dacă-ți iubești copilul, nu-l îmbrățișa;

dacă ești mânios pe copilul tău, nu-l bate;

căci te-ar cuprinde jalea pământului!
Moarta care zace,
moarta care zace,
o, maică a lui Nin-azu',
niciodată umerii nevinovați
■ ■ .---- ---------------------------------------------------------------------------------------------

1 - Divinitate a tămăduirii bolilor. Se pare că e vorba de un refren pe care-l cântau bocitoarele la înmormântări.

151

nu-i vor mai fi acoperiți de vreo mantie,

niciodată sânul nu-i va mai fi supt ca gâtul unui urcior'. "
II

Ghilgameș se duse la templu,

își puse straie curate,
se unse cu oloiuri bune,
și duhurile veniră roată în jurul lui;
își puse arculjos pe pământ,
și duhurile celor care au murit de săgeata arcului
îl înconjurară; luă un toiag în mână, își puse sandale în picioare, și făcu zgomot atingând
pământul; pe femeia lui, iubind-o, o îmbrățișa, pe femeia lui, când se mânie pe ea, o bătu; pe
copilul său, iubindu-l, îl îmbrățișa pe copilul său, când se mânie, îl bătu, și jalea pământului
îl cuprinse. Moarta care zace, moarta care zace, o, maică a lui Nin-azu, niciodată umerii
nevinovați nu-i vor mai fi acoperiți de vreo mantie,

1 - Monumentele descoperite cu prilejul săpăturilor de la Ur îi reprezintă adesea pe vechii sumerieni

bând mai mulți din același urcior, prin mai multe gâturi.
152
niciodată sânul nu-i va mai fi supt ca gâtul unui urcior! De-arputea să se întoarcă Enkidu din
Infern; căci nu soarta l-a răpit, nu o stafie l-a răpit,
ci pământul l-a înghițit, nu vreo unealtă a neînduplecatului zeu Nergal l-a răpit,
ci pământul l-a înghițit. Nu țărână pe câmpul de luptă al vitejilor a mușcat,
ci pământul l-a înghițit. Fiul lui Ninsun își jelește sluga, pe Enkidu, se duce singur la templul
zeului Enlil și-i spune: - "O, tată, o, Enlil, iată oapukku al meu a căzut în Infern; Iată că
mikku al meu a căzut în Infern;

III
de s-ar putea întoarce Enkidu din Infern! căci nu soarta l-a răpit, nu o stafie l-a răpit,
ci pământul l-a înghițit; nu vreo unealtă a neînduplecatului zeu Nergal l-a răpit,
ci pământul l-a înghițit; nu țărână pe câmpul de luptă al vitejilor a mușcat,
ci pământul l-a înghițit!"
Enlil, tatăl, nu răspunse; se duse singur către zeul Sin: - "O, tată, o, Sin, iată că pukku a
căzut în Infern, iată că mikku a căzut în Infern; de s-ar putea întoarce Enkidu din Infern!
Căci nu soarta l-a răpit, nu o stafie l-a răpit,
ci pământul l-a înghițit;
153

nu vreo unealtă a neînduplecatului zeu Nergal l-a răpit,

ci pământul l-a înghițit; nu țărână pe câmpul de luptă al vitejilor a mușcat,
ci pământul l-a înghițit!" Sin tatăl nu-i răspunse; se duse atunci singur către zeul Ea:
- "O, tată, o, Ea, iată căpukku a căzut în Infern, iată că mikku a căzut în Infern;
de s-ar putea să se întoarcă Enkidu din Infern! căci nu soarta l-a răpit, nu o stafie l-a răpit,
ci pământul l-a înghițit; nu vreo unealtă a neînduplecatului zeu Nergal l-a răpit,
ci pământul l-a înghițit. " nu țărână pe câmpul de luptă al vitejilor a mușcat,
ci pământul l-a înghițit. " Ea, tatăl, spuse viteazului Nergal:
- "Deschide acum borta care duce în Infern, ca să iasă duhul lui Enkidu din Infern!
și să poată sta de vorbă cu fratele lui!" Viteazul Nergal deschise borta care duce în Infern,
duhul lui Enkidu, ca o suflare, țâșni din Infern. Ghilgameș și cu el începură să vorbească:

IV
- "Spune-mi, prietene, spune-mi, prietene, spune-mi care-i legea lumii subpământene pe care
o cunoști!"
- "Nu, nu ți-o voi spune, prietene, nu ți-o voi spune:
154
; \â‫־‬.‫־‬-\ cozk"
r:.; ..:, dacăți-aș destăinui legea
o cunosc, te-ai porni pe plâns!"
- "Ei bine, fie, vreau să mă pornesc pe plâns!"
- "Ce ți-a fost drag, ce-ai mângâiat și era pe placul inimii tale, este astăzi pradă viermilor,
ca o haină veche.
Ce ți-a fost drag, ce-ai mângâiat și era pe placul inimii tale,
este astăzi acoperit cu pulbere.
Toate acestea sunt acum cufundate în pulbere,
Toate acestea sunt acum cufundate în pulbere. "
(sfârșitul coloanei a patra și coloana a cincea lipsesc)
VI
(o lacună)
- "Pe acel pe care moartea lui (o lacună), l-ai văzut?"
- "L-am văzut: stă întins pe un pat și bea apă rece, proaspătă. "
- "Pe acel care a căzut în încăierare l-ai văzut?"
- "L-am văzut: tatăl său și mama sa îi țin capul și femeia lui se lipește de el. "
- "Pe acel al cărui stârv e părăsit pe câmp, l-ai văzut?"
- "L-am văzut: sufletul său n-are odihnă în Infern."
- "Pe acel al cărui suflet n-are pe nimeni care să-i facă
slujbe, l-ai văzut?"- "L-am văzut: se hrănește cu resturile din ulcele și cu rămășițele
uliță!"

Mai veche decât Iliada și Odiseea, mai veche decât Biblia, epopeea care cântă vitejiile și suferințele lui
Ghilgameș, legendarul rege al Urukului, avea să-și ia locul de cinste - orânduită în douăsprezece ..
tablete numerotate cu grijă - in * faimoasa bibliotecă a regelui asirian Assurbanipal, la Ninive, în cel
dintâi veac înaintea erei noastre. Ea constituia penAu Asia Occidentală ceea ce aveai* să fie poemele
homerice pentru Grecia celui dintâi mileniu înaintea erei noastre și, de pildă, Cântecul lui Roland
pentru Franța celui de-al XH-lea secol: glorificarea unui erou, chintesență a bravurii poporului său.
AL.DIMA
ISBN 973-97034-8-8
5.880+120TL=6.O0Q ctor 1 Bxlcurești I