ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA „FINANŢE”

DEPARTAMENTUL „FINANŢE ŞI ASIGURĂRI”

Veaceslav GROSU

RAPORT

PRIVIND PRACTICA DE PRODUCŢIE ŞI DE LICENŢĂ

în cadrul BIROULUI VAMAL CENTRU

ADMIS la susținere Autor:

Conducătorul practicii din cadrul student gr. FB 182
Departamentului : învățământ cu frecvență redusă
conf. unv. dr., Aureliu MĂRGINEANU Veaceslav GROSU
”_____”________________2021 _______________
(semnătura)
Conducătorul practicii de la întreprindere:
Inspector principal Sergiu MUNTEANU

Chișinău, 2021
 CUPRINS:

CAPITOLUL I PRACTICA DE PRODUCȚIE : RAPORT PRIVIND PRACTICA DE

PRODUCŢIE ŞI DE LICENŢĂ ÎN CADRUL BIROULUI VAMAL CENTRU

INTRODUCERE.................................................................................................................3

1.1. Caracteristica generală a Serviciului Vamal.................................................................4

1.2. Caracteristica și organizarea activităților din cadrul Serviciului Vamal, Biroul Vamal
Centru...................................................................................................................................8

ÎNCHEIERE.......................................................................................................................13

CAPITOLUL II PRACTICA DE LICENȚĂ : PARTICULARITĂȚILE SISTEMULUI

FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA

2.1. Analiza evolutiei evoluției veniturilor fiscale în condiţiile actuale ..............................14

2.2. Corelaţii între politica fiscală şi indicatorii macroeconomici de bază..........................16

2.3. Obiectivele generale ale politicii fiscale în Republica Moldova..................................21
ÎNCHEIERE.......................................................................................................................33

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................35

2
 CAPITOLUL I PRACTICA DE PRODUCȚIE : RAPORT PRIVIND PRACTICA DE
PRODUCŢIE ŞI DE LICENŢĂ ÎN CADRUL BIROULUI VAMAL CENTRU

Introducere

Aplicând în practică cunoștințele și competențele formate în cadrul orelor petrecute la

Academia de Studii Economice a Moldovei la specialitatea ” Finanțe și Bănci ” dar și pentru a
valorifica atât cunoștințele cât și competențele profesionale primite în cadrul universității, am
desfășurat practica de specialitate la Biroul Vamal Centru (subordonat direct Serviciului Vamal
Aparatul Central ), pe parcursul perioadei de 01.03.2021 – 10.04.2021. În acest raport am abordat
informația relevantă la modul de organizare a activității atât a Biroului Vamal Centru , cât a
Serviciului Vamal, structura acestuia, precum și analiza politici vamale, indicatorii de eficiență,
dar nu în ultimul rând și cadrul normativ al acestuia.

Am analizat și aspectul istoric, pentru a determina începutul activității vamale , dar și

modul de dezvoltare și modernizare, unele din cele mai importante date istorice sunt :

• 4.09.1991 - Decretul Preşedintelui cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe

teritoriul Republicii Moldova (sistemul la acel moment a fost compus din vama Ungheni,
vama Leuşeni şi vama Chişinău)

• În 1992 la frontiera cu România au fost create 4 birouri vamale noi: Sculeni, Costesti,
Cahul, Giurgiuleşti au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera
cu Ucraina

• 9.03.1993 - adoptat primul Cod vamal

• 1994 - Republica Moldova a devenit membru Organizaţiei Mondiale a Vămilor

• 15.08.1995 - Decretul Preşedintelui a instituit ziua 4 septembrie "ziua lucrătorului

sistemului vamal" care se sărbătoreşte anual

• 20.07.2000 - adoptat noul Cod vamal şi Legea cu privire la serviciul în organele vamale

• 1.06.2001 - Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului

(OMC) .

În conținutul raportului cu privire la practica de producție și de licență am abordat funcțile,

structura, unele aspect teoretice cu privire la organul vamal, făcând referire la cadrul
normativnational și international.

3
 1.1 Caracteristica generală a Serviciului Vamal

Serviciul vamal şi are începuturile imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii

ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189
din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii
Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea
Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din vama Ungheni, vama Leuşeni şi
vama internă Chişinău.

Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de
control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre
specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit
punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal. În anul 1992 birourile vamale
Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu România:
Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte
de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea
la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei
„Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".

Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice
şi de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.1993. Noua redacţie a Codului vamal
a fost adoptată la 20 iulie 2000.

Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline
a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

Pe parcursul ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare

continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate
pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale
birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit
organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială
a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.

Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea

vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în
materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin
organelor vamale.

4
 Serviciul Vamal al Republicii Moldova are misiunea de a asigura securitatea economică
a ţării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea
comerţului internaţional şi protejarea societăţii, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.

Serviciului Vamal al Republicii Moldova împărtăşește următoarele valori comune:

• Profesionalism şi eficienţă evidenţiate prin îndeplinirea calitativă a atribuţiilor organelor

vamale şi tendinţă continuă spre perfecţionare profesională;
• Dedicaţie maximă orientată spre dezvoltarea sistemului vamal naţional;
• Etica şi integritatea profesională, reprezentarea cu demnitate în relaţiile cu societatea,
autorităţile naţionale şi cele internaţionale;
• Obiectivitate, disciplină, demnitate şi responsabilitate;
• Transparenţa activităţilor şi deschidere pentru dialog.

Structura sistemului vamal:

• aparatul central - instituţie care asigură coordonarea şi monitorizarea activităţii vamale

la nivel naţional; elaborează acte normative în domeniul vamal; asigură procesul de
management şi dezvoltare instituţională; asigură reprezentarea Serviciului Vamal în
raport cu alte autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea precum şi pe plan extern.
• birouri vamale - unităţi teritoriale ale Serviciului Vamal care asigură respectarea
reglementărilor vamale în zona sa de competenţă. Din sistemul vamal fac parte 3 birouri
vamale: Biroul vamal Nord; Biroul vamal Centru și Biroul vamal Sud
• posturi vamale - unităţi teritoriale subordonate biroului vamal, care asigură perceperea
drepturilor de import, aplicarea procedurilor prevăzute de reglementările vamale, vămuirea
şi controlul vamal. Posturile vamale asigură perfectarea actelor vamale pentru transportul
rutier, feroviar, naval, fluvial, aerian precum şi trimiterile poştale. Structura posturilor
vamale cuprinde posturi vamale de frontieră (la frontiera de stat moldo-ucraineană şi la
frontiera moldo-română) şi posturi vamale interne.

Din 2017, Serviciul Vamal activează în baza unei noi organigrame, care este rezultatul
reformei instituţionale promovate şi implementate pe parcursul anului 2016. Astfel, în procesul
reorganizării a fost optimizat numărul birourilor vamale de la 7, la 3, precum şi efectivul-limită,
care a fost optimizat cu 12%. Dinamica reformelor demarate a determinat și noile principii de
management. Astfel, reorganizarea Serviciului Vamal a avut ca obiectiv dezvoltarea structurii
instituționale capabile să asigure o administrare vamală eficientă la nivel strategic şi cel
operaţional, crearea unui cadrul raţional de organizare a autorităţii vamale, cu un coraport între

5
funcții de conducere și de execuție optim, precum şi delimitare clară a responsabilităţilor pentru
fiecare subdiviziune.

Organigrama Serviciului Vamal, se prezintă sub forma :

Figura 1.1 Organigrama Serviciului Vamal al Republicii Moldova

Sursa: customs.gov.md

Serviciul Vamal este o autoritate administrativă aflată în subordinea Ministerului

Finanțelor, care exercită funcțiile și atribuțiile ce îi revin și implementează politica vamală a
statului prin aplicarea uniformă și imparțială a legislației în domeniul vamal în scopul asigurării,
în limita competențelor sale, a securității economice a statului. Serviciul Vamal dispune de
autonomie administrativă și decizională, respectînd prevederile legislației în vigoare.
Activitatea Serviciului Vamal se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea legii,
în conformitate cu principiile legalității, imparțialității, nediscriminării, profesionalismului,
independenței, integrității, transparenței, obiectivității, eficienței, loialității și responsabilității.
Pentru realizarea funcţiilor de bază ce îi revin, Serviciul Vamal:

a) asigură respectarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale;

b) apără interesele economice ale statului;

c) creează condiții pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; asigură
menținerea unui echilibru adecvat între controalele vamale și facilitarea comerțului, conform
legislației în vigoare;

6
d) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de către Guvern, inclusiv
certifică originea mărfurilor și eliberează certificate de origine la exportul mărfurilor;
e) constată și sancționează contravenții în conformitate cu legislația în vigoare;
f) constată infracțiunile ce țin de competența sa;
g) desfășoară activitatea operativă de investigații în scopul depistării persoanelor culpabile de
pregătirea și comiterea unor contravenții vamale, de contrabandă și de alte infracțiuni ce țin de
competența organului de urmărire penală al Serviciului Vamal;
h) prelevă mostre și probe;
i) aplică acțiuni de executare silită;
j) aplică procedeele vamale de reglementare a relațiilor economice și comerciale;
k) dispune de mărfurile confiscate și abandonate în favoarea statului;
l) desfășoară activitățile necesare pentru administrarea riscurilor;
m) colaborează cu alte autorități publice, instituții și cu organe de ocrotire a normelor de drept care
au obligația să-i acorde asistență;
n) contribuie, în limitele legii, la realizarea măsurilor de asigurare a securității statului, a ordinii
publice, de apărare a vieții și sănătății oamenilor, de ocrotire a florei și faunei, a mediului
înconjurător în ansamblu;
o) asigură dezvoltarea bazei tehnico-materiale și sociale a Serviciului Vamal, creează condiții
pentru activitatea personalului Serviciului; asigură dezvoltarea serviciilor electronice în domeniul
de activitate al Serviciului Vamal;
p) participă la elaborarea politicii vamale a statului;
q) participă la elaborarea măsurilor de politică economică ce țin de trecerea mărfurilor peste
frontiera vamală și aplică aceste măsuri;
r) participă la elaborarea acordurilor internaționale în domeniul vamal, colaborează cu autoritățile
vamale, cu alte autorități publice din străinătate, cu organizațiile internaționale din domeniul
vamal;
s) asigură popularizarea legislației vamale și accesul la informații de interes public;
t) participă la elaborarea statisticii vamale privind comerțul exterior și a statisticii vamale în
general;
u) dezvoltă parteneriatul public-privat în domeniul vamal și colaborează cu mediul de afaceri;
v) exercită alte atribuții stabilite prin lege.
Analizând cele menționate supra putem afirma cu certitudine că Serviciul Vamal al
Republicii Moldova este o instituție independent din subordinea Ministerului Finanțelor, fiind și
cel mai mare apparat de colectare a mijloacelor financiare la bugetul de stat, în proporție de
aproximativ 70%, cee ace constituie o cotă mare.
7
 În aceeași ordine de idei putem cu certitudine afirma că organul vamal acționează conform
legislației în vigoare, având un cadrul legal reglementat atât pe plan national și international.
Serviciul vamal este un instrument de reglementare a importurilor și exporturilor, cu
ajutorul lui putem proteja piața națională de produsele importate, prin aplicarea diferitor pârghii
cum ar fi taxe majorate la unele tipuri de produse, sau vice-versa putem facilita importul de unele
tipuri de produse deficitare pe teritoriul RM.

1.2 Caracteristica și organizarea activităților în cadrul Serviciului Vamal,

Biroul Vamal Centru

Serviciul Vamal fiind mereu într-o continuă dezvoltare apobă și implimentează o serie de
acte normative și politici vamale, pentru a putea facilita activitatea sa atât pe plan național cât și
internațional. Astfel un obiectiv important pentru Serviciul Vamal este : Promovarea politicii
vamale orientate spre facilitarea comerțului exterior, întărirea competitivității agenților
economici, simplificarea și armonizarea politicilor și legislației vamale naționale cu cea
comunitară. Un alt obiectiv la fel de important este : Sporirea nivelului de securitate economică
a statului şi de securizare a frontierei de stat, ceea ce ar permite dezvoltarea economiei, înlăturând
acțiunile de contrabandă, corupție și fenomenul de evaziune fiscală.

Tot un obiectiv al politicii vamale mai este și implementarea unui sistem de management
și control modern şi eficient pentru a furnizarea unei game largi de informații comerciale şi non-
comerciale necesare pentru luarea deciziilor și modernizarea serviciilor publice, cu ajutorul
realizării acestui obiectiv avem de câștigat nu numai pe plan economic dar și pe plan social, prin
promovarea acestui obiectiv al politicii vamale îndeplinim și unele condiții necesare pentru
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Pe lăngă aceste politici vamale, nu trebuie să trecem cu vederea și PROGRAMUL

STRATEGIC VAMA 2020, care are ca scop să contribuie la dezvoltarea RM prin asigurarea
securității economice și financiare ale statului, facilitarea comerțului legitim și oferirea servicilor
publice calitative mediului de afaceri și cetățenilor.

Serviciul Vamal dezvoltă un parteneriat cu organele și instituțile internaționale și europene,

implicit cu Organizația Mondială a Vămilor, Uniunea Europeană, prin intermediul Misiunii UE de
Asistență la Frontiera Moldovei și Ucrainei/EUBAM, Misiunea Uniunii Europene de Consiliere
în Politici Publice pentru Republica/ EUHLPAM, programele TAIEX și Twinning, Instrumentele
Europene de Vecinătate și Parteneriat, Centru Sud-Est European de aplicare a Legii/ SELEC,
Oficiul European de Luptă Antifraudă, alți parteneri internaționali precum Conferința ONU pentru
8
Comerț și Dezvoltare/ UNCTAD, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare/ PNUD, Agenția
SUA pentru Dezvoltare Internațională/ USAID, Banca Mondială, Corporația Financiară
Internațională din cadrul Grupului Băncii Mondiale, precum și alte autorități vamale străine.

Organigrama Biroului Vamal Centru

Figura 2.1 Organigrama BVC

Sursa : Elaborat de autor , în baza Organigramei Serviciului Vamal

În subordinea Biroului Vamale Centru intră următoarele posture vamale, și anume :

2010: Sculeni (PVFI, rutier)
2020: Ungheni (PVFI, feroviar)
2030: Leușeni (PVFI, rutier)
2040: Palanca (PVFI, rutier)
2050: Tudora (PVFI, rutier)
2060: Săiți (PVFS, rutier)
2070: Chișinău 1 (PVI, Industrială)
2071: ZCV Calea ferată Chișinău1 (PVI, Inustrială)
2080: Chișinău 2 (PVI, Cricova)
2081: ZCV Criuleni, Chișinău2 (PVI, Cricova)
2090: Chișinău 3 (PVI, Petricani)
2091: ZCV Ialoveni, Chișinău3 (PVI, Petricani)
2092: ZCV Hîncești, Chișinău3 (PVI, Petricani)
2100: Chișinău 4 (PVI, Poșta)
2101: ZCV Gara feroviară Chișinău, Chișinău3 (PVI, Poșta)
2110: Subzona Sud-Est (PVI)
2120: Strășeni (PVI, Subzona nr.4,5, ZEL, Balti)

9
2130: Orhei (Subzona 6 ZEL Bălți) (PVI)
2131: ZCV Orhei, Orhei (PVI, Subzona nr 6, ZEL Balti)
2140: ZEL Ungheni (PVI)
2141: ZCV Călărași, ZEL Ungheni (PVI)
2142: ZCV Fălești, ZEL Ungheni (PVI)
2150: Căușeni 1 (PVI)
2160: Căușeni 2 (PVI)
2170: Bulboaca (PVI)
2180: Bender 2(PVI, feroviar)
2190: Rezina (PVI)
2200: Rîbnița (PVI, feroviar)
2210: Sănătăuca pod (PVIC)
2220: Rezina-pod (PVIC)
2230: Molovata (PVIC, fluvial, ponton)
2240: Criuleni (PVIC Criuleni 14, Criuleni 18)
2250: Vadul lui Voda (PVIC)
2270: Hîrbovăț (PVIC)
2271: ZCV PVIC Bulboaca (calea ferată), Hîrbovăț (PVIC)
2280: Hagimus (PVIC)
2290: Răscăieți (PVIC)
2300: Aeroportul Internațional Chișinău (PVFI, aerian)
2320: Cuciurgani (PVFI, rutier).
Personal am desfășurat stagiul de practică de producție și de licență în cadrul Direcției
Venituri Vamale. Respectiva direcție se ocupă nemijlocit cu administrarea drepturilor de import,
decontarea mijloacelor financiare, dar și încasarea mijloacelor financiare suplimentare în urma
emiterii decizei de regularizare. Esența activității desfășurată de respective direcției este, ducerea
evidenției de încasări de pe urma decizilor de regularizare, evidenției de restituire a sumei achitate
în plus pe contul unic vamal al agentului economic sau a persoanei fizice, dar și evidența sumelor
anulate în urma depistării erorilor din decizia de regularizare, declarație vamală , sau alte acte
confirmative care demostrează că nu este necesitatea de a achita suma solicitată.
În anul 2020, veniturile încasate la bugetul de stat se ridică la peste 22,5 miliarde lei, fiind
atestată o creștere de 1.7% față de sarcina bugetară stabilită (cifra de control), ponderea cea mai
mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, urmate de accize și taxe vamale. Referitor
la categoriile de mărfuri supuse accizelor, cel mai mare contribuabil rămâne a fi sectorul petrolier,
cu o pondere de 41.7%, urmat de produsele din tutun, care generează 35% și autovehicule, cu o
10
cotă de 16.3%.Până la declararea stării de urgență naționale s-a constatat o tendință de creștere a
veniturilor (+17%) față de anul 2019, în luna aprilie 2020, încasările au scăzut drastic, fiind atestat
un declin de 35% (-697,9 mil.lei) față de perioada analogică a anului 2019.
Serviciul Vamal în perioada anului 2020 a efectuat și o serie de investiții capitale, având
scop de reconstrucție și de modernizare a unor posture vamale, mai jos este prezentat un table cu
o serie de investiții efectuate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova.
Investiții capitale Serviciul Vamal
mii lei
Resurse Proiecte
Nr. Autoritatea TOTAL generale și finanțate
publică/Program/Proiect venituri din surse
colectare externe
1 Proiectul „Reabilitarea şi 54355,6 22650,8 31704,8
modernizarea posturilor
vamale de la frontiera
moldo-română”, inclusiv:
2 Modernizarea 10995,8 5559,8 5436,0
infrastructurii Biroului
vamal Leuşeni
3 Modernizarea 38094,8 14544,0 23550,8
infrastructurii Postului
vamal Sculeni
4 Modernizarea 5265,0 2547,0 2718,0
infrastructurii Postului
vamal Giurgiulești
5 Construcția zonei de 2214,7 2214,7
control la Postul vamal
Giurgiulești
6 Construcția blocurilor 6620,0 6620,0
sanitare la 23 de posturi
vamale
Ministerul Finanțelor 63190,3 31485,5 31704,8
( Serviciul Vamal )
Tabel 2.2 Investiții capitale în cadrul Serviciului Vamal
Sursa: Elaborat de autor în baza Legii bugetului de stat pentru anul 2020.

11
 Referindu-ne la tabelul de mai sus putem menționa că pe parcursul anului 2020 sau investit
în cadrul Serviciului Vamal al RM suma totală de 63190300 lei , dintre care 31485500 lei sunt
surse propria iar 31704800 lei sunt surse externe obținute prin granduri sau diferite proiecte sociale
și economice. Analizând investițile reprezentate în table putem deduce că s-au efectuat lucrări de
construcție în scopul facilitării activității vamale, dar și a acordării unui grad de comfort
colaboratorilor vamali în cadrul exercitării funcților de serviciu.
Serviciul Vamal dispune de sisteme de securitate performante ce asigură confidenţialitatea
datelor cu caracter personal și a secretului commercial, de aici putem menționa că Serviciul Vamal
nu permite accesul la toate datele necesare de a analiza instituția respectivă. Cee ace ne pune în
dificultate de a calcula sau de a expune unii indicatori de performanță.

12
 ÎNCHEIERE
Efectuând o analiză asupra la tot materialul expus supra, putem concluziona că efectuând
stagiul de practică de producție și de licență în cadrul Biroului Vamal Centru, în perioada
01.03.2021 până la 10.04.2021, în Secția Reglementare tarifară și netarifară, sericiul venituri
vamale, am acumulat o serie de abilități și cunoștințe cee ace ma ajutat să asimilez mai ușor
informația teoretică studiată la capitolul dat. Am fost familiarizat cu procesul de activitate în cadrul
secției, având puse la dispoziție documentele necesare pentru administrarea drepturilor de import
și export. Am constatat că organul vamal își exercită atribuțile în strictă conformitate cu legislația
în vigoare, acesta fiind un factor pozitiv.
Din totalitatea de informații cu privire caracteristica indicatorilor economici care sunt
plasate în respectivul raport putem deduce că organul vamal pune accent pe secretele comerciale
a agenților economici dar și a activități vamale, fără a admite careva ingerințe în activitatea vamală.
În aceeași ordine de idei putem menționa cu certitudine că organul vamal este una din
instituțile prioritare în stat, deoarece ea suplinește bugetul de stat în proporție de peste 60 % cu
mijloace financiare, fiind ceel mai mare colector de impozite , taxe și accize.
Spre final putem afirma faptul că, Serviciul Vamal necesită un control riguros deoarece el
are conexiune cu toate domenile , și aprope cu toate instituțile din stat, iar gestionarea lui
defectuasă ar putea aduce daune majore atât pe plan economic , cât și social la nivel national și
international.

13
 Capitolul II PRACTICA DE LICENȚĂ : PARTICULARITĂȚILE
SISTEMULUI FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA
2.1. Analiza evoluției veniturilor fiscale în condiţiile actuale

Veniturile fiscale constituie veriga principală a bugetului de stat, mai ales că Republica
Moldova fiind un stat agrar care pune povara cheltuelilor fiscale asupra unor domenii care ar
necesita finanțare și subvenționare din partea statului da nu povara de a achita impozite.

Consultând datele Biroului Național de Statistică observăm că există unele tipuri de

impozite care suplinesc în proporții de 70% - 80 % bugetul de stat cu resurse financiare.

Așadar dacă luăm per ansamblu executarea bugetului de stat pe perioada 2015 până 2019
putem observa sub aspect comparativ executarea bugetului atât în cotă fixă cât și procentuală.

Tabelul 2.1

Veniturile încasate la bugetul de stat

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
Executarea
structura,

structura,

structura,

structura,

Structura
mil. lei

mil. lei

mil. lei

mil. lei

mil. lei
bugetului de
%

%
stat

Venituri 43 681 100,0 45 953 100,0 53 377 100,0 36 100,0 62949,2 100
,1 ,9 ,6 432,7
Impozite şi 26 632 61,0 29 231 63,6 34 475 64,6 34 93,5 40054,2 57,1
taxe ,3 ,0 ,8 057,9 6
Impozite pe 5 553, 12,7 6 544, 14,2 7 722, 14,5 6 18,8 9335,2 14,8
venit 7 1 8 865,9 3
Impozite pe 360,8 0,8 403,5 0,9 546,2 1,0 49,6 0,1 579,9 0,92
proprietate
Impozite şi
taxe pe 19 389 44,4 20 831 45,3 24 615 46,1 25 69,9 28340,7 45,0
mărfuri şi ,5 ,6 ,7 476,6 2
servicii
Din care:
Taxa pe
valoarea 13 714 31,4 14 563 31,7 16 870 31,6 18 50,9 20183,3 32,0
adăugată ,0 ,6 ,1 527,3 6

Accize 3 843, 8,8 4 9,9 5 950, 11,1 5 15,6 6222,0 9,88

9 546,4 0 682,7
Taxe pentru
servicii 385,7 0,9 407,6 0,9 423,1 0,8 9,7 0,0 464,9 0,74
specifice

14
Taxe şi plăţi
pentru 714,7 1,6 471,2 1,0 455,1 0,9 327,9 0,9 441,1 0,70
utilizarea
mărfurilor şi
pentru
practicarea
unor genuri de
activitate
Alte taxe
pentru mărfuri 731,2 1,7 842,8 1,8 917,4 1,7 929,0 2,5 1029,4 1,64
şi servicii
Taxa asupra
comerţului 1 328, 3,0 1 451, 3,2 1591,1 3,0 1 4,6 1798,4 2,85
exterior şi 3 8 665,8
operaţiunilor
externe
Contribuții și
prime de 12 127 27,8 13 276 28,9 15 512 29,1 16401, 45,02 18 29,2
asigurări ,7 ,8 ,4 9 403,9 3
obligatorii
Contribuții de
asigurări 9 273, 21,3 10 036 21,8 11 864 22,2 12635, 34,68 13635,7 21,6
sociale de stat 1 ,6 ,0 4 6
obligatorii
Prime de
asigurare 2 854, 6,5 3 240, 7,1 3 648, 6,8 4103,5 11,26 4768,2 7,57
obligatorie de 6 2 4
asistență
medicală
Sursa: Elaborat de autor în baza dinamicii încasării veniturilor la bugetul public național în perioada 2015-2019 (
mil. lei ) din Raportul privind executarea bugetului.

La acumularea resurselor financiare în stat participă mai multe bugete, fonduri care
suplinesc întregul buget al statului , sub aspect comparativ am elaborate diagramele care reprezintă
cotele procentuale ale bugetelor și fondurilor cu cea mai mare pondere la acumularea mijloacelor
fianciare.

Republica Moldova are 2 instituții care colectează resurse financiare și formează

aproximativ tot bugetul de stat , aceste instituții sunt : Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal.
Cu ajutorul acestor instituții care se subordonează direct Ministerului Finanțelor se acumulează
mijloace financiare care mai apoi sunt repartizate conform necesităților diviziunilor și
subdiviziunilor statale.

Chiar dacă la momentul actual tot globul se află într-o criză economică globală, instituțile
statului oricum activează aproape la maxim , fără a acorda multe facilității companiilor private ,
această problem fiind chiar și în RM , momentan nu putem vorbi de o stagnare a economiei foarte
15
tare, însă pe viitor conform statisticilor economiștilor se prognozează o criză mai aprofundă din
cauza că momentan nu se i-au măsuri corespunzătoare referitoare la formarea bugetului de stat și
la oferirea mijloacelor financiare din bugetul de stat, aceste fapte necontrolate au atît efecte pe
termen scurt cît și pe termen lung.

Pe termen scurt ar fi falimentarea unui lanț de companii private , dar și unile care sunt în
gestiunea statului din cauza neacordarea facilităților corespunzătoare situației economice actuale.
Iar pe termen lung o cauză există posibilitatea înghețării dezvoltării economice, dar și procesul de
a rămâne înapoiați din punct de vedere economic, social, politic , cultural față de alte state , din
simplu motiv că nu s-a acordat atenție deosebită principalelor domenii ale statului, care îl
reprezintă pe plan national și international.

În concluzie putem menționa că statul trebuie să aibă un rol activ în supravegerea situației
economice naționale , dar și internaționale și când este necesitatea de a se implica în problemele
economice ale întrprinderilor publice cât și ale întreprinderilor private, deoarece dacă v-a
manifesta un rol pasiv, ne vom trezi cu o problem majoră legată de sfera businesului din cauza că
agenții economici sunt presați de unele evenimente care îi determină să stopeze procesul
investițional, să aibă cheltuieli suplimentare de personal și nu în ultimul rând să aibă obligații fiscal
față de stat care nu pot fi achitate din motiv că întreprinderea staționează.

2.2. Corelaţii între politica fiscală şi indicatorii macroeconomici de bază

Analizând capacitatea de dezvoltare a procesului de tranzacție la economia de piață , este

de menționat că analiza capacității de dezvoltare a RM se face prin intermediul politicii bugetar-
fiscale care are drept scop colectarea veniturilo la buget .

Practica demonstrează că povara fiscală care există în economie generează colectarea

veniturilor la nivel de 85 % față de bugetul aprobat. Deși în acest an se colectează venituri în
termeni nominali , totuși dacă raportăm la termeni reali observăm că această creștere este negativă
și totodată este inferioară creșterii PIB-ului ( care la fel este negativ).

Cauzele acestor tendințe sunt :

✓ Corelarea între poderea enormă a economiei tenebre raportată la PIB (circa 60% ) și
evaziunea fiscală;
✓ Din cauza evaziunii fiscale enorme și povara fiscală cade asupra contribuabililor cinstiți
care sunt foarte puțin la număr și sunt în descreștere din cauza unui mediu de afaceri
nefavorabil;
✓ Indisciplina financiară a unor agenți economici , dar și a unor instituții publice;

16
 ✓ Lobbismul unor inițiative de iertare a unor sancțiuni din partea agenților economici de rea
credință;

Republica Moldova a reușit să implimenteze unele reforme pe parcursul ultimilor ani ,

modificând rolul statului în economia internațională însă rămân totuși neajustate la majoritatea
cheltuielilor bugetare.

Chiar dacă s-a minimizat rolul unor instituții publice dar și condițile de activarea , totuși
cheltuielile legate de întreținerea unor astfel de organe statale rămâne constantă.

Cu referire la politica fiscală a statului, mediul de business atrage atenția asupra următoarelor
probleme legate de:

• Calitatea joasă a normelor Codului Fiscal este determinată chiar de contradicțiile din cadrul
Codului Fiscal
• Calitatea joasă a normelor fiscale (și, respectiv, a politicii fiscale) este determinată de
imperfecțiunea lor

Practica de distorsionare a politicii fiscale a statului prin distorsionarea, interpretarea

lărgită sau restrictivă a normelor Codului Fiscal prin intermediul actelor normative subordonate
acestuia. Ori, practica de adoptare a actelor de către Guvern, Ministerul Finanțelor, Inspectoratul
Fiscal, Ministerele de resort, organele administrației publice locale, acte adoptate în scopul
executării normelor Codului Fiscal sau în paralel cu executarea acestora reprezintă un alt atac
asupra calității politicii fiscale.

Un grav defect de calitate al politicii fiscale actuale îl reprezintă existența în Codul Fiscal a
normelor, care permit impunerea dublă sau chiar triplă a acelorași fapte economice cu unul și
același impozit.

Un defect de calitate al politicii fiscale existente este și încălcarea principiului echității, care
trebuie să asigure tratarea egală, condiții egale de impozitare și egalitatea obligațiunilor fiscale.

Politica fiscală promovată actualmente de stat, este orientată în mare parte numai spre
îndeplinirea unei singure sarcini – asigurarea veniturilor la buget, şi este foarte slab îndreptată spre
asigurarea unei dezvoltări durabile a economiei, a unor ramuri și tipuri de activități prioritare,
teritorii specifice și a micului business.1

1
TEZE DE DISCUȚIE CU PRIVIRE LA POLITICA ȘI ADMINISTRAREA FISCALĂ Autor : Tatiana GRINIC

17
 Răspândirea pandemiei de Covid-19 a impus necesitatea declarării stării de urgență pe data
de 17 martie pentru o perioadă de 60 zile. Aceasta a determinat restrângerea sau sistarea temporară
a activității companiilor din majoritatea sectoarelor economice ca urmare a măsurilor interne de
protecție a sănătății angajaților și de prevenire a răspândirii infecției cu Coronavirus. În acel
moment, era evident că șocurile interne și externe generate de răspândirea pandemiei Covid-19
vor exercita un impact major asupra economiei naționale. Deși magnitudinea șocurilor încă nu era
clară, la sfârșitul lunii martie, MEI, în comun cu experţii Fondului Monetar Internațional (FMI), a
revizuit prognoza macroeconomică pentru anul 2020 de la o creștere a Produsului intern brut de
3,8% la declin de circa -3%.

Anlizând per ansamblu o parte din indicatorii macroeconomicii care stau la baza economiei RM,
și care o ajută să se poziționeze pe o scală cu alte state , este de menționat că :

Produsul intern brut a însumat 43,7 mild.lei în trimestrul I 2020 și a înregistrat o creștere
modestă de 0,9% față de același trimestru din anul precedent. Performanța slabă a economiei din
I trimestru poate fi atribuită atât tendinței de temperare a economiei din anul trecut, precum și
primelor efecte negative ale pandemiei Covid-19. Cererea internă, determinată exclusiv de
investițiile în construcții, a fost cea mai importantă sursă de susținere a creșterii economice, în
timp ce atât consumul privat, cât și exporturile au scăzut.

Creșterea prețurilor se temperează. În luna iunie 2020 rata inflației a constituit 1,1% față
de decembrie 2019, înregistrând micșorare cu 3,2 p.p. comparativ cu rata inflației din aceeași
perioadă a anului 2019. Rata inflaţiei anuală (iunie 2020 față de iunie 2019) s-a încadrat în limita
intervalului de variație al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/- 1,5%), constituind 4,3%.

Leul moldovenesc s-a depreciat ușor față de dolarul SUA. De la începutul anului 2020
moneda naţională a marcat o depreciere de 0,1% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la
17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2020 pînă la 17,23 lei la 30.06.2020). Faţă de Euro leul
moldovenesc s-a depreciat cu 0,9%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.06.2020 a
atins un record istoric de 3193,6 mil. dolari, majorîndu-se cu 4,5% comparativ cu nivelul
înregistrat la sfîrşitul anului 2019 şi cu 9,6% - faţă de situația la 28.06.2019.

Masa monetară M3 la sfârșitul lunii mai 2020 a constituit circa 93,2 mild. lei și s-a majorat
cu 7,3% comparativ cu sfârșitul lunii mai a anului 2019. Evoluția masei monetare M3 a fost
determinată de majorarea banilor în circulație cu 8,8%, depozitelor la vedere – cu 10,3% și
depozitelor în valută străină – cu 7,3%. Cererea pentru credite este în diminuare: volumul
creditelor noi acordate în luna mai 2020 a înregistrat o micșorare cu circa 25,9% față de perioada
respectivă a anului 2019.
18
 Creșterea datoriei de stat se accentuează: de la începutul anului datoria de stat administrată
de Guvern s-a majorat cu 13,1% și a atins un nivel de 59,4 mild. lei. Datoria de stat internă
însumează 25,8 mild. lei și a înregistrat o majorare de 10,5% față de situația de la sfârșitul lunii
mai 2019. Totodată, datoria de stat externă este la nivel de 1,9 mild. dolari SUA (33,5 mild.lei) și
a crescut cu 13,2% (cu 12,8% - în lei). Criza pandemică a determinat accentuarea necesității de
finanțare a bugetului și, astfel, în cinci luni ale anului curent au fost înregistrate intrări de surse
externe de finanțare în sumă de 280,2 mil.dolari, față de 157,3 mil.dolari în aceeași perioadă a
anului precedent.

Impactul pandemiei COVID-19 asupra comerțului exterior se accentuează. Contractarea

cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea
exporturilor, iar diminuarea consumului a condus la scăderea importurilor. În primele 5 luni 2020
s-au diminuat exporturile cu 15,4%, iar importurile cu 16,2%. Soldul negativ al balanței
comerciale a constituit 999,5 mil. dolari SUA, cu 17,0% mai mic decât cel înregistrat în perioada
similară 2019.

Pandemia COVID-19 a afectat sectorul industrial. Restrângerea sau sistarea temporară a

activității companiilor din sector ca urmare a măsurilor de protecție împotriva răspândirii COVID-
19 și diminuarea cererii externe a determinat scăderea volumului producției industriale în martie
cu 10,5%, iar în aprilie cu 25%. Evoluțiile respective au diminuat rezultatul sectorului industrial
din ianuarie-aprilie până la -5,6%. Au fost în descreștere toate subsectoarele industriale: industria
prelucrătoare -4,5%, industria extractivă -12,1%, producția și furnizarea de energie -8,9%. Un
impact negativ esențial al crizei pandemice se constată în ramurile exportatoare cum sunt: industria
constructoare de mașini, industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor.

Sectorul agricol a crescut în primul trimestru 2020 cu 2,4%, însumând circa 1,7 mild. lei.
Această evoluție a fost determinată de creșterea producției animaliere (+2,6%), ca rezultat al
majorării producției (creșterii) porcinelor și păsărilor. A fost în descreștere producția (creșterea)
vitelor, ovinelor, caprinelor, producția de lapte, ouă, precum și cea vegetală.

Activitatea investițională este în diminuare. În primul trimestru 2020 volumul investițiilor

a scăzut cu 1,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 3,24 mild. lei.
Diminuarea activității investiționale s-a datorat, în mare parte, scăderii esențiale a investițiilor din
bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale (-55%).

Transportul de mărfuri și pasageri este unul din cele mai afectate sectoare de pandemia
COVID-19. Închiderea granițelor și restricțiile de călătorie au redus mobilitatea persoanelor,
numărul pasagerilor transportați diminuând în luna martie cu 49,6%, iar în aprilie – cu 89%.
19
Volumul mărfurilor transportate, de asemenea, a scăzut (în martie cu 15%, aprilie cu 35%), ca
rezultat al contractării volumului schimburilor comerciale și activității productive a agenților
economici.

Comerțul intern de bunuri și servicii este în scădere datorită impactului pandemiei

COVID19. Cele mai afectate au fost unitățile comerciale ce prestează servicii. În aprilie, volumul
serviciilor de piață prestate populației s-a diminuat cu 44% (în prețuri comparabile), iar al
serviciilor prestate întreprinderilor cu circa 36% (în prețuri curente). De asemenea, a scăzut
comerțul de bunuri: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 28% (în prețuri comparabile), iar comerțul
cu ridicata – cu 29% (în prețuri curente). Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din
economia națională în trimestrul I 2020 a constituit 7633,9 lei și s-a majorat în termeni nominali
cu 10,3% față de trimestrul I 2019. În termeni reali salariul s-a majorat cu 3,6%. Exprimat în valută
străină acesta a constituit circa 394 Euro sau 434 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial
mediu lunar a constituit 7086 lei, fiind în creștere cu 3,6%, iar în sectorul real – 7834,2 lei și s-a
majorat cu 12,7%, respectiv (în termeni nominali).

Tabel 2.2
Prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023.

Sursa: Elaborat de autor în baza Notei cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori
macroeconomici pentru anii 2021-2023

20
 2.3 Obiective generale ale politicii fiscale în Republica Moldova.

Politica fiscală reprezintă un mix de măsuri si acțiuni ale statului privind taxele si
impozitele, rolul lor in formarea veniturilor bugetare si finantarea cheltuielilor bugetare, precum
si perceperea si folosirea acestora ca instrument de stimulare a cresterii economice.

Ca și orce stat dezvoltat sau în curs de dezvoltare , Republica Moldova propune diferite
obiective de politică fiscală pentru care își asumă angajamentul de a le implimenta în perioada de
timp propusă sau macar de a atinge scopul minim al acelui obiectiv, care ar fi foarte necesar pentru
RM de a fi implimentat și aplicabil în practica gestionării a banului public.

Obiectivele generale ale politicii fiscal se bazează pe condiții:

• Edificarea unui stat de orientare social.

• Asigurarea redistribuirii corecte a veniturilor și solidaritate social.
• Sistematizarea legislației fiscal naționale.
• Asigurarea echitații , stabilității și transparenței fiscale.
• Crearea unui mediu de afaceri prielnic pentru dezvoltarea și creșterea economică.
• Amortizarea politicii fiscal și legislației fiscale.
• Îmbunătățirea și simplificarea mecanismelor fiscale naționale.

Obiectivele politicii fiscale se clasifică după perioada de implimentare , de unde dosebim obiective
pe termen scurt , mediu și lung.

Din categoria de obiective pe termen mediu putem afirma următoarele obiective generale ale
politicii fiscal în Republica Moldova:

• Menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung.

• Realizarea unui sold al bugetului general consolidate aproape de zero pe durata ciclului
economic, concomitant cu asigurarea competitivității țării.
• Gestionarea prudentă a resurselor și a obligaților asumate ale sectorului public și a
riscurilor fiscal-bugetare.
• Menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata datoriei publice.
• Asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare sau taxare.

Un obiectiv primordial al Guvernului, în condițiile actuale este consolidarea veniturilor

bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă și nu prin majorarea poverii fiscale. În
viziunea Ministerului Finanțelor, creșterea încasărilor ca urmare a eficientizării administrări
fiscale și vamale denotă o extindere a bazei fiscale prin reducerea economiei tenebre. Astfel, pe

21
lângă faptul că se asigură o majorare a surselor bugetare, aceasta contribuie substanțial la
dezvoltarea unui mediu concurențial loial – o condiție indispensabilă pentru dezvoltare economică
sustenabilă.2

Pentru anul 2021 se propune următoarele măsuri de politică fiscal și vamală :

• Scutiri acordate persoanelor fizice

În vederea atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și susținerea

familiilor cu copii, se propune: - majorarea scutirii personale și scutirii suplimentare majore cu 5%
- de la 24 000 lei până la 25 200 lei și respectiv de la 18 000 lei pînă la 18 900 lei - majorarea
scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% - de la 3 000 lei până la 4 500 lei. La fel, în vederea
simplificării mecanismului de impozitare a persoanelor fizice, precum și stimularea încadrării
tuturor persoanelor în câmpul muncii se propune anularea scutirilor acordate pentru soț/soție în
mărime de 11 280 lei, cu păstrarea scutirii suplimentare majore.

Tabelul 2.3

Scutirile planificate pentru anul 2021.

Sursa:Preluat din” Măsuri de politică fiscal și vamală pentru anul 2021”.

• Uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor

Sistemul de impozitare a veniturilor în Republica Moldova este caracterizat prin cote de

impozitare fragmentare (12%, 10%, 7%, 6%, 5%, etc). În acest sens, se impune necesitatea
promovării măsurilor de uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor, care va asigura: -
simplificarea procesului de administrare fiscală, atât la nivelul de autoritate fiscală cît și la nivel
de contribuabil prin lipsa obligației de depunere a declarației fiscale; - asigurarea echității fiscale

2
Măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021. Elaborat de : Ministerul Finanțelor al RM.
22
pe orizontală, prin impozitarea veniturilor la aceiași cotă, fapt ce va determina aplicarea unui
tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situații similare.

Astfel, în vederea atingerii obiectivelor trasate se propune alinierea cotelor de impozitare a

veniturilor la nivelul cotei generale de 12%. În același timp, pentru a asigura atractivitatea
investițională a economiei naționale, cota de impozitare a veniturilor din dividende se propune a
fi menținută la nivelul de 6%, ceea ce va reprezenta 50% din cota standard. La fel, cu 50% din
cota standard (6%) urmează a fi impozitate veniturile obținute de persoanele fizice și
achiziționeri de la vânzarea producției agricole.3

Tabelul 2.4

Uniformizarea cotelor de impozitare pentru anul 2021

Sursa: Elaborat de autor în baza ” Măsurilor de politică fiscal și vamală pentru anul 2021”

De asemenea, ținând cont de implementarea recentă, precum și având în vedere aplicarea unei
baze impozabile specifice, se propune menținerea acelorași cote de impozitare pentru: - regimul
fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (4% din venitul

3
Ibidem
23
din vânzări, cu unele excepții); - regimul fiscal aplicat activității independente (1% din venitul din
vânzări); - regimul fiscal aplicat rezidenților parcurilor IT (7% din venitul din vânzări).

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +89,4 mil. Lei

• Regimul TVA în agricultură

În contextul în care aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 8% are loc atât pentru livrările
interne, cât și pentru importul de produse agricole, aceasta își atinge doar obiectivul de
accesibilitate a produselor agricole pentru populație, nu și creșterea competitivității producției
naționale. Introducerea cotei reduse a TVA nu a asigurat obiectivul prevăzut inițial, de creștere a
competitivității producției agricole naționale. Acest fapt este demonstrat de evoluția importurilor
de producție agricolă la cota redusă a TVA. Mai mult ca atât, diferențele de cote a TVA pentru
input-urile și output-urile în agricultură au determinat acumulări în cont a sumei TVA de către
producătorii agricoli de aproximativ 1,8 mlrd. lei, ceea ce presupune indisponibilizarea sectorului
agricol de resursele financiare respective, fapt ce a dezavantajat producția locală în folosul
producției importate.

Se impune necesitatea revizuirii regimului actual de aplicare a TVA aferent producției agricole
primare, care să asigure dezvoltarea și creșterea competitivității producătorilor autohtoni. Prin
Ordinul Viceprim-ministrului, Ministru al Finanțelor nr.34 din 25.02.2020 a fost instituit Grupul
de lucru responsabil de implicațiile TVA în agricultură, care și-a propus ca scop să analizeze
regimul TVA aplicat la importul și/sau livrarea pe teritoriu a producției agricole și să identifice
cele mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea ramurii agricole.

Principalul obiectiv al opțiunilor analizate constă în diminuarea treptată a sumelor TVA

acumulate în cont, prin transformarea acestora în mijloace financiare aflate la dispoziția
producătorilor agricoli.

Urmare analizelor opțiunilor de politici, inclusiv a practicii internaționale, a fost propusă

aplicarea unei cotei reduse a TVA de 12% pentru îngrășăminte și fertilizanți paralel cu aplicarea
aceleași cote a TVA pentru producția agricolă primară.

Figura 2.5 Modificarea cotei TVA în agricultură.

Sursa: Preluat din ” Măsurilor de politică fiscal și vamală pentru anul 2021”.
24
 • Facilități fiscale

La momentul actual, legislația fiscală și vamală prevede un număr de aproximativ 300 de

facilități sub formă de scutiri, reduceri, amânări ale termenului de achitare etc.. Unele din ele
deja au fost consumate dat fiind circumstanțele și necesitățile pentru care au fost introduse, altele
încă au un impact asupra activității economice, dar și asupra încasărilor bugetare.

Existența facilităților fiscale și vamale este una importantă pentru o economie în dezvoltare,
însă acestea trebuie țintite și aliniate politicilor în domeniul economic, ori o dispersare a
facilităților fiscale nu are decât efect de diminuare a încasărilor bugetare fără un beneficiu
ulterior. Existența unui număr mare de facilități distorsionează, în același timp, și sistemul fiscal
având ca efect generarea unor optimizări fiscale cu scopul de a diminua din obligația fiscală față
de buget.

Un prim pas în acest sens, a fost aprobarea Ordinului Ministrului finanțelor cu privire la
aprobarea Registrului unic al facilităților fiscale și vamale, care include lista tuturor facilităților
fiscale și vamale, codificarea acestora, temeiul legal de acordare, prioritatea în monitorizare și
autoritatea ce administrează facilitatea.

În acest sens, revederea facilităților fiscale și vamale, prin prisma impactului fiscal,
economic, investițional şi social reprezintă un obiectiv pe termen mediu care va consolida
veniturile bugetare, cât și va asigura realizarea obligațiilor asumate de către Republica Moldova
prin Acordul de Asociere. În anul 2020 urmează a fi realizată analiza facilităților fiscale și
vamale, prin prisma eficienței acestora din perspectiva costului bugetar și a efectelor produse, și
respectiv pe termen mediu vor fi propuse măsuri de optimizare a acestora.

Ca măsură de politici pentru anul 2020 este propusă anularea scutirii de TVA a materiei
prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de
producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor
surzilor şi societăţilor invalizilor. 4Se propune anularea facilității respective, în vederea eliminării
abuzurilor și schemelor depistate în procesul implementării măsurii existente, care urmăreau
prejudicierea veniturilor bugetului public național.

• Stabilirea accizelor pe o perioadă de 3 ani

Mărimea accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice și produsele petroliere este
determinată de următorii factorii:

4
Art.4 pct.(18) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal.
25
1. Maximizarea veniturilor bugetare;

2. Reducerea treptată a consumului;

3. Angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE;

4. Cotele în țările vecine și riscurile asociate de contrabandă.

În continuare se propune continuarea practicii de stabilire a cotelor accizelor pe o perioadă

de 3 ani, ceea ce asigură previzibilitate pentru mediul de afaceri dar și pentru încasările bugetare,
respectiv prognoza cheltuielilor bugetare.

• Consolidarea accizului stabilit pe valoarea autoturismelor

Actualmente, legislația fiscală prevede un acciz pentru autoturismele mai scumpe de 600 mii
lei. lei. Se propune consolidarea accizului respectiv prin cotelor aplicate la valoarea
autoturismului cu 50%.

Tabelul 2.6

Sistemul accizului suplimentar pentru autoturismele de lux

Sursa: Preluat din actul :” Măsuri de politică fiscal și vamală pentru anul 2021”.

Prin această măsură va fi asigurată o echitate fiscală și socială, prin redistribuirea veniturilor,
de la persoanele cu capacitate mai mare de plată (achitarea accizului suplimentar) către persoanele
social vulnerabile (prin intermediul politicilor de cheltuieli sociale).

În acest sens, la fortificarea acestui acciz, conform formulei propuse, vor fi impozitate
suplimentar aproximativ 1 100 autoturisme anual, ceea ce reprezintă 4% din total autoturisme
importate anual. Apriori, se consideră că persoanele ce achiziționează asemenea autoturisme nu
sunt din categoria celor cu venituri mici. Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +30
mil. Lei.

26
 • Includerea taxelor rutiere în accize la produsele petroliere

La momentul actual taxa rutieră este stabilită în funcție de capacitatea motorului, masa și
numărul de pasageri. Dezavantajul sistemului actual constă în lipsa unei corelații strânse între
gradul de utilizarea a infrastructurii drumurilor și mărimea taxei rutiere. În acest sens, se propune
modificarea mecanismului actual de achitare a taxei pentru drumuri de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova prin excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către
autovehiculele înmatriculate în R. Moldova concomitent cu majorarea accizei la produsele
petroliere.

Mărimea taxei rutiere suportată de către contribuabil va fi direct proporțională cu cantitatea

de produse petroliere consumată. Astfel, măsura dată va avea ca efecte o redistribuire a poverii
fiscale în partea ce ține de mărimea taxelor rutiere suportate, de la contribuabilii care consumă mai
puțin produse petroliere, către contribuabilii care consumă mai mult produse petroliere, respectiv
frecvența utilizării infrastructurii drumurilor și mărimea mijlocului de transport este mai mare.

Măsura are drept scop o impozitare proporțională a cetățenilor care folosesc drumurilor R.
Moldova, în funcție de cât parcurge fiecare cetățean în parte, astfel, fiind implementat un
mecanism echitabil de impozitare a posesorilor de mijloace de transport înmatriculate în R.
Moldova.

• Eliminarea prohibițiilor la importul mijloacelor de transport

Legislația vamală prevede la moment o serie de prohibiții la import aferente mijloacelor de

transport, după cum urmează:

- După termenul de exploatare a autoturismelor (se interzice importul autoturismelor mai mari de
10 ani);

- După termenul de exploatare a camioanelor și autobuzelor (se interzice importul autobuzelor de

până la 20 de locuri mai mari de 7ani, și altor autobuze șoi camioane mai mari de 0 ani);

- După termenul de exploatare a tractoarelor (se interzice importul tractoarelor mai mari de 12
ani);

- Piese uzate

Concomitent cu eliminarea prohibițiilor se propune majorarea esențială a accizelor

proporțional termenului de exploatare a mijloacelor de transport. Existența prohibițiilor creează
stimulente pentru activități ilicite, prin care se evită atât interzicerile cât și achitarea impozitelor.

27
Dea asemenea, acestea nu permit dezvoltarea unor afaceri ce au drept scop importul prelucrare a
și exportul bunurilor respective.

• Impozitul pe bunurile imobiliare

În cadrul fortificării autonomiei financiare a autorităților publice locale se propune anularea

facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe bunurile imobiliare pentru
contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs până la 30 iunie a
anului respectiv.

Un studiu elaborat de către Banca Mondială din 25 septembrie 2017 include recomandarea de
anulare a scutirii respective, aceasta fiind considerată o scutire bazată pe criterii subiective legată
de un anumit grup de contribuabili. Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +35 mil.
Lei.

• Plafonarea taxelor locale

În contextul unei strategii prioritare pentru Republica Moldova (i.e. cea a descentralizării),
excluderea plafonării cotelor taxelor locale a dezvăluit mai multe lacune ale APL în exercitarea
competențelor aferente, și anume:

• incertitudine pentru mediul de afaceri, ceea ce afectează mediul investițional al țării;

• abordarea selectivă a autorităților competente din diferite localități la stabilirea taxelor locale
aplicabile și a cotelor acestora;

• generarea unor situații de abuz/discriminare față de contribuabili prin stabilirea unor cote
exagerate ale taxelor locale;

• lipsa unui mecanism legal de ajustare a cotelor taxelor locale, prin care să fie asigurată
predictibilitatea și certitudinea impunerii pentru contribuabili, permițând-le acestora luarea
deciziilor vizate de povara fiscală;

• acordarea unui tratament preferențial principiului autonomiei APL în raport cu principiul

echității fiscale, potrivit căruia contribuabilii care activează în condiții similare sunt tratați egal în
vederea asigurării unei sarcini fiscale egale

Este important de considerat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale
administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională.
Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor
locale.

28
 Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd
stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.Mărimea maximă a
taxelor locale se va stabili reieșind din analiza cotelor actuale adoptate de autoritățile locale.

• Optimizarea taxelor locale

În scopul eficientizării și optimizării sistemul de impozite și taxe în republica Moldova se

propune optimizarea numărului de impozite și taxe prin eliminarea taxelor cu un randament fiscal
scăzut, și anume:

- Taxa pentru parcaj;

- Taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativteritoriale;
- Taxa pentru posesorii de câini;
Tabelul 2.7

Evoluția încasărilor din taxele locale și ponderea acestora în veniturile bugetare

pentru anii 2017 – 2019

Sursa:Elaborat de autor în baza : ”Măsuri de politică fiscașă și vamală pentru anul 2021”.

• Regimul fiscal și social al profesiilor juridice

O problemă cu care se confruntă reprezentanții profesiilor juridice ține de lipsa unei protecții
sociale, asemenea salariaților prin prisma sistemului de asigurări sociale. Această situație este

29
determinată de mărimea contribuțiilor achitate de către contribuabili respectivi. Unul din
principiile care stau la baza funcționalității sistemului obligatoriu de asigurări sociale este
principiul contributivităţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul
contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

În acest sens, pentru a crește beneficiile sociale este necesar majorarea contribuției la sistemul
de asigurări sociale. Astfel, se propune ca asigurarea socială a profesiilor juridice (avocați, notari,
executori judecătorești, etc.) să fie în cuantumul de 24 255 ceea ce corespunde mărimii
contribuțiilor sociale achitate pentru un angajator cu un salariu de 8 422 lei (mărimea prognozată
a salariului mediu pe economie.)

Tabelul 2.8

Asigurarea socială a profesiilor juridice (avocați, notari, executori judecătorești, etc.)

Sursa:Preluat din actul : ”Măsuri de politică fiscal și vamală pentru anul 2021”.

Măsura respectivă va permite reprezentanții profesiilor juridice să beneficieze de întregul

spectru de prestații sociale, cum ar fi:

- indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de afecţiuni generale sau de

accidente în afara muncii, de boli profesionale şi de accidente de muncă, inclusiv indemnizaţie
pentru îngrijirea copilului bolnav;

- indemnizaţie de maternitate;

- indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani; etc

Venitul mediu asigurat va constitui mărimea salariului mediu pe economie, pentru anul 2021
– 8 422 lei. Măsura propusă urmărește extinderea spectrului de beneficii sociale pentru liberii
profesioniști din domeniul justiției asigurând creșterea motivării și încrederii acestora în sistemele
obligatorii de asigurare socială.

Propunerea prevede revizuirea regimului fiscal aplicat liber profesioniștilor din domeniul
justiției prin reducerea cotei de la 18% la 12%, concomitent cu permiterea la deducere doar a
cheltuielilor privind salariile angajaților. Modificarea regimului de impozitare va asigura
unificarea cotei de impozitare a veniturilor la nivelul cotei standard de 12%, precum și
simplificarea acestuia prin prisma evidenței cheltuielilor în scopuri fiscale.

30
 • Continuarea Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli afectați de
calamitățile natural

Anul 2020 este reprezentat de o serie de provocări pentru economia națională, inclusiv pentru
sectorul agrar, acesta fiind expus riscurilor cu consecințe majore asupra productivității sectorului
și asupra recoltei obținute. Astfel, unul din riscurile cu impact negativ care generează efecte
considerabile asupra agriculturii îl reprezintă calamitățile naturale care s-au înregistrat în acest an.

Agricultura este unul din domeniile economiei naționale care suportă atât consecințele
calamităților naturale abătute asupra sectorului, dar și resimte efectele cauzate de situația
epidemiologică existentă la nivel național. În acest sens, se remarcă necesitatea implementării unor
măsuri de susținere a agenților economici din agricultură, fiind iminent necesar ca în această
perioadă de impas să fie întreprinse măsuri complexe, care rezultă din situația existentă și sunt
îndreptate spre susținerea sectorului agrar.

Astfel, se propune continuarea Programului de rambursare a TVA până la 30 septembrie 2021

pentru producători agricoli afectați de calamitățile naturale, în limita impozitelor salariale achitate.

• Măsuri de diminuare a numerarului în economie

Tendințele globale demonstrează o creștere rapidă a tranzacțiilor fără numerar, mai ales în
contextul în care tehnologiile avansate asigură dezvoltarea economiei digitale și utilizarea unor
soluții optime și rapide de efectuare a plăților necesare.

Reducerea numerarului și orientarea spre efectuarea plăților prin virament reprezintă o acțiune
cu efecte pozitive asupra dezvoltării economice atât din perspectiva autorităților publice, precum
și din perspectiva persoanelor fizice și juridice:

- pentru autorități publice: asigură creșterea transparenței și securității prin sporirea posibilităților
de monitorizare și, în acest sens, este o măsură care contribuie la combaterea fenomenului muncii
ne(sub)declarate și combaterea evaziunii fiscale;

- pentru persoanele fizice și juridice: asigură efectuarea rapidă a mai multor plăți într-o perioada
scurtă de timp oferind, astfel, oportunitatea de a obține venit mai mare și, concomitent, de a
economisi timpul.

În Republica Moldova există potențial pentru dezvoltarea plăților fără numerar. Mai mult ca
atât, în contextul situației pandemice existente, utilizarea plăților prin virament reprezintă o
practică eficientă de prevenire a răspândirii bolilor transmisibile.

În acest sens, ca măsuri de diminuare a numerarului se propun:

31
-Plățile efectuate între agenți economici în numerar 100 000 lei lunar/10 000 per tranzacție;

-Obligativitatea deținerii POS terminal la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500 000
lei;

-Plățile efectuate de persoană fizică în numerar nu mai mari de 100 000 lei per tranzacție.

Aceste măsuri vor impulsiona tranzacțiile non-numerar, respectiv creând premise de reducerea
a comisioanelor percepute de instituțiile financiare.

Este de menționat că toate aceste măsuri și obiective ale politicii fiscal implimentate sau în curs
de implimentare necesită o perioadă de timp de adoptare a cetățenilor la respectivele măsuri, iar
importanța lor este majoră din simplu motiv că fără implimentare unora asemenea de obiective nu
stimulăm agenții economicii , iar ca consecință apare neacumularea suficientă a resurselor
financiare la bugetul de stat ceea ce face ca deficitul bugetar al RM să fie în continua creștere.Per
general trebuie de menționat că implimentarea unor așa gen de obiective generale ale politicii fiscal
, ajută la dezvoltarea economică atât pe plan national cât și international.

32
 ÎNCHEIERE

În procesul redactării tezei , utilizând datele colectate de pe baza electronică a Serviciului

Fiscal de Stat, am analizat ponderea fiecărui categorii de impozite și taxe în cadrul bugetului de
stat dar și am relatat partea teoretică ce ține de impozite și taxe per general.

Analizând structura încasării veniturilor la bugetul de stat am constatat că sub aspect

statistic anual există devieri în mare parte semnificative ce ține de sumele colectate la buget, asta
datorîndu-se din cauza mai multor factori cum ar fi : factori economici, sociali , demografici dar
și din cauza emigrarii masive a cetățenilor RM peste hotarele țării, ceea ce face ca statul să puie o
mai mare povară fiscală pe persoanele rezidente.

În procesul de analiză a indicatorilor macroeconomici am relatat informație generală despre

respectivi indicatori, luând în calcul și aspectele ce țin de pandemia COVID-19 care au avut o
influență mare asupra indicatorilor , dar și asupra acumulării resurselor financiare către bugetul de
stat, ce-a mai mare influență a pandemiei s-a resimțit în semestrul II al anului 2020, care a dat
peste cap atât activitatea agenților economici , cât și a statului în cadrul procesului de colectare a
resurselor fianciare deoarece statul a prognozat o prognoză de încasări de mijloace bănești către
BPN, dar din cauza pandemiei rezultatele au avut devieri foarte considerabile ceea ce a determinat
statul să apeleze la fondurile de rezervă din cadrul domenilor în care s-a înscris insuficiență de
resurse financiare pentru activitatea normală a instituților statului.

În cadrul dezvoltării tezei anuale am constatat că la subcapitolul ”Obiective generale ale

politicii fiscale” statul implimentează o multitudine de reforme și încearcă s-ă propună diferite
soluții care ar avea ca scop pe deoparte ajutarea agenților economici , dar pe altă parte acumularea
a mai multor resurse financiare la bugetul de stat. S-a observat că statul pune accent pe modul de
colectare a accizelor, a taxei pe valoare adăugată, caută pârghii de diminuare a numerarului din
circulație astfel stimulând plățile electronice și încearcă s-ă propună un șir de facilități fiscale
contibuabililor pentru a îi determina să achite la timp și integral obligațile fiscale.

Ce ține de aceste reforme care intenționează statul să le implimenteze există și o explicație

logică, care se definește prin faptul că creșterea datoriei de stat s-a accentual iar la moment
constituie 59,4 miliarde de lei ceea ce reprezintă cu 13,1% mai mult comparativ cu anul precedent.
Dar pe lângă acest fapt observăm că prețurile prin o creștere semnificativă care în viitorul apropiat
o să-și arate și consecințele asupra economiei. PIB-ul a însumat 43,7 miliarde de lei având o
creștere de 0,9% față de anul precedent. Ținând cont de toți acești factori putem cu certitudine
afirma că pandemia a influențat simțător și negativ economia națională și mondială.

33
 Ca o ideie necesară pentru economia națională considerăm că în respectivele cazuri când
apar așa cazuri de așa natură, cred că ar fi necesar intervenția promptă a statului și în activitatea
economică pentru a gestiona cu stricteție problemele apărute și care din neglijență pot influența
negativ activitatea economică.

Per general este necesar de menționat că impozitele și taxele colectate de Serviciul Fiscal
de Stat și Serviciul Vamal al Republicii Moldova sunt principala sursă de existență a aparatul
statului care este divizat în diferite instituții publice. Iar fără contribuțile bănești care le efectuiază
contribuabilii nu putem gestion corect un stat , de aceea apare necesitatea de a obliga contibuabilii
să contribuie la timp și integral cu obligațile lor fiscale.

34
 BIBLIOGRAFIE
I.ACTE NORMATIVE
1. Constituția Republicii Moldova. Din 29.07.1994. În : Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
12.08.1994, Nr. 1.
2. Codul vamal al Republicii Moldova. Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2000, nr. 160-162/1201.
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii
Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 157-160/1285.
4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 590 din 28.05.2007 pentru aprobarea Planului de
acţiuni pentru implementarea recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV) în
conformitate cu Standardele-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 74-77 /622
5. Codul Fiscal al Republicii Moldova, Legea nr.1163 din 24.04.1997.
6. Legea nr. 181 din 25.07.2014 privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-
fiscale.
7. Legea nr. 845 din 03-01-1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

II. MANUALE , MONOGRAFII ȘI PUBLICAȚII PERIODICE

8. Condor Ioan, „Drept fiscal şi financiar”, Editura Tribuna Economică Bucureşti, 1996.
9. Carmen Corduneanu, ”Sistemul fiscal în știința finanțelor , Editura Tribuna Economică”
București 1998.
10. ALDEA, Elena, Presiunea fiscală şi efectele acesteia : teză de master în economie. Târgu Jiu,
2014.
11. Măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, Chișinău: Ministerul Finanțelor, 2020
12. Țurcan P., Erhan I., Ciobanu O. Rotundu E. Drept vamal: Note de curs. Chișinău: CEP USM,
2016.
13. Mihaela Belu, Cosmin Joldeş, Laura Marinaş, ,,Sistemul vamal”,Economica, Bucureşti, 2003;

35