C ă t r e,

TRIBUNALUL ……………
Sectia 1 Civila

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul …………. gradul…………. CNP:…………., cu domiciliul in……….,

str………….., bl…….., ap………, jud…………,cod ………… cu domiciliul procesual ales –
adresa de corespondență( aceiasi cu domiciliu)–tel……….., în calitate de reclamant,
în contradictoriu cu CASA SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI
AFACERILOR INTERNE, cu sediul in municipiul Bucureşti, Strada George Georgescu,
nr.3, sector 4, Bucureşti, cod 040131, în calitate de pârâtă,
în temeiul dispoziţiilor : art. 192, art.193, art. 194, din Codul de Procedură Civilă, în
referire la art. 101, art. 102, din Legea nr. 223/2015 – privind pensiile militare de stat,
formulez:

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Prin care solicit

1. sa constatati vătămarea drepturilor și intereselor mele legitime, prin măsura

reglementată de art. XXIV pct.12 şi 13 din OUG nr.130/2021, respectiv prin
modificarea Codului fiscal si aplicarea cotei de contribuție la sistemul de
sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4000 lei.

2. obligarea pârâtului sa restituie sumele reținute din pensie cu titlu de CASS,

începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume
actualizate cu indicele de inflație stabibilit pentru anul 2022 și a plăţii dobânzii
legale penalizatoare prevăzute de art.3 alin.2 din OG nr.13/2011

Având în vedere aceste aspecte, învederăm următoarele

În ședința din data de 15 decembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul

controlului de constituționalitate a posteriori, a admis în data de 15 decembrie,
excepția de neconstituționalitate ridicată în mai multe procese din instanțele de drept
comun și a constatat că Guvernul a încălcat Constituția când a diminuat pensiile prin
ordonanță de urgență. Diminuarea este rezultatul punerii în aplicare a prevederilor O.U.G.
nr. 130/2021, prin care s-a instituit reținerea CASS în procent de 10% pentru pensionarii
militari cu pensii peste 4000 de lei.

Astfel:

2. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că

sunt neconstituționale dispozițiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f ind.
2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma „de până la suma de 4.000 lei
lunar inclusiv”], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a ind. 1)], pct. 14 [cu referire la

1
sintagma „venituri din pensii” din cuprinsul titlului secțiunii a 3-a capitolul III al titlului V
„Contribuții sociale obligatorii”], pct. 16 [cu referire la art. 157 ind.3], pct. 17 [cu referire la
sintagma „precum și al veniturilor din pensii” din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III
al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privința
trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f ind. 2), alin. (5) în privința trimiterii la art. 157 ind. 3 și alin.
(7) ind. 1] și pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f
ind. 2)] și art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privința alineatelor (1)
și (5) ale art. 168 și pct. 19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind
unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative.”

„În esență,
Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 a
diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate. Or, prin ordonanță de urgență nu se
poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin
instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a
dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, fiind, astfel, contrară
art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților
fundamentale prin ordonanțe de urgență”, transmite CCR.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.

Precizez ca am calitate de pensionar, sens in care fac dovada cu copie a

cuponului de pensie pe care il atasez .
Prin OUG nr. 130/2021, publicată în Monitorul Oficial nr.1202 din 18 decembrie
2021, Guvernul, în calitate de legislator delegat, a procedat la modificarea, în regim de
urgență, a mai multor acte normative.
Potrivit dispozițiilor de la art. XXIV punctele 12 și 13, au fost modificate dispozițiile
art. 155 din Codul fiscal - Legea nr.227/2015, astfel:
„12. La articolul 154 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:
h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la
suma de 4.000 lei lunar inclusiv, precum și pentru veniturile realizate din drepturi de
proprietate intelectuală;
13. La articolul 155 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera al)
cu următorul cuprins:
a) venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depășește suma
lunară de 4.000 lei;".
Conform titlului IV din Legea nr.227/2015 - Codul fiscal, Contribuții sociale
obligatorii, Secțiunea a 2-a, intitulată Venituri pentru care se datorează contribuția, cotele
de contribuții, contribuția pentru sistemul asigurărilor de sănătate, era reglementată ca
fiind datorată, până la intrarea în vigoare a acestei modificări, doar pentru cetățenii care
realizau venituri din salarii sau asimilate salariilor, veniturilor din activități independente,
din drepturi de proprietate intelectuală ele.
Conform punctelor 12 și 13 ale art. XXIV din OUG nr. 130/2021, contribuția
obligatorie la sistemul asigurărilor de sănătate, a fost reglementată, în regim de urgență și
în cazul veniturilor din pensii, pentru partea care depășește suma de 4.000 lei.
Urmare a acestor dispoziţii pe care le apreciez a fi în contradicţie cu Constituţia
României, veniturile obținute de mine din pensie au fost reduse începând cu 01.01.2022
cu cota de 10% aplicată la valoarea ce depăşeşte 4.000 lei.

2
 .
Arat că potrivit disp.art.115 alin. 4 din Constituție, ,, Guvernul poate adopta
ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi
amânată, având obligația de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”. În privința limitelor
constituţionale exprese în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă, invoc
Decizia nr.15/25.01.2000 a Curţii Constituţionale, în care s-a statuat că,, posibilitatea
Guvernului ca, în cazuri excepţionale, să poată adopta ordonanțe de urgență, în mod
limitat, chiar în domeniul separat legii organice, nu poate echivala cu drept discreţionar al
Guvernului și, cu atât mai mult, această abilitare constituțională nu poate justifica abuzul în
emiterea ordonanțelor de urgență.
Posibilitatea executivului de a guverna prin ordonanțe de urgență trebuie să fie, în
fiecare caz, justificată de existența unor situații excepționale, care impun adoptarea unor
reglementări urgente”. Arat că prin Decizia nr.544/28.06.2006, Curtea Constituțională a
constatat că,, reglementarea pe calea ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență
constituie, așa cum prevede expres art.115 din Constituție, o atribuție exercitată de guvern
în temeiul delegării legislative, iar depăşirea limitelor acestei delegări, stabilite prin însuși
textul Constituţiei, reprezintă o imixtiune nepermisă în competența legislativă a
Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separației puterilor în stat”.
Totodata subsemnatul susțin că ordonanţele de urgenţă se adoptă în situații
extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a
motiva urgenţa în cuprinsul acesteia(conf. art. 115 alin.4 din Constituţie) şi că acestea nu
pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor
fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituție,
drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate
publică( conf. art. 115 alin.6 din Constituţie).
În acest context, subliniez că prima condiție – aceea a existenţei unei situații
extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată şi respectiv obligația de a motiva
urgenţa, în cuprinsul actului, nu este îndeplinită în cazul OUG nr.130/2021. Precizez ca
singurul argument invocat de Guvern în adoptarea acestei măsuri, astfel cum rezultă din
Preambulul OUG nr.130/2021, este următorul :,, luând în considerare implementarea
măsurilor din domeniul fiscal cuprinse în Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea
Parlamentului României nr.42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului, privind
eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate
pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile care depăşesc
4000 lei, pentru partea ce depăşeşte suma lunară de 4000 lei pentru fiecare drept de
pensie”.
Consider că acest argument nu corespunde limitelor stabilite prin art. 115 alin.4 din
Constituție, neexistând nicio situaţie extraordinară iar în prealabil nu se motivează nici
urgenţa.
In acest context invoc Decizia CCR nr.255/11.05.2005, prin care Curtea a stabilit
condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţa de urgenţă: existența unei situații
extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, urgenţa să fie motivată în
cuprinsul ordonanței, condiții neîntrunite în cauză.
Totodată invoc și Deciziile nr.258/14.03.2006 și nr. 421/9.05.2007 ale Curții
Constituţionale, concluzionând că textul criticat nu răspunde urgenței impuse de art. 115
alin. 4 din Constituție, atâta vreme cât nu ne aflăm în urgența unei situații extraordinare și
nici nu a fost motivată urgența adoptării acestei ordonanțe de urgență.
În continuare, consider că disp. art. XXIV pct.12 şi 13 din OUG nr.130/2021
contravin şi dispoziţiilor art.115 alin.6 din Constituție. În acest context subliniază că potrivit

3
disp. art. 44 din Constituție, sunt garantate constituțional dreptul de proprietate și creanțele
asupra statului, iar conținutul și limitele acestora sunt stabilite prin lege.
Astfel, apreciez ca ne aflăm în prezența unor drepturi fundamentale garantate de
Constituție, respectiv dreptul la pensie, care e o creanță a fiecărei persoane care a muncit
și a contribuit la sistemul de asigurări sociale, de a beneficia de acest sistem de protecție
cu ocazia pensionării.
Pe lângă aceste motive de neconstituţionalitate extrinsecă, înţeleg să invoc şi
motive de necontituţionalitate intrinsecă a disp. art. XXIV pct.12 şi pct.13 din OUG
nr.130/2021.
Astfel, susţinând încălcarea disp. art. 44 și 47 din Constituție, subsemnatul arat că
toată perioada de activitate am contribuit la sistemul de asigurări de sănătate, că prin
reglementarea acestei contribuţii la acelaşi sistem doar în cazul persoanelor care
realizează o pensie mai mare de 4000 lei lunar se încalcă dreptul la pensie al acestei
categorii de cetățeni.
Consider că pensia are natura unei asigurări sociale şi de sănătate a unei
persoane, conform Legii nr. 263/2010, astfel că nu poate fi grevată cu o contribuție care
are ca natură asigurarea de sănătate, aflându-ne în prezența unei duble asigurări de
sănătate aplicată discriminator doar persoanelor a căror pensie depășește 4000 lei lunar.
Solicit să se constate că odată stabilită pensia , am așteptarea legitimă ca sistemul
de taxe și impozite să rămână în privinţa pensiei cel puţin la nivelul datei pensionării,
asigurându-se astfel stabilitatea pensiei, respectiv a nivelului de trai reglementat de art.47
din Constituție.
Apreciez că disp. art. XXIV pct.12 şi pct.13 din OUG nr.130/2021 încalcă și art.56
din Constituție, in sensul că reglementarea criticată depăşeşte sfera de aplicare a acestui
text constituţional, întrucât din economia art. 56 nu se poate desprinde posibilitatea ca
aceste contribuții financiare să poarte asupra pensiei.
În acest sens, arat că sistemul de impunere şi taxare poartă asupra veniturilor
persoanei și nu asupra pensiei care reprezintă un drept câştigat şi o garanție de asigurare
a existenţei pensionarului în raport cu natura, felul muncii, importanţa muncii şi profesiei
exercitate.
Referitor la plata contribuţiei de sănătate, asupra veniturilor din salarii- măsuri
aplicabile tuturor cetăţenilor cât şi asupra pensiei- doar în cazul unor categorii de
pensionari, consider că aceste situaţii duc la o dublă impunere a persoanei pentru acelaşi
tip de asigurare de sănătate, încălcându-se astfel art.56 din Constituţie.
În privinţa justei aşezări a sarcinilor fiscale, subsemnatul susţin că măsura,, tăierii
pensiilor” vizează doar pensiile care depăşesc 4000 lei lunar, având caracter injust şi
discriminatoriu.
Totodată, opinez că această măsură încalcă şi principiul neutralităţii măsurilor
fiscale.

Acordarea dobânzii legale aferente diferențelor banesti datorate de către pârâta

CASA SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, respectiv
actualizarea contravalorii acestora, cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului
și până la plata efectivă ;

În practică judiciară, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, se cumulează

dobânda legală şi rata inflaţiei, pe aceeaşi perioadă de referinţă.
Practica instanţei supreme s-a poziţionat în acest sens, admiţând posibilitatea acestui
cumul, în considerarea diferenţelor semnificative dintre două criterii de actualizare.

4
 Astfel, prin decizia nr. 4426/11.12.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
– Secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. 59282/3/2011, s-a apreciat ca fiind corectă reţinerea
incidenţei dispoziţiilor art. 1084 C. civ. (vechiul C. civ.) (art. 1531 NCC), potrivit cărora
reclamantei, pentru repararea prejudiciului suferit, i se cuveneau daune interese constând
atât în actualizarea sumei executate cu rata inflaţiei (damnum emergens), cât şi la
dobânda legală (lucrum cessans).
Totodată, a precizat că sub acest aspect s-a mai pronunţat anterior prin decizia nr.
1400/2008, prilej cu care a arătat că, actualizarea sumei în raport de rata inflaţiei nu poate
fi considerată o sancţiune, ci mai degrabă o modalitate de asigurare a unui echilibru
valoric în condiţiile de instabilitate a monedei naţionale, menită să îl protejeze pe creditor
în faţa debitorului rău-platnic.
Acordarea sumei reactualizată în raport de rata inflaţiei se impune şi ca urmare a
respectării principiului reparării integrale a prejudiciului consacrat de dispoziţiile articolului
1084 C. civ., potrivit căruia riscul devalorizării monedei naţionale aparţine debitorului.
Caracterul compensatoriu al actualizării rezidă, în opinia instanţei supreme, în faptul că
prin aceasta se repară partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobânda
legală. În timp ce dobânda reprezintă preţul lipsei de folosinţă, actualizarea cu inflaţia
urmăreşte conservarea valorii reale a obligaţiilor băneşti.
Având în vedere că natura juridică a dobânzii este diferită de natura juridică a
actualizării obligaţiei cu rata inflaţiei, prima reprezentând o sancţiune, (daune moratorii
pentru neexecutarea obligaţiei de plata) iar a doua reprezentând valoarea reală a obligaţiei
băneşti la data efectuării plăţii, (daune compensatorii), se ajunge la concluzia că este
admisibil cumulul acestora şi deci nu se poate vorbi despre o dublă reparaţie, ceea ce ar
reprezenta o îmbogăţire fără justa cauza a creditorului.
În acelaşi sens s-a pronunţat Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Secţia a II-a civilă) şi
prin decizia nr. 2061/13.10.2015, prin care a stauat că în mod corect a fost reţinută
incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 1084 din vechiul C. civ. potrivit cărora pentru
repararea prejudiciului suferit, reclamantei i se cuvin daune-interese constând atât în
actualizarea sumei executate cu rata inflaţiei (damnum emergens), cât şi la dobânda
legală (lucrum cessans).
În acest sens, prin decizia dată în soluţionarea unui recurs în interesul legii nr.
2/17.02.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reținut că, în condiţiile art. 1084 C.
civ., despăgubirile civile trebuie să cuprindă atât pierderea efectivă (damnum emergens),
cât şi beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Aceste dispoziţii permit cumulul între actualizarea creanţei cu rata inflaţiei şi dobânda,
deoarece actualizarea creanţelor este admisibilă ca urmare a existenţei fluctuaţiilor
monetare ce se produc după expirarea scadenţei obligaţiilor de plată, reprezentând o
daună efectivă produsă patrimoniului creditorului -„damnum emergens”, iar câştigul
nerealizat îl reprezintă dobânda – „lucrum cessans”.
Caracterul compensatoriu al actualizării rezidă, în opinia instanţei supreme, în faptul
că prin aceasta se repară partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de
dobânda legală. În timp ce dobânda reprezintă preţul lipsei de folosinţă, actualizarea cu
rata inflaţiei urmăreşte conservarea valorii reale a obligaţiilor băneşti.
Având în vedere că natura juridică a dobânzii este diferită de natura juridică a
actualizării obligaţiei cu rata inflaţiei, prima reprezentând o sancţiune sub forma daunelor
moratorii pentru neexecutarea obligaţiei de plată, iar a doua reprezentând valoarea reală a
obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii, respectiv daune compensatorii, este admisibil
cumulul acestora şi deci nu se poate vorbi despre o dublă reparaţie care să reprezinte o
îmbogăţire fără justă cauză a creditorului.

5
 În consecinţă, a  învederat instanţa supremă, este legal cumulul actualizării sumei
executate cu dobânda legală, deoarece  numai prin această modalitate se asigură
respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului consacrat de art. 1084 vechiul C.
civ.
În concluzie, solicit instanţei, ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să admiteți
cererea de chemare în judecată, formulată de subsemnatul, cu privire la:

1.vătămarea drepturilor și intereselor mele legitime, prin măsura reglementată de art.

XXIV pct.12 şi 13 din OUG nr.130/2021, respectiv prin modificarea Codului fiscal si
aplicarea cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce
depășesc suma lunară de 4000 lei.

2.obligarea pârâtului sa restituie sumele reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu
luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de
inflație stabibilit pentru anul 2022 și a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de
art.3 alin.2 din OG nr.13/2011

În drept,

Îmi întemeiez cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile :

- art. 192, art. 193, art. 194, din Codul de Procedură Civilă.
- art. 101, art. 102, din Legea nr. 223/2015 – privind Pensiile Militare de Stat.
- art. 27 si art.28 din OG nr. 137/2000,
- OUG nr.13/2011 privind dobânda legală
- Legea nr. 76/2012, coroborata cu dispozițiile art. 1 din Întâiul Protocol Adițional la
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ale
Omului, în care România este parte,
- precum și ale dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale din 15.12. 2022, Deciziile fiind
definitive si general obligatorii.

În dovedire:

Solicit încuviinţarea probei cu înscrisuri, sens în care depun următoarele înscrisuri, în

copie
- copie cartea de identitate personala ;
- copie cupon pensie pentru a reliefa retinerea sumelor reprezentind CASS
- cererea înaintată la Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, prin care
am solicitat restituirea sumelor reprezentind retinerile pentru CASS conform OUG
130/2021, declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala a Romaniei

6
 În conformitate cu disp. art. 223, din Codul de Procedură Civilă, solicit judecarea
cauzei si în lipsă.
În conformitate cu disp. art. 453, din Codul de Procedură Civilă, solicit instanţei să
oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
În conformitate cu disp. art. 29 al. 1, lit. a, din OUG nr. 80 din 2013- privind taxele
judiciare de timbru, în referire la art. 105, din Legea nr. 223/2015 – privind Pensiile Militare
de Stat, prezenta cerere de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de
timbru.
Depun prezenta cerere de chemare în judecată, la care anexez înscrisurile mai sus
menţionate, în copii pentru conformitate cu originalul, în două exemplare.

Cu deosebită stimă,
Grad……….nume si prenume
Semnatura

DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .................