UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

REFERAT REALIZAT DE
AN I, SERIA 6, GRUPA 4
1. NOTIUNE, FELURI SI REGLEMENTARE............................3

2. CARACTERELE JURIDICE ALE GAJULUI............................4

3. CONDITIILE DE VALIDITATE SI CONDITIILE DE

OPOZABILITATE ALE CONTRACTULUI DE GAJ...................5

4. EFECTELE GAJULUI...................................................6

5. STINGEREA GAJULUI...............................................10

6. BIBLIOGRAFIE........................................................11

2
 1. NOTIUNE, FELURI SI REGLEMENTARE

Potrivit art. 1685 Cod civil , “amanetul”(gajul) este un contract prin

care datornicul(debitorul) remite creditorului sau un lucru mobil spre
siguranta (garantarea executarii) datoriei (obligatiei).
Doctrina a definit gajul ca fiind : “un contract accesoriu prin care
debitorul sau o terta persoana remite creditorului sau unui tert un bun mobil
corporal sau incorporal in vederea garantarii executarii unei obligatii.”
O definitie cuprinzatoare a acestei institutii juridice sustine despre
contractul de amanet ca “ este un contract accesoriu prin care debitorul sau
un tert remite creditorului spre siguranta creantei sale un obiect mobiliar
corporal sau incorporal , in scop de a conferi dreptul de a retine lucrul pana
la indestularea sa si de a fi platit din urmarirea lucrului amanetat cu
preferinta inaintea altor creditori.”
Trasaturile definitorii ale gajului sunt urmatoarele:
 Gajul reprezinta un contract , deci un acord de vointa intervenit intre
doua persoane(parti);
 Partile acestei conventii sunt creditorul sau debitorul din raportul
obligational principal- cel ce a dat nastere obligatiei a carei executare este
garantata prin gaj – insa cel ce da in gaj poate fi si un tert; de asemenea ,
cel ce primeste in gaj poate fi si un tert; contractul de gaj se poate incheia
si printr-un mandatar care reprezinta pe una din parti , insa mandatarul
trebuie sa aiba procura speciala;
 Pot fi obiect al gajului toate bunurile mobile si numai acestea , atat
cele corporale, cat si cele incorporale(ex: creantele), cu conditia de a se afla
in circuitul civil.
Prin termenul de gaj se poate intelege:
 Contractul de gaj;

3
  Dreptul real nascut din acest contract;
 Bunul ce se constituie in obiectul acestui drept.

Exista:
 Gajul cu deposedare
 Gajul fara deposedare
In functie de modul de stabilire a obligatiei de a constitui gajul, acesta
poate fi:
 Conventional – partile cad de acord asupra necesitatii constituirii sale;
 Legal – legea instituie in sarcina anumitor persoane obligatia de a
constitui un gaj;
 Judecatoresc – obligatia de a constitui un gaj e impusa de instanta de
judecata (ex: cautiunea).
Gajul sau amanetul isi gaseste reglementarea legala in dispozitiile
Codului civil , la art. 1685-1696. Aceste dispozitii se completeaza cu
prevederi ale legilor speciale, care fie ca instituie unele forme particulare
de gaj, raportat la normele Codului civil, fie ca prevad dispozitii derogatorii
de la cele cuprinse in Codul civil, insa aplicabile aceleiasi institutii juridice
reglementate de acest act normativ.

2. CARACTERELE JURIDICE ALE GAJULUI

Contractul de gaj este un contract:

a) Accesoriu , fiind menit pentru a garanta executarea obligatiei
asumate prin raportul juridic principal. In acest sens presupune existenta
valabila a unei obligatii principale pe care se grefeaza si a carei soarta
juridica o urmeaza , potrivit principiului “accesorium sequitur principale”.
Obligatia principala poate fi de orice natura : pura si simpla , cu termen , sub
conditie, eventuala. Eventualele modalitati care afecteaza obligatia
principala vor afecta si obligatia accesorie- gajul, in speta. Stingerea
obligatiei principale , in orice mod, va atrage si stingerea gajului, insa nu si
invers- stingerea gajului nu atrage stingerea obligatiei principale.

4
 b) *Real, cand vorbim despre gajul cu deposedare, deoarece remiterea
efectiva a bunului gajat este, in acest caz, de esenta contractului, fiind
astfel o conditie de validitate a acestuia. Promisiunea ce are de obiect
constituirea unui gaj neinsotita insa de remiterea lucrului nu poate valora
gaj cu deposedare , ci doar o obligatie de a face , care, in caz de executare
din partea debitorului se “schimba in dezdaunari” , obligand, deci, pe
debitorul sau la plata de daune interese pentru paguba cauzata creditorului.
**Consensual, in ipoteza gajului fara deposedare , cand remiterea nu
mai constituie o conditie de validitate a conventiei, aceasta se incheie prin
simplul acord de vointa al partilor.
c) Unilateral, pentru ca da nastere la obligatii doar in sarcina uneia
dintre partile sale. Astfel:
 in ipoteza gajului cu deposedare singurul obligat este creditorul
care se afla in posesia bunului , fiind tinut la : pastrarea , conservarea si
restituirea acestuia la stingerea contractului;
 in ipoteza gajului fara deposedare , unicul obligat este debitorul
care se afla in posesia bunului, fiind tinut la a conserva si pastra bunul gajat.
d) care da nastere unui drept real, de garantie, indivizibil : bunul mobil
este afectat in intregime garantarii datoriei respective in totalitate; pana la
achitarea intregii datorii, garantia ramane intreaga.

3. CONDITIILE DE VALIDITATE SI CONDITIILE

DE OPOZABILITATE ALE CONTRACTULUI DE GAJ

Conditiile de validitate pot fi decelate:

1. cu privire la constituitorul gajului – apar ca o consecinta a faptului
ca acest contract constituie un act juridic de dispozitie , prin el dandu-se
nastere unui drept real. Constituitorul gajului trebuie sa aiba capacitate
deplina de exercitiu, deci capacitate de a instraina si trebuie sa fie
proprietarul bunului gajat.
2. cu referire la bunul dat in gaj – obiectul gajului poate fi constituit
numai de bunuri mobile , indiferent ca sunt corporale sau incorporale.

5
Acestea trebuie sa se afle in circuitul civil, fiind, astfel, susceptibile de a fi
posedate si instrainate.

Conditiile de opozabilitate
Daca intre parti contractul accesoriu de gaj exista independent de
forma constituirii lui- devenind perfect intre creditor si debitor prin
singurul efect al consimtamantului urmat de traditiunea lucrului gajat in
mainile creditorului sau ale unui tert ales de parti – fata de terti , pentru
opozabilitatea acestui contract in ceea ce-i priveste , se cer indeplinite
anumite conditii. Este necesara asigurarea cunoasterii existentei
contractului de gaj de catre terti. Numai in acest fel creditorul gajist poate
beneficia de unul din principalele efecte ale contractului de gaj- dreptul de
preferinta. Cu privire la acest act-inscris sunt necesare cateva precizari:
 fiind cerut pentru a asigura opozabilitatea contractului de gaj fata de
terti , inscrisul in cauza nu constituie o conditie “ad validitatem”, ci una “ad
probationem”, nerespectarea conditiei inscrisului nu atrage nulitatea
contractului de gaj, ci inopozabilitatea acestuia fata de terti;
 prin faptul de a fi “inregistrat in regula” se intelege ca poate fi: sau un
act autentic sau unul sub semnatura privata;
 in cuprinsul acestui act trebuie sa se regaseasca : suma datorata,
specia si natura lucrurilor gajate pentru lucrurile individual determinate-
calitatea, greutatea si masura acestora- pentru lucrurile determinate
generic;
 necesitatea acestui inscris este absoluta cand valoarea datoriei
garantate depaseste suma de 250 lei (“ad probationem”).
Daca obiectul gajului este un bun mobil incorporal intocmirea
inscrisului , cu finalitatea lui – opozabilitatea contractului fata de terti,
asigurarea dreptului de preferinta al creditorului, este obligatoriu,
independent de valoarea datoriei principale. Inscrisul trebuie sa fie
notificat debitorului creantei gajate.

4. EFECTELE GAJULUI

6
 4.1.EFECTELE GAJULUI CONSTITUIT DE DEBITORUL DIN
RAPORTUL JURUDIC OBLIGATIONAL INITIAL
4.1.1. CONSECINTELE DREPTULUI REAL ACCESORIU, DE
GARANTIE, DOBANDIT DE CREDITORUL GAJIST
Dreptul real accesoriu, de garantie, al carui titular este creditorul
gajist ii confera acestuia trei atribute:
a. Dreptul de retentie consta in facultatea acordata creditorului – in
ipoteza gajului cu deposedare – de a retine lucrul gajat si de a refuza
restituirea lui debitorului pana la achitarea intregii datorii. Este de
remarcat caracterul indivizibil al gajului, in globalitatea sa, acesta
garanteaza fiecare parte, fractiune a datoriei.Dreptul de retentie se va
mentine pana la achitarea integrala a datoriei, adica atat a capitalului, cat si
a dobanzilor si a cheltuielilor acesteia. In acest sens, daca la moartea
debitorului acesta lasa mai multi mostenitori, datoria initiala se va divide,
creditorul gajist neputand cere de la fiecare mostenitor decat partea ce ii
incumba, insa dreptul sau de retentie se mentine pana la achitarea integrala
a datoriei. In schimb, in cazul in care contractul de amanet este nul, in
speta, fiecare dintre mostenitorii debitorului va putea cere anularea caci
actiunea in anulare este divizibila.Daca dupa incheierea contractului de gaj,
intre aceleasi parti intervine o noua datorie a debitorului catre creditorul
sau, devenita exigibila inaintea platii primei datorii, creditorul are
posibilitatea exercitarii dreptului sau de retentie pana la plata ambelor
datorii, chiar daca lucrul amanetat nu a fost afectat garantiei executarii
celei de-a doua obligatii, in speta functionand un contract de gaj tacit.Acest
drept de retentie, consecinta a dreptului real accesoriu dobandit de
creditor, nu este opozabil tertilor care, ulterior perfectarii contractului de
gaj, au dobandit drepturi cu privire la bunul ce face obiectul acestui
contract, ci numai debitorului. Ceilalti creditori ai debitorului pot urmari si
vinde lucrul amanetat, insa din pretul astfel obtinut va fi platit cu
preferinta creditorul gajist. Creditorul gajist care nu are posesiunea
lucrului amanetat nu are nici dreptul de retentie. Daca bunul este dat in
pastrare unui tert, acesta exercita dreptul de retentie in folosul
creditorului gajist.

7
 b. Dreptul de urmarire consta in facultatea conferita creditorului de a
urmari bunul gajat si de a-l revendica din mainile oricui s-ar afla si isi
gaseste aplicatia in ipotezele in care:
 Debitorul instraineaza bunul gajat
 Creditorul este deposedat , de catre oricine, de bunul gajat,
impotriva vointei sale- caz in care el beneficiaza de o actiune numita
“vindication pignoris” pentru redobandirea lucrului. Daca insa deposedarea
creditorului se face cu vointa sa , el nu beneficiaza de nici o cale pentru
redobandirea bunului gajat, deoarece, prin aceasta deposedare voluntara ,
s-a stins insusi contractul de gaj.
c. Dreptul de preferinta este principalul efect pe care il produce gajul in
raporturile creditorului cu tertii si consta in posibilitatea acordata
creditorului gajist de a fi platit cu prioritate, de a-si satisface creanta sa
cel dintai , in raport cu ceilalti creditori.Acest drept se concretizeaza in
ipoteza in care debitorul nu isi achita datoria principala, caz in care
creditorul gajist se poate adresa instantei pentru a solicita:
 Atribuirea lucrului in contul creantei , pe baza unei expertize
judiciare de evaluare a lucrului. Valoarea astfel stabilita va fi imputata atat
asupra capitalului , cat si asupra dobanzilor.
 Vanzarea la licitatie publica a lucrului gajat cu dreptul pentru
creditor de a-si satisface creanta cu preferinta , inaintea altor creditori ai
debitorului. Daca alti creditori decat cel gajist solicita scoaterea la licitatie,
spre vanzare, a bunului gajat, creditorul gajist nu se poate opune, el
beneficiind doar de dreptul de preferinta de a se indestula cu prioritate
fata de ceilalti din pretul obtinut prin vanzare.

4.1.2. OBLIGATIILE PARTILOR CONTRACTULUI DE GAJ

4.1.2.1.OBLIGATIILE CREDITORULUI
Creditorul gajist are urmatoarele obligatii:
a. Obligatia de a pastra si conserva bunul gajat pana la momentul
restituirii lui debitorului, pierderea sau stricaciunea amanetului din culpa sa
atragandu-i raspunderea.

8
 b. Deoarece creditorul nu devine proprietarul lucrului amanetat ,el nu
poate uzita de acest lucru fara incuviintarea debitorului; daca bunul gajat
este o creanta producatoare de dobanzi, pe aceeasi linie este stipulat ca
aceste dobanzi apartin debitorului, creditorul fiind dator a le imputa asupra
dobanzilor ce i se datoresc, iar surplusul, asupra capitalului; daca datoria
principala nu este producatoare de dobanzi , dobanzile creantei garantate
vor fi imputate asupra capitalului.
c. La momentul achitarii integrale a datoriei principale creditorul este
obligat la restituirea bunului catre creditor, in acest moment incetand
dreptul sau de retentie.

4.1.2.2 OBLIGATIILE DEBITORULUI

Debitorul este tinut de urmatoarele obligatii:
a. De a despagubi pe creditor pentru toate cheltuielile sale necesare si
utile , facute cu conservarea bunului gajat. Restituirea acestor cheltuieli
trebuie sa se faca chiar daca lucrul gajat a pierit. Nu intra in acesta
categorie cheltuielile voluptorii, care nu obliga debitorul la despagubiri.
b. De a despagubi pe creditor pentru daunele ce i-au fost cauzate de
lucrul gajat, datorita unor vicii ale acestuia , cu ocazia detinerii lui. Aceasta
obligatie subzista atata timp cat creditorul , la momentul incheierii
contractului de gaj , nu cunostea aceste vicii.
c. De a se abtine de la orice act de natura a deturna obiectul gajat de la
scopul sau ori de a-l distruge, indiferent de imprejurarea ca gajul este
constituit cu sau fara deposedare.

4.2.EFECTELE GAJULUI CONSTITUIT DE UN TERT

Este vorba despre cazul in care o alta persoana decat debitorul din
raportul juridic obligational initial constituie gajul asupra unui bun ce se afla
in proprietatea sa. Pe de o parte , exista raporturi intre creditorul gajist si
tertul constituitor al gajului , raporturi ce iau nastere in ipoteza in care
debitorul principal nu-si executa obligatia sa. Pe de alta parte, exista
raporturile ce iau nastere intre garant si garantat: tertul constituitor al
gajului si debitorul principal.

9
 In situatia constituirii cu titlu oneros , daca garantul- tertul
constituitor al gajului- nu a primit pretul serviciilor sale, el va avea o actiune
izvorata din conventia partilor cu privire la acesta. Prin acordul lor de
vointa, partile- garantul si garantatul – pot stipula ca aceasta retributie ,
pret al garantarii, se va acorda numai in ipoteza in care obligatia principala
nu a fost executata si, prin urmare, bunul gajat a fost scos la licitatie
publica sau atribuit dupa caz, creditorului gajist sau pot prevedea acordarea
ei chiar si in cazul in care garantia nu a operat caci obligatia principala a
fost executata.
Independent de aceasta actiune, insa, si indiferent de titlul cu care a
fost constituita garantia, in ipoteza in care obligatia principala nu este
executata si, ca urmare, bunul gajat este scos la licitatie sau atribuit, in
conditiile legii, creditorului gajist, tertul constituitor al gajului va avea o
actiune in regres impotriva debitorului garantat, pentru daunele suferite.

5. STINGEREA GAJULUI

Gajul se poate stinge fie in mod indirect- ca urmare a stingerii

obligatiei principale- fie in mod direct, independent de soarta juridical a
obligatiei garantate.
a. Stingerea in mod indirect opereaza ca o consecinta a principiului
“accesorium sequitur principale”- obligatia accesorie urmeaza soarta juridica
a obligatiei principale. Contractul de gaj urmeaza soarta juridica a obligatiei
garantate. Stingerea ori desfiintarea obligatiei garantate atrage stingerea
gajului, insa nu si invers : stingerea gajului nu atrage dupa sine stingerea
obligatiei garantate. Obligatia principala se poate stinge si, prin urmare, si
gajul prin: plata, compensatie, remitere de datorie, confuziune. Obligatia
principala se desfiinteaza si, prin urmare, si gajul prin: anulare, nulitate
absoluta, rezolutiune, imposibilitate fortuita de executare.
b. Gajul se poate stinge pe cale directa independent de soarta obligatiei
principale, prin modurile de stingere a obligatiilor in general : renuntarea
creditorului la gaj, pieirea totala a lucrului gajat din cauza de forta majora.

10
 c. Contractul de gaj isi inceteaza fiinta printr-o modalitate specifica –
desesizarea voluntara a creditorului de obiectul gajat.

1. DREPT CIVIL - I. MOTICA

2. DREPT CIVIL - TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR -

C-TIN STATESCU, CORNELIU BIRSAN

3. INTERNET

11