820 - 2000)
,Si suiti pe creste,

Fiii nemuririi,
Trec in noaptea rece
Treapta izbdvirii.
Rau de infinit
Sunet de gorun,
Clipocit de ape,
Peste neam strdbun.
(1998)
OLGA STEFAN. Eleva a Liceului Iancu de Hunedoara" din orawl

Huniazilor, ea scrie de la 8 ani. Debutul literar are loc in 1997 in revista de
cultura i arta Provincia din Hunedoara. Obtine cateva premii inclusiv pe cel al
Concursului national Tinere condeie" editiile 1999 §i 2000 i eel al
Festivalului international de poezie de la Curtea de Arge§. La varsta de 11 ani,
obtine premiul Novalis" la concursul de lirica femenina de la Munchen.
Colaboreaza intens la Examene, care ii acorda o diploma de excelenta.
Pada la varsta de 12 ani i s-au tiparit doua volume de versuri: Shnturi
multiple" (1999) la Editura Emia din Deva i Incrustarea in fluturi" (2000)
volum bilingv, aparut la Editura Signata din Timi§oara, ca urmare a obtinerii
premiului Novalis". A participat la festivaluri nationale §i internationale §i a
fost inclusa in 4 antologii din Cara §i strainatate.
Anotimpuri
Cand copacii
infloresc,
ochii tai sunt mai alba,stri
pe dinduntru,
precuni
acolo unde valurile se sparg
jarmul e mai limpede ci
mai obosit.
Din cad in cand
ploaia to oprea
la fereastra mea unde
fiecare clipd ningea
freniatand a clopojei.
(1999)
MADALINA FAkoLE. Eleva stralucita a Liceului Paul Georgescu" din

Tandarei, talent solitar Intr -un °easel anonim, ea scrie Inca de la varsta de
12 ani, insa lipsa unor debuseuri literare locale i-au amanat debutul care a avut
loc la sfarsitul anului 1999, in preajma Implinirii varstei de 17 ani in publicatia
Examene, cu poemul Cercul de foc", urmat apoi de o avalansa de alte poezii
(Tot mai adanc", DiMineata", Rondel", etc...).
Descoperita, ea intra in circuitul vietii literare, obtine premii la editiile din
1999, 2000 si 2001 ale concursului Tinere condeie" Si, prin grija lui Tudor
Opris, i se publics, in iunie 2000, excelentul volum Tot mai adanc" din care
citam cloud poezii intrate in ciclul de debut:
Tot mai adanc

Tot mai adcinc dorm pciscirile-n cer...
In primcivarii-i marea for salvare
Dar primciverii nu mai pot sci-i cer
Dovezile de sevci ci de floare.
Cum set' le chem? Oricum tot n-ar veni

Din suflet harfa lunii sci-i striveascii;
Prin ploi, amelitoare herghelii
Pe cerul meu au Inceput set' pascii.
In versuri calme Inca le mai fin

Cu linigea a-toate giutoare
Clind dinspre anotimpuri zvonuri yin
Pe aripi fumegiind de inspunzare.
Las duhul noptii vesnic adcipost

Acestor prelungiri de-nfiorare
Ce-apar si ies din mine fclra rost
Ca dintr-un paltin scrijelind pe zare.
(1999)
Rondel
Floare de tei, cu farmec rar
Subtila-aroma de dulceatii
inmiresmcind o dimineagi
De anotimp canicular.
Aliniali, copacii-nvaki
Al infloririi-abecedar
Floare de tei, cu farmec rar,
Subtila-aroma de dukeagi.
Dar vine seara o povatcl

Hote,ste stelele apar
,Si raza-nfige pe trotuar
Ca pe un fiutur mic, de gheaja,
Floarea de tei, cu farmec rar...
(1999)
OANA NINULESCU. Eleva a Liceului de arts din Constanta, isi

semneaza debutul la 12 ani in revista Scolii nr. 25 din Constanta.
Laureata a olimpiadelor de romans si a concursului national Tinere
condeie", editiile 1997, 1998, 1999, 2000, colaboreaza la revistele Examene i
Limba ,si literatura romans pentru elevi care o prezinta elogios.
In anul 2000, la varsta de 15 ani neimpliniti, i se tipareste volumul de
debut Rotire continua" care releveaza un talent de exceptie definit prin finetea
si originalitatea notatiilor si siguranta limbajului artistic.
Din grupajul Caravanele cuvintelor", cu care a debutat in 1999 la
Examene, am retinut doua mici poeme:
A
Literele
Se-nghionteau
Spre sfcirsitul
Alfabetului.
Singurd A"
A rdmas
Zimbind impietritcl
In bcitaia durerii
Sd- nfrunte prezentul.
Restul
Au devenit amintiri.
Eliberare
Cuvintele
Se zbat
Intre buzele mele
Ca pegii pe uscat
,Si eu le arunc
In talazurile
Sufletului
Laseindu-le
sa putrezeascd
Prin adancuri...
(1999)
CATALINA ENE. Eleva a Colegiului national I. L. Caragiale" din

Ploiesti, Inca de la 12-13 ani dovedeste o rard perseverenta in cultivarea si
perfectionarea poeziei, find laureata in 1998 si 1999 a concursului Nichita
Stanescu" iar in 1999 si 2000 a Concursului national Tinere condeie".
A debutat publicistic in 1998, la 14 ani, in Jurnalul de Prahova cu poezia
Rugs" iar editorial cu elegantul volum Jocul silabelor" (2000), remarcabil nu
numai prin prezentarea grafica dar si prin performanta autoarei de a-si traduce
in conditii mai mult deck onorabile propriile ei texte in englezA si gerrnanA. Are
sub tipar un nou volum de versuri tot bilingv.
Reproducem poezia de debut:
Rugii
Acoperd-mi umbra cu inima unui copac-
0 parte din sufletul ascuns al toamnei,
Inchis intr-o ghinda .
Mai lash -mei un timp, pre; de un gand,

Un vers nescris,
Un adevar... o speranfa...
Ajuta-ma ,si iartil-ma
Pentru o viaja.
(1998)
IULIA STOIAN. Copil minune al Brailei, se afirma ca un scolar stralucit

dar si un redactor si colaborator activ al revistei scolare Orizonturi a Scolii
generale Ion Creanga", obtinand in anii copilariei numeroase premii.
In anul 2000, in jurul varstei de 15 ani, obtine primul premiu la Concursul
national Tinere condeie" (repetat si in 2001), debuteazA publicistic in revistele
Limbo ,si literaturd romans §i in Examene, care o si premiaza si o debuteaza
editorial cu volumul Pedeapsa cuvantului" aparut in Editura Pro Transilvania.
A fost inclusa si in antologia Cantecele arcasului".
Profunzimea si maturitatea gandirii dublate de o excelenta pregatire
literard, capacitatea de abstractizare si curajul de a aborda teme care depasesc
Istoria debutului literar al scriitorilor romani in timpul Ico lii (1820 - 2000)
nivelul varstei (13-14 ani) confers poeziei ei o notA de cerebralitate care o

alatura aripei postbarbiene a poeziei de azi.
Citarn din poeziile ciclului de debut publicat de Examene poemul:
Fara inspirafie (II)

Niciodata n-o sci
M-a,sez pripit pe fundatia lumii,
Intrucat privirea misticci
Spanzurata pe un cruci,s de mciini
E ratare sigura a claritaiii.
Dacli exists apa vie,
&I inventam apa moarta
Pentru cei mai vii ca niciodata
Sa insoleasal mintea
Rind la fictiune ,si retur.
Revers al vietii
E tot natura!
(2000)
*
* *
Proza, ca si eseistica adolescents a generatiei '90, a fost ceva mai saraca

decat poezia, dar a Inscris cateva sperante" din care mentionam pe:
MIHAI CONSTANDACHE. Unul din cei mai dotati prozatori ai

generatiei, elev al Liceului Gh. Rosca Codreanu" si membru al prestigiosului
cenaclu Pagini de jurnal", condus de profesorul-scriitor Cristian Simionescu,
si-a manifesta talentul epic Inca din copilarie. La 13 ani debuteaza in publicatia
Zburdtorul din Onesti, condusd de Gh. Izbasescu.
In liceu colaboreaza la Limbs ,si literaturei romans, Fele le culturii,
Cronica §i e inclus in antologii locale si nationale, precum Cantecele
arcasului".
Laureat al concursurilor literare Autori copii" din Iasi, precum si al
Concursului national Tinere condeie", editiile 1992, 1994 si 1995.
In 1996, Tudor Opris ii publics, la Editura Univers enciclopedic volumul
de schite Vasilescu et Co", cuprinzand o proza moderns, naturalists, de tip
optzecist, populatA de o umanitate grotesca, stupida, gravitand ametita Intr -o
zona a absurdului, vulgaritAtii, intamplarilor aleatorii care se placheaza ca o
suprarealitate peste realitatea existents, de o descurajantd mediocritate.
ROXANA DUNCA. Scrie cu sarguinta de la 10 ani, dar isi valorificA
creatiile abia in anii liceali, petrecuti la Colegiul national Gh. LazAr" din
Bucure§ti, unde a fost una din animatoarele cenaclului literar §i revistei §colare.
Se remarca §i la Cenaclul municipal Sagetatorul" printr-o activitate constants
§i multilaterala, abordand in mod egal teatrul §i nuvela istorica ca §i schita
realists, in care exceleaza prin finetea observatiei, patrunzimea analizei
psihologice §i siguranta dialogului.
Laureate' a concursului Tinere condeie" la editiile 1977 §i 1978, la
sectiile proza §i dramaturgie, a fost publicata in Examene §i Limbd ci literature'
romans.
In perioada §colaritatii i-au aparut cloud volume: unul de teatru, continand
o remarcabila piesa cu inspiratie biblica Dilema lui Pillat" (1998) i altul de
schite Ganduri" (1998), care dovedesc un deosebit simt al ritmului epic §i o
reflexivitate care depa§esc varsta, anuntand un prozator plin de promisiuni.
EDUARD SAVULESCU. Elev al $colii superioare comerciale
N. Kretzulescu" §i membru al cenaclului municipal Sagetatorul", scrie de la
14 ani, find debutat in revistele Examene i Linzbci ,si literature' romand.
Laureat al concursului national Tinere condeie", editiile 1998, 1999 §i 2000,
debuteaza editorial in anul 2000 cu volumul Asta-i viata". t4or reporte-
riceasca, proza lui surprinde cu exactitate i luciditate incisive' lumea tinerilor
din perioada tranzitiei, sectiuni de viata tratate cu o veridicitate neorealistA.
BOGDANA FATI. Fata unui cunoscut scriitor disparut prematur, a urmat
cursurile Liceului M. Eminescu" din Bucure0. A colaborat la numeroase
publicatii de culture' §i literare (Contemporanul, Fe tele culturii Azi, Tineretul
Liber pagina literara).
In In 1998 i se publics volumul de proza Invocatie pentru podul casei", care
se deta§eaza ca un volum de exceptie prin modernitatea modalitatilor artistice

§i prin profunzimea viziunii, autoarea propunanduli se' situeze o experienta
umand Intr -o zone' a conOintei §i amintirii numita metaforic podul casei", pe
care o introspecteaza cu finete §i patrundere.
ROXANA COSTEA. Desfawara Inca din prima clash* a Liceului Liviu
Rebreanu" din Bistrita o bogata activitate ziaristica §i literara abordand simultan
si cu acela§i succes poezia §i proza.
Debutul ei literar, atat in proza cat §i in poezie, a avut loc in anul 1998 in
revista Examene, care i-a acordat §i doua premii speciale, ca §i in revista Limba
,si literatura romemd.
In anii 1998, 1999, 2000, 2001 a fost premiata la Concursul national
Tinere condeie", iar in anii 1999 §i 2000 a fost laureate' la concursurile Liviu
Rebreanu", D. Bolintineanu", Pavel Dan", G. Co§buc" fie pentru proza, fie
pentru poezie §i a fost inclusA in antologiile Cantecul arcaplui" §i Tinere
condeie".
275
www.dacoromanica.ro
Istoria debutului literar al scriitorilor ronthni in timpul FoM (1820 - 2000)
AlAturi de Honoriu Hicu din NAsAud ea continua marile traditii ale

poeziei, mai ales ale prozei ardelene, bine puss in evidentA in volumul mixt
(proza si poezie) Fiul lutului", scos in anul 2000 de Tudor Opris.
ANCA GHINEA. Inzestrata elevA a liceului Roman Vodr din orasul
Roman, ea desra'soara din primul an de liceu o bogata activitate literarA si
ziaristicd.
Debutul ei literar a avut loc in anul 1998 in Monitorul de Roman. A fost
laureata a editiilor din 2000 si 2001 ale Concursului national Tinere condeie".
A colaborat la publicatiile Examene §i Limba i literatura roma nil care au
lansat-o.
Placheta de debut Arborele sperantei" (2000) confine trei nuvele
incadrate in buna traditie a prozei clasice romanesti, dovedind reale calitati de
constructie si stil care o situeazA printre sperantele prozei moldovenesti.
*
* *
Un gen nou de creatie literarA, intrat dupa 1990, dupd popularizarea lui
Cioran, Noica, Plesu si Paler, in interesul tinerelor condeie si in mod firesc
in regulamentul concursului national Tinere condeie" este eseul, o formA de
speculatie filozoficA cu evidente virtuti literare, practicatA de spiritele subtiri"
care jongleazA cu ideile, cu dilemele, cu marile probleme, neprivite insa de pe
pozitii didacticiste. Eseul este un joc de spirit care pasioneaza pe adolescenti
(nu si pe copii!) si nu-1 vom vedea abordat decat de la o varsta de peste 16 ani,
deci in ultimile clase de liceu.
Din marea mass de creatori, rara sa abandoneze insa exercitiul liric, epic
sau chiar dramatic, se desprind din generatia nouAzecistd vase nume, care de pe
acum se inscriu, ca viitori concurenti ai eseistilor consacrati. E vorba de Chris
Simion, Miron Ghiu, Catalin Tilimpea, George Radulescu, Ina Inoan, Mihaela
Bidilica, care deja din anii scolii au 1-2 volume tipArite.
Cea mai in varsta si productivA este CHRIS SIMION, elevA a Scolii
Centrale, autoarea a trei volume citite cu pasiune de contemporanii ei si
favorabil mediatizate: Dragostea nu moare" o concluzie la 16 ani (1994),
Dogmatica fericirii" (1995), Disperarea de a fi" (1996).
Eseistica ei raportandu-ne la titlurile cArtilor are un caracter mora-
list-filozofic, colocvial, atacand trei teme fundamentale: dragostea, fericirea,
disperarea de a fi, sub influenta filozofiei existentialiste de varf, reprezentata la
not de Nae lonescu si Cioran dar si a exercitiului de jurnal interior. Debutul ei
a avut loc in anul 1993 cu un mic eseu Dragostea nu moare", inclus in
antologia Cantecele arcasului" din acel an.
MIRON GHIU, elev al Colegiului national Gh. LazAr", laureat pentru
eseisticA al concursului national Tinere condeie" (1997), membru in colectivul
de redactie al revistei Sperante i s-a publicat la 17 ani, in Editura Eolia, de catre

Tudor Opri, volumul Perceptii fragmentare"- unele capitole find reluate in
1996 de revista Speranfe a Colegiului. Debi abia intrat in adolescents, Miron
Ghiu face dovada nu numai de o surprinzatoare informatie culturala, dar §i de o
gandire originala §i percutanta intr-o sfera de probleme §i speculatii ideatice
precum poetica geniului, o dimensiune a haosului, etica ratarii, undergroundul,
efectul de haos controlat etc., de o acuta modernitate.
CATALIN TILIMPEA. Poate cel mai complex produs al cenaclului
Nichita Stanescu" de la Palatul Copiilor din Ploiqti: poet, prozator, eseist
incarcat de premii §i decretat la 9 ani, deci in 1991, alaturi de mai tanarul" Ilie
Schiau, copil-minune al prozei romane§ti. Debutul in proza are loc in
suplimentele literare ale cotidianelor Tineretul liber i Azi, in anul 1992 i se
publics doua volume de proza editate in 1993 §i 1995 de Biblioteca judeteana
N. Iorga" din Ploiqti in ingrijirea scriitoarei Marta Barbulescu §i alte cloud
volume Clipe furate" (Editura Univers Enciclopedic) §i Sens unic" (Editura
Pro Transilvania) in 1996 si 2000, de catre Tudor Opri§. In ultimul volum
debuteaza in eseu cu Jocul dominoului", incercare filozofico-aforistica
deosebit de interesanta prin indrazneala gandirii si virtuozitatea formei.
GEORGE RADULESCU, elev al Colegiului National Gh. Lazar" §i
membru al cenaclului Sagetatorul" este cel mai reprezentativ eseist-pamfletar
al generatiei '90, alaturi de putin mai varstnicul Liviu Voinea. Debi manifests
'Inca de la 14-15 ani aptitudini pentru poezie §i eseistica, ele au capatat intrupare
doar in ultimul an de liceu, and incepe o fructuoasa colaborare la revista
colegiului, la publicatiile Ultima ors (unde debuteaza in 1998 cu eseuri) si in
Examene.
Debutul editorial a avut loc in 1999, in ultima clash' de liceu cu volumul
Mistica §i anatema" intocmit de Tudor Opri§, urmat in anul 2000 de un alt
volum In groapa ticaloOei", care imbogatqte gama tematica a eseurilor
moral-simbolice, consacrate denuntarii formelor de degradare umana mani-
festate in societatea moderns.
MIHAELA BIDILICA-VASILACHE. Una din cele mai calatorite §i
titrate nouazeciste", originala din Campulungul Muscelului, dar eleva la
Liceul I. L. Caragiale" din Ploiesti are un palmares impresionant.
A colaborat la numeroase publicatii prahovene, bucumtene (Examene,
Luceafcirul, Limbs ,Fi literatura , etc.) si bra§ovene (Astra) §i a debutat editorial
la 14 ani, in 1997, cu volumul Singuratatea copacului". In 1998 i s-a publicat
volumul Printre cutele perdelei", in 1999 ii apare volumul Existente",
bilingv (roman-francez), iar recent a ie§it de sub tipar Atelier de dumnezeire",
lansat la Muzeul literaturii.
A colaborat in plachete colective si omagiale i i s-au tiparit trei plachete
personale de catre Biblioteca judeteana din Ploiqti. A primit premiul de debut
Istoria debutului literar al scriitorilor rondini in timpul FoM (1820 - 2000)
la Festivalul international de poezie M. Eminescu" (1998), precum si premii la

Concursul national Tinere condeie", editiile 1999 si 2000.
Egal de inzestrata si aplicata pentru poezie, proza si dramaturgie (deci
unul din foarte putinii scriitori completi" ai generatiei), Mihaela Bidilica este
o foarte percutantA eseistA, inteligentA, instruita, cu un excelent ochi de
observator, ceea ce ne-a determinat s-o asezam printre scriitorii-ganditori de pe
bAncile scolii.
Cea mai tanArA eseista a generatiei, afirmatA si confirmatA este INA
INOAN, eleva a liceului Gh. Sincai" din Cluj, cAreia la 16 ani, in anul 2000, i
s-a scos un excelent volum Dezvinovatirea Evei", demonstratie a talentului ei
polivalent de poets, prozatoare si eseistA. Prezenta la numeroase manifestari si
congrese, prolificA si agreatA de redactii, ea a primit in 2000 si 2001 premiul I
la Concursul Tinere condeie". Revista Examene, unde a debutat si unde a avut
o prestatie activA, i-a acordat o diploma de excelentA. A fost inclusa in
antologiile nationale Cantecele arcasului" din 2000 si 2001. Membra a unui
cunoscut club de debate" ea isi orienteazd eseistica sa, in continuu progres
artistic earn dezbaterea unor probleme grave ale epocii si ale generatiei ei, asa
cum anticipeaza si capitolul Secvente" din volumul de debut.
Fara a avea Inca un volum tiparit si un bogat palmares publicistic,
MIHAELA MATEI, eleva a Liceului I. Neculce" incepe sa -si confirme vocatia
de viitor eseist. Aceleasi man sperante ni le trezeste si CRISTIAN NEAGOE
tot bucurestean, debutat si premiat de Tineretul liber la varsta de 11 ani si cdruia
dacd i se vor aduna remarcabilele creatii scrise ',and la 19 ani am avea toate
sansele sa ne bucuram nu numai de un excelent prozator in spe" dar si de un
eseist cu certe valente polemice.
Multi noudzecisti ravnitori la frumos in timpul scolii, laureati si chiar
autori de volume, au dispArut de pe ecranele noastre dupd ce viata sau facultatile
i-au absorbit. Multi acuzA supraincArcarea programelor universitare sau zelul
unor patroni dornici de castig care le prelungesc cu mult cele 8 ore de munca,
ispitindu-i cu suplimente de castig. Altii nu-si gasesc sponsorii sau banii
necesari plAtirii unui volum, atat timp cat editurile au devenit simple prestatoare
de serviciu plAtit. Unii mai speed intr-o minune (adicA intr-o reconversie
spirituals sau materials), altii s-au speriat si au pierdut, precum Dante, orice
sperantA la intrarea in infernul existential.
Oricum, datoria noastra este sa -i amintim si sa-i asteptAm. Cine stie cate
pavoaze nu se vor ridica la orizont, dupA ani de peregrinare pe oceanul
nehotArarii sau al intamplArii?
Ii vom urmAri cu toata atentia si increderea pe bucurestenii: Cristian
Constantinescu, Andreea Billig, Costina Vasilache, Raluca Morosanu, Raluca
Grosescu, Cristina Damian, Rodica Nicola, Raluca Andreescu, Diana Dima,
Camelia Avram, Ana Maria Labo, Emanuela Ceica, Bogdan Voiculescu,
Teodora Aldea, Olivia Sgarburd, Linda Baros, Manuela Vanghele, Stefan

Macovei, Otilia Lena, Malina Vlad, Daniela Ilea, Ioana Coman, Ana Pu$ca,
Cristina Catand; pe nemtenii: Mihai Sava, Alina Cosma, Mihaela Agape, Iu liana
Aldica, Alexandra Nutu, Alexandra Conut; pe tulcenii: Elena Iorga, Adela
Serban; pe medgidiana Elena VlAdareanu; pe arddeanca Maria Foltean; pe
boto$enencele Rita Chiributa, Elena Roxana Husac; pe gorjencele: Augusta
Dumitra$cu, Adriana Lupulescu, Oana Tonca; pe devanca Daniela Ioana Pisoiu;
pe pite$teanca Irina Tra$cd; pe barladencele: Ramona Rebegea, Simona
Iona$cu, Raluca Anghel, Angela Bighiu; pe brailencele: Lavinia Brani$te,
Ecaterina Banica, Ioana Negoitd; pe one$tencele: Mdddlina Pu$caldu, Julia
Balcana$, Ramona Tinei, Marlena Tilita; pe re$iteanca Bianca Stan; pe
giurgiuveanca Elena Paun; pe foc$dneanca Oana Apostu; pe comane$tenele:
Delia Oniga, Alexandra Drdgdstan, Camelia Iosub; pe buzoienii: Cristina
Modreanu, Viviana Mu$a, Irina Sturzoiu1 Artemisia Asdnache, Liviu Nedef,
Marius Wamstedel; pe clujeanca Camelia Burduja; pe ndsdudeanul Bogdan
Georgescu; pe roma$canele: Anca Popa, Claudia Sava, Raluca Nantu; pe
dorohoianca Manuela Vieriu; pe mehedintencele: Costina Spiridon $i Linda
Orfescu; pe ord$tianul Ciprian Cosma; pe dambovitenii: Robert Mandroiu, Sara
Gavrila$; pe ploie$tencele: Oxana Delazero, Roxana Eichel, Oana Catalina
Ivan; pe vasluienii: Elena Bucatd, Sorinleoama; pe caTard$eanca Gianina Ivan;
pe alexandreanca Claudia Obretin; pe bra$oveanca Elena Btu Tutoveanu; pe
constantencele: Adriana Cateia, Ana Maria Oglindd, Lavina Alexe; pe doljenii:
Ana Maria Ninulescu $i Mihai Ene. Ei au Inca dreptul sa spere $i sa persevereze.
Deja anii 2000 $i 2001, primii ani ai inmuguritei generatii doudmiiste",
incep sa ne aduca man surprize $i sa ne trezeascd speranta unei adanci innoiri a
liricii $i chiar a epicii romane$ti. Copii de la 9-14 ani laureati ai concursului
Tinere condeie", pe care i-am lasat pentru viitoarea editie a lucrdrii (Ilie
Schiau, Lana Dumitru, Ioana Motea, Sanda Grecu, Laurentiu Vddina$, Horea
Iona$, Brandup Grosu, Cristina Stoicescu, din Bucure$ti; Rdzvan Iancu din
Constanta; Bogdan Fabian din One$ti; Ioana Bidilica din Ploie$ti; Cristian Gava
din Pite$ti; MAdalina Chelmu din Braila; Marius Paveliuc din Vaslui; Lavinia
Parna din Targovi$te; Ancuta Duca din Comane$ti), unii cu carti deja tiparite,
cum ar fi Gava, Vedina$, Dumitru, Schiau, Grosu, de pe acum se prefigureazd
ca un valoros schimb pe care trebuie sa-1 urmarim in continuare.*
Avem, deci, toate motivele sa privim cu optimism drumul ascendent al
literaturii romane.
20 decembrie 2001
* Cei care pawl in anul 2001 (inclusiv) au scos un volum au fost trecuji in indexul de nume.
Indite selectiv
de nume
Sunt cuprinfi aici numai

autorii care 5i-au facut debutul
in perioada colaritiiiii in
diferite tipuri de publica /ii,
realizeind, in timpul colaritiitii
sau dupe:* Incheierea liceului,
cel pujin o carte tipiiritri.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Indice selectiv de nume
A
Acsan ion Baciu ,Stefan
157 122
Acterian Arcavir Baconski E. Anatolie
68 98
Adam Dinu Bacovia George (George Vasiliu)
177, 187, 188 49, 50
Adania Alfons Baiculescu Alexandru
72 77
Ageirbiceanu Ion Baiculescu George
11 77
Airinei Irina Balaci Alexandru
195, 196 80
Albala Radu Balahur Paul
71 177, 213, 214
Albi,For Emil Balotri Nicolae
226, 227 15, 129
Aldea Teodora Bal,s Teodor (Emil Beda,sescu)
279 71
Alecsandri Vasile Baltag Cezar
42 162
Alecu Viorel Baltazar Canal (Leopold Goldstein)
94 133
Alexandrescu Grigore Banu,s Maria (Marioara)
42 136
Alexandru loan Baranga Aurel (Aurel Delazosin, Aurel Sanger)
173 31, 125, 137
Alexe Lavinia Barbu Eugen (Eugen Rabe, Eugen Baraba)
279 140, 154
Alexiu Lucian (Lucian Blaga) Barns Linda
177, 210 279
A lui Gheorghe Adrian Bascovici $erban
220 20, 21
Andreescu Raluca Basarabeanu Vornic (Ion Ciirlan)
278 99, 104
Andrijoiu Alexandru Bassarabescu A. Ion
152, 153, 157 27
Anghel Dimitrie Batali Aurelia
48 145
Anghel Petru Baumgarten Alexandru
146 241, 242
Anghel Paul Bale,su Ion
150, 153 151, 152, 159, 160
Anghel Raluca Bdleanu Andrei
279 147, 157
Arghezi Tudor (Ion N. Theodorescu, Ion Theo) Brinescu Constantin
28, 46, 47 253
Aramd Horia Bcinulescu ,,Stefan
158 78
Arma,c Arica Barbulescu Mihai
181 166
Barladeanu Victor Bozbici Cornel
141 150
Beirleazii Julia Brad Ion
252, 266 146, 147
Be lu Pavel Braniste Lavinia
92 252
Beniuc Mihai Bratoloveanu Liviu
88, 89 138
Berceanu Gabriel Bralescu Voinegi Al. loan
252, 268, 269, 270 28, 46
Berceanu Patrel Breitucu Mircea
224, 255 72
Betea Lavinia Breincoveanu Romulus
179 180, 230, 231
Bidi lica-Vasilache Mihaela Brezianu Barbu
277, 278 69
Bistrileanu Ion Buc,sean Teofil
90 150
Bindea Liviu Bugariu Aurel
234 92, 93, 126
Bivolaru Constantin Bulgcir Gheorghe
127 90
Blaga Lucian Buligan Liana
6, 12, 13 207
Blajovici Traian Burlonescu Alin
90, 153 18
Blandiana Ana (Ohio Doina Coman) Burtan Florea

172, 176 229
Block Igor Busneag Ells
69 81, 118
Bodnar Dan Buzea Constanla
219, 220 163
Bog lea Ana Florina
194, 195 C
Bogza Geo Caion (lonescu C.)
124 22
Boldur Anda Camilar Eusebiu
118 113
Bordeianu Card lin Caraion Ion
177, 214 126
Bota Dan (Botta, Botha) Cassian Nina
62 141
Bota Emil Catanii Cristina
138 279
Botez Demostene Catarama Vasile
54, 55 95
Botez loachin: Caurea Daniela
51 175, 221
Boureanu Radu Cazacu Boris
108 65, 99
Cazimir Otilia (Alexandrina Gavrilescu) Cioranescu (Nelu) Ion

53, 54, 138 76, 109
Cazimir Stefan Cipariu Dan Mircea
150 242, 243
Catlin Irina Ciubotcirasu Stefan
244, 252, 256, 257, 258 95
Cei lin Liviu Ciurunga Aurel (Robert Eisenbraum)
155 100
Calinescu Gorge Cocea D. Nicolae

131, 132 28, 50
Codrea Luminila
Cilluga-ru Alice (Alice Orient)
252
25
Codreanu Mihai
Calugclru Ion (Buium Croitoru) 46
132
Colfescu Gheorghe
Coplescu Radu 77
148
Colin Vladimir
Ciiprariu Alexandru 98
150
Colorian Alexandru
Ccirciumaru Dan 130
252, 258, 259 Coman loana
Ccirjan Constantin 279
104 Coman Mihai
Ccirjan lonui 192
246 Comarnescu Petru
Ctiteia Adriana 62, 116
279 Condurache Val.
Ceith Emanuela 177, 212
278 Constandache Mihai
Cerna Panait 274
50, 51 Constantin Marin
231, 232
Cerna-Radulescu Alexandru
82, 129 Constantin Theodor
113
Chelaru Oana
179 Constantinescu Marian
234
Chendi .Stefan
121 Confescu Aura
164
Cheroiu Gabriel
Copacinschi Adrian
196, 197
175
Chirilli George Copilu Cheatrii Vasile
154 114
Ciobanu Mircea (Mircea Sandu) Cosa ,cu Radu (Oscar Rhorbich)
173, 174 155, 156
Cioculescu Barbu Cosma Alina
118, 128 279
Cioculescu Serban Cosma Ciprian
110 279
Ciopraga Constantin Costea Roxana
15, 95, 96 275
Ciordnescu Alexandru Cocbuc Alexandru
68 26, 40
Co,sbuc George Diaconu Ion
6, 7, 31 97
Coferiu Eugen Dianu Romulus (Romulus Dima)
99 62
Cobsovei Traian
Dicd Cristian
118, 119
231
Cotru; Aron Dima Alexandra
13, 14 15, 108
Creiciun loana Dima Diana
179 278
Creiciunescu loana Dima Simion
177, 182 154
Crasnaru Daniela Dimov Leonid
175, 176 66
Cri,san Teodor Dinescu Mircea

169, 232
174
Djementirov K Mihail
Creinguleanu Ion
99
164
Dogaru Vladimir
Cruceanu Mihai 82, 129
29
Doina,s ,Ft. Augustin
Cursaru Lucian 139
145 Donos Arcadie
Cusin Adi 100
175 Dorian Dorin (Dorel Dorian)
155
Cutova Ion
113
Doru Doina
179, 189, 190
Dragolea Mihai
D 234
Damaschin Dan (Dan Heirdauf) Dragomir Mihu (Mi,su Constantin Dragomirescu)
203, 204 28, 113
Damian S. (Sami Druclanan) Drago,s Elena

161
155
Driigeistan Alexandra
Dan George
279
71
Drogoi Rodian
Dan Pave! 229
85 Drimba Ovidiu
Da'scalescu Romeo 89, 90
114, 128 Drogeanu Paul
Deac Mircea (Mircea Deacci) 177
71 Dron A.
98
Delasalaj A. (Aurel Pustai)
146
Drume,s. Mihail (Mihai Demetrescu)
34, 35
Delazero Oxana
Dulfu Petre
279 6
De,sliu Constantin Dan Dumitran Frunze!'
148 145
Dumitrascu Augusta Fantcirzeru Constantin

279 62, 64
Dumitrescu Aurelian Fe lea Victor (Paul Lucian, V Nicolin)
226 114, 115
Dumitrescu George Filip Traian
74, 75 155
Dumitrescu Gheorghe (George Doru Dumitrescu) Fil liti N. C.
70 37
Dumitrescu Ion Firan Carmen
82, 129 225
Dumitrescu Mariana (Mariana sS'erban) Fla/nand Mariana
67 207, 208
Dumitru M. Ion Florea C. Mihail
166, 167 104
Dumitru Lana Florescu Constantin
279 71
Dunca Roxana Florescu Doina-Lincu

252, 274, 275 181
Fodor Katia
E 191
Freifild Adrian
Eftimiu Victor 229
31, 35, 36
Frunza Dumitru
Egli Irina 145
234
Frunzetti Ion
Eliade Mircea 139
68, 138
Fugariu Florea
Elvin B. (Bernstein) 105
147
Fulga Laurenflu (Laurenflu lonescu)
Emandi Constantin 103, 104
93
Fundoianu Barbu (Benjamin Wechsler;
Eminescu Mihai Benjamin Fondane)
7, 8, 9, 10 41
Ene Ccitedina Furtunci Horia
252, 273 20
Ene Mariana (Maria)
236, 237 G
Enescu Tudor
71
Gallia Gabriel
176
Evu Ion
202, 203
Gallia Mihai
94, 138
Gafija Diogene
F 94
Fasole Modeilina Gafton Marcel
252, 271, 272 138
Fati Bogdana Galaction Gala (Grigore Pisculescu)
275 28, 46
Fati Vasile Gava Cristian
166 279
Rau Tutoveanu Elena Gavril Mihai
279 138
Gavriliu Leonard Gramescu Haralambie
96, 149 151
Gabunea V H. Grigurcu Gheorghe
136 153
George Tudor (Tudor Georgescu) Grosu Brandup
70, 138 279
Georgescu Sofia Groza Eugen
197 90
Gheorghe Fanica Gruia Stelian (Stelian lafentiuc)
77 154
Gheorghe Ion Gulian Emil
157, 160, 161 75
Gheorghiu Dinu Mihai Gyr Radu (Radu Demetrescu)
213 79
Gheorghiu Mihnea
80, 81
H
Gheorghiu Tascu
123 Heckman Marlene
209
Gheorghiu Virgil
102 Herivan Mircea
Gherghei Grip 157
154 Hobana Ion (Ion Manta Rocie)
Ghergut Sorin 154
250, 253 Horea Ion
Ghica Magdalena (Magda Corned) 152
190, 191 Horodnic Mihai
Ghilia Alecu Ivan 93, 94
154 Hossu Petru
Ghinea Anca 84
276 Huber-Rogoz Viorica
Ghinea Sanda 138
145 Huiban Adina
Ghijescu Olguja 252, 263
243, 244, 245, 251 Hurezean Gabriela
Ghiu Miron 177, 202
252, 276 Huzum Virgil
Giugariu Mihai 96, 97
105
Giurgiuca Emil
87
I
Goci Aurel lancu Razvan
166 279
Goga Octavian lancu Traian

6, 10, 11 92
Goran Constantin laru Florin (Florin Relpii)

75 177, 192
Gorun Irina Ibrdileanu Garabet (C. Vraja)
179, 234 31, 32, 33
Gorunescu Valeriu lerunca Virgil
112 82
Grama Ste liana Ilea Daniela
252 279
Ilica Carolina
177, 203, 204
K
//ovici Mihail Kernbach Victor
77 51
Moan Ma Kirifescu Alexandru

51
278
Ion Veronica (Zvera)
252, 261, 262
L
lonascu Simona Labis Nicolae (Neculai Malin)
279 154, 157, 158
lonescu Eugen Labo Ana Maria
278
62, 63, 64
Lalescu Traian
lonescu Raicu Rion
69, 127
31, 32, 33
Lascu Daniel
lordache Aurel 175
77
Lefler A driana
lordache Olga 181
234
Leonardescu Grigore
lorga Nicolae 23
46
Leu Corneliu
losif 0. Stefan 149
18, 19 Lila Ion
losifescu Silvian 234
70 Limbeanu Oarda V I.
losub Camelia 146
279 Lituon T Constantin
Isac Emil 138
11 Liuben Dumitru
Isanos Magda 100
98, 101, 102 Lorinfiu Cleopatra
209
!strati Roman
217, 218 Loteanu Mircea
181, 246
lures Stefan (H. luster)
155 Lovinescu Horia
15, 71, 94
Ivan Gianina
Luca Remus
279
86, 87, 128
Ivan Ion
Lungu Alexandru
180, 222 31, 126, 128, 129
Ivascu George
92
Iviinescu George
M
165 Macedonski Alexandru
18, 44, 47
Macovei Miruna-Raluca
J 215
Jebeleanu Eugen Macovei Stefan
111, 112, 120, 121, 137 279
Jemcineanu Mihai Macovescu George
99 62, 65
289
www.dacoromanica.ro
Magheru Darie Mihaiu Virgil
123 198
Maiorescu Mu Mihdescu Vasile
8, 9 177, 212
Maiorescu Toma George Milcu Nicolae
148 79
Ma lila Mircea Minulescu Ion (I. M. Nit-van)
90 31, 48, 49
Mandric Mire la Minulescu Mihaela
215, 216 182, 183
Manifiu lone! Mioc Ion
84, 85 92, 126
Maniu Adrian (Adroma) Mironescu I.I. (Eugen Mironescu)
21, 39
22, 23
Manolescu Aural Ion Mislea Radu
71
68
Manu Emil
Mitea Constantin
65, 128
138
Marinescu Athanasie
4
Mizumschi Anca
238
Marinescu Alexandru
110 Moldova)? loan
200
Marinescu Gabriela (Julia -Dora)
251, 254, 255 Monoranu Mihaela
161
Marinescu Matei
236 Moraru Cristian
192
Marino Adrian
139 Moroianu Dinu (Rinaldino Moroianu)
Maslea Ana 70
154 Moroianu Raluca
Matei Mihaela 278
278 Mugur Florin
Mazilu Teodor 157
104, 147 Munteanu Lelia
Maxim lone! 193
86 Mure!an Ion
Mdrgeanu Nicolae 180, 199, 200
149 Murecanu Rusalin
Mandra Vicu 154, 159
147
Mu,satescu Tudor
Meitoiu Ion 110, 111
105
Mu,slea Alexandru
Melinescu Gabriela 121
165, 166
Mereugi Viorica N
205
Michdilescu C. St. (Stemi, Stemil) Nantu Ralu
15 279
Micu Dumitru Nanu Katia (Katiuca Ghica)
149, 150, 155 223
Micu Honoriu-Bogdan Nasta Ion Dan
252, 261, 262 185, 186
Naum Gel lu Odobescu Alexandru

71 43, 44
Nristase Adrian Olteanu loanichie
181 85, 86, 128
Neagoe Adrian Onul Luca
278 207
Neagoe Cristian Opris Mihaela
278 181
Neagu Fiinus Opris Tudor
162 105
Neagu Olga (Olga Nay) Orfescu Linda
211 252
Nedelcu Pavel Ostachie-Cosmin Corneliu
111, 121 220
Negoitescu Ion Otescu Cornet
85 177
Nedef Liviu
279 P
Negreanu Gabriela (Gabriela Vasilache) Paleologu Alexandru
168 69, 139
Negruzzi Costache Palli Domnita
42 227
Negulescu Mihai Pancu -la,ci Octav
160, 162 149
Negurd Ion Pangrati Elena
93 168
Nicolae Cosmin Papadima Liviu
259, 260 192
Nicolaev Marina Papadima Ovidiu
234 15, 88
Nicolescu Vasile Papahagi Valeriu
148, 149 68
Ninulescu Oana Paraschivescu R. Miron (Emil Scare)
272, 273 140, 141
Noica Constantin Pavelescu Cincinat
64, 69, 116 18, 28
Novac Fevronia Pavelescu Mircea
240, 241 64, 139
Novaceanu Darie Plicurariu Dimitrie
162, 163 118
Pticurariu Francisc
O 84, 85
Oand loan Pcilalciu Juliana (Paloda)
141 234, 246
Oancea Nicolae Patin Elena
154 279
Obretin Claudia Pciunescu Adrian
279 164, 165
Odeanu Ani,coara (Doina Peteanu) Panzaru Ion
15, 90, 91, 138 222, 223
291
www.dacoromanica.ro
Pcirja Gheorghe Popescu-Ulmu Constantin (Titi)
234 72
Per,soiu Laura Popovici Alecu
264, 265, 266 93, 118
Petrescu Camil Popovici Titus
51, 52 155
Petrescu Cezar Portocald Radu
51 177, 183, 184
Petri Domnila Potopin Ion (Ion Magnea)
208 82
Petru Nicolae Preda Marin
205, 206 129
Philippide Alexandru Priboi 5't. Titus
134, 135
148
Pillat Dinu
69
Pugna Gheorghe
198
Pillat Monica
169
Pu,scci Ana
279
Pintilie Lucian
155
Piru Alexandru R
94 Rachici Dim.
Pisoiu Daniela 154
279 Rahoveanu Ion
Plena Dan 146
246 Ranetti George
Poenaru Vasile 17
177, 184, 185 Ranta-Buticescu V
Pop Anamaria 4
177, 201
Ra,scu M. Ion
Popa Anca 23
252
Rajiu luliu
Popa Viola Scoradel 155, 157
188, 189
Rcidulescu Banu
Popa Ion Victor (Gheorghe A. Hamza) 104
24
Radulescu George
Popa Mireille Astrid
252, 277
245, 246, 251
Rcidulescu N. (Niger)
Popel Corneliu
15
174, 216
Popescu Corneliu Rcidulescu Neagu
197
62, 64
Flopescu 0. Bogdan Rcipan Teodor

238, 239, 240, 251 230
Popescu Demetru Pare Rciu Aurel

145 151, 152
Popescu R. Dumitru Rcixanu Aug. Theodor
153 23
Popescu Georgeta Sena,s Rohan Monica
184 211
Popescu Florentin Rosetti Radu
167 18
Ruba Radu Simonescu Dan

198, 199 110
Rusu $irianu Traian Smirnov Noe
87, 88 150
Rusu Victor Sorbul Mihail
217 29
Sorescu Constantin
S 225, 226
Spiridon Costina
Sadoveanu Evian Isabela (Isabela G. Morpm) 252
32
Stan Ancula-Victorija
Sadoveanu Marin Ion 251
37 Stanca Dominic
Sadoveanu Mihai (Cobuz S. M.) 84
28 Stanca Radu
Sahia Alexandru (Alexandru Mcincistireanu) 15, 83, 129
101, 116 Stancu Zaharia
Salvan Monica 107, 138
241 Stdnescu Gabriel
Sava Claudia 179, 187
279 Stanescu Nichita
Sava Doina-Mihaela 171
216 Stiitescu ,5'tefan
Sava Mihai 72
279 Stelaru Teofil (I. Giurcd)
Savu Cornelia Maria 146
218, 219 Steriade Mihai
64, 96
Sahleanu Victor
97 Stoian lulia
252, 273, 274
Sdulescu Mihail
26 Stoian Nicolae
153
Scivulescu Eduard
275 Stoica Valeriu
181
Singiorgiu I. Al.
Stoika T Constantin
26
26, 34
Sdrbulescu Marin
Stoicescu Passionaria
70, 127, 129 168
Scarlat Teodor Stratan Ion
122 228, 229
Schintee-Seuca Ion Streinu Vladimir
79 110, 133
Schiau Ilie Streitman H. (I. Chileanu)
279 33, 34
Secrefeanu Leonida Strochi Lucian
75 176, 177, 180
Sfetca Petru Sturza Irina (Irina Airinei)
92, 93 194
Sgarburd Olivia Suciu Daniel
279 206, 207
Simion Chris Suru Teodor
276 174
293
www.dacoromanica.ro
Teodorescu Virgil
S 73, 74
$erban Codrin Theodorescu Cicerone
176 75, 76
$erban Mihail 77rea-Sicoe Roxana
94 263
,S'erban Radu 77ta Aurel
186, 187 80
$iclovanu I. C. Tita ,Stefan
64 136
Stefan Olga Todoran Eugen
253, 270 114
5ovu George Tomozei George
155, 179 157, 159
$teldnescu-Delavrancea Barbu Tonca Oana
44 252
,Stefoi Elena Topirceanu George
177, 223 52, 53
sS'ulea Ion Torynopol Victor (Victor Cornel Florescu)
81 140
$ululiu Octav Trancd Dumitru
62, 64 145
Trdild !lie
T 4
Tacoi Cristina Tristan Tzara (Samiro S., Sami Rosenstock)
81 31, 38, 39
Tatu Mihai Trost DOW
179, 227 72
Tdu ,can Victoria Ana (Victoria Popa) Tuchild Costin

170 227, 228
Triutu Victor Tudor Ion Alcon
93 127
Teclici Valentina Tudor Andrei

214 122
Teculescu Horia Tudor Vadim Corneliu

6 180
Teisanu Victor Tulbure Victor

175 138, 158
Teleajen Sandu (Sandu Morcovescu) Turtureanu Nicolae

26 154
Teodoreanu 0. Alexander (Pastore!)

135 T
Teodoreanu lone! Talomir Nicolae
134 139
Teodorescu Bogdan TOrnea George
181 154
Teodorescu-BraniVe Tudor Tic Nicolae
30, 31 155
Teodorescu Drago,s Tilimpea Catalin
254, 260, 261 252, 277
Topa Valerian Vianu Tudor

234 130, 131
Tugui Haralambie Vial Constantin
101, 104 266
Tuluianu Alexander Vicol Dragos
110
94, 119
Vieriu Manuela
U 279
Uficti Andrei Vieru Ion
209
179, 180
Ulieru George
40, 41 Vinea lon (Ion lovanachi)
31, 38, 39
Ulmu Bogdan (Bogdan Ghigi)
177, 181 Vintilii Petru
Uricariu Doina 139
177, 181 Vi,cniec Matei
Utan Tiberiu 180
151 Vilianu Alexandru
23
V Vlad Alexandru
Vaian Eugen 200
31 Vlad Maratha
Vainovschi Irina 279
181
Vlad Victor Delamaria
Valea Lucian 28
31, 127
Vlahuid Alexandru
Vanghele Manuela
44, 45
279
Varga Viorel Voinea Liviu
234 255, 256
Vasile G. Dumitru Voitin Alexandru (Alexandru Voilinovici)
105, 157 139
Vasiliu Lucian Vonica Nicoleta
180, 222 267, 268
Vasiu Ion Voronca !lane
210 133, 134
Vatamaniuc Dimitrie
140
Vcilceanu Constantin
z
62, 64 Zaciu Mircea
Vrintit Victor (Victor Viikov) 141
157 Zafiu Rodica
Vorgolici Teodor 181
155
Zalis Henry
Vedina,c Laurenfiu 1157
279
Zeca Daniels
Velican Constantin
234
81
Vesper Julian (Tudor Grosu) Zilieru Horia
94 153
295
www.dacoromanica.ro
Cuprins
Cateva la muriri necesare V
Capitolul I. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national 1
Capitolul al II-lea. Perioada unita7ii si afirmarii artistice 57
Capitolul al III-lea. Perioada contenzporana 143
Lidice selectiv de nume 281
www.dacoromanica.ro
;f1/1. ;.' t
'rA s s. I
t
6, sr "d t.
'
far
e
.4
3
M
7, i
t
,
s*
0 carte de lucru extrem de

utila nu numai pentru istoricul
literar, dar $i pentru marele public.
De altfel, in cultura romans, istoriile
literare specializate pe probleme sunt
neobi$nuit de rare $i o istorie
literary a debutului, unica la not $i se
pare, $i in restul lumii este, din acest
punct de vedere, bine venitei.
N Cornel Regman
Lucrarea marelui animator

9
din ultima jumatate de veac a
tinerelor condeie din Romania este o
lucrare de pionierat. Profesorii,
elevii, cercetatorii $i istoricii literari
vor avea o imagine mai claret' $i mai
precisa a inceputurilor literare ale
scriitorilor romani de la Costache
Negruzzi $i Vasile Alecsandri pawl la
Nichita Steinescu $i Mircea Dinescu,
vor fi inarmaji cu date care lipsesc in
cele mai multe cazuri din manuale,
din dictionare $i istorii literare $i
chiar din monografii.
George Sovu
;
on
ISBN: 973-8294-72-A
www.dacoromanica.ro
y
't PI° as,..9

Păunescu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Păunescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

.

� Istoria debutului literar

. . : - '. t.: ;,,,,?,-,liat:

Ikoria debutului literar

Secretar tehnic de redactie:

Copyright © 2002 Aramis Print s.r.I.

E-mail: aramis_difuzare@dnt.ro E-mail: aramis@dnt.ro

Tiparul: MEGApress holdings s.a. PRINTED IN ROMANIA

Touter gratitudinea Editurii ARAMIS, una

Societaji ,si reviste transilvane obldduite de ,scoli 3

In cautarea unui patron spiritual 8

Un transfer de idei ,si cadrul sau cultural 14

Revistele volare oficiale 17

Foile ,scolare ilegale" de-acum un veac 27

Mici directori ai unor reviste mari 29

Sub cortul" ocrotitor al publicafiilor timpului 42

linistita si oarecum toleranta perioada a absolutismului (1850-1861) si a

Ceontea si I. Bianu vor marca in acest rastimp un puternic salt calitativ in

societatii literare a acestei scoli, frecventand in mod regulat sedintele

Imbraca-te in doliu, frumoasa Bucovina,

In cautarea unui patron spiritual

Primul curajos dintre absolventi se pare ca a fost TITU MAIORESCU,

perioada fatd de adolescentii dornici de afirmare, Maiorescu n-a putut avea un

Mai norocos in relatiile cu redactiile s-a aratat a fi M. EMINESCU, care

Dupa o relatare a lui Emil Ciuceanu, OCTAVIAN GOGA incepuse sä

Romanul, de dimineajd pawl seara

Dar va sa vin-odatd vremea

Goga nu va putea suporta atmosfera de incordare §i neincredere de la

intre 1892-1900, timp in care I. AGARBICEANU i*i face studiile liceale,

Societatea de lectura a elevilor bra*oveni, infiintata in 1868, primise in

de cunostinte si culegerea de folclor si incercarile literare ale elevilor. In anul

Va pierdeji voi, unde pribege...

Se zbuciumil codrul supt vdntul

Cu murmurul vostru de-odat d

insusi Blaga in Hronicul varstelor" (p. 94-95) ne aminteste despre

deosebire de aceea oferita Luceafdrului, dezvelea dimpotriva numai grija de a

ARON COTRUS se dovede§te inca din adolescents un poet dotat §i

Ursitci in lume-ai fost Tisci, sa fereci in strune de valuri

Tu-nchizi in cetatea durerii a noastre amaruri rebele,

,,Si codrii ,si Crisuri si Murcis plcing zbuciurnul nostru de jale,

Aproape-i doar vremea dorite4 ceind Tisd, vei fi to a noastrci,

Sub tunete grele vi fulger, revoltalli a apelor oaste,

Sosit la Brasov, el pastreaza o legatura stransa cu Blajul trimitand versuri

Un transfer de idei cadrul salt cultural

Un rol important in dezvoltarea mi$cArii literare $colare 1-a jucat

in special a liceenilor, a trezit dorinta de afirmare intelectuala, a ajutat la

Revistele colare oficiale

Astfel, in 1891 apare Revista tinerimii, organ §tiintifico-literar al

S-a dus vara, si verdeata

Sfioase stele din lumea de ghealci,

Departe, in zarile prinse de noapte

Lumina s-asterne ca toarsd din caier

Cea de-a treia viitoare personalitate literati, afirmata in revista basara-

Teicuta doarme marea cu portul ei in umbra,

,Si nzarea-n departare se-mpreund intruna...

Pe tot intinsul ward se leagand tacerea

Sectorul beletristic se caracterizeaza prin absenta cvasitotala a poeziei. In

momentul acela nu e departe..." De aceea redactia propune $i realizeaza o

Va redeschid, o, ceirti, prea scumpe mie

Idei miirete scoateji la iveala

Ceind veintul rece pliinge prin grading

cand in suflet doruri ne-mbleinzite

°rasa ambitios, cu un vestit liceu, Liceul Unirea", Focsanii au reprezentat

Savitii" bucureteni, vitregiti de directori rigizi impermeabili la