Pirvu Cristian - XII B

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de Lucian Blaga

Lucian Blaga, nascut la 9 mai 1895, la Lancram, Romania, si decedat la 6 mai 1961, la
Cluj, a fost un important poet interbelic, reprezentant al modernismului romanesc. A fost si
filosof, dramaturg, jurnalist, traducator, profesor universitar si academician. Opera sa, "Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii", face parte din primul volum de versuri ale autorului,
"Poemele luminii", aparut in 1919, fiind de asemenea poezia ce deschide volumul.

Modernismul este un curent literar aparut in perioada interbelica, alaturi de

traditionalism, caruia i se opune ca estetica. Poezia lui Blaga apartine modernismului, deoarece
aceasta reprezinta un spirit nou in planul creatiei lirice romanesti. Opera sa devine expresia unei
sensibilitati care modifica relatia om-lume, respectiv artist-univers. Textul valorifica un limbaj
metaforic, incarcat de semnificatii, care propune sensuri noi, unice. Lexicul este original si prin
amestecul registrelor stilistice, insa, sensul figurat reprezinta trasatura comuna a tuturor
termenilor.

Titlul "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" reprezinta un enunt negativ; este o
metafora revelatorie care face referire la cele doua principii filosofice ale lui Blaga - cunoasterea
paradisiaca, respectiv cunoasterea luciferica, exprimand faptul ca datoria poetului nu este sa
desluseasca misterele universului sau sa le reduca, ci sa le potenteze. Pronumele personal, pus
in pozitie initiala, accentueaza perspectiva subiectiva a cunoasterii, ce se asociaza cu viziunea
poetica. Sintagma "eu nu strivesc" sugereaza atitudinea eului liric, care protejeaza misterele
universului si nu vrea sa le distruga prin descoperire. De aici, putem deduce ca Blaga este un
adept al cunoasterii luciferice.

Tema poeziei este una specifica modernismului, si anume cunoasterea lumii in planul
creatiei poetice, fiind posibila numai prin iubire. De asemenea, este subliniata si relatia dintre
poet si univers.

Opera prezinta o versificatie moderna, specifica curentului literar modernism,

caracterizata prin versuri libere (masura inconsistenta si rima diferita). Pentru evidentierea
ideilor, si pentru a le da un flux continuu, poetul modern apeleaza la tehnica ingambamentului -
un procedeu de versificatie, ce consta in continuarea ideii poetice in versul urmator, fara a
modifica structura enuntului, cu ajutorul minusculei de la inceput de vers, astfel ca majuscula
apare doar dupa punct.

Modul de expunere al operei lui Blaga este monologul liric, care intensifica trairile. Este
regasita si descrierea, insa, in poeziile moderne, nu mai pune accent pe detalierea decorului sau
a unui cadru, ci pe accentuarea starilor sufletesti.

Cele doua metafore in jurul carora se construieste ideea eului liric sunt "lumina mea",
care denumeste cunoasterea luciferica, de tip poetic si "lumina altora", care denumeste
cunoasterea paradisiaca, de tip stiintific. Lirismul poeziei "Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii" este subiectiv, fiind remarcate marcile lexico-gramaticale, ce sunt asociate celor doua
metafore si exprima efectele acestora. Cunoasterea luciferica este asociata cu "nu strivesc", "nu
ucid", "nu sugrum", "imbogatesc", "sporesc", "iubesc", sugerand astfel protejarea si
amplificarea tainelor universului. "Lumina altora"este asociata cu verbe care exprima
distrugerea: "striveste", "ucide", "sugruma", "micsoreaza", "nu imbogateste", "nu iubeste",
"lumina altora/sugruma vraja nepatrunsului ascuns/ in adancimi de intuneric". Universul
misterios ce trebuie ocrotit pentru a i se pastra frumusetea si echilibrul este sugerat prin
metafore revelatorii: "taina", "nepatrunsul ascuns", "adancimi de intuneric", "intunecata zare",
"ne-ntelesuri si mai mari".

In concluzie, poezia scrisa de Lucian Blaga, „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este
o arta poetica moderna, in care apare conceptia despre rolul poetului, si in care, cu ajutorul
mijloacelor specifice, se patrunde mai adanc in misterele universului.