.

-.--....-.)^.:.'.,:. ll:::i::!^,*,..*...._........-.-,./

VLAD, CTNL]SE
& hSOClAl"ll
SOr ll l:ll.:l'l'tl (.;l ll 1.,.r l)il .,1\ (,, iil l'tr

cArRE cURTEA coNsnruTroNArA A RoMANTET

Dosar nr. 2400A,,12023

Domnului Marian ENACHE,

PRE$EDr NTELE CURTr r CONSTTTUTTONALE

AMICUS CURIAE

Avocat $tefan Vlad, membru in Baroul llfov gi Baroul llfov, prin reprezentant
cpnventional avocat $tefan Vlad depunem prezentele argumente de neconstitutionalitate
indreptate impotriva proiectului de Lege adoptat prin procedura angajdrii rdspunderii
Guvernului (Legea privind unele misuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilitdlii
financiare a Romdniei pe termen lung- PL-x nr.546/2023). Vd rugdm sd relineli gi sd validali
urmitoarele critici de neconstitutionalitate.

r.ANGAJAREA RASPUNDERI pRrN inCAlCAneR PRTNCTPIULUT LOIAIIAIr

coNsTtTUTloNAtE

, Unul din principiile dreptului constitutional este acela al loialitd[ii constitutionale. El

nu are o reglementare explicitd in Constitutie fiind creat pe cale pretoriand de Curtea
Cpnstitutionald. Loialitatea a fost la inceput invocati gi consacrate in litigiile privind
constatarea unui conflict de naturd constitulionald intre autoritili, agadar dupi ce aceastd
plocedurd a fost introdusi in anul 2003 in Constitulie. Cu ocazia soluliondrii unor astfel de
conflicte, Curtea Constu[ionald a ardtat ci raporturile instulionale dintre autoritdlile publice
tlebuie sd functioneze intr-un cadru constulional bazat pe loialitate, colaborare 9i realizarea
atribuliilor constulionale. Totugi, Curtea Constituliona16 nu s-a limitat si analizeze loialitatea
doar prin prisma raporturilor dintre autoritdti, ci mai mult, a ridicat loialitatea la rang de
principiu constitutional. Astfel prin Decizia 924/2OtZ ,,Curtea Constitulionold reomintegte
importanla principiului constitutional general al comportomentului loiol, principiu care derivd
din prevederile art. 7 olin. @) din Constitulie gi este gorontot de alineatul 5 al aceluiagi articol
cgnstitulionol; in consecinld, Curtea constotd cd revine, in principol, autoritdlilor publice
sorcino de a-l aplica gi respecto in roport cu volorile gi principiile Constitulie". Rezultd de aici
cd autoritdlile publice au obligalia sd respecte principiul comportamentului loial fafl de
ConstituJie.
i

Jurispruden[a Curtii oferd exemple de comportament neloial. De exemplu in Decizia

L25712009 se aratd cd ,,solulio oleasd de Guvern de a emite, chior in ziuo premergdtoore celei
ih care Curtea Constitulionold urma sd se pronunle asupra constitulionalitdtii Legii de
oprobore o Ordononlei de urgenld a Guvernului nr. 37/2009. o noud ordonanld de urgenld
prin care obrogd ordonanto de urgen[d aprobotd prin lege de Parloment, dar preio integrol

Bucuresti, Str. Dionisie Lupu, Nr. 65,F;t,4, Ap.24, Sect.l

Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: office@vmca.ro Web: www.vmca.ro

1-t*
continutul acesteio, pune in disculie comportomentul constitulional de ordin legislativ ol
Executivului fatd de Parlament gi, nu in cele din urmd, fold de Curteo Constitutionald."

Un alt exemplu este oferit de Decizia CCR727/2012 in care s-a ardtat un act de ci
reglementare primard ulterior nu poate pdstra continutul normativ al unei norme legale
neconstituJionale.

Rezulti deci cd autoritdlile publice trebuie sd aibd un comportament onest gi loial at6t
in relaliile dintre ele c6t gi fa!5 de prevederile Constituliei. Desigur existenta unui
comportament neloialtrebuie apreciatd de la caz la caz. Apreciem ci Guvernul prin adoptarea
OUG 74/2023 cunosc6nd viciile de neconstitutionalitate ale acesteia a incilcat principiul
loialitdtii. Adoptarea OUG 74/2023 prin care art 4 alin 4 din Codul Fiscal a fost completat cu
tncd o derogare de la termenele previzute de art 4 alin 1 9i 2, permit6nd astfel Guvernului si
modifice Codul Fiscal fdrd respectarea termenelor prevdzute de art 4 alin 1 gi 2 (in situatii
extraordinare de procedurd de deficit bugetar excesiv constatate potrivit tratatelor Uniunii
Europene), reprezintd in realitate o incdlcare a principiului loialitdlii fali de Constitutie. in
avizul Ministerului Justiliei cu privire la aceasti Ordonantd de Urgenti Guvernul este informat
in legdturd cu neconstituJionalitatea Ordonan[ei de Urgentd din perspectiva incdlcdrii
principiului securitdtii juridice gi a previzibilitetii, agadar Guvernul nu poate susline cd nu a
gtiut.

Desigur cd incdlcarea principiului loialitdtrii afecteazd in primul rdnd OUG 74/2023

aspect care poate fi trangat in procedurile care vizeazd contenciosul constitulionalimpotriva
acestei Ordonanle, insd dacd acest comportament neloial a permis Guvernului sd-gi asume
rdspunderea pe o lege, apreciem cd acest comportament neloial nu poate rdm6ne fdrd efect.
Considerdm ci efectele incdlcdrii principiului loialitdtii iradiazi gi asupra Legii adoptate prin
procedura asumdrii rdspunderii de cdtre Guvern deoarece scopul acestui comportament
neloial a fost chiar acela de adoptare a proiectului de Lege in procedura previzuti de art
114 Constitulie. in lipsa OUG 74/2023 Guvernul nu gi-ar fi putut asuma rdspunderea pe
mdsurile fiscale prevezute in proiectul de Lege deoarece nu s-ar fi indeplinit conditia aplicdrii
imediate a Legiiasupra cdreia Guvernulgi-a angajat rispunderea, avdnd un obstacolmajorin
dispoziliile art 4 alin 1 gi 2 din Codulfiscal care temporizeazd orice modificare a Coduluifiscal
prin instituirea unui termen de 6 luni. Pentru a indepdrta acest obstacol, Guvernul a emis tn
mod congtient o Ordonan[d de Urgen!5 neconstitulionali, in contra avizului Ministerului de
Justilie. De aceea, ceea ce trebuie sanclionat in cazul unui comportament neloial nu este doar
acest comportament in sine, dar gi efectele sale. De aceea apreciem cd obiectiile privind lipsa
de lolialitate constitutionali pot fi primite gi in contenciosul constitutional indreptat impotriva
unui proiect de lege adoptat prin angajarea rdspunderii Guvernului, in misura in care aceastd
procedurd de asumare a rdspunderii a fost permisd de existenta prealabild a unui
comportament neloial. in calitatea sa de garant al suprematiei Constitutiei, Curtea
Constituliona16 poate gi trebuie sd indepdrteze toate efectele unui comportament neloial, gi
deci poate constata cd o lege care este rezultatul unui astfel de comportament este
neconstitulionald. De aceea proiectul de Lege incalci principiul constitutional general al
loialititiigi prin aceasta dispozitiile art L alin 4 5i5 din Constitulie.

Bucuresti, Str. Dionisie Lupu, Nr. 65,F,t. 4, 4p.24, Sect.l

Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: office@vmca.ro Web: www.vmca.ro

-. f-2*--l
 - -- i:_
- - -,.:,,ilrr
::: ::rr,,,,*.-....-,.._....._,..-,-)

VLAD, CENI,]ST
& A:;OC|AIil
SOi.l.l:ll.:t'l'l) Iiii'lLI llil.11(tt'..r')'1,

intr-un plan distinct, in misura in care Curtea va aprecia cd analiza principiului

loialitdtii se va putea realiza doar in cadrul contenciosului constitufional indreptat impotriva
OUG 74/2023, urmeazd a se observa totugi ca aceasti Ordonanld nu este incd in vigoare gi
deci nu ar fi putut fundamenta din punct de vedere juridic angajarea rispunderii pe un
proiect de lege ce vizeazS modificdri ale codului fiscal prin nerespectarea termenelor
prevezute de art 4 alin 1. gi 2 din Codul fiscal. Astfel potrivit art 4 alin 3 din Codul fiscal, acesta
poate fi modificat prin Ordonante iar aceste Ordonante pot prevedea termene mai rapide de
iritrare in vigoare, dar nu mai putin de 15 zile. OUG 74l2OO3 a fost publicatd tn Monitorul
Oficial la data de 20 septembrie 2003, fdrd sd se prevadd o anumitd datd de intrare in vigoare.
A,ceasta inseamnd cd pentru a respecta dezideratul prevdzut la art 4 alin 3 din Codul Fiscal,
AUG74/2OO3 va intra in vigoare la 5 octombrie2023 gi deci la data adoptirii proiectului de
Lege prin procedura asumdrii rdspunderii de cdtre Guvern, OUG 74/2023 nu era in vigoare
deci Guvernul nu putea invoca situalia de exceplie a deficitului bugetar excesiv constatat
potrivit tratatelor Uniunii Europene, astfel incdt la data adoptirii proiectului de Lege Guvernul
era tinut de termenele previzute de art 4 alin 1 gi 2 din Codul Fiscal care prevdd interdictia de
a, modifica gi completa Codul Fiscal cu efect imediat, fiind instituit un termen de gase luni
pentru intrarea in vigoare a unor astfel de modificiri gi completdri.

rr. cu pRrvrRE rA oPoRTUNTTATEA ANGAJARil RASPUNDERI lN CONDTTTTLE ART

1r4 DtN CONSTTTUTTE.

Prin Decizia L557/2OO9 publicatd in M.Of nr.40/20L0 s-a ardtat cd ,,Angajarea

rdspunderii Guvernului potrivit ort, 774 din Constitulie reprezintd o procedurd complexd ce
implicd raporturi de naturd mixtd, deoorece, pe de o porte, prin continutul sdu este un act ce
emond de lo executiv, gi, pe de altd porte, prin efectul sdu, fie produce un act de legiferore -
a'go cum este in spelo de fotd -, fie se ojunge lo demitereo Guvernului. Aga fiind, ongajoreo
rdspunderii asupra unui proiect de lege reprezintd o modalitate legislativd indirectd de
a'floptore a unei legi core, neurmdnd procedura porlomentard obignuitd, este practic odoptotd
tacit in absenta dezbaterilor, Guvernul tindnd cont sou nu de amendamentele fdcute. La
oiceostd modolitote simplificotd de legiferare trebuie sd se ojungd in extremis otunci cdnd
aidoptarea proiectului de lege in procedurd obignuitd sau in procedura de urgenld nu moi este
piosibild ori atunci cdnd structura politicd a Parlamentului nu permite odoptarea proiectului de
tqge in procedura uzuald sau de urgenld. ln speld insd nu se pune aceeagi problemd, intrucdt
atunci cdnd existd o majoritote parlamentard care rezultd din foptul cd portidele respective ou
fbrmot Guvernul, adoptarea sub forma osumdrii rdspunderii nu ero oportund, cu otlt moi
qult cu cdt intrareo in vigoore a ocestei legi nu se foce imediot, ci pentru onul preuniversitar gi
uipiversitor 2010-2011(...) Prin urmore, chiar dacd lo primo vedere posibilitateo ongajdrii
rdspunderii nu este supusd niciunei condilii, oportunitatea gi con[inutul iniliotivei rdmdndnd
teoretic la apreciereo exclusivd a Guvernului, acest lucru nu poate fi obsolut, pentru cd
exclusivitoteo Guvernului este opozobild numoi Porlomentului, gi nu Curlii Constitulionole cd
ggrant al supremotiei Legii fundomentole."
Realitatea politicd din Rom6nia aratd cd existd o majoritate parlamentard care rezultd
din faptul cd doud partied au format Guvernul gi de aceea nu se justificS adoptarea unei legi in
procedura prevdzutd de art 114 din Constitulie. De altfel, prin Decizia L4t5/2009 evocatd in
par 63 din Decizia 6tl2O2O Curtea Constitulionald a aritat cd ,,Rolul unei osemeneo proceduri
Bucuresti, Str. Dionisie Lupu, Nr. 65, Et. 4, Ap.24, Sect.l
Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: office@vmca.ro Web: www.vmca.ro

"" ... r*?**l**

 ,''^.'...*-$t-(:iili::.

VLAD, CTNi-]SE
& A50Cl/\"iil
5Oi .i l:ll L'l ] : (.,irI 1...1 Ilil,lIt,' l,\'l'1,

este de a coogulo o mojoritote pqrlomentord, dqr $i de d surmonto octele obstruclioniste ale

opozitieiin cursul dezboterilor legislotive". in mod evident nu se poate pune problema unor
acte obstruclioniste din partea opozitiei de vreme ce existd o majoritate parlamentara
confortabile care a asigurat formarea Guvernului.

ilr. cu PRtvtRE LA coNDtTtAApttcAilt IMEDIATE A LEGil

Prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicatd in Monitorul Oficial al
Romdniei, Partea l, nr. 5L din 20 ianuarie 2011, Curtea ConstitulionalS a relinutcd,,angajareo
rdspunderii Guvernului se evolueozd in funcfie de patru uiterii impuse de ort. 7'14 din
Constitufie, gi onume: (i) existenla unei urgenfe in odoptoreo mdsurilor confinute in legeo
asupro cdreia Guvernul gi-a ongojat rdspundereo; (ii) necesitotea cd reglementorea in couzd
sdfie adoptatd cu maximd celeritate; (iii) importonlo domeniului reglementot; (iv) aplicarea
imediatd a legii in cduzd.""
Apreciem cd primul pi cel de-al patrulea criteriu sunt indisolubil legate neputdnd fi
imaginatd existenla unei urgenle care sd nu conducd la necesitatea aplicdrii imediate a legii in
ca uzd.

Vom analiza conditia aplicdrii imediate a legii din dubld perspectivd: urgenla gi
previzibilitatea.
Din perspectiva urgentei, conditia privind oplicarea imediatd a legii in couzo la care
face referire Curtea presupune cd toate prevederile legii in cauzd sd aibd aplicare imediatS.
Altfel, nu se poate imagina asumarea rdspunderii pentru o lege care sd intre partialin vigoare
la data adoptdrii iar partial la o altd datd. Cu alte cuvinte caracterul urgent vizeazd intreaga
construclie normativd pentru care Guvernul gi-a asumat rdspunderea, iar nu doar o parte din
aceasta. Concluzia decurge logic din caracterul unitar al legii ce reprezintd o altd conditie
extrinsecd pe care o vom analiza intr-un paragraf ulterior. Aga fiind urmeazd a se observa cd
potrivit art. LXIX din Lege, unele prevederi intrd in vigoare la data de 01.01.2024 iar altele la
data de 07.07.2024. Prin urmare nu toatd legea intriin vigoare la data publicdriiin Monitorul
Oficial, ci unele prevederidin aceasta intrd in vigoare la o altd datd considerabilindepdrtatd in
timp fatd de publicare. Se observd de asemenea gi dispoziliile art LXXVII in conformitate cu
care ,,ln termen de moxim 60 de zile de lo dota intrdrii in vigoare o Legii, Guvernul poote
aprobo prin hotdrdre norme metodologice de aplicore pentru ocele domenii core privesc
gestionoreo eficientd a cheltuielilor publice". Textul ridici mai multe obieclii de
neconstitulionalitate tnsd in primul 16nd ne vom opri la cea care privegte aplicarea imediatd a
legii. Este evident cd lipsa normelor metodologice pentru domeniile care privesc gestionarea
eficientd a fondurilor publice face ca Legea sd nu se poati aplica imediat exact intr-unul din
domeniile care a fundamentat decizia Guvernului de a-gi asuma rdspunderea gi anume
eficienla gestionarii cheltuielilor publice. Nu este deciindeplinitd conditia aplicdrii imediate a
legii in cauzd. Art LXXVII este neconstitutional intrinsec gi din perpectiva lipsei de claritate gi
previzibilitate. Potrivit art.78 din Legea 24/2OOO normele metodologice trebuie sd se limiteze
la cadrul strict stabilit de actele ?n executarea cdrora sunt emise. De aici rezultl cd normele
metodologice trebuie obligatoriu sd fie date in executarea unor prevederi legale sau cu
putere de lege. Textul art LXXVII prevede cd se vor putea emite norme metodologice pentru
aplicarea acelor norme care privesc gestionarea eficientd a cheltuielilor publice, insd Legea nu
contine o impdrtire (capitol, secliune, etc) care sd puncteze cu claritate care sunt acele mdsuri
Bucuresti, Str. Dionisie Lupu, Nr. 65, Et. 4, Ap,24, Sect,l
Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: office@vmca.ro Web: www.vmca.ro

""_ "_*"t*4t
 tl - - ::::::''*"'t" ] l '""'- -: ' "" ' ,
l 'l ::::" *,^...,,-..,..,,,,--
.. --,,,,---.."-.:,

VLAD, CENI-J5E
& A5()CrA]"il
SOi lll:ll.:,\'t't) t.:lIll.,,I I)i) .,1\ (.,':l l't.

care vizeazd gestionarea eficientd a cheltuielilor publice. Gestionarea eficientd a fondurilor

pl.rblice este intr-adevdr unul din scopurile Legii, insd normele metodologice se dau in
aillicarea unei norme identificabil5 cu claritate, iar nu in aplicarea scopului legii. Normele
metodologice contribuie intr-adevdr la atingerea scopurilor unei legi insd doar respect6nd
cprinlele Legii 24/2000 gi anume cI norma metodologica si fie datd in aplicarea unei norme
identificati cu claritate. in speld, trimiterea la ,,acele domenii care privesc gestionarea
eficientd a cheltuielilor publice" este vage deoarece nu identifici cu certitudine care sunt
acele norme din Lege care privesc gestionarea eficientd a cheltuielilor publice. Pe de altd
parte posibilitatea intrdrii in vigoare cu eficienld a Legii este afectatd de faptul cd art LXXVII
nu deleagd cu certitudine Guvernului adoptarea de norme de aplicare, ci doar conferi o
posibilitate (,, Guvernul poote aproba"l nefiind sigur dacd astfel de norme de aplicare vor fi
adoptate, fiind deci pusd in disculie inclusiv eficienla Legii in lipsa certitudinii cI aceasta va
putea fi aplicatd in domeniile care vizeazd eficienla gestionarii cheltuielilor publice gi in care
Guvernul nu va adopta norme metodologice (deoarece nu are o obligalie in acest sens).
Agadar procedeul delegdrii normative se instituie intotdeauna printr-o obligalie de a emite
nprme metodologice iar nu printr-un drept care poate fi exercitat sau nu, deoarece doar in
acest fel existi certitudinea cd Legea va putea fi aplicatd in concret gi cu eficienld.
r Toate aceste considerente conduc la concluzia cd in realitate condi[ia aplicdrii
imediate a legii nu este indeplinitS.

, Ointr-o alte perspectivi, este incdlcat gi principiul previzibilitSlii gi stabilitdlii in ceea

cb privegte mdsurile fiscale adoptate gi care conduc la modificdri ale Codului fiscal.

Qbservdm cd potrivit art 4 din Codul fiscal :

7! Prezentul cod se modificd gi se completeazd prin lege, care intrd in vigoare fn termen de
minimum 6 luni de la publicareo in Monitorul Oficiol al Romdniei, Portea l.

E)ln cazul fn care prin lege se introduc impozite, toxe sou contribulii obligotorii noi, se
rnajoreazd cele existente, se elimind sou se reduc focititdli existente, ocested vor intro in
vigoore cu dato de 7 ionuorie o fiecdrui on gi vor rdmdne nemodificote cel pugin pe porcursul
acelui an.
(3)in situatia in care modificdrile gi/sau completdrile se adoptd prin ordonante, se pot
pi;revedea termene mai scurte de intrare in vigoore, dor nu mai pulin de 75 zile de lo doto
ptublicdrii, cu exceplia situoliitor prevdzute lo alin. (2).

(4) Foc exceplie de la prevederile olin. (t) Si (2) modificdrile core decurg din angajamentele
ihternogionole ote Romdniei, precum gi modificdrite gi/sau comptetdrile prin core se introduc
irnpozite, toxe sau contribulii obligotorii noi, se majoreazd cele existente, se elimind sau se
reduc focilitdli existente, exclusiv in situatii extraordinare de procedurd de deficit bugetor
excesiv constatate potrivit trototelor uniunii Europene gi regulomentelor subsidiare ogreate la
n:iveleuropeon.

: Art 4 alin 1 li 2 din Codul fiscal instituie un principiu esenlial in materia

rpglementdrilor normative fiscal gi anume principiul temporizirii modificirilor Codului fiscal.
Acestea vor intra in vigoare fie in termen de gase luni de la publicare (alin 1) fie incepdnd cu
data de 1 ianuarie a anului urmitor (alin 2) cu menliunea cd ipoteza de la alin 3 nu va fi
analizatd deoarece se referi la adoptarea de Ordonanle. Au insd relevanli dispozitiile alin 4
care permite o exceplie de la principiul temporizirii modificdrilor in cazul in care aceste
Bucuresti, Str. Dionisie Lupu, Nr. 65, Et. 4, Ap.24,Sect.l
Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: office@vmca.ro Web: www.vmca.ro
;**l
5 L**
 VLAD, CINi-]SE
&. A:;OCrA]"il
5t)r .l l:.'1.:,\'t'l) {;l!'l 1...1 l}il I!{ x l:\ l'll

modificdri sunt necesare ca urmare a procedurilor de deficit bugetar constatate potrivit

Tratatelor UE. in astlel de cazuri, regulile stabilite la alin 1 gi 2 nu mai sunt aplicabile adici
legiuitorul poate sd stabileascd termene de intrare in vigoare mai mici de gase luni, gi poate sd
dispund intraea in vigoare mai devreme dec6t data de 1 ianuarie. Cu alte cuvinte in situaliile
exceplionale mentionate la alin 4 legiutorul poate decide scurtdri ale termenelor de intrare in
vigoare. Cu toate acestea aceste termene scurtate nu pot aduce atingere principiului
previzibilitdlii ca parte componenti a principiului securitilii juridice. in niciun caz dispoziliile
art 4 alin 4 din Codul fiscal nu ar putea fi interpretate in sensul ci ar permite legiuitorului sd
tncalce principiul securitSlii juridice, deoarece acest principiu este un pilon fundamental al
dreptului unional. Agadar degi legiuotorul are posibilitatea sd scurteze termenele potrivit art 4
alin 4 din Codul fiscal, el nu le poate scurta oric6t ci trebuie sd aibd in vedere asigurarea
respectdrii principiului previzibilitdlii care va fi analizat in concret in funclie de impactul legii
adoptate. in speld Legea asupra cdreia Guvernul gi-a angajat rdspunderea are un impact
major in domeniul fiscalitdtii, aduc6nd dupd sine modificdri semnificative ale impozitdrii care
determind schimbdri majore de comportament al destinatarilor normei, incusiv proiectii de
viitor, planuride afaceri, in sensul reconsiderdrii acestora. De aceea solutia aleasd de legiuitor
gi anume de a permite intrarea in vigoare a acestor mdsurifiscale cu efect imediat contravine
principiului securitdtii juridice gi previzibilitetii deoarece nu permite destinatarilor normei sd
se adapteze in mod corespunzdtor noilor realitdti fiscale. Degi legiuitorul nu era tinut sd
respecte termenele prevdzute de art 4 alin 1 gi 2 din Codul fiscal, totugi el trebuia sd gdseasci
acele termene de intrare in vigoare care sd permitd contribuabililor dar gi administraJiei
fiscale si se adapteze.

in acest sens, invocdm considerentele retinute de cdtre instanla de contencios

constitulional in Decizia nr. 9O0{2O2O: ,,Curtea observd cd dispoziliile ort. 4 din Codul fiscal
reprezintd norme imperotive, core vizeazd introrea in vigoare a octelor normotive, aspect core
line de octivitoteo de legiferore, core, potrivit Legii nr, 24/2000 privind normele de tehnicd
legislativd pentru elaborareo actelor normotive, se realizeozd cu respectoreo principiilor
generole de legiferare proprii sistemului dreptului romdnesc. Or, Curtea Constitulionald a
relinut in jurisprudenlo sd cd, degi normele de tehnicd legislotivd nu ou voloare
constitulionald, prin reglementareo ocestoro, legiuitorul o impus o serie de criterii obligatorii
pentru adoptarea oricdrui act normativ, o cdror respectare este necesard pentru a asigura
sistematizareo, unificareo gi coordonoreq legislagiei, precum ,i conlinutul gi formo juridicd
odecvote pentru fiecare oct normotiv. Astfel, respectoreo ocestor norme concurd lo asigurorea
unei legislo[ii ce respectd principiul securitdlii roporturilor juridice, ovdnd cloritotea gi
previzibilitoteo necesore". Rezultd cd eventuala asumare a rdspunderii guvernului pe un
proiect de lege care contravine dispoziliilor art 4 din Codul fiscal reprezintd o incdlcare a
principiului securitilii raporturilor juridice. De altfel este important de subliniat cd dl. Prim
Ministru Marcel Ciolacu a exprimat un punct de vedere identic, pe care l-a comunicat
Pregedintelui Senatului in scris, prin Secretariatul General al Guvernului, atunci cdnd un grup
de parlamentari au iniliat un proiect de lege privind modificarea Codului Fiscal (PLx
424/20231. La punctul Il.8 din acest punct de vedere se evocd exact Decizia CCR 9OO/2O2O Ei
se criticd proiectul de lege pe motiv cd ,,in ceeo ce privegte introreo in vigoare o soluliilor
propusq era necesar o se oveo in vedere prevederile art. 4 alin. (1) din Codul fiscal potrivit
cdrora: "Prezentul cod se modificd gi se completeozd prin lege, core intrd in vigoare in termen
de minimum 6 luni de la publicareo in Monitorul Oficiol ol Romdniei, Porteo 1".

Bucuresti, Str, Dionisie Lunu, N1, E-j,4., At,24, Sect,l

-65,
Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: office@vmca.ro Web: www.vmca.ro

r-6**-1_
 ,::'-*l::i:::"*

VLAD, CENI-]ST
&. ASOClAl"ll
St)i.t l:.'1.:,!'l'I (,1!' t1..1 Ui, 1\ {1, .,\'l'l:

i tv. cu PRtvlRE LA CARACTERUL UNITAR AL LEGll.

; Plecdm de la premiza cd angajarea rdspunderii se va realiza pentru o lege care vizeazd

mai multe domeniide activitate.
i Un. din condifiile conturate in jurispruden]d CCR cu privire la angajarea rispunderii
i

Guvernului este aceea cd proiectul de lege sd aibd un caracter unitar, obiectul de

reglementare urm6nd a se subsuma unui domeniu unic. Astfel, prin par 71,-73 Si 77 din
Decizia 6L/2020 se aratd urmdtoarele:

,, 77. Exomindnd jurisprudenla onterior menfionatd, Curtea reline cd ongojareo rdspunderii

Guvernului se evolueozd in funcSie de poffu criterii impuse de art. 774 din Constitufie, 5i
onume: (i) existenla unei urgenle in adoptoreo mdsurilor continute in legea asupra cdreio
Guvernul gi-a angajot rdspundereo; (ii) necesitotea cd reglementorea in couzd sd fie adoptatd
cu moximd celeritate; (iii) importanla domeniului reglementot; (iv) aplicarea imediatd o legii
in cauzd. Cel de-oltreileo criteriu menlionat (importanfo domeniului reglementat), precum 5i
prescripfia normativd expresd a prevederilor art. 174 alin, (1) din Constitufie relevd faptul cd
piemisd analizei Curlii Constitufionote in privinla indeplinirii celor potru criterii enunlote este
ogeea a unui proiect de lege al cdrui obiect de reglementare se subsumeozd unui domeniu
unic. Prin Ltrmore, pentru a se constata cd Guvernul 1i-a ongojot rdspundereo asupra unui
singur proiect de lege, este necesord o evaluore o proiectului de tege prezentot Porlamentului
atdt din punct de vedere formal, c1t gi moteriol. in consecinfd, Curtea urmeazd o anoliza cu
precddere criticd de neconstitulionolitote formulatd de outorii obiecliei de
nbconstitulionalitate potrivit cdreia legea adoptatd ore un corocter eterogen, fntrucdt vizeazd
o',multitudine de octe normotive gi, ostfel, nu ar constitui un proiect de lege in sensul ort. 774
olin. (1) din Constitufie.
72.in cauzd, Curteo reline cd, in mod formal, prin proceduro angojdrii rdspunderii a fost
a'doptot un singur proiect de lege. Totugi, evaludnd conlinutul normotiv al Legii privind unele
mdsurifiscal-bugetore gi pentru modificareo gi completorea unor acte normative, se constotd
cd insufi titlul acesteia atestd faptul cd legea vizeazd domeniul fiscol 5i cel bugetor, precum gi
un numdr nespecificot de domenii core se circumscriu operoliunii de modificare Si completare
gi
rrunof" octe normotive.
73, De principiu, reglementdrile fiscole vizeazd codrul legal privind impozitele, taxele gi
cbntribuliile sociale obligatorii, core sunt venituri ole bugetului de stat, bugetelor locole,
biugetului asigurdrilor sociale de stat, bugetului Fondului nolional unic de asigurdri sociale de
sdndtate, bugetului asigurdrilor pentru Somoj Sifondului de gorontore pentru plata creonlelor
saloriale; contribuobilii core au obligolia sd pldteascd aceste impozite, taxe Si contribulii
spciale; modul de calcul gi de plotd o acestoro; procedura de modificare a ocestor impozite,
taxe Si contribulii sociole [ort. 7 alin. (1) din Codul fiscol]. in schimb, reglementdrile bugetare
se referd lo prevedereo Si aprobareo in fiecare on o veniturilor gi cheltuielilor sau, dupd coz,
niumai a cheltuielilor, in funclie de sistemul de finanlare o instituliilor publice [o se vedeo
definitia bugetului din art. 2 pct. 6 din Legea nr. 500/20021. Cheltuielile bugetore sunt
rgprezentote de sumele oprobate 'in bugetele prevdzute lo art. 7 alin. (2) din Legea nr.
5;00/2002 privind finanlele publice, publicotd in Monitorul Oficiol ol Romdniei, Porteo l, nr. 597
din 13 ougust 2002, in limitele gi potrivit destinoliilor stobilite prin bugetele respective, iar
veniturile bugetare reprezintd resursele bdnepti care se cuvin bugetelor ontereferite, in bozo
unor prevederi legale, formate din impozite, toxe, contribulii 5i olte vdrsdminte. Astfel, docd
domeniul fiscol se referd lo sistemul de toxe, impozite Si contribu[ii sociole, cel bugetor vizeozd
Bucuresti, Sh. Dionisie Lupu, Nr. 65, Et. 4, Ap,24, Sect,l

7L_
 ' - - .:..*:.-.-;:" .'r-..-.*.*.'"- -.1:

previzionoreo $i oproboreo onuold a veniturilor $i cheltuielilor, in funclie de cadrul normdtiv

existent $i de prioritdlile politicilor/strotegiilor publice. Prin urmore, reglementdrile fiscole sunt
intr-o strflnsd conexiune cu cele bugetore, fdrd ca ocesteo sd se identifice'intre ele, fiecore
dintre cele doud domenii menfindndu-gi individuolitateo bine conturotd. Totodotd, Curtea
reline cd domeniul fiscol line de obiectul de reglementore o legilor ordinare, iar, potrivit art,
75 olin. (1) din Constitufie, ocesteo se supun spre dezbatere gi odoptare Senatului, cd primd
Comerd sesizatd, gi, ulterior, Comerei Deputafilor, in colitate de Camerd decizionotd. ln
schimb, domeniul bugetor se referd la aspectele core |in de bugetul de stot gi de bugetul
osigurdrilor sociale de stat. Proiectele ocestor bugete se intocmesc numai de Guvern, iar
aproborea lor se realizeazd de Parloment in pedinld comund, cu votul mojoritdlii deputalilor 5i
senotorilor [ort. 65 alin. (2) lit, b) gi ort. 738 olin. (2) din Constitufie]. Aceste aspecte reliefeazd
foptul cd mdsurile finonciar-bugetore vizeozd doud moterii de reglementare distincte, ostfel cd
legeo odoptatd nu ore un scop unic."

77. in consecinfd, Curtea constotd cd prin promovoreo unui proiect de lege cuprinzdnd
reglementdri dintr-o multitudine de materii pe caleo ongojdrii rdspunderii Guvernului a fost
incdlcot ort, 774 olin. (1) din Constitufie. Acest text constitulional prevede ?n mod expres cd o
procedurd de angajore a rdspunderii Guvernului vizeazd un singur proiect de lege, ior roliuneo
unei osemeneo reglementdri rezidd in foptul cd in sine proceduro de angaiore o rdspunderii
Guvernuluiin fafa Parlomentului este uno core limiteozd rolul de legiferore al Parlamentului,
ostfel cd aceosta trebuie 5i poate fi realizotd doar in condigii restrictive. Or, in cauzo de fofd,
Guvernul nu o fdcut altcevo decdt sd converteoscd o serie de proiecte de lege care ar fi vizat
cele peste 20 de octe normotive modificate/completote/prorogote fntr-unul singur tocmaiin
scopul de a se incodra, in mod formal, in prescriplia normativd a art. 174 olin. (1) din
Constitufie. tJn ostfel de proiect de lege eludeazd, insd, otdt literd, cdt 5i scopul textului
constitufional, ostfel incdt legeo adoptotd prin proceduro ongoidrii rdspunderii Guvernului
e ste n e co n stituli on o I d, "

Trebuie menlionat faptul cd Decizia CCR 6L/2020 a fost pronunfatd la sesizarea unui
grup de parlamentari PSD prin care s-a criticat procedura de angajare a rdspunderii
Guvernului pentru adoptarea legii de aprobare a OUG 7t412018 privind unele mdsuri fiscal-
bugetare. Se relevi deci asemdnarea dintre situalia analizatd de CCR in Decizia 6L/2O2O Ei
proiectul de lege asupra cdruia Guvernul urmeazd sd-gi asume rispunderea, proiect care
vizeazd mai multe materii de reglementare distincte, cu incdlcarea conditiei existenlei unui
scop unic.

V. CU PRIVIRE LA NECONSTITUTIONATITATEA DISPOZITIILOR CAPITOIULUI ll, art lll

pcT 29 pRtvtND MAJORAREA BAZET DE APLTCARE A CONTRIBUTIET tA FONDUL DE SANATATE
PENTRU PERSOANELE CARE OBTTN VENTTURT DIN ACTIVTTAI INDEPENDENTE LA 60 DE
SALARII MINIME PE ECONOMIE.

Capitolul lll art lll pct 29 din Lege modifici dispozitiile artL74 din Codulfiscal astfel:
" Articolul 774 se modificd 5i va ovea urmdtorul cuprins:
"Art. 774 - Stabilirea, declororea gi plata contribufiei de asigurdri sociale de sdndtate in cozul
persoonelor care reolizeozd venituri din cele prevdzute lq ort. 755 olin, (1) lit. b) (1) Contributio
de asigurdri sociale de sdndtote se colculeazd de cdtre contribuabilii core reolizeazd venituri
Bucuresti, Str, Dionisie Lupu, Nr. 65, Et. 4, Ap.24, Sect,l
Tel./Fax. +40 735 187 737 Email; office@vmca.ro Web: www.vmca.ro
*-l-
_ _ _" t** B
 r:1'"
^ :-:l l:::::1ir::...r .rr_ . -,--': .
-:. . ... ......... ..
-*.,.,-.i-.i,i:::':l:;:i:.'i,-,r..,-,............,-,.-//

VLAD, CTNI-JST
& ASOCrAl"il
s{)t,11:.'I.,\'l'l) (.,lYIl.,l l)il .,1\(.r' l} I'1.

din cele prevdzute lo ort. 155 alin. (1) lit. b), oltele decdt cele prevdzute la art. 68^7, prin
cipticorea cotei de contributie prevdzute to ort. 756 osupro bozei anuale de colcul prevdzute la
o'rt. 770 alin. (1),

i21 eersoanete fizice cqre reolizeozd venituri din cete prevdzute ta art. 755 alin. (1) lit. b), oltele
decdt cele prevdzute la art. 68^7, stobiiesc $i declord contribufio, depun declarolia prevdzutd
ld ort. 720 sou la art. 722, la termenele 5i in condiliile prevdzute la Titlul lV - tmpozitul pe
venit, pentru persoanele fizice care realizeazd venituri din octivitdli independente,
(3) Prin exceplie de lo prevederile olin. (2), in situofia in core bozo anuold de calcul ol
cbntribufiei de asigurdri sociale de sdndtote cumulatd din una sou moi multe surse de venit
din cele prevdzute lo ort. 755 olin. (1) lit. b), corespunzdtoore veniturilor nete onuole
estimate/normo de venit este egald cu ceo corespunzdtoore veniturilor nete anuole reolizote
/hormo de venit gi este cuprinsd intre nivelul de 6 salorii minime brute pe lard, in vigoare lo
termenul de depunere a declaratiei prevdzute lo ort. 720 inclusiv, Si cel mult nivelul de 60
sqlarii minime brute pe tard, in vigoore lo termenul de depunere o decloroliei prevdzute lo
oirt. 720, contribuabilii nu ou obligalia depunerii declaraliei unice privind impozitul pe venit gi
contribuliile sociale datordte de persoonele fizice, prevdzutd la ort. 722.
Apreciem cd alineatul 3 al art 174 astfel cum a fost modificat prin Lege supusd
controlului de constitutionalitate incalci principiul trata mentului egal.
, Legitimitatea sistemului fiscal nalional este intemeiatd pe trei principii
constitufionale: principiul contributivitifii, previzut de art. 56 alin. (1), care presupune
obligalia cetdfenilor de a contribui la cheltuielile publice, principiul legalititii, consacrat de
art. 139 alin. (1), care implicd obligafia statului de a stabili impozitele, taxele gi orice alte
venituri ale bugetului de stat gi ale bugetului asigurdrilor sociale de stat numai prin lege,
gi principiul justei agezdri a sarcinilor fiscale, previzut de art. 56 alin. (2). Acest din urmd
principiu este transpus in Codul fiscal care, la art. 3 lit. a) gi c), consacrd, printre principiile
fi,scalitS[ii 9i ale dreptului fiscal, neutralitatea mdsurilor fiscale in raport cu diferitele categorii
de investitori gi capitaluri, cu formi de proprietate, asigurdnd prin nivelul impunerii condilii
egale investitorilor, capitalului romAn gi strdin, respectiv justelea impunerii sau echitatea
fiscald, care asiguri ci sarcina fiscald a fiecdrui contribuabil sd fie stabilitd pe baza puterii
contributive, respectiv in funcfie de mdrimea veniturilor sau de proprietdlile acestuia.
: Degi stabilirea cotelor de impozitare este atributul legiuitorului, in considerentele
deciziilor sale, Curtea Constitulionald a statuat cd ,,fiscolitotea trebuie sd fie nu numoi legold,
ci gi proporfionold, rezonabild, echitabild gi sd nu diferenlieze impozitele pe criteriul grupelor
sOu cotegoriilor de cetdfeni" (Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicatd in Monitorul Oficial
at Rom6niei, Partea l, nr. 255 din 18 aprilie 2012, Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, publicatd in
Monitorul Oficial al Romdniei, Partea l, nr. 400 din 9 iunie 2003, sau Decizia nr. 3 din 6
iEnuarie 1994, publicatd in Monitorul Oficial al Rom6niei, Partea l, nr. 145 din 8 iunie 1994).
Prrin Decizia nr. 175 din 6 mai 2003, Curtea Constitutionald a relinut cd, in conformitate cu
p,revederile constitulionale ale art. 56 alin. (2), ,,sistemul legal de impuneri trebuie sd osigure
ogezoreo justd o sorcinilor fiscale, ceeo ce presupune in mod necesar subordonoreo fold de un
p),rincipiu de echitate gi de justilie sociald, pentru o corespunde caracterului sociol ol statului,
prevdzut de ort. 7 alin, (3) din Constitufie", Prin urmare, ttogezoreo justd a sarcinilor fiscale
trebuie sd reflecte insuSi principiul egolitdsii cetdlenilor in falo legii, prin impunerea unui
tratament identic pentru situolii identice $i sd lind cont, in ocelosi timp, de copocitotea
cgntributivd o contribuabililor, ludnd in considerore elementele ce caracterizeazd situolio
Bucuresti, Str. Dionisie Lupu, Nr. 65, Et. 4, Ap.24, Sect.l
Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: office@vmca.ro Web: www.vmca.ro

f-*e
*l*-
- - -. .. --*
individuald gi sorcinile sociale ole ocestoro" (Decizia nr. L.394 din 26 octombrie 2010,
publicati in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea l, nr. 863 din 23 decembrie 2010).
Recenta procedurl de asumare a rdspunderii pe un pachet de mdsuri fiscal-bugetare
relevi cel pulin o obiec!ie de neconstitu!ionalitate sub aspectul incdlcirii principiului
tratamentului egal care, aga cum am ardtat anterior presupune impunerea unui tratament
identic pentru situalii identice. Este vorba de aplicarea unui tratament diferit gi mai oneros
persoanelor care obtin venituri din activitdti independente tn raport de alte categorii de
persoane.in categoria venituridin activitSli independente se cuprind potrivit art67 Cod fiscal
veniturile din activitdti de productie, comert, prestdri de servicii gi veniturile din profesii
liberale (inclusiv avocali). in prezent, persoanele .care oblin venituri din activitdli
independente datoreaze CASS (contribulia la fondul de sdnitate FNUASS) la o bazi de calcul
stabilitd potrivit art 170 alin 4 astfel:
o 5 salarii minime brute pe |ard, dacd veniturile anuale sunt cuprinse intre 5 - 12 salarii
minime;
o t2 salarii minime brute pe !ard, dacd veniturile anuale sunt cuprinse intre t224 salarii
minime;
o 24 salarii minime brute pe fard, dacd veniturile anuale sunt cel pulin egal cu 24 salarii
minime.

in aceeagi manierd sunt tratate gi persoanele prevdzute de art 155 lit c-h din Codul
Fiscal gi anume cele care obtin:

o venituri din drepturi de proprietate intelectuale;

o venituri din asocierea cu o persoand juridicd;
o venituridin cedarea folosintei bunurilor;
o venituri din activitdti agricole, silviculturd 5i pisciculturd;
r venituri din investitii;
o venituri din alte surse.

Cu alte cuvinte, persoanele care obtin venituri din activititi independente, aldturi de
cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuald, din asocieri, din cedarea
folosintei bunurilor (chirii) din activitd!i agricole, silviculturi gi pisciculturi, venituri din
investiJii precum gi orice alte venituri din alte surse (cu exceplia venituiilor din salarii)
datoreazi CASS la o bazd de calcul de maxim 24 de salarii minime brute pe !ara, chiar dacd
obtin venituri mai maridec6t 24 de salarii minime brute.
Cu toate acestea prin proiectul de lege supus procedurii angajirii rHspunderii,
Guvernul a decuplat persoanele care obtin venituri din activitdti independente de celelalte
persoane enumerate anterior, gi a stabilit ci cei care obtin venituri din activitdf i
independente datoreaze CASS la o bazd de calcul maximall de 60 de salarii minime pe
economie. Celelalte categorii de persoane enumerate la art 155 lit c-h igi pdstreazd regimul
fiscal intact.

Desigur statul are un drept exclusiv de a stabili gi a reglementa politicile fiscale, insd
acest drept nu este unul absolut. Limitele sale sunt date de dezideratele care contureazd

Bucuresti, Str. Dionisie Lupu, Nr. 65, Et. 4, Ap.24,Sect.l

Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: offrce@vmca.ro Web: www.vmca.ro

-- f* 10 l-*
 r::""-"".'::.1::: 't'r::1 r.. :.:'-"' :: -:' . . .-

VLAD, CTNL]ST
& A5()CrA]"il
soi :ll:.'l:,1'1'll t.:lll1.,.I Dil.li{." )}11t

marile principii ale fiscalitdtii. Printre acestea se regdse$te gi principiul enunfat in debut gi
anume tratamentul egal in situatii identice. Atunci cdnd legiuitorul a inteles sd grupeze in
aceeagi categorie pe cei care oblin venituri din activitdli independente aldturi de cei care
obtin venituri din investitii, din chirii gamd a fdcut-o deoarece acegtia se aflau tn situalii
identice dupd criteriul relevant gi anume riscul asigurat. Aga cum s-a aritat in par 81 din
Decizia CCR 900/2020 CASS reprezintd o prelevare care urmdregte acoperirea unui risc Ai care
se stabilegte astfel incdt si acopere costul prestaliilor gi serviciilor pentru cazurile asigurate.
Atunci c6nd legiuitorul a stabilit baza maximali de aplicare a acestei contribulii la valoarea de
24 de salarii minime pe economie pentru persoanele enumerate la art 155 lit c-h din Codul
fiscal cu siguranld a observat cd acestea, spre deosebire de salariati, au un risc profesional 9i
s0cial mai scdzut. Pe de altd parte salarialii beneficiazd de proteclie mai mare prin aceasta
inlelegdnd o stabilitate juridicd mai mare (inclusiv prin norme constitutionale), care impune
insl gi costuri mai mari, gi de aceea , inter alia baza de calcul a contributiei datorati de
salariati la fondulde sindtate nu este limitati.

, C, toate acestea legea care urmeazd sd intre in vigoare prin asumarea rdspunderii, a
extras din acest grup persoanele care obtin venituri din activitdli independente gi a stabilit ca
apegtia datoreazi CASS la o bazi maximi de 60 de salarii minime pe economie, degi nu existd
nlciun element care sd conducd la o astfel de solulie. Riscul asigurat a rimas intact. Nu s-a
irit6mplat nimic spectaculos care sd conducd la ideea cd cei care oblin v'enituri din activitili
iridependente au dobdndit un risc mai mare care sd determine o majorare a bazei maxime de
calcul de 2,5 ori fatd de celelalte persoane enuntate la art 155 lit c-h din Codul fiscal. Pentru
claritate, eventualul argument constdnd in aceea ci cei care desf6goard activitdti
independente au venituri mai mari, chiar dacd ar fi adevdrat (degi nu s-a demonstrat acest
aspect) nu este un argument corect din punct de vedere juridic. Veniturile mai mari se
reflecta intr-o valoare mai mare a impozitului pldtit. De altfel impozitul se bazeazd exclusiv pe
principiul contributivitetii in sensul cd obligalia de platd nu este corelativi unui echivalent in
contraprestatie. Din contrd contributia socia16 se fundamenteazd pe principiul echivalenlei
care inseamni cd o contribulie se achitd agteptdnd o contraprestalie in cazul intervenirii unui
risc asigurat. Agadar caracteristic contributiei este echivalentd iar nu mdrimea venitului. lar
echivalenla presupune dimensionarea serviciului public prestat inclusiv din perspectiva
riscului asigurat. Costul serviciului este mai mic in cazul persoanelor prevdzute de art 155 lit b-
hidin Codul fiscal deoarece riscul profesional este mai mic. Agadar lipsa unui fundament care
sl fie compatibil cu principiul proporlionalitdlii gi al echitSliiin agezarea sarcinii fiscale gi care
si justifice cregterea de 2,5 ori a bazei de calcul a CASS fafi de celelalte persoane enumerate
de art 155 lit c-h Cod fiscal (irflate in situalii identice) conduce la incdlcarea tratamentului egal
incompatibil cu dispozi[iile art 56 alin 2 din Constitulie.
in nota de fundamentare ce insolegte proiectul de lege, Guvernul explici inter alia
rnotivul pentru care a adoptat aceasti misura. Astfel la punctul 10 din secliunea dedicati
,,impozitului pe venit gi contribuliile sociale obligatorii" se arat5 cI in raportul Bdncii
Mondiale existi o recomandare conform cdreia se propune "echivoloreo impozitdrii
angajalilor gi luudtorilor independenli" prin eliminarea plafonului contribuliilor sociale
obligatorii iplicate in prqzent lucrdtorilor independenli. O astfel de justificare nu poate fi insi
relinutd deoarece aceasta arinsemna si aplicdm acelagi regim unorsituatiidiferite. Lucrdtorii
independenti nu pot fi echivalati cu salariatii. Situatiile lor sunt esentialmente diferite gi deci
sblutiile sunt diferite. Agadar recomandarea Bdncii Mondiale, care in esentr5 nu are o

Bucuresti, Str. Dionisie Lupu, Nr. 65, Et. 4, Ap.24, Sect.l

Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: office@vmca.ro Web: www.vmca.ro

f*-I1**f-
 ' - *::"- ,,,.1-._.*- .-
VLAD, CTNI-JSE
-,,,*,*Lg,: l$,11,1,,,,,

responsabilitate juridicd in ceea ce privegte respectarea dezideratelor constitulionale (aceastd

responsabilitate o poarte exclusiv autoritdlile publice din Romania) nu poate fi interpretatd in
niciun caz ca instituind o recomandare de incdlcare a principiului trbtamentului egal. Revine
Guvernului sd aprecieze dacd aceasti recomandare poate fi implementatd cu respectarea
marilor principii ale sistemului nostru constitu!ional. Agadar in opinia noastrd singura
posibilitate de a echivala situatiile celor doud categorii din perspectiva contribuliilor sociale
este cd din punct de vedere al riscurilor asigurate situalia lor sd fie identicd, Gurrernul nu a
adus niciun argument in acest sens.

Mai departe in aceeagi notd de fundamentare se arate cd se urmdregte eliminarea

facilitalilor fiscale. Argumentul nu poate fi relinut deoarece baza de calcul limitati la valoarea
maximd de 24 de salarii nu reprezintd o facilitate fiscald. Atunci cdnd legiuitorul a inleles sd
instituie facilitdti fiscale prin Codul Fiscal a fdcut-o de manierd expliciti prin reglementarea
unor scutiri (ex: scutirea de impozit pe salariile oblinute in industria lT ) reduceri, gamd.
Atunci c6nd legiuitorul a creat grupul persoanelor mentionate la art 155 lit b-h din Codul
Fiscal nu a fdcut-o ca instituind un beneficiu, o favoare, 9i fn orice caz nu reiese de nicdieri o
astfel de idee. De altfel, dacd se doregte eliminarea facilitalilor nu se explici motivul pentru
care subzistl in continuare a$a zisele ,,faciliteti" pentru persoanele de la art 155 lit c-h. in
realitate, norma criticat5 are in vedere crearea unei inechitd[i in defavoarea persoanelor care
oblin venituri din activitdfi independente considerdndu-se cd acestea ar obline venituri mari,
idee care insd nu este sustinutd de argumente intemeiate pe probe (eventual statistici).

vr. coNcruzll.
Solicitdm validarea prezentelor argumente gi admiterea sesizdrii de
neconstitutionalitate "a Legeii privind unele mdsuri fiscal bugetare pentru asigurarea
sustenabilitetii financiare a Rom6niei pe termen lung.

Cu deosebiti consideralie,
$tefan Vlad

avocat $tefan Vlad

Bucuresti, Str. Dionisie Lupu, Nr. 65, Et. 4, Ap.24, Sect,l

Tel./Fax. +40 735 187 737 Email: office@vmca.ro Web: www.vmca.ro
*L*_
1"'.2