Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
FACULTATEA „FINANŢE”
Veaceslav GROSU
RAPORT
Chișinău, 2021
CUPRINS:
INTRODUCERE.................................................................................................................3
1.2. Caracteristica și organizarea activităților din cadrul Serviciului Vamal, Biroul Vamal
Centru...................................................................................................................................8
ÎNCHEIERE.......................................................................................................................13
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................35
2
CAPITOLUL I PRACTICA DE PRODUCȚIE : RAPORT PRIVIND PRACTICA DE
PRODUCŢIE ŞI DE LICENŢĂ ÎN CADRUL BIROULUI VAMAL CENTRU
Introducere
• În 1992 la frontiera cu România au fost create 4 birouri vamale noi: Sculeni, Costesti,
Cahul, Giurgiuleşti au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera
cu Ucraina
• 20.07.2000 - adoptat noul Cod vamal şi Legea cu privire la serviciul în organele vamale
3
1.1 Caracteristica generală a Serviciului Vamal
Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de
control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre
specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit
punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal. În anul 1992 birourile vamale
Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu România:
Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte
de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea
la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei
„Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".
Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice
şi de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.1993. Noua redacţie a Codului vamal
a fost adoptată la 20 iulie 2000.
Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline
a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.
4
Serviciul Vamal al Republicii Moldova are misiunea de a asigura securitatea economică
a ţării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea
comerţului internaţional şi protejarea societăţii, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.
Din 2017, Serviciul Vamal activează în baza unei noi organigrame, care este rezultatul
reformei instituţionale promovate şi implementate pe parcursul anului 2016. Astfel, în procesul
reorganizării a fost optimizat numărul birourilor vamale de la 7, la 3, precum şi efectivul-limită,
care a fost optimizat cu 12%. Dinamica reformelor demarate a determinat și noile principii de
management. Astfel, reorganizarea Serviciului Vamal a avut ca obiectiv dezvoltarea structurii
instituționale capabile să asigure o administrare vamală eficientă la nivel strategic şi cel
operaţional, crearea unui cadrul raţional de organizare a autorităţii vamale, cu un coraport între
5
funcții de conducere și de execuție optim, precum şi delimitare clară a responsabilităţilor pentru
fiecare subdiviziune.
a) asigură respectarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale;
6
d) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de către Guvern, inclusiv
certifică originea mărfurilor și eliberează certificate de origine la exportul mărfurilor;
e) constată și sancționează contravenții în conformitate cu legislația în vigoare;
f) constată infracțiunile ce țin de competența sa;
g) desfășoară activitatea operativă de investigații în scopul depistării persoanelor culpabile de
pregătirea și comiterea unor contravenții vamale, de contrabandă și de alte infracțiuni ce țin de
competența organului de urmărire penală al Serviciului Vamal;
h) prelevă mostre și probe;
i) aplică acțiuni de executare silită;
j) aplică procedeele vamale de reglementare a relațiilor economice și comerciale;
k) dispune de mărfurile confiscate și abandonate în favoarea statului;
l) desfășoară activitățile necesare pentru administrarea riscurilor;
m) colaborează cu alte autorități publice, instituții și cu organe de ocrotire a normelor de drept care
au obligația să-i acorde asistență;
n) contribuie, în limitele legii, la realizarea măsurilor de asigurare a securității statului, a ordinii
publice, de apărare a vieții și sănătății oamenilor, de ocrotire a florei și faunei, a mediului
înconjurător în ansamblu;
o) asigură dezvoltarea bazei tehnico-materiale și sociale a Serviciului Vamal, creează condiții
pentru activitatea personalului Serviciului; asigură dezvoltarea serviciilor electronice în domeniul
de activitate al Serviciului Vamal;
p) participă la elaborarea politicii vamale a statului;
q) participă la elaborarea măsurilor de politică economică ce țin de trecerea mărfurilor peste
frontiera vamală și aplică aceste măsuri;
r) participă la elaborarea acordurilor internaționale în domeniul vamal, colaborează cu autoritățile
vamale, cu alte autorități publice din străinătate, cu organizațiile internaționale din domeniul
vamal;
s) asigură popularizarea legislației vamale și accesul la informații de interes public;
t) participă la elaborarea statisticii vamale privind comerțul exterior și a statisticii vamale în
general;
u) dezvoltă parteneriatul public-privat în domeniul vamal și colaborează cu mediul de afaceri;
v) exercită alte atribuții stabilite prin lege.
Analizând cele menționate supra putem afirma cu certitudine că Serviciul Vamal al
Republicii Moldova este o instituție independent din subordinea Ministerului Finanțelor, fiind și
cel mai mare apparat de colectare a mijloacelor financiare la bugetul de stat, în proporție de
aproximativ 70%, cee ace constituie o cotă mare.
7
În aceeași ordine de idei putem cu certitudine afirma că organul vamal acționează conform
legislației în vigoare, având un cadrul legal reglementat atât pe plan national și international.
Serviciul vamal este un instrument de reglementare a importurilor și exporturilor, cu
ajutorul lui putem proteja piața națională de produsele importate, prin aplicarea diferitor pârghii
cum ar fi taxe majorate la unele tipuri de produse, sau vice-versa putem facilita importul de unele
tipuri de produse deficitare pe teritoriul RM.
Serviciul Vamal fiind mereu într-o continuă dezvoltare apobă și implimentează o serie de
acte normative și politici vamale, pentru a putea facilita activitatea sa atât pe plan național cât și
internațional. Astfel un obiectiv important pentru Serviciul Vamal este : Promovarea politicii
vamale orientate spre facilitarea comerțului exterior, întărirea competitivității agenților
economici, simplificarea și armonizarea politicilor și legislației vamale naționale cu cea
comunitară. Un alt obiectiv la fel de important este : Sporirea nivelului de securitate economică
a statului şi de securizare a frontierei de stat, ceea ce ar permite dezvoltarea economiei, înlăturând
acțiunile de contrabandă, corupție și fenomenul de evaziune fiscală.
Tot un obiectiv al politicii vamale mai este și implementarea unui sistem de management
și control modern şi eficient pentru a furnizarea unei game largi de informații comerciale şi non-
comerciale necesare pentru luarea deciziilor și modernizarea serviciilor publice, cu ajutorul
realizării acestui obiectiv avem de câștigat nu numai pe plan economic dar și pe plan social, prin
promovarea acestui obiectiv al politicii vamale îndeplinim și unele condiții necesare pentru
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
9
2130: Orhei (Subzona 6 ZEL Bălți) (PVI)
2131: ZCV Orhei, Orhei (PVI, Subzona nr 6, ZEL Balti)
2140: ZEL Ungheni (PVI)
2141: ZCV Călărași, ZEL Ungheni (PVI)
2142: ZCV Fălești, ZEL Ungheni (PVI)
2150: Căușeni 1 (PVI)
2160: Căușeni 2 (PVI)
2170: Bulboaca (PVI)
2180: Bender 2(PVI, feroviar)
2190: Rezina (PVI)
2200: Rîbnița (PVI, feroviar)
2210: Sănătăuca pod (PVIC)
2220: Rezina-pod (PVIC)
2230: Molovata (PVIC, fluvial, ponton)
2240: Criuleni (PVIC Criuleni 14, Criuleni 18)
2250: Vadul lui Voda (PVIC)
2270: Hîrbovăț (PVIC)
2271: ZCV PVIC Bulboaca (calea ferată), Hîrbovăț (PVIC)
2280: Hagimus (PVIC)
2290: Răscăieți (PVIC)
2300: Aeroportul Internațional Chișinău (PVFI, aerian)
2320: Cuciurgani (PVFI, rutier).
Personal am desfășurat stagiul de practică de producție și de licență în cadrul Direcției
Venituri Vamale. Respectiva direcție se ocupă nemijlocit cu administrarea drepturilor de import,
decontarea mijloacelor financiare, dar și încasarea mijloacelor financiare suplimentare în urma
emiterii decizei de regularizare. Esența activității desfășurată de respective direcției este, ducerea
evidenției de încasări de pe urma decizilor de regularizare, evidenției de restituire a sumei achitate
în plus pe contul unic vamal al agentului economic sau a persoanei fizice, dar și evidența sumelor
anulate în urma depistării erorilor din decizia de regularizare, declarație vamală , sau alte acte
confirmative care demostrează că nu este necesitatea de a achita suma solicitată.
În anul 2020, veniturile încasate la bugetul de stat se ridică la peste 22,5 miliarde lei, fiind
atestată o creștere de 1.7% față de sarcina bugetară stabilită (cifra de control), ponderea cea mai
mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, urmate de accize și taxe vamale. Referitor
la categoriile de mărfuri supuse accizelor, cel mai mare contribuabil rămâne a fi sectorul petrolier,
cu o pondere de 41.7%, urmat de produsele din tutun, care generează 35% și autovehicule, cu o
10
cotă de 16.3%.Până la declararea stării de urgență naționale s-a constatat o tendință de creștere a
veniturilor (+17%) față de anul 2019, în luna aprilie 2020, încasările au scăzut drastic, fiind atestat
un declin de 35% (-697,9 mil.lei) față de perioada analogică a anului 2019.
Serviciul Vamal în perioada anului 2020 a efectuat și o serie de investiții capitale, având
scop de reconstrucție și de modernizare a unor posture vamale, mai jos este prezentat un table cu
o serie de investiții efectuate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova.
Investiții capitale Serviciul Vamal
mii lei
Resurse Proiecte
Nr. Autoritatea TOTAL generale și finanțate
publică/Program/Proiect venituri din surse
colectare externe
1 Proiectul „Reabilitarea şi 54355,6 22650,8 31704,8
modernizarea posturilor
vamale de la frontiera
moldo-română”, inclusiv:
2 Modernizarea 10995,8 5559,8 5436,0
infrastructurii Biroului
vamal Leuşeni
3 Modernizarea 38094,8 14544,0 23550,8
infrastructurii Postului
vamal Sculeni
4 Modernizarea 5265,0 2547,0 2718,0
infrastructurii Postului
vamal Giurgiulești
5 Construcția zonei de 2214,7 2214,7
control la Postul vamal
Giurgiulești
6 Construcția blocurilor 6620,0 6620,0
sanitare la 23 de posturi
vamale
Ministerul Finanțelor 63190,3 31485,5 31704,8
( Serviciul Vamal )
Tabel 2.2 Investiții capitale în cadrul Serviciului Vamal
Sursa: Elaborat de autor în baza Legii bugetului de stat pentru anul 2020.
11
Referindu-ne la tabelul de mai sus putem menționa că pe parcursul anului 2020 sau investit
în cadrul Serviciului Vamal al RM suma totală de 63190300 lei , dintre care 31485500 lei sunt
surse propria iar 31704800 lei sunt surse externe obținute prin granduri sau diferite proiecte sociale
și economice. Analizând investițile reprezentate în table putem deduce că s-au efectuat lucrări de
construcție în scopul facilitării activității vamale, dar și a acordării unui grad de comfort
colaboratorilor vamali în cadrul exercitării funcților de serviciu.
Serviciul Vamal dispune de sisteme de securitate performante ce asigură confidenţialitatea
datelor cu caracter personal și a secretului commercial, de aici putem menționa că Serviciul Vamal
nu permite accesul la toate datele necesare de a analiza instituția respectivă. Cee ace ne pune în
dificultate de a calcula sau de a expune unii indicatori de performanță.
12
ÎNCHEIERE
Efectuând o analiză asupra la tot materialul expus supra, putem concluziona că efectuând
stagiul de practică de producție și de licență în cadrul Biroului Vamal Centru, în perioada
01.03.2021 până la 10.04.2021, în Secția Reglementare tarifară și netarifară, sericiul venituri
vamale, am acumulat o serie de abilități și cunoștințe cee ace ma ajutat să asimilez mai ușor
informația teoretică studiată la capitolul dat. Am fost familiarizat cu procesul de activitate în cadrul
secției, având puse la dispoziție documentele necesare pentru administrarea drepturilor de import
și export. Am constatat că organul vamal își exercită atribuțile în strictă conformitate cu legislația
în vigoare, acesta fiind un factor pozitiv.
Din totalitatea de informații cu privire caracteristica indicatorilor economici care sunt
plasate în respectivul raport putem deduce că organul vamal pune accent pe secretele comerciale
a agenților economici dar și a activități vamale, fără a admite careva ingerințe în activitatea vamală.
În aceeași ordine de idei putem menționa cu certitudine că organul vamal este una din
instituțile prioritare în stat, deoarece ea suplinește bugetul de stat în proporție de peste 60 % cu
mijloace financiare, fiind ceel mai mare colector de impozite , taxe și accize.
Spre final putem afirma faptul că, Serviciul Vamal necesită un control riguros deoarece el
are conexiune cu toate domenile , și aprope cu toate instituțile din stat, iar gestionarea lui
defectuasă ar putea aduce daune majore atât pe plan economic , cât și social la nivel national și
international.
13
Capitolul II PRACTICA DE LICENȚĂ : PARTICULARITĂȚILE
SISTEMULUI FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA
2.1. Analiza evoluției veniturilor fiscale în condiţiile actuale
Veniturile fiscale constituie veriga principală a bugetului de stat, mai ales că Republica
Moldova fiind un stat agrar care pune povara cheltuelilor fiscale asupra unor domenii care ar
necesita finanțare și subvenționare din partea statului da nu povara de a achita impozite.
Așadar dacă luăm per ansamblu executarea bugetului de stat pe perioada 2015 până 2019
putem observa sub aspect comparativ executarea bugetului atât în cotă fixă cât și procentuală.
Tabelul 2.1
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
Executarea
structura,
structura,
structura,
structura,
Structura
mil. lei
mil. lei
mil. lei
mil. lei
mil. lei
bugetului de
%
%
stat
Venituri 43 681 100,0 45 953 100,0 53 377 100,0 36 100,0 62949,2 100
,1 ,9 ,6 432,7
Impozite şi 26 632 61,0 29 231 63,6 34 475 64,6 34 93,5 40054,2 57,1
taxe ,3 ,0 ,8 057,9 6
Impozite pe 5 553, 12,7 6 544, 14,2 7 722, 14,5 6 18,8 9335,2 14,8
venit 7 1 8 865,9 3
Impozite pe 360,8 0,8 403,5 0,9 546,2 1,0 49,6 0,1 579,9 0,92
proprietate
Impozite şi
taxe pe 19 389 44,4 20 831 45,3 24 615 46,1 25 69,9 28340,7 45,0
mărfuri şi ,5 ,6 ,7 476,6 2
servicii
Din care:
Taxa pe
valoarea 13 714 31,4 14 563 31,7 16 870 31,6 18 50,9 20183,3 32,0
adăugată ,0 ,6 ,1 527,3 6
14
Taxe şi plăţi
pentru 714,7 1,6 471,2 1,0 455,1 0,9 327,9 0,9 441,1 0,70
utilizarea
mărfurilor şi
pentru
practicarea
unor genuri de
activitate
Alte taxe
pentru mărfuri 731,2 1,7 842,8 1,8 917,4 1,7 929,0 2,5 1029,4 1,64
şi servicii
Taxa asupra
comerţului 1 328, 3,0 1 451, 3,2 1591,1 3,0 1 4,6 1798,4 2,85
exterior şi 3 8 665,8
operaţiunilor
externe
Contribuții și
prime de 12 127 27,8 13 276 28,9 15 512 29,1 16401, 45,02 18 29,2
asigurări ,7 ,8 ,4 9 403,9 3
obligatorii
Contribuții de
asigurări 9 273, 21,3 10 036 21,8 11 864 22,2 12635, 34,68 13635,7 21,6
sociale de stat 1 ,6 ,0 4 6
obligatorii
Prime de
asigurare 2 854, 6,5 3 240, 7,1 3 648, 6,8 4103,5 11,26 4768,2 7,57
obligatorie de 6 2 4
asistență
medicală
Sursa: Elaborat de autor în baza dinamicii încasării veniturilor la bugetul public național în perioada 2015-2019 (
mil. lei ) din Raportul privind executarea bugetului.
La acumularea resurselor financiare în stat participă mai multe bugete, fonduri care
suplinesc întregul buget al statului , sub aspect comparativ am elaborate diagramele care reprezintă
cotele procentuale ale bugetelor și fondurilor cu cea mai mare pondere la acumularea mijloacelor
fianciare.
Chiar dacă la momentul actual tot globul se află într-o criză economică globală, instituțile
statului oricum activează aproape la maxim , fără a acorda multe facilității companiilor private ,
această problem fiind chiar și în RM , momentan nu putem vorbi de o stagnare a economiei foarte
15
tare, însă pe viitor conform statisticilor economiștilor se prognozează o criză mai aprofundă din
cauza că momentan nu se i-au măsuri corespunzătoare referitoare la formarea bugetului de stat și
la oferirea mijloacelor financiare din bugetul de stat, aceste fapte necontrolate au atît efecte pe
termen scurt cît și pe termen lung.
Pe termen scurt ar fi falimentarea unui lanț de companii private , dar și unile care sunt în
gestiunea statului din cauza neacordarea facilităților corespunzătoare situației economice actuale.
Iar pe termen lung o cauză există posibilitatea înghețării dezvoltării economice, dar și procesul de
a rămâne înapoiați din punct de vedere economic, social, politic , cultural față de alte state , din
simplu motiv că nu s-a acordat atenție deosebită principalelor domenii ale statului, care îl
reprezintă pe plan national și international.
În concluzie putem menționa că statul trebuie să aibă un rol activ în supravegerea situației
economice naționale , dar și internaționale și când este necesitatea de a se implica în problemele
economice ale întrprinderilor publice cât și ale întreprinderilor private, deoarece dacă v-a
manifesta un rol pasiv, ne vom trezi cu o problem majoră legată de sfera businesului din cauza că
agenții economici sunt presați de unele evenimente care îi determină să stopeze procesul
investițional, să aibă cheltuieli suplimentare de personal și nu în ultimul rând să aibă obligații fiscal
față de stat care nu pot fi achitate din motiv că întreprinderea staționează.
✓ Corelarea între poderea enormă a economiei tenebre raportată la PIB (circa 60% ) și
evaziunea fiscală;
✓ Din cauza evaziunii fiscale enorme și povara fiscală cade asupra contribuabililor cinstiți
care sunt foarte puțin la număr și sunt în descreștere din cauza unui mediu de afaceri
nefavorabil;
✓ Indisciplina financiară a unor agenți economici , dar și a unor instituții publice;
16
✓ Lobbismul unor inițiative de iertare a unor sancțiuni din partea agenților economici de rea
credință;
Chiar dacă s-a minimizat rolul unor instituții publice dar și condițile de activarea , totuși
cheltuielile legate de întreținerea unor astfel de organe statale rămâne constantă.
Cu referire la politica fiscală a statului, mediul de business atrage atenția asupra următoarelor
probleme legate de:
• Calitatea joasă a normelor Codului Fiscal este determinată chiar de contradicțiile din cadrul
Codului Fiscal
• Calitatea joasă a normelor fiscale (și, respectiv, a politicii fiscale) este determinată de
imperfecțiunea lor
Un grav defect de calitate al politicii fiscale actuale îl reprezintă existența în Codul Fiscal a
normelor, care permit impunerea dublă sau chiar triplă a acelorași fapte economice cu unul și
același impozit.
Un defect de calitate al politicii fiscale existente este și încălcarea principiului echității, care
trebuie să asigure tratarea egală, condiții egale de impozitare și egalitatea obligațiunilor fiscale.
Politica fiscală promovată actualmente de stat, este orientată în mare parte numai spre
îndeplinirea unei singure sarcini – asigurarea veniturilor la buget, şi este foarte slab îndreptată spre
asigurarea unei dezvoltări durabile a economiei, a unor ramuri și tipuri de activități prioritare,
teritorii specifice și a micului business.1
1
TEZE DE DISCUȚIE CU PRIVIRE LA POLITICA ȘI ADMINISTRAREA FISCALĂ Autor : Tatiana GRINIC
17
Răspândirea pandemiei de Covid-19 a impus necesitatea declarării stării de urgență pe data
de 17 martie pentru o perioadă de 60 zile. Aceasta a determinat restrângerea sau sistarea temporară
a activității companiilor din majoritatea sectoarelor economice ca urmare a măsurilor interne de
protecție a sănătății angajaților și de prevenire a răspândirii infecției cu Coronavirus. În acel
moment, era evident că șocurile interne și externe generate de răspândirea pandemiei Covid-19
vor exercita un impact major asupra economiei naționale. Deși magnitudinea șocurilor încă nu era
clară, la sfârșitul lunii martie, MEI, în comun cu experţii Fondului Monetar Internațional (FMI), a
revizuit prognoza macroeconomică pentru anul 2020 de la o creștere a Produsului intern brut de
3,8% la declin de circa -3%.
Anlizând per ansamblu o parte din indicatorii macroeconomicii care stau la baza economiei RM,
și care o ajută să se poziționeze pe o scală cu alte state , este de menționat că :
Produsul intern brut a însumat 43,7 mild.lei în trimestrul I 2020 și a înregistrat o creștere
modestă de 0,9% față de același trimestru din anul precedent. Performanța slabă a economiei din
I trimestru poate fi atribuită atât tendinței de temperare a economiei din anul trecut, precum și
primelor efecte negative ale pandemiei Covid-19. Cererea internă, determinată exclusiv de
investițiile în construcții, a fost cea mai importantă sursă de susținere a creșterii economice, în
timp ce atât consumul privat, cât și exporturile au scăzut.
Creșterea prețurilor se temperează. În luna iunie 2020 rata inflației a constituit 1,1% față
de decembrie 2019, înregistrând micșorare cu 3,2 p.p. comparativ cu rata inflației din aceeași
perioadă a anului 2019. Rata inflaţiei anuală (iunie 2020 față de iunie 2019) s-a încadrat în limita
intervalului de variație al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/- 1,5%), constituind 4,3%.
Leul moldovenesc s-a depreciat ușor față de dolarul SUA. De la începutul anului 2020
moneda naţională a marcat o depreciere de 0,1% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la
17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2020 pînă la 17,23 lei la 30.06.2020). Faţă de Euro leul
moldovenesc s-a depreciat cu 0,9%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.06.2020 a
atins un record istoric de 3193,6 mil. dolari, majorîndu-se cu 4,5% comparativ cu nivelul
înregistrat la sfîrşitul anului 2019 şi cu 9,6% - faţă de situația la 28.06.2019.
Masa monetară M3 la sfârșitul lunii mai 2020 a constituit circa 93,2 mild. lei și s-a majorat
cu 7,3% comparativ cu sfârșitul lunii mai a anului 2019. Evoluția masei monetare M3 a fost
determinată de majorarea banilor în circulație cu 8,8%, depozitelor la vedere – cu 10,3% și
depozitelor în valută străină – cu 7,3%. Cererea pentru credite este în diminuare: volumul
creditelor noi acordate în luna mai 2020 a înregistrat o micșorare cu circa 25,9% față de perioada
respectivă a anului 2019.
18
Creșterea datoriei de stat se accentuează: de la începutul anului datoria de stat administrată
de Guvern s-a majorat cu 13,1% și a atins un nivel de 59,4 mild. lei. Datoria de stat internă
însumează 25,8 mild. lei și a înregistrat o majorare de 10,5% față de situația de la sfârșitul lunii
mai 2019. Totodată, datoria de stat externă este la nivel de 1,9 mild. dolari SUA (33,5 mild.lei) și
a crescut cu 13,2% (cu 12,8% - în lei). Criza pandemică a determinat accentuarea necesității de
finanțare a bugetului și, astfel, în cinci luni ale anului curent au fost înregistrate intrări de surse
externe de finanțare în sumă de 280,2 mil.dolari, față de 157,3 mil.dolari în aceeași perioadă a
anului precedent.
Sectorul agricol a crescut în primul trimestru 2020 cu 2,4%, însumând circa 1,7 mild. lei.
Această evoluție a fost determinată de creșterea producției animaliere (+2,6%), ca rezultat al
majorării producției (creșterii) porcinelor și păsărilor. A fost în descreștere producția (creșterea)
vitelor, ovinelor, caprinelor, producția de lapte, ouă, precum și cea vegetală.
Transportul de mărfuri și pasageri este unul din cele mai afectate sectoare de pandemia
COVID-19. Închiderea granițelor și restricțiile de călătorie au redus mobilitatea persoanelor,
numărul pasagerilor transportați diminuând în luna martie cu 49,6%, iar în aprilie – cu 89%.
19
Volumul mărfurilor transportate, de asemenea, a scăzut (în martie cu 15%, aprilie cu 35%), ca
rezultat al contractării volumului schimburilor comerciale și activității productive a agenților
economici.
Tabel 2.2
Prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023.
Sursa: Elaborat de autor în baza Notei cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori
macroeconomici pentru anii 2021-2023
20
2.3 Obiective generale ale politicii fiscale în Republica Moldova.
Politica fiscală reprezintă un mix de măsuri si acțiuni ale statului privind taxele si
impozitele, rolul lor in formarea veniturilor bugetare si finantarea cheltuielilor bugetare, precum
si perceperea si folosirea acestora ca instrument de stimulare a cresterii economice.
Ca și orce stat dezvoltat sau în curs de dezvoltare , Republica Moldova propune diferite
obiective de politică fiscală pentru care își asumă angajamentul de a le implimenta în perioada de
timp propusă sau macar de a atinge scopul minim al acelui obiectiv, care ar fi foarte necesar pentru
RM de a fi implimentat și aplicabil în practica gestionării a banului public.
Obiectivele politicii fiscale se clasifică după perioada de implimentare , de unde dosebim obiective
pe termen scurt , mediu și lung.
Din categoria de obiective pe termen mediu putem afirma următoarele obiective generale ale
politicii fiscal în Republica Moldova:
21
lângă faptul că se asigură o majorare a surselor bugetare, aceasta contribuie substanțial la
dezvoltarea unui mediu concurențial loial – o condiție indispensabilă pentru dezvoltare economică
sustenabilă.2
Tabelul 2.3
2
Măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021. Elaborat de : Ministerul Finanțelor al RM.
22
pe orizontală, prin impozitarea veniturilor la aceiași cotă, fapt ce va determina aplicarea unui
tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situații similare.
Tabelul 2.4
Sursa: Elaborat de autor în baza ” Măsurilor de politică fiscal și vamală pentru anul 2021”
De asemenea, ținând cont de implementarea recentă, precum și având în vedere aplicarea unei
baze impozabile specifice, se propune menținerea acelorași cote de impozitare pentru: - regimul
fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (4% din venitul
3
Ibidem
23
din vânzări, cu unele excepții); - regimul fiscal aplicat activității independente (1% din venitul din
vânzări); - regimul fiscal aplicat rezidenților parcurilor IT (7% din venitul din vânzări).
În contextul în care aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 8% are loc atât pentru livrările
interne, cât și pentru importul de produse agricole, aceasta își atinge doar obiectivul de
accesibilitate a produselor agricole pentru populație, nu și creșterea competitivității producției
naționale. Introducerea cotei reduse a TVA nu a asigurat obiectivul prevăzut inițial, de creștere a
competitivității producției agricole naționale. Acest fapt este demonstrat de evoluția importurilor
de producție agricolă la cota redusă a TVA. Mai mult ca atât, diferențele de cote a TVA pentru
input-urile și output-urile în agricultură au determinat acumulări în cont a sumei TVA de către
producătorii agricoli de aproximativ 1,8 mlrd. lei, ceea ce presupune indisponibilizarea sectorului
agricol de resursele financiare respective, fapt ce a dezavantajat producția locală în folosul
producției importate.
Se impune necesitatea revizuirii regimului actual de aplicare a TVA aferent producției agricole
primare, care să asigure dezvoltarea și creșterea competitivității producătorilor autohtoni. Prin
Ordinul Viceprim-ministrului, Ministru al Finanțelor nr.34 din 25.02.2020 a fost instituit Grupul
de lucru responsabil de implicațiile TVA în agricultură, care și-a propus ca scop să analizeze
regimul TVA aplicat la importul și/sau livrarea pe teritoriu a producției agricole și să identifice
cele mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea ramurii agricole.
Existența facilităților fiscale și vamale este una importantă pentru o economie în dezvoltare,
însă acestea trebuie țintite și aliniate politicilor în domeniul economic, ori o dispersare a
facilităților fiscale nu are decât efect de diminuare a încasărilor bugetare fără un beneficiu
ulterior. Existența unui număr mare de facilități distorsionează, în același timp, și sistemul fiscal
având ca efect generarea unor optimizări fiscale cu scopul de a diminua din obligația fiscală față
de buget.
Un prim pas în acest sens, a fost aprobarea Ordinului Ministrului finanțelor cu privire la
aprobarea Registrului unic al facilităților fiscale și vamale, care include lista tuturor facilităților
fiscale și vamale, codificarea acestora, temeiul legal de acordare, prioritatea în monitorizare și
autoritatea ce administrează facilitatea.
În acest sens, revederea facilităților fiscale și vamale, prin prisma impactului fiscal,
economic, investițional şi social reprezintă un obiectiv pe termen mediu care va consolida
veniturile bugetare, cât și va asigura realizarea obligațiilor asumate de către Republica Moldova
prin Acordul de Asociere. În anul 2020 urmează a fi realizată analiza facilităților fiscale și
vamale, prin prisma eficienței acestora din perspectiva costului bugetar și a efectelor produse, și
respectiv pe termen mediu vor fi propuse măsuri de optimizare a acestora.
Ca măsură de politici pentru anul 2020 este propusă anularea scutirii de TVA a materiei
prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de
producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor
surzilor şi societăţilor invalizilor. 4Se propune anularea facilității respective, în vederea eliminării
abuzurilor și schemelor depistate în procesul implementării măsurii existente, care urmăreau
prejudicierea veniturilor bugetului public național.
Mărimea accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice și produsele petroliere este
determinată de următorii factorii:
4
Art.4 pct.(18) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal.
25
1. Maximizarea veniturilor bugetare;
Actualmente, legislația fiscală prevede un acciz pentru autoturismele mai scumpe de 600 mii
lei. lei. Se propune consolidarea accizului respectiv prin cotelor aplicate la valoarea
autoturismului cu 50%.
Tabelul 2.6
Sursa: Preluat din actul :” Măsuri de politică fiscal și vamală pentru anul 2021”.
Prin această măsură va fi asigurată o echitate fiscală și socială, prin redistribuirea veniturilor,
de la persoanele cu capacitate mai mare de plată (achitarea accizului suplimentar) către persoanele
social vulnerabile (prin intermediul politicilor de cheltuieli sociale).
În acest sens, la fortificarea acestui acciz, conform formulei propuse, vor fi impozitate
suplimentar aproximativ 1 100 autoturisme anual, ceea ce reprezintă 4% din total autoturisme
importate anual. Apriori, se consideră că persoanele ce achiziționează asemenea autoturisme nu
sunt din categoria celor cu venituri mici. Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +30
mil. Lei.
26
• Includerea taxelor rutiere în accize la produsele petroliere
La momentul actual taxa rutieră este stabilită în funcție de capacitatea motorului, masa și
numărul de pasageri. Dezavantajul sistemului actual constă în lipsa unei corelații strânse între
gradul de utilizarea a infrastructurii drumurilor și mărimea taxei rutiere. În acest sens, se propune
modificarea mecanismului actual de achitare a taxei pentru drumuri de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova prin excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către
autovehiculele înmatriculate în R. Moldova concomitent cu majorarea accizei la produsele
petroliere.
Măsura are drept scop o impozitare proporțională a cetățenilor care folosesc drumurilor R.
Moldova, în funcție de cât parcurge fiecare cetățean în parte, astfel, fiind implementat un
mecanism echitabil de impozitare a posesorilor de mijloace de transport înmatriculate în R.
Moldova.
- După termenul de exploatare a autoturismelor (se interzice importul autoturismelor mai mari de
10 ani);
- După termenul de exploatare a tractoarelor (se interzice importul tractoarelor mai mari de 12
ani);
- Piese uzate
27
Dea asemenea, acestea nu permit dezvoltarea unor afaceri ce au drept scop importul prelucrare a
și exportul bunurilor respective.
Un studiu elaborat de către Banca Mondială din 25 septembrie 2017 include recomandarea de
anulare a scutirii respective, aceasta fiind considerată o scutire bazată pe criterii subiective legată
de un anumit grup de contribuabili. Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +35 mil.
Lei.
În contextul unei strategii prioritare pentru Republica Moldova (i.e. cea a descentralizării),
excluderea plafonării cotelor taxelor locale a dezvăluit mai multe lacune ale APL în exercitarea
competențelor aferente, și anume:
• abordarea selectivă a autorităților competente din diferite localități la stabilirea taxelor locale
aplicabile și a cotelor acestora;
• generarea unor situații de abuz/discriminare față de contribuabili prin stabilirea unor cote
exagerate ale taxelor locale;
• lipsa unui mecanism legal de ajustare a cotelor taxelor locale, prin care să fie asigurată
predictibilitatea și certitudinea impunerii pentru contribuabili, permițând-le acestora luarea
deciziilor vizate de povara fiscală;
Este important de considerat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale
administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională.
Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor
locale.
28
Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd
stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.Mărimea maximă a
taxelor locale se va stabili reieșind din analiza cotelor actuale adoptate de autoritățile locale.
Sursa:Elaborat de autor în baza : ”Măsuri de politică fiscașă și vamală pentru anul 2021”.
O problemă cu care se confruntă reprezentanții profesiilor juridice ține de lipsa unei protecții
sociale, asemenea salariaților prin prisma sistemului de asigurări sociale. Această situație este
29
determinată de mărimea contribuțiilor achitate de către contribuabili respectivi. Unul din
principiile care stau la baza funcționalității sistemului obligatoriu de asigurări sociale este
principiul contributivităţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul
contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
În acest sens, pentru a crește beneficiile sociale este necesar majorarea contribuției la sistemul
de asigurări sociale. Astfel, se propune ca asigurarea socială a profesiilor juridice (avocați, notari,
executori judecătorești, etc.) să fie în cuantumul de 24 255 ceea ce corespunde mărimii
contribuțiilor sociale achitate pentru un angajator cu un salariu de 8 422 lei (mărimea prognozată
a salariului mediu pe economie.)
Tabelul 2.8
Sursa:Preluat din actul : ”Măsuri de politică fiscal și vamală pentru anul 2021”.
- indemnizaţie de maternitate;
Venitul mediu asigurat va constitui mărimea salariului mediu pe economie, pentru anul 2021
– 8 422 lei. Măsura propusă urmărește extinderea spectrului de beneficii sociale pentru liberii
profesioniști din domeniul justiției asigurând creșterea motivării și încrederii acestora în sistemele
obligatorii de asigurare socială.
Propunerea prevede revizuirea regimului fiscal aplicat liber profesioniștilor din domeniul
justiției prin reducerea cotei de la 18% la 12%, concomitent cu permiterea la deducere doar a
cheltuielilor privind salariile angajaților. Modificarea regimului de impozitare va asigura
unificarea cotei de impozitare a veniturilor la nivelul cotei standard de 12%, precum și
simplificarea acestuia prin prisma evidenței cheltuielilor în scopuri fiscale.
30
• Continuarea Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli afectați de
calamitățile natural
Anul 2020 este reprezentat de o serie de provocări pentru economia națională, inclusiv pentru
sectorul agrar, acesta fiind expus riscurilor cu consecințe majore asupra productivității sectorului
și asupra recoltei obținute. Astfel, unul din riscurile cu impact negativ care generează efecte
considerabile asupra agriculturii îl reprezintă calamitățile naturale care s-au înregistrat în acest an.
Agricultura este unul din domeniile economiei naționale care suportă atât consecințele
calamităților naturale abătute asupra sectorului, dar și resimte efectele cauzate de situația
epidemiologică existentă la nivel național. În acest sens, se remarcă necesitatea implementării unor
măsuri de susținere a agenților economici din agricultură, fiind iminent necesar ca în această
perioadă de impas să fie întreprinse măsuri complexe, care rezultă din situația existentă și sunt
îndreptate spre susținerea sectorului agrar.
Tendințele globale demonstrează o creștere rapidă a tranzacțiilor fără numerar, mai ales în
contextul în care tehnologiile avansate asigură dezvoltarea economiei digitale și utilizarea unor
soluții optime și rapide de efectuare a plăților necesare.
Reducerea numerarului și orientarea spre efectuarea plăților prin virament reprezintă o acțiune
cu efecte pozitive asupra dezvoltării economice atât din perspectiva autorităților publice, precum
și din perspectiva persoanelor fizice și juridice:
- pentru autorități publice: asigură creșterea transparenței și securității prin sporirea posibilităților
de monitorizare și, în acest sens, este o măsură care contribuie la combaterea fenomenului muncii
ne(sub)declarate și combaterea evaziunii fiscale;
- pentru persoanele fizice și juridice: asigură efectuarea rapidă a mai multor plăți într-o perioada
scurtă de timp oferind, astfel, oportunitatea de a obține venit mai mare și, concomitent, de a
economisi timpul.
În Republica Moldova există potențial pentru dezvoltarea plăților fără numerar. Mai mult ca
atât, în contextul situației pandemice existente, utilizarea plăților prin virament reprezintă o
practică eficientă de prevenire a răspândirii bolilor transmisibile.
-Obligativitatea deținerii POS terminal la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500 000
lei;
-Plățile efectuate de persoană fizică în numerar nu mai mari de 100 000 lei per tranzacție.
Aceste măsuri vor impulsiona tranzacțiile non-numerar, respectiv creând premise de reducerea
a comisioanelor percepute de instituțiile financiare.
Este de menționat că toate aceste măsuri și obiective ale politicii fiscal implimentate sau în curs
de implimentare necesită o perioadă de timp de adoptare a cetățenilor la respectivele măsuri, iar
importanța lor este majoră din simplu motiv că fără implimentare unora asemenea de obiective nu
stimulăm agenții economicii , iar ca consecință apare neacumularea suficientă a resurselor
financiare la bugetul de stat ceea ce face ca deficitul bugetar al RM să fie în continua creștere.Per
general trebuie de menționat că implimentarea unor așa gen de obiective generale ale politicii fiscal
, ajută la dezvoltarea economică atât pe plan national cât și international.
32
ÎNCHEIERE
33
Ca o ideie necesară pentru economia națională considerăm că în respectivele cazuri când
apar așa cazuri de așa natură, cred că ar fi necesar intervenția promptă a statului și în activitatea
economică pentru a gestiona cu stricteție problemele apărute și care din neglijență pot influența
negativ activitatea economică.
Per general este necesar de menționat că impozitele și taxele colectate de Serviciul Fiscal
de Stat și Serviciul Vamal al Republicii Moldova sunt principala sursă de existență a aparatul
statului care este divizat în diferite instituții publice. Iar fără contribuțile bănești care le efectuiază
contribuabilii nu putem gestion corect un stat , de aceea apare necesitatea de a obliga contibuabilii
să contribuie la timp și integral cu obligațile lor fiscale.
34
BIBLIOGRAFIE
I.ACTE NORMATIVE
1. Constituția Republicii Moldova. Din 29.07.1994. În : Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
12.08.1994, Nr. 1.
2. Codul vamal al Republicii Moldova. Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2000, nr. 160-162/1201.
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii
Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 157-160/1285.
4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 590 din 28.05.2007 pentru aprobarea Planului de
acţiuni pentru implementarea recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV) în
conformitate cu Standardele-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 74-77 /622
5. Codul Fiscal al Republicii Moldova, Legea nr.1163 din 24.04.1997.
6. Legea nr. 181 din 25.07.2014 privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-
fiscale.
7. Legea nr. 845 din 03-01-1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
35