Privind Aprobarea Proiectului de Lege Pentru Modificarea Unor Acte Normative 3

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E nr.
din 2020
Chișinău
Privind aprobarea proiectului de lege

pentru modificarea unor acte normative
------------------------------------------------------------
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul de lege

pentru modificarea unor acte normative.
Prim-ministru ION CHICU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul finanțelor Serghei PUȘCUȚA
Ministrul justiţiei Fadei Nagacevschi
D:\Descărcări\24951-redactat-ro.docx
3
Proiect
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA
LEGE
cu privire la modificarea unor acte normative
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. I. – Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

(Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr. 2, art. 33), cu
modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 6, după alineatul „să deschidă conturi la bancă în scopul
efectuării tuturor genurilor de operațiuni de decontare, creditare, încasare etc.;”
se introduc două alineate cu următorul cuprins:
„să efectueze în raport cu întreprinderi plăți în numerar în sumă ce nu
depășește 10 000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de 100 000 de
lei lunar;
să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în limita a 100 000 de lei pentru
fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate;”.
2. Articolul 71 va avea următorul cuprins

„Articolul 71. Obligația privind instalarea terminalelor POS
1. Agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi
organizaţiilor de creditare nebancară) sunt obligaţi, în termen de până la 1 iulie a
anului imediat următor, să instaleze terminale POS şi să asigure posibilitatea de
achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia
reţelelor de comerţ ambulant) în care, pe parcursul anului calendaristic
precedent, veniturile de vânzări – cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din
prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă și control au depăşit
suma de 500 000 de lei.
2. Punctul 1 nu se aplică în cazul în care:
- în subdiviziunile respective achitarea plăţilor a fost efectuată exclusiv
fără numerar, cu excepţia celor efectuate de băncile comerciale;
- subdiviziunile respective sunt amplasate în sate (comune), cu excepţia
celor aflate în componenţa municipiilor şi oraşelor.”
3. La articolul 10:
punctul 5 va avea următorul cuprins:
„5. Faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de
proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar,
inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in),
în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar maxim de 100 000 de lei, în baza
4
obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se

aplică sancţiuni conform legislației.
Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii,
agenții economici care achiziţionează produse din fitotehnie şi/sau horticultură
şi/sau obiecte ale regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător, titularii patentelor de întreprinzător şi cu bugetul
public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul
public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea
decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest
capitol se reglementează în Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară, în
actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor
efectuării decontărilor prin intermediari.”;
punctul 51 va avea următorul cuprins:
„51. Nerespectarea prevederilor art.71 se sancționează în conformitate cu
prevederile legislației. Controlul nerespectării prevederilor art. 71 se efectuează
de către Serviciul Fiscal de Stat.”;
se completează cu punctele 9-11 cu următorul cuprins:
„9. Încasarea plăților în numerar de la cetățeni care depășesc plafonul de
100 000 de lei pentru fiecare tranzacție se sancționează conform prevederilor
legislației.
10. Fracționarea sumei de încasat în mai multe tranșe, pentru a evita
plafonul de încasare de 100 000 de lei, se sancționează conform prevederilor
legislației.
11. Plafonul-limită prevăzut la pct. 9 și 10 nu se aplică pentru depunerea
de numerar în conturile deschise la instituțiile de credit sau la instituțiile care
prestează servicii de plată și care sunt autorizate de Banca Națională a Moldovei,
inclusiv în automatele de încasări în numerar.”
Art. II. – Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică

(republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 59-61, art.
200), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 91 alineatul (3), textul „un director general adjunct, selectat
în bază de concurs în conformitate cu legislaţia în vigoare” se substituie cu textul
„doi directori generali adjuncţi numiți în funcţie şi eliberați sau destituiți din
funcţie în modul stabilit de Guvern”.
2. La articolul 11 alineatul (8), după cuvintele „în cazul în care acestea
sunt solicitate” se introduce textul „și necesare pe piața farmaceutică,”.
Art. III. – La articolul 37 din Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea

Constituțională (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 8, art. 86),
cu modificările ulterioare, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Curtea Constituțională are un buget propriu, care este parte integrantă
a bugetului de stat.”
5
Art. IV. – La articolul 22 din Legea nr. 514/1995 privind organizarea

judecătorească (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013,
nr. 15-17, art. 62), cu modificările ulterioare, alineatul (1) va avea următorul
cuprins:
„(1) Instanţele judecătoreşti au un buget propriu, care este parte integrantă
a bugetului de stat.”
Art. V. – La articolul 27 din Legea nr. 789/1996 cu privire la Curtea

Supremă de Justiție (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2013, nr. 15-17, art. 64), cu modificările ulterioare, alineatul (1) se abrogă.
Art. VI. – Articolul 27 din Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii (republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2013, nr. 15-17, art. 65), cu modificările ulterioare, se completează cu
alineatele (3) și (4) cu următorul cuprins:
„(3) Condițiile și modul de salarizare a președintelui Consiliului Superior
al Magistraturii și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleși din
rândurile judecătorilor sunt stabilite de legislația privind sistemul de salarizare în
sectorul bugetar.
(4) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor
de drept titulari beneficiază, pentru fiecare ședință la care participă, de o
indemnizație echivalentă cu a zecea parte (1/10) din salariul președintelui Curții
Supreme de Justiție.”
Art. VII. – Codul fiscal nr. 1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Pe tot parcursul textului, cuvintele „instituție financiară”, la orice formă

gramaticală, se substituie cu cuvântul „bancă”, la forma gramaticală
corespunzătoare.
2. Articolul 5:
la punctul 15), în noțiunea „Reprezentanță permanentă sau bază fixă”
cuvintele „sau bază fixă” se exclud;
litera a) va avea următorul cuprins:
„a) un loc de conducere, o subdiviziune, un oficiu, o fabrică, o uzină, un
atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt
loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole”;
la litera d), textul „ca reprezentanță, potrivit pct.20)” se substituie cu textul
„la pct.151)”;
ultima propoziție se exclude;
6
se completează cu punctul 151) cu următorul cuprins:

„151) Prin derogare de la prevederile pct.15), reprezentanță permanentă nu
presupune desfăşurarea de către nerezident în Republica Moldova a genurilor de
activitate cu caracter pregătitor, auxiliar sau de alt caracter, în lipsa criteriilor de
reprezentanţă permanentă enumerate mai sus. La genurile de activitate cu
caracter pregătitor, auxiliar sau alt caracter, în particular, se atribuie:
a) utilizarea de instalaţii exclusiv în scopul depozitării sau expunerii
produselor sau mărfurilor ce aparţin nerezidentului;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri ce aparţin nerezidentului
exclusiv în scopul depozitării sau expunerii;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri ce aparţin nerezidentului
exclusiv în scopul prelucrării de către o altă persoană;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul achiziţionării
mărfurilor de către nerezident;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul colectării şi/sau
distribuirii de informaţii, marketingului, publicităţii sau cercetării pieţei
mărfurilor (serviciilor), realizate de către nerezident, dacă asemenea activitate nu
reprezintă o activitate de bază (obişnuită) a nerezidentului;
f) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul semnării de către o persoană
în numele nerezidentului a contractelor, dacă semnarea contractelor se efectuează
în conformitate cu instrucţiunile detaliate în scris ale nerezidentului;
g) desfăşurarea activităţii prevăzute la pct.15 lit.b), care nu depăşeşte
6 luni.”;
punctul 20) se abrogă ;
la punctul 28) litera b), textul „Legii nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu
privire la asociaţiile obşteşti” se substituie cu textul „Legii nr. 86/2020 cu privire
la organizațiile necomerciale”.
3. Articolul 12:
la punctul 3), textul „conform art.57 alin.(2)” se exclude;
la punctul 14):
după primul enunț se introduce următorul enunț: „Câştigul obținut prin
intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a
sumei retrase din contul de joc.”;
cuvintele „sau la jocurile de noroc organizate prin intermediul reţelelor de
comunicaţii electronice” se exclud.
4. La articolul 15 litera a), textul „medicii de familie titulari ai practicii,

care exercită activitate profesională independentă” se substituie cu textul
„persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în
domeniul sănătăţii”.
7
5. La articolul 152 alineatul (3) litera a), textul „art. 30 din Legea
nr. 837/1996 cu privire la asociaţiile obşteşti, art.5 din Legea nr. 581/1999 cu
privire la fundaţii” se substituie cu textul „Legea nr. 86/2020 cu privire la
organizațiile necomerciale”.
6. La articolul 20:
litera p1) se completează cu textul „ , cu excepția câştigurilor obținute prin
intermediul reţelelor de comunicaţii electronice”;
se completează cu litera z18) cu următorul cuprins:
„z18) dividendele primite de persoanele juridice rezidente de la alte
persoane juridice rezidente, cu excepția dividendelor aferente profitului
nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;”.
7. La articolul 24:
alineatul (8) se completează cu următorul enunț: „Prevederile prezentului
alineat nu se aplică relațiilor dintre membrii aceleiași cooperative sau aceluiași
grup de producători agricoli, precum și relațiilor dintre cooperativa sau grupul de
producători agricoli cu membrii săi.”;
la alineatul (15), prima propoziție se completează cu textul „ , fundațiilor
și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător”;
la alineatul (192), după textul „Fără a aduce atingere prevederilor din
prezentul articol,” se introduce textul „cu excepția alin.(1),”.
8. Articolul 261:
la alineatul (11), după textul „din suma calculată a locațiunii, arendei” se
introduce textul „ , leasingului operațional”;
la alineatul (17), după cuvintele „în scopuri fiscale” se introduce textul
„ , a modalității de determinare a sumelor aferente cheltuielilor pentru reparație
permise la deducere, precum și a modului de determinare a rezultatului fiscal în
cazul ieșirii mijloacelor fixe de la entitate”.
9. La articolul 33 alineatul (1), cifrele ,,24 000” se substituie cu cifrele ,,25

200’”.
10. La articolul 34:

alineatul (1) se abrogă;
la alineatul (2), cifrele ,,18 000” se substituie cu cifrele ,,18 900”;
la alineatul (3), textul „(1) și” se exclude.
11. La articolul 35 alineatul (1), cifrele ,,3 000” se substituie cu cifrele

,,4 500”, iar cifrele ,,18 000” se substituie cu cifrele ,,18 900”.
12. La articolul 36 alineatul (6), cuvântul „asigurate” se exclude.
8
13. Articolul 52:

la alineatul (1) litera a), textul „Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu
privire la asociaţiile obşteşti” se substituie cu textul „Legii nr. 86/2020 cu privire
la organizațiile necomerciale”;
la alineatul (4), cuvintele „Ministerul Justiției” se substituie cu cuvintele
„organul înregistrării de stat”.
14. La articolul 542 alineatul (3), litera a) se completează cu textul „sau

granturile prevăzute în art. 20”.
15. La articolul 55, alineatul (2) se abrogă.
16. Articolul 56 va avea următorul cuprins:

„Articolul 56. Plățile efectuate de agenții economici
Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor)
săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării
sau sub altă formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vândută
acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza
valorică a proprietății obținute de acționari persoane fizice este prețul de piață
respectiv.”
17. Articolul 57 se abrogă.
18. Articolul 694 se abrogă.
19. La articolul 6915, după primul alineat se introduce un alineat cu

următorul cuprins:
„În cazul în care venitul din vânzarea produselor din fitotehnie și/sau
horticultură și/sau a obiectelor regnului vegetal către agenți economici depășește
suma de 1,2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic, subiecții impunerii
sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit și pentru suma
care depășește plafonul de 1,2 milioane de lei, să achite impozitul pe venit la cota
stabilită la art.15 lit.a), fără a lua în calcul suma impozitului pe venit reținut la
sursa de plată.”
20. La articolul 6918 alineatul (1), cifra ,,5” se substituie cu cifra ,,6”.
21. La articolul 73, alineatul (4) se completează cu textul „ , cu excepția

primelor de asigurări obligatorii de asistență medicală achitate conform
legislației”.
22. La articol 75 alineatul (2) litera a), cuvântul „decontate” se substituie

cu cuvântul „suportate”.
9

în denumire, cuvintele „au reprezentanţă pe teritoriul Republicii Moldova”
se substituie cu cuvintele „desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova
conform art.5 pct.151)”;
la alineatul (1), textul „au reprezentanţă pe teritoriul Republicii Moldova,
conform art.5 pct.20)” se substituie cu textul „desfășoară activitatea pe teritoriul
Republicii Moldova, conform art.5 pct.151)”;
la alineatul (2), cuvântul „Reprezentanţei” se substituie cu textul „Pentru
desfășurarea activităților pe teritoriul Republicii Moldova, conform art.5
pct.151), nerezidentului”;
la alineatul (3), cuvântul „Reprezentanţa” se substituie cu textul „Pentru
desfășurarea activităților pe teritoriul Republicii Moldova, conform art.5
pct.151), nerezidentul”;
la alineatul (4), cuvintele „ , nerezidenţii care au reprezentanţă pe teritoriul
Republicii Moldova” se substituie cu textul „specificate la art.5 pct.151),
nerezidenții”.
24. La articolul 793 alineatul (2), după textul „60 de zile ale perioadei
fiscale următoare” se introduce textul „ , cu excepția situației în care se schimbă
condițiile de rezidență”.
25. La articolul 83 alineatul (10), cuvântul „Reprezentanța” se substituie

cu textul „Nerezidentul care desfășoară activitatea conform art.5 pct.151) și”, iar
cuvintele „este obligată” se substituie cu cuvintele „este obligat”;
26. La articolul 90 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) nerezident, care desfășoară activitate conform art.5 pct.151);”.
27. Articolul 901:

la alineatul (3), cifrele ,,10” se substituie cu cifrele ,,12”;
la alineatul (31) liniuța întâi, după textul „dividende, inclusiv sub formă de
acțiuni sau cote-părți,” se introduce textul „achitate în folosul persoanelor fizice
rezidente,”;
alineatul (34) va avea următorul cuprins:
„(34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor
persoane decât cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune,
arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de
7 % din valoarea lunară a contractului. Persoanele menţionate sunt obligate, în
termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul
încheiat la Serviciul Fiscal de Stat. Acest impozit se achită lunar cel târziu la data
de 25 a lunii în curs, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
10
Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă

(locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) după data de 25, termenul de plată în
această lună va fi data de 25 a lunii următoare lunii transmiterii în posesie sau/și
folosință a bunului imobil.
În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie
privind proprietatea imobiliară şi al neachitării impozitului din venitul obţinut,
Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător prin metode şi surse indirecte, în conformitate cu
prevederile art.189 şi 225.”;
la alineatul (35), cifra ,,5” se substituie cu cifra ,,6”;
la alineatul (36), cifrele ,,10” se substituie cu cifrele ,,12”;
se completează cu alineatul (37) cu următorul cuprins:
„(37) Băncile, asociațiile de economii și împrumut, precum și emitenții de
valori mobilare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile
achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.”;
la alineatul (4), textul „şi (36)” se substituie cu textul „ , (36) și (37)”.
28. La articolul 93 punctul 18), după cuvintele „în legătură cu” se

introduce textul „reparația capitală,”.
29. La articolul 94 litera e), după cuvintele „care practică activitate de

întreprinzător” se introduce textul „ , inclusiv persoanele care desfăşoară
activitate profesională potrivit legislaţiei,”.
30. La articolul 96 litera b):

liniuțele a cincea și a șasea textul „8%” se substituie cu textul „12%”;
după liniuța a șasea se introduce o liniuță cu următorul cuprins:
„- 12% – la îngrășămintele și pesticidele importate şi/sau livrate pe
teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare: 3101 00 000, 3102, 3103,
3104, 3105, 3808 (cu excepția subpoziției tarifare 380894)”;
la liniuțele a opta și a noua, textul „15%” se substituie cu „12%”.
31. La articolul 99, alineatul (1) se completează cu următorul enunț:

„Prevederile prezentului alineat nu se aplică relațiilor dintre membrii aceleiași
cooperative sau aceluiași grup de producători agricoli, precum și relațiilor dintre
cooperativa sau grupul de producători agricoli cu membrii săi.”
32. La articolul 101 alineatul (71), cifrele „200” se substituie cu cifrele

„100”.
33. Articolul 102:

11
„(81) Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pentru mărfurile
procurate, precum și pentru mărfurile, serviciile procurate care au fost utilizate la
fabricarea mărfurilor care în procesul activităţii de întreprinzător au fost distruse
ca urmare a calamităților naturale se deduce în condițiile în care aceste situații
sunt demonstrate și confirmate.”;
„(12) În cazul în care factura fiscală pentru servicii, precum şi pentru
energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii publice de telefonie fixă şi
mobilă, servicii comunale, produse petroliere este eliberată de către furnizor până
la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea
documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil cumpărător
(beneficiar) are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi
achitată, pe serviciile, mărfurile menţionate utilizate la efectuarea livrărilor
impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător în luna în care a
avut loc livrarea acestora.”
34. La articolul 104 litera c1):

la liniuța a doua, cuvintele „împrumuturilor şi”, textul „sau acordate cu
garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare
internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),” se exclud;
ultima propoziție va avea următorul cuprins:
,,Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista
proiectelor de asistenţă tehnică, lista granturilor acordate Guvernului și
instituțiilor finanțate de la buget, precum şi modul de aplicare a scutirii de TVA
cu drept de deducere la livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor
destinate proiectelor respective se stabilesc de Guvern;”.
35. La articolul 109 alineatul (2), cuvintele „data depunerii” se substituie

cu cuvintele „termenul obligației de depunere a”.
36. Articolul 112 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) Subiectul căruia, în cadrul reorganizării prin fuziune, dezmembrare
sau transformare, i-au fost transmise drepturi şi/sau obligaţii de către
întreprinderea reorganizată, deţinătoare a statutului de plătitor de TVA, se
consideră înregistrat în calitate de subiect impozabil cu TVA de la data
înregistrării de stat a noilor persoane juridice, cu excepţia reorganizării prin
absorbţie, pentru care data înregistrării în calitate de subiect al impunerii cu TVA
este data înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice
absorbante.
Subiecții sunt obligați să înștiințeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării de stat a noilor persoane
juridice, cu excepţia reorganizării prin absorbţie, pentru care termenul de 5 zile
12
lucrătoare începe a curge de la data înregistrării modificărilor în actele de

constituire ale persoanei juridice absorbante.”
37. La articolul 115 alineatul (2) litera b), după cuvintele „a căror achitare
se face” se introduce cuvântul „până”.
38. La articolul 117 alineatul (3), după cuvintele „când este solicitată de
cumpărător” se introduc cuvintele „în termen de până la ultima zi a lunii în care a
avut loc livrarea”.
39. Articolul 1171:

la alineatul (11), în propoziția a doua cuvintele „avizului de însoțire” se
substituie cu textul „facturii fiscale/avizului de însoțire”, iar în propoziția a treia
cuvintele „avizelor de însoțire” se substituie cu textul „facturilor fiscale/avizelor
de însoțire”;
„(14) La efectuarea livrărilor de servicii, precum şi pentru energie
electrică, energie termică, gaz natural, servicii publice de telefonie fixă şi mobilă,
servicii comunale, produse petroliere, în cazul utilizării e-facturii, furnizorul
eliberează factura fiscală în termen ce nu poate depăşi 10 zile calendaristice de la
data livrării acestora.”
40. La articolul 119 punctul 1) litera g), textul „de la poziția tarifară 8703”
se substituie cu textul „specificate în anexa nr.2 la prezentul titlu”.

la alineatul (11), cifrele „200” se substituie cu cifrele „100”;
la alineatul (3) litera b):
cuvintele „împrumuturilor şi” și textul „sau acordate cu garanție de stat
din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale
(inclusiv din cota-parte a Guvernului)” se exclud;
ultima propoziție va avea următorul cuprins:
,,Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista
proiectelor de asistenţă tehnică, lista granturilor acordate Guvernului și
instituțiilor finanțate de la buget, precum şi modul de aplicare a scutirii de TVA
cu drept de deducere la livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor
destinate proiectelor respective se stabilesc de Guvern.”;
la alineatul (14), după textul „comercializa,” se introduce textul „dona,
transmite prin moștenire sau orice altă formă de dare în posesie sau folosință”,
iar textul „ , iar în cazul mijloacelor de transport prohibite, se aplică cota
accizului stabilită pentru vârsta maximă admisibilă” se exclude.
42. Anexa nr. 1 la titlul IV va avea următorul cuprins:
13
„Anexa nr.1
Mărfurile supuse accizelor
Poziţia tarifară Denumirea mărfii Unitatea de Cota accizelor
măsură
Anul Anul Anul
2021 2022 2023
160431000 Caviar valoarea în lei 25% 25% 25%
160432000 Înlocuitori de caviar valoarea în lei 25% 25% 25%
220300 Bere fabricată din malţ litru 2,76 lei 2,90 lei 3,05 lei
2205 Vermuturi şi alte vinuri din struguri litru 15,75 lei 16,54 lei 17,37 lei
proaspeţi, aromatizate cu plante sau cu
substanţe aromatizante
220600 Alte băuturi fermentate; amestecuri de litru 15,75 lei 16,54 lei 17,37 lei
băuturi fermentate şi amestecuri de
băuturi fermentate şi băuturi nealcoolice,
nedenumite şi necuprinse în altă parte, cu
excepţia cidrului de mere, cidrului de
pere
220600310 Cidru de mere şi de pere, spumoase litru 3,05 lei 3,20 lei 3,36 lei
220600510 Cidru de mere şi de pere, nespumoase, litru 3,05 lei 3,20 lei 3,36 lei
prezentate în recipiente cu un conţinut de
maximum 2 litri
220600810 Cidru de mere şi de pere, nespumoase, litru 3,05 lei 3,20 lei 3,36 lei
prezentate în recipiente cu un conţinut de
peste 2 litri
2207 Alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic litru alcool 109,55 lei 115,02 lei 120,77 lei
volumic de minimum 80%; alcool etilic absolut
şi alte distilate denaturate, cu orice titru
alcoolic volumic
2208 Alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic litru alcool 109,55 lei 115,02 lei 120,77 lei
volumic sub 80%; distilate, rachiuri, absolut
lichioruri şi alte băuturi spirtoase
240210000 Ţigări de foi (inclusiv cele cu capete valoarea în lei 41% 41% 41%
tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun
240220 Ţigarete care conţin tutun:
– cu filtru 1000 bucăţi/ 621 lei 715 lei 822 lei
valoarea în lei + 13%, + 13%, + 13%,
dar dar dar
nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de
834 lei 959 lei 1103 lei
– fără filtru:
ovale cu lungime de până la 70 mm 1000 bucăţi/ 621 lei 715 lei 822 lei
valoarea în lei + 13%, + 13%, + 13%,
dar dar dar
834 lei 959 lei 1103 lei
Cu muștiuc, altele 1000 bucăţi/ 621 lei 715 lei 822 lei
valoarea în lei + 13%, + 13%, + 13%,
dar dar dar
834 lei 959 lei 1103 lei
240290000 Alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete valoarea în lei 41% 41% 41%
14
conţinând înlocuitori de tutun

2403 Tutun pentru fumat, alte tutunuri şi kilogram 157,80 lei 165,70 lei 174,00 lei
înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri
„omogenizate” sau „reconstituite”;
extracte şi esenţe de tutun
ex.240319 Tutun tăiat fin destinat rulării în țigarete kilogram 1260 lei 1323 lei 1389 lei
ex.240399900 Rezerve din tutun pentru dispozitive de 1000 bucăți 834 lei 959 lei 1103 lei
încălzire a tutunului
ex.270710000 Benzoli destinaţi utilizării drept tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
carburanţi sau combustibili
ex.270720000 Toluoli destinaţi utilizării drept tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
carburanţi sau combustibili
ex.270730000 Xiloli destinaţi utilizării drept carburanţi tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
sau combustibili
270750000 Alte amestecuri de hidrocarburi tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
aromatice, care distilează minimum 65%
din volum (inclusiv pierderile) la 250ºC
după metoda ISO 3405 (echivalentă cu
metoda ASTM D 86)
270900100 Condensate de gaz natural tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
271012110- Uleiuri (distilate) uşoare şi medii tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
271019290
271019310- Motorină, inclusiv combustibil tonă 2734 lei 2980 lei 3248 lei
271019480 (carburant) diesel şi combustibil pentru
cuptoare
271019510 Păcură destinată a fi supusă unui tonă 409 lei 409 lei 409 lei
tratament specific
271019620- Păcură destinată altor utilizări tonă 409 lei 409 lei 409 lei
271019680
271020110- Motorină tonă 2734 lei 2980 lei 3248 lei

271020190
271020310- Păcură tonă 409 lei 409 lei 409 lei
271020390
271112 Propan tonă 3759 lei 3947 lei 4144 lei
271113 Butan tonă 3759 lei 3947 lei 4144 lei
271114000 Etilenă, propilenă, butilenă şi butadienă tonă 3759 lei 3947 lei 4144 lei
271119000 Alte lichefiate tonă 3759 lei 3947 lei 4144 lei
280430000 Azot tonă 3654 lei 3837 lei 4029 lei
280440000 Oxigen tonă 4037 lei 4239 lei 4451 lei
290110000 Hidrocarburi aciclice saturate tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
ex.290124000 Buta-1, 3-dienă tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290129000 Alte hidrocarburi aciclice nesaturate tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290211000 Ciclohexan tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290219000 Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi tona 6496 lei 7082 lei 7719 lei
cicloterpenice
ex.290220000 Benzen destinat a fi utilizat drept tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
carburant sau combustibil
290230000 Toluen tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290244000 Amestec de izomeri ai xilenului tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290290000 Alte hidrocarburi ciclice tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290511000- Alcooli monohidroxilici (metanol, tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290513000 propan-1-ol, propan- 2-ol, butan-1-ol)
290514 Alţi butanoli tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290516 Octanol (alcool octilic) şi izomerii lui tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
15
ex.290519000 Pentanol (alcool amelic) tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
2909 Eteri, eteri-alcooli, eteri-fenoli, eteri- tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
alcool-fenoli, peroxizi ai alcoolilor,
peroxizi ai eterilor, peroxizi ai cetonelor
(cu compoziţie chimică definită sau nu)
şi derivaţii lor halogenaţi, sulfonaţi,
nitraţi sau nitrozaţi
330300 Parfumuri şi ape de toaletă valoarea în lei 30% 30% 30%
381400900 Alţi solvenţi şi diluanţi organici compuşi tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
nedenumiţi şi necuprinşi în altă parte;
preparate pentru îndepărtarea vopselelor
sau lacurilor
381700500 Achilbenzeni lineari tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
381700800 Alţi achilbenzeni tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
ex.430310 Îmbrăcăminte din blană (de nurcă, vulpe valoarea în lei 25% 25% 25%”.
polară, vulpe, samur)
43. În anexa nr. 2:

tabelul întâi va avea următorul cuprins
Cota accizului pentru mijloacele de transport

Cota accizului în funcţie de termenul de exploatare a mijlocului de transport, lei
Unitat de de de de de de de de de de 19 de
Poziţia
Denumir ea de de la de la de la 5 10 11 12 13 14 15 16 17 18 ani 20
tarifar 0 la 2 3 la 4 la 6 de de de ani ani ani ani ani ani ani ani ani
ea mărfii măsur ani ani ani
ă ă
ani 7 8 9 și
inclus inclus inclusi ani ani ani mai
iv iv v mul
t
8711 Motociclet cm3 21,24 26,24 31,2 36,24 41,2 46,24 51,2 56,24 61,2 66,24
e 4 4 4 4
8703 Autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decât cele de la poziţia 8702),
inclusiv maşinile de tip „break” şi maşinile de curse:
– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ cu aprindere prin scânteie:
870321 – – Cu cm3 9,56 10,00 10,23 11,2 12,3 13,6 16,3 21,2 26,24 31,24 36,24 41,24 46,2 51,24 56,24 61,24 66,2
capacitatea 5 8 2 4 4 4 4
cilindrică
de
maximum
1000 cm3
870322 – – Cu cm3 12,23 12,67 12,90 14,1 15,6 17,1 20,6 26,7 31,79 36,79 41,79 46,79 51,7 56,79 61,79 66,79 71,7
cilindrică
de peste
1000 cm3,
dar de
maximum
3
1500 cm
870323 – – Cu cm3 18,90 19,34 19,57 21,5 23,6 26,0 31,2 40,6 45,63 50,63 55,63 60,63 65,6 70,63 75,63 80,63 85,6
cilindrică
de peste
1500 cm3,
dar de
maximum
2000 cm3
870323 – – Cu cm3 31,14 31,58 31,81 34,9 38,4 42,3 50,8 66,0 71,05 76,05 81,05 86,05 91,0 96,05 101,0 106,0 111,
capacitatea 9 9 4 1 5 5 5 5 05
cilindrică
16
de peste
2000 cm3,
dar de
maximum
3000 cm3
870324 – – Cu cm3 55,60 56,04 56,27 61,9 68,0 74,9 89,8 116, 121,8 126,8 131,8 136,8 141, 146,8 151,8 156,8 161,
capacitatea 0 9 0 7 84 4 4 4 4 84 4 4 4 84
cilindrică
de peste
3000 cm3
– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):
870331 – – Cu cm3 12,23 12,67 12,90 14,1 15,6 17,1 20,6 26,7 31,79 36,79 41,79 46,79 51,7 56,79 61,79 66,79 71,7
cilindrică
de
maximum
1500 cm3
870332 – – Cu cm3 31,14 31,58 31,81 34,9 38,4 42,3 50,8 66,0 71,05 76,05 81,05 86,05 91,0 96,05 101,0 106,0 111,
capacitatea 9 9 4 1 5 5 5 5 05
cilindrică
de peste
1500 cm3,
dar de
maximum
2500 cm3
870333 – – Cu cm3 55,60 56,04 56,27 61,9 68,0 74,9 89,8 116, 121,8 126,8 131,8 136,8 141, 146,8 151,8 156,8 161,
capacitatea 0 9 0 7 84 4 4 4 4 84 4 4 4 84
cilindrică
de peste
2500 cm3
870340 – Alte cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare 870321–870324, în funcţie de termenul de exploatare şi
vehicule capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
având atât
motor cu
pistoane
alternative
cu
combustie
internă cu
aprindere
prin
scânteie, cât
şi motor
electric ca
motoare
pentru
propulsie,
altele decât
cele care
pot fi
încărcate
prin
conectarea
la o sursă
externă de
energie
electrică
00 vehicule capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
având atât
motor cu
pistoane cu
combustie
internă cu
aprindere
prin
compresie
(diesel sau
semidiesel),
cât şi motor
electric ca
motoare
pentru
17
propulsie,
altele decât
cele care
pot fi
încărcate
prin
conectarea
la o sursă
externă de
energie
electrică
vehicule capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
având atât
motor cu
pistoane
alternative
cu
combustie
internă cu
aprindere
prin
scânteie, cât
şi motor
electric ca
motoare
pentru
propulsie,
care pot fi
încărcate
prin
conectarea
la o sursă
externă de
energie
electrică
00 vehicule capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
având atât
motor cu
pistoane cu
combustie
internă cu
aprindere
prin
compresie
(diesel sau
semidiesel),
cât şi motor
electric ca
motoare
pentru
propulsie,
care pot fi
încărcate
prin
conectarea
la o sursă
externă de
energie
electrică
9705 Autovehicul de colecţie de interes istoric sau etnografic De la 30 de ani până la 39 de ani inclusiv –
40000 de lei.
De la 40 de ani până la 49 de ani inclusiv –
30000 de lei.
De la 50 de ani – 20000 de lei”;
se completează cu un tabel cu următorul cuprins:

„Poziția tarifară Categoria Acciza
vehiculului Vârsta specială
/lei*cm3
până la 12 ani 0
18
Tractoare clasificate la poziţiile tarifare 870110 000, 870120, N inclusiv

870130000, 870191900, 870192900, 870193900, 870194900, de la 13 la 15 10
870195900 ani inclusiv
de la 16 la 18 20
ani inclusiv
de la 19 ani 60
Tractoare clasificate la poziţiile tarifare 870191100, 870192100, până la 20 ani 0
870193100, 870194100, 870195100 N inclusiv
de la 21 la 23 10
ani inclusiv
de la 24 la 26 20
ani inclusiv
de la 27 de ani 60
până la 7 ani 0
inclusiv
de la 8 la 10 8
ani inclusiv
M2 de la 11 la 12 16
ani inclusiv
de la 13 la 15 30
Autovehicule pentru transportul de minimum 10 persoane, inclusiv ani inclusiv
șoferul (8702) de la 16 ani 80
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 5
M3 ani inclusiv
de la 13 la 15 10
ani inclusiv
de la 16 ani 60
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 13
N1 ani inclusiv
de la 13 la 15 17
inclusiv
de la 16 ani 80
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 11
Autovehicule pentru transportul mărfurilor (8704, 8705) ani inclusiv
N2
de la 13 la 15 16
inclusiv
de la 16 ani 60
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 6
N3 ani inclusiv
de la 13 la 15 11
inclusiv
de la 16 ani 60”.
44. La articolul 163 alineatul (7), cuvintele „subdiviziunea Serviciului

Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate a apărut obiectul impozabil sau
obligaţia fiscală” se substituie cu cuvintele „Serviciul Fiscal de Stat”.
45. La articolul 167, cuvintele „sau filiala acesteia” se exclud.
19
46. La articolul 172 alineatul (3), textul „ înregistrate în sistemele proprii

de evidenţă ale organelor abilitate cu atribuţii de administrare fiscală, menţionate
la art.131 alin.(1) din prezentul cod, la plăţile reglementate de Codul fiscal” se
substituie cu cuvintele „înregistrate în sistemul informațional”, iar cuvintele „în
sistemele proprii de evidenţă ale organelor menţionate se efectuează individual
de către fiecare organ în parte” se substituie cu textul „în sistemul informațional
se efectuează individual de către organele abilitate cu atribuţii de administrare
fiscală, menţionate la art.131 alin.(1) din prezentul cod”.
47. La articolul 197 alineatul (33) după cuvintele „sumelor încasate de pe

conturile debitorului” se introduc cuvintele „ , precum și a sumelor bănești
rezultate în urma altor acțiuni de executare silită”.
48. La articolul 202, alineatul (1) se completează cu litera j) cu următorul

cuprins:
„j) constatării încălcării procedurii de aplicare a sechestrului.”
49. La articolul 22616 alineatul (11), textul „şi, prin derogare de la art.131
alin.(5), este prezentată doar organelor de urmărire penală şi instanţelor
judecătoreşti în scopul examinării cazurilor de evaziune fiscală. Autorităţile
menţionate vor utiliza informaţia numai în acest scop” se exclude.
50. La articolul 277 alineatul (1) litera c), după cuvintele „Republicii
Moldova” se introduce textul „ , cu excepția celor care dețin dreptul de acces, în
conformitate cu Legea nr.28/2016 privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea
partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice”.
51. La articolul 278, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din
intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale,
apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare care la situația
de la 1 ianuarie a perioadei fiscale curente au rămas nefinisate timp de 3 ani după
începutul lucrărilor de construcţie.”
52. Articolul 282:

la alineatul (1), după cuvintele „În cazul bunurilor imobiliare” se introduc
cuvintele „ale persoanelor juridice și fizice înregistrate în calitate de
întreprinzător”;
„(11) În cazul bunurilor imobiliare ale persoanelor fizice care nu
desfășoară activitate de întreprinzător, existente şi/sau dobândite până la data de
31 mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită
20
de către subiecții impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor

impunerii, nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent.”;
la alineatul (4), după cuvintele „persoanele fizice” se introduc cuvintele
„înregistrate în calitate de întreprinzător” ;
„(41) În cazul bunurilor imobiliare ale persoanelor fizice care nu
desfășoară activitate de întreprinzător, existente şi/sau dobândite după data de 31
mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de
către subiecții impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor
impunerii, nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului gestionar.”

la alineatul (2), textul „care sunt ocupate de locuinţe, pentru loturile
atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale ca loturi de pământ de
pe lângă casă şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în
intravilan)” se substituie cu textul „care sunt ocupate de locuinţe ce constituie
domiciliul persoanei (în lipsa domiciului – reședința), pentru loturile de pământ
de pe lângă domiciliul persoanei (în lipsa domiciului – reședința) (inclusiv
terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale ca loturi de
pământ de pe lângă domiciliul persoanei (în lipsa domiciului–reședința) şi
distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan)”;
„(22) Se scutesc de impozitul pe bunuri imobiliare bunurile rămase
nefinisate la situația de la 1 ianuarie a perioadei fiscale curente, timp de 3 ani
după începutul lucrărilor de construcţie aflate la o etapă de finisare a construcţiei
de până la 50%, determinat de către experţii tehnici în construcţii sau de către
agenţii economici cu activităţi în domeniul expertizei tehnice la solicitarea
subiecților impunerii. Gradul de finisare a construcției se determină în baza
metodei stabilite de organul central de specialitate al administrației publice în
domeniul construcțiilor. În cazul lipsei constatării gradului de finalizare se
prezumă că etapa de finisare a construcției bunurile imobiliare rămase nefinisate
timp de 3 ani este de peste 50%. Scutirea se acordă în baza actului confirmativ ce
certifică etapa de finisare a construcției, prezentat la serviciul de colectare a
impozitelor și taxelor locale ale primăriilor, până la 1 aprilie a anului fiscal de
gestiune. Scutirea în cauză nu se aplică și în cazul în care gradul de finalizare a
construcției, determinat de către experții tehnici în construcție, de către agenții
economici cu activități în domeniul expertizei tehnice sau de către autoritățile
administrației publice locale, în baza metodei stabilite de către organul central de
specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor, constituie 50% și
mai mult.”
21
54. La articolul 286, textul ,,după 25 septembrie” se substituie cu textul

,,după 31 mai”.
55. Articolul 288:

se completează cu punctul 11) cu următorul cuprins:
„11) Cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza
impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită conform
prezentului titlu.”;
punctul 3) va avea următorul cuprins:
„3) Cota concretă a taxei locale – cota ad valorem în procente din baza
impozabilă a obiectului impunerii ori în sumă absolută, stabilită de autoritatea
administrației publice locale la adoptarea bugetului unității administrativ-
teritoriale respective, care nu poate fi mai mare decît cota maximă stabilită
conform prezentului titlu.”;
punctul 17) se abrogă.
56. La articolul 289 alineatul (2), litera n) se abrogă.

litera n) se abrogă;
la litera p), cuvintele „înscrise la adresa declarată ca domiciliu” se
substituie cu textul „înregistrate în calitate de proprietar al bunului imobil cu
destinație locativă (casă de locuit, apartament)”.
58. La articolul 291 alineatul (1):

litera b) se completează cu textul „ , cu excepția celor organizate prin
intermediul sistemelor de comunicaţii electronice”;
litera n) se abrogă.

la alineatul (1), textul „ , cu excepția celei stipulate la art. 291 lit. n)” se
exclude;
la alineatul (2), cuvântul „Cota” se substituie cu cuvintele „Cota concretă
a”.

„(1) Calculul taxelor enumerate la art. 289, cu excepția celor stipulate la
alin. (2) lit. k) și p), se efectuează de către subiecții impunerii, trimestrial, în
funcție de baza impozabilă și cotele concrete ale acestora.”;
„(2) Calculul taxei stipulate la art. 289 alin. (2) lit. k și p) se efectuează de
către serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale a autorității
22
administrației publice locale în funcție de baza impozabilă și cota concretă a

acesteia.”;
la alineatul (3), cifrele „291” se substituie cu cifrele „289”.

„(2) Taxele stipulate la art. 289 alin. (2) lit.k) și p) pot fi achitate
nemijlocit serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale a autorității
administrației publice locale.”

la alineatele (5) și (6), cuvântul „cotele” se substituie cu cuvintele „cotele
concrete ale”;
„(7) Pentru taxele locale specificate la art.289 alin.(2) lit. k) și p)
mecanismul de administrare a acesteia se stabileşte de către autoritatea
administraţiei publice locale.”;
la alineatul (8), cuvintele „La stabilirea cotelor” se substituie cu cuvintele
„La stabilirea cotelor concrete ale”;
la alineatul (9), cuvintele „la stabilirea cotelor” se substituie cu cuvintele
„la stabilirea cotelor concrete ale”, iar textul „Hotărârii Guvernului nr.1230 din
24 octombrie 2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului
de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare,” se
substituie cu textul „Hotărârii Guvernului nr. 23/2019 cu privire la aprobarea
Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor
de acte normative”;
la alineatul (10), cuvintele „stabilirea cotelor” se substituie cu cuvintele
„stabilirea cotelor concrete ale”.

la alineatul (1), textul „ , n)” se exclude;
„(2) Responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale a taxelor
stipulate la art. 289 alin. (2) lit. k) și p) revine serviciului de colectare a
impozitelor și taxelor locale a autorității administrației publice locale.”
64. Anexa la titlul VII va avea următorul cuprins:

„Anexă
Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare

a dărilor de seamă fiscale
Denumirea Baza impozabilă a Mărimea maximă a cotei Termenele

taxei obiectului 2021 2022 2023 de plată a
impunerii taxei şi de
prezentare
23
a dărilor de
seamă
fiscale de
către
subiecţii
impunerii
a) Taxă Numărul mediu 200 lei anual pentru 210 lei anual pentru 220 lei anual pentru Trimestrial,
pentru scriptic trimestrial fiecare salariat şi/sau fiecare salariat şi/sau fiecare salariat şi/sau până la data
amenajarea al salariaţilor şi, fondator al fondator al fondator al de 25 a
teritoriului suplimentar: întreprinderii întreprinderii întreprinderii lunii
individuale, al individuale, al individuale, al imediat
– în cazul gospodăriei ţărăneşti gospodăriei ţărăneşti gospodăriei ţărăneşti următoare
întreprinzătorilor (de fermier), de (de fermier), de (de fermier), de trimestrului
individuali asemenea membrii asemenea membrii asemenea membrii gestionar
– acesteia şi/sau pentru acesteia şi/sau pentru acesteia şi/sau
în cazul fiecare persoană ce fiecare persoană ce pentru fiecare
gospodăriilor desfăşoară activitate desfăşoară activitate persoană ce
ţărăneşti (de profesională în profesională în desfăşoară activitate
fermier) – sectorul justiţiei sectorul justiţiei profesională în
fondatorul și sectorul justiţiei
numărul membrilor
gospodăriilor
ţărăneşti (de
fermier);
– în cazul
persoanelor care
desfăşoară
activitate
profesională în
sectorul justiţiei –
numărul de
persoane abilitate
prin lege pentru
desfăşurarea
activității
profesionale în
sectorul justiţiei
b) Taxă de Venitul din vânzări 0,25 % 0.25 % 0.25 % Trimestrial,

organizare a ale bunurilor până la data
licitaţiilor şi declarate la licitaţie de 25 a
loteriilor pe sau valoarea lunii
teritoriul biletelor de loterie imediat
unităţii emise, cu excepția următoare
administrativ- celor organizate trimestrului
teritoriale prin intermediul gestionar
sistemelor de
comunicaţii
electronice
c) Taxă de Venitul din vânzări 5% 5% 5% Trimestrial,
plasare ale serviciilor de până la data
(amplasare) a plasare şi/sau de 25 a
publicităţii difuzare a lunii
(reclamei) anunţurilor imediat
publicitare prin următoare
intermediul trimestrului
serviciilor gestionar
cinematografice,
video, prin reţelele
telefonice,
telegrafice, telex,
prin mijloacele de
transport, prin alte
mijloace (cu
excepţia TV,
internetului,
radioului, presei
24
periodice,
tipăriturilor), cu
excepţia amplasării
publicităţii
exterioare
d) Taxă de Venitul din vânzări 0,25 % 0.25 % 0.25 % Trimestrial,
aplicare a ale produselor până la data
simbolicii fabricate cărora li de 25 a
locale se aplică simbolica lunii
locală imediat
următoare
trimestrului
gestionar
e) Taxă Numărul unităţilor mun. Chișinău mun. Chișinău mun. Chișinău Trimestrial,
pentru comerciale şi/sau și mun. Bălți și mun. Bălți (inclusiv și mun. Bălți până la data
unităţile de prestări servicii (inclusiv satele, satele, comunele și (inclusiv satele, de 25 a
comerciale care corespund comunele și orașele orașele din comunele și orașele lunii
şi/sau de activităţilor expuse din municipiile municipiile din municipiile imediat
prestări în anexa nr. 1 la respective): respective): respective): următoare
servicii Legea nr. 231/2010 - 100 000 lei anual - 105 000 lei anual - 110 250 lei anual trimestrului
cu privire la Alte municipii și gestionar
comerţul interior Alte municipii și orașe:
(pentru fiecare Alte municipii și orașe: - 82 687 lei anual
unitate comercială orașe: - 78 750 lei anual
şi/sau de prestări - 75 000 lei anual
servicii) Comune (sate):
Comune (sate): Comune (sate): - 55 125 lei anual
- 50 000 lei anual - 52 500 lei anual
1grupa
CAEM 47.30
- 200 000 lei anual - 210 000 lei anual - 220 500 lei
2 grupa anual
CAEM 92.00
- cazinourile
automatele de
joc - 500 000 lei anual - 510 000 lei anual - 535 500 lei
anual
f) Taxă de Suprafaţa terenului mun. Chișinău și mun. Chișinău și mun. mun. Chișinău și Trimestrial,
piaţă pieţei şi a mun. Bălți: Bălți: mun. Bălți: până la data
clădirilor, - 100 lei anual - 105 lei anual - 110 lei anual de 25 a
construcţiilor lunii
(fiecare metru Alte municipii și Alte municipii și Alte municipii și imediat
pătrat) a căror orașe: orașe: orașe: următoare
strămutare este - 75 lei anual - 79 lei anual - 83 lei anual trimestrului
imposibilă fără gestionar
cauzarea de Comune (sate): Comune (sate): Comune (sate):
prejudicii - 50 lei anual - 53 lei anual - 56 lei anual
destinaţiei lor
g) Taxă Venitul din vânzări 7,5 % 7,5 % 7,5 % Trimestrial,

pentru cazare ale serviciilor de până la data
cazare prestate de de 25 a
structurile cu lunii
funcţii de cazare imediat
următoare
trimestrului
gestionar
h) Taxă Venitul din vânzări 2,5 % 2,5 % 2,5 % Trimestrial,
balneară ale biletelor de până la data
odihnă şi tratament de 25 a
lunii
imediat
25
următoare
trimestrului
gestionar
i) Taxă pentru Numărul de unităţi Trimestrial,

prestarea de transport (pentru până la data
serviciilor de fiecare unitate de de 25 a
transport auto transport) lunii
de călători pe imediat
teritoriul În regim taxi: - 6000 lei anual - 6300 lei anual - 6615 lei anual următoare
municipiilor, trimestrului
oraşelor şi Mijloace de gestionar
satelor transport cu
(comunelor) capacitatea de până - 15 000 lei anual - 15 750 lei anual - 16 537 lei anual
la 24 de locuri,
inclusiv * (fără
locul șoferului)
Mijloace de
transport cu
capacitatea de peste
25 de locuri* (fără - 27 600 lei anual - 28 980 lei anual - 30 439 lei anual
locul șoferului)
j) Taxă pentru Suprafaţa parcării 30 lei anual pentru 31,5 lei anual pentru 33 lei anual pentru Trimestrial,
parcare fiecare metru pătrat fiecare metru pătrat fiecare metru pătrat până la data
de 25 a
lunii
imediat
următoare
trimestrului
gestionar
k) Taxă de la Numărul de câini
posesorii de aflaţi în posesiune Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice locale
câini pe parcursul unui
an
p) Taxă Numărul de
pentru persoane fizice
salubrizare înscrise la adresa
declarată ca Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice locale
domiciliu, în
funcţie de
apartament şi bloc
sau casă la sol
q) Taxă Suprafaţa feţei 1200 lei anual pentru 1260 lei anual pentru 1323 lei anual Trimestrial,
pentru (feţelor) fiecare metru pătrat fiecare metru pătrat pentru fiecare metru până la data
dispozitivele dispozitivului pătrat de 25 a
publicitare publicitar lunii
imediat
următoare
trimestrului
gestionar”.
65. Articolul 336 se completează cu punctul 101) cu următorul cuprins:

,,101) Moped, Scuter, Motoretă – autovehicul cu două sau trei roți a cărui
viteză maximă prin construcție este mai mare de 25 km/h dar nu depășește
45 km/h și care este echipat cu un motor cu ardere internă, cu aprindere prin
scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu depășește 50 cm3, iar masa proprie a
autovehiculului nu depășește 350 kg.”
26
66. La articolul 338 alineatul (1), după cuvântul ,,motociclete” se

introduce textul ,, , mopede, scutere, motorete”.
67. La articolul 356 alineatele (1), (3) și (5), după cuvintele ,,organul
abilitat al administraţiei publice centrale” se introduc cuvintele ,,și locale în
administrația căruia se află drumurile”.
68. În anexa nr. 1 la titlul IX, punctul 1 coloana 2 rândul 1, după

cuvântul ,,Motocicletă” se introduce textul ,, , moped, scuter, motoretă”.
Art. VIII. – Articolul 24 din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în

aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se
modifică după cum urmează:
la alineatul (21), ultima propoziție, cifrele „2020” se substituie cu cifrele
„2023”;
„(311) Pentru perioada fiscală 2020, agenții economici pot alege modul de
calcul al amortizării și cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art.26 și
27 din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2018, sau conform art.26 1 din
Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2020.
Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea lui în politica de
contabilitate a agentului economic”.
Art. IX. – Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (republicată în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 1 ianuarie 2007), cu
1. Articolul 28:
la litera h1), cifrele „200” se substituie cu cifrele „100”;
la litera n), cuvintele „împrumuturilor şi” și textul „sau acordate cu
garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare
internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),” se exclud.
la litera z), după textul „comercializa,” se introduce textul „dona,
transmite prin moștenire sau orice altă formă de dare în posesie sau folosință”,
iar textul „ , iar în cazul mijloacelor de transport prohibite, se aplică cota
accizului stabilită pentru vârsta maximă admisibilă” se exclude.
2. În notă la anexa nr. 2 punctul 1, cuvintele „împrumuturilor şi” și textul
„sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),” se
exclud.
27
Art. X. – La articolul 4 din Legea nr. 1417/1997 pentru punerea în

aplicare a Titlului III a Codului fiscal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, alineatul (18) se
abrogă.
Art. XI. – La articolul 3 alineatul (1) litera d) din Legea nr. 1466/1998 cu
privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii
provenite din tranzacțiile economice externe (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 1998, nr.28-29 art.203), cu modificările ulterioare, cuvintele „de la
data efectuării tranzacției economice externe” se substituie cu cuvintele „de la
data apariției dreptului de a încasa mijloace bănești ca urmare a tranzacției
economice externe”.
Art. XII. – Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.54-55 art.378), cu
1. La articolul 9 alineatul (1), cuvintele „și sisteme de canalizare” se exclud.
2. La punctul 3 din anexa nr.5, cuvintele „în sisteme de canalizare” se
exclud.
Art. XIII. – Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări

sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 1-4, art. 2), cu
1. La articolul 1:
după noțiunea „indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea
vârstei de 3 ani” se introduce noțiunea „liber profesionist” cu următorul cuprins:
„liber profesionist ce practică activitate în sectorul justiției – persoana
care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege
de către avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator.”
la noțiunea „recompensă”, cuvintele „din care” se substituie cu cuvintele
„aferent cărora”.
„(13) liber profesioniști ce practică activitate în sectorul justiției”.
3. Articolul 5 alineatul (1):
la litera a), după cuvântul „organizare” se introduc cuvintele „liber
profesioniștii care practică activitate în sectorul justiției”;
la litera b), textul „mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești,
administratori autorizați” se exclude, și se completează cu textul „ , iar în cazul
lichidării – în termen de cel mult 3 zile de la data inițierii radierii”.
4. La articolul 17, alineatul (1) se completează cu litera c2) cu următorul
cuprins:
„c2) liber profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției”.
28
5. La articolul 19 alineatul (4), după textul „(12),” se introduce textul

„(13),”.
6. La articolul 20 la alineatul (2), după textul „(12),” se introduce textul
„(13),”.
7. La articolul 23 alineatul (1), cuvintele „din care” se substituie cu
cuvintele „aferent cărora”.
8. La articolul 24, alineatul (4) se abrogă.
9. În anexa nr. 1:
la poziția 1.7, textul „ - notari învestiți în funcție în modul stabilit de lege;
executori judecătorești învestiți în funcție în modul stabilit de lege; - avocați care
au înregistrată una dintre formele de organizare a activității de avocat în
condițiile legii; - administratori autorizați care au înregistrată una dintre formele
de organizare a activității de administrator în condițiile legii” se exclude;
se completează cu poziția 1.61 cu următorul cuprins:
„1.61. Categoriile de plătitori și de asigurați Tarifele și baza de Termenele de Tipurile

calcul al contribuției virare a prestațiilor
de asigurări sociale contribuțiilor de sociale asigurate
de stat obligatorii asigurări sociale de
stat obligatorii
1.61 Liber profesioniști ce practică activitate în Taxă fixă în Lunar, cîte 1/12 din Toate tipurile de
sectorul justiției, cu excepția persoanelor care conformitate cu legea suma anuală, pînă prestații de
se încadrează în categoriile de plătitori bugetului asigurărilor la data de 25 a lunii asigurări sociale
prevăzute la pct. 1.1 – 1.6. sociale de stat anuală următoare lunii de de stat”.
gestiune
10. În anexa nr.3:

în titlu, cuvintele „din care” se substituie cu cuvintele „aferent cărora”;
textul „Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv
contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorie de 6% din salariu și
din alte drepturi plătite de angajator angajatului) nu se calculează din
următoarele drepturi și venituri” se substituie cu enunțul: „Contribuții de
asigurări sociale de stat obligatorii nu se calculează aferent următoarelor
drepturi și venituri.”
Art. XIV. – Articolul 14 din Legea nr. 756/1999 asigurării pentru

accidente de muncă și boli profesionale (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2000, nr. 31-33, art. 192), cu modificările ulterioare, se modifică după
cum urmează:
alineatul (2¹) se completează cu enunțul: „Cuantumul indemnizației pentru
incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele liber profesionistului ce
practică activitate în sectorul justiției se stabilește în proporție de 100% din
salariul mediu lunar prognozat pe economie pentru anul respectiv, determinat în
modul stabilit de Guvern.”;
29
„(31). Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se plătește

pentru 20 de zile calendaristice, calculate de la data pierderii temporare a
capacității de muncă, de către liberul profesionist ce practică activitate în sectorul
justiției la care s-a produs accidentul de muncă sau s-a constatat îmbolnăvirea
profesională, din mijloacele proprii, iar din a 21-a zi calendaristică – de către
Casa Națională de Asigurări Sociale, din mijloacele bugetului asigurărilor sociale
de stat.”;
„(7) Dreptul la indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă
cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională se confirmă prin
certificat de concediu medical, întocmit în modul stabilit de Guvern și
documentele de cercetare a accidentului de muncă sau de constatare a
îmbolnăvirii profesionale, întocmite de autoritățile competente.”
Art. XV. – Articolul 4 din Legea nr.1054/2000 pentru punerea în aplicare

a titlului IV din Codul fiscal (republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare,
„(51) Sunt supuse marcării cu „timbru de consum” produsele alcoolice și
produsele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova, destinate a fi
consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale. Modul de
procurare, utilizare și aplicare a „timbrelor de consum” este similar „timbrelor
de acciz”. Designul mărcii „Timbru de consum” se stabilește de către Ministerul
Finanțelor.”
Art. XVI. – Legea nr.1056/2000 cu privire la punerea în aplicare a Titlului

VI din Codul fiscal (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după
cum urmează:
1. Articolul 4:
la alineatul (4), textul „ , însă nu mai mici decât 50% din cota maximă” se
substituie cu textul „însă nu mai mici decât 50% din cota maximă, cu excepția
cotelor stabilite aferent bunurilor imobiliare reglementate în anexa nr. 2 pct.2”;
alineatul (7):
la litera a), textul „calculează de sine stătător suma anuală a impozitului
funciar și până la 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs prezintă
Serviciului Fiscal de Stat calculul impozitului funciar” se substituie cu textul
„prezintă Serviciului Fiscal de Stat calculul impozitului funciar și achită suma
anuală a impozitului funciar până la data de 25 septembrie inclusiv a anului
fiscal în curs”;
la litera b), textul ,,25 septembrie” se substituie cu textul ,,31 mai’’;
litera c) va avea următorul cuprins:
30
,,c) persoanele specificate la lit. b) din prezentul alineat achită impozitul

funciar în bugetul local, conform locului de amplasare a terenurilor, nu mai
târziu de data de 30 iunie a anului curent. Pentru terenurile dobândite după data
de 31 mai a anului fiscal în curs, achitarea se efectuează nu mai târziu de data de
25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune;
la alineatul (9) litera b), textul „25 septembrie a anului curent, iar în
cazul achitării sumei integrale a impozitului până la data de” și textul „ ,aceste
persoane beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce
urmează a fi achitat. Avizele de plată a impozitului funciar, înmânate subiecților
impunerii, se întocmesc ținându-se cont de acest drept.” se exclud, iar textul „25
septembrie” se substituie cu textul „31 mai”.
2. La punctul 2 din anexa nr.2, cifrele „0,1”, în ambele cazuri, se
substituie cu textul „0,05 – 0,4”.
Art. XVII. – Articolul 4 din Legea Fondului de susținere a populației

nr.827/2000 (Monitorul Oficial, 2000, nr. 65-67, art. 460), cu modificările
la alineatul (1) litera c), cifrele „2,5%” se substituie cu cifrele „1,5%”;
la alineatul (4), textul „lit. a)-c)” se substituie cu textul „lit. a)-d)”.
Art. XVIII. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000

(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 1
ianuarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 1 se completează cu punctul 71) cu următorul cuprins:
„71) forța majoră – o împrejurare de fapt (eveniment, circumstanță) care
este imprevizibilă și insurmontabilă, făcând astfel imposibilă executarea
corespunzătoare a obligațiilor față de organul vamal; este confirmată prin acte
justificative, prezentate și acceptate de organul vamal, conform modului prevăzut
de Guvern.”
2. La articolul 9 alineatul (2), textul „Serviciului Vamal, birouri vamale și
posturi vamale” se substituie cu cuvintele „Serviciului Vamal și subdiviziunile
teritoriale formate din birouri vamale și posturi vamale”.
3. La articolul 20:
la alineatul (41), textul „Prin derogare de la prevederile alin.(4), se” se
substituie cu cuvântul „Se”, iar după textul „comercializa,” se introduce textul
„dona, transmite prin moștenire sau orice altă formă de dare în posesie sau
folosință”, iar textul „iar în cazul mijloacelor de transport prohibite, se aplică
cota accizului stabilită pentru vârsta maximă admisibilă” se exclude;
alineatul (42) se abrogă.
4. La articolul 1308 alineatul (13), cuvintele „comercializa conform
prevederilor Codului fiscal” se substituie cu cuvintele „preda Serviciului Fiscal
de Stat pentru comercializare”.
31
5. La articolul 1953 alineatul (1) punctul 3), primele trei enunțuri vor avea
următorul cuprins:
„3) lipsa încălcărilor repetate ale legislației vamale și/sau fiscale, inclusiv
lipsa infracțiunilor legate de activitatea economică a solicitantului. Condiția este
considerată ca fiind îndeplinită în cazul în care, în decursul ultimilor trei ani
anteriori depunerii cererii, solicitantul, persoana împuternicită să îl reprezinte sau
care exercită controlul asupra gestiunii acestuia, angajatul responsabil de
domeniul vamal al solicitantului nu au comis încălcări repetate ale legislației
vamale și/sau fiscale și nu au fost condamnați, printr-o hotărâre judecătorească
definitivă pentru infracțiuni legate de activitatea economică a solicitantului.
Încălcare repetată este comiterea unei încălcări a legislației vamale și/sau fiscale
în decursul a 12 luni consecutive de la data punerii în executare a deciziei privind
sancționarea persoanei pentru săvârșirea încălcării legislației vamale și/sau
fiscale”.
„Articolul 224. Contrabanda
Fapta infracțională pentru care este prevăzută răspunderea penală în
conformitate cu prevederile Codului penal.”
Art. XIX. – Articolul 21 din Legea nr. 761/2001 cu privire la serviciul

diplomatic (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.216-
220, art.645), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), după cuvintele „bunuri procurate pentru uz personal” se
introduce textul „(cu excepția autovehiculelor)”;
Art. XX. – La articolul 23 alineatul (2) din Legea nr. 1593/2002 cu privire
la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de
asistență medicală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.18-19
art.57), cu modificările ulterioare, după cuvintele „care confirmă achitarea” se
introduc cuvintele „integrală a”.
Art. XXI. – Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și

scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.185-189, art.1416), cu
1. La articolul 2 litera r), textul „a cărui producție a încetat,” se exclude,
iar textul „ a participat la un eveniment istoric sau competiții și reprezintă o
valoare culturală a timpurilor trecute, fapt confirmat de instituția de stat
competentă, conform modului stabilit de Guvern” se substituie cu textul
„reprezintă o valoare culturală a timpurilor trecute, confirmată de Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării.
2. La articolul 5 litera d1), cifrele „200” se substituie cu cifrele „100”.
32
3. La articolul 10:
alineatele (1)-(2) se abrogă;
la alineatul (3):
litera d) va avea următorul cuprins:
„d) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de
mărfuri și de pasageri; mijloacele de transport nu pot fi vândute, donate,
transmise prin moștenire, închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate,
transferate sau puse la dispoziția unei alte persoane pe teritoriul Republicii
Moldova decât cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import și
efectuarea procedurilor vamale”.
la alineatul (34), după cuvintele „fapt confirmat prin documente
justificative” se introduc cuvintele „sau declarația pe propria răspundere a
persoanei”;
alineatele (8) și (10) se abrogă.
Art. XXII. – Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72-74, art.195), cu
1. Se completează cu articolele 13414 și 13415 cu următorul cuprins:
„Articolul 13414. Substanțe toxice
Prin substanțe toxice se înțelege substanțele cu acțiune drastică aflate sub
control național și internațional în corespundere cu tratatele internaționale la care
Republicii Moldova este parte și sunt înscrise în listele, care se aprobă, se
modifică de către Guvern.
Articolul 13415. Mărfuri strategice
Prin noțiunea de mărfuri strategice se înțelege:
a) produse, tehnologii şi servicii care au utilizare dublă (civilă și militară);
b) armament, muniții, echipamente militare, tehnologii şi servicii aferente;
c) produse, tehnologii şi servicii care sunt utilizate la fabricarea şi folosirea
de arme nucleare, chimice, biologice şi de rachete care pot fi purtătoare de astfel
de arme;
d) alte produse, tehnologii şi servicii care necesită un control special în
interesul securității naționale sau al politicii externe, în conformitate cu
acordurile şi aranjamentele internaționale la care Republica Moldova este parte.”

„Articolul 248. Contrabanda
(1) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a
mărfurilor, prin locuri stabilite pentru controlul vamal, prin tăinuire de controlul
vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de
8 000 de unități convenționale,
33
se pedepsește cu amendă în mărime de la 2500 la 3000 de unități

convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se
pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 6000 de unități convenționale cu
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
(2) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, prin
alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal al mărfurilor, dacă valoarea
mărfurilor este mai mare de 4 000 de unități convenționale,
pedepsește cu amendă în mărime de la 5500 la 6500 unități convenționale cu
(3) Înstrăinarea sau punerea în libera circulație, fără achitarea drepturilor
de import, a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, dacă valoarea mărfurilor
este mai mare de 8000 de unități convenționale,
(4) Scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, prin
declarare neautentică a originii mărfii ca fiind obținute integral în Republica
Moldova, dacă valoarea acestora este mai mare de 8 000 de unități
convenționale,
(5) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a
valorilor culturale, atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte
locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare
neautentică în documentele vamale, precum şi nereturnarea pe teritoriul
Republicii Moldova a valorilor culturale în cazul în care returnarea lor este
obligatorie,
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 4500 la 5500 de unități
convenționale sau cu închisoare până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește
cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 de unități convenționale cu privarea de
dreptul de a exercita o anumită activitate.
(6) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul al Republicii Moldova, atât
prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite
pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în
34
documentele vamale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora,

precursorilor, substanțelor toxice și nocive, armelor și munițiilor interzise în
circuitul civil sau supuse autorizării, componentelor esențiale a armelor de foc,
mărfurile strategice, dispozitivele militare, materiale explozibile, nucleare sau
radioactive,
convenționale sau cu închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana juridică se
(7) Acțiunile prevăzute la alin.(1)-(6) săvârșite:
a) de două sau mai multe persoane;
b) cu folosirea situației de serviciu;
c) dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 16 000 de unități
convenționale,
se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 10 ani, iar persoana juridică se
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.”
3. Se completează articolele 2481 și 2482 cu următorul cuprins:

„Articolul 2481. Contrabanda cu mărfuri accizate
(1) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a
mărfurilor supuse accizelor, prin locuri stabilite pentru controlul vamal, prin
tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică
în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă
valoarea acestora este mai mare de 4 000 de unități convenționale, iar în cazul
țigaretelor cu filtru sau fără filtru o cantitate mai mare de 60 000 de bucăți,
(2) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a
mărfurilor supuse accizelor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul
vamal a acestora, dacă valoarea acestora este mai mare de 2 000 de unități
convenționale, iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru o cantitate mai mare
de 30 000 de bucăți,
(3) Înstrăinarea sau punerea în libera circulație fără achitarea drepturilor
de import a mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală, dacă valoarea
35
acestora este mai mare de 4 000 de unități convenționale, iar în cazul țigaretelor
cu filtru sau fără filtru o cantitate mai mare de 60 000 de bucăți,
(4) Acțiunile prevăzute la alin.(1)-(3) săvârșite:
c) dacă valoarea mărfurilor accizate este mai mare de 8000 de unități
convenționale, iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru o cantitate mai mare
de 120 000 bucăți,
se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 10 ani, iar persoana juridică se
Articolul 2482. Colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea,
depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor introduse
prin contrabandă
(1) Colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea,
predarea, desfacerea și vânzarea mărfurilor, care trebuie plasate sub o destinație
vamală, cunoscând că acestea au fost introduse prin contrabandă, dacă valoarea
acestora este mai mare de 2 000 de unități convenționale, în cazul mărfurilor
supuse accizelor, iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru o cantitate mai
mare de 60 000 de bucăți și în cazul celorlalte mărfuri mai mare de 4 000 de
unități convenționale,
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.”
„Articolul 249. Eschivarea de la achitarea drepturilor de import
(1) Eschivarea de la achitarea drepturilor de import prin includerea în
documentele vamale, comerciale, de transport, contabile, financiare, inclusiv în
format electronic, a unor date neautentice privind valoarea mărfurilor,
clasificarea mărfurilor, regim sau destinație vamală, tratamentul tarifar favorabil
sau preferențial, dacă suma drepturilor de import neachitate este mai mare de
8 000 de unități convenționale se pedepsește:
cu amendă în mărime de la 3500 la 5000 de unități convenționale sau cu
închisoare de până la 2 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar
persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 8000 de
unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
(2) Acțiunile prevăzute la alin. (1) săvârșite:
36

c) dacă suma drepturilor de import neachitate este mai mare de 16 000 de
unități convenționale,
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unități
convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2
la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 10000 la
16000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”
Art. XXIII. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova

nr.122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013,
nr.248-251, art.699), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1328 alineatul (2), textul „art.248 alin.(2)-(5),” se substituie
cu textul „art. 248, 2481, 2482, 249”.
2. La articolul 1342 alineatul (2), textul „239-248,” se substituie cu textul
„art. 239-248, 2481, 2482, 249”.
3. La articolul 268, textul „infracțiunilor prevăzute în art. 248 și 249” se
substituie cu textul „infracțiunilor prevăzute în art. 248, 2481, 2482 și 249”.
4. La articolul 270 alineatul (1) punctul 2) litera c), textul „248-255,” se
substituie cu textul „250-255,”.
5. La articolul 2702 alineatul (1) litera c), după cifrele „248” se introduce
textul „2481, 2482 și 249”, iar după cuvintele „dacă valoarea” – textul „în vamă a
mărfurilor, drepturilor de import sau a”.
Art. XXIV. – Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale

(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 384-395 art.
1. Articolul 1 se completează cu noțiunea „taxă specială” cu următorul
cuprins:
„taxă specială – plată percepută doar de la persoanele fizice și/sau
persoanele juridice care utilizează sau beneficiază de serviciul public local create
în interesul acestora, utilizată integral de către autoritățile reprezentative şi
deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor
efectuate pentru înființarea serviciilor publice de interes local, precum și pentru
finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.”
2. La articolul 5 alineatul (1) punctul 1) litera a):
după liniuța a cincea se introduce o liniuță nouă cu următorul cuprins:
„ – taxele speciale;”;
după liniuța a șasea se introduce o liniuță nouă cu următorul cuprins:
„ – taxele speciale”.
37
3. La articolul 8:
alineatul (1) se completează cu textul „ , ținând-se cont la planificare de
respectarea priorităților în alocarea cheltuielilor conform prevederilor art.29
alin.(5) lit.a)-c) din prezenta lege”;
alineatul (4) se completează cu un enunț cu următorul cuprins: „La
alocarea cheltuielilor din contul transferurilor cu destinație specială se va
respecta prioritatea acoperirii integrale a costurilor aferente cheltuielilor de
personal.”
„(3) Transferurile cu destinație specială, stipulate la alin.(1), utilizate
contrar destinației, constatate în urma controalelor efectuate de către organele
abilitate, se restabilesc la bugetul de stat. În cazul în care suma utilizată contrar
destinației nu este virată benevol la bugetul de stat, Ministerul Finanțelor se
autorizează să reducă cu suma respectivă volumul transferurilor cu destinație
specială aprobat în legea bugetară anuală.”
„Articolul 13. Balansarea bugetului
(1) Orice buget local aprobat, modificat sau executat trebuie să fie
balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de
finanțare.
(2) Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să întreprindă
toate măsurile necesare pentru menținerea bugetului balansat.
(3) Orice modificare a soldului bugetar se aprobă doar prin decizie privind
modificarea bugetului local.”
6. La articolul 14 alineatul (1) litera a), textul „atât din țară, cât și de peste
hotare” se substituie cu cuvintele „din țară”.
7. La articolul 21 alineatul (4) litera b), cuvântul „articole” se substituie cu
textul „articole/puncte”.
8. Articolul 23:
alineatul (2) se completează cu litera c) cu următorul cuprins:
„c) stabilirea volumelor transferurilor la nivelul celor prevăzute în bugetul
de la care se efectuează aceste transferuri.”
„(5) În cazul în care administratorul de buget nu stabilește volumele
transferurilor prevăzute în bugetele aprobate pe anul respectiv de la care se
efectuează aceste transferuri, finanțarea acestora se efectuează în limita
transferurilor aprobate în bugetele de la care se efectuează acestea.”
9. La articolul 28 alineat (5), după cuvintele „care se aprobă” se introduce
textul „ , de regulă, ”.
10. La articolul 29 alineatul (4), după cuvintele „limitele alocațiilor
bugetare aprobate” se completează cu textul „ , după stingerea datoriilor cu
termen de achitare expirat,”.
11. Articolul 32:
38
la litera b), după textul „a taxelor locale,” se introduce textul „a taxelor

speciale”;
se completează cu literele b1) și b2 ) cu următorul cuprins:
„b1) aprobă, modifică/anulează și percep taxele speciale pentru
funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și
juridice.
b2) stabilesc domeniile de activitate și condițiile în care se pot institui
taxele speciale, modul de organizare și funcționare a serviciilor publice de interes
local, pentru care se propun taxele respective.”
12. Denumirea capitolului VI va avea următorul cuprins:
„CONTROLUL PROCESULUI DE ELABORARE ȘI EXECUȚIE
A BUGETELOR LOCALE, AUDITUL PUBLIC EXTERN ȘI
SUPRAVEGHEREA PREZENTĂRII DOCUMENTAȚIEI SOLICITATE”.
13. Se completează cu articolele 36 și 37 cu următorul cuprins:
„Articolul 36. Auditul public extern
(1) Autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetele locale sunt
supuse auditului public extern în conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2017
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova.
(2) În cazul emiterii de către Curtea de Conturi a opiniei contrare sau în
cazul refuzului auditorului public extern de a emite opinia asupra situației
financiare, conducătorul autorității/instituției bugetare finanțată de la bugetul
local poartă răspundere conform legislației în vigoare.
Articolul 37. Măsuri restrictive cu caracter temporar
(1) Pentru autoritățile bugetare care nu au prezentat la timp rapoartele
privind utilizarea mijloacelor alocate, nu au înlăturat în termenele stabilite
încălcările și neajunsurile depistate, precum și nu au prezentat alte
rapoarte/documente/informații solicitate, Ministerul Finanțelor suspendă
temporar finanțarea de la bugetul de stat a transferurilor cu destinație generală la
bugetul local respectiv.
(2) Aplicarea măsurilor restrictive cu caracter temporar prevăzute la
alin.(1) din prezentul articol se va efectua conform mecanismului aprobat de
Ministerul Finanțelor.”
Art. XXV. - Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2004, nr. 168-170, art. 773), cu modificările ulterioare, se
1. Articolul 4:
la alineatul (21) literele a) și b), după cuvântul „angajatorului,” se introduc
cuvintele „al liber profesionistului ce practică activitate în sectorul justiției”;
alineatul (4) se exclude.
2. La articolul 6 alineatul (81), după cuvântul „lunară” se introduc
cuvintele „pentru creșterea copilului”.
39

„(82) Liber profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției au
dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului conform uneia dintre
opțiunile prevăzute la art. 18 alin. (1) dacă confirmă stagiul de cotizare
specificat la alin. (1) sau (2) din prezentul articol.”
3. La articolul 7 se completează alineatele (31) și (61) cu următorul
cuprins:
„(31) Venitul lunar asigurat pentru liber profesioniști ce practică activitate
în sectorul justiției se determină prin împărțirea 1/12 taxa fixă a contribuției de
asigurări sociale de stat stabilită pentru anul corespunzător la cota tarifului
contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru angajatorii sectorului
privat pentru această perioadă. Venitul lunar asigurat determinat se include în
calcul în lunile pentru care au fost plătite taxele fixe a contribuției de asigurări
sociale de stat obligatorii stabilite începând cu 1 ianuarie 2021.”;
„(61) În cazul în care liber profesionistul ce practică activitate în sectorul
justiției pe parcursul celor 12 luni calendaristice premergătoare lunii survenirii
riscului asigurat nu a realizat venit asigurat din motiv de beneficiere de
indemnizație de maternitate şi/sau de indemnizație pentru creșterea copilului,
cuantumul indemnizației de maternitate şi al indemnizației lunare pentru
creșterea copilului se stabilește din baza de calcul în al cărei temei s-au calculat
aceste indemnizații pentru copilul precedent, inclusiv în cazul în care a beneficiat
de anumite plăți unice pe parcursul perioadei luată în calcul.”
4. La articolul 12:
alineatul (3) se completează cu textul „ , cu excepția normelor prevăzute la
alin. 4 din prezentul articol”.
se completează alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) În cazul persoanelor care își reiau activitatea de muncă și beneficiază
de indemnizație pentru creșterea/îngrijirea copilului, indemnizația pentru
îngrijirea acestui copil bolnav nu se acordă. Această normă nu se aplică pentru
îngrijirea altor copii bolnavi ai persoanei asigurate.”
„(4) Cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de
muncă plătită din mijloacele liber profesionistului ce practică activitate în
sectorul justiției se stabilește în proporție de 75% din salariul mediu lunar
prognozat pe economie stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul
asigurat.”
„(12) Liber profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției au
dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului conform opțiunilor
prevăzute la alin. (1) din prezentul articol, din ziua următoare datei expirării
concediului de maternitate fără condiția aflării în concediu pentru îngrijirea
copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani.”
40
7. La articolul 20 alineatul (2), după cuvintele „intervenții chirurgicale” se

introduce textul „în cazul copilului care suferă de maladie oncologică,
tuberculoză, SIDA”.
Art. XXVI. – Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală
1. La articolul 14, alineatul (2) se completează cu litera j2) cu următorul
cuprins:
„j2) decide, în condițiile legii, cooperarea cu alte autorități ale
administrației publice locale în vederea desfășurării activității de audit intern,
precum și contractarea serviciilor de audit intern;”.
2. La articolul 29, alineatul (1) se completează cu litera a2) cu următorul
cuprins:
„a2) încheie acorduri de cooperare cu alte autorități ale administrației
publice locale, precum și contracte de achiziție, în vederea desfășurării activității
de audit intern”.
Art. XXVII. – La articolul 2 din Legea nr. 278/2007 privind controlul

tutunului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 258-
261 art. 489), cu modificările ulterioare, după noțiunea „țigarete” se introduce
noțiunea „țigară de foi (cigarillos) – trabuc de dimensiuni mici cu o greutate
maximă de 3 grame fiecare.”, iar din noțiunea „trabucuri sau țigări de foi” se
exclud cuvintele „sau țigări de foi”.
Art. XXVIII. – Codul contravențional al Republicii Moldova nr.218/2008

(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78-84, art.100),
cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 34 alineatul (2), cifrele „500” se substituie cu cifrele
„1500”.
2. Se completează cu articolul 2321 cu următorul cuprins:
„2321. Conducerea vehiculului de către o persoană care nu are asupra sa
certificatul confirmativ privind abilitarea cu atribuții de însoțire/îngrijire a
persoanei cu dizabilități locomotorii
Conducerea vehiculului destinat persoanei cu dizabilități ale aparatului
locomotor, importat în condițiile art.49 alin.(3) din Legea nr.60/2012 privind
incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, de către o persoană care nu are
asupra sa certificatul confirmativ privind abilitarea cu atribuții de
însoțire/îngrijire a persoanei cu dizabilități locomotorii, care confirmă dreptul de
a conduce sau de a folosi vehiculul se sancționează cu amendă de la 60 la 90
unități convenționale.”
41
„(10) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a

mărfurilor, obiectelor și altor valori, prin locuri stabilite pentru control vamal, în
locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclararea sau
declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune, dacă valoarea mărfurilor
(bunurilor) constituie după cum urmează:
- până la 2000 unități convenționale, se sancționează cu amendă de la
100 la 500 de unități convenționale;
- de la 2000 unități convenționale până la 4000 unități convenționale, se
sancţionează cu amendă de la 500 la 900 de unităţi convenţionale;
- de la 4000 unități convenționale pînă la 8000 unități convenționale, se
sancţionează cu amendă de la 900 la 1200 de unităţi convenţionale.”;

„(101) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a
mărfurilor, obiectelor şi altor valori, prin alte locuri decât cele stabilite pentru
control vamal, în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în
alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste acţiuni nu constituie
infracţiune, dacă valoarea mărfurilor (bunurilor) constituie după cum urmează:
- până la 1000 unități convenționale, se sancţionează cu amendă de la 200
la 600 de unităţi convenţionale;
sancţionează cu amendă de la 600 la 1200 de unităţi convenţionale;
sancţionează cu amendă de la 1000 la 1500 de unităţi convenţionale.”;
„(11) Colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea,
depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea mărfurilor, care trebuie plasate sub
o destinație vamală, dacă acestea sunt fără acte de proveniență sau sunt introduse
pe teritoriul Republicii Moldova, atât prin locuri stabilite pentru control vamal,
cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, dacă aceste acțiuni
nu constituie o altă infracțiune
se sancționează cu amendă de la 500 la 1500 de unități convenționale.”
alineatul unic devine alineatul (1);
„(2) Încasarea plăților în numerar de la cetățeni peste plafonul de 100 000
de lei per tranzacție sau fracționarea plăților cu scopul eludării plafonului stabilit
42
prin Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi se

sancționează
cu amendă de la 90 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei cu
funcție de răspundere, cu amendă de la 240 la 300 de unități convenționale
aplicată persoanei juridice.
Art. XXIX. – Legea nr. 229/2010 privind controlul financiar public intern
(republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.86-92,
art.140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
„Prevederile legii se aplică autorităților/instituțiilor bugetare, autorităților
bugetare independente/autonome, autorităților/instituțiilor publice la
autogestiune, întreprinderilor de stat/municipale, societăților comerciale cu
capital integral sau majoritar public, precum și entităților/autorităților
independente, responsabile de reglementarea unui domeniu economic și/sau
social.”
2. La articolul 3, noțiunea „entitate publică” va avea următorul cuprins:
„entitate publică – autoritate/instituție bugetară, autoritate bugetară
independentă/autonomă, autoritate/instituție publică la autogestiune,
întreprindere de stat/municipală, societate comercială cu capital integral sau
majoritar public sau entitate responsabilă de reglementarea unui domeniu
economic și/sau social”.
3. La articolul 19 alineatul (5), textul „conform criteriilor aprobate de către
Guvern,” se exclude.
4. La articolul 29, litera e) va avea următorul cuprins:
„e) până la data de 1 iunie a fiecărui an, prezintă pentru aprobare
Guvernului raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pe
anul precedent;”.
Art. XXX. – Articolul 21 din Legea nr. 80/2010 cu privire la statutul

personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 117-118, art. 357), cu modificările
la alineatul (1), cuvintele „salarii de funcție” se substituie cu cuvintele
„salarii de bază”;
Art. XXXI. – Articolul 17 din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2010, nr. 194-196, art. 637), cu modificările ulterioare, se modifică
după cum urmează:
la alineatul (1), cuvintele „salarii ale funcției” se substituie cu cuvintele
„salarii de bază”;
43
Art. XXXII. – Legea nr.155/2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic

al funcțiilor publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.164-165,
1. Pe tot parcursul textului legii:
textul „certificatul de calificare al auditorului” se substituie cu textul
„certificatul de evaluare a cunoștințelor în domeniul auditului intern în sectorul
public pentru nivelul intermediar”;
textul „certificatul de calificare al auditorului în domeniul specializat” se
substituie cu textul „certificatul de calificare profesională în domeniul auditului
intern în sectorul public”.
2. La Capitolul II, secțiunea I, la codurile funcției C43 și C44, la coloana
„Cerințe specifice minime”, textul „deținere a certificatului de calificare al
auditorului în domeniul specializat;” și, respectiv, alineatul „deținere a
certificatului de calificare al auditorului;” se va exclude.
3. După tabel se va include o notă cu următorul cuprins:
„Notă: Cerințele specifice minime aferente funcțiilor publice de conducere
a subdiviziunilor de audit intern se suplimentează cu cerința deținerii
certificatului de calificare profesională în domeniul auditului intern în sectorul
public sau certificatului de calificare cu recunoaștere internațională în domeniul
auditului intern.”.
Art. XXXIII. – Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-

fiscale nr.181/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.223-230,
„(6) Termenul stipulat în contract pentru executarea obligațiilor
persoanelor fizice sau juridice față de autoritatea/instituția bugetară pentru
livrarea bunurilor, prestarea serviciilor și executarea lucrărilor în mărimea plății
anticipate (avansului) nu poate depăși 60 de zile de la data primirii avansului.”
„(2) În cazul neexecutării obligației contractuale pentru livrarea bunurilor,
prestarea serviciilor și executarea lucrărilor achitate în avans, de la persoanele
fizice sau juridice care au primit din partea autorităților/instituțiilor bugetare
mijloace financiare sub formă de plați anticipate (avans), se percepe la bugetul
de stat o sumă calculată din mărimea avansului neexecutat în funcție de rata de
bază aplicată de Banca Națională a Moldovei la principalele operațiuni de
politică monetară pe termen scurt, pe perioada de neexecutare a obligației
respective. În cazul expirării termenului de acțiune a contractului, la buget se
percep concomitent și mijloacele financiare neutilizate (datoria debitoare) la
momentul controlului.”
44
Art. XXXIV. – La articolul 90 alineatul (2) din Legea nr. 3/2016 cu

privire la Procuratură (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016 nr. 69-77,
art. 113), cu modificările ulterioare, prima propoziție se exclude.
Art. XXXV. – Legea nr. 209/2016 privind deșeurile (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2016, nr. 459-471, art. 916), cu modificările ulterioare, se
se completează cu articolul 621 cu următorul cuprins:
„Articolul 621. Subvenționarea procesului de gestionare a deșeurilor de
ambalaje
(1) Subiecți ai mecanismului de subvenționare a procesului de gestionare
a deșeurilor de ambalaje sunt:
a) persoane juridice ce dețin autorizație de mediu privind valorificarea
deșeurilor;
b) sistemele individuale și/sau colective supuse regimului de
responsabilitate extinsă a producătorului.
(2) Modul, condițiile, procedura de acordare și cuantumul subvenției se
stabilește de către Guvern.
(3) Subvenția se acordă din mijloacele bănești acumulate în Fondul
Ecologic Național.”
Art. XXXVI. – Articolul 53 din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 40-49, art. 85), cu modificările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatul (1):
la litera c), după sintagma „de creație” se introduce textul „ , de participare
în proiecte de dezvoltare în domeniul de competență în cadrul autorității în care
este angajat”, în continuare după text;
se completează cu litera d) cu următorul cuprins:
,,d) în calitate de expert antrenat în proiecte implementate peste hotarele
țării, cu excepția cazului în care raporturile de serviciu sunt suspendate pe
perioada respectivă în condițiile legii.”
2. Se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(l1) Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor
alineatului (1), funcționarul public cu statut special care este desemnat, prin act
administrativ, pentru a face parte din echipa de proiect investițional sau de
proiect de asistență tehnică, finanțate din împrumuturi externe contractate sau
garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, ori din contul granturilor
acordate Guvernului, precum și din contul granturilor acordate instituțiilor
finanțate de la buget, cu excepția funcționarilor publici cu statut special care
exercită atribuții de audit sau atribuții de control asupra activității derulate în
cadrul acesteia și a funcționarilor publici cu statut special pentru care activitatea
45
desfășurată în cadrul echipei de proiect generează o situație de conflict de

interese cu funcția publică pe care o exercită.”
Art. XXXVII. – La articolul 33 din Legea contabilității și raportării

financiare nr. 287/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6,
art.22), cu modificările ulterioare, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Entitatea de interes public este obligată să prezinte situațiile financiare
individuale, raportul conducerii și raportul auditorului în termen de 120 de zile
de la ultima zi a perioadei de gestiune. Entitatea, cu excepția entității de interes
public, este obligată să prezinte situațiile financiare individuale, raportul
conducerii și raportul auditorului, după caz, în termen de 150 de zile de la ultima
zi a perioadei de gestiune.”
Art. XXXVIII. – Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302/2017

la litera b), textul „cu personalitate juridică,” se exclude;
la litera c), textul „fără personalitate juridică,” se exclude;
„(3) Serviciului Vamal este persoană juridică de drept public, care dispune
de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de cont trezorerial și este
finanțat de la bugetul de stat.”
2. La articolul 20 alineatul (5) litera d), cuvântul „lucrătoare” se
substituie cu cuvântul „calendaristice”.
Art. XXXIX. – Articolul 82 din Codul serviciilor media audiovizuale al

Republicii Moldova nr. 174/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2018, nr. 462-466, art. 766), cu modificările ulterioare, va avea următorul
cuprins:
„Articolul 82. Remunerarea membrilor Consiliului Audiovizualului
Membrii Consiliului Audiovizualului sunt remunerați în conformitate cu
legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.
Art. XL. – La articolul 16 alineatul (9) din Legea nr. 180/2018 privind
declararea voluntară și stimularea fiscală (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2018, nr. 309-320, art. 500), cu modificările ulterioare, se abrogă.
Art. XLI. – Legea nr. 219/2018 cu privire la Inspectoratul General de

Carabinieri (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 462-466, art.
1. La articolul 20 alineatul (2), litera a) se abrogă.
46
„Articolul 27. Interdicții și restricții în activitatea carabinierului

(1) Pe perioada exercitării serviciului, carabinierul se supune regimului de
interdicții și restricții prevăzute de Legea nr. 162/2005 cu privire la statutul
militarilor.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1) interdicțiile și restricțiile
în activitatea carabinierului nu se aplică atunci când militarul este desemnat, prin
act administrativ, pentru a face parte din echipa de proiect investițional sau de
proiect de asistență tehnică, finanțate din împrumuturi externe contractate sau
garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, ori din contul granturilor
acordate Guvernului, precum și din contul granturilor acordate instituțiilor
finanțate de la buget, cu excepția militarilor care exercită atribuții de audit sau
atribuții de control asupra activității derulate în cadrul acesteia și a militarilor
pentru care activitatea desfășurată în cadrul echipei de proiect generează o
situație de conflict de interese cu funcția pe care o exercită.”
Art.XLII. – Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 441-447,
art. 715), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 8:
la alineatul (1), cuvântul „întocmește” se substituie cu cuvântul „ține”;
la alineatul (2):
litera i) va avea următorul cuprins:
„i) denumirea sporurilor, mărimea acestora și altă informație necesară
pentru evidența personalului”;
literele j) și k) se abrogă;
2. La articolul 10 alineatul (2), liniuța a treia va avea următorul cuprins:

„- spor pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din surse
externe”.
3. La articolul 14, alineatul (2) se completează cu textul „ , din data

conferirii titlului științific și/sau științifico-didactic de către instituțiile abilitate,
confirmat de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și
Cercetare”.

se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) prin derogare de la prevederile lit. b), pentru personalul din domeniul
apărării naționale, securității statului și ordinii publice implicat în activități
speciale de combatere a terorismului – 120% din salariile de bază a personalului
cu drept de a beneficia de acest spor”;
litera c) va avea următorul cuprins:
47
„c) pentru personalul medical, inclusiv care deține funcții publice cu statut
special, din autoritățile/instituțiile/structurile medicale, din Centrul de Medicină
Legală și din instituțiile de asistență socială – 60% din suma anuală a salariilor
de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific”.
5. Articolul 19:
la alineatul (1), litera a) se completează cu textul „ , dacă orele de muncă
suplimentară sau zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau zilele de repaus nu sunt
compensate cu alte ore/zile libere în conformitate cu legile speciale/contractele
colective de muncă/regulamentele interne”;
„(2) Sporul pentru orele de muncă prestate în afara duratei normale a
timpului de muncă sau în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de
repaus pentru activităţi desfăşurate potrivit atribuţiilor postului se stabileşte în
condiţiile reglementate de art.103-105 din Codul muncii al Republicii Moldova,
în mărime dublă a salariului pe unitate de timp sau a remunerației de o zi.”

„Articolul 20. Spor pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate
din surse externe
(1) Pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din surse
externe în cadrul unității bugetare în care este angajat, personalul din unitățile
bugetare poate beneficia de un spor în mărime de până la 75% din salariul de
bază, stabilit de către conducătorul unității bugetare.
(2) Sporul pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din
surse externe se acordă din contul și în limita mijloacelor prevăzute pentru
retribuirea muncii în acordurile/contractele de finanțare.”
7. Articolul 211:
la alineatul (1), cuvintele „anului precedent” se substituie cu cuvintele „în
anul de gestiune”;
alineatul (3) se completează cu textul „ , pentru perioada termenului de
validitate a sancțiunii disciplinare aplicate salariatului în anul de gestiune”;
la alineatul (5), cuvintele „și mărimea concretă pentru fiecare an bugetar se
stabilesc” se substituie cu cuvintele „se stabilește”.
8. Capitolul IV se completează cu articolul 241 cu următorul cuprins:

„Articolul 241. Retribuirea muncii în timpul de staționare
Retribuirea timpului de staționare se efectuează în mărimea salariului de
bază a personalului, stabilit la data dispunerii staționării, dar nu mai puțin decât
mărimea minimă în sectorul bugetar, prevăzută în art. 27, alin. (2) din prezenta
lege.”
48
9. Articolul 27:
la alineatul (2), textul „2000 lei” se substituie cu textul „2200 lei”;
„(5) Garanţiile prevăzute la alin.(1)–(3) se aplică pentru perioada de
activitate în unitatea bugetară respectivă, în aceeași funcţie sau într-o funcţie mai
avansată.”
10. Anexa nr. 2:

compartimentul „Gradele de calificare pentru judecători” va avea
următorul cuprins:
„Gradele de calificare pentru judecători și procurori

Judecător/procuror de gradul superior 500
Judecător/procuror de gradul întâi 400
Judecător/procuror de gradul doi 350
Judecător/procuror de gradul trei 300
Judecător/procuror de gradul patru 250
Judecător/procuror de gradul cinci 200”;
la compartimentul „Gradele militare/speciale”, textul „Sergent-major” se

substituie cu textul „Sergent-major forțele armatei”, textul „Soldat clasa I” se
substituie cu textul „Sergent, soldat clasa I”, textul „Soldat clasa II” se substituie
cu textul „Sergent-inferior, soldat clasa II”.
11. La anexa nr. 3, în punctul 5 din notele la tabelul 2, textul „administrare

fiscală și cel al Direcției administrare a contribuabililor mari” se exclude.
12. Anexa nr. 4:

la punctul 1, după cuvintele „din domeniul expertizei judiciare” se introduce
textul „ , formării judiciare, asistenței juridice garantate de stat”;
tabelul 1:
la compartimentul „Consiliul Superior al Procurorilor”, după poziția B1007
se introduc pozițiile B1060 și B1061 cu următorul cuprins:
„B1060 Membrul Consiliului Superior al Procurorilor, cu 121 12,29
vechimea în muncă în funcția de procuror de peste 16
ani
B1061 Membrul Consiliului Superior al Procurorilor, cu 119 11,79”;
vechimea în muncă în funcția de procuror de pănă la 16
ani
notele se exclud;
tabelul 2:
se completează cu poziția B6018 cu următorul cuprins:
„B6018 Formator 97 7,44”;
49
notele se completează cu punctul 5 cu următorul cuprins:

„5. Salariul pentru funcția de formator în Institutul Național al Justiției,
conform codului funcției B6018, este prevăzut pentru o norma didactică anuală
de 1400 de ore academice pe un an de studii, care include activități didactice
auditoriale, activități didactico-metodice neauditoriale și activități de cercetare.”
13. La anexa nr. 6, pozițiile D3001 și D3004 din tabel vor avea următorul
cuprins:
„D3001 Șef inspectorat general 120 12,04

D3004 Director 120 12,04”.
14. La anexa nr. 8, notele la tabel se completează cu punctul 12 cu

următorul cuprins:
„12. Prin derogare de la prevederile art. 24 alin. (3), se permite
conducătorilor instituțiilor teatral-concertistice să desfășoare activitate artistică în
orele de program, în limita a 0,5 unități.”
Art.XLIII. – Articolul I din Legea nr.60/2020 privind instituirea unor

măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte
normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 108-109, art.186),
cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
„(31) Prin derogare de la prevederile alin. (3), pentru producătorii agricoli
afectați de calamitățile naturale, suma cumulativă a rambursării pentru perioadele
fiscale ianuarie-septembrie 2021 nu va depăşi suma TVA destinată perioadei
ulterioare, reflectată în declaraţia privind TVA pentru perioada fiscală decembrie
2020.”
2. Articolul 11 se completează cu textul „ , iar pentru producătorii agricoli
afectați de calamitățile naturale până la 30 septembrie 2021”.
Art.XLIV. – Prin derogarea de la prevederile articolului 24 alineatul (13),

articolului 102 alineatul (8) și articolului 123 alineatul (2) din Codul fiscal, până
la aprobarea limitelor cantitative de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale şi Mediului pentru produsele din tutun, precum şi limitelor de către
Ministerul Economiei şi Infrastructurii pentru produsele petroliere, reziduurilor,
deşeurilor şi perisabilităţii naturale pentru produsele din tutun de la poziţiile
tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403 şi pentru produsele din alcool
etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208, în calitate de plafoane valorice se
acceptă limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.
50
Art.XLV. – (1) Prin derogare de la prevederile articolului 56 alineatul (2)

din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, prevederile prezentei legi
intră în vigoare la 1 ianuarie 2021, cu excepţia prevederilor referitoare la:
1) art.XLIV, care intră în vigoare la data publicării;
2) art. I pct. 1 alineatul doi, art.VII pct.32, pct.41 în partea ce ține de
alin.(11), art.VIII pct.1 aferent literei h1), art.XV, art.XXI pct.2, și art.XXVIII
pct.4, care intră în vigoare la 1 mai 2021;
3) art.XVIII pct.2 și art.XXXVIII pct.1, care se aplică de la 1 iulie 2021;
4) art.XVII lit.a), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2022.
(2) Se supun impozitării potrivit prevederilor art.VII pct.27 din prezenta
lege, dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente calculate aferent perioadei
începând cu 1 ianuarie 2021.
(3) Prin derogare de la prevederile art.VII pct.64 din prezenta lege, pentru
anul 2021, autoritățile publice locale ale căror bugete și taxe locale aferent anului
respectiv au fost adoptate până la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova pot aplica și percepe cuantumul taxele locale stabilite fără
ajustarea acestora potrivit plafoanelor prevăzute.
(4) Proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul
împrumuturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul
împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din
cota-parte a Guvernului) care la data de 1 ianuarie 2021 se află în stadiu de
derulare, urmează să beneficieze de facilitățile fiscale și vamale aplicate potrivit
cadrului legislativ la data de 31 decembrie 2020.
(5) Liberii profesioniști ce practică activitate în sectorul justiţie au dreptul
la prestaţiile sociale prevăzute de Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile
pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale,
Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 756/1999
pentru riscurile asigurate survenite începând cu 1 ianuarie 2021 la întrunirea
condițiilor de acordare a acestora.
(6) În cazul în care, pentru unii membri ai Consiliului Audiovizualului,
prin aplicarea art. XXXIX din prezenta lege, salariul lunar calculat începând cu
1 ianuarie 2021 pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă este mai
mic decât salariul lunar calculat anterior intrării în vigoare a prezentei legi
conform Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.
174/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 462-466, art. 766),
cu modificările ulterioare, aceștia vor beneficia de plăţi compensatorii în
mărimea diferenței dintre salariul calculat la 31 decembrie 2020 și salariul
calculat începând cu 1 ianuarie 2021.
Președintele Parlamentului
Notă informativă
la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative
1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanților la elaborarea proiectului

Prezentul proiect de lege este elaborat de către Ministerul Finanțelor, ținând cont de
propunerile recepționate de la mediul de afaceri, autoritățile publice și alte părți interesate.
2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile urmărite
Pentru Republica Moldova, anul 2020 este reprezentat de o serie de provocări pentru
economia națională, specificul acestui an fiind determinat de condiții și împrejurări care
exercită influență semnificativă asupra sectorului economic, dar și asupra societății per
ansamblu. Astfel, contextul global actual, precum și cel național, reflectă necesitatea
identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.
În perioada 17 martie – 15 mai 2020, în temeiul art.1 din Hotărârea Parlamentului
nr.55/2020, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Ulterior, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, ca urmare a analizei
situației epidemiologice existente la moment, prin Hotărârea nr.10 din 15 mai 2020 a
declarat, stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe
perioada 16 mai – 30 iunie 2020, cu posibilitatea de prelungire a termenului dat în funcție
de evoluția situației epidemiologice.
În temeiul Hotărârilor ulterioare a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate
Publică, starea de urgenţă în sănătate publică, declarată prin Hotărârea nr.10 din 15 mai
2020 a CNESP s-a prelungit până la data de 30 septembrie 2020 inclusiv.
Politica fiscală și vamală, prin esența sa, reprezintă un ansamblu de măsuri și
instrumente elaborate și promovate în vederea acumulării resurselor financiare la bugetul
public național care sunt indispensabile pentru satisfacerea necesităților publice, precum și
constituie un instrument cu ajutorul căreia statul intervine în orientarea proceselor
economice.
Efectele politicii fiscale și vamale generează un impact intens, masiv și determinant
asupra domeniilor social-economice. Totodată, este important să remarcăm faptul că politica
fiscală și vamală nu poate în mod independent să asigure soluționarea problemelor cu care
se confruntă o economie afectată de criză. Ci, mai cu seamă, reprezintă una din pârghiile
aflate la dispoziția statului de a interveni asupra proceselor social-economice, în limita
spațiului bugetar disponibil, precum și ținând cont de contextul economic național general.
Printre condițiile ce au impus elaborarea proiectului de lege se numără următoarele:
 necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la
nivel național și internațional;
 provocările în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;
 problemele sistemului de justiție și frauda bancară care reduc potențialul de
dezvoltare economică a țării;
 necesitatea ajustării cadrului normativ în vederea simplificării acestuia;
 continuarea armonizării legislației naționale la prevederile UE.
Finalitățile urmărite prin adoptarea proiectului de lege sunt:
(1) o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice;
1
(2) consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice;
(3) susținerea mediului de afaceri.
Prin urmare, un obiectiv primordial al Guvernului, în condițiile actuale, este
consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă și nu prin
majorarea poverii fiscale. În viziunea Ministerului Finanțelor, creșterea încasărilor ca urmare
a eficientizării administrării fiscale și vamale denotă o extindere a bazei fiscale prin
reducerea economiei tenebre. Astfel, pe lângă faptul că se asigură o majorare a surselor
bugetare, aceasta contribuie substanțial la dezvoltarea unui mediu concurențial loial – o
condiție indispensabilă pentru dezvoltarea economică sustenabilă.
Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea,
claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor.
Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o
opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerație sau nu, în funcție de parametrii bugetari.
În schimb, punerea la punct a unui sistem de impozite și taxe just, eficient și cu minimum de
incomodități pentru sectorul privat reprezintă o obligație a acestuia.
De asemenea, în vederea evitării ambiguităților în aplicarea impozitelor și taxelor este
important să fie asigurat un cadru legal fiscal și vamal previzibil și cuprinzător.
Astfel, măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 au drept scop să
contribuie la soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a
Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.
Implementarea măsurilor de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 se va realiza
prin modificarea cadrului normativ în domeniul respectiv, care este constituit din Codul
fiscal și Codul vamal, precum și legile conexe acestora.
Adițional măsurilor de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, proiectul de lege
include și alte obiective aferente sistemului finanțelor publice, precum:
 modificări aferente politicii salariale pentru anul 2021;
 norme ce urmează să asigure cadrul legal necesar organizării auditului intern prin
asociere și prin contractare, precum și lărgirea domeniului de aplicare în vederea
implementării controlului intern managerial și auditului intern la nivelul entităților publice.
Scopul măsurilor respective este de a consolida sistemul de control financiar public intern,
precum și de a spori nivelul de răspundere managerială pentru gestionarea fondurilor
publice în baza principiilor bunei guvernări.
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop
armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene
Proiectul de lege are drept scop continuarea procesului de armonizare a legislaţiei
naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, în partea ce ține de armonizarea accizelor la
produsele din tutun și produse petroliere. Procesul este progresiv și urmează a fi finalizat în
anul 2025.
4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi
Proiectul de lege prevede norme de modificare a următoarelor acte normative: Legea
nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Legea nr.1456/1993 cu privire la
activitatea farmaceutică, Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constituțională, Legea
nr.514/1995 privind organizarea judecătorească, Legea nr.789/1996 cu privire la Curtea
2
Supremă de Justiție, Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,
Codul fiscal nr.1163/1997, Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal, Legea nr.
1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, Legea nr.
1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III a Codului fiscal, Legea nr. 1466/1998 cu
privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din
tranzacţiile economice externe, Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului,
Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, Legea nr. 756/1999
asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale, Legea nr.1054/2000 pentru
punerea în aplicare a Titlului IV din Codul fiscal, Legea nr.1056/2000 cu privire la punerea
în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, Legea Fondului de susținere a populației
nr.827/2000, Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, Legea nr.761/2001 cu
privire la serviciul diplomatic, Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi
termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, Legea
nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice, Codul penal al Republicii Moldova
nr.985/2002, Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale, Codul de procedură penală
al Republicii Moldova nr.122/2003, Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, Legea nr.436/2006
privind administrația publică locală, Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului, Codul
contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008, Legea nr.229/2010 privind controlul
financiar public intern, Legea nr. 80/2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul
persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea nr.199/2010 cu privire la statutul
persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea nr.155/2011 pentru aprobarea
Clasificatorului unic al funcțiilor publice, Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, Legea
finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, Legea nr. 209/2016
privind deşeurile, Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare, Legea cu privire
la Serviciul Vamal nr. 302/2017, Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii
Moldova nr.174/2018, Legea nr.219/2018 cu privire la Inspectoratul General de
Carabinieri, Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,
Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător
și modificarea unor acte normative.
Astfel, propunerile incluse în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021, care
includ schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal sunt sistematizate și
descrise în continuare.
Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

Măsuri de diminuare a numerarului în economie
Ca măsuri de diminuare a numerarului se propun următoarele:
 plățile efectuate între agenți economici în numerar 100 000 lei lunar/10 000 per
tranzacție;
 obligativitatea deținerii POS terminal la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari
de 500 000 lei;
3
 plățile efectuate de persoană fizică în numerar nu mai mari de 100 000 lei per
tranzacție.
Tendințele globale demonstrează o creștere rapidă a tranzacțiilor fără numerar, mai cu
seamă în condițiile în care tehnologiile avansate asigură dezvoltarea economiei digitale și
utilizarea unor soluții optime și rapide de efectuare a plăților.
Reducerea numerarului și orientarea spre efectuarea plăților prin virament reprezintă o
acțiune cu efecte pozitive asupra dezvoltării economice atât din perspectiva autorităților
publice, precum și din perspectiva persoanelor fizice și juridice:
 pentru autorități publice: asigură creșterea transparenței și securității prin sporirea
posibilităților de monitorizare și combatere a evaziunii fiscale;
 pentru persoanele fizice și juridice: asigură efectuarea rapidă a mai multor plăți într-
o perioada scurtă de timp oferind, astfel, oportunitatea de a obține venit mai mare și,
concomitent, de a economisi timpul.
În Republica Moldova există potențial pentru dezvoltarea plăților fără numerar. Mai
mult ca atât, în contextul situației pandemice existente, utilizarea plăților prin virament
reprezintă o practică eficientă de prevenire a răspândirii virusului Covid-19.
Respectiv, măsurile propuse vor impulsiona tranzacțiile non-numerar, creând premise
de reducere a comisioanelor percepute de instituțiile financiare.
Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică

Modificarea propusă a fost inițiată în urma analizei funcționale și instituționale a
activității Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, care demonstrează
necesitatea de revizuire a acțiunilor întreptate în scopul consolidării potențialului uman
calificat din cadrul entității pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor funcționale de către
acestea. Potrivit atribuțiilor și competențelor delegate de actele normative Agenției, survine
necesitatea de dispersare a organizării activității la nivelul de conducere a Agenției, prin
delimitarea clară a celor două mari domenii a instituției: medicamente și dispozitive
medicale.
Modificările propuse sunt în corespundere cu Legea nr. 98/2012 privind administrația
publică centrală de specialitate, care stipulează că prevederile legii se aplică autorităților
publice subordonate Guvernului, iar art. 20 din legea indicată supra prevede că Directorul
general al autorității administrative centrale este asistat de unul sau mai mulți adjuncți, al
cărui număr se stabilește de Guvern, la propunerea directorului general. Mai mult, anterior
Legea nr. 1456/1993, pînă la data de 17.08.2018, cînd au fost publicate modificările
perfectate prin Legea nr. 140/2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative,
a conținut prevederile că directorul general al Agenției este asistat de unul sau de mai mulți
directori adjuncți.
Totodată, completarea prevederilor alin. (8) al art. 11 este dictată de necesitatea
asigurării populației cu medicamente în situațiile cînd mai mulți producători se retrag de pe
piețile mici sau se axează pe producerea unui spectru mai specific de medicamente, care în
consecință sînt mai scumpe. Astfel, este necesară asigurarea continuă a pieței farmaceutice
cu medicamente eficiente, inofensive și de calitate.
4
Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constituțională, Legea nr.514/1995
privind organizarea judecătorească, Legea nr.789/1996 cu privire la Curtea Supremă
de Justiţie
Modificări care au drept scop executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr.27/2019
pentru controlul constituţionalităţii prevederilor articolului 37 din Legea cu privire la
Curtea Constituţională, articolul 27 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi
articolul 22 din Legea privind organizarea judecătorească
Prin urmare, se propune operarea următoarelor modificări:
 revigorarea prevederilor articolului 37 alin.(1) din Legea nr.317 din 13 decembrie
1994 cu privire la Curtea Constituţională, în forma anterioară abrogării: „(1) Curtea
Constituţională are un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat”.
 abrogarea articolului 27 alin.(1) din Legea nr.789/1996 cu privire la Curtea Supremă
de Justiţie, în urma declarării neconstituţionale de către Curtea Constituţională, dat fiind
faptul că Curtea Supremă de Justiţie face parte din sistemul judecătoresc, iar norma ce ţine
de bugetul instanţelor judecătoreşti este reflectată în Legea nr.154/1995 privind organizarea
judecătorească.
 expunerea articolului 22 alin.(1) din Legea nr.514/1995 în noua redacţie: „(1)
Instanţele judecătoreşti au un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat”,
se prezintă din perspectiva respectării principiului independenţei financiare pentru
instanţele judecătoreşti.
Codul fiscal nr.1163/1997

Concretizări ce vizează noțiunea și conceptul de reprezentanță permanentă
Proiectul prevede ajustarea conceptului de reprezentanță permanentă prin racordarea
noțiunilor din legislația națională cu cele din Modelul Convenției cu privire la evitarea
dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale, luând în considerare faptul că acesta
stabilește că nu existau diferenţe între conceptele de reprezentanţă permanentă şi bază fixă,
astfel încât, definiţia de reprezentanţă permanentă a devenit aplicabilă la ceea ce a constituit
anterior bază fixă.
Totodată, în contextul în care art.5 pct.29) din Codul fiscal stabilește noțiunea de
„subdiviziune” care reprezintă unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei
(filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de
reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia, și respectiv, încluzând deja un
set de forme de organizare a activității, s-au făcut ajustări tehnice la noțiunea de
„reprezentanță permanentă”.
Modificări la art.261 alin.(11) din Codul fiscal

Modificarea ce vizează completarea art.261 alin.(11) cu textul „ ,leasingului
operațional” are caracter redacțional de concretizare.
Uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor

Proiectul presupune alinierea unor cote de impozitare a veniturilor la nivelul cotei
generale de 12%. Promovarea măsurilor de uniformizare a cotelor de impozitare a
veniturilor reprezintă o necesitate care rezidă din faptul că actualul sistem de impozitare a
5
veniturilor în Republica Moldova este caracterizat prin cote de impozitare fragmentare
(12%, 10%, 7%, 6%, 5%, etc).
O uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor ar însemna simplificarea
procesului de administrare fiscală prin lipsa obligației de depunere a declarației fiscale,
precum și asigurarea echității fiscale pe orizontală prin impozitarea veniturilor la aceeași
cotă, fapt ce va determina aplicarea unui tratament fiscal egal pentru acei contribuabili cu
situații similare.
Concomitent, pentru a asigura atractivitatea investițională a economiei naționale, cota
de impozitare a veniturilor din dividende se propune a fi menținută la nivelul de 6%, ceea
ce va reprezenta 50% din cota standard.
De asemenea, cu 50% din cota standard (6%) urmează a fi impozitate veniturile
obținute de persoanele fizice și achiziționeri de la vânzarea producției agricole.
Uniformizarea cotelor de impozitare pentru anul 2021

Tabelul 1.
2020 2021
10% 12%
darea în locațiune persoana fizică către persoana juridică,
cu excepția terenurilor agricole*
7% 7%
darea în locațiune persoana fizică către persoana fizică
10% 12%
vînzarea mărfurilor (consignație)
6% 50%
dividende din cota standard (6%)
7% 7%
gospodării țărănești
5% 50%
vînzarea producției agricole, către cetățeni din cota standard (6%)
5% 50%
vînzarea producției agricole către achiziționeri din cota standard (6%)
0% 3%
dobînzi bancare, asociații de economii și împrumut, valori dobînzi bancare, asociații de economii și
mobiliare corporative împrumut, valori mobiliare corporative
18% 12%
profesii juridice profesii juridice
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui + 60 mil. lei
Majorarea scutirilor acordate persoanelor fizice

În vederea atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și pentru
a asigura susținerea familiilor cu copii, proiectul include:
 majorarea scutirii personale și scutirii suplimentare majore cu 5% - de la 24 000 lei
până la 25 200 lei și respectiv de la 18 000 lei până la 18 900 lei;
 majorarea scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% - de la 3 000 lei până la 4 500
lei.
6
La fel, în vederea simplificării mecanismului de impozitare a persoanelor fizice,
precum și stimularea încadrării tuturor persoanelor în câmpul muncii se propune anularea
scutirilor acordate pentru soț/soție în mărime de 11 280 lei, cu păstrarea scutirii
suplimentare majore.
Scutirile planificate pentru anul 2021
Tabelul 2.
Scutiri 2020 2021
Scutirea personală 24 000 lei 25 200 lei (+5%)
Scutirea pentru persoane întreținute (copii) 3 000 lei 4 500 lei (+50%)
Scutirea pentru persoane întreținute persoane cu dezabilități 18 000 lei 18 900 lei (+5)
Scutirea soț/soție 11 280 lei anularea
Scutirea suplimentară majoră 18 000 lei 18 900 lei
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui – 49,5 mil. lei.
Măsuri de extindere a dreptului la deducere a unor cheltuieli

Extinderea dreptului la deducere a cheltuielilor achitate de contribuabili sub formă de
taxe de aderare și cotizații pentru toate asociațiile de reprezentare a activității de
întreprinzător, în mărime de 0,15% din fondul de retribuire a muncii (actualmente, doar cei
cu statut de patronate).
Neimpozitarea cu impozitul pe venit la cota de 4% a veniturilor din granturi

neimpozabile.
Abrogarea prevederilor art.55 alin.(2) din Codul fiscal

Prin prisma proiectului se propune abrogarea prevederilor art.55 alin.(2) din Codul
fiscal, întrucât norma respectivă a devenit desuetă, fiind dificil de aplicat.
Actualmente, în Codul fiscal nu se operează cu noțiunea de „bază valorică ajustată”.
Mai mult prevederile art.42 din Codul fiscal nu sunt aplicabile situaţiei de obţinere a cotei
de participare ca urmare a transmiterii activului ca aport la capitalul social. În cazul
contribuirii cu mijloace fixe în capitalul social, rezultatul fiscal se determină ca diferența
dintre valoarea cotei-părți obținute și valoarea neamortizată în scopuri fiscale a mijlocului
fix.
Modificări ce vizează regimul fiscal al achiziționerilor

Se propune ca în cazul în care venitul din vânzarea produselor din fitotehnie și/sau
horticultură și/sau a obiectelor regnului vegetal către agentul economic depășește suma de
1,2 milioane lei pe parcursul anului calendaristic, subiecții impunerii vor fi obligați să
prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit și pentru suma care depășește plafonul
de 1,2 milioane lei să achite impozitul pe venit la cota stabilită la art.15 lit.a) din Codul
fiscal, fără a lua în calcul suma impozitului pe venit reținut la sursa de plată.
Permiterea la deducere a primelor de asigurări medicale din venitul persoanelor fizice

nerezidente obținut din activitatea conform contractului de muncă și facilitățile acordate
de angajator.
7
Revizuirea condițiilor de înregistrare a contractelor privind darea în locațiune a
proprietății imobiliare de la persoane fizice la persoane fizice, precum și termenul de
achitare a obligației (actualmente se achită în avans, se propune pînă la data de 25 a lunii).
Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice

Legislația fiscală prevede impozitarea dividendelor prin reținerea finală la cota de 6%,
în momentul distribuirii acestora indiferent de statutul persoanei beneficiare.
Astfel, în cazul distribuirii dividendelor către o persoană juridică de drept privat,
aceasta din urmă nu include dividendele în venitul impozabil, dar la o ulterioară distribuire
a dividendelor va reține impozitul de 6%.
În acest sens, pentru a asigura că legislația fiscală nu prevede o impozitare a aceluiași
venit cu același impozit se propune ca reținerea impozitului în mărime de 6% aplicată
dividendelor să se realizeze doar în cazul distribuirii dividendelor către persoane fizice sau
persoane nerezidente.
Scopul acestei măsuri este de a perfecționa sistemul fiscal în vederea contribuirii la
formarea unui cadrul legal favorabil mediului investițional, inclusiv prin reținerea și
investirea mijloacelor financiare în cadrul proceselor economice, generatoare de valoare
adăugată.
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -10 mil. lei.
Impozitarea veniturilor financiare

În proiect este inclusă măsura ce prevede impozitarea dobânzilor achitate în folosul
persoanelor fizice rezidente de către bănci, asociații de economii și împrumut precum și
emitenții de valori mobilare corporative la cota de 3% (25% din cota standard) prin reținerea
finală a impozitului pe venit, ceea ce va asigura simplitate în procesul de administrare
fiscală.
Actualmente, în conformitate art.24 alin.(7) din Legea pentru punerea în aplicare a
titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164/1997, nu se impozitează, până la 1 ianuarie 2021,
dobînzile persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de
organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare; valorile mobiliare
corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei
monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare; depunerile
membrilor pe conturile de economii personale în asociațiile de economii şi împrumut ale
cetățenilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, în contextul în care sumele respective reprezintă o sursă de venituri ale
persoanelor fizice, pentru a asigura un regim de impozitare just și echitabil, apare
necesitatea de a impozita veniturile menționate.
Este important de menționat că în cazul neintervenției cu modificările respective, cota
impozitului ar constitui 12%.
Cu privire la TVA, se propun măsurile ce urmează.

Ajustarea noțiunii „investiții capitale”
Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din
Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu
8
reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are
drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.
Modificări de concretizare (redacționale) ce vizează taxarea inversă cu TVA

Proiectul prevede modificarea articolul 94 litera e) din Codul fiscal, pentru a specifica
faptul că inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei sunt
subiecți ai taxării inverse cu TVA. Modificarea respectivă are caracter de concretizare
(redacțional).
Regimul TVA în agricultură

În contextul în care aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 8% are loc atât pentru
livrările interne, cât și pentru importul de produse agricole, aceasta își atinge doar obiectivul
de accesibilitate a produselor agricole pentru populație, nu și creșterea competitivității
producției naționale.
Introducerea cotei reduse a TVA nu a asigurat obiectivul prevăzut inițial, de creștere a
competitivității producției agricole naționale. Acest fapt este demonstrat de evoluția
importurilor de producție agricolă la cota redusă a TVA.
Mai mult ca atât, diferențele de cote a TVA pentru input-urile și output-urile în
agricultură au determinat acumulări în cont a sumei TVA de către producătorii agricoli de
aproximativ 1,8 mlrd. lei, ceea ce presupune indisponibilizarea sectorului agricol de
resursele financiare respective, fapt ce a dezavantajat producția locală în folosul producției
importate.
Figura 1. Model convențional a efectului de aplicare a cotelor TVA în agricultură în prezent
În acest sens, se impune necesitatea revizuirii regimului actual de aplicare a TVA

aferent producției agricole primare, care să asigure dezvoltarea și creșterea competitivității
producătorilor autohtoni.
9
Prin Ordinul Viceprim-ministrului, Ministru al Finanțelor nr.34 din 25.02.2020 a fost
instituit Grupul de lucru responsabil de implicațiile TVA în agricultură, care și-a propus ca
scop să analizeze regimul TVA aplicat la importul și/sau livrarea pe teritoriu a producției
agricole și să identifice cele mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea ramurii
agricole.
Principalul obiectiv al opțiunilor analizate constă în diminuarea treptată a sumelor
TVA acumulate în cont, prin transformarea acestora în mijloace financiare aflate la
dispoziția producătorilor agricoli.
Urmare analizelor opțiunilor de politici, inclusiv a practicii internaționale, este propusă
aplicarea unei cotei reduse a TVA de 12% pentru îngrășăminte și fertilizanți, în paralel cu
aplicarea aceleași cote a TVA pentru producția agricolă primară.
Totodată, cota TVA de 12% urmează a fi aplicată și la zahărul din sfeclă de zahăr,
produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova.
Situația actuală Propunere
Cota TVA 20 % Cota TVA 8 % Cota TVA 12 % Cota TVA 12 %
Producția Producția
Îngrășăminte Îngrășăminte
agricolă agricolă
Fertilizanți Fertilizanți
Figura 2. Situația actuală și propunerea privind cotele TVA în agricultură
Prin măsura respectivă, acumulările în cont a sumelor TVA formate din anul 2010
urmează să fie transformate din dezavantaje în avantaje pe termen scurt și mediu pentru
producătorii agricoli autohtoni.
Figura 3. Propunerea privind regimul TVA aferent producției agricole
10
Totodată, un efect pozitiv al măsurii îl reprezintă creșterea mărimii pasibile restituirii
TVA la exportul producției agricole, de la 8% la 12% din valoarea exporturilor.
Impactul asupra:
Descrierea măsurii
Sectorul privat Sectorul bugetar
Diminuarea TVA de la 20% la 12% +222 mil. lei -222 mil. lei
pentru îngrășăminte și fertilizanți
Majorarea cotei de la 8% la 12% -88 mil. lei +88 mil. lei
(impact pentru importatori)*
*Producătorii agricoli nu vor fi afectați deoarece în majoritatea cazurilor nu vor înregistra spre achitare sume TVA fie
datorită procesul economic (vor avea spre deducere procurări cu TVA 20% spre ex: produse petroliere), și/sau acumulărilor
de TVA în cont până la moment.
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -134 mil. lei.
Regimul TVA pentru sectorul HORECA

Proiectul de lege prevede reducerea cotei TVA de la 15% la 12% pentru sectorul
HORECA.
Respectiv, urmează a fi aplicată cota redusă a TVA de 12% la serviciile de cazare,
precum și pentru produsele alimentare și/sau băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice,
realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor
din economia Moldovei.
Măsura menționată are drept scop asigurarea susținerii întreprinderilor din sectorul
respectiv, care este afectat de consecințele crizei pandemice.
Concomitent, prin implementarea măsurii de reducere a cotei TVA pentru sectorul
HORECA se mizează pe asigurarea unor efecte pozitive pentru bunăstarea social-
economică a cetățenilor țării. Totodată, aplicarea măsurii date vine în paralel cu efecte
pozitive asupra sporirii conformării fiscale a agenților economici în domeniu.
Permiterea la deducere a sumei TVA aferentă mărfurilor procurate care, în procesul

activităţii de întreprinzător, au fost distruse ca urmare a calamităților naturale
Proiectul include modificări prin care se propune ca suma TVA, achitată sau care
urmează a fi achitată, pe mărfurile procurate care, în procesul activităţii de întreprinzător,
au fost distruse ca urmare a calamităților naturale să se permită la deducere în condițiile în
care aceste situații sunt demonstrate și confirmate.
Modificări aferente dreptului la deducerea TVA în cazul livrărilor de produse

petroliere
Proiectul include modificarea articolului 102 alineatul (12) din Codul fiscal, astfel
încât, în cazul în care factura fiscală pentru livrările de produse petroliere este primită de
către cumpărător (beneficiar) pînă la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a
avut loc livrarea documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil va avea
dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe mărfurile
menţionate utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de
întreprinzător în luna în care a avut loc livrarea acestora.
Modificări aferente dreptului la deducerea TVA în cazul prestării serviciilor

11
Redacția nouă a art.102 alin.(12) din Codul fiscal propusă în proiect stabilește că în
cazul în care factura fiscală pentru servicii este eliberată de către furnizor până la data de
10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată prin factura fiscală
respectivă, subiectul impozabil cumpărător (beneficiar) are dreptul la deducerea sumei
TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe serviciile, mărfurile menţionate utilizate la
efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător în luna
în care a avut loc livrarea acestora.
Astfel, modificarea art.102 alin.(12) din Codul fiscal va acorda cumpărătorului dreptul
la deducerea sumei TVA la data livrării, dar nu la data eliberării e-Facturii. Spre exemplu,
dacă e-Factura pentru serviciul livrat la data 29 februarie a fost emisă la data de 10 martie,
cumpărătorul poate deduce suma TVA tot în luna februarie, februarie fiind şi luna în care
furnizorul declară aceeași sumă TVA, dar spre plată, asigurându-se corespondenţa între
aceste sume.
Eliminarea scutirii de TVA cu drept de deducere, a accizei, taxei vamale și taxei pentru
efectuarea procedurilor vamale la importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor,
serviciilor destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul
împrumuturilor sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului).
Măsura urmărește aplicarea aceluiași tratament fiscal și vamal a proiectelor
investiționale, indiferent de sursa de finanțare a acestora.
Modificări ce vizează concretizarea termenului obligaţiei fiscale aferente TVA în cazul

importurilor de servicii
Propunerea de modificare a art.109 alin.(2) și art. 115 alin. (2) litera b) din Codul fiscal
are drept scop eliminarea ambiguităților și interpretărilor duale ale prevederii ce vizează
termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA la importul serviciilor. Astfel, modificarea
va asigura stipularea expresă a faptului că termenul respectiv se consideră nu mai târziu de
termenul la care agentul economic este obligat să depună declarația privind TVA, adică nu
mai târziu de data de 25 a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale în care a avut
loc importul serviciilor sau achitarea acestora.
Completări cu norme aferente statutului de plătitor de TVA în cazul reorganizării

Proiectul presupune completarea art.112 alin.(5) din Codul fiscal, astfel încât, urmează
a fi stabilit faptul că subiectul căruia în cadrul reorganizării, i-au fost transmise drepturi şi
obligaţii de către întreprinderea reorganizată, deţinătoare a statutului de plătitor a TVA, în
cazul practicării activităţii de întreprinzător, se consideră înregistrat în calitate de subiect
al impunerii cu TVA începînd cu data înregistrării de stat a noii persoane juridice sau cu
data înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice, în dependență
de tipul de reorganizare.
Concretizări aferente eliberării facturii fiscale pentru vînzarea cu amănuntul şi

prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic
12
Completarea propusă la art.117 alin.(3) din Codul fiscal are drept scop eficientizarea
și crearea condițiilor certe pentru mediul de afaceri prin expunerea expresă a faptului că
pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în
cadrul comerţului electronic, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie, cu excepţia
cazurilor cînd este solicitată de cumpărător până în ultima zi a lunii în care a avut loc
livrarea, cu respectarea condițiilor expuse în articolul respectiv.
Completări la art.1171 din Codul fiscal ce vizează cazurile speciale de eliberare a

facturilor fiscale
Proiectul prevede includerea unor norme ce stabilesc că la efectuarea livrărilor de
servicii, precum şi pentru energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii publice de
telefonie fixă şi mobilă, servicii comunale, produse petroliere, furnizorii, în cazul e-facturii,
eliberează factura fiscală în termen ce nu poate depăşi 10 zile calendaristice din data livrării
acestora.
Completarea respectivă vine în contextul modificărilor operate la art.102 alin.(12) din
Codul fiscal.
Revizuirea tratamentului fiscal al mărfurilor transportate prin intermediul trimiterilor

poștale internaționale
Republica Moldova înregistrează o majorare rapidă a numărului de colete poștale
importate, aceasta fiind determinată de creșterea comerțului electronic. Acesta este un
fenomen comun în întreaga lume, iar țările au elaborat deja modalități de gestionare a
consecințelor pentru procesele vamale și aplicarea TVA. Le fel ca multe alte jurisdicții,
Republica Moldova scutește de TVA și taxe vamale coletele de valoare mică.
Cu toate că pragul neimpozabil pentru coletele ce sunt achiziționate de la companii
nerezidente a fost redus până la 200 de euro începând cu 1 ianuarie 2020, acesta rămâne a
fi mare în comparație cu țările UE unde pragul este de 22 de euro.
Ținând cont de dezvoltarea rapidă a comerțului electronic, pragul neimpozabil major
reprezintă o amenințare pentru baza încasărilor fiscale. Mai mult ca atât, acesta este
generator de concurență neloială față de producătorii autohtoni și importatorii rezidenți.
Astfel, prin prisma proiectului se prevede revizuirea tratamentului fiscal aplicat
mărfurilor importate în cadrul tranzacțiilor comerciale (B2C – de la business la consumator)
prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, cu aplicarea facilităților fiscale și vamale
asupra mărfurilor care nu depășesc plafonul valoric de 100 euro, și nu au caracter comercial.
La moment, plafonul respectiv constituie 200 de euro per expediere.
Prin prisma modificărilor respective se urmărește ajustarea graduală la practicile UE,
unde plafonul valoric aplicat actualmente asupra trimiterilor respective constituie 22 euro.
Importanța propunerii derivă din necesitatea asigurării concurenței loiale între
mărfurile importate/autohtone și cele procurate prin intermediul trimiterilor poștale.
Astfel, per general, modificarea are ca scop asigurarea concurenței loiale între
mărfurile produse autohtone și cele procurate prin intermediul trimiterilor poștale, precum
și asigurarea veniturilor la buget în vederea respectării principiului echității fiscale și
acumulării adiționale a veniturilor bugetare ca ulterior acestea să fie direcționate în mod
prioritar asupra domeniilor social-economice importante.
13
Modificarea va intra în vigoare la data de 1 mai 2021.
În vederea evitării abuzurilor se propune interzicerea persoanelor cu dizabilităţi care

au importat mijloace de transport cu scutire de la plata accizelor, de a dona, transmite prin
moștenire sau orice altă formă de dare în posesie sau folosință, mijloacele de transport
respective.
Stabilirea accizelor pe o perioadă de 3 ani

Una din măsurile incluse în proiect este continuarea practicii de stabilire a cotelor
accizelor pe o perioadă de 3 ani, ceea ce asigură previzibilitate pentru mediul de afaceri dar
și pentru încasările bugetare, respectiv prognoza cheltuielilor bugetare.
Mărimea accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice și produsele petroliere
este determinată de factori precum:
(1) maximizarea veniturilor bugetare;
(2) reducerea treptată a consumului;
(3) angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE;
(4) cotele în țările vecine și riscurile asociate de contrabandă.
Cotele accizelor la tutun propuse pentru anii 2021 - 2023
Tabelul 4.
Denumirea mărfii Unitatea Cota accizelor Ritmul
de creșterii
măsură 2019 2020 2021 2022 2023
Codul fiscal Proiect
Țigări cu filtru 1000 bucăţi/ 460 lei 540 lei 621 lei 715 lei 822lei +15%
valoarea în
+ 12%, + 13%, + 13%, + 13%, + 13%,
lei
dar dar dar dar dar
nu mai nu mai nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de puţin de puţin de
610 lei 700 lei* 834 lei 959 lei 1103 lei
Țigări fără filtru:
ovale cu lungimea de 1000 bucăţi/ 360 lei + 540 lei 621 lei 715 lei 822lei +15%
valoarea în
pînă la 70 mm lei
6% + 13%, + 13%, + 13%, + 13%,
dar dar dar dar
nu mai nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de puţin de
700 lei 834 lei 959 lei 1103 lei
cu muștiuc, altele 1000 bucăţi/ 540 lei 621 lei 715 lei 822lei
valoarea în
460 lei + + 13%, + 14%, + 15%, + 13%,
lei
6% dar dar dar dar
nu mai nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de puţin de
700 lei 834 lei 939 lei 1103 lei
Tutun pentru fumat, kilogram 143,17 lei 150,33 lei 157,8 lei 165,7 lei 174,0 lei +5%
alte tutunuri şi
înlocuitori de tutun,
prelucrate; tutunuri
„omogenizate” sau
„reconstituite”;
extracte şi esenţe de
tutun
Tutun tăiat fin kilograme 1000 lei 1200 1260 lei 1323 lei 1389 lei +5%
destinat rulării în
ţigarete
14
Rezerve din tutun 1000 bucăți 610 lei 700 lei 834 lei 959 lei 1103 lei +15%
pentru dispozitive de
încălzire a tutunului
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +200 mil. lei.
Cotele accizelor la produse petroliere propuse pentru anii 2021 - 20231

Tabelul 5.
Denumirea Unitatea Cota accizelor Ritmul Minim
mărfii de 2019 2020 2021 2022 2023 creșterii Directiva
măsură Codul fiscal Proiect UE
Benzină tonă 5 414 5 960 6 496 7 082 7719 9%* 467 euro
(fără
plumb)
Motorină tonă 2 280 2 508 2 734 2 980 3 248 9%* 392 euro
Gaze tonă 3 406 3 580 3 759 3 947 4 144 5%** 125 euro
lichefiate
Păcură tonă 409 409 409 409 409 0%*** 15
*Același mecanism a fost aplicat și în anii precedenți, și anume mărimea creșterii nominale a PIB-ului
**Se propune creșterea cu 5% deoarece suntem la nivelul minim prevăzut de Directiva UE pe acciz
***Se propune menținerea la același nivel, deoarece suntem la nivelul minim prevăzut de Directiva UE pe acciz, acest tip de
combustibil fiind utilizat la producere și nu în calitate de combustibil pentru autoturisme.
Cotele accizelor la băuturile alcoolice propuse pentru anii 2021 - 2023

Tabelul 6.
Denumirea Unitatea de Cota accizelor Ritmul de
mărfii măsură 2019 2020 2021 2022 2023 creștere
Codul fiscal Proiect
Bere litru 2,5 2,63 2,76 2,90 3,05 +5%
Vermuturi litru 14,29 15,00 15,75 16,54 17,37 +5%
Cidru litru 2,76 2,90 3,05 3,20 3,36 +5%
Alcool etilic Alcool absolut 99,36 104,33 109,55 115,02 120,77 +5%
Stabilirea accizelor pentru autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal

pentru transportul persoanelor, reieșind din eliminarea prohibițiilor la importul
mijloacelor de transport
Astfel, se propune ca la anexa nr.2 la titlul IV, tabelul întâi să includă următorul
cuprins:
Cota accizului pentru mijloacele de transport
Cota accizului în funcţie de termenul de exploatare a mijlocului de transport, lei
Unitatea
Poziţia tarifară de de la 5 de 10 de 11 de 12 de 13 de 14 de 15 de 16 de 17 de de de 20
de la 3 la
măsură de la 0 la 2 la 6 ani de 7 de 8 de 9 ani ani ani ani ani ani ani 18 19 ani și
4 ani
ani inclusiv inclusi ani ani ani ani ani ani mai
inclusiv
v mult
1
Mărimea cotelor nu ține cont de includerea taxei rutiere în accizul asupra produselor petroliere
15
8711 Motociclete cm3 21,24 26,24 31,24 36,24 41,24 46,24 51,2 56, 61, 66,24
4 24 24
8703 Autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile de tip "break" şi maşinile de
curse:
– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:
87032 – – Cu capacitatea cm3 9,56 10,00 10,23 11,25 12,38 13,62 16,34 21,24 26,24 31,24 36,24 41,24 46,24 51,24 56,2 61,2 66,24
1 cilindrică de maximum 4 4
1000 cm3
2 cilindrică de peste 1000 9 9
cm3, dar de maximum
1500 cm3
cm3, dar de maximum
2000 cm3
87032 – – Cu capacitatea cm3 31,14 31,58 31,81 34,99 38,49 42,34 50,81 66,05 71,05 76,05 81,05 86,05 91,05 96,05 101, 106, 111,05
cm3, dar de maximum
3000 cm3
4 cilindrică de peste 3000 4 84 84
cm3
– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):
1 cilindrică de maximum 9 9
1500 cm3
cm3, dar de maximum
2500 cm3
3 cilindrică de peste 2500 4 84 84
cm3
87034 – Alte vehicule având cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare 870321–870324, în funcţie de termenul de exploatare şi capacitatea cilindrică, în
0 atât motor cu pistoane condiţiile art.124 alin.(18)
alternative cu combustie
internă cu aprindere
prin scânteie, cât şi
motor electric ca
motoare pentru
propulsie, altele decât
cele care pot fi încărcate
prin conectarea la o
sursă externă de energie
electrică
cu combustie internă cu
aprindere prin
compresie (diesel sau
semidiesel), cât şi motor
electric ca motoare
pentru propulsie, altele
decât cele care pot fi
încărcate prin
conectarea la o sursă
externă de energie
electrică
alternative cu combustie
internă cu aprindere
prin scânteie, cât şi
motor electric ca
motoare pentru
propulsie, care pot fi
încărcate prin
externă de energie
electrică
cu combustie internă cu
aprindere prin
16
compresie (diesel sau
semidiesel), cât şi motor
electric ca motoare
pentru propulsie, care
pot fi încărcate prin
externă de energie
electrică
9705 Autovehicul de colecţie de interes istoric sau etnografic De la 30 de ani pînă la 39 de ani inclusiv – 40000 de
lei.
De la 40 de ani pînă la 49 de ani inclusiv – 30000 de
lei.
De la 50 de ani – 20000 de lei
Se propune introducerea unui acciz special pentru tractoare și mijloace de transport

de la pozițiile tarifare 8702 și 8704.
Astfel, se propune ca anexa nr.2 la titlul IV să fie completată cu tabelul cu următorul
cuprins:
Poziția tarifară Categoria Acciza
vehiculului Vârsta specială
/lei*cm3
până la 12 ani 0
Tractoare clasificate la poziţiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, 870192900, N inclusiv
870193900, 870194900, 870195900 de la 13 la 15 10
ani inclusiv
de la 16 la 18 20
ani inclusiv
de la 19 ani 60
Tractoare clasificate la poziţiile tarifare 870191100, 870192100, 870193100, 870194100, până la 20 ani 0
870195100 N inclusiv
de la 21 la 23 10
ani inclusiv
de la 24 la 26 20
ani inclusiv
de la 27 de ani 60
până la 7 ani 0
inclusiv
de la 8 la 10 ani 8
inclusiv
M2 de la 11 la 12 16
ani inclusiv
de la 13 la 15 30
ani inclusiv
Autovehicule pentru transportul de minimum 10 persoane, inclusiv șoferul (8702)
de la 16 ani 80
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 5
M3 ani inclusiv
de la 13 la 15 10
ani inclusiv
de la 16 ani 60
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 13
N1 ani inclusiv
de la 13 la 15 17
inclusiv
Autovehicule pentru transportul mărfurilor (8704, 8705) de la 16 ani 80
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 11
N2 ani inclusiv
de la 13 la 15 16
inclusiv
17
de la 16 ani 60
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 6
N3 ani inclusiv
de la 13 la 15 11
inclusiv
de la 16 ani 60
Mărimea accizelor pentru autoturisme, camioane, autobuze și tractoare a fost stabilită

având ca bază funcția ecologică a accizului. Astfel, prin modificările propuse se urmărește
asigurarea stimulării importurilor de mijloace de transport noi și cu un termen de exploatare
mai mic (mai puțin poluante) și respectiv a reține din intențiile de achiziționare a mijloacelor
de transport vechi (cu un grad mai mare sau sporit de poluare).
Concretizări privind bunurile imobiliare rămase nefinisate de mai mult de 3 ani

În cazul bunurilor imobiliare rămase nefinisate de mai mult de 3 ani, pentru a
beneficia de scutirea de impozitul pe imobil, proprietarul urmează să demonstreze că gradul
de finisare a construcției este de pînă la 50% (actualmente aceasta este în sarcina
autorităților publice).
Scutirea urmează a fi acordată în baza actului confirmativ ce certifică etapa de finisare
a construcției, prezentat la serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale ale
primăriilor, pînă la 1 aprilie a anului fiscal de gestiune.
Anularea facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe

bunurile imobiliare
În vederea fortificării autonomiei financiare a autorităților publice locale se propune
anularea facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe bunurile
imobiliare pentru contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal
în curs până la 30 iunie a anului respectiv.
Impozitul pentru bunuri imobiliare este o sursă directă de venituri pentru bugetul
autorităților publice locale, iar reducerea existentă diminuează încasările acumulate la
bugetul autorităților publice locale.
Evidențiem că un studiu elaborat de către Banca Mondială din 25 septembrie 2017
include recomandarea de anulare a scutirii respective, aceasta fiind considerată o scutire
bazată pe criterii subiective legată de un anumit grup de contribuabili.
Plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu

majorarea anuală în mărimea ratei inflației
Este important de menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază
ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea
internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime
pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a
Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în
limitele legii.
18
În acest sens, proiectul de lege prevede aplicarea principiului previzibilității fiscale a
taxelor locale, prin stabilirea plafoanelor maxime a acestora pe termen mediu (3 ani).
Totodată, pentru taxa de la posesorii de cîini și taxa pentru salubrizare nu se stabilește
plafonul maxim, iar stabilirea acestora rămâne la discreția totală a APL.
Mărimea maximă a taxelor locale a fost stabilită reieșind din analiza cotelor actuale
adoptate de autoritățile locale, astfel încât să impacteze la minim bugetele APL, dar să
asigure previzibilitate în activitatea mediului de afaceri.
Prin urmare, dreptul legiuitorului de a stabili unele limite sau de a plafona taxele locale
este indicat inclusiv în conținutul raportului explicativ care însoțește Carta Europeană a
Autonomiei Locale, unde se explică că legislațiile centrale sau regionale pot fixa limite
generale pentru împuternicirile colectivităților locale în materie fiscală, totuși acestea nu
trebuie să împiedice funcționarea eficace a responsabilității politice la nivel local.
Astfel, se propune ca Anexa la Titlul VII al Codului fiscal să includă următorul cuprins:
Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale

Denumirea taxei Mărimea maximă a cotei
2021 2022 2023
a) Taxă pentru amenajarea teritoriului 200 lei 210 lei 220 lei
b) Taxă de organizare a licitaţiilor şi 0,25 % 0.25 % 0.25 %

loteriilor pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale
c) Taxă de plasare (amplasare) a 5% 5% 5%
publicităţii (reclamei)
d) Taxă de aplicare a simbolicii locale 0,25 % 0.25 % 0.25 %
e) Taxă pentru unităţile comerciale mun. Chișinău și mun. mun. Chișinău și mun. mun. Chișinău și mun. Bălți
şi/sau de prestări servicii Bălți (inclusiv satele, Bălți (inclusiv satele, (inclusiv satele, comunele și
comunele și orașele din comunele și orașele din orașele din municipiile
municipiile respective): municipiile respective): respective):
- 100 000 lei anual - 105 000 lei anual - 110 250 lei anual
Alte municipii și orașe: Alte municipii și orașe: Alte municipii și orașe:
Comune (sate): Comune (sate): Comune (sate):
1 grupa
CAEM 47.30 - 200 000 lei anual - 210 000 lei anual - 220 500 lei anual
2 grupa
CAEM 92.00
f) Taxă de piaţă mun. Chișinău și mun. mun. Chișinău și mun. mun. Chișinău și mun. Bălți
Bălți Bălți - 110 lei anual
- 100 lei anual - 105 lei anual Alte municipii și orașe:
Alte municipii și orașe: Alte municipii și orașe: - 83 lei anual
- 75 lei anual - 79 lei anual Comune (sate)
Comune (sate) Comune (sate) - 56 lei anual
- 50 lei anual - 53 lei anual
g) Taxă pentru cazare 7,5 % 7,5 % 7,5 %
h) Taxă balneară 2,5 % 2,5 % 2,5 %
i) Taxă pentru prestarea serviciilor de - 6000 lei anual taxi - 6300 lei anual - 6615 lei anual
transport auto de călători pe teritoriul - 15 000 lei anual pina - 15 750 lei anual - 16 537 lei anual
municipiilor, oraşelor şi satelor la 24 de locuri - 28 980 lei anual - 30 439 lei anual
(comunelor) - 27 600 lei anual mai
mult de 24 de locuri
j) Taxă pentru parcare 30 lei anual pentru fiecare 31,5 lei anual pentru fiecare 33 lei anual pentru fiecare
metru pătrat metru pătrat metru pătrat
k) Taxă de la posesorii de cîini
19
p) Taxă pentru salubrizare
q) Taxă pentru dispozitivele publicitare 1200 lei anual pentru 1260 lei anual pentru 1323 lei anual pentru fiecare
fiecare metru pătrat fiecare metru pătrat metru pătrat
Totodată, în vederea minimizării impactului asupra bugetelor APL, în cazul în care

autoritatea publică locală a stabilit pentru anul 2021 cote ale taxelor locale mai mari decât
plafoanele stabilite în Codul fiscal pînă la publicarea prezentului proiectului de lege, atunci
aceasta va avea dreptul să aplice cotele respective pentru anul 2021, având obligația de
conformare și aplicare a cotelor în limita plafoanelor începând cu anul 2022.
Optimizarea taxelor locale

În scopul eficientizării și optimizării sistemul de impozite și taxe în Republica Moldova
se propune optimizarea numărului de impozite și taxe, prin eliminarea taxelor cu un
randament fiscal scăzut, și anume, eliminarea taxei pentru parcaj.
În partea ce ține de taxele speciale în vederea fortificării autonomiei locale, se propune

extinderea competențelor și responsabilităților autorităților reprezentative și deliberative ale
unităților administrativ-teritoriale prin împuternicirea acestora cu dreptul de aprobare și
percepere a taxelor aplicate pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în
interesul persoanelor fizice și juridice. Prin urmare, pentru APL sunt atribuite instrumente
și pârghii suplimentare pentru suplinirea bugetelor locale, astfel, asigurând sustenabilitatea
acestora.
Introducerea noțiunii „Moped/Scuter/Motoretă” în Codul fiscal

Actualmente, conform prevederilor Codului fiscal la art.336 nu se regăsește noțiunea
de Moped/Scuter/Motoretă, prin urmare introducerea noțiunii „Moped/Scuter/Motoretă” în
pct.101 art.336 din Codul fiscal se consideră necesară în vederea reglementării regimului
de impozitare a acestora cu taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule
înmatriculate în Republica Moldova.
În acest sens, sunt ajustate prevederile de la art.356 alineatele (1), (3), (5) din Codul
fiscal, care prevede modul de calculare și de achitare a taxei pentru folosirea drumului și/sau
zonele de protecție a acestuia din afara perimetrului localităților pentru efectuarea lucrărilor
de construcții și montaj, în partea ce ține de sintagma organul abilitat al administrației
publice centrale, fiind necesară intervenția în vederea aducerii în concordanță cu art.5 din
Legea drumurilor nr.509/1995 pentru a evita careva interpretări greșite precum și pentru
gestionarea corectă a taxei.
Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal
Extinderea termenului de aplicare a facilităților fiscale la impozitul pe venit pentru
sectorul TIC
În vederea susținerii dezvoltării sectorului TIC se propune extinderea termenului de
aplicare a facilităților fiscale la impozitul pe venit până la perioada fiscală 2023 inclusiv,
pentru angajații agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe
şi programarea sistemelor informaţionale.
20
Aspecte ce vizează alegerea modului de calcul al amortizării și cheltuielilor pentru
reparația proprietății
Proiectul prevede completări ce stabilesc faptul că pentru perioada fiscală 2020, agenții
economici pot alege modul de calcul al amortizării și cheltuielilor pentru reparația
proprietății conform art. 26 și 27 din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2018, conform
art. 261 din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2020,
Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea lui în politica de contabilitate a
agentului economic.
Legea nr. 1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III a Codului fiscal
Anularea scutirii de TVA a materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi
accesoriilor necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi
întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor
Ca măsură de politici pentru anul 2021 este propusă anularea scutirii stabilite la art.4
pct.(18) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal.
Anularea facilității respective se realizează în vederea eliminării abuzurilor și
schemelor depistate în procesul implementării măsurii existente, care urmăreau
prejudicierea veniturilor bugetului public național.
Concomitent, se propune subvenționarea din bugetul de stat a salariilor achitate de
către agentul economic pentru persoanele cu dizabilități angajate.
Deficiențele scutirii existente și avantajele subvenționării directe
Tabelul 3.
Deficiența scutirii Avantajele subvenționării directe
Mărimea suportului bugetar nu este corelat cu Mărimea suportului bugetar este în dependență de
numărul salariaților cu dizabilități numărul salariaților cu dizabilități
Beneficiază doar o listă de întreprinderi Beneficiari toate întreprinderile care angajează
persoane cu dizabilități
Posibilități de abuzuri și optimizări Control eficient de utilizare a banilor publici
În cazul întreprinderilor specializate (mai mult de 50% din salariați sunt persoane cu
dizabilități), mărimea subvenției va fi una majorată.
Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti,

mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe
Modificarea condiției de repatriere a mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor
provenite din tranzacţiile economice externe. Actualmente dacă se procură proprietăți
(acțiuni sau imobile) peste hotare este necesar repatrierea mijloacelor financiare în termen
de 3 ani. Modificarea concretizează faptul că repatrierea urmează să aibă loc în termen de
3 ani de la momentul vînzări și nu a cumpărării.
Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului

Se propune excluderea plății pentru deversările de poluanţi cu ape reziduale în sisteme
de canalizare.
Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale

21
Legea nr.756/1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale
Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de
muncă și alte prestații de asigurări sociale
Regimul social și fiscal al profesiilor juridice
O problemă cu care se confruntă reprezentanții profesiilor juridice ține de lipsa unei
protecții sociale, asemenea salariaților prin prisma sistemului de asigurări sociale.
Totodată, această situație este determinată de mărimea contribuțiilor achitate de către
contribuabili respectivi. Or, unul din principiile care stau la baza funcționalității sistemului
obligatoriu de asigurări sociale este principiul contributivităţii, conform căruia drepturile de
asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
Prin urmare, măsurile incluse în proiect sunt elaborate în scopul îmbunătățirii
mecanismului de asigurare socială a reprezentanților profesiilor conexe justiției (liber
profesioniști), și anume persoanele ce practică activitate în sectorul justiției și care au
înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat,
notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator.
Proiectul propune ca categoriile menționate să achite contribuții de asigurări sociale
aferente venitului mediu lunar asigurat ce va constitui mărimea salariului mediu pe
economie pentru a putea beneficia de toate tipurile de prestații de asigurări sociale prevăzute
de sistemul public de asigurări sociale ca indemnizația de maternitate, indemnizație pentru
creșterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, incapacitatea temporară de muncă,
etc. Or, la etapa actuală prin achitarea taxei fixe liberii profesioniști ce practică activitate în
sectorul justiției sunt asigurați de două riscuri asigurate pensia pentru limită de vîrstă și
ajutorul de deces.
Menționăm că conform Analizei privind contribuțiile liber profesioniștilor din
domeniul justiției la sistemele publice de asigurări sociale și medicale din Republica
Moldova efectuată cu asistența proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în
politici economice” implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei
(GIZ), sistemul existent de incorporare a liber profesioniștilor din domeniul justiției în
sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu răspunde rigorilor de
echitate, neasigurând nici stabilitatea financiară a BASS în sine, nici protecția socială și
motivarea liber profesioniștilor de a contribui la acest sistem.
Există discrepanțe între numărul total al liber profesioniștilor din domeniul justiției, și
cei care achită contribuții de asigurări sociale pe motiv că, pentru anumite categorii de
profesii liberale, legislația permite combinarea acestora (de ex. profesia de avocat cu cea de
administrator autorizat sau mediator), iar persoanele respective achită contribuțiile sociale
fiind înregistrați la o singură categorie a profesiilor liberale. Suplimentar, conform
legislației în vigoare, orice profesie liberală este compatibilă cu activitatea științifică și
didactică. Astfel, persoanele, care cumulează aceste profesii, achită contribuțiile sociale în
calitate de salariat, în cotă procentuală din veniturile din activitatea respectivă. Pe de altă
parte, liber profesioniștii, care ating pragul limitei de vârstă pentru pensionare, conform
legislației în vigoare sunt scutiți de achitarea contribuțiilor de asigurări sociale.
Reieșind din cele menționate proiectul propus vine să elimine discrepanțele de
asigurare în sistemul public de asigurări sociale a liber profesioniștilor prin asigurarea
achitării contribuțiilor liber profesioniștilor în funcție de veniturile acestora, asigurând
22
echitatea socială și oferind posibilitatea de a beneficia corelativ contribuțiilor achitate și de
toate tipurile de prestații oferite de acest sistem.
De asemenea, propunerea prevede revizuirea regimului fiscal aplicat liber
profesioniștilor din domeniul justiției prin reducerea cotei de la 18% la 12%.
Modificarea regimului de impozitare va asigura unificarea cotei de impozitare a
veniturilor la nivelul cotei standard de 12%.
Legea nr.1054/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului IV din Codul fiscal

Aplicarea unor timbre de consum pentru produsele alcoolice și din tutun importate și
destinate pentru consum pe teritoriul necontrolat de organele constituționale
În vederea asigurării trasabilității produselor din tutun și băuturi alcoolice introduse în
regiunea din stânga Nistrului se propune implementarea unui mecanism de marcare
distinctivă a acestora, în vederea sporirii măsurilor de supraveghere și control a produselor
accizabile destinate a fi utilizate pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale.
Legea nr.1056/2000 cu privire la punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal

Luând în considerare propunerile de modificare a art.282 din Codul Fiscal, s-a impus
necesitatea efectuării ajustărilor la art.4 alin.(7) și alin.(9) din Legea nr.1056/2000, și
anume, prelungirea termenilor termenilor de achitare a obligațiilor fiscale a impozitului pe
bunuri imobiliare.
Totodată, se propune modificarea cotei impozitului pe bunuri imobiliare neevaluate cu
destinaţie locativă din localitățile rurale, prevăzute la pct.2 din Anexa nr.2 la Legea
nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, prin substituirea
cuantumului de 0,1 % în cuantumul prevăzut în intervalul de la 0,05 pînă la 0,4 %, în
vederea extinderii spațiului de manevră fiscal al APL.
Legea Fondului de susținere a populației nr.827/2000

Cu referință la „taxa de lux”
Menționăm că proiectul prevede micșorarea contribuției prestatorilor de serviciilor de
telefonie mobilă de 2,5 % la 1,5% din venitul obţinut din vânzările aferente acestor servicii
(din 01.01.2022).
Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000

Reorganizarea Serviciului Vamal
Reformarea Serviciului Vamal prin constituirea unei singure persoane juridice,
asemenea Serviciului Fiscal de Stat.
Reforma Serviciului Vamal are drept scop ca începând cu 1 iulie 2021 aparatul central
al Serviciului vamal, împreună cu cele 3 birouri vamale, să fie reorganizate într-o entitate
juridică unică – Serviciul Vamal.
Astfel, în urma procesului de reorganizare sistemul Serviciului Vamal va fi format din
aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile teritoriale ale acestuia.
Prin urmare, prin prisma modificărilor propuse se urmărește eficientizarea procesului
de administrare vamală și creșterea eficienței sistemului vamal al Republicii Moldova.
23
În acest context, desfășurarea activității Serviciului Vamal prin intermediul unei
singure persoane juridice va constitui un sistem unitar de administrare vamală, asigurând:
 eficientizarea activității;
 tratarea univocă a plătitorilor vamali şi a legislației vamale;
 majorarea flexibilității în procesul de management al resurselor umane; -
standardizarea serviciilor oferite plătitorilor vamali;
 aplicarea unui management operațional şi strategic pe verticală.
Anularea prohibițiilor la importul mijloacelor de transport (autoturisme, camioane,

autobuze și tractoare)
Legislația vamală prevede la moment o serie de prohibiții la import aferente
mijloacelor de transport, după cum urmează:
 după termenul de exploatare a autoturismelor (se interzice importul autoturismelor
mai mari de 10 ani);
 după termenul de exploatare a camioanelor și autobuzelor (se interzice importul
autobuzelor de până la 20 de locuri mai mari de 7ani, și altor autobuze și camioane mai
mari de 10 ani);
 după termenul de exploatare a tractoarelor (se interzice importul tractoarelor mai
mari de 12 ani).
Conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de
bunuri (cu excepția celor care este interzisă circulația pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile),
iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente
ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.
Existența prohibițiilor creează stimulente pentru activități ilicite, prin care se evită atât
interzicerile cât și achitarea impozitelor.
De asemenea, acestea nu permit dezvoltarea unor afaceri ce au drept scop importul
prelucrare a și exportul bunurilor respective.
În acest sens, concomitent cu eliminarea prohibițiilor, se propune majorarea esențială
a accizelor proporțional termenului de exploatare a mijloacelor de transport.
Completarea art.1 din Codul vamal cu noțiunea „forța majoră”

Prin intermediul proiectului se propune introducerea noțiunii de „forță majoră” care
urmează să reprezinte o împrejurare de fapt (eveniment, circumstanță) care este
imprevizibilă și insurmontabilă, făcînd astfel imposibila executarea corespunzătoare a
obligațiilor față de organul vamal; este confirmată prin acte justificative, prezentate și
acceptate de organul vamal, conform modului prevăzut de Guvern.
Reglementarea prevederilor ce vizează interzicerea donării, transmiterii prin

moștenire sau orice altă formă de dare în posesie sau folosință a mijloacelor de transport
declarate prin acțiune.
Reglementarea aspectelor vamale aferente restituirii drepturilor de import ca rezultat

al returnării mărfurilor defecte sau neconforme (similar Codului Vamal al UE).
24
Modificarea art.1308 alin.(13) din Codul vamal
Modificarea presupune substituirea textului ”comercializa conform prevederilor
Codului fiscal” cu textul ”preda Serviciului Fiscal de Stat pentru comercializare” are drept
scop excluderea tratărilor diferite referitor la organele care vor efectua comercializarea
bunurilor sechestrate. Prin această modificare se prevede expres că bunurilor sechestrate de
organele vamale se predau Serviciului Fiscal de Stat pentru comercializare.
Legea nr. 761/2001 cu privire la serviciul diplomatic

Anularea facilităților aferente introducerii unui mijloc de transport fără achitarea
drepturilor de import pentru personalul misiunilor diplomatice și membrii familiilor
acestora la reîntoarcerea acestora din misiune.
Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a

primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Modificarea are drept scop concretizare a faptului că categoriile de plătitori ai primelor
de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod
individual, vor fi scutiți de primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă
de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense ca urmare a angajării acestora
urmare a achităriii primei în sumă fixă, doar urmare a confirmării de aceștia a faptului
achitării primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în cuantum
deplin.
Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, Codul de procedură penală al

Republicii Moldova nr.122/2003, Codul contravenţional al Republicii Moldova
nr.218/2008
Diminuarea pragurilor valorice a contrabandei ce cade sub incidența legislației
penale (modificarea articolelor 248, 2481, 2482 și 249 Cod Penal, art. 1328, 1342, 268,
270, 2702 din Codul de procedură penală și art. 287 alin.10, 11 din Codul Contravențional)
Întru consolidarea capacității în lupta cu contrabanda și promovarea instrumentelor de
descurajare a politicilor și măsurilor de contracarare a schemelor de contrabandă, se
intenționează reducerea pragurilor legale pentru calificare ca infracțiune penală a
contrabandei, precum și majorarea amenzilor administrative pentru astfel de încălcări.
Ultimele modificări asupra prevederilor articolelor 248 și 249 din Codul penal au fost
operate prin Legea nr. 179/2018 privind îmbunătățirea climatului investițional, în vigoare
din 17.08.2018. Modificările aprobate au dus la majorarea cuantumului proporțiilor minime
pentru ca fapta să constituie infracțiune de contrabandă de la 20 salarii medii prognozate pe
economie la 100 salarii medii prognozate pe economie. În urma acestor modificări a scăzut
capacitățile de prevenire a faptelor de contrabandă prin atragerea la răspundere. De
menționat că odată cu majorarea salariului mediu prognozat pe economie, majorare care se
operează cel puțin odată pe an, crește semnificativ și cuantumul sumei necesare pentru ca
fapta să constituie infracțiune. În conformitate cu Planul de acțiuni a Guvernului pentru anii
2020-2023 este stipulat ca obiectiv atingerea salariului mediu pe economie în valoare de
11200 de lei ceea ce ar însemna că valoarea bunurilor pentru a începe urmărire penală într-
o cauză penală pe art. 248 alin.(1) ar fi de 1 120 000.00 lei. În aceste condiții există riscul
25
creșterii fenomenului de contrabandă datorită sancționării prea blînde pentru astfel de fapte,
conform procedurii contravenționale.
Astfel, se propune micșorarea proporțiilor pentru calificarea faptelor ca infracțiune de
contrabandă și eschivare de la achitarea plăților vamale. Respectiv, pentru art. 248, 2481 din
Codul penal, se propune introducerea valorii în vamă a mărfurilor introduse sau scoase de
pe teritoriul Republicii Moldova, prin locuri stabilite pentru control vamal, să fie stabilite
în sumă mai mare de la 4000 unități convenționale în cazul produselor supuse accizelor,
echivalentul a 200 000 lei, în cazul celorlalte mărfuri sau bunuri ar fi de la 8000 unități
convenționale, echivalentul a 400 000 lei. La fel, este absolută necesară includerea separată
a tutunului pentru o calificare juridică corectă a pretinselor acțiune ilegale. În cazul art. 2481
alin. (1) se propune introducerea cuantumului mai mare de 60 000 de ţigarete cu filtru sau
fără filtru pentru a fi pasibil de răspundere penală.
În această ordine de idei, prin alin. (2) al art. 248, 2481 din Codul penal, s-a propus
introducerea unui alineat separat, pentru fapta de contrabanda săvîrșită “prin alte locuri
decît cele stabilite pentru control vamal”. În cazul dat, se propune reducerea în jumătate a
proporțiilor din cauza pericolului social al acțiunilor întreprinse pe segmentul verde al
frontierei de stat și anume, să fie stabilite în sumă mai mare de la 2000 unități convenționale
în cazul produselor supuse accizelor, echivalentul a 100 000 lei, în cazul celorlalte mărfuri
sau bunuri ar fi de la 4000 unități convenționale, echivalentul a 200 000 lei, iar în cazul
tutunului în cantitate mai mare de 30 000 țigarete cu filtru sau fără filtru.
Ambiguitatea prevederilor alin. (2) a art. 248 Cod penal, și anume nu este clar de ce
legiuitorul a considerat că trecerea peste frontiera vamală a unor mărfuri care pot fi
procurate cu ușurință la orice piață, substanțele cu efect puternic, substanțele toxice și
substanțele otrăvitoare, au fost puse pe cântar de egalitate cu substanțele explozive,
narcotice, etc. În conformitate cu prevederile art. 16 din Codul penal, infracțiunile sunt
clasificate în dependență de caracterul și gradul prejudiciabil. Pornind de la acest deziderat
ar reieși că este vorba despre anumite substanțe, utilizarea incorectă a cărora poate cauza
urmări grave. Ar fi corect ca dispoziția acestei norme juridice să fie una de blanchetă, făcând
referire la o listă exhaustivă, astfel încât să fie excluse oricare interpretări. De menționat că
există o listă a substanțelor toxice, substanțelor cu acţiune drastică aflate sub control
internaţional pe teritoriul R. Moldova, în corespundere cu convenţiile ONU. Astfel, în
scopul eliminării lacunelor prezente la moment, se impune completarea cu Articolul 134 14
Cod penal prin care se fie stabilită definiția “substanțelor toxice”, totodată enumerarea
exhaustivă a acestora să fie reglementată de Guvern, în conformitate cu convențiile
internaționale.
Imposibilitatea aplicării normei juridice prevăzute la alin. (3) a art. 248 Cod penal care
constă în lipsa unei noțiuni legale a termenului de armament. Actualmente, nici un act
normativ și nici un expert nu poate spune dacă un obiect este sau nu armament. Nu este clar
cum trebuie de procedat cu părțile componente al armelor. Întru inducerea clarității pe
marginea acestui subiect se impune comasarea articolelor 248 alin.(2) și (3) în vigoare la
moment într-un singur articol prevăzut în proiectul respectiv la art. 248 alin. (6).
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine
a mărfurilor, pct. 1: Serviciul Vamal este drept autoritatea împuternicită cu eliberarea
certificatelor de origine preferențiale la exportul mărfurilor (certificate de forma „A”, „CT-
26
1”, „EUR.1”), cu eliberarea certificatelor de origine supleante la punerea în circulație liberă
a mărfurilor, anterior introduse pe teritoriul Republicii Moldova și plasate sub supraveghere
vamală în baza unui certificat de origine preferențial, precum și cu verificarea certificatelor
de origine preferențiale și nepreferențiale la import. Procedura de eliberare a certificatelor
de origine preferențiale este reglementată de protocoalele regulilor de origine aferente
acordurilor internaționale la care R. Moldova este parte, precum și regulamentul cu privire
la completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor de origine
preferențială a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 761/2014.Totodată, în
cadrul acordurilor de comerț liber, la care R. Moldova este parte, există prevederi conform
cărora autoritățile vamale își acordă asistență reciprocă în vederea confirmării/precizării
originii preferențiale a mărfurilor.
Conform prevederilor p. 68 al Hotărârii Guvernului nr. 761/2014 „În cazul în care, în
urma controalelor efectuate sau în baza informațiilor existente, se denotă iregularități în
sistemul de certificare a originii mărfurilor, organele vamale ale Republicii Moldova (din
oficiu sau la cererea statelor solicitante) efectuează investigații de urgență în vederea
depistării şi eliminării iregularităților”. În situația în care Serviciul Vamal nu-și va onora
obligațiunile internaționale privind controlul originii mărfurilor, există posibilitatea că
organele vamale din străinătate să pună la îndoială calitatea mărfurilor exportate din
Republica Moldova, astfel va avea de suferit imaginea Republicii Moldova pe plan mondial
cât și agenții economici onești care activează legal. Drept urmare poate surveni riscul
anulării facilităților, obținute prin aderarea la Acordurile internaționale la care suntem parte,
prin urmare se propune introducerea răspunderii penală pentru faptele enunțate conform
alin. (4) art. 248, a proiectului.
Introducerea art. 2482 reiese din faptul că contrabanda reprezintă o infracţiune atribuită
celor din domeniul activității economice, ceea ce presupune că mărfurile (bunurile) în
această accepțiune au o valoare comercială (valoarea în vamă, prin prisma prevederilor art.
7 alin. (7) din Codul de procedură penală, conform Hotărârii explicative a Plenului CSJ nr.
5/2010), ori conform accepțiunii art. pct. 44) din Codul de procedură penală, prin bun
infracțional se înțelege bunul care poate fi pus sub sechestru în conformitate cu prevederile
prezentului cod, precum şi bun care poate fi supus confiscării speciale sau confiscării
extinse, deoarece introducerea și scoatere în/din țară a bunurilor, presupune achitarea
drepturilor de import și, respectiv, de export, cuvenite statului, iar în cazul unor bunuri care
nu ar prezenta o valoarea pecuniară nu ar exista nici prejudiciul economic care ar putea fi
cauzat statului prin efectuarea unui astfel de trafic ilicit peste frontiera vamală a Republicii
Moldova, ceea ce ar presupune o prevede de formă fără conținut juridic și faptic în ceea ce
ține infracțiunea de contrabandă în esență. Cu atât mai mult, că unele bunuri sunt prohibite,
restricționate sau limitate în circuitul liber, care nu se regăsesc în dispozițiile alin. (2) - (4)
ale art. 248 din Codul penal, cum ar fi unele medicamente, care nu se atribuie la categoria
substanţelor psihotrope sau cu efecte puternice, mijloacele tehnice pentru obținerea
clandestină a informației, dispozitivele pentru producerea drogurilor, dispozitivele pentru
consumarea opiumului, alte mijloace și bunuri strategice etc., care reprezintă pe lângă
prejudiciul economic și pericolul social, privind securitatea persoanei și securitatea propriu-
zisă a statului.
27
O altă problemă, care necesită a fi rezolvată este operarea modificărilor în norma
juridică prevăzută de art. 249 din Codul penal, care prevede eschivarea de la achitarea
plăților vamale chiar și în formele sale agravante, sub aspectul sancțiunii penale, care la
moment prevede ca pedeapsă doar amenda și munca neremunerată în folosul comunităţii,
ce atrage după sine efecte juridice nefavorabile în vederea atingerii scopului procesului
penal și atribuirea faptelor de eschivare de la achitare plăților de la categoria infracțiunilor
ușoare, respectiv prescripția tragerii la răspundere penală este de doar 2 ani. În comparație
cu prevederile art. 244 Cod penal, care prevede tragere la răspundere a persoanelor pentru
evaziunea fiscală în cea agravantă formă pedeapsa cu închisoarea de pînă la 5 ani, deși cît
și la eschivare de la achitarea plăților vamale atît și la evaziune fiscală, obiectul juridic
special al infracțiunilor menționate îl constituie relațiile sociale cu privire la formarea
bugetului public național. Mai cu seama este posibilitatea efectuării controalelor ulterioare
de către subdiviziunile specializate ale Serviciului Vamal pe o perioadă de 4 ani de activitate
a agenților economici pasibili de răspundere prin prisma prevederilor art. 249 Cod penal,
care după efectuarea controlului nu au posibilitate legală de sesizare organului de urmărire
penală din motivul intervenirii termenului de prescripție.
La fel este binevenită descrierea expresă a faptelor pentru a face o delimitarea clară
dintre infracțiunile de contrabandă și eschivare de la achitarea plăților vamale.
Cu privire la modificările expuse în art. 1328, 1342 Codul de procedură penală, acestea
sunt necesare în vederea racordării legislației procesuale penale la noile modificări propuse
prin prisma art. 248, 2481, 2482 și 249 din Codul penal. Un exemplu în acest sens ar fi
posibilitatea efectuării unor măsuri speciale de investigație, autorizarea cărora va fi posbilă
doar dacă acestea sunt expres prevăzute în articolele Codului de procedură penală și lista
componentelor de infracţiuni la care pot fi efectuate și autorizate este exhaustivă şi poate fi
modificată doar prin lege.
Ce ține de prevederile art. 268, 270, 2702 acestea se referă la competența efectuării
urmăririi penale pe cauzele penale prevăzute de art. 248, 248 1, 2482 și 249 Cod penal.
Totodată, se înlătură dualitatea existentă în legislația procesual penală și conflictul de
competență între Organul de urmărire penală al Serviciului Vamal cu atribuirea procurorilor
competenței de exercitare a urmăririi penale în cauzele penale privind faptele prevăzute la
art. 248 și 249 Cod penal, în vigoare la moment.
La moment, ofițerii de urmărire penală ai Serviciului Vamal examinează procesele
penale pînă la pornirea urmăririi penale, iar după aceasta transmit cauza pentru exercitarea
urmăririi penale în Procuratura competentă, ofițerii de urmărire penală fiind antrenați în
cadrul grupului de urmărire penală pe marginea fiecărei cauze penale în parte, doar în cazul
în care procurorul consideră necesar includerea lor în grupul de urmărire penală, exercitând
acțiunile indicate de procuror. Această procedură anevoioasă impune implicarea unui cerc
mai mare de actori în procesul de descoperire a infracțiunilor, totodată fiind tergiversat
procesul de urmărire penală. Subliniem că datorită multitudinii de cauze penale aflate în
gestiunea procurorilor actualmente, povara cauzelor penale cu privire la contrabandă și
eschivarea de la achitarea plăților vamale precum apariția încă a două articole în Codul
penal va îngreuna lucrul acestora și respectiv va fi prelungit termenul de efectuare a
urmăririi penale pe cauzele penale respective.
28
În scopul eliminării acestor piedici este nevoie de a opera modificări la Codul de
procedură penală, astfel încât competența pentru investigarea infracțiunilor prevăzute la art.
248, 2481, 2482 și 249” Cod penal să aparțină doar organului de urmărire penală a
Serviciului Vamal.
O simplă analiză scoate în evidență mai multe circumstanțe care vorbesc despre
necesitatea operării modificărilor indicate mai sus, astfel, corpul de ofițeri al Direcției de
urmărire penală (DUP) a Serviciului Vamal este antrenat în documentarea cauzelor
respective de o perioadă lungă de timp, fapt care a creat deprinderi importante de analiză a
informațiilor vaste cuprinse în astfel de cauze penale. Totodată, există o conlucrare
calitativă și rapidă între organele specializate din cadrul Serviciului Vamal, fapt care
contribuie esențial la stabilirea adevărului în cauzele penale mai rapid și exclude birocrația
în activitate.
Mai mult ca atât, Organul de urmărire penală a Serviciului Vamal dispune de o logistică
dezvoltată și bine pusă la punct în ceea ce ține de păstrarea obiectelor reținute sau puse sub
sechestru, având în gestiune mai multe depozite, accesul în care îl au doar funcționarii DUP.
Totodată, DUP are acces la toate sistemele informaționale ale Serviciului Vamal, fapt care
permite în regim de urgență obținerea și prelucrarea oricăror informații care sunt relevante
pentru justa soluționare a cauzelor penale.
Organul de urmărire penală a Serviciului Vamal este pregătit să facă față unor astfel
de situații prin dotările existente, fiind suficiente unități de transport pentru necesitățile de
serviciu, se dețin mai multe camere de păstrare a corpurilor delicte, în fiecare Birou Vamal,
precum și în posturile vamale cu un flux mare de persoane sau mărfuri, în care pot fi
depozitate mărfuri în volumul necesar, precum și prin faptul că la fața locului se pot deplasa
un număr de ofițeri de urmărire penală câți sunt necesari pentru a efectua acțiunile de
urmărire penală calitativ și în termenele prevăzute de lege.
Astfel, aportul organului de urmărire penală al Serviciului Vamal la moment este unul
net inferior în comparație cu anii precedenți ca de exemplu pentru anul 2016, de către
organul de urmărire penală în total au fost pornite 226 cauze penale, ca în total finisate pe
parcursul aceluiași an cu adoptarea deciziilor de rigoare au fost 237 de cauze penale, în anul
2017, au fost pornite 229 cauze penale, finisate fiind 255 de cauze penale. Respectiv, un
ofițer de urmărire penală din cadrul Serviciului Vamal în medie îi revine aproximativ 24-
26 de cauze penale aflate în gestiune pe parcursul unui an.
În concluzie, modificările aprobate nu vor crea impedimente în activitate acestei
subdiviziuni specializate în vederea contracarării și prevenirii fenomenelor infracționale,
documentării eficiente a cazurilor de contrabandă și eschivare de la achitarea plăților
vamale, diferirii justiției persoanelor culpabile pentru faptele ilegale, confiscării bunurilor
precum și altor venituri provenite din activitatea ilegală și în vederea asigurării securității
economice a statului.
Modificări ce vizează aducerea în concordanță a prevederilor Legii nr.397/2003

privind finanțele publice locale cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității
bugetar-fiscale nr.181/2014
Modificările au fost elaborate în temeiul art.II din Legea nr.147/2018 pentru
modificarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014 în
29
scopul aducerii în concordanță cu prevederile legii cadru din domeniul finanțelor publice.
Rezultatul scontat a modificărilor - îmbunătățirea procesului bugetar și a managementului
finanțelor publice la nivel local.
De asemenea, o altă condiție care a stat la bază și a impus promovarea amendamentelor
este necesitatea asigurării de către APL în contextul planificării bugetare, în special după
implementarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sistemul bugetar,
a necesității acoperirii integrale a costurilor aferente salarizării personalului încadrat în
instituțiile bugetare din subordine. În deosebi, această tendință se observă la cheltuielile
acoperite de la bugetul de stat din contul transferurilor cu destinație specială pentru
competențele partajate. Rezultatul scontat al modificărilor – transpunerea și garantarea în
cadrul normativ a asigurării cu alocații pentru întregul an bugetar a cheltuielilor aferente
salarizării personalului angajat în instituțiile bugetare finanțate din bugetele locale.
Astfel, modificările propuse au fost elaborate întru aducerea în concordanță cu
prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014. De
asemenea, se modifică sau se completează și cu alte reglementări, fără tangență la aducerea
în concordanță cu prevederile legii menționate supra. Astfel, în ansamblu, modificările
propuse vizează:
• stabilirea priorităților la alocarea cheltuielilor în cadrul planificării bugetare;
• preluarea și transpunerea noilor reglementări din legea cadru privind finanțele
publice;
• înlăturarea discrepanțelor și neclarităților;
• asigurarea coerenței normelor juridice și excluderea ambiguităților;
• încorporarea normelor juridice speciale aplicabile autorităților/instituțiilor bugetare
finanțate de la bugetele locale în partea ce se referă la supravegherea și auditul public extern.
Drept urmare, se propun modificarea următoarelor articole din lege, după cum
urmează:
1) La art.8 se completează pentru a stabili prioritățile în alocarea cheltuielilor bugetare,
prin analogie cu prioritățile stabilite la finanțarea cheltuielilor, de asemenea, fiind stabilită
prioritară acoperirea primordială a cheltuielilor de personal în cadrul competențelor
partajate cu finanțare de la bugetul de stat.
2) La art.12, alin.(3) se modifică și se expune într-o redacție noua pentru a aduce în
concordanță cu prevederile alin.(3) din art.35 al Legii finanțelor publice și responsabilității
bugetar-fiscale.
3) Art.13 se expune într-o redacție nouă pentru a exclude orice neclarități (ambiguități)
și a asigura coerența între normele juridice utilizate în cadrul normativ aferent finanțelor
publice, inclusiv a celor locale.
Astfel, în noua redacție propusă, alineatul (1) înlătură neclaritățile existente și asigură
coerența cu prevederile art.9 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-
fiscale, stabilindu-se reglementări univoce. Ambiguitatea eliminată constă în faptul că
prevederile actuale de la alin.(1) se referă la soldul bugetar dar nu la bugetul balansat, care
ține cont și de sursele de finanțare ale bugetului, nu numai de diferența dintre veniturile și
cheltuielile bugetului local. Respectiv, au fost excluse și prevederile actuale ale alin.(4),
deoarece Legea privind finanțele publice locale conține reglementări pentru astfel de cazuri,
și anume cele prevăzute la art.28 în partea ce ține de modificarea bugetelor locale, precum
30
și cele de la art.30 în partea ce se referă la blocarea alocațiilor bugetare în cazul înrăutățirii
soldului bugetar.
Totodată, modificările propuse la alineatul (3) se aliniază la prevederile art.16 alin.(2)
din legea menționată, unde este specificat obligativitatea modificării soldului bugetar doar
prin decizia de modificare a bugetului.
4) Modificările de la art.14 alin.(1) lit.a), în primul rând, elimină neconcordanța
existentă, și anume cu normele prevăzute la art.15 alin.(1) lit.a), unde obligă APL să
contracteze împrumuturi externe pentru investiții capitale doar de la instituțiile financiare
internaționale și nu de la orice creditor extern. În al doilea rând, modificarea dată scutește
legislația de norme desuete, care nu pot fi aplicate în practică.
5) Completarea propusă la art.21 alin.(4) lit.b) vine să reglementeze toate situațiile
posibile de adoptare/aprobare a actelor juridice de către APL în materie de buget, nu numai
cele aferente Adunării Populare din unitatea teritorială cu statut juridic special. Drept
urmare, s-a ținut cont de prevederile Legii cu privire la actele normative nr.100/2017, și
anume normele juridice prevăzute la art.52, unde este specificat că punctul este elementul
structural de bază al actelor normative ale autorităților administrației publice locale.
6) Modificările la art.23 au drept scop aducerea în concordanță cu prevederile art.57
alin.(2) lit.c) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale. Totodată,
redacția nouă propusă la alin.(5) va integra și situațiile când transferurile cu destinație
specială sânt alocate nu numai de la bugetul de stat, dar și de la bugetele locale pentru
finanțarea măsurilor și activităților de interes comun, cum sânt reglementate de art.10
alin.(3) și art.12 alin.(4) din Legea privind finanțele publice locale.
7) Completarea de la art.28 alin.(5) are drept scop aducerea în concordanță cu
prevederile art.61 alin.(5) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.
8) Completarea de la art.29 alin.(4) are drept scop aducerea în concordanță cu
prevederile art.67 alin.(11) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.
9) Denumirea Capitolului VI se modifică pentru a da posibilitatea integrării normelor
juridice aferente auditului public extern efectuat de către Curtea de Conturi, precum și
măsurile restrictive cu caracter temporar pentru neconformarea la solicitările Ministerului
Finanțelor privind prezentarea unor rapoarte, documente sau informații.
Astfel, legea se completează cu două articole noi. La art.36 se prevede dreptul Curții
de Conturi de a efectua auditul public extern la autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de
la bugetele locale, precum și aducerea în concordanță cu prevederile art.4 alin.(4) din Legea
finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.
Articolul 37 încorporează prevederile de la art.80 alin.(9) din Legea finanțelor publice
și responsabilității bugetar-fiscale, ajustate la rigorile din domeniul finanțelor publice
locale, nedepășind limitele de competență și rigorile instituite.
Modificările și completările propuse la Legea privind finanțele publice locale au ca
finalitate coerența și stabilitatea normelor juridice din această lege, inclusiv asigurarea
echilibrului între reglementările din legea cadru privind finanțele publice.
Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală

Potrivit Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii
2018-2020 și Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia, aprobate prin Hotărîrea
31
Guvernului nr.124/2018, se intenționează crearea condițiilor de externalizare și partajare a
serviciilor de audit intern pentru entitățile publice.
Proiectul Legii privind modificarea unor acte legislative (în continuare, proiect) este
elaborat în conformitate cu prevederile art.19, alin.(1), lit.b), care prevede organizarea
auditului intern prin asociere și art.29, lit.h) din Legea privind controlul financiar public
intern nr.229/2010 (Republicată: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.86–
92/140), care prevede competența Ministerului Finanțelor privind elaborarea politicilor în
domeniul controlului financiar public intern, inclusiv reglementarea modului de asociere și
contractare în vederea asigurării activității de audit intern.
Auditul intern prin asociere reprezintă activitatea realizată în baza unui acord de
asociere încheiat între două sau mai multe entități publice, care colaborează pentru
asigurarea activității de audit intern.
Auditul intern pe bază de contract presupune achiziționarea acestor servicii din exterior.
Necesitatea formelor alternative de organizare a auditului intern, și anume auditul intern
prin asociere, este condiționată de capacitățile limitate cu care se confruntă în special
autoritățile publice locale de nivelul I și II, precum și de aspectele de cost-eficiență a
instituirii propriilor structuri de audit intern.
Astfel, se impune necesitatea operării modificărilor la Legea nr.436/2006 privind
administrația publică locală, în aspecte ce țin de competențele decizionale și atribuțiile
acestora privind încheierea acordurilor de cooperare în vederea realizării activității de audit
intern.
Menționăm că, practica auditului intern prin asocierea autorităților publice locale este
pe larg utilizată la nivel internațional, în țări cum ar fi: România, Slovenia, Regatul Unit al
Marii Britanii și Irlandei de Nord, etc.
Totodată, contractarea serviciilor de audit intern este o experiență întîlnită pe larg, atît
în sectorul public, cît și în sectorul real la nivel internațional, avînd ca scop asigurarea
principiului de cost-eficiență. Concomitent, modificările respective au la bază și următoarele
argumente suplimentare:
 conexiunea atribuției primarului cu decizia consiliului local și permisiunea pentru
acțiune oferită acestuia din urmă doar în baza deciziilor consiliului;
 autoritate majoră și fundamentată a deciziilor luate de consiliul local;
 discuțiile purtate în cadrul a două ședințe de lucru dintre reprezentanții Ministerului
Finanțelor și CALM privind posibilitatea (sau imposibilitatea) cadrului legal actual de a
reglementa aspectele respective;
 recomandările proiectului de Twinning, oferit de UE prin partenerii din România și
Germania.
Proiectul prevede suplimentarea:
 competențelor de bază ale consiliilor locale, prevăzute la art.14 alin.(2), prin
completarea cu litera j2), prin care este atribuită competența cu privire la deciderea în
condițiile legii a cooperării cu alte autorități ale administrației publice locale, precum și
contractarea serviciilor, în vederea desfășurării activității de audit intern;
 atribuțiilor de bază ale primarului, prevăzute la art.29 alin.(2), prin completarea cu
litera a2), prin care primarul va avea atribuția privind încheierea, în baza deciziei consiliului
local și în condițiile legii, a acordurilor de cooperare cu alte autorități ale administrației
32
publice locale, precum și a contractelor de achiziție, în vederea desfășurării activității de
audit intern.
Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului

Introducerea noțiunii „țigară de foi (cigarillos) - trabuc de dimensiuni mici cu o
greutate maximă de 3 grame fiecare”. Este de menționat că noțiunea respectivă se regăsește
în Hotărîrea Guvernului nr. 1065/2016 pentru aprobarea regulamentelor sanitare privind
produsele din tutun şi produsele conexe.
În conformitate cu art.8 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007
privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către
persoanele care călătoresc din țări terțe, cigarillos (țigările de foi) sunt trabucuri cu o
greutate maximă de 3 grame fiecare.
Legea nr.229/2010 privind controlul financiar public intern

Modificările propuse la Legea nr.229/2010 privind controlul financiar public au la bază
următoarele circumstanțe:
 necesitatea alinierii domeniului de aplicare a legii la sfera de aplicare a Legii
finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, privitor la instituțiile
bugetare, instituțiile autonome și instituțiilor la autogestiune în vederea eliminării confuziilor
și a interpretărilor eronate;
 decizia Consiliului Controlului financiar public intern din data de 19 februarie 2020
cu privire la includerea în domeniul de aplicare a legii a întreprinderilor de stat / municipale,
societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public, reieșind din necesitatea
aplicării de către acestea a principiilor de bună guvernare care derivă din reglementările
curente ale Legii nr.229/2010;
 prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.58 din 25.10.2019 se solicită revizuirea
domeniului de aplicare a Legii nr.229/2010 privind controlul financiar public intern în
aspectul stabilirii obligativității aplicării Legii în cauză de către autoritățile de reglementare
ale căror bugete se formează în baza plăților regulatorii;
 Guvernul a efectuat o evaluare a impactului acestei prevederi asupra efectivului de
personal din audit intern pentru entitățile finanțate de la bugetul de stat, dar și bugetul local.
Urmare a acestei analize detaliate, se constată că Guvernul la moment nu poate elabora
criterii care să poată fi implementate ținînd cont de incertitudinile și impactul pandemiei
Covid-19 asupra finanțelor publice;
 la moment, nu există o finalitate logică a prezentării Raportului anual consolidat
privind controlul financiar public intern către Guvern.
Proiectul prevede modificarea domeniului de aplicare, prevăzut la art.2 din lege, prin
alinierea acestuia la sfera de aplicare a Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-
fiscale nr.181/2014, inclusiv includerea în domeniul de aplicare a întreprinderilor de stat /
municipale, societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public, autorităților
naționale de reglementare ale căror bugete se formează în baza plăților regulatorii.
În acest context, noțiunea ”entitate publică” prevăzută la art.3 se modifică
corespunzător.
33
Includerea entităților menționate mai sus în domeniul de aplicare a legii va crea cadrul
de reglementare a normelor de control intern și guvernanță, aflate la etapa actuală într-un
vid legislativ, dar necesare pentru activitatea acestora.
Este de menționat că, la moment, activează aproximativ 150 întreprinderi de stat și 36
societăți comerciale cu capital integral sau majoritar public. De asemenea, de către
autoritățile publice locale sunt fondate un șir de întreprinderi municipale și societăți
comerciale cu capital integral sau majoritar public. Astfel, spre exemplu: în mun. Chișinău
și în mun. Bălți activează 67 întreprinderi municipale și 12 societăți comerciale cu capital
integral sau majoritar public.
Suplimentar, prevederile legii se vor aplica de către 4 autorități naționale de
reglementare (Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Agenția Națională
pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Autoritatea
Aviației Civile, Asociația Internațională a Transportorilor Auto).
Totodată, se intenționează excluderea prevederii din art.19 alin.(5), conform căreia
Guvernul elaborează criterii de dimensionare a subdiviziunilor de audit intern din sectorul
public, pe motive de incertitudine legate de riscurile pandemice asupra finanțelor publice.
Se propune, de asemenea, modificarea art.29 lit.e) prin care Guvernul să examineze și
să aprobe Raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern.
Principalele modificări de politică salarială pentru anul 2021

În vederea reformării sistemului de salarizare în sectorul bugetar, Parlamentul a adoptat
Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, cu implementare
din 1 decembrie 2019.
Legea nr. 270/2018 a indicat Guvernului, în termen de 6 luni, să prezinte Parlamentului
propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în conformitate cu prevederile legii.
Concomitent cu proiectul legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,
Guvernul a promovat și modificarea a 32 legi, care aveau tangență cu normele noi propuse,
proiectul respectiv fiind adoptat de Parlament prin Legea nr. 271/2018 pentru modificarea
unor acte legislative, cu intrarea în vigoare la data de 1 decembrie 2018.
În perioada ce a urmat au fost identificate alte norme care urmează a fi aduse în
concordanță cu Legea nr. 270/2018, la fel au fost adoptate unele legi în care se mai conțin
prevederi salariale.
În scopul ajustării normelor în vigoare și eliminării normelor cu caracter salarial din alte
acte normative, prin proiectul respectiv se introduc modificări în: Legea nr. 80/2010 cu
privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică,
Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Codul
serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, Legea nr. 219/2018 cu
privire la Inspectoratul General de Carabinieri.
Unele propuneri din proiectul respectiv au fost consultate cu autoritățile în cadrul
proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru
modificarea unor acte normative (număr unic 185/MF/2019), cele agreate, la fel ca și
propuneri suplimentare parvenite la etapa avizării acestuia, fiind incluse în proiect.
34
Proiectul propune completarea Legii nr. 947/1996 cu privire la Consiliului Superior
al Magistraturii, dictată de necesitatea executării Hotărîrii Curții Constituționale nr.
21/2019.
Pe 23 octombrie 2018 Parlamentul a adoptat Legea nr. 271/2018 pentru modificarea și
completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 decembrie 2018, prin care au fost
introduse modificări în Legea nr. 947/1997 privind Consiliul Superior al Magistraturii. În
special, în art. 27 al Legii nr. 947/1997 a fost abrogat alineatul (2), care reglementa
modalitatea remunerării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleși din rîndul
profesorilor titulari de drept și din rîndul corpului judecătorilor.
Pe data de 29 martie 2019 Curtea Supremă de Justiție a depus o sesizare pentru controlul
constituționalității articolului V pct. 2 din Legea nr. 271/2018 pentru modificarea unor acte
legislative.
La 3 octombrie 2019 Curtea Constituțională a emis Hotărîrea nr. 21 „Pentru controlul
constituționalității unor prevederi din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul
unitar de salarizare în sectorul bugetar (remunerarea membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii aleși din rîndul profesorilor titulari de drept)”, prin care a admis parțial
sesizarea depusă și a recunoscut constituțională poziția desemnată cu codul A1034 din
compartimentul „Alte funcții de demnitate publică la nivel central” din Tabelul nr. 1 la
Anexa nr. 3 din Legea nr. 270/2018, în măsura în care se aplică și membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii aleși din rîndul profesorilor titulari de drept.
Astfel, în conformitate cu articolul 281 din Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea
Constituțională, întru executarea actului Curții Constituționale, se propune completarea art.
27 din Legea nr. 947/1996 cu o normă, care stabilește mărimea indemnizației lunare pentru
membrii Consiliului Superior al Magistraturii aleși din rîndul profesorilor titulari de drept
echivalentă cu a zecea parte (1/10) din salariul președintelui Curţii Supreme de Justiţie.
Astfel, prin norma de la art. 27 alin. (3) condiţiile şi modul de salarizare a președintelui
Consiliului Superior al Magistraturii și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleşi
din rândurile judecătorilor se vor echivala cu cele ale preşedintelui Consiliului Superior al
Procurorilor și membrilor Consiliului Superior al Procurorilor aleşi din rândurile
procurorilor (a se vedea art. 71 alin. (3) și art. 74 alin. (2) din Legea nr. 3/2016 cu privire la
Procuratură). În partea ce ține de modificările propuse la art. 27 alin. (4), relevăm că acestea
se echivalează cu legislația privind colegiile de specialitate din cadrul Consiliului Superior
al Magistraturii. Reglementări similare se regăsesc la art. 3 alin. (3) și art. 15 alin. (3) din
Legea nr. 154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor,
precum și art. 13 alin. (3) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor.
Prin aceste modificări se vor uniformiza reglementările privind remunerarea instituțiilor
din domeniul justiției.
Modificări în noțiuni se propun în Legea nr.80/2010 cu privire la statutul
personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică și Legea nr.
199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, salariul de
funcție fiind substituit prin salariu de bază, în conformitate cu noțiunile utilizate de Legea
nr. 270/2018.
35
La fel, în scopul optimizării cheltuielilor bugetare, se propune de a exclude dreptul de a
beneficia de al treilea salariu în calitate de indemnizație la încetarea mandatului persoanei
cu funcții de demnitate publică și încetarea contractului individual de muncă persoanei din
cabinetul persoanei cu funcții de demnitate publică.
Concomitent cu Legea nr. 270/2018, Parlamentul a examinat și adoptat Codul
serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, care prevede norme
distincte privitor la salarizarea membrilor Consiliului Audiovizualului (CA). Astfel, pe lîngă
faptul, că în Cod se face referință la o lege anterioară în domeniul salarizării (Legea nr.
355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar), conform Codului,
Președintele, Vicepreședintele și membrii CA sînt remunerați cu un salariu raportat la
salariul prevăzut pentru funcția de ministru, 95 % și, respectiv, 90 % din salariul ministrului,
ce contravine principiului unității sistemului de salarizare în sectorul bugetar și art. 1 alin.(3)
din Legea nr. 270/2018. Pentru a nu diminua nivelul retribuției actuale, în art.XXXIX, alin.
(6) se propune de a stabili compensație în caz dacă în urma implementării legii propuse
salariul lunar se va diminua.
În Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură se propune a oferi dreptul autorității
de a dispune de alte categorii de funcționari publici, prevăzute în Clasificatorul funcțiilor
publice. Actualmente, potrivit art. 90 alin. (2) din Legea nr. 3/2016, personalul cu statut de
funcționar public al Procuraturii este constituit din: consultanți ai procurorului, specialiști
principali, specialiști superiori și specialiști. Astfel, excluderea primei propoziții din alin. (2)
va permite completarea personalului Procuraturii cu alte categorii de funcționari publici:
consultanți principali, consultanți superiori și consultanți, pentru a spori motivarea și
creșterea profesională a angajaților. Modificarea propusă nu va periclita numărul total de
700 de unități de personal al procuraturii, prevăzut de Hotărîrea Parlamentului nr. 78/2010.
Propunerea la Legea nr.219/2018 cu privire la Inspectoratul General de Carabinieri
a fost agreată la etapa de avizare a proiectului și ține de racordarea normei la Legea nr.
270/2018.
În Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar se
propun a fi introduse un șir de amendamente, reieșind din politica salarială pentru anul 2021
și alte propuneri/ajustări/precizări.
Astfel, fiind conturat Conceptul Sistemului informațional automatizat „Registrul
electronic al angajaților” pentru sectorul bugetar și identificate cerințele pentru acest
registru, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 681/2020, se propune a fi ajustat
corespunzător art. 8.
La art. 10 și art. 20 se propune de a modifica conceptual sporul pentru participare în
proiecte de dezvoltare finanțate din surse externe, prin acordarea unui spor salarial în mărime
de pînă la 75% din salariul de bază personalului unităților bugetare antrenat în activitățile
proiectelor, din contul mijloacelor intrate în acest scop în bugetele respective. O practică
asemănătoare există în România, unde personalul care gestionează fonduri comunitare,
precum și personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele
operaționale, pe durata desfășurării activității în acest domeniu, beneficiază de majorarea
salariilor de bază cu până la 75%.
Astfel, sporul respectiv se propune a fi acordat personalului unității bugetare, antrenat,
după caz, în realizarea proiectelor finanțate din surse externe, inclusiv în proiecte de
36
cercetare, în limita și din contul mijloacelor prevăzute în acest scop în acordurile de
finanțare. Totodată, acest spor nu se va aplica personalului din afara unității bugetare, angajat
pentru realizarea proiectului și salariat în baze contractuale. Cheltuielile pentru acordarea
sporului vor face parte din cheltuielile de personal prevăzute în bugetul unității bugetare.
La art. 17 se propune de a introduce în plăți salariale indemnizația lunară acordată
personalului din domeniul apărării naționale, securității statului și ordinii publice implicat în
activități speciale de combatere a terorismului, prevăzută de Hotărîrea Guvernului nr.
650/2006 „Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă
angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice,
precum și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare”.
Odată cu adoptarea Legii nr.270/2017, prevederile Hotărârii Guvernului nr.650/2006
au devenit neaplicabile, hotărîrea în cauză urmînd a fi abrogată. Pentru a asigura o
continuitate a drepturilor salariale oferite, se propune de a integra indemnizația respectivă în
salariul lunar, fiind prevăzut spor specific. Limita sporului specific a fost determinată de
limita actuală pentru personalul din domeniul apărării naționale, securității statului și ordinii
publice (20%) și limita indemnizației oferite prin Hotărîrea Guvernului nr. 650/2006 de 6500
lei, ce ar constitui, cu aproximație, salariul de funcție la acest personal.
Concomitent, în art. 17 se prevede următoarea etapă de majorare a salariilor
personalului medical, or sporul specific introdus cu începere din 1 septembrie 2020, la 1
ianuarie 2021 se va majora cu alte 30%, cumulativ fiind stabilit în limita a 60%.
În art. 19 se propune de a indica concret mărimea remunerației pentru orele de muncă
suplimentară sau zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau zilele de repaus, aplicarea normei
în varianta actuală fiind confuză. Astfel, art. 19 din Legea nr.270/2018, în cazul remunerării
muncii suplimentare, face trimitere la 157 din Codul muncii nr. 154/2003, care indică în
acest sens o retribuție în mărime de cel puțin 1,5 salarii de bază pentru primele 2 ore și pentru
orele următoare – cel puțin în mărime dublă (alin. (1) din art. 157). În timp ce mărimea
concretă a retribuției nu este stabilită, există loc de interpretări și decizii la nivel de unitate
bugetară. În acest sens se propune de a indica concret mărimea sporului pentru orele de
muncă prestate în afara duratei normale a timpului de muncă sau în zilele de sărbătoare
nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus în mărime dublă a salariului pe unitate de timp sau a
remunerației de o zi.
Totodată, în urma completării Codului muncii nr. 154/2003 prin Legea nr. 115/2020 cu
posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentare cu ore libere (art. 104, alin. (8)), la
fel ca și dreptul de a beneficia de o altă zi liberă pentru munca prestată în zi de repaus sau în
zi de sărbătoare nelucrătoare (art. 158, alin. (2)), se propune de a interveni în Legea nr.
270/2018 cu mențiunea că acest spor se achită dacă orele de muncă suplimentară sau zilele
de sărbătoare nelucrătoare și/sau zilele de repaus nu sunt compensate cu alte ore/zile libere
în conformitate cu legile speciale/contractele colective de muncă.
În art. 211 se propune de a modifica perioada pentru care se acordă premiul anual și de
a stabili achitarea acestuia în anul de gestiune, pentru rezultatele obținute în anul respectiv.
Anul 2020 a demonstrat că în condițiile economice imprevizibile, este dificil de a face careva
prognoze pentru anul bugetar viitor, situația financiară fiind mai clară către ultimele luni din
anul financiar.
37
În art. 241 se propune de a stabili norme concrete privind retribuția personalului în
timpul de staționare, totodată fiind garantat că această retribuție nu va fi mai mică decît
salariul minim în sectorul bugetar.
Amendarea articolului 27 vine în baza Hotărîrii Curții Constituționale nr. 6/2020
„Privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 27 alin. (5) din
Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și ale punctului
8 din Anexa nr. 6 la Hotărîrea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a
prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar
(garanțiile salariale în cazul suspendării raporturilor de muncă”.
La fel, se propune de a stabili retribuția minimă în sectorul bugetar la nivelul minimului
de existență de 2200 lei, sau cu o majorare de 10% față de anul 2020.
În anexa nr. 4 se propune de a stabili condiții de salarizare pentru membrii Consiliului
Superior al Procurorilor, aleși din rîndul procurorilor în funcție, analogic condițiilor
anterioare Legii nr. 270/2018. Anterior, modalitatea de rеmunеrаrе а mеmbrilоr Consiliului
Suреriоr al Рrосurоrilоr ега rеglеmеntаtă de аrt. 5 alin.(5) din Legea nr. 328/2013 рrivind
sаlаrizаrеа judесătоrilоr și рrосurоrilоr, саге stipula сă mеmbrilоr Consiliului Suреriоr аl
Рrосurоrilоr аlеși din rîndul рrосurоrilоr li se stаbilеștе un sаlаriu de functie lа nivelul celui
аl рrосurоrului din саdrul Рrосurаturii Gеnеrаlе sаu, după саz, li se рăstrеаză sаlаriul реntгu
funсțiа de рrосurоr deținută рînă la dеtаșаrе dacă aceasta este mai mаrе. Рrin intrоduсеrеа
nоilоr rеglеmеntări рrivind sistemul de sаlаrizаrе, au fost dezavantajați mеmbrii Consiliului
Suреriоr аl Рrосurоrilоr аlеși din rîndul рrосurоrilоr de la рrосurаturilе tеritоriаlе în рrivința
rеmunеrării și a creat situația tratamentului diferențiat în comparație cu alți subiecți, aflați în
situație identică.
În tabelul 2 se propune includerea poziției pentru formatorul din Institutul Național al
Justiției, titular, la fel ca și mențiune în notă privitor la norma didactică anuală, preluate din
Hotărîrea Guvernului nr. 282/2017 „Cu privire la aprobarea normei didactice și a costului
unei ore academice a formatorilor Institutului Național al Justiției”, care, în contextul
prevederilor art. 1 alin.(3) din legea nr. 270/2018 urmează a fi abrogată. Clasa de salarizare
este stabilită în mărimea ce nu ar diminua costul de 100 lei per oră cu sarcina didactică de
1400 ore anual, luînd în considerare și sporul pentru performanță în mărime de 10%.
Legea nr.155/2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice

Este iminent conflictul de norme dintre unele cerințe specifice minime aferente
funcțiilor publice din auditul intern stabilite prin Legea nr.155/2011 pentru aprobarea
Clasificatorului unic al funcțiilor publice și alte prevederi ale actelor normative. Astfel, legea
enunțată anterior stabilește cerințe privind deținerea unor certificate de calificare pentru
funcții publice în audit intern, dar care la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului
nr.556/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea și
dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public se
echivalează cu alte tipuri de certificate.
Proiectul prevede substituirea pe tot parcursul textului a „certificatului de calificare al
auditorului” cu „certificatul de evaluare a cunoștințelor în domeniul auditului intern în
sectorul public pentru nivelul intermediar”, de asemenea, a „certificatului de calificare al
38
auditorului în domeniul specializat” cu „certificatul de calificare profesională în domeniul
auditului intern în sectorul public”.
De asemenea, proiectul prevede excluderea unor neconcordanțe dintre cerințele
minime de a deține certificat și unele funcții publice, precum „Controlor-revizor principal”,
„Controlor-revizor superior” şi „Controlor-revizor”.
Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014

Modificările propuse în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale
nr.181/2014 au drept scop executarea hotărîrii Curții Constituționale nr.10/2017 privind
excepţia de neconstituţionalitate a art.80 alin. (2) din Legea finanţelor publice şi
responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014”.
Astfel, se propune operarea următoarelor modificări:
a) completarea art.66 cu alineatul (6) cu următorul conținut:
”(6) Termenul stipulat în contract pentru executarea obligațiilor persoanelor fizice sau
juridice față de autoritatea/instituția bugetară pentru livrarea bunurilor, prestarea serviciilor
și executarea lucrărilor în mărimea plății anticipate (avansului) nu poate depăși 60 de zile de
la data primirii avansului”;
b) expunerea art.80 alin.(2) în următoarea redacție: ”În cazul neexecutării obligației
contractuale pentru livrarea bunurilor, prestarea serviciilor și executarea lucrărilor achitate
în avans, de la persoanele fizice sau juridice care au primit din partea autorităților/instituțiilor
bugetare mijloace financiare sub formă de plați anticipate (avans), se percepe la bugetul de
stat o sumă calculată din mărimea avansului neexecutat în funcție de rata de bază aplicată de
Banca Națională a Moldovei la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt
pe perioada de neexecutare a obligației respective. În cazul expirării termenului de acțiune a
contractului, la buget se percep concomitent şi mijloacele financiare neutilizate (datoria
debitoare) la momentul controlului.”
În acest sens, accentuăm că din sensul potrivit art.901 alin.(5) din Codul civil rezultă că
neexecutarea obligaţiei include neexecutarea totală sau parţială a obligaţiei, executarea
necorespunzătoare sau cu întîrziere a obligaţiei.
Legea nr. 209/2016 privind deşeurile

Implementarea unui nou mecanism ce vizează taxa pentru poluarea mediului
Se presupune completarea Legii nr.209/2016 privind deşeurile cu prevederi care
reglementează implementarea mecanismului de subvenționare a procesului de gestionare a
deșeurilor de ambalaje, care constă în finanțarea întreprinderilor care activează în domeniul
gestionării deșeurilor și a sistemelor individuale sau colective pentru asigurarea funcționării
procesului de reciclare, valorificare a deșeurilor.
Proiectul prevede subvenționarea mecanismului din Fondul ecologic, în limita stabilită
în Legea bugetului pentru anul respectiv.
Modul de acordare, condițiile și procedura de implementare a mecanismelor respective
se va stabili de Guvern.
39
Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare
Reieșind din situația economică actuală și în vederea micșorării presiunii financiare și
administrative asupra entităților, se propune extinderea termenului de prezentare a
situațiilor financiare pentru entități, cu excepția entităților de interes public, de la 120 la 150
zile. De asemenea, acest fapt, va eficientiza procesul de colectare a situațiilor financiare și
de generalizare a informațiilor, inclusiv cu scop statistic.
Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302/2017

Modificarea art. 20 alin. (5) lit. d) prin substituirea cuvîntului ”lucrătoare” cu cuvîntul
”calendaristice” are drept scop aducerea în concordanță cu art. 46 alin. (1) din Legea
302/2017.
Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală

Proiectul prevede abrogarea alin.(9) la art.16 al Legii nr.180/2018, ca urmare a
declarării neconstituționale a prevederilor respective prin Hotărîrea Curţii Constituţionale
nr.29/2019.
Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de
întreprinzător și modificarea unor acte normative.
Continuarea Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli afectați
de calamitățile naturale
Proiectul propus include continuarea Programului de rambursare a TVA până la 30
septembrie 2021 pentru producători agricoli afectați de calamitățile naturale, în limita
impozitelor salariale achitate.
În anul curent, agricultura este unul din domeniile economiei naționale care suportă
atât consecințele calamităților naturale abătute asupra sectorului, precum și resimte efectele
cauzate de situația epidemiologică existentă la nivel național.
În acest sens, implementarea și, respectiv, continuarea, unor măsuri de susținere a
agenților economici din agricultură este iminent necesară în această perioadă de impas.
5. Fundamentarea economico-financiară
Se preconizează ca în urma implementării normelor menționate vor fi acumulate la
buget venituri adiționale în sumă de + 548 mil. lei.
Cheltuieli/ratări de venituri bugetare ca urmare a măsurilor propuse – circa 195 mil. lei.
Impactul net al măsurilor constituind + 353 mil. lei.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Prezentul proiect este elaborat în conformitate cu legislația în vigoare. Întru
implementarea definitivă a unor propuneri enunțate supra va fi ajustat/elaborat cadrul
normativ secundar.
7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
În scopul respectării prevederilor Legii nr.239/2008 privind transparența în procesul
decizional, anunțul privind inițierea procesului de elaborare a proiectului este plasat pe
pagina oficială a Ministerului Finanțelor, la compartimentul Transparența
decizională/Consultări publice și va asigura avizarea acestuia de către instituțiile interesate.
40

Privind Aprobarea Proiectului de Lege Pentru Modificarea Unor Acte Normative 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Privind Aprobarea Proiectului de Lege Pentru Modificarea Unor Acte Normative 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Privind aprobarea proiectului de lege

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul de lege

Prim-ministru ION CHICU

Ministrul justiţiei Fadei Nagacevschi

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. I. – Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

2. Articolul 71 va avea următorul cuprins

obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se

Art. II. – Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică

Art. III. – La articolul 37 din Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea

Art. IV. – La articolul 22 din Legea nr. 514/1995 privind organizarea

Art. V. – La articolul 27 din Legea nr. 789/1996 cu privire la Curtea

Art. VI. – Articolul 27 din Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul

Art. VII. – Codul fiscal nr. 1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al

1. Pe tot parcursul textului, cuvintele „instituție financiară”, la orice formă

se completează cu punctul 151) cu următorul cuprins:

4. La articolul 15 litera a), textul „medicii de familie titulari ai practicii,

9. La articolul 33 alineatul (1), cifrele ,,24 000” se substituie cu cifrele ,,25

10. La articolul 34:

11. La articolul 35 alineatul (1), cifrele ,,3 000” se substituie cu cifrele

12. La articolul 36 alineatul (6), cuvântul „asigurate” se exclude.

13. Articolul 52:

14. La articolul 542 alineatul (3), litera a) se completează cu textul „sau

15. La articolul 55, alineatul (2) se abrogă.

16. Articolul 56 va avea următorul cuprins:

17. Articolul 57 se abrogă.

18. Articolul 694 se abrogă.

19. La articolul 6915, după primul alineat se introduce un alineat cu

21. La articolul 73, alineatul (4) se completează cu textul „ , cu excepția

22. La articol 75 alineatul (2) litera a), cuvântul „decontate” se substituie

23. La articolul 76:

25. La articolul 83 alineatul (10), cuvântul „Reprezentanța” se substituie

26. La articolul 90 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

27. Articolul 901:

Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă

28. La articolul 93 punctul 18), după cuvintele „în legătură cu” se

29. La articolul 94 litera e), după cuvintele „care practică activitate de

30. La articolul 96 litera b):

31. La articolul 99, alineatul (1) se completează cu următorul enunț:

32. La articolul 101 alineatul (71), cifrele „200” se substituie cu cifrele

33. Articolul 102:

34. La articolul 104 litera c1):

35. La articolul 109 alineatul (2), cuvintele „data depunerii” se substituie

36. Articolul 112 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

lucrătoare începe a curge de la data înregistrării modificărilor în actele de

39. Articolul 1171:

41. La articolul 124:

42. Anexa nr. 1 la titlul IV va avea următorul cuprins:

conţinând înlocuitori de tutun

271020110- Motorină tonă 2734 lei 2980 lei 3248 lei

43. În anexa nr. 2:

Cota accizului pentru mijloacele de transport

se completează cu un tabel cu următorul cuprins:

Tractoare clasificate la poziţiile tarifare 870110 000, 870120, N inclusiv

44. La articolul 163 alineatul (7), cuvintele „subdiviziunea Serviciului

45. La articolul 167, cuvintele „sau filiala acesteia” se exclud.

46. La articolul 172 alineatul (3), textul „ înregistrate în sistemele proprii

47. La articolul 197 alineatul (33) după cuvintele „sumelor încasate de pe

48. La articolul 202, alineatul (1) se completează cu litera j) cu următorul

51. La articolul 278, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

52. Articolul 282:

de către subiecții impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor