1=111111311v

Eva Sirbu

cilui Nos Rt, 4

INTERVIURI
UITATE
2

EDITURA ARA - BUCURESTI

www.dacoromanica.ro
 Coperta loana STATIE

Aceste interviuri au aparut in revista CINEMA

intre anii 1977 1988.

Fotografii de Aural MIHAILOPOL, Victor STROE, V. SEICO.

Plus un numar mic de anonimi" prin absenta semnAturii.

ISBN 973-9181-08-2

www.dacoromanica.ro
 Jurnal de actualitati

Pour la petite histoire" sau pentru la grande" (meme combat!)

al doilea volum cu Interviuri uitate" apace
intr-un moment ccind nimeni nu sae exact
cote filme romcinesti not au rulat pe ecranele patriei
(unul, cloud, nici unul?) in anu11998,
mai nimeni nu stie eu, personal, zic ca nici unul
mai fiecare ridica din umeri, nu-1 intereseaza,
nu se indigneaza, nu face insomnie, nu injura,
nu scrie pamflete, nu concepe manifeste
pentru salvarea filmului romcinesc, nu organizeaza
mitinguri, colocvii, mese rotunde di copioase la Neptun,
la marginea mcirii, nu cheama lumea in strada,
la Universitate, la Senat, in Piala Revolutiei
ar trebui inventata o Piata a Involutiei,
acestia, din volumul 11, lcinga cei din volumul 1,
cati au rams, de bun?" mama in viata, dar
in cel mai strict sens al cuvantului
avcindu-i in vedere, in orbite, pe pleoape, aproape,
si pe cei dui,
acectia, actorii nostri di ai Evei din ultimul sfert de veac,
in frunte cu ministrul Culturii, Ion Caramitru,
Ii incheind cu cea mai tancird dintre ei, Maia,
ar trebui sa gaseasca locul pentru Plata Involutiei
in Bucuresti, ei uite-asa, de-al dracului,
din incorectitudine politica, din spirit elitist
de dreapta, din nostalgii de stdnga,
dar tincindu-se cu ambele mdini unii de altii
ei ar trebui sa gaseascci locul pentru o

www.dacoromanica.ro
6 RADU COSASU

Piata a Involutiei, cad dintre ei a pornit, cdndva,

fantasmagoria ca strazile au amintiri",
$i chiar au, intr-un oral cu strada Pacientei
$i strada Sapientei, ar ft loc macar de strada Mvolutiei
(de nu vreti Plata, a trebuie aprobarea Primeiriei
$i ne-am sciturat de aprobari!)
$i acolo, fare: violenta", doar un pumn
de oameni, tali se strangeau, in Fahrenheit 451,
in padure, ca sa-$i povesteasca Muntele magic",
aici, pe Involutier, sil-$i zits o wend, cloud',
trei, din filmele in care au jucat, rds, murit
din prea multa for dragoste de vials (filmul acela
superb, mort acum din prea multa politica,
veqnica amintire $i Duminicii la ora 6",
ve$nica amintire tuturor filmelor incomode Gorilei
politice, King-Kong-ului dogmatic $i hemiplegic),
iar dupa ce-$i vor ft incheiat murmurul acela
autobiografic, poatefreudian, cineva o RI citeasca
dintr-un interviu uitat", din urma cu exact 25 de ani,
al lui George (Constantin), asigurand, prin cloud- citate,
momentul oximoronic de fior qi Ms,
sentimentul mare; $i malaiet al continuitatii la romdni,
clipa hazotragica din orice vis de monstru uman
$i antikingkong, doua fi-aze din George, la 1973:
De ce oare n-a mai aparut un Penciulescu, Giurghescu,
Esrig, Pintilie..."
$i (in aceea$i tacere a Involutiei):
N-am vazut un film romanesc scos pe piata peste 10 ani, pentru ca a
fost foarte bun si se cere revazut; n-am auzit de fenomenul asta; data
auziti cumva, spuneti-mi si mie..."
Pour la petite histoire" $i pentru la grande" (meme combat!)
al doilea volum cu Interviuri uitate" apare
intr-un moment care, pe plan extern, a cunoscut
cloud evenimente cinematografice:
in toamna anului trecut, la Venetia, Pintilie a cucerit
Premiul Special al juriului, jar sere yard,
la celalalt cap& al bazinului mediteranean,
la Tel Aviv, intr-o sapteimana a filmului romcinesc",
la Cinemateca, in seara des.chiderii, ceind Victor

www.dacoromanica.ro
 7

(Rebengiuc) a inceput se' recite: ,5'i daca ramuri bat

in geam / $i se cutremur plopii..."
sala de septuagenari israelieni a continual murmurdnd
in romans:
E ca in minte sa to am /
$i-n gand sa mi te-apropii".
...Cum aly'el sa se incheie un Jurnal de actualitati
ale istoriei marl ci mid, deceit cu un:
Spuneti-mi i mie!"...

Radu COSASU

24 martie 1999

www.dacoromanica.ro
 a

I
i

1
'H

ti

--' ,'q_1::.e. .
, . ,* -, .1 t
L'' °A .'
1p

.4 :L.
-
c ,

i..,,,.
. %.,
r ''`
N.
14
- :
1
,
.., .'" i
A
1,,, N44'
.'. ' 11' to t Iv 1/4.

*. . . .

CARMEN STANESCU
Meseria mea e viata

www.dacoromanica.ro
 Nimeni nu poate fi compromis cu foga.
Cand accepti un rol iti asumi ci riscul
de a to compromise cu el.

Stimata Carmen Stanescu, nici nu titi ce bine-mi pare ca nu

m-ati refuzat, nu m-ati obligat sa ma rog, sa insist, sa incerc sa va
coning ca trebuie, ca e bine, ca o sa fie bine...
Dar de ce sa va fi refuzat? Pentru un actor este o mare bucurie
sä dea un interviu...
Nu pentru toti, credeti-ma. Unii se simt stdnjeniti, altii...
De ce? Un interviu inseamna publicitate. Si asa actorii nu se
mai bucurd de prea mare publicitate. Cum sa nu-ti para. bine?
Foarte multi nu doresc aceasta publicitate.
Nu-i inteleg. Dar, sigur, asta e treaba fiecdruia. Mie Imi face
placere sa dau interviuri si nu vad de ce m-as ascunde.
De fapt, am vrut sa stam de vorbd imediat dupd Premiera, dar
nu s-a putut. Poate ca e mai bine assa. A trecut ceva timp, ceea ce
credeam eu ca o sa se Intdmple clupci Premiera nu s-a intamplat, aka
ca avem o bath de discutie.
Dar ce credeati c-o sä se intample dupd Premiera?
Sa va spun drept, credeam ca rolurile au sa- curga gdrld...
Au si curs. Dar ce roluri? Premiera a fost un caz unic in carie-
ra mea cinematografica si asta datoritd, in primul rand, piesei lui Aurel
Baranga, care e construita pe un personaj feminin. Pentru ca scenariile
noastre nu au roluri mari pentru femei. Dar asta se stie, s-a mai spus,
mai face s-o spun si eu inca o data?
Face. Pentru ca, vedeti, Inca nu se zdresc roadele spusului.
Bine, atunci am sa va spun ca eu nu inteleg lipsa asta a femeii
din filmele noastre. Si nu inteleg, pentru ca filmele cu femei" sau si
cu femei sau complete", cum le-as numi eu, atrag mai mult decat flu-
mele numai cu barbati. Nu inteleg, pentru ca, la urma urmelor, nu se
poate spune ca o femeie are o viata mai saraca deck un barbat. Dim-
potrivd. Lasa ca femeia, azi, poate sa faca foarte bine munca de bar-
bat", dar are si muncile ei pe care un barbat nu le poate face pentru
nimic in lume. Nu vreau sa am aer de sufrageta, dar zau ca asa stau lu-
crurile.

www.dacoromanica.ro
14 CARMEN STANESCU

$i de ce credeli ca se feresc scenar4tii de personajul femi-

nin"?
Still eu? Am impresia ca se feresc sä nu alunece" in dragoste.
Pentru ca prezenta unei femei in film implica i prezenta dragostei. A
unei pove§ti de dragoste. Poate ca se feresc de dragoste. $i nu inteleg
de ce, pentru ca e un sentiment splendid, frumos, plin §i atilt de necesar
oamenilor. $i atilt de al vietii". Cine poate trai ;WA iubire? Cine nu
are nevoie sa fie iubit? Uite, tin minte ca mi-a placut foarte mult un
film de Sergiu Nicolaescu, filmul acela cu un director de §antier...
Zile fierbinri.
Ada. Era atilt de frumos, de adevdrat, de actual. El juca atilt de
bine rolul acela, dar ce mult mi-ar fi plAcut sa fi fost §i o femeie in via-
ta acelui personaj. Ce bine i-ar fi stat unui barbat superb ca el sa fie §i
indragostit. Nu se poate ca in viata oamenilor totul sa fie numai mun-
ca. Nu se poate sa aratArn tot timpul oameni care se realizeazd numai
prin muncd. Omul este o fiintd completd §i are nevoie de implinire. De
aceea mi se pare ca prezenta personajului feminin in film este foarte
necesara. $i sa nu credeti ca ma gandesc neapdrat la un rol pentru mine
cAnd spun asta. Vorbesc ca un spectator. Poate e de viva §i firea mea
sentimentald. Eu nu suport, de pilda, filmele violente, filmele cu im-
pwaturi, cu omoruri. Prefer de departe un film tandru, cald, omenesc.
Un film cu oameni buni, calzi, stApaniti de sentimente frumoase.
Dar n-ali avut parte de asemenea roluri.
In general, nu am avut parte de roluri". Debi am inceput bine.
Cu Doi vecini de Geo Saizescu. L-am revazut de curand i m-a distrat
teribil. E un film foarte viu, un film trdsnit, pe temperamentul, pe ner-
vul lui Saizescu. Eu it cunosc foarte bine pe Saizescu, are mult haz, el,
in fiinta lui, i poate fi cu succes un autor de comedii stralucitoare. Dar
are nevoie i de actori pe mdsurd. Pe urma, au fost Telegrame,
Blidaranii in care jucau o serie de gi ai comediei noastre, i dintre ei
multi nu mai sunt... Pe urml, Tinerete fare batriinete m-am simtit
foarte bine, sentimentalismul meu era la el acasa in cadrul acela de
poveste. $i in Povestea dragostei...
Carmen Stanescu, spuneti-mi cum se face ca o actrild atilt de
frumoasa, atilt de fermecatoare ca dumneavoastra s-a profilat", ca
sa zic aka, pe comedic? Pentru comedic frumusetea nu este neaparat
necesard, nu?
Sica Alexandrescu este tatAl vietii mele de comedie in teatru.
De fapt §i in film, pentru ca, practic, in Telegrame i BadAranii el
m-a distribuit. Eu intrasem in Conservator cu Ekaterina Ivanovna din

www.dacoromanica.ro
Meseria mea e viara 15

Fratii Karamazov. Cele mai aplaudate cronici atunci le-am avut.

Scrise de Carandino, de Tudor Vianu... Tudor Vianu m-a si angajat, de
altfel, Ina din anul I de Conservator, pentru cd atunci el era directorul
Teatrului National. Si am jucat drama, pand a apdrut SicA Alexan-
drescu care, cu marele lui instinct, si-a dat seama cd pot fi o bund actri-
ta de comedie, si m-a incercat" direct intr-un rol principal: Mita
Baston. Si in comedie am ramas. Pentru ca, dupd ani de zile, urmasul
lui Sica Alexandrescu, Mihai Berechet, sA-mi incredinteze din nou
roluri de drama, roluri splendide, carora le datorez multe din succesele
mele de scend. Iar In film pot spune cd regizorul care m-a descoperit,
de fapt, a fost Mihai Constantinescu. Pentru cd el a fost cel care mi-a
ddruit rolul acela complex din Premiera.

Via la unei femei nu este mai sdracd

decal viata unui borbat.
.51 totuci, scenarlytii ocolesc
personajul feminin.
Poate pentru cd prezenra unei femei
implied o poveste de dragoste.
Poate cd se feresc de dragoste."

Cunosc actori care au Inca o mare rezery a fala de film. Exists

chiar ideea ca, in general, filmul striae, atunci ccind nu com-
promite, un bun actor de teatru. Dumneavoastra" ce credeti?
Poate cd filmul mai putin. Mai mult televiziunea... Dar nimeni
nu poate fi compromis cu foga, nu? Cand accepti un rol, iti asumi tot
riscul, inclusiv acela de a to compromite cu el. Dar ce-am observat,
intr-adevdr, si mi s-a parut o mare ciuddtenie, este cd la film, cel mai
adesea, in rolurile principale apar niste necunoscuti, tar in rolurile se-
cundare sunt pusi actori mad de care poate nici n-ar fi fost nevoie si
care, de fapt, dezechilibreazd distributia. Poate ca asta se int&npla din
dorinta de a descoperi talente. Dar de multe on nu se descoperd nimic,
in schimb se distrug roluri care ar fi putut fi interpretate de actori yeti-
ficati ca talent, ca meserie. Si eu sunt convinsa cd, la film, regizorul
este nr. 1". Este! De el depinde distributia, de el depinde gandirea fil-
mului, si munca noastra, a actorilor, filmul cu totul depinde de el. Dar
el nu poate suplini trAirea unui actor, munca lui. Am vdzut filme in
care plAngeam de mila rolului principal. Si nu e pacat? E pacat si

www.dacoromanica.ro
16 CARMEN STANESCU

pentru actorii care sunt vdduviti de bucuria unui rol bun si e pdcat si
pentru film.
S 6 vd spun drept, mi -afi schimbat total imaginea pe care o
aveam despre dumneavoastrd. Credeam cd suntefi un om care vede
totul In roz...
SI tiit-i ca vad foarte clar toate culorile, chiar si nuantele. Iar
viziunea in roz" mi se pare foarte periculoasa. Pentru cd interzice
ideea de progres. Pentru cd to tine pe loc. Cu tot optimismul, de care
nu ma lepdd, ca e al meu, sunt o mare nemultumitd.
De ce? De cine?
In primul rand de mine. Nu stiu dacd mi s-a intamplat in 31 de
ani de cariera sa spun de zece on am jucat minunat in seara asta".
Toed viata m-am suprasolicitat si prin asta i-am suprasolicitat pe cei
din jur. Cateodatd sunt chiar foarte obositoare. Sunt perfect constientd
de asta. La repetitii mai cu seams, pentru cd sunt in stare sa repet !And
cad pe scend, dacd mi se pare mie cd n-a iesit". Totdeauna am fost
convinsd ca repetitia este mama succesului... La film castig timp altfel.
Cer textul cu mult timp inainte, ii citesc, Imi pun personajul la punct, it
fac al meu" de la machiaj 'Ana la costum. Altfel nu se poate. Nu sunt
genul de ultimd clipd".
Spuneati cd suntefi o sentimentala. Mie-mi dafi senzafia unei
femei foarte lucide.
Dar sunt o sentimentald! ToatA viata m-am atasat cu mare dra-
goste de oameni, de oameni calzi, iubitori, care au vrut sa facd mult
bine. Eu insAmi am simtit Si simt o imensd nevoie sa fac bine. Stiff, sunt
deputata de municipiu, inainte de asta am fost deputatd de sector si am
avut astfel sansa sa pot ajuta, sa pot face bine cui avea nevoie. Intere-
sant e cd treaba asta nu ma oboseste, dimpotrivd, hni da o mare liniste
si o mare bucurie. Md relaxeazd dupd ceasurile grele de repetitii sau
spectacole.
$tiu cd ati fost intrebata de multe ori: care e secretul frumu-
setii 0 prospefimii dumneavoastrd de spirit, nu vreau sa vd intreb qi
eu, dar foarte tare vreau sa-mi rdspundefi...
Poate cd optimismul. Sau entuziasmul pe care-1 arat pentru
once, pentru viata care nu e fAcutd numai din lucruri marl, capitale, ci
si din fleacuri" teribil de importante. Poate pentru cd stiu Inca sa ma
bucur pentru cel mai mdrunt lucru.,,Imi plac muzica,,,dansul, sportul
1 -am si facut si ce bine-mi prinde. Imi place natura. Imi place, intr-un
cuvant, viata. Poate pentru cd meseria mea e viata. Mai exact ar fi sa
spun mai multe vied, nu? Cum e corect?

www.dacoromanica.ro
Meseria mea e via(a 17

Cred ca in cazul dumneavoastra cel mai bine se potriveste:

viata.
E frumos...
Dacd vet place, am sa intitulez interviul nostru aka: Meseria
mea e viata".
iunie, 1977

FIFA APROAPE PERSONALA

Ziva, luna, anul, locul na0erii: 29 iulie 1925, Bucuresti. 1945:

devine studentd la Conservatorul de arta dramatics. Profesoard ii este marea
actrita Marioara Voiculescu. Incepe sa joace din primul an pe scena Teatrului
National, Ileana Cosanzeana in Insifte margarite" de Victor Eftimiu, Gaby
din Ultima ord"de Mihail Sebastian, Agafia in Casatoria" de Gogol. 1948:
absolva Conservatorul. Examen de diploma cu Ekaterina Ivanovna din
Fratii Karamazov", unul din cele mai man succese ale carierei. Criticul Ca-
randino scrie cea mai frumoasa si entuziasta cronica", Tudor Vianu, direc-
torul Teatrului National, tine s-o angajeze pe data. Doi regizori i-au marcat si
influentat cariera, dar 51 evolutia artistica: Sica Alexandrescu 5i Moni
Ghelerter. Primul i-a exploatat filonul comic, cel de-al doilea, filonul dra-
matic. Roluri de referintd: Mita Baston in D'ale carnavalului", Po0eap-
kina in Revizorul", Margareta in Mielul turbat", Reveca in Apus de
soare", Corina In Ovidiu", Dona Angela In Doamna nevazuta ", Felice in
Badaranii", Infanta in Cidul", Dorina in Tartuffe", Toinette in Bolnavul
inchipuit ", Zoe in O scrisoare pierdutA", Doamna Page in Nevestele vesele
din Windsor", Epifania in O femeie cu bani" (1964, spectacol de mare suc-
ces, s-a jucat opt ani), Doamna Maria in Apus de soare", Nina Elefterescu
in Al patrulea anotimp" (1969, rol cu intindere de varsta intre 27 si 80 de ani,
asplatit cu Premiul de interpretare la Decada dramaturgiei originale), Lady
Bracknell in musical-ul Bund seara, domnule Wilde" (1971). Inceputul
carierei cinematografice vine, oarecum, dinspre rolurile de pe scena. 1958:
Geo Saizescu o distribuie in Doi vecini, Aurel Miheles si Gheorghe Naghi in
Telegrame $i, fireste, cand Sica Alexandrescu aduce pe ecran Badaranii nu
se poate lipsi de prezenta ei. UrmeazA, cu pauze man Ii putin la voia si ne-
voia regizorilor", o cariera cinematografica departe de posibilitAtile reale ale
unei actrite inzestrate, Intr-adevar, in egald masura pentru drama Ii comedie.
Vladimir Popescu Doreanu o distribuie in Runda 6, Elisabeta Bostan in Ti-
nerete fare blitranete, Mircea Dragan in Fratii Jderi, Gheorghe Vitanidis in
Mwhetarul roman, Ion Popescu Gopo in Povestea dragostei, Mihai Con-
stantinescu in Premiers, Doru Nastase, Sergiu Nicolaescu Ii Gheorghe Vi-
tanidis in serialul TV Razboiul de Independenta. $i punct.

www.dacoromanica.ro