Pirvu Cristian

Riga Crypto si Lapona Enigel

de Ion Barbu

Autorul operei "Riga Crypto si Lapona Enigel", Ion Barbu, a fost un poet interbelic,
reprezentant al modernismului literar romanesc. Cunoscut in aceasta postura sub numele de
Dan Barbilian, Barbu a fost un matematician, inclinatia spre poezie fiind justificata prin faptul ca
atat matematica, cat si poezia reprezinta muzica sferelor.

Creatia sa cunoaste trei etape: parnasiana, baladic-orientala si cea ermetica. Aceasta

opera face parte din volumul "Joc secund", publicat in anul 1930.

Textul lui Barbu valorifica elemente ale tuturor celor trei genuri literare - autorul isi
numeste poezia "balada" (aceasta face parte din a doua etapa de creatie), deci o considera o
opera epica, avand un fir narativ: intalnirea dintre cele doua fiinte; opera este lirica prin
frecventa figurilor de stil si prin exprimarea directa a sentimentelor, cu ajutorul monologului;
elementele dramatice sunt reprezentate de dominanta dialogului ca mod de expunere
(schimbul de replici dintre cei doi protagonisti) si de valorificarea mastilor, precum in poemul
eminescian. Riga Crypto reprezinta fiinta inferioara, comuna, care nu are acces la cunoastere,
desi tinde spre aceasta valoare (ca si fata de imparat); Lapona Enigel este fiinta superioara,
singura careia cunoasterea ii este accesibila (precum Luceafarul din opera lui Eminescu). In ce
priveste specia literara, poezia lui Barbu este un poem modern, filosofic.

Titlul este analitic, este o structura care evidentiaza protagonistii operei, si aminteste de
alte opere din literatura universala ("Romeo si Julieta", "Tristan si Isolda"). In titlu apar doua
substantive comune, care pun in lumina statutul si originea personajelor. "Riga" denumeste
superioritatea personajului in lumea sa, iar "Lapona" pune in lumina universul fiintei superioare.
Substantivele proprii arata, pe de o parte, conditia fiintei inferioare, care traieste intr-un spatiu
al obscurului, al ignorantei, pe de alta parte, conditia divina a personajului feminin (Enigel =
inger).

Tema poetica este una moderna, chiar daca imprumuta si atribute ale romantismului -
Barbu valorifica tema cunoasterii, pusa intr-un cadru romantic, al iubirii imposibile dintre doua
fiinte ce provin din lumi diferite. Riga Crypto este reprezentantul regnului vegetal, fiind o
ciuperca, "cu imparatia peste bureti", iar Lapona Enigel reprezinta umanul ("Ca sufletul nu e
fantana/ Decat la om, fiara batrana, [...]").
 Criticii literari au numit poezia lui Barbu "Luceafar intors", deoarece, aici, fiinta
superioara este cea feminina, iar entitatea masculina primeste statut inferior.

Versificatia, la prima vedere, pare clasica - strofe catren, masura constanta, rima. Insa,
devin evidente elementele moderne pe parcurs - tipuri diferite de strofa, masura inconstanta.

Opera barbiana prezinta structura "povestii in poveste" (povestirea in rama). Primele

patru strofe constituie rama povestirii, in care se prezinta o nunta reala. Inceputul textului pune
in lumina invocarea muzei, precum in epopeile antice, homerice. In aceasta atmosfera intervine
vocea celui de-al doilea narator, care incepe sa povesteasca despre o nunta fantastica.

Fiind un text modern, mesajul se incifreaza datorita numeroaselor metafore ("Sufletul

fantana", "inima ascunsa", "om, fiara batrana") si altor figuri de stil, precum repetitia ("Enigel,
Enigel"), enumeratia ("Cu pungi, panglici, beteli cu funta") si comparatia ("La vecinic tron, de
roua parca!").

In concluzie, "Riga Crypto si Lapona Enigel", opera scrisa de Ion Barbu este o poezie
moderna, in care autorul isi prezinta viziunea depre lume dintr-o perspectiva dubla. Se remarca
elemente specifice liricii barbiene, cum ar fi motivul soarelui, increatului si al oglindirii. Limbajul
este o sinteza a limbajului poetic anterior, folosind atat cuvinte populare, care subliniaza
caracterul de balada al poeziei, cat si metafore simbol, care atrag atentia asupra sensului
alegoric.