Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dorinţa de a arăta cât mai frumos este comună din cele mai vechi timpuri atât
femeilor cât şi bărbaţilor. În acest scop au fost folosite întotdeauna reţete, preparate şi
practici cosmetice mai mult sau mai puţin secrete. Progresele ştiinţei au contribuit la
lămurirea factorilor care intervin în fiziologia pielii, la apariţia unor materii prime noi, a
unor sortimente noi de produse cosmetice, a unor aparate şi procedee cosmetice noi.
Cosmetica sau cosmetologia este disciplina care se ocupă cu îngrijirea şi
înfrumuseţarea externă a corpului cu ajutorul unor preparate sau tratamente.
Prin produs cosmetic se înţelege orice substanţă sau preparat destinat să fie
aplicat pe diferite părţi ale corpului în scopul spălării, protejării şi menţinerii lui, pentru a
modifica aspectul estetic sau a corecta mirosurile corporale.
Prin tradiţie în farmacii se prepară creme, emulsii, loţiuni utilizate în scop
cosmetic şi de igienă. Formularele farmaceutice cuprind uneori şi formule de produse
cosmetice. Pentru conceperea, prepararea şi elaborarea acestor produse este nevoie de
cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice. Unele dintre aceste produse sunt foarte apropiate de
anumite medicamente şi din acest motiv trebuie făcută diferenţa dintre produse cosmetice
şi medicamente. In general nu se admite ca produsele de igienă să fie prezentate ca având
proprietăţi preventive sau curative faţă de anumite maladii. De asemenea, produsele de
igienă nu pot să conţină substanţe puternic active.
Pielea este un înveliş care acoperă corpul în întregime, suprafaţa totală medie este
de 1,5 – 2 mp. şi are o greutate de 4 kg. Grosimea ei variază în funcţie de sex, vârstă şi
regiune.
Din punct de vedere histologic se disting 3 straturi suprapuse :
- epiderma
- derma
- hipoderma
Pielea este constituită din : apă, elemente minerale, substanţe organice şi
vitamine. Apa este un component biochimic cu rol important în metabolismul
organismului. Elementele minerale sunt reprezentate de metale şi metaloizi, pielea este
organul cel mai bogat în sulf. Substanţele organice sunt : hidraţi de carbon( glucoză,
glicogen, celuloză), compuşi azotaţi, lipide sau grăsimi. Dintre vitamine în epiderm se
găsesc vitaminele A, D. B1,B2, B6, acidul pantotenic, vitamina H, P şi acidul ascorbic.
Pielea intactă, datorită structurii sale, este o barieră reală pentru pătrunderea
substanţelor şi numai tegumentul lezat permite trecerea diferitelor substanţe prin
epidermul nevascularizat. Există câteva tipuri de piele care pot fi caracterizate astfel :
piele normală, piele uscată, piele grasă, piele seboreică, piele cu alteraţii vasculare, piele
ridată.
1
Pielea normală are o coloraţie roză, cu aspect compact, este netedă dar nu
lucioasă. Nu prezintă pori dilataţi, puncte negre, exfolieri, aspect roşcat. Întreţinerea pielii
normale este în general uşoară şi urmăreşte curăţirea şi protejarea de factorii externi. În
general se recomandă ca persoanele tinere cu pielea normală să nu facă apel la preparate
cosmetice. Curăţirea zilnică se face cu săpun sau lapte demachiant cu pH acid. Protecţia
zilnică se urmăreşte pentru a evita efectele neplăcute provocate de vânt, praf, frig.
Pielea uscată apare ca urmare a unor deficienţe datorită conţinutului mai redus
de grăsimi şi a deshidratării când işi pierde din elasticitate şi apar ridurile. Uneori pielea
este doarte uscată datorită lipsei grăsimilor deşi hidratarea este normală, dar este posibil
ca deshidratarea să apară numai datorită deshidratării.
Pielea uscată este subţire, sensibilă şi are nevoie de aplicarea unor produse care
să asigure rehidratarea, un aport de lipide emoliente şi protectoare. Curăţirea se face cu
loţiuni hipoalergice cu pH acid. Protecţia zilnică se asigură cu creme semigrase, bogate în
substanţe rehidratante cu putere de penetrare mare. Trebuie evitată aplicarea direct pe
piele a produselor pentru machiaj. Se impune şi un tratament seara cu creme nutritive,
revitalizante care să conţină grăsimi, vitamine, biocatalizatori într-o formă uşor
asimilabilă.
Pielea grasă este o urmare a hiperfuncţionării glandelor anexe din piele, secreţia
glandelor sebacee şi sudoripare fiind anormală. Pielea are un aspect lucios şi pori dilataţi,
apare acneea, seboreea, puncte negre şi comedoane.
Tratamentul necesită utilizarea unor produse de curăţire ce acţionează în
profunzime. Protecţia zilnică se face cu crème absorbante. Pentru searăsunt eficace
preparate care echilibrează secreţiile şi combat inflamaţiile.
Substanţele active care traversează pielea pot fi absorbite diferit, în funcţie de
proprietăţile fizico-chimice şi de o serie de factori biofarmaceutici : forma farmaceutică,
vâscozitatea, temperatura pielii, afinitatea dintre substanţa activă şi vehicul.
Principalele acţiuni urmărite prin aplicarea unguentelor sunt : menţinerea
hidratării normale, revitalizarea pielii,creşterea conţinutului în elemente minerale,
proteine şi curăţirea pielii. Aceste obiective se realizează prin utilizarea unguentelor,
denumite şi creme cosmetice( cremor = smântână).
Prin crème se înţeleg unguente de tip emulsie cu un conţinut de cel puţin 10%
apă. Unguentele sunt geluri tixotrope cu limită de curgere şi comportare plastică.
Cremele cosmetice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de calitate :
- să fie inofensive pentru piele, să nu irite pielea
- să nu conţină substanţe toxice
- să asigure o resorbţie corespunzătoare
- să aibă o bună conservare, să nu râncezească
- să aibă un pH apropiat de cel fizilogic 6-6,5
- să aibă o afinitate cutanată
Clasificarea cremelor cosmetice se face după mai multe criterii :
2
1. după compoziţie : - creme emoliente sau coldcreme
- creme pe bază de lanolină
- creme acide
- creme nutritive cu substanţe bioactive
2. după scopul folosit : - creme nutritive
- de demachiat
- contra ridurilor
- antisolare
- de bronzat
- revitalizante
- creme de zi sau de noapte
3. după modul de preparare : - creme obţinute prin amestecare
- prin saponificare
- prin emulsionare
4. după procentul de grăsimi : - creme uscate
- creme semigrase
- creme grase
- creme indiferente
COLDCREMELE
3
această valoare sunt emulsii U/A. Prin adăugarea altor excipienţi la sistemul ceară - ulei
– apă se poate schimba aspectul, consistenţa, capacitatea de întindere, emolienţa.
Adăugarea de lanolină poate determina creşterea capacităţii emoliente, dar are tendinţa de
a subţia crema, uleiurile vegetale măresc emolienţa dar au tendinţa de a face unguentul
grunjos, cetaceul în proporţie de până la 5% duce la creşterea emolienţei, a strălucirii şi a
opacităţii cremelor. Alcolul cetilic 1% provoacă creşterea emolienţei şi uneori
îmbunătăţeşte stabilitatea.
Parafina măreşte consistenţa. Cremele au strălucire, se întind uşor şi au
proprietăţi de curăţire.
Ca tehnică de lucru se disting 3 etape principale:
topirea ingredientelor,
emulsionarea
răcirea.
Atenţie deosebită se va acorda procesului de emulsionare şi răcire a unguentului.
Temperatura optimă pentru emulsionarea iniţială este de 70-75%, adăugarea apei se face
relativ încet, excesul de apă trebuie evitat deoarece favorizează emulsii multiple. După
emulsionare amestecul se răceşte încet, amestecîndu-se până la temperatura de 40-45
grade când se adaugă parfumul.
Exemple de coldcreme:
Rp. Ceară 5g
Ulei de parafină 45 g
Parafină 10 g
Borax 2g
Apă 30 g
Parfum q. s
4
Coldcremă cu stearină:
Rp. ceară 145 g
cetaceu 85g
stearină 100 g
ulei de parafină 450 g
apă 180 g
parfum 3g.
Coldcremă cu colesterol:
Rp. ceară 4g
colesterol 1g
cetaceu 5g
ulei de parafină 30g
vaselină 35g
apă 30 g
parfum 2 pic.
Coldcremă:
Rp. ceară 8g
cetaceu 5g
vaselină 10g
ulei de parafină 50g
apă 30g
borax 4g
nipagin 0,2g
parfum 2 pic.
5
Vitamina E 1 fiolă
Coldcremă cu camfor:
Rp. / ceară 3g
Cetaceu 3g
ulei 40g
lanolină 5g
apă 40g
parfum 3 pic.
Camforul se dizolvă în ulei, separat se topesc substanţele grase şi se adaugă
camforul şi se amestecă până la răcire.
UNGUENTE CU STEARAŢI
Cremele de acest tip sunt produse tradiţionale care pot fi utilizate fie ca o cremă
pentru mâini, fie ca o cremă de bază pentru machiaj.
Unguentele cu stearină intră în categoria cremelor de zi denumite şi creme
evanescente( care dispar în piele), sau creme de lapte.Sunt indicate tenurilor normale şi
grase, nu sunt indicate tenurilor uscate deoarece pot provoca descuamări şi înroşiri ale
pilii.
Caracteristica acestor preparate constă în aceea că au un aspect opac, sidefat,
moale şi se întind uşor pe piele. Cremele evanescente sunt emulsii de tipul U/A şi în mod
obişnuit conţin 15 – 30% fază uleioasă.
Ca materie primă se utilizează acidul stearic sau stearina şi o substanţă cu reacţie
alcalină, din reacţia cărora, prin saponificare, se obţine săpunul de stearină, emulgatorul
U/ A. Cremele cu stearaţi sunt neutre dacă saponificarea acidului stearic este totală, sau
grase dacă saponificarea este parţială.
Exempu clasic de creme de zi este următorul:
RP./ Acid stearic 15g
hidroxid de potasiu 0,7g,
glicerină 8g
apă 75g
conservant şi parfum qs.
6
Cremă cu stearat de potasiu:
Rp./ stearină 20g
carbonat de potasiu 2,5g
glicerină 40g
apă 100g
borax 1g
Preparare: se încălzeşte apa, boraxul, carbonatul de potasiu şi glicerina. Separat
se topeşte stearina la care se adaugă prima soluţie încălzită, se agită puternic la cald până
la completa degajare a bioxidului de carbon, se amestecă până la răcire şi se parfumează.
Crema se răceşte prin agitare la temperatura de 40 de grade duă care se lasă să se
răcească la temperatura camerei timp de 48 de ore.
7
CREMELE ACIDE
8
tinctură de benzoe 0,5g.
Această cremă se aplică uşor pe piele, se foloseşte pentru îndepărtarea fardului.
Vaselină camforată:
Rp./ camfor 15g
parafină 15g
vaselină 70g.
Se utilizează pentru calmarea pruritului sau pentru vindecarea crăpăturilor pielii
produse de frig.
9
Creme pentru albire pielii
Pentru albirea tenului şi redarea strălucirii se folosesc produse ce conţin precipitat
alb de mercur. Prearatele de acest tip urmăresc să amelioreze aspectul pielii când aceasta
este pătată, acţionând prin albirea pigmentului fixat în piele, prin reducerea formării lui şi
prin redarea strălucirii pielii.
Formulele includ:
agenţi de acoperire: subnitrat de bismut, oxid de zinc, caolin,bioxid de
titan
agenţi de oxidare: perhidrol,hipocloritul de sodiu
agenţi de albire: precipitat alb de mercur, hidrochinonă
Precipitatul de mercur are şi acţiune antiseptică. Preparatele cu hidrochinonă au
dezavantajul că se colorează datorită oxidării.
Pistruii sunt pete mici rotunde care apar mai ales primăvara datorită unei
pigmentări anormale sub acţiunea razelor solare. Există posibilitatea de prevenire şi
atenuare a pistruilor. Măsuri de prevenire: se va evita expunerea la soare, seara înainte de
culcare se va şterge faţa cu următoarea soluţie:
Rp./ clorură de amoniu 0,5g
apă de sulfină 10g
apă de hamamelis 20g
apă de roze 70g.
În cursul zilei se aplică următoarea cremă:
Rp./ perborat de sodiu 17g
acid citric 8g
coldcremă 75g.
Se lasă pe piele 1 oră apoi se şterge şi se pudrează cu următoarea pudră:
Rp./ peroxid de magneziu 40g
talc 50g
oxid de zinc 20g.
10
Rp sulfat de zinc 1g
acid citric 0,5g
apă oxigenată 100g.
Se utilizează seara la culcare de 2-3 ori pe săptămână.
Rp./ hidrochinonă 5g
acid fosforic 1g
alcool dil.
apă aa 50g.
Creme fotoprotectoare
Lumina solară obişnuită conţine atât raze ultraviolete care produc insolaţia cât şi
raze UV care produc pigmentarea sau bronzarea pielii. Acţiunea razelor UV se manifestă
în funcţie de cantitatea şi lungimea lor de undă. Sensibilitatea faţă de UV variază
considerabil de la o persoană la alta, cele blonde sunt mai sensibile faşă de cele brunete,
bărbaţii mai sensibili decât femeile, copii mai sensibili decât adulţii. Pentru a fi eficace
preparatele antisolare aplicate pe piele trebuie să absoarbă complet razele UV medii care
produc insolaţia, şi să permită penetrarea UV lungi care activează cel mai mult
pigmentarea( care produc bronzarea). Un preparat fotoprotector se compune din: o
substanţă activă( ecran, filtru), un vehicul, subst. auxiliare, conservanţi, antioxidanţi. Sunt
preparate utilizate prevenirea insolaţiei. Ele se prezintă sub formă de creme, uleiuri,
pudre, spray- uri. Subst. activă are rolul de a acţiona ca un filtru de protecţie, care să
absoarbă sau să reflecte total sau parţial razele UV, împiedicându-le să ajungă în contact
cu pielea. Cele care opresc total razele UV se numesc ecran, iar cele care opresc parţial se
numesc filtru
11