1

1. Introducere

Activitatea umană încă din vechi timpuri, are numeroase consecințe asupra mediului
înconjurător. Dezvoltarea economico-socială își pune amprenta asupra mediului prin degradarea
acestuia, utilizând frecvent și într-un mod agresiv resursele naturale, fără să ne gândim la
consecințe sau la viața celor care vor urma după noi.[ CITATION htt20 \l 1048 ]
Datorită creșterii economice generale, a progreselor obținute în toate domeniile, omenirea
dispune astăzi de mijloace tehnice tot mai performante încât consumă cantități enorme de resurse
regenerabile și neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu, modificând natura
într-un ritm rapid.[ CITATION Pet19 \l 1048 ]

Un mediu puternic degradat și poluat are o influență negativă asupra creșterii economice
însăși. Activitatea economică nu înseamnă doar creșterea volumului și calitatea bunurilor
materiale și implicit a serviciilor, ci și o grijă de a proteja mediul înconjurător, acesta constituind
de fapt condiția materială de bază a creșterii economice.[ CITATION Pet19 \l 1048 ]

Populația lumii este într-o continuă creștere, astfel se consumă tot mai multe resurse
naturale punându-se în pericol sistemele de mediu. Pentru a preveni aceste probleme
fundamentale trebuie să protejăm mediul, ,,mai bine să prevenim decât să reparăm,,[ CITATION
Ann18 \l 1048 ] DE CE? . Deoarece prevenirea stă în dorința noastră de a face ceva bine și a
ajuta, pe când repararea greșelilor constitue costuri, fie ele și foarte mari în unele cazuri.

De la aceste premise voi continua review-ul meu și voi descrie una din problemele
actuale ale mediului înconjurător cauzate de omenire, cu voie sau fără voie.

Deșeurile industriei alimentare sunt un efect al indiferenței umane,cu ele ne confruntăm

zilnic de la persoane fizice la mari firme industriale. Este nevoie urgentă de acțiuni pentru a
readuce economia resurselor prin realizarea unui sistem din buclă din ce în ce mai închis care să
mențină valorile materialelor și produselor în cadrul unei economii circulare durabile. Tehnologii
și afaceri inovatoare,modelele trebuie dezvoltate și implementate, necesitând „cazuri de afaceri”
convingătoare pentru industrie și guvernare[CITATION htt1 \l 1048 ]
De ce ar trebui să fie interesați să adopte practici circulare de recuperare a resurselor?
În ciuda multidimensionalului, provocările cu care se confruntă oamenii și mediul lor și
2

capacitatea de recuperare a resurselor, de a contribui pentru restabilirea mediului, societății și

economiei, argumentele pentru practicile circulare sunt adesea excesiv axate pe economie.
[ CITATION Pet19 \l 1048 ]
Voi sintetiza vechea „creștere o va rezolva” cu o nouă paradigmă „provocări și soluții
multidimensionale”, sugerând că recuperarea resurselor ar trebui să sprijine creșterea
multidimensională pentru a redistribui parțial economia, beneficii pentru valorile sociale și de
mediu, prin păstrarea valorii tehnice și funcționale a materialelor și produselor.[ CITATION
Ann18 \l 1048 ]
3

2. Deșeurile industriei alimentare

2.1. Definirea deșeurilor

,,Prin deșeu se înțelege orice substanță sau obiect care este eliminat sau urmează a fi
eliminat sau este necesar să fie eliminat, pe care deținătorul are intenția sau obligația de o
arunca."(LEGEA 426/2001)
Noțiunea de deșeu este definită asemănător și în alte state ale UE. Vechea diferențiere
între deșeuri a căror depozitare este generatoare de cheltuieli și deșeuri a căror depozitare este
aducătoare de venituri nu mai există ca legiferare. Deșeurile tipice rezultate din prelucrarea
alimentelor nu erau privite de producători drept deșeuri, deoarece acestea erau vândute. Această
practică era considerată sigură din punct de vedere a mediului: deșeul era compus din hrană. În
agricultură s-au depozitat pentru prima dată deșeuri alimentare, deoarece aceste sectoare sunt în
strânsă legătură. Dacă această este o metodă de reciclare, este greu de apreciat. [CITATION htt \l
1048 ]
Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic sau casnic de
realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în obținerea bunului
respective respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite
din activitățile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităților umane reprezintă și
surse de producere de deșeuri. Cu alte cuvinte, deșeu reprezintă tot ceea ce noi nu mai folosim la
un moment dat și aruncăm la gunoi.[ CITATION htt00 \l 1048 ]

2.2. Clasificarea deșeurilor alimentare

Într-un proces de producție intră materii prime și materii auxiliare și ies produse finite și
deșeuri specifice produsului obținut sau deșeuri nespecifice . Cantitatea și calitatea deșeurilor
nespecifice este independentă de tipul și calitatea produslui finit.[ CITATION Gav07 \l 1048 ]
Deșeurile nespecifice sunt containerele pentru produsele chimice utlizate în curățirea și
dezinfecția instalațiilor industriei alimentare.
4

Deșeurile specifice ar putea fi boabele de orz rămase de la fabricarea berii, subprodusele

de abatorizare din producția de carne, cojile de cartofi sau citrice, pâinea învechită,etc. Aceste
tipuri de deșeuri se acumulează ca urmare a prelucrării materiilor prime. Ele sunt produse în
diverse etape ale procesului tehnologic, etape în care din materia primă sunt extrase produsele
dorite. Deseori în deșeuri mai rămân componente potențial utile. [ CITATION Gav07 \l 1048 ]
Utilizarea și depozitarea produselor specifice este dificilă datorită instabilității biologice,
a naturii potențial patogene, a conținutului ridicat de apă, a potențialului rapid de autooxidare,
precum și nivelului ridicat al activității enzimatice.[ CITATION Gav07 \l 1048 ]
Industria alimentelor și a băuturilor reprezintă reprezintă cel mai mare sector de producție
al UE. Cu o pondere de 13.6% în cifra totală de afaceri a UE în 2002, acest sector este mai mare
decât cel al automobilelor, al produselor chimice, mașinilor și echipamentelor.[ CITATION
htt02 \l 1048 ]
Analizând diverse ramuri ale industriei alimentare și nu numai putem identifica
următoarele tipuri de deșeuri alimentare reprezentate în tabelul 1.[ CITATION Gav07 \l 1048 ]
Ramura Deșeurile
Prelucrarea cerealelor Tărâțe, dunsturi, spărturi de boabe, semințe,
coji, pleavă, praf, corn de secară, refuzuri de
ovăz.
Deșeuri de orez brun, tărâțe de orez, făină de
orez.
Malț încolțit, praf de malț.
Deșeuri de la separatorul de boabe.

Fabricarea tăiețeilor Resturi de aluat.

Coji de ouă.
Prelucrarea cartofilor Coji de cartofi.
Prăjirea cafelei Coji de boabe de cafea.
Extragerea zahărului Melasă.
Tăieței de sfeclă.
Frunze și colete de sfeclă
Nămol de carbonatare
Produse lactate Zer
Reziduri de brânzeturi
5

Reziduri din lapte

Industria cărnii Deșeuri de abator
Produse din ouă Coji de ouă
Industria berii Praf de malț
Boabe epuizate
Spărturi de boabe
Drojdie
Nămol de kieselgur
Vinificație Tescovină
Sediment de limpezire
Sediment de drojdie
Tabelul 1- Tipuri de deșeuri alimentare[ CITATION Gav07 \l 1048 ]

2.3. Metode generale de reutilizare a deșeurilor alimentare

Pentru îndepărtarea deșeurilor solide în general se pot utiliza următoarele metode(articolu

2357): valorifcarea în agricultură sau zootehnie, incinerarea, compostarea, fermentarea anaerobă.
[ CITATION Pet19 \l 1048 ]

2.3.1 Valorificarea în agricultură sau zootehnie

Pentru a putea pune în evidență valorificarea deșeurilor în agricultură sau zootehnie, voi
porni de la următourl tabel (tabelul 2).[ CITATION Pet19 \l 1048 ]
Deșeu¹ Apă Proteină Lipide Fibre² Minerale Altele³
Deșeuri bogate în proteine
Sânge 8.6 85.7 2.1 7.1 5.1
Malț încolțit 8.8 33.0 2.2 9.4 6.6 48.8
Trub la cald și la rece 17.0-51.7 0.2-3.1 0.7-17.5 1.4-2.5 25.2-80.7
Drojdie 51.0 2.4 1.9 6.9 37.8
Deșeuri bogate în
celuloze/hemiceluloze
Pleavă de orez
7.1 3.4 1.4 33.5 61.7
Tăieței de sfeclă
9.4 10.0 0.9 20.6 68.5
Boabe epuizate 4-5.5
80-83 19-23 9-12 53-58 1.5-15
Boabe sparte,seminșe, coji 1-3
10-15 15 4-5 20-30 53-60
6

Deșeuri bogate în glucide

Deșeuri de aluat, tăieței 10.7 12.3 2.8 3.4 0.9 69.9
Tărâțe 10.9-12.2 14.7-18 3.5-5.2 5.8-15.8 51.2-76
Dunsturi 10-15 13-15 3-4 1 80-83
Deșeuri de ovăz 8.4-9.1 14.3-14.9 7.4 2.2-5.3 72.4-76.1
Tărâțe de ovăz 9.2 8.9 3.5 2.8 84.8
Deșeuri de orez brun 13.1 8.3 2.5 1.4 87.8
Tărâțe de orez 9.0 13.0 14.0 15.2 57.8
Făină de orez 9.7-10.8 14.1-14.5 14.0-16.7 8.8 50.8-53.4
Coji de boabe de cafea 75.0 17.5 1.0 9.4 1.2 70.9
Melasă 33.0 12.9 0.2 0.5 86.4
Sfecle mici, rădăcini, alte 83.3 11.0 2.0 14.0 73
părți
Zer 93.4-94.4 12.1-17.9 7.6-14.3 76.8-80.3
Coji de cartofi 77.8 2.0 0.1 2.5 1.0

Deșeuri bogate în minerale

Coji de ouă 5.0 95(CaCO3) 0
Nămol de carbonatare 72-75 1.9 56.3-88.8 9.3
Nămol de kiselburg 55-95 8-15 85-88.5 0-7
Deșeuri bogate în lipide
Deșeuri de abator 74 34.6 53.8 7.7 3.9
Tabelul 2 – Deșeuri din industria alimentară și compoziția acestora, (¹ - toate valorile sunt
exprimate în procente masice; compoziția deșeului este exprimată în % masice raportate la masa
uscată; ² - celuloză și hemiceluloză ; ³ - coloana reprezintă restul conținutului neinclus în
coloanele anterioare, astfel încât conținutul total să fie de 100%. Componentele principale sunt în
special glucide.)[ CITATION Gav07 \l 1048 ]
Clasificând deșeurile după compoziția lor (tabelul 2) deducem utilizarea lor logică prin
metodele tradiționale. Animalele omnivore digeră ușor și rapid proteinele și grăsimile, astfel
deșeurile bogate în proteine și lipide sunt cea mai potrivită hrană pentru ele. Pentru a fi utilizate
ca hrană trebuie mai întâi sterilizate, deoarece pot conține microbi patogeni.
Deșeurile bogate în celuloză și hemiceluloză sunt hrană pentru rumegătoare, ele având
enzimele necesare descompunerii polizaharidelor din deșeurile fibroase. Glucidele sub formă de
zaharuri pot fi consumate de suine.
7

Deșeurile cu un conținut bogat în minerale pot fi utilizate ca îngrășăminte. Deșeurile

organice care nu pot folosite în hrana animalelor, pot fi utilizate deasemenea ca îngrășământ. De
exemplu, tescovina și deșeurile de hamei nu se pot utiliza în zootehnie datorită conținutului lor în
compuși fenolici și reziduri de pesticide.[ CITATION Pet19 \l 1048 ]

2.3.2. Incinerarea

Incinerarea este în prezent cea mai durabilă opțiune pe tonă de deșeuri tratate. Incinerarea
are cele mai scăzute costuri ale ciclului de viață (71 GBP / t). Beneficiile de mediu ale incinerării
ar fi depășite numai dacă toate deșeurile alimentare ar fi tratate prin digestie anaerobă, ceea ce ar
economisi 490.000 t CO2 echivalent / an și produc cu 50% mai multă energie electrică pe tonă
de deșeuri decât incinerarea.[ CITATION Pet19 \l 1048 ]
Incinerarea este viabilă din punct de vedere tehnic doar dacă umiditatea este relativ
scăzută. La alegearea acestei metode trebuie avut în vedere sulful din deșeuri este oxidat la SO2
și azotul la Nox, ceea ce poate duce la probleme cu emisiile atmosferice.[ CITATION Raj20 \l
1048 ]

2.3.3 Fermentarea anaerobă

Fermentarea anaerobă cu producere de metan și CO2 este mult mai bună dacă deșeurile
au umiditate peste 50%. Dacă polizaharidele celulozei pot fi descompuse, viteza descompunerii
este mai mică, ea fiind limită fermentării cu producere de biogaz. [ CITATION Pet19 \l 1048 ]
La ora actuală există metode îmbunătățite de fermentare, cu cogenerare de energie
electrică și termică din biogaz. Energia produsă este considerată ,,energie verde", ea generând
credite de carbon, care, conform protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, pot fi comercializate.[ CITATION Que20 \l 1048 ]
Fermentarea anaerobă a apelor reziduale necesitp controlul ph-ului. Apele reziduale
tratate nu îndeplinesc criteriile de calitate impuse de mediu. Metoda poate fi combinată cu
fermentarea anaerobă, descompunera rapidă a materialului organic în procesul anaerob
conducând la necesitatea unui proces anaerob la o capacitate mai redusă și având o eficiență mai
ridicată.[ CITATION Pet19 \l 1048 ]
8

2.3.4. Compostarea

Compostarea reprezintă procesul de descompunere și transformare a substanțelor

organice solide de către microorganisme (în principal bacterii și fungi) într-un material stabil,
care poate fi valorificat (în funcție de caracteristici) în agricultură, în locul îngrășămintelor
chimice sau în lucrări de îmbunătățiri funciare (ameliorarea solului). [ CITATION htt08 \l 1048 ]
Compostarea se poate face în cadrul gospodăriilor, în grămada deschisă, în lăzi de
compost speciale din plastic sau în alte recipiente. În cazul fermelor și stațiilor de compostare,
compostarea se poate realiza pe platforme special amenajate, materialul pentru compostat fiind
dispus în rânduri lungi (brazde) și întors periodic (folosind echipamente speciale de remaniere a
brazdelor), în sisteme de grămezi statice aerate folosind conducte perforate sau în containere
speciale. (http://www.ecoteca.ro/)
În lipsa unei aerisiri corespunzătoare a amestecului se formează
compostul putrezit (anaerob), un îngrășământ organic de slabă calitate și periculos pentru mediu.
Acesta generează mirosuri neplăcute și gaz metan, în timp ce levigatul rezultat în urma putrezirii
se scurge în sol și ajunge ulterior în pânza freatică.[ CITATION Que20 \l 1048 ]
Compostul format aerob nu generează gaz metan; carbonul din deșeurile biodegradabile
se regăsește în humus iar levigatul se recirculă, o parte a lui integrându-se în compost iar cea mai
mare parte se transforma în vapori de apă; în acest fel pânza freatică este protejată.
(http://www.ecoteca.ro/)
Pentru obținerea unui compost de calitate bună este important ca amestecul de deșeuri să
fie în permanență aerisit și omogenizat, fie manual, fie mecanizat.

2.3.5 Noi metode de valorificare a deșeurilor

Noile metode de prelucare a deșeurilor industriei alimentare se concentrează pe anumite

componente ale acestora. Conținutul de fibre (solubile sau insolubile) din alimente i se acordă o
importanță din ce în ce mai mare în nutriția umană.[ CITATION Raj20 \l 1048 ]
Cerealele epuizate și reziduurile de la prelucrarea morcovilor pot fi utulizate pentru
obținerea fibrelor destinate consumului uman.
9

Fibrele solubile și insolubile din deșeurile de mere, tomate, morcovi, precum și din cojile
de citrice, pot fi extrase în diverse clase. În producția de alimente aceste fibre servesc la legarea
apei, datorită proprietăților lor de absorbție și a capacității de a forma geluri.[ CITATION Raj20 \l
1048 ]
Materialul fibros al cerealelor epuizate din industria berii poate fi utilizat ca material de
umplutură sau ca material de structură în plăcile fibrolemnoase. Același material poate fi utlizat
în fabricarea cărămizilor. Deoarece în timpul arderii cărămizilor materialul organic este distrus,
în cărămizi se formează pori care conferă acestora un caracter izolant superior.[ CITATION
Raj20 \l 1048 ]
Pectina, o fibră solubilă poate fi extrasă din mere, citrice, sau deșeuri de sfeclă. După
extracție o parte din materialul fibros mai rămâne încă în deșeu.
Grăsimile recuperate din deșeurile abatoare servesc ca bază pentru numeroase produse
din industri chimică și industria cosmetică.
Obținera alcoolului din tescovină este metoda clasică de valorificare a acestuia. După
descoperirea valorii nutritive a uleiului din sâmburii strugurilor, aceștia sunt seperați din
tescovină și supuși extracție prin presare în vederea obținerii uleiului. După fermentare în
condiții speciale, tescovina poate fi utilizată drept îngrășământ.[ CITATION Raj20 \l 1048 ]
Prelucrarea laptelui conduce la obținerea unor cantități importante de zer, pentru a cărui
valorificare sunt căutate diferite alternative. Este posibilă utilizarea zerului în alimentație (ca
adaos în diferite băuturi alcoolice), dar cantitatea utilizată este redusă în raport cu producția
totală de zer din industria produselor lactate. Exista posibilități tehnice pentru fermentarea
zerului cu producere de alcool sau pentru extracția și valorificarea lactozei.[ CITATION Cos85 \l
1048 ]

Concluzie

Concluzia acestei lucrări va avea ca reper un studiu făcut în Marea Britanie, care expune
clar și concis problema deșeurilor.
10

Studiul spune ca cele patru metode de valorificare a deșeurilor: compostarea, incinerarea,

fermentarea anaerobă și depozitarea, sunt așadar metode bune dar care implică costuri și
bineînțeles daune atât asupra mediului, a oamenilor cât și a animalelor.
Conform celor care au scris ,, Environmental and economic implications of recovering
resources from food waste in a circular economy", fermentarea anaerobă are cel mai mic impact
asupra mediului și a încălzirii globale; incinerarea are cea mai mică rată de eutrofizare marină și
ocupă cele mai mici spații agricole, dar epuizează multe metale și eutrofizează apele dulci;
depozitele de deșeuri pun în pericol viața oamenilor producând încălzirea globală, eutrofizarea
marină și ocupă o mare parte din terenurile urbane, dar este cea mai bună opțiune pentru
acidificarea terestră; compostarea este cea mai proastă opțiune, chiar dacă este conformă cu
principiile economiei circulare, ecologic este nesustenabilă.
La nivel global, risipa de alimente este o povară majoră cu impact sever asupra mediului,
însă are potențialul de a fi utilizată ca sursă de carbon pentru producerea de bioproduse.
Noile metode de reutilizare a deșeurilor obținute din produsele lactate, din tescovină, din
resturile morcovilor, a merelor, etc., au o întrebuințare majoră la realizarea altor produse.
Deșeurile se pot transformă în produse care ajută dezvoltarea economică a țărilor și pot salva
vieți.
Economia circulară are în vedere aceste etape care sunt benefice și pentru populație și
pentru întreg mediul înconjurător. Deși industria serviciilor alimentare este motivată să vândă
porții mari clienților pentru a justifica prețuri mai mari și consumatorii pot achiziționa mai multe
alimente decât au nevoie pentru a reduce frecvența de a merge mai des la cumpărături.
[ CITATION Ann18 \l 1048 ]
Crearea de stimulente pozitive pentru reducerea deșeurilor în toate etapele FSC 1 este cea
mai importantă cale de reducere a ratei pierderii de alimente și risipei la un nivel durabil.
Părerea mea este că deșeurile pot fi valorificate într-un mod care să îmbine cererea cu
oferta. De exemplu, eu când fac dulceață de gutui, resturile de la gutui le folosesc pentru a face
peltea, un sirop gros care în compoziție și zahăr; resturile de la legume le folosim pentru
animale.Trebuie puse în balanță aceste doua concepte pentru a acoperi, necesarul și deasemenea
costurile implicate ca să poată surveni și câștiguri. Fiecare țără își are propriile probleme privind

1
FSC- Forest Stewardship Council
11

deșeurile, dar urmând etapele unei economii circulare vor găsi tot timpul soluția cea mai bună
pentru a valorifica aceste deșeuri.

Bibliography
( http://apmmm-old.anpm.ro/). (2020, decembrie 20 ).
(2000). Retrieved from http://www.ddbra.ro/media/file/definitiideseu.pdf.
(2002). Retrieved from https://ec.europa.eu/environment/resource_efficiency/index_en.htm.
12

(2008). Retrieved from http://www.ecoteca.ro/.

(2020, 20 dec). Retrieved from ( http://apmmm-old.anpm.ro/).
(2020, decembrie 15). Retrieved from https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-
2014/articole/deseurile-o-problema-sau-o-resursa.
Anne P. M., V. J. (2018). Making the business case for resource recovery. Elsevier, 1.
Costin, G. M. (1985). Valorificarea subproduselor din industria laptelui. București: Ed. Tehnică.
Lucian, G. (2007). Gestionarea, valorificarea și minimizarea deșeurilor în industria alimentară.
Bacău: Aerok.
Peter C. Solarch, H. K.-F. (2019). Environmental and economic implications of recovering
resource from food waste in a circular economy. Elsevier, 2.
Quentin D. Read a, ⁎. S. (2020). Assessing the environmental impacts of halving food loss and
waste. Elsevier, 3.
Rajesh Banu J., G. K. (2020). Food waste to valuable Resources. India: Academic press.