Pirvu Cristian

Testament
de Tudor Arghezi

Ion Nae Theodorescu, cel mai bine cunoscut sub numele de Tudor Arghezi, nascut la 21
mai 1880, in Bucuresti, si decedat la 14 iulie 1967, in acelasi oras, a fost un scriitor, poet,
prozator si jurnalist roman. A fost activ ca scriitor intre anii 1896 si 1967.

Operele sale fac parte din curentul literar modernism, respectiv simbolism, si se situeaza
intre traditional si modern, poetul numindu-si opera populara, traditionala, insa esential
destinata elitelor, moderna. Poezia "Testament" apare in 1927 si este extrasa din volumul
"Cuvinte potrivite", fiind de asemenea poezia ce deschide volumul.

Poezia lui Arghezi reprezinta un spirit nou in planul creatiei lirice romanesti. Opera sa
devine expresia unei sensibilitati care modifica relatia om-lume, artist-univers. Opera argheziana
valorifica un limbaj metaforic, incarcat de semnificatii, care propune sensuri noi, unice. Lexicul
este original si prin amestecul registrelor stilistice, insa, conotatia, sensul figurat este trasatura
comuna a tuturor termenilor. Lectura textului lui Arghezi implica o anumita initiere culturala,
astfel ca opera isi limiteaza numarul de cititori.

Titlul este alcatuit dintr-un singur substantiv comun, ce are sens dublu, atat denotativ cat
si conotativ. Sensul propriu al cuvantului "testament" este reprezentat de un document, un act,
intocmit de o persoana, cu ajutorul caruia aceasta isi exprima doleantele ce urmeaza a-i fi
indeplinite dupa moarte, in special in legatura cu mostenirea averii ramase in urma. Un alt sens,
cel religios, realizeaza trimiterea spre cele doua mari parti ale Bibliei, Vechiul Testament,
respectiv Noul Testament, ce detin invataturile apostolilor si proorocilor, adresate omenirii. De
aici deriva si sensul conotativ al titlului, astfel ca, creatia argheziana devine o mostenire
spirituala adresata urmasilor citirori.

Tema poeziei o reprezinta conceptia poetului despre rolul artistului si valoarea operei
artistice, fapt ce este sugerat si prin titlul metaforic. Poetul lasa fiului sau spiritual, imaginar,
adica urmasilor, cititorilor prin testament o mostenire literara. In plus, se remarca si dorinta
autorului de a deveni un demiurg.

Arghezi preia tehnici moderne ale literaturii franceze din a doua jumatate a secolului XIX,
spre prima jumatate a secolului XX, similare cu tehnicile poetului Charles Baudelaire. Astfel,
apare notiunea de estetica a uratului, reprezentand faptul ca frumosul poate avea radacini in
urat sau prin transformare estetica, uratul poate deveni frumos. Versificatia "Testamentului" are
in prim plan sase strofe inegale ca dimensiuni, cu masura variabila, intre 9 si 11 silabe, dar cu o
rima imperecheata, factor ce evidentiaza aspectul modern al poeziei.

Opera argheziana este o poezie limbaj, deoarece poetul are capacitatea renuvelarii
limbii, fiecare cuvant primind semnificatii inedite, chiar unice. Ion Caraion, scriitorul roman,
spune: "Eminescu ne-a creat limba, dar Arghezi a transformat-o intr-un spectacol ce nu se
termina niciodata.".

Genul liric cuprinde operele in care eul liric isi exprima toate ideile, gandurile si sentimentele cu
ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice. Modul de expunere al operei bacoviene este monologul
liric, care intensifica trairile. Este regasita si descrierea, insa, in poeziile moderne, nu mai pune accent pe
detalierea decorului sau a unui cadru, ci pe accentuarea starilor sufletesti.

Poezia "Testament" este o poezie moderna, lirismul este subiectiv, fiind remarcate astfel marcile
lexico-gramaticale (verbele si pronumele la persoana I si a II-a): "Nu-ti voi lasa drept bunuri, [...]", "Cartea
mea-i, fiule, o treapta." Prin vocativul "fiule", poetul intelege o generatie de tineri care are datoria de a
prelua aceasta zestre culturala, cartea devenind "treapta" dintre generatii.

Ca figuri de stil, se remarca doua metafore revelatorii: "slova de foc si slova faurita", care
sugereaza cele doua etape ale creatiei: inspiratia/harul, respectiv truda/efortul. In procesul de creatie,
artistul valorifica toate "treptele", toate experientele predecesorilor, precum elementele primare -
"sapa", "brazda", care vor deveni unelte ale inspiratiei creatoare - "condeiul" si "calimara".

In concluzie, poezia "Testament", realizata de Tudor Arghezi, este o arta poetica, ce se incadreaza
in genul liric si in curentul literar simbolism, gratie trasaturilor mentionate mai sus, avand un aspect
original, respectiv un hibrid dintre traditional si modern.