Facultatea de Construcții de Mașini Anul III

PROIECT DE SEMESTRU
PSA
Proiectarea unui cuțit de strung cu plăcută din
carburi metalice

Conducător de proiect: Student :

Ing.Marian Borzan Glodean Florin

An universitar : 2019-2020
CUPRINS
Tema de proiect ................................................................................................................................................ 3
Memoriu tethnic ..................................................................................................................................................... 4
Cuțite ................................................................................................................................................................. 4
Clasificarea cuţitelor de strung ....................................................................................................................... 6
Cuțite cu plăcuțe din carburi metalice ............................................................................................................ 7
Cuțite cu plăcute lipite .................................................................................................................................... 7
Cuțite cu plăcuțe fixate mecanic ..................................................................................................................... 8
Variante constructive ....................................................................................................................................... 9
Varianta I ( varianta aleasă ) ........................................................................................................................... 9
Varianta II ....................................................................................................................................................... 9
Varianta III ................................................................................................................................................... 10
Norme de protecția muncii: .................................................................................................................................. 28
Bibliografie ........................................................................................................................................................... 29
 Tema de proiect
Sã se proiecteze un cuţit de strung cu plăcuţă din carburi metalice, fixatã mecanic, pentru
prelucrarea arborelui din figură.

Date inițiale de proiectare:

- material: OLC60
- diametrul: d =64±0,3 [mm] ;
- lungimea: L = 6  d = 384 [mm] ;
- rugozitatea: Ra =50 [  m ] ;
- execuţie : mH SR EN ISO 2768

Proiectul va conţine:
1. Tema de proiectare;
2. Memoriu tehnic;
3. Memoriu justificativ de calcul;
4. Norme de tehnica securitãţii muncii;
5. Bibliografia;
6. Desenul de ansamblu al cuţitului de strung;
7. Desenele de execuţie ale reperelor nestandardizate.
Memoriu tethnic

Cuțite

Corp cuțit DSBNR2525M15-M cu placuță SNMG150616-M5 TP1501

Corp cuțit si plăcuță extrase de pe https://www.secotools.com/

Clasificarea cuţitelor de strung

Cuţitele de strung sunt cele mai răspândite scule folosite în industria de prelucrare prin
aşchiere. Ele se utilizează la prelucrarea pe strunguri universale, strunguri revolver,
automate şi semiautomate, strunguri Carusel, pe maşini de rabotat, de mortezat, de alezat,
precum şi pe alte maşini cu destinaţie specială.
În practica aşchierii se foloseşte o mare varietate de tipuri şi dimensiuni de cuţite datorită
maşinilor unelte diferite care se utilizează, a diversităţii pieselor supuse prelucrării, a
operaţiilor care se execută, precum şi a calităţii cerute de acestea.
Luând în considerare toate acestea, cuţitele se clasifică după mai multe criterii, şi anume :

În funcţie de felul operaţiei de prelucrare:

- Cuţite pentru strunjire;

- Cuţite pentru rabotare;
- Cuţite pentru mortezare.
În funcţie de sensul avansului se deosebesc două categorii de cuţite :
- cuţite pe dreapta, care lucrează cu avansul de la dreapta la stânga ;
- cuţite pe stânga, care lucrează cu avansul de la stânga la dreapta.

După forma capului şi poziţia acestuia faţă de corpul cuţitului se disting :

- cuţite drepte (pe stânga şi pe dreapta) ;

- cuţite încovoiate (pe stânga şi pe dreapta) ;
- cuţite cotite (înainte, înapoi ; pe stânga şi pe dreapta) ;
- cuţite cu capul îngustat (simetrice, îngustate pe dreapta, îngustate pe stânga).

În funcţie de destinaţie se deosebesc :

- cuţite pentru prelucrarea de degroşare sau de finisare a suprafeţelor exterioare ;

- cuţite pentru prelucrarea suprafeţelor interioare ;
- cuţite pentru prelucrarea suprafeţelor profilate interioare sau exterioare.

După aşezarea în raport cu piesa de prelucrat se deosebesc :

- cuţite radiale ;
- cuţite tangenţiale.

În funcţie de tipul maşinii unelte pe care se utilizează, se disting : cuţite de strung, de

raboteză, de morteză, pentru strunguri automate şi semiautoamte, pentru maşini de alezat etc.

După felul materialului din care sunt executate, se remarcă : cuţite din oţel rapid, cuţite cu
tăişul din carburi metalice, din oxizi sinterizaţi sau din diamant.

După procesul tehnologic de fabricaţie se deosebesc : cuţite monobloc şi cuţite realizate din
două sau mai multe materiale, sudate, lipite sau prinse mecanic.

Cuțite cu plăcuțe din carburi metalice

Cuțite cu plăcute lipite

Corpul cuțitelor se execută în general cu coeficient mare de dilatare termică apropiat de cel al
plăcuțelor din carburi metalice, rezistente și cu tenacitate ridicată. Se întrebuințează OLC 45
sau OLC 50 (oțel laminat de calitate )STAS 880-66, 40C10 STAS 791-66 etc. în funcție de
tipul cuțitului și de varianta constructivă, tratat termic la 30-40 HRC.
Forma capului cuțitului este definită în funcție de forma prelucrării (degroșare sau finisare),
forma piesei (cu colț drept sau fără), natura operației de executate (strunjire longitudinală,
transversală, retezare, canelare,strunjire exterioară sau interioară), felul mașinii-unelte etc.
Lipirea plăcuțelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliaje de lipit în
prezența unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafețele ce se lipesc și de a
împiedica formarea lor în timpul procesului de lipire. Se folosesc de asemeneaa pentru
ameliorarea capacității de înmuiere a suprafețelor ce se lipesc.
Ca aliaje de lipire se folosesc: cuprul electrolitic, alama obișnuită, aliaje de cupru-nichel și în
unele cazuri aliaje pe bază de argint.
Fondantul folosit (pentru plăcuțele de tip K) este tetraboratul de sodiu (borax tehnic pur)
deshidratat și măcinat în formă de praf sau fluxuri special.
Tratamentul termic al corpului sculelor se face imediat după lipire, utilizând inductorul
pentru încălzirea aliajului de lipire până la temperatura de topire.
Metoda de încălzire prin inducție, în vederea lipirii, prezintă mari avantaje față de alte
metode, și anume productivitate ridicată, lipsa oxidării, încălzire uniformă și ca urmare se
obține o lipitură rezistentă și de bună calitate.

Cuțite cu plăcuțe fixate mecanic

După cum s-a putut constata, fixarea plăcuțelor așchietoare prin lipire este o operație
laborioasă și costisitoare. Datorită acestui fapt, trecerea la fixarea mecanică a plăcuțelor pe
corpul cuțitelor se consideră și deplin justificată, deoarece se obțin următloarele avantaje :
Se elimină tensiuniile interne care apar în urma lipirii.
Se asigură exploatarea rațională a plăcuțelor.
Permite folosirea unui singur corp de cuțit la un număr mare de plăcuțe
Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, întructât suportul plăcuței nu se poate scoate de
pe mașină după uzare, ci se înlocuiește ușor și rapid numai plăcuța.
Placa de prindere a plăcuței așchietoare are și rolul de a rupe așchiile.
Fixarea mecanică a plăcuțelor pe corpul cuțitelor se realizează fie prin bridă cu șurub, fie cu
ajutorul unui excentric, a unei pârghii, prin pană sau prin străpungere directă cu șurub.

După modul de exploatare al plăcuțelor, sistemele actuale de fixare se împart în:

-Sisteme care permit reascuțirea după uzare a plăcuței așchietoare
-Sisteme care nu permit aceasta operație

Plăcuţele aşchietoare sunt realizate din carburi metalice, acoperite cu straturi din materiale
extradure, nitrura cubica de bor (NCB), policristale de diamant, materiale mineralo-
ceramice, cermeturi etc.

Plăcuțele așchietoare, folosite la echiparea cuțitelor cu fixare mecanică se deosebesc de cele

utilizate prin lipire. Acest fapt se datorează condițiilor noi, specifice, impuse de fixarea
ropriu-zisă, de crearea posibilitătii de repoziționare a fiecărui tăiș așchietor după uzură etc.
Din punct de vedere economic, plăcuțele negative reprezintă soluția cea mai avantajoasă.
După uzură ele sunt rotite în același plan de atâtea ori câte muchii așchietoare posedă, după
care pot fi întoarse pentru a le utiliza din nou de acela i număr de ori. Astfel, pentru asemenea
plăcuțe rezultă șase, opt, zece sau chiar mai multe tăișuri așchietoare, cum este cazul
plăcuțelor rotunde.
Plăcuțele pozitive nu pot fi întoarse, ci numai rotite în același plan.

Variante constructive

Varianta I ( varianta aleasă )

Construcția din figură folosește o

placuță de sprijin (1), care este
strânsă cu un șurub (2). Peste
placuța suport se așează placuța
așchietoare care este prinsă cu
ajutorul bridei (4).

Varianta II

Cea mai simplă variantă de fixare a

plăcuţei este realizată prin strângerea
directă a pachetului cu şurubul (1).
Fixarea plăcuţei de sprijin (2) se poate
face fie cu şurub, fie cu ştift. În vederea
fixării în bune condiţii a plăcuţei
aşchietoare axa şurubului de fixare trebuie
astfel direcţionată încât şurubul să
realizeze prin înşurubare, pe lângă
strângerea plăcuţei şi împănarea acesteia
către pereţii laterali ai locaşului. În acest
sens unghiul maxim
de înclinare trebuie să fie cu cel puţin 5
grade mai mic decât unghiul γ.
Varianta III
Placuța de sprijin se
fixează cu ajutorul
șurubului (5). Plăcuța
așchietoare este fixată
mecanic cu ajutorul
bridei (1) .Pentru
evitarea rotirii bridei (1)
în timpul desfacerii
şurubului (2), aceasta
este prevăzută cu o
canelură ce culisează
într-un locaş
corespunzător, practic în
corpul cuţitului. În același mod putem fixa și plăcuțe cu gaură pe
mijloc, înlocuind șurubul (5) cu un șurub special, (7) care permite centrarea placuței.
Memoriu justificativ de calcul

Material OLC60

[mm]

(Diametrul cu abaterea superioara si inferioara)

[mm]
[ ] ne incadram la degrosare

Executie: mH SR EN ISO 2768 (STAS 2300)

Datele se aleg din acest tabel

La degroșare (Ra = 25, 50):

Se consideră un semifabricat având
diametrul D și abaterile conform SR EN
ISO 2768
-se calculează Dmax și Dmin
- se calculează adâncimile de așchiere
(cu relațiile 1.1-1.4 din materialul trimis
„Stabilire regim ... ”) și se verifică dacă
este îndeplinită relația 1.4;
- dacă relația 1.4 nu este îndeplinită se
alege un semifabricat de diametru mai
mare.
Calculul adancimii de aschiere

Daca alegem din tabel [mm]

(Diametrul cu abaterea superioara si inferioara)

la strunjirea de degroşare:

La operațiile de degroșare dimensiunile semifabricatului

se vor alege din SR EN 10060:2003, astfel încât sa fie
respectată condiția ap min ≥ 0.
Abaterea de la rectiliniitate a semifabricatului va fi de 5
mm/m și se va calcula cu regula de 3 simplă pentru
lungimea L.
Conditia ce trebuie respectata

Stabilirea unghiurilor pentru geometria constructivă a părții active

corespunde operatiei de degrosare R

unghiul de înclinarea tăișului

Unghiul de așezare
Unghiul de atac la degroșare
Unghiul de degajare

OLC60 1C60 C60 rezistența la rupere 670 N.mm2,degrosare,se adopta o placută N negativă
SNMG150616-M5 TP0501 conform sugestiei https://www.secotools.com/

Unghiul de așezare inițial

Unghiul de așchiere
Unghiul de ascutire

Caracteristici mecanice informative ale oțelului OLC60

- conținut maxim de carbon: 0,57 [%];

- limita de curgere minimă: ; 380 N/mm2
- rezistența de rupere la tracțiune: ;670 N/mm2
- lungirea specifică relativă minimă la rupere: =12%
- duritatea: 170 HB

- rezistența admisibilă la încovoiere: ;167.5N/mm2 750/4

Materialul piesei prelucrate OLC60 (C60) având un conținut de carbon de max 0,57% se clasifică în
clasa P1.3 (C=0.55-0.80 %)-Sandvik Coromat

avansul mm/rot duritate 170 HB

Am ales plăcuța SNMG150616-M5 TP0501

Alegerea și verificarea avansului

În funcție de următoarele valori vom adopta valoarea lui (f)

Grosimea așchiei va fi:

Valoareadoptatăpentruavanstrebuiesăîndeplinesacăcondiţia:

f1 – valoarea maximă a avansului permisă din punctul de vedere al

rezistenţei piesei;
f2 – valoarea maximă a avansului permisă din punctul de vedere al
rigidităţii piesei;
f3 – valoarea maximă a avansului permisă din punctul de vedere al
rugozităţiisuprafeţei prelucrate (strunjite);
f4 – valoarea maximă a avansului permisă din punctul de vedere al
rezistenţei mecanismului de avans a strungului;
f – valoarea maximă a avansului permisă din punctul de vedere al
Verificarea avansului din punct de vedere a rezistenței piesei

Verificare a avansului din punct de vedere a rezistenței piesei:

Forța specifică de așchiere

Coeficientul de coreție pentru unghiul de degajare

Coeficientul de corecție kHB/RM=1 (OLC60 are aceeași

duritate cu cea a grupei P1.3 -nu necesita corecție.
k- coeficientul ce ține cont de modul de prindere al
piesei (cazul prinderii piesei intre vârfuri k=1/4

Se calculeazămodulul de rezistență axial: [daN]

Se calculeazărezistențapiesei la încovoiere:

[N]

Forța principală de așchiere:

[N]

Se calculează momentul de încovoiere:

Forța la care rezistă piesa se stabilește cu relația:

Verificarea avansului din punct de vedere a rigidității

Relaţia de verificare a avansului din punct de vedere al rigidității piesei este:

Se calculează momentul de inerție:

Se alege coeficientul ce ține cont de prinderea piesei:

Se calculează săgeata maximă admisibilă:

Se calculează avansul în funcție de rigiditatea piesei:

Verificarea avansului din punct de vedere a rugozitățiisuprafețeiprelucrate

Alegerea razei la vârf este dependentă de forma semifabricatului şi de tipul

prelucrării.
Raza la vârf influenţează datele de aşchiere (regimul) şi finisarea suprafeţei:
· Razămică la vârf = prelucrăriuniversale, forţe de aşchieremici (risc de
vibraţii redus).
· Rază mare la vârf = tăiş puternic, corespunzător prelucrării cu avansuri mari,
finisare superioară a suprafeţei.
Adâncimea de aşchiere trebuie să fie întotdeauna mai mare decât raza la vârf.
Relația rugozității

raza la vărful sculei

Verificarea avansului din punct de vedere a rezistenţei mecanismului de avans

Mărimeaforţei Ft se dă în cartea tehnică a strungului.

Pentru un strung cu puterea de SNA800 17 kW rezultă Ft = 24285.714 [N]

Forța Ft este de 10000 N pentru un strung cuputerea de 7KW, iar pentru un strung cu puterea de
17KW (ex.SPA630) va fi :

Se alege strungul de putere aferentă:

Se calculează forța tangentială maximă la care rezistă pinionul:

Verificarea avansului din punct de vedere a rezistenţei corpului cuțitului

Considerăm corpul cuțitului cu dimensiunile:

Se calculează rapoartele dintre mărimile cuțitului:

Se aleg coeficienții:

Se calculează eforturile:
Înălțimea corpului cuțitului (OLC60 , C60) în funcție de rezistența la rupere și rezistența
admisibilă la încovoiere.

OLC60,C60- rezistența la rupere

OLC60,C60- rezistența admisibilă la încovoiere

Adoptăm valorile B și H din tabel:

Calculul avansului în funcție de rezistența corpului cuțitului:

Verificarea avansului din punct de vedere a rezistenţei plăcuţei din carburimetalice

Grosimea plăcuței de așchiere

Calculul avansului în funcție de grosimea plăcuței:

Pentru....
Adoptarea valorii efective pentru avans:

Prelucrarea se face pe un strung SNA800 care are puterea de 17 KW,din gama de avansuri al
acestui strung alegem valoarea efectivă...

Viteza economică de așchiere:

Clasa materialului semifabricatului este P1.3 (C = 0.55- 0.80%).
Conform datelor de proiectare clasa plăcuței poate fi GC4225.
Pentru clasa GC4225 corespunzătoare materialelor din clasa ISO P1.3 alegem viteza de așchiere de
așchiere 290 m/min cu avansul de 0.4 rot/min

Adoptam din tabel avansul Viteza de așchiere 290

Conform tabelului la grupa P1

Coeficientul de corecție
conform tabelului 0.50
Calculul Turației

Recalcularea vitezei efective de așchiere și a forței de așchiere

Forța principală efectivă de așchiere:

Puterea de așchiere:

Alegem strungul SNA800 17Kw

Puterea mașinii unelte:

uzual
Calcularea parametrilor geometrici tehnologici

În funcție de parametrii geometrici constructivi adoptați pentru cuțitul de strung trebuie

calculați parametrii geometrici tehnologici care se utilizează la execuția corpului cuțitului.
Parametrii geometrici tehnologici se determină în două plane:

Geometria constructivă a cuțitului de strung

În planul Y-Y

Cunoaștem:

În planul X-X:
Norme de protecția muncii:

În conformitate cu legile in vigoare, se vor respecta urmatoarele norme de tehnica securității

muncii specifice prelucrării prin așchiere:
 lucrul la mașinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit în acest scop;
înainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnică a mașinii, și se va porni
mașina in gol;
 se va verifica existența impămantării la rețeaua electrică;
 în timpul lucrului se vor folosi ecrane de protecție sau ochelari de protecție împotriva
așchiilor;
 îmbrăcămintea să fie bine stransă pe corp, iar părul acoperit;
nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte;
 controlul suprafețelor prelucrate se face obligatoriu după ce a fost decuplată piesa de
la mecanismul de mișcare;
 la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunța reglorul sau electricianul
din cadrul atelierului intreținere al secției;
 nu se admite părăsirea locului de muncă fără avizul maistrului și lăsând mașina în
funcțiune;
la terminarea lucrului se vor curața mașinile și se ung organele in mișcare, ghidajele;
se va respecta ciclul de intreținere și reparațiile la utilaj.

În scopul evitării accidentelor care pot avea loc în timpul operaţiilor de strunjire, este necesar
să se respecte şi intreprinde o serie de măsuri ca:
a. mecanizarea ridicării si transportării pieselor grele;
b. deservirea maşinilor unelte este permisă numai muncitorilor calificați;
c. construirea si folosirea apărătorilor pentru organele in mișcare și pentru
dispozitive rotative care au proieminențe;
d. controlarea cu atenție a fixării plăcuței pe cuțit, precum si starea acesteia.

Nu se permit folosirea cuțitelor de strung care prezintă fisuri, arcuri sau deformații.
Cuțitele cu plăcuțe din carburi metalice vor fi ferite de șocuri mecanice.

Este obligatoriu:
- utilizarea ecranelor de protecție contra aşchiilor şi a lichidului de aşchiere;
- luarea tuturor măsurilor privind electrocutarea
- asigurarea evacuării optime a aşchiilor

Se ştie că la strunjirea cu viteze mari de aşchiere , aşchiile se desprind repede , dacă sunt
continue acestea pot înfăşura semifabricatul, cuţitul sau măna muncitorului, ca atare, trebuie
asigurate sfărmarea aşchiilor.
Bibliografie

1. Stabilirea regimului de aşchiere la strunjire, Îndrumător de proiect

2. Borzan M., Curs PSA
3. https://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-1
4. https://www.totalmateria.com/page.aspx?ID=Home&LN=RO
5. https://www.secotools.com/
6. ALEGEREA ȘI UTILIZAREA OȚELURILOR-Editura Tehnică (Ion Cheșă,Nicolae Lașcu-
Simion,Constantin Nedelcu,Cornel Rizescu,Mihai Teodorescu)
7. https://ro.scribd.com/document/335203520/Minciu-Constantin-Scule-Aschietoare-Indrumat-de-
Proiectare