MORFOPATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR

INFECTII PULMONARE

Pneumonii bacteriene acute

Pneumonia lobară

a) Stadiul de congerile: alveoliti seroasă

b) Stadiul de hepatizatie roşie: alveolită fibrinoasă

c) Stadiul de hepatizatie cenusie: alveolită leucocitară

d) Stadiul de rezolutie: evacuarea exudatului digerat enzimatic prin expectoralie

şi pe cale Imfatică

Bronhopneumonia

1. Bronhopneumonis: focare de consolidare inflamatorie distribuiti in focar

intr-un lob sau mai multi lobi, cel mai frecvent bilateral şi bazal

2. Bronhopneumonia de aspiratie

3. Bronhopneumonia stafilococică (infectie nosocomială)

Complicații

a) Organizarea exudatului intraalveolar en evoluție spre fibroză carnificație

pulmonară

b) Necroza cu distructin tisulară şi aflux de neutrofile - abces

c) Acumularea de exudat purulent in cavitates pleurală - empiem

d) Diseminarea bacterian cu endocardită infectioasă, meningită, artrită

secundara
Pneumonia atipică primară

Pneumonia interstitială cu pneumocystis carinii

Abcesul pulmonar

Tuberculoză pulmonară

BRONHOPNEUMOPATIILE OBSTRUCTIVE CRONICE (BFOC)

SINDROM DE DISTRESĂ RESPIRATORIE LA NOU-NĂSCUT

PNEUMOCONIOZE

CANCERUL BRONHOPULMONAR

INFECTII PULMONARE

PNEUMONII BACTERIENE
Sunt inflamații acute exudative cu localizarea exudatului in alveolele pulmonare

secundar infectiilor bacteriene pe cale aerogenă.

PNEUMONIA LOBARA
Pneumonia lobară este inflamația exudativă localizată in alveolele pulmonare de obicei
in teritoriul unui lob pulmonar şi determinată frecvent de pneumococ. Macroscopic,

lobul pulmonar afectat este mårit de volum. In forma clasică pneumonia lobară
evoluiază în patru stadii:

a) Stadiul de congestie (ziua 1-2)

Macroscopie:

lobul pulmonar afectat este moderat consolidat, roşu - violaceu, umed şi partial

crepitant

la sectionare se eliminá lichid sero-sanguinolent partial aerat

Microscopie:

reteaua capilară parieto-alveolará este intens congestionată

alveolele contin exudat seros: lichid granular omogen, intens eozionofil (bogat in
proteine) cu putine neutrofile şi agenti infecțioşi (alveolită seroasă)

b) Stadiul de hepatizație roşie (ziua 3-4)

Macroscopie:

lobul pulmonar consolidat, roşu-brun, este compact, ferm la palpare, avand consistenta
ficatului

suprafata de secțiune este umedă şi rugoasă şi nu se elimină exudat la

sectionare

Microscopic:

rețeaua capilară parieto-alveolară este intens congestionată

alveolele conţin exudat fibrinos sub formă de rețea, eritrocite, neutrofile şi

agenti infectioşi

• exudatul fibrinos trece dintr-o alveolă in alta prin porii lui Cohn. (alveolita

fibrinoasă)

c) Stadiul de hepatizație cenuşie (ziua 5-7)

Macroscopie:

lobul pulmonar afectat este condensat şi cu tentă cenuşie la sectionare se elimină lichid
tulbure (bogat in neutrofile)

Microscopie: (Fig. VII-1)

se observă rețeaua capilară parieto-alveolară intens congestionată

in alveole se gasesc numeroase neutrofile şi macrofage (alveolità leucocitará)

Fig. VII-1

d) Stadiul de rezolutie (incepe in ziua 8-9 si continuă timp de 3 saptamani).

In cazurile necomplicate exudatul alveolar este lichefiat enzimatic cu eliminare prin

expectorație şi rezorbție prin limfatice. Alveolele pulmonare răman intacte cu acrarea
treptată pe măsură ce exudatul alveolar este evacuat.

BRONHOPNEUMONIA
1. Bronhopneumonia

Este inflamația exudativă produsă de infectie bacteriană, localizată în bronşiole şi

alveolele din jur, avand topografie lobulară. Se manifestă macroscopic prin multiple
focare

nodulare de condensare pulmonară ce afectează 1 sau mai mulți lobi, frecvent bazal şi

bilateral.

Macroscopie:

focare multiple, nodulare de consolidare, ce se decelează prin palpare

focarele nodulare au limite neprecise şi dimensiuni de aproximativ 1 cm

după secționarea pulmonului, la comprimare se elimină exudat purulent

focarele de condensare sunt separate prin tesut pulmonar normal, aerat

in evoluție focarele bronho-pulmonare pot conflua cu formarea unei zone de

condensare intinsă (pneumonie pseudo-lobară sau bronhopneumonie în focare

confluente)

Microscopic, in focarul de condensare pulmonară se evidențiază:

central o bronşiolă cu inflamație purulentă a peretelui şi exudat purulent in

lumen (bronşiolită)

periferic - în alveolele din jurul bronşiolei se găseşte o inflamație acută

exudativă în diferite stadii de evoluție; peribronşiolar, leziuni de alveolită purulentă;

inafara focarului purulent sunt leziuni de alveolită fibrinoasă; la

periferia focarului sunt leziuni de alveolită seroasă.

între focarele de bronhopneumonie există parenchim pulmonar aerat sau cu o

supradistensie a spațiilor alveolare.

2. Bronhopneumonia de aspiratie cu lichid amniotic la nou născut

Survine la noul născut cu respirație prematură in cursul travaliului prelungit şi

aspirarea de lichid amniotic (celule amniotice, celule epidermice descuamate, vernix

caseosa - grăsime, lanugo - păr).

Macroscopie:

pulmonii sunt condensați, de culoare roşie violacee, fără crepitații

Microscopie:

canalele alveolare şi alveolele conțin elemente de lichid amniotic sub formă de

elemente hematoxilinofile alungite şi rulate (aspect de frunze veştede)

congestia capilarelor parieto-alveolare şi exudat seros cu neutrofile intraalveolar

3. Bronhopneumonia stafilococică (infectie nosocomials)

Infecția cu stafilococ auriu survine sub formă de epidemii intraspitaliceşti.

Macroscopie:

pulmon (de copil) cu multiple focare de consolidare de aproximativ 1 cm

diametru (centrate de bronşiole), cenuşii galbene evidente prin transparenta

pleurei focarele de consolidare se necrozează central (coagulază stafilococică) cu

formare de abcese

abcesele corticale se deschid în pleură determinand pneumotorax

COMPLICATII BRONHOPNEUMONIE
1. Carnificatia pulmonară

Carnificația pulmonară este organizarea conjunctivă a exudatului fibrinos intraalveolar,

prin ţesut conjunctiv vascular de neoformatie.

Macroscopie:
lobul pulmonar devine cămos, ferm şi rămane permanent neaerat

Microscopic:

lumenul alveolar este ocupat de fesut conjunctiv vascular de neoformatie,

fibroblaste, fascicule de fibre de colagen şi celule inflamatorii restante

2. Abcesul pulmonar

Necroza şi distrucția tisulară cu abcedarea blocului pneumonic complică stadiul de

alveolită leucocitară.

3. Empiemul pleural

Empiemul pleural se produce prin deschiderea abcesului cortical cu eliminarea

exudatului purulent in cavitatea pleurală.

4. Diseminarea bacteriană

Diseminarea bacteriană extrapulmonară determina endocardită infectioasă. meningită,

artrită, septicopioemii cu microabcese în diferite organe: creier, rinichi.

PNEUMONIA ATIPICĂ PRIMARĂ

Pneumonia atipică primară se caracterizează prin inflamație cu celule mononucleate în
peretii alveolari, iar lumenul alveolar este liber.

Este cauzată de Mycoplasma pneumoniae şi virusuri (gripal, sincitial respirator,

rujeolic).

Macroscopic/aspectul pulmonului este necaracteristic

Microscopie:

inflamatic cu celule mononucleate localizată în pereții alveolelor pulmonare;

inflamația şi congestia retelei capilare parieto-al plare determină o îngroşare marcată a

peretilor alveolari cu crearea unui bloc ( colo capilar determinand

insuficienţă respiratorie
lumenul alveolar este liber

necroze parcelare ale epiteliului bronşiolar şi inflamație cu celule mononucleate

la nivelul peretelui (bronşiolită acută necrotizantă)

Complicatii: bronhopneumonie bacteriană

PNEUMONIA INTERSTIȚIALĂ CU PNEUMOCYSTIS

CARINII
Survine in colectivitati de sugari şi copii distrofici cu spitalizări repetate (SIDA),

fiind determinată de Pneumocystis carinii(germen oportunist) Macroscopic, aspectul

pulmonului este necaracteristic.

Microscopie:

în pereții alveolelor pulmonare cu îngroşarea acestora • inflamatic plasmocitară

alveolele sunt ocupate de un exudat spumos "in bule de săpun" ce conțin

corpusculi hematoxilinofili (chisturi de trofozoizi) de Pneumocystis carinii.

ABCESUL PULMONAR
Abcesul pulmonar reprezintă:

-o arie localizată de necroză supurată a parenchimului pulmonar

-o complicație a altor afectiuni pulmonare sau sistemice:

 pneumonia lobară

 bronhopneumonia

 bronşiectazia

 septicopioemia

Abcesul pulmonar are dimensiuni variate: de la cațiva milimetri la centimetri.

Abcesul poate fi recent sau vechi.

Abcesul recent

Macroscopie:

cavitate cu exudat purulent partial evacuat, localizată într-o arie de condensare

lobară

perete cu contur, neregualat, anfractuos (parenchim pulmonar sfacelat)

Microscopie:

cavitate - zonă centrală de alterare a parenchimului pulmonar, infiltrată cu

exudat purulent (cavitate purulentă)

• perete - delimitat de fibrină; in afară alveole colabate cu aspect de fantă liniară

Abcesul vechi

Macroscopie:

cavitate cu exudat purulent evacuat

perete îngroşat, constituit din tesut conjunctiv fibros

Microscopie:

cavitate cu exudat purulent evacuat

perete constituit din fibrină şi tesut conjunctiv vascular de neoformatie

(membrană piogenă)

Complicatii abces:

-eliminare prin bronhii - aspect radiologic de gură de cuptor

-fistule bronhopulmonare

 empiem
  pneumotorax

 piopneumotorax

-trombembolii septice cerebral

TUBERCULOZA PULMONARĂ
1. Tuberculozi pulmonară primara

a) Complexul primar tuberculos

focarul Ghon

limfangită

limfadenita tuberculoasă

b) Tuberculoză primară progresivă

pneumonia cazeoasă caverna primară

tuberculoza miliară generalizata

2. Tuberculoză pulmonară secundară (post primară sau de reactivare)

a) Leziuni apicale nodulare unilateral sau bilateral- infiltrat tuberculos apical

b) Tuberculoză puimonară secundară progresivă

 tuberculoza fibro-cazeoasă cavitară apicală

 tuberculoza fibro- cazeoasă cavitară avansată

 bronhobpeumonis tuberculoasă (mai ales in lobii inferiori)

 tuberculoza pulmonară miliară

c) Simfiza pleurală
Tuberculoza pulmonară
Tuberculoză pulmonară este o boală infecțioasă pulmonară cu transmitere aerogenă

determinată de Mycobacterium tuberculosis ce determină in tesuturi inflamație

granulomatoasă şi o reacție de hipersensibilizare de tip intarziat.

Microscopic (Fig. VII-2)

-granulomul tuberculos este leziunea elementară alcătuită din 3 elemente celulare:

- celule gigante multinucleate, tip Langhans, cu dispozitie centrală

- -celule epitelioide cu dispoziție în placard in jurul celulei gigante.

- coroana de limfocite specific sensibilizate şi nesensibilizate

-caracteristic este tendința la fuzionare a granuloamelor cu cazeificarea lor

-necroza cazeoasă (prin citoliza imună) apare sub forma unei arii acidofile nestructurate
care prezintă la periferie elemente ale granulomului tuberculos

Tuberculoza pulmonară se manifestă sub 2 forme: tuberculoză pulmonară primară şi

secundară

1. Tuberculoză pulmonară primară

a) Complexul primar tuberculos - Ranke

Tuberculoză pulmonară primară are ca leziune caracteristică complexul primar

tuberculos - Ranke, care este compus din 3 elemente:

Macroscopie:

a) Focarul Ghon (afect primar)

focarul Ghon este o leziune nodulară, de culoare galben cenuşie, cu centru cazeificat,
incapsulat, cu diametru de aproximativ de 1 centimetru

este localizat subpleural, in zona mediasă a pulmonului, in segmentele inferioare ale

lobului superior sau partea superioară a lobului inferior

se poate vindeca prin incapsulare, cicatrizare şi calcificare

b) Limfangita tuberculoasă

• limfangita tuberculoasă este rezultatul diseminării infecției de la focarul Ghon la

ganglionii regionali, traheobronşici a intermediul vaselor limfatice

c) Limfadenită tuberculoasă

limfadenită tuberculoasă reprezintă inflamația tuberculoasă a ganglionilor

limfatici regionali (hilari)

ganglionii hilari sunt măriți de volum, fermi, pe secțiune albi gălbui, cretosi, cu

mici arii negre de antracoză

Acest complex primar este vindecat.

b) Tuberculoză primară progresivă

In cazurile nefavorabile, leziunile complexului primar evoluiază cu apariția

tuberculozei pulmonare progresive:

1. Pneumonia cazeoasă - Caverna primara

afectul primar se largeşte treptat avand un aspect compact, cenuşiu, galben,

consistenta scăzutá (necroză cazeoasă), cu distrugerea desenului alveolar - leziunea
macroscopică fiind denumită pneumonie cazeoasă

prin eliminarea pe cale bronşică a cazeumului se produce caverna primară

2. Tuberculoza miliară generalizată

• apare prin diseminarea hematogenă a unei cantităţi mari de bacili

diferite organe: pulmohi, ficat, splină, leptomeninge

se caracterizează prin aparitia de tuberculi miliari: leziuni mici, de 1-3 mm, cenuşii-
gălbui, fermi, diseminați pe toată suprafata organului

microscopic, tuberculii miliari sunt constituiti din granuloame giganto epitelioide

confluiente şi puțină neroz cazeoasă
2 Tuberculoză pulmonară secundară
In majoritatea cazurilor este consecinta reactivarii unui focar pulmonar latent

primar şi mai rar este rezultatul unei noi infecții cu bacil tuberculos. Tuberculoză
pulmonară secundară se caracterizează prin:

evolutie cronică, fără tendintă la vindecare spontană

evolutie rapidă spre cazcificare, urmată de fibroză progresivă

leziunile debutează la apexul pulmonar şi avansează spre bază

nu diseminează pe cale limfatică, dar diseminează pe cale bronşică şi mai rar pe

cale hematogena

Tuberculoză pulmonará secundară se poate manifesta sub mai multe forme:

a) Leziuni apicale nodulare unilateral sau bilateral

• corespunde unei leziuni nodulare cu diametru de 1-2 cm, localizată la nivelul apexului
pulmonar (radiologic supra sau sub clavicular); are centrul cazcificat de

culoare galben-cenuşie

sub efectul terapiei antituberculoase, are evoluție favorabila şi se vindecă prin

organizare conjunctivă şi calcificare, rezultand o cicatrice fibro-calcificată: nodul

dur, fibros, impregnat cu săruri de calciu

• fără tratament leziunile apicale evoluiază determinand tuberculoza pulmonará

secundară progresivă

b) Tuberculoză pulmonară secundară progresivă

Tuberculoză pulmonară progresivă netratată poate apare sub urmatoarele forme

anatomo-clinice şi radiologice:

Infiltratul tuberculos apical /

infiltratul tuberculos apical este o arie difuză compacta galben cenuşie ce

depăşeşte 3 cm d
Tuberculoza fibro-cazeoasă cavitară apicală
eliminarea cazeumului lichefiat printr-o bronşie

fibro-cazeoasă cavitară apicală

caverna recentă:

determina aparitia tuberculozei

..cavități multiple delimitate de material amorf galben, de consistenţă scăzută, delimitate

înafară de puțină fibroză; cavernele pulmonare pot contine bride vasculare, prin ruperea
cărora se produce hemoptizie:

Tuberculoza fibro-cazcoasă cavitară avansată

in cazurile netratate pot apare in restul parenchimului pulmonar, noduli, arii

mari de leziuni cazcificate şi caverne

cavernele vechi au pereții netezi, inconjurate de tesut fibros rezultat din

organizarea conjunctivă.

Complicatiile acute ale tuberculozei pulmonare secundare

progresive:

Bronhobpeumonia tuberculoasă (mai ales in lobii inferiori)

complicatie acută a tuberculozei pulmonare secundare progresive, care se produce prin

aspirarea bronşică a cazeumului infectat cu bacili in cursul

evacuării cavernelor

substratul morfologic in bronhobpeumonia tuberculoasă este nodulul policiclic

macroscopic, tuberculii policiclici sunt leziuni centrate de bronşii, circumscrise,

galben-cenuşii, cu margini festonate, de dimensiuni de 0,5 - 1 cm, răspandite

mai ales in lobii inferiori şi bilateral

Tuberculoza pulmonară miliară

complicație acută a tuberculozei pulmonare secundare progresive, care se
produce prin diseminarea hematogenă a bacililor tuberculosi substratul morfologic in
tuberculoza pulmonară miliară este nodulul miliar

Simfiza pleurală
• leziunile pulmonare se manifestă de la afectul primar care se poate complica

frecvent cu pleurezie sero-fibrinoasă.

prin organizarea conjunctivă a exudatului fibrinos pleural apare simfiza pleurală

atat in cavitatea generală cat şi a scizurii interlobare

BRONHOPNEUMOPATIILE OBSTRUCTIVE CRONICE

(BPOC)
Există 2 entitati majore in BPOC:

1. emfizemul pulmonar

2. bronşiectazia

1. EMFIZEMUL PULMONAR
Emfizemul pulmonar este distensia şi distrucția cu caracter permanent a cailor aeriene
situate distal față de bronşiola terminalá.

Macroscopie:

plăman voluminos, destins, necolabat, cu marginile rotunjite (panlobular), de culoare

palidă; prin transparenta pleurei se evidențiază antracoză redusă, la compresiune lasă
godeu; după secționare suprafata pulmonului este buretoasă. uscată;

• plaman cu bule mari, localizate subpleural, la nivelul apexului (diametru 4-5 cm), cu
margini rotunjite, palid, cenuşiu (emfizem bulos): Microscopie (Fig.

VII-3): distensie alveolară, delimitată de pereti foarte subțiri

distensia pereților alveolari şi confluarea alveolelor adiacente cu formarea unor spatii

aeriene largi

reducerea patului capilar parieto-alveolar cu creşterea rezistentei in fata

ventricolului drept (CPC)

2. Bronşiectazia
Bronşiectazia este dilatarea permanentă a bronşiilor de ordin 4 şi bronşiolelor

determinată de distrucția elementelor musculare şi elastice ale peretelui bronşic

asociată cu

infectii necrotizante cronice.

Macroscopic:

dilatare bronşică care interesează toată circumferința, cu perete îngroșat, dur, alb-
sidefiu şi lumen ce conține exudat muco-purulent

peretele ectaziat este format din tesut conjunctiv fibros, de la care radiază benzi, in
parenchimul pulmonar din jur

Microscopic:

in peretele bronşici ectaziate se găseşte o inflamatie acută şi cronică limfocitară cu

fibroză care substituie tunica musculo-clastică

exudatul purulent poate fi prezent în lumenul bronşiolar şi în perete cu formarea de

abcese

SINDROM DE DISTRESĂ RESPIRATORIE LA NOU-NĂSCUT

(BOALA MEMBRANELOR HIALINE)
Apare la nou născut şi reprezintă cauză de distresă respiratorie acută.

Macroscopic:

plămani retractați, de culoare roşie închis şi consistență dură

Microscopie:

alveole colabate, neexpansionate; canale alveolare şi alveole căptuşite cu membrane

omogene acidofile (membrane hialine), care sunt constituite din :
fibrina, mucopolizaharide şi celule alveolare necrozate aceste membrane realizează un
bloc alveolo capilar, cauză de distresă respiratorie

PNEUMOCONIOZE
Sunt boli profesionale determinate de aspirarea în căile respiratorii

organic (cărbune, siliciu, azbest).

Silicoza pulmonara
Silicoza pulmonară este o pneumoconioză mai frecventa. Afectiune pulmonará cronică
(fibrozanta) produsă prin inhalarea pulberilor de siliciu.

Macroscopic:

noduli fibroşi multiplii, de dimensiuni variabile (1-3 cm), culoare alb-sidefie,

translucida, diseminați in pulmon şi cu tendință la fuzionare fibroza peribronşică şi

perivasculară

fondul negricios al pulmonului e determinat de antracoză

Microscopie:

Leziunea caracteristică este nodulul silicotic) (coloratie Simionescu):

-pe sectiunea histologică se evidențiază noduli multiplii sferici constituiti din

fascicule de fibre de colagen cu dispoziție concentrică, intre care se pun in

evidentă cristale birefringente de siliciu la lumina polarizată fibroză pulmonară difuză

peribronşic și perivascular (HTP şi CPC)

-leziuni de bronşită cronică:

- descuamări ale epiteliului bronşic

- congestie şi infiltrat inflamator in corion

- ingrosare marcata a peretelui prin hiperplazia glandelor mucosae

CANCERUL BRONHOPULMONAR
forme morfo-clinice

a) primar

1. carcinom bilar infiltrativ

2. carcinom nodular periferic

b) secundar

tipuri histologice

1. carcinom epidermoid

2 adenocarcinom

3. carcinom nediferentiat

carcinom cu celule mici

ingroşare marcată a peretelui prin hiperplazia glandelor mucoase

CANCERUL BRONHOPULMONAR

forme morfo-clinice

a) primar

1. carcinom bilar infiltrativ

2. carcinom nodular periferic

b) secundar

tipuri histologice

1. carcinom epidermoid

2. adenocarcinom

3. carcinom nediferentiat
 - carcinom cu celule mici

- carcinom neuroendocrin

- carcinpm cu celule mari

Se disting 2 tipuri majore de de carcinom bronhopulmonar:

a. primar are originea in epiteliu mucoasi bronşice (ordin I+II) şi epiteliul glandelor
mucoase cu infiltrarea secundară a parenchimului pulmonar.

b. secundar sau metastatic

a) Carcinomul bronhopulmonar primar

Macroscopic, carcinomul bronhopulmonar primar se manifestă sub 2 forme:

1. carcinom central (hilar) sau infiltrativ

2. carcinom periferic nodular

1.Carcinom central (hilar) sau infiltrativ

are origine in epiteliul bronşic de ordin I şi II

se dezvoltă din mucoasa bronşică în lumen (poate obstrua lumenul), infiltrează peretele
bronşic şi se extinde în parenchimul pulmonar prin vasele limfatice

pană la nivelul pleurei

2. Carcinom periferic nodular

are origine in epiteliul bronşiei mijlocii (uneori bronşiolo-alveolar) şi este localizat in

zonele periferice ale pulmonului (nu are relație cu hilul pulmonar)

tumora are aspect de masă nodulară, solidă, de dimensiuni variabile, cu marg

infiltrative; localizarea apicală a tumorii este cunoscută ca tumoră Panct

Tobias (sdr. de compresiune brahială şi a lantului simpatic cervical)

Microscopic, se disting 3 tipuri histologice majore:

1. carcinom epidermoid (40%)

frecvent la fumători şi bolnavi de bronşită cronică

originea în epiteliul mucoasei bronşice cu metaplazie epidermoidă tumora este
constituită din plaje de celule scuoamoase, cu nuclei atipici şi cu

variate grade de cheratinizare

2. adenocarcinom

are origine in epiteliul bronşic, epiteliul glandelor brousice. epiteliul bronsiolo

alveolar

prezintă mai multe varietăți

 tubular (tubi căptuşiţi cu epiteliu atipic, separați prin stromă redusă)

 aspect acinos

 aspect papilar-axe subțiri pe care se dispun celule tumorale

 carcinom bronşiolo-alveolar (5%) - celulele tumorale se dispun pe pereți

alveolari

3.carcinom nediferentiat

carcinom cu celule mici: celule limfocitiforme; include carcinomul

neuroendocrin

carcinom cu celule mari: celule tumorale mari, cu nuclei multiplii, monstruoşi,

cu nucleoli evidenti; dispoziție dezordonată

b) Cancer pulmonar secundar sau metastatic

Macroscopie:

noduli tumorali multiplii, cu limite distincte, de dimensiuni variate, diseminate pe

ambele arii pulmonare

originea: celulele tumorale pot proveni din orice tumoră maligna a celorlalte organe
CAPITOLUL X

MORFOPATOLOGIA SISTEMULUI URINAR

ANOMALII CONGENITALE

1. Rinichi in potcoavă

2. Rinichi polichistic

3. Rinichi cu bazinet dublu si ureter dublu

INEFROPATII GLOMERULARE

Asociate cu sindrom nefritic

1. Glomerulonefrita difuză acută proliferativă postinfectioasă

2. Glomerulonefrita rapid progresivă (glomerulonefrita cu semilune) 3. Glomerulonefrita

cu leziuni minime (nefroza lipoidică)*

4. Glomerulonefrita membranoasi

Asociate cu sindrom uremic cronic

5. Glomerulonefrita cronică

Nefropatii glomerulare asociate cu afectiuni sistemice (secundare)

6. Glomeruloscleroza diabetică

INEFROPATII TUBULO-INTERSTITIALE

1. Tubulonecroza toxică acută

2. Nefropatia analgezică

3. Pielonefrita acută

4. Pielonefrita cronică tuberculoasă

UROPATIA OBSTRUCTIVĂ

1. Urolitiaza
2. Hidronefroza

TUMORI RENALE

1. Tumora Grawitz (carcinom renal)

2. Tumora Wilms (nefroblastom)

3. Cancer secunder reaal

TUMORI ALE CAILOR URINARE

1. Papilom urotelial (ureter)

2. Carcinom arotelial papilar (vezica urinară)

ANOMALII CONGENITALE
1. Rinichi in potcoavă.

Apare in urma fuziunii blastemului nefrogen cel mai frecvent la nivelul polului inferior.

Rinichii sunt uniti printr-un fesut fibros sau prin parenchim renal, au formă de potcoavă
pe linia mediană cu trecerea celor două uretere pe fata anterioară. Funtia renală nu
este interesată

2. Rinichi polichistic.

Există două forme clasice de boală polichistică renală, ambele cu determinism genetic:
o formă de tip adult şi o forma de tip infantil.

Macroscopic

Forma de tip adult,

Ambij rinichi sunt mult măriți de volum şi în greutate. Pe suprafața externă şi pe

secțiune sunt prezente nuineroase chisturi de dimensiuni variabile cu conținut sero-citrin
sau hemoragic. Greutatea rinichiului poate depăşi un kg.

Forma de tip infantil.

Ambii rinichi sunt măriți de volum au suprafata externa netedă, cu schitarea lobulației
fetale. Pe suprafata de secțiune aspectul general este spongios cu prezenta le dilatații
mici determinate de largirea tubilon colectori. Dilatatiile au aspect radiar de la medulară
spre corticală.
3. Rinichi cu bazinet dublu şi ureter dubla

Rinichii au aspect normal. Bazinetele şi ureterele sunt bifide, ureterele au traiect separat
până în portiunea inferioară unde se unesc imediat înainte de a se deschide printr-un
orificiu unic la nivelul

trigonului vezical.

NEFROPATI GLOMERULARE
Nefropatii glomerulare cu sindrom nefritic.

1. Glomerulonefrita difuză acută proliferativă postinfectionsn

(GNDAF)
Cel mai frecvent această leziune este o complicatie tardiv unei infectii cu streptococ de
grup A beta hemolitic nefiitigen şi se însofeşte de sindrom nefritic.

Macroscopic

Rinichii sunt măriți de volum, suprafata cu hemoragii punctiforme pelegiale. Pe

suprafata de sectiune corticala este lărgită şi palidă iar medulara este congestiva.

Microscopia optică."

Toji glomerulii sunt măriți de volum, hipercelularizați, cu spațiul de filtrare foarte ingust.

Hipercelularitatea glomerulară este dată de proliferarea celulelor endoteliale şi

mezangiale, infiltrare cu leticocite

(neutrofile şi i monocite).

Microscopia electronică

Evidențiază depozite de complexe imune electron dense("bumps") situate subepitelial

pe versantul extern al membranei bazale glomerulare.

2. Glomerulonefrita rapid progresiva.

(Glomerulonefrits en semilune). Are etiologie şi mecanisme patogenice variabile,
evolutia fiind cu sindrom nefritic şi instalare

apidă a insuficientei renale cronice.

Microscopla optică.

Apar aspecte de semiluné ce reprezintă proliferări

circumferentiale ale celulelor epiteliale ale foitei parietale a capsulei Bowman, cu
ocuparea spațiului de

filtrare.

Din capilare se extravazează fibrină in spatiul

Bowman, ceea ce stimulează proliferarea celulelor

epiteliale si aflux de monocite:

Semilunele formate determină comprimarea progresivă şi colapsul glomerular,

organizarea

fibrinei determină în final fibroza completă a glomerulilor.

Imunofluorescenta: sunt aspecte variabile funcție de etiologie:

Depozite granulare de IgG şi complement pentru etiologia poststreptococică

Depozite lineare de IgG, IgM şi complement pe membrana bazală în cazul sindromului

Goodpasture.

Nefropatii glomerulare cu sindrom nefrotic

3. Glomerulonefrita cu leziuni minime (Nefroza lipoidică).

Este cea mai frecventă cauză a sindromului nefrotic (SN) la copil in primii 3 ani.

Macroscopic

Rinichii sunt măriți de volum au culoare galben brună. Pe secțiune corticala este lărgită,

gălbuie în contrast cu medulara care este roşie.

Microscopia optică.

Glomerulii sunt de aspect normal, la nivelul tubilor celulele epiteliale sunt încărcate cu
lipide şi colesterol provenite din rezorbția lipoproteinelor filtrate anormal în condiții de
proteinurie

şi hiperlipidemie.

Microscopia electronică
La nivelul glomerulilor se observă fuzionări ale proceselor podocitare, modificări care se
corelează ca pierderea polianionilor din membrana bazală glomerularà determinînd
creşterea

permeabilităţii acestei structuri cu pierdere de proteine şi lipide.

4. Glomerulonefrita membranoasă
Este cauza cea mai frecventă de sindrom nefrotic la adult, însoțită de proteinurie
neselectivă.

Microscopia optică.

Se observă îngroşări difuze ale membranei bazale glomerulare evidente in colorația

PAS iar în impregnatia argentică aspect de membrană bazală cu spiculi.

Microscopia electronică

Relevă prezenta de depozite electron dense epimembranoase şi intramembranoase.

Membrana bazală reacționează prin formare de spiculi ce separă şi apoi înconjoară
depozitele epimembranoase dând aspect

de "roată dintată".

Microscopia de imunofluorescentă

Relevă prezenţa de imunglobuline şi uneori de complement sub forma fin granulară de-
a lungul capilarelor.

Nefropatii glomerulare cu sindrom uremic cronic

5. Glomerulonefrita cronică

Este stadiul final al glomerulopatiilor cu evoluție nefavorabilă prin instalarea unei

insuficiente

maie cronice.

Macroscopic.

Pinichii sunt micşorați de volum, suprafaţa extemă este fin granulară, capsula aderă la
parenchimul renal. Pe sectiune corticala apare redusă, cu creşterea compensatorie a
tesului adipos în hilul renal.
Microscopic alterări glomerulare corespunzătoare nefropatiilor anterioare.
hialinoscleroza glomerulilor (parțială sau completă) ce apar ca noduli acidofili

fără nuclei. Tubii corespunzători glomerulilor afectați sunt atrofiafi.

interstitial se observă infiltrat inflamator cronic cu celule mononucleate şi fibroză

difuză.

• leziuni de arterioloscleroză din hipertensiunea arterială (vezi cap. VI).

Nefropatii glomerulare asociate cu afectiuni sistemice.

6. Glomeruloscleroza diabetică
Reprezintă manifestarea microangiopatiei la nivelul rinichiului caracterizându-se
icroscopic prin îngroşări difuze nodulare ale membranci bazale glomerulare.
Glomeruloscleroza poate fi difuză sau nodulară.

Glomeruloscleroza difuză

Apar acumulări de produşi de glicozilare PAS pozitivi în mezangiu şi în membrana

bazală glomerulară.

membrana bazală îngroşată cu depozite PAS pozitive

Glomeruloscleroza nodular (leziunea Kimmelstiel Wilson) prezintă pe fondul unci

glomeruloscleroze difuze, acumulāri nodulare de metarial PAS pozitiv in mezangiu cu
localizare in periferia lobulilor glomerulari.

NEFROPATII TUBULO-INTERSTIȚIALE.
1. Tubulonecroza toxică acută.

Apare in urma ingestiei sau inhalării unor produşi cu acțiune nefrotoxică: săruri de
mercur, plumb, alcool metilic, etilen-glicol, pesticide, tetraclorură de carbon. Clinic apare
oligurie şi

insuficienţă renală acută.

Macroscopic

Rinichii sunt măriți de volum, palizi, parenchimul este friabil, pe secțiune corticala este
Largita si palida.
Microscopia optică

La nivelul tubilor contorti proximali celulele epiteliale sunt necrozate fiind omogene,
acidofile, nu mai prezintă nuolei, păstrează doar conturul celulelor. O parte se
detaşează şi cad in lumen formind cilindri care determină obliterarea tubilor. Membrana
bazală a tubilor rămâne intactă şi reprezintă suportul regenerării celulelor epiteliale in
condițiile depăşirii fazei de insuficienţă renală acută. Glomerulii au aspect normal.

2. Nefropatia analgezică este determinată de abuzul de analgezice.

Macroscopic

Rinichi normal sau uşor micşorat de volum, cortexul prezintă depresiuni cu atrofie
corespunzător papilei necrozate. Pe secțiune papilele sunt palid cenuşii în variate stadii
de necroză cu calcificări fragmentare şi lichefiere. Se poate complica cu detaşarea
papilei şi blocarea căilor urinare. Microscopic se observă necroza întregii papile sau
necroze partiale ale tubilor care apar ca nişte umbre, în interstitiu apar depuneri de
calciu.

3. Fielonefrita acută
Este o inflamație acută a rinichiului şi bazinetului, generată cel mai frecvent de
Escherichia coli, mai rar de Proteus, Pseudomonas sau Stafilococus. Infecția primará
este la nivelul vezicii urinare de unde pe cale ascendentă ajunge la rinichi.

Macroscopic

Rinichii sunt măriți de volum prezentând pe suprafata şi in corticală microabcese de

culoare gălbuie inconjurate de halou congestiv. Exudatul purulent se continuă şi in
medulară putându-se găsi şi pe suprafaţa mucoasei bazinetului.

Mucoasa pielo-caliceală este biperemiată cu depozite

purulente.

Microscopic

Microabcesele sunt constituite din exudat purulent: polimorfonucleare integre şi alterate,

resturi de fibrină, resturi celulare şi colonii bacteriene. Exudatul purulent påtrunde in tubi
formând

cilindri leucocitari.

La diabetici leziunea se poate complica cu necroze papilare.

4: Pielonefrita cronică tuberculoasă
Poate fi determinată de diseminarea infecției tuberculoase pe cale sanguină de la un
focar de obicei pulmonar şi mai rar apare prin ascensiunea unei infectii tuberculoase a
cailor genito-urinare cum ar fi epididimita sau salpingita tuberculoasă.

Macroscopic sunt două forme:

tuberculoza miliară generalizată cu noduli de 1 mm. alb-cenuşii in special la

nivelul cortexului renal.

forma ulcero-cazeoasă. Inițial în corticală sunt leziuni nodulare ce confluează şi se

cazeifică progresând spre medulară. Eliminarea necrozei cazeoase prin calice şi
bazinet determină apariția de caverne renale cu eliminarea

materialului infecțios prin căile urinare.

UROPATIA OBSTRUCTIVĂ
1. Urolitiaza
Reprezintă formarea de calculi în căile urinare.

Există trei tipuri de calculi: din oxalat de calciu, din fosfati de calciu şi din acid uric şi
urați
 Calculii de acid uric şi urați sunt netezi, galben-maronii,

 Calculii de oxalat de calciu sunt cu suprafata rugoasă (muriformi), de culoare

brună şi foarte duri.

 Calculii din fosfati sunt albi, cu suprafata netedă.

De cele mai multe ori calculii sunt mixti. Calculii pot fi unici sau multipli, de mărimi
diferite.

Uneori calculul unic ia forma bazinetului şi calicelor având aspect coraliform.

Calculii pot migra generând colica nefretică, sau obstrucția căilor urinare cu apariția
hidronefrozei, cu favorizarea infecțiilor tractului urinar şi apariția pielonefritei cronice.
2. Hidronefroza
Reprezintă dilatarea bazinetului şi a calicelor cu atrofia progresivă a parenchimului
renal, determinate de obstrucții în eliminarea urinii. Cauzeld hidronefrozei sunt: anomalii
congenitale ale căilor urinare, refluxul vezico-ureteral, calculi urinari, hipertrofia de
prostată, tumori, inflamații, sarcina normală, vezica neurogenă.

Macroscopic

Rinichiul poate fi mărit de volum cu dilatarea masivă a bazinetului şi a calicelor, atrofia

parenchimului renal în special a corticalei.

TUMORI RENALE

1. Tumora Grawitz (carcinomul renal)

Este un adenocarcinom dezvoltat din epiteliul tubilor contorți distali, fiind cea mai
frecventă tumoră maiignă renală la adult.

Macroscopic

Tumora se dezvolta la unul din polii renali sau in zona mijlocie a rinichiului. Masa
tumorală are forma nodulară cu falsă delimitare, ocupă corticala şi medulara, rămâne
mult timp sub capsula renală, are culoare galben-cenuşie cu arii de necroză şi de
hemoragie.

Microscopic

În carcinomul renal cu celule clare celulele tumorale sunt poliedrice cu nuclei rotunzi,
hipercromatici, plasati central, iar citoplasma este clară datorită conținutului bogat in
glicogen şi lipide.

Celulele tumorale se dispun in cordnane, tubi sau plais compacte. Stroma tumorală este
redusă cu o bogată rețea vasculară. În tumoră apar si arii de necroză si de hemoragie.

2. Tumora Wilms (nefroblastomul)

Este cea mai frecventă tumoră malignă renală la copil ce se dezvoltă din blastemul

metanefrogen şi derivatele sale stromale şi epiteliale. Cele mai multe cazuri se găsesc
înainte de vârsta de 5 ani. Tumora poate fi unilateral şi în 5% din cazuri este bilateral.

Macroscopic.
Tumora este de dimensiuni mari, bine delimitată, localizată în bilul renal cu
compresiune asupra parenchimului. Pe secțiune tumora este cenuşie albicioasă cu arii
chistice şi arii de hemoragie, iar consistenta tumorii este moale alternfind cu zone
ferme.

Microscopic se identifică 3 componente: blastem nediferentiat, fesut mezenchimal şi

structuri epiteliale. Componenta epitelială este reprezentată de structuri tubulare şi
glomerulare de tip embrionar (sau abortive), intre care componenta mezenchimală,
reprezentată de celule fuziforme, poate ajunge la aspecte de maturare precum
elemente. cartilaginoase sau muşchi striat. Blastemul este format din celule mici,
rotunde, hipercromatice cu aspect de celule embrionare.

in structura tumorii se găseşte o bogată rejea vasculară.

3. Cancerul renal secundar (metastazele renale)

Rinichiul este mai rar interesat fuel de metastazare.

Metastazele renale sunt formalismlulare, multiple, bine delimitate, albicioase, fermé,

situate in special in zona corticală.

TUMORI ALE CAILOR URINARE

1. Papilomul urotelial
este o tumora benigna epitelială cu localizare la nivelul ureterului,

bazinetului sau a vezicii urinare.

Macroscopic

Are aspect de tumoră vegetantă cu numeroase prelungiri viloase ce se pot rupe şi

generează

hematurie. Poate determina obstructie la nivelul ureterului cu dezvoltarea hidronefrozei

sau favorizarea infecțiilor urinare. Papilomul are caracter recidivant postoperator şi
evoluție frecvent

către malignizare.

2. Carcinomul urotelial papilar

Poate fi localizat la nivelul oricărui segment al tractului urinar, uneori cu caracter
multifocal. La
nivelul vezicii localizarea cea mai frecventă este in zona trigonului vezical.

Tumora are aspect papilar, cu baza largă de implantare, infiltrează peretele vezicii.

Cu cât invazia straturilor vezicii este mai profunda şi cu cât gradul de nediferenţiere
celulară este mai mare cu atât prognosticul este mai sever.