P a r t e a a treia
d e s e n DE
C A P IT O L U L X I
REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR PENTRU FLUIDE
A. G E N E R A L IT Ă Ţ I
Desenul de instalaţii are ca scop reprezentarea
in vederea execuţiei a instalaţiilor interioare şi
ixti'-i'ioare aferente clădirilor civile şi industriale.
Aceste instalaţii se reprezintă prin desen după
m n c ip ii generale comune, stabilite p rin stan-
larde de s t a t privind proiectarea şi execuţia lor.
în general, pentru a exprim a prin desen o anu-
,ă concepţie referitoare la realizarea unor astfel
ie instalaţii, este necesar să se realizeze:
— planuri de s itu a ţii cu reţele exterioare sau
lanuri coordonatoare, în cazul în care sîn t desti-
ate diferitelor institu ţii ce. urmează a aviza şi
xecuta proiectul feluritelor reţele ce apar într-o
num ită lucrare; acestea cuprind obiectul proiec-
it în cadrul larg al vecin ătăţilor sale, cu reţelele
dstente şi proiectate, cu dispoziţia lor în terenul
iconj urător; pe acest plan se reprezintă şi arterele
i circulaţie sau drum urile de acces cu reţelele
âlitare (apă, canal, căldură, gaze, electricitate),
care construcţia urmează să fie legată);
— desene în plan, cuprinzînd vederi ale insta-
ţiei din fiecare nivel al construcţiei (subsol,
rter, etaj ele.), în care se va executa instalaţia
spectivă; acestea se întocmesc pe p lanurile de
hitecturu ale construcţiei;
— secţiuni verticale şi scheme, prin care se
prezintă, în general, p ă rţile sau elementele
rticalc ale instalaţiei, care deservesc to ate nive-
! » clădirii (coloanele şi derivaţiile acestora);
— desene dc detaliu, n um ite şi detalii de exe-
ţie, întocmite, în general, pen tru a reprezenta
scară convenabilă (1 : 10 ... 1 : 1 ), după regulile
enului industrial (în triplă proiecţie ortogonală) anu-
;e părţi mai deosebi te ale unei instalaţii sau elemente
amănunt care nu apar suficent de clar pe desenele
nţionate mai înainte.
P entru reprezentarea diferitelor p ă r ţi compo-
ite ale unei instalaţii în desenele m enţio nate —
olosesc semne convenţionale şi n o taţii specifice
I N S T A L A Ţ I I
A . GEN ERALITĂŢI. B. SEMNE C O N V EN ­
ŢIO NALE, SIMBOLURI Şl NOTAŢII COMUNE
INSTALAŢIILOR PEN TRU FLUIDE. C. ÎN ­
TOCM IREA SCHIŢEI Şl A D ESEN ULU I INSTA­
LAŢIILOR PEN TRU FLUIDE
fiecărui elem ent conform stan dardelor specifice în
rigoare. în cazul în care unele sim boluri utilizate
nu sîn t cuprinse în aceste standarde, se p o t folosi
semnele indicate în cataloagele de produse sau
simbolurile s tab ilite de proiectanţi, cu explicita-
rea lor în legendă.
B. S EM N E C O N V E N Ţ IO N A L E ,
S IM B O L U R I SI N O T A T II C O M U N E
IN S T A L A Ţ IIL O R P E N T R U FLUID E
1. Reprezentarea conductelor
Traseele conductelor se reprezintă p rin linii
convenţionale, desenate în negru sau în culorile
convenţionale.
în tabela X I . l se indică liniile convenţionale
utilizate în instalaţii conform STAS 185/1—73*
în p lan urile generale de situaţie şi în planu­
rile comune m ai m u lto r instalaţii, pe traseul
conductelor se intercalează simboluri literale repre-
zentînd iniţiale ale fluidului tra n s p o rta t (în tabela
X I. 1, punctele 1, 2, 3).
Desenele originale executate pe calc se trasează
în negru.
Dacă pe un desen se trasează reţele de conducte
cu fluid de un a n u m it fel, deci prin un acelaşi semn
şi culoare convenţională, dar avînd caracteristici
diferite, spre a le deosebi, se po t face pe traseul lor
* Reprodus In: Culegere de slandarde pentru desen,
E .D .P .
 TABELA X I.l
Linii ţi culori convenţionale pentru conducte earc transportă fluide (extras din STAS 105/1— 73)

Semn convenţional

în p la n u ri generale D enumirea
N r.crt. D estin aţia conductei tn p la n u ri culorii conven­
de s itu a ţie , p la n u ri
de construcţie coordonatoare sau ţionale
p la n u ri comune

1. Instalaţii sanitare

Conductă de apă rece potabilă ■AR- albastru

Conductă de apă caldă roşu-incliis

■AC-

Conductă de circulaţie a apei calde -ACC- violet

Conductă de apă pentru combaterea incendiilor

(exclusiv) roşu aprins

Canale sau conducte de canalizare menajeră ■CM' cafeniu

sau unitară (menajeră + pluvială) • CU ' deschis

Canale sau conducte de canalizare pentru ape cafeniu

fluviale ’ CP Închis

2. In stalaţii dc încălzire centrală

1 Conductă de apă caldă de ducere •10 ' roşu aprins

Conductă do apă caldă de Întoarcere albastru

Conductă de apă caldă de Înaltă temperatură roşu Închis

dc ducere

Conductă de apă caldă de Înaltă temperatură violet

de Întoarcere

Conductă de abur portocaliu

Conductă de condensat sub presiune atmosferică verde

39 — D e s e n d e c o n s tr u c ţ ii ş i i n s ta la ţi i
& 305
 T A B E L A X I . 1 (continuare)
0 1
2 3 .
7 Conductă de condensat sub presiune verde Închis

8 Conductă de dezaerislre sau de adinlsie a ca fon iu

aerului

9 Conductă de golire (GG), drenaj (X D ),

- — ------- ■---- -—
preaplin (CP) -------------® ------------

10 Conductă de siguranţă a traseului de ducere roşu aprins

11 Conductă de siguranţă a traseului de Întoarcere albastru

3. Instalaltt de alimentare eu combustibil

,
7 Conductă de gaze .......... ..... / galben
deschis

2 Conductă de combustibil lichid negru

n o taţii suplim entare. Astfel, conductele de apă
rece, de diferite presiuni (4, 6, 10 at), notate cu A R
pe figura X I . 1, p o t apărea diferenţiat după cali­
tatea fluidului, de exem plu; benzină de aviaţie şi
benzină auto, care se indică prin cîte un simbol
diferit — B A V, respectiv B A U , pe figura X I . 1.
Semnificaţia acestei sim bolizări speciale trebuie
să fie scrisă în legenda desenului.
Conductele care se desfiinţează sau se înlocuiesc
sînt reprezentate prin semnul convenţional prevă­
z u t pentru tipul respectiv, a d a p ta t prin simboluri
suplimentare cerinţelor proiectării, de exemplu:
A at
■ A fi
Gat
■ AR
AR M at
linioare scurte înclinate, semnul x etc.; în figura
X I .2 se dă un astfel de exemplu pentru conduc­
tele de canalizare.
Grosimea liniei pentru aceste conducte v a fi
de 1 / 2 — 1/3 din grosimea liniei convenţionale a
traseului conductelor proiectate (fig. X I.2 , n, h).
R am ificaţiile de conducte se reprezintă ca în
figura X I . 3, a şi b.
L a încrucişarea a două conducte, fără legătură
între ele, conducta care se află în spatele sau dede­
subtul unei alte conducte se reprezintă cu traseul
întrerupt, în punctul de încrucişare; de exemplu,
pe figura X I.3 , c traseul C — D este m o n ta t dea­
supra lui A — B , iar pe figura X I.3 , d traseul
E —F deasupra sau în faţa lui G— H.
r 50
y — *- -CM~ ,y>
F75
-Cu -
F IOD

BAV ~cu-

BAU Fig. X I. 2 . Reprezentarea conductelor:

o — desfiinţate; b — înlocuite; c — noi proiectata:
Fig. X I . 1. Simbolizarea literară a con­ CM — pentru canalizare menajeră; CU — pentru
ductelor transportînd acelaşi fluid. canalizare în sistem unitar.

306
 I, $ -0 .6 0 -0,60
a în detaliile de execuţie întocmite la scară
yOBO $ - 0 ,6 0 /1 $-0,60
K ^ 70 k t * 70
0,50 $-0,5 0/**
v r i .'0'30
\..W ,......
■hhîebmBei*.-»
/ $-0,50
f ţoii; exemplu de notare in figura X I . 3, g.
9 peretelui) (v. fig. X I . 3, li).
76x3
h sau cu L'lanşă (F) pentru reţele de alim entare cu apă
G100
Fig. X I .3. Reprezentări de conducte:
a — ramificaţie într-un plan orizontal; h — în
plane orizontale; c şi d — încrucişări fără legă­
tură; e — schimbare la nivel oe traseu rec 111in iu ;
f — reprezentare simplificată a conductelor pa­
ralele; g, h şi 1 — notarea materialelor şi a di­
mensiunilor conductelor; g — ţeavă neagră sau
zincată pentru instalaţii; h — ţeavii de construc­
ţ i i ; i — tub din gresie.
P a n ta conductelor sau înclinarea lor — ce se va
respecta la montaj — se indică printr-o săgeată,
însoţită de valoarea p an tei; de exemplu: i — 2 % pe
conducta de canalizare din figura X I.2, r, sau
t = 0,02 pe figura X I.3 , d .
în desenele de execuţie — desene în plan,
secţiuni verticale, scheme — p rivin d instalaţiile
pentru fluid e,aferente construcţiilor, conductele
se reprezintă printr-o singură linie convenţională,
în negru, ca şi în planurile generale de situaţie.
T ip ul conductelor şi modul de îmbinare între ele
se indică prin semnele convenţionale cuprinse
în STAS 185/2-73*.
mare, o conductă sau un subansamblu de instalaţie
(un prefabricat, o poziţie de obiect m ai deosebită
etc.) se p o t reprezenta şi printr-o vedere în proiec­
ţie ortogonală, ob ţin u tă , în general, prin două linii
paralele continue, duse la o d istanţă egală cu dia­
m etrul conductei (v. fig. X I I . 1, a ). în acest caz,
spaţiul dintre linii rămine alb, sau — spre a se deo­
sebi de alte conducte — se poate colora cu culoarea
convenţională a fluidului ce se transportă: în acest
caz, fitingurile şi arm ăturile nu se colorează.
Simboluri şi natalii pentru conducte. Pe traseul
conductelor ce alcătuiesc o instalaţie se indică,
pe desenele de execuţie, unele specificări şi notaţii
destinate a preciza caracteristicile acestora: tipul
şi elementele dimensionale, m aterialul şi caracte­
risticile sale, standardele sau normele interne de
bază, modul de asamblare sau cotele de m ontaj etc.,
adică mijloacele de identificare a m aterialelor şi
de precizare a tehnologiei necesare execuţiei.
în continuare se dau exemplificări privind
simbolizarea şi notarea principalelor categorii de
conducte şi tuburi.
— Ţevile din oţel fără sudură pen tru instalaţii
se reprezintă prin semne ce corespund fluidului
tran spo rtat, diam etrul este e x p rim a t inch (in) sau
— Ţevile din oţel fără sudură laminate la cald,
pentru construcţii se reprezintă prin seninul res­
pectiv: exemplu de notare; ţeavă OL 7 6 x 3 ,
STAS 404-71 (diam etrul nominal şi grosimea
— Ţevile de presiune, din fontă, cu mufă (M)
sub presiune; se notează astfel: tub TM 1 5 0 x 4 000,
STAS 1675-74 sau T F 1 5 0 x 4 000, STAS 1675-74,
după cum tu b u l este cu mufă sau cu l'lanşă.
— T ubu rile din fontă pentru scurgere, cu
mufă, se reprezintă prin semnul din figura X I.2 ;
exemplu de notare: tub de scurgere F 100 X 1 500.
—■ Ţevile din plu m b folosite ca ţevi de scurgere
şi ca ţevi de presiune se. notează astfel: o ţeavă de
scurgere P b 30/34 STAS, 063-71, iar o ţeavă de
presiune P b 20/28 (diam etrul exterior şi grosimea
peretelui).
— T uburile din beton sim plu pentru insta­
laţii de canalizare exterioare clădirilor se notează
astfel: B03OO, sau la tu b u l din beton, ovoidal,
T u b O 6 0 0 x 4 0 0 , STAS 816-71.
— T ub urile din azbociment, de presiune, folo­
site în reţelele exterioare de alim entare cu apă se
notează astfel: T u b Ac P n 100400, STAS 7345-75.
* Reprodus In: „Culegem de standarde pentru desen“, E.D .P.
V 307
 — T uburile de gresie ceramică^ an tiacidă se
notează prin simbolul G (gresie) u rm a t de TM
(pentru tu b u l cu m ufă), de T F (pentru tubul cu
flanşă la ambele capete) sau de TM F (pentru tubul
cu mufă şi flanşă); exemplu de notare: G-TM 100,
STAS 4234/1-69 sau G-TF 150, STAS 4234/2-69
(v. fig. X I.3, i).
— Ţevile din PCV neplastifiat, rigid, folosite
în locul conductelor m etalice, de tip u l G, M, sau
U, se notează prin indicativul m aterialului şi
prin diam etrul lor; de exemplu: ţeavă PCV tip
U 50 sau PCV tip M 32 etc.
2. Cotarea conductelor
Conductele reprezentate p rin liniile convenţio­
nale standardizate se cotează înscriindu-se dia­
m etrul nominal exp rim at în m ilim etri, u n ita te
de m ăsură u tiliz a tă în cadrul Sistemului Inter­
naţional de u n ită ţi de m ăsură, sau în practică în
ţol ("), inch (in), u n ita te de m ăsură to lerată ad­
misă; de exemplu, cota Dn ( 0 40) scrisă pe con­
ductă, care se referă la diam etrul său interior,
m ai notează în practică Dn P/a“ ( 0 l 1/a") sau
Dn P /2 in (Q P / 2in).
3. Reprezentarea pieselor speciale, a a rm ă ­
tu r ilo r şi a acceso riilo r
Semnele pentru fiting'uri şi piese auxiliare
pentru conducte sîn t prevăzute în STAS 185/2-73*,
iar cele pentru arm ă tu ri şi aparate pen tru con­
ducte şi instalaţii, prin semnele convenţionale pre-
308
văzute în STAS 185/3-73 (tabelaXI.3). Aceste semne
se folosesc în alcătuirea schiţelor şi a desenelor de
ansam blu sau de d etalia, a t î t în vederile în plan
cît şi în secţiuni sau în schemele de in stalaţii; ele
nu se desenează la scară, dar m ărim ea lor (lungi­
mea tuburilor şi a pieselor sau a arm ăturilor) ca şi
grosimea traseului vor fi în ra p o rt direct cu mă­
rimea desenului, (tabelele XI 2 şi 3)
C. ÎN T O C M IR E A SC H IŢEI
Şl A D E S E N U L U I IN S T A L A Ţ IIL O R
P E N T R U FLUID E
1. Reguli generale d e co tare
P en tru ca un desen de instalaţii să corespundă
scopului — acesta fiind, în general, execuţia in­
sta laţiei — el trebuie să cuprindă dim ensiunile
elem entelor ce o compun şi a n u m ite date sau indi­
caţii scrise şi cotări p en tru m ontaj.
Aceste elemente sc înscriu corect pe desenele
de instalaţii astfel:
— în planurile de situa[ie şi in cele de exccujie
a instalaţiilor exterioare clădirilor se notează, de
regulă, simbolul şi diam etrul nom inal al conduc­
telor. La nevoie se pot înscrie lungimea şi pan ta
conductelor; în sfîrşit se dau cotele de poziţie ale
traseului faţă de anum ite elemente fixe clin teren:
repere fixe, clădiri, drum uri etc. (fig. XI.4);
* Reproduse in: „Culegere de standarde petilrti desen“
E .n .p .
V
 TABELA XI.2
Semne convenţionale — fi11urniri şi piese auxiliare pentru eonriucto (conform STAS 285/2—72)

Nr.
crt Denumirea Semn convenţional

1. Felul îmbinărilor

1 îmbinare cu mufă -------------’ ) -------------

2 îmbinare cu flanşă la conductă

3 îmbinare cu filet la conducte (se Indică numai la schimbări de diametru)

-1 îmbinare prin sudură la conducte (se indică numai la schimbările de diametru

2. F ltlngurl şl piese de legătură

5 M u fă dublă — 'V —

6 Mufă de trecut pe tub

7 Reducţie (cu mufă)

---------

\
— .J — ^ ¡ r -
8 Cot sau curbă (cu flanşă) cu 0 < a < 0 0 °

Curbă cu etaj (cu mufă)

10 Teu (cu flanşc)

'~ T *

11 Cruce (cu flanşe)

— •■"T— i —
eJss

12 Ramificaţie simplă avind 0 < * < 9 0 ° (cu mufă şi flanşc) • \2 j L

309
 T A B E L A X I . 2 (continuare)

Nr.
c rt;
~... D en u m irea Sem n conventional

13 Ramificaţie dublă (cu mufe) cu 0 < a < 0 0 °

-- m
?(
—
2. Susţineri pentru conducte

14 Suspensie simplu ______ „L_ _______

15 Suspensie simplă pentru montajul mobil al conductei

«
î■ii.J

16 Suspensie elastică pentru montajul mobil al conductei

17 Suport simplu
T
18 Suport simplu pentru montajul mobil al conductei

19 Suport elastic pentru mon'.ajul mobil al conductei

-f
20 Suport tip patină sau rolă

21 Punct fix — X—
4. Compensatoare de dilatare

22 Compensator tip U Lf
23 Compensator liră
11
310
 T A B E L A X I . 2 (continuare)

Nr.
crti Denumîren Semn convenţional

24 Compensator telescopic simpW

-EE-
25 Compensator telescopic dublu

20 Compensator cu burduf
~™ÎXh
5. Piese diverse

27 Racord olandez

2S Capac (căciulă) la conducte — □

29 Dop
t
u
i
!

30 Flanşă oarbă
-HI
31 Teu de reglare sau curăţirc cu dop —

32 Mufă de reglare cu dop

---- - — ---------

33 Piesă de curăţire
? Y 3

34 Sifon U:
a — in plan -®OC
b — In schemă a b

35 Cruce de curăţire cu dopuri HpC

311
'K
 TABELA X I. 3
Semne convenţionale pentru armături pentru conducte şi instalaţii (extras din STAS 185/3-73)

Nr.
crt. Denumirea Semnul convenţional

0 1 2 | 3

1. M oduri de îmbinare a armă/urilor cu conductele

1 îmbinare cu flanşe
- - IIX I—

2 Îmbinare cu mufe
— X -

3 îmbinare cu filet
---C X b -

4 îmbinare prin sudură (sau lipire)

— 0 0 —

2. M oduri de acţionare a armăturilor

5— / Xs
r*T
V
5 Acţionare manuală (in mod curent nu se indică)

\ /

1
I
1
1

6 Acţionare cu contragreutate
— r ;J < i —

7 Acţionare cu arc
— —
t ' '' s -i

8 Acţionare cu plutitor
A¿ 7

9 Acţionare cu membrană
i
i
l
1

10 Acţionare hidraulică Cp—

----------

312

w
 TABELA X I , 3 (continuare)

0 1 1 2 1 3

i
h ^ \-

1
!!
f'jjr
11 Acţionaro pneumatică
r-T-

T1 ?
________

12 Acţionare cu electromotor
S "1
|---------
— t

!
1
1
13 Acţionaro cu cleclromagnet
- .- î

^ 7
1
I
3. Arm ături de închidere

14 Robinet cu ventil, drept tx3

15 Robinet cu ventil, drept, cu dispozitiv de golire D*q
16 Robinet cu ventil, do colţ

17 Robinet cu ventil, cu trei căi

18 Robinet cu ventil, cu tijă Înclinată

D>£
19 Robinet cu sertar (vană)
D*a
20 Robinet cu cep (cana) drept
IX
■A
21 Robinet cu cep (cana) drept, cu dispozitiv de golire IXi |

22
Robinet cu cop (cana) de colţ

40 — D e s e n d e c o n s tr u c ţ ii ş i in s t a l a ţ i i
313
 T A B E L A X I . 3 (continuare)

23 Robinet ou cop (cana) cu trei căi

4. A rm ături de reglare

24 Robinet do reglare cu clapei à

25 Reglator (lc presiune cu acţiune directă:

a — în amonte;
h — in aval > '< M
b

5. A rm ături do siguranţă f i avarie

20 Robinet cu ventil do colţ, do siguranţă, cu

contragreutate

27 Robinet cu ventil, do colţ, de siguranţă, cu arc

Lfs
-©
28 Robinet cil ventil cu trei căi, de siguranţă, cu
contragreutate
l '- î p i

20 Robinet cu ventil cu trei căi, de siguranţă, cu arc

30 Robinet cu ventil, de avarie, fără dispozitiv de

blocare

31 Robinet cu ventil, de avarie, cu dispozitiv de

blocare

6. Arm ături de serviciu

314

\k
 T A B E L A X I . 3 (continuare)

0.. . 1 1 2 3
33 B obinei cu ventil de dublu serviciu —3—
| T%
34 Robinet cu braţ basculant
? T
35 Baterie de amestec

36 Baterie de amestec cu braţ basculant S ^"V

V
fv
37 Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă fixă
ţl ţ
38 Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă flexibilă /
2—
£— 5
39 Baterie de amestec numai pentru duş, cu tijă fixă . />

40 Baterie de duş cu tijă fixă pentru cazane de bale

1 I
41 Robinet dublu reglaj pentru radiator ^"T 1 a
a - drept
b (i-----
---Jn—
t, 1
— de colţ
!..... i b

7. Arm ături pentru combaterea incendiilor

42 Hidrant subteran de incendiu

/
43 Robinet de incendiu in rotire

44 Hidrant de grădină

315
\X
 T A B E L A X I . 3 (continuare
0 i 1 2 3

45 Sprincler
©
46 Drencer
©
8. A rm ături diverse

47 Reductor depresiu n e
c >

•18 Robinet de reţinere « — r ---------

a — cu ventil
b — cu clapă
b — *^ --------

49 Ventil do dezaerisire automată

— D 2 3 - -

50 Diafragmă de reglaj
— III
51 Separa lor de condens

53 Sorb simplu

c *3
53 Sorb cu elapetă

c “a
54 Sorb cu ventil

H rJ
55 Separator de nămol

56 Filtru de impurităţi
-C > -
316
 — pe desenele de execuţie ale in stalaţiilo r din
clădiri — p lanuri şi secţiuni sau scheme — cotele
de aşezare a conduclc.lpr.Jată de elementele con­
stru cţiilor (ziduri, planşee ele.) nu se înscriu, ele
fiind cunoscute din prescripţiile de m o n ta ]; fac
excepţie cotele de nivel la ram ificaţii ori la schim ­
bări de nivel” ale traseului unei conducte (fig. X I . 3,
a şi b);
— în detaliile de execuţie, conductele se prevăd
cu indicaţiile dimensionale; la nevoie se indică
a. cotele de poziţie ale plaselor sau grupelor de con­
ducte fa ţă de elementele construcţiei pe care vor
fi sprijinite — stîlp i, grinzi, ziduri, nişe in zidă­
rie, canale de d istanţă nevizitabile etc. (fig. XI.5).
în ceea ce priveşte piesele de legătură, piesele
speciale şi arm ă tu rile ce intră în alcătuirea unei
instalaţii, acestea se prevăd cu simbolurile şi
A dimensiunile caracteristice; în general, cotele de
Nefinisat montaj nu s în t necesare penlru elementele uzuale,
deoarece aceste cote s în t determ inate prin aşeza­
rea conductelor, conform prescripţiilor. în cazuri
b speciale, poziţia lor poate fi cotată; de exemplu:
in cazul robinetului unui h id ra n t (fig. X I . 6) sau
PCV/,0 l'Uin Un
al unui nod prefabricat, ce necesită cote absolut ri­
guroase de m on taj, ori în cazul unor tipuri noi de
arm ă tu ri introduse în alcătuirea instalaţiilor.
Obiectele sanitare, corpurile de încălzire etc.
se reprezintă prin semne convenţionale cuprinse
111 STAS 185/4-73; ele se prevăd cu sim bolul şi
dim ensiunile lor caracteristice (v. cap. X II ).
în afara desenelor de execuţie a oricărei insta­
laţii, cu prilejul în to c m im proiecte!or 7 se al&P"

c
/ 8.5

Fig. X I . 5. Cotarea detaliilor de montaj:

a — faţă de sttlp; b — în nişă verticală; c — faţă de un colţ al construc» Fig. X I . 6. Cotarea poziţiei robinetului de hidrant.
ţle i; d — în canal nevlzltabiI, de distanţă. a — elevaţie; b — secţiune orizontala (plan).
t.uieşt:e ţi o listă a m aterialelor necesare exe c u ţiei,
în care se înscriu conductele, piesele auxiliare,
arm ăturile, obiectele de utilizare, agregatele şi
m aterialele ajutătoare (b răţări, console, şuruburi
etc.). Această listă se asază pe desen în „tabela
de com p one n tă“ , deasupra i n d i c a t o r u l u i ..Iar în
docum entaţia scrisă a proiectului alcătuieşte „ex­
trasul de m ateriale“ .
2. în to cm irea schiţei
Orice desen în care se reprezintă o instalaţie
se realizează pe baza unei schiţe; aceasta se întoc­
meşte fie ca schiţă de proiect — pentru lucrări noi,
proiectate — , fie ca schiţă a unei instalaţii exis­
tente, ca relevcu — in vederea unor re paraţii sau
modificări.
In general, oiice schiţă a unei inst alaţii proiec-
tale se desenează pe co pii, după p lanu rile de con­
strucţie (planurile de arhitectură) în tocm ite anume
în acest scop, la scară convenabilă, de exemplu:
1 : 100 sau 1 : 50. Instala ţia se reprezintă p rin
vederi în plan pentru fie.care nivel {subsol, p arte r,
etaje), prin_sec;iunile necesare verticale sau orizon­
tale,— în cazul luiar instalaţii m ai complexe (staţii
"de hidrotor sr ; de pom pare, puncte şi centrale
termice, instalaţii de ven tilaţie şi de condiţionare)
— sau prin anum ite scheme: se urmăreşte ca prin
to ta lita te a reprezentărilor întocmite să se obţină
o determinare completă a instalaţiei.
a. Executarea relev cu Iui. P entru a se executa
releveul, se începe printr-o recunoaştere a întregii
instalaţii, spre a se observa configuraţia sa gene­
rală, a se stabili traseele sale principale — con­
ducte orizontale principale, coloane — agregatele
instalaţiei etc., precum şi dispoziţia acestora
fa ţă de feluritele p ă rţi ale construcţiei. Schiţele
de relevcu, p riv ind p lan u l instalaţiei pe fiecare
nivel, se execută pe copii heliografice ale p lan u ­
rilor construcţiei, începînd de la capetele instala­
ţiei care servesc drept puncte de utilizare (robinete
de serviciu sau baterii, corpuri de radiator, arză­
toare de gaz), şi înain tînd către coloanele şi con­
ductele de distribuţie, iar de la aceasta spre legă­
tura (branşam entul) cu reţeaua publică sau către
sursa proprie (centrala termică, centrala de con­
diţionare a aerului). Pe verticală, diferitele paliere
se po t parcurge fie de sus în jos — de la ultim ul
etaj către parter sau subsol, — fie de jos în sus. In
aceeaşi ordine se schiţează şi secţiunile verticale
sau schemele. Pe plan sîn t trasate, coloanele insta­
laţiei de alim entare cu apă rece şi caldă, a celei
de canalizare, de încălzire centrală etc., grupate
după aşezarea în construcţie şi n um erotate într-o
an um ită ordine.
318
Deosebit de im p o rtan t este ca, în prealabil,
după recunoaşterea instalaţiei, să se stabilească,
un plan de m uncă, adică o an um ită ordine de în­
tocmire a releveelor (de exemplu, de la subsol la
ultim ul nivel); această ordine trebuie să fie păs­
tra tă t o t tim p u l lucrării. în funcţie de ea, schiţele
parţiale se vor prevedea cu indicativul palierului.
ev e n tu al cu nişte numere de ordine — pe a p a rta ­
mente sau încăperi — în cadrul aceluiaşi palier;
aceasta va perm ite apoi, prin alăturarea schiţe­
lor, să se întocmească uşor desenele definitive.
Fiecare schiţă va p u rta intr-un colţ nomencla­
tu ra sp aţiu lu i respectiv (scara, nivelul, a p a rta ­
m entul, camera).
în acelaşi fel se întocmesc şi schiţele schemelor
desfăşurate, ori secţiunile verticale convenţionale
sau ale perspectivelor axonometrice, p rin care se
reprezintă pentru fiecare nivel coloanele, conducte­
le de legătură (derivaţiile) şi obiectele de utilizare
sau punctele de consum. Pe schiţele acestor sche­
me, ca şi pe acelea ale reprezentărilor în plan se va
acorda fiecărei coloane acelaşi indicativ sau num ăr
de ordine de pe plan uri şi identic la toate, niveluri­
le; aşezînd apoi în birou schiţele acestor scheme,
una în prelungirea alteia, în ordinea nivelurilor,
şi alăturîndu-le în plan, în ordinea indicativelor
acordate, se obţine schema (secţiunea verticală) a
întregii instalaţii.
b. Aşezarea coloanelor pe schiţă. Se respectă
poziţia lor re lativă în alcătuirea fiecărui grup;
în acest scop — spre a se obţine o reprezentare u ni­
formă — se presupune că persoana care întocmeşte
schi ta priveşte pe rînd fiecare grupS de coloane
din interiorul construcţiei, fiind aşezată cu faţa
spre coloane şi spre obiectele pe care acestea le
deservesc. D istan ţa reală între grupele de coloane
SaîTîntre coloanele fiecărui grup nu se ia în consi­
derare; la întocmirea schiţei şi a desenului, coloa­
nele se trasează la distanţe alese după voie (2 —
—5 cm), în funcţie de form atul hîrtiei, de num ă­
rul coloanelor şi de n um ărul obiectelor, care se
figurează pe schemă între coloane.
c. Reprezentarea instalaţiei pe schiţă. P entru
această reprezentare se folosesc semnele conven­
ţi onale__s ta n dardizate, pentru toate elementele
constitutive.
Traseul instalaţiei în plan se reprezintă în
creion, pe o direcţie paralelă cu aceea a zidurilor
pe care instalaţia este aşezată, fie dispus în grosi­
mea acestora, fie pe suprafaţa podelei, la mică dis­
tanţă de linia zidurilor, ca în figura X I I .4 , a.
Pe schiţă se înscriu: tip u l, caracteristicile şi
dimensiunile, fiecărui elem ent al instalaţiei (con­
ducte, piese auxiliare, arm ătu ri, obiecte de u tili­
zare etc.), lungimea traseelor, cotele de poziţie
(dacă acestea prezintă cazuri particulare faţă de
normele uzuale, de montaj), pantele conductelor şi
 min 250
t i*
IBS
Teu 1/2in Jr
Miptu 1/ 2in 'v
Robirsltrecem 1/2hL
OL L >!Â
' PCV 620
Fig . X I . 7. Detaliu de execuţie: subansamblu
orice alte date care a ju tă la determ inarea precisă
a instalaţiei.
d. Executarea schiţelor de detaliu. în unele
situaţii speciale, în care este necesar să se întoc­
mească şi schiţele de detaliu pentru anumite, po­
ziţii de m ontaj, conductele şi piesele auxiliare, se
pot reprezenta prin linii duble, pentru ea poziţia
respectivă să se poată cota cu precizia necesară;
de exemplu: în cazul prefabricatelor de instalaţii
(fig. X I . 7), al reţelelor de termoficare, al pozi­
ţiei de m ontaj pentru ventilatoare, aeroterme,
pompe etc. Astfel de schiţe de detaliu se. întocmesc,
de obicei, prin vederi, după caz (în plan, elevaţie
şi profil), p entru a se putea reprezenta toate deta­
liile şi cota toate elementele necesare unei deter­
m inări complete, în vederea execuţiei. Fiecare din
aceste detalii este p revăzut cu un indicativ, care
se notează şi pe p lan ul de execuţie sau pe schema
generală, pen tru a se identifica m ai uşor.
Trebuie m en ţio n at că, la întocmirea schiţe­
lor unui releveu, instalaţia poate să nu fie accesi­
bilă vederii, fiind m o n ta tă p a rţia l sau în to ta lita te
sub tencuială, în canale nevizitabile sau în p ă m în t.
în cazul m o ntării sub tencuială, traseul ram ificaţii­
lor se stabileşte pornindu-se de la punctele de
deservire sau de la obiectele de consum, ciocănin-
du-se peretele, care în dreptul conductei dă un su­
net de corp gol; diam etrul unor astfel de conducte
se determ ină la capătul lor aparen t, la care sînt
racordate robinetele de serviciu sau obiectele de
consum. La nevoie, spre a determ ina unele trasee
680 165
OLZn 1/2in Col f a Coi
515 O L ln fim - OLZnl/M h-%
Jg PCV 620 pcv G20 rcv C
OLZn 1/2in
"Teu t/21n
Robin et trecere 1/2 in
U ip tu l/2 in
M ufa PCV 620
prefabricat al conductelor pentru un lavoar şi o cadă de baie.
ascunse sau diam etrul conductelor, se fac sondaje,
spărgîndu-se tencuiala sau desfăcîndu-se ra b iţu l ce
acoperă canalele în ziduri. Traseul conductelor de
scurgere înclinate sau al coloanelor verticale îngro­
p ate sau mascate în zidărie se poate stabili după
poziţia sifoanelor şi a tu burilo r de curăţire, sau
t o t prin ciocănit, precum şi după punctele în care
acestea p ă tru n d în subsolul clădirii sau după locul
în care conductele de aerisire (ventilare) ies în
podul sau pe acoperişul (terasa) clădirii.
3. E x e c u t a r e a d e s e n u lu i
Desenul definitiv al instalaţiei se execută la
planşetă, după schiţele întocmite aşa cum s-a ară­
tat m ai înainte, ca un desen original, pe hîrtie de
calc sau pe copii heliografice ale planurilor de
construcţii. De obicei, pentru fiecare fel de insta­
laţie se execută desene separate; pe acelaşi desen
se obişnuieşte a se figura însă instalaţia de apă şi
de canal; de asemenea, se poate reprezenta pe de­
senul centralei termice şi instalaţia de alim entare
cu com bustibil (lichid sau gaze) ce deserveşte ca-
zanele acestuia.
P e desenul de ansam blu al unui complex de
clădiri, ca şi pe desenele care cuprind canale de
distan ţă între clădiri sau pe planul subsolului,
se p o t reprezenta toate conductele diferitelor in­
stalaţii, pentru ca la execuţie să se poată cunoaşte
319
 şi respecta poziţia lor relativă şi gabaritele nece­
sare fiecărui fel de conducte, eventual cu izolaţiile
lor.
P entru a se reprezenta prin desene definitive,
complet determ inative, oricare din instalaţiile
pentru fluide ale unei clădiri, este necesar a se
întocm i, după schiţele executate în prealabil,
următoarele tip u ri de desene:
— un desen de ansamblu, la scară convenabilă,
în cazul în care o instalaţie exterioară deserveşte
un grup de construcţii (ale unui complex de locu­
inţe, microraion sau clădirile unui complex indus­
trial);
— un desen de execuţie al vederii în plan, pentru
fiecare nivel distinct al construcţiei, la scară con­
venabilă, 1 : 50 sau 1 : 100; pentru nivelurile
identice se întocmeşte un singur desen, num it al
etaju lui curent;
— o schemă a coloanelor, desfăşurată pe un plan
vertical, pentru fiecare construcţie (despărţită, la
nevoie, în cazul instalaţiilor foarte m ari, în două
sau trei secţiuni); pe schemă se reprezintă în mod
convenţional toate coloanele instalaţiei pe to ată
lungimea lor, cu subansam bluri sau obiectele uti­
litare ce s în t legate de coloane (de exem plu, cor­
p uri de încălzire, obiecte sanitare), precum şi con­
ductele de legătură dintre obiecte şi coloane; se
p o t întocmi scheme deosebite pentru anum ite
subansam bluri ale instalaţiei (staţie de hidrofor,
vas de expansiune, depozit de com bustibil etc.);
— o schemă a instalaţiei, executată după anum i­
te convenţii, uzual desenată în perspectivă axono-
metrică, în care se reprezintă întreaga instalaţie,
presupus desprinsă de construcţia în care se află;
această schemă permite să se obţină m ai uşor o
imagine de ansamblu a instalaţiei, să se urm ă­
rească funcţionarea ei şi să se citească dimensiunile
elementelor sale constitutive, în cursul execuţiei;
astfel de scheme în perspectivă s în t obligatorii
pentru instalaţiile de gaze combustibile naturale
şi, uneori, sînt necesare pentru reţele complexe de
apă-canal, reţele termice din centrale etc.;
— desene de detaliu, numite şi detalii de exe­
cuţie, realizate la o scară convenabilă (1 : 50,
1 : 10, 1 : 5 sau 1 : 1 ) , care se întocmesc sub formă
de vedere şi secţiuni ale unor p ă r ţi de instalaţie,
fiind cotate corespunzător necesităţilor execuţiei
(v. fig. X I.5 ); astfel de desene s în t necesare pen­
tru executarea şi m ontarea prefabricatelor şi a re­
zervoarelor, recipientelor de hidrofor, staţiilo r de
pompare, a ventilatoarelor, pentru echiparea dife­
ritelor cămine sau puncte termice, s ta ţii de re­
glare etc.
Secţiunile (cuprinse în desenele de detaliu) în­
tocm ite pentru ilustrarea modului de m ontare a
unui agregat ori subansamblu de instalaţie m ai
im p ortant se desenează ca secţiuni orizontale sau
320
verticale parţiale sau totale, prin clădirea care
cuprinde instalaţia; traseul de secţionare, drept
sau frînt, se indică pe desen prin linie în treru ptă şi
se notează prin litere sau prin cifre.
4. C itirea desenului
Citirea corectă a desenelor unei instalaţii per­
m ite factorilor ce particip ă la ex e cu tarea,exploa­
tarea şi întreţinerea ei să-şi formeze o imagine
clară şi precisă a acestei instalaţii; în acest scop
trebuie să se cunoască to ate semnele convenţio­
nale stan dardizate, pentru domeniul instalaţiilor,
m odul de întocmire a schiţelor şi desenelor de
instalaţii, precum şi unele reguli ce uşurează citi­
rea desenului, şi anume:
— instalaţia fiind reprezentată pe m ai m ulte
desene, în plan şi schemă, aceste desene se citesc
înlr-o an u m ită ordine a nivelurilor construcţiei
— de la u ltim u l etaj către p arte r şi subsol sau
invers;
— se priveşte succesiv desenul in p lan al unui
palier şi apoi schema sau secţiunea sa verticală,
care cuprinde coloanele ce îl deservesc;
— pe p lan ul unui palier se identifică grupele
de coloane, adică apă rece, apă caldă, canalizare
(pe apartam ente, pe grupuri sanitare etc.); sc por­
neşte apoi de la obiectele de utilizare pe care insta­
laţia le deserveşte, identificîndu-le într-o ordine
aleasă (obiecte sanitare la instalaţia de apă-canal,
corpuri de ra d ia to r la instalaţia de încălzire, guri
de refulare sau aspiraţie la instalaţia de ventilare
etc.); se parcurg apoi traseele conductelor ce por­
nesc de la aceste obiecte şi se opresc la coloane
sau la conductele principale, citind pe parcurs
dim ensiunile şi caracteristicile acestor conducte
de legătură;
— se Lrece apoi la schemă sau la secţiune; se
urmăreşte pe rînd fiecare coloană şi se parcurg pe
aceasta elementele deja citite pe p lan (derivaţii,
obiecte de utilizare), pentru a completa imagi­
nea form ată deja p rin citirea p lanu lui cu elementele
noi (de p a n tă , nivel, traseu, dimensiuni) prevăzute
în schemă;
— ajungindu-se cu identificarea instalaţiei la
nivelul p arterului sau al subsolului, se urmăreşte
modul cum elementele verticale ale instalaţiei
(coloanele) se unesc în unul sau m ai m ulte elemente
principale orizontale, care se leagă la reţeaua p u ­
blică sau la sursa proprie (captare de apă, p unct
sau centrală term ică, centrală de condiţionare,
staţie de reglare-gaz); aceste legături s în t repre­
zentate pe unul din planuri (ale subsolului sau par­
terului, după caz);
lA
are — în locurile în care apar agregate sau com­
apt plexe de instalaţii (de exemplu, grupări de pompe,
i şi hidrofor, cazane de încălzire centrală, s ta ţii de
reglare-gaze, centrala de condiţionare a aerului
etc.), acestea se analizează la sfîrşit, fiind citite
separat pentru a putea fi înţelese în toate detaliile
lor constitutive.

{ i / / K 4 12 9 S
sr-
>a-
ne in o a \ .1
T \"

>r,
y-
de
Li­ Fig . X I . 9. Trasee de conductă din ţeavă de oţel, filetată:
a — traseu simplu; b — traseu dublu;
1 — conductă principală; 2 — teu de ram ificaţie; 3 — niplu dublu; 4 —
te 1. Pe figura X I.8 se află reprezentate cîteva con­ cot; 5 — ţeavă; 6 — robinet de trecere cu ventil; 7 — dop; f l — teu de
golire; 9 — racord olandez; 10 — robinet de trecere cu descărcare; 11 —
se ducte pentru fluide prin semnul convenţional din ramificaţie dublă; 12— contor.
ei standard, corespunzător destinaţiei fiecăreia. La cele
u două capete ale fiecărui traseu se află înscrisă cîte o
notaţie, privind materialul conductei şl dimensiunile
sale nominale. Una din aceste notaţii cuprinde o I n d i c a ţ i e . Consultînd legenda figurii pentru
ii flecare reper şi standardele cu semne convenţionale
ă, greşeală. Se cere a se copia desenul şl a se tăia cu
creionul notaţia greşită, păstrîndu-se cea corectă. Indicate în acest capitol, se pot reprezenta traseele
date.
le Rezolvare. Exemplu: Pe traseul de la litera o,
conducta este din bazalt artificial; ea nu poate avea 3. Traseul din figura X I.10, o aparţine unei In­
re stalaţii de canalizare executată din tuburi de fontă
r- înscris diametrul în inel (ţoii), ci în milimetri,
Indicaţia „Bz4 in"este deci greşită. de scurgere şi dispusă într-un singur plan vertical.
i- Conducta din figura X I. 10, b pentru apă rece este
te 2. DIntr-o conductă principală (fig. X I.9, o) dispusă la fel şi este alcătuită din elemente de PCV,
1. din ţeavă de oţel filetată se ramifică un traseu din
tip G, iar aceea din figura X I.10, c din ţeavă de oţel.
acelaşi material, pentru distribuţia unui fluid, de
exemplu apă rece. Traseul este alcătuit din elemente Se cere să se recunoască părţile componente ale
ce au specificaţia arătată în legendă. Să se traseze ca fiecărui traseu şi să se întocmească legenda lui — cu
e schiţă, folosindu-se semnele convenţionale standar­ semnificaţia fiecărui reper — sau tabela de compo­
dizate, toate elementele ce alcătuiesc acest traseu. nenţă a desenului, folosind numerotaţia reperelor
•s
Aceeaşi aplicaţie, se va executa pentru traseul din din schiţă.
e
figura X I.9, b.
,e
e
i>
i-
d. Bz^tin Bl *100 V
e b. ACPn1D 80*tt ACPn W<t80 PVCGiO
e FilOO

C. 0TF150 Hh BTMJ50 0LZn’/îi„

a V 7 8 S
e
i d B &200 B60x3,75
E
e. Pb S'i* 2 PbZin 6
t
f. OL Zn Sin
A— -Ar Pb 60x3,75
n
F i 100
i *0,02

Fig. X I . 8.
Fig . X I . 10.

41 — Desen de construcţii şi instalaţii

321
u
 na) I n d i c a ţ i e . Consultînd la nevoie standardele
r Y | \ Otrirajic !q '/*//>
x.Ty rtiervor A ' 0 cu semnele convenţionale indicate în acest capitol,
I jL se identifică fiecare reper întocmindu-se tabela de
componenţă.

Ş ', 4. O parte dintr-o instalaţie din ţeavă de oţel

filetată, trasată pe schema schiţată în figura Xl.11, a
Oerivot" Qenvot-t ,s lftm h vce re p rm jtd
numai prin linie-punct, se află dispusă pe un singur
u ^ c fS s T j Io toruo~ J
o plan vertical (un zid), Se cere ca, folosindu-se semnele
r \
R am tfcafie
2/hio )C7~ fSO convenţionale standardizate şi notaţiile uzuale, săse
întocmească schiţa acestei instalaţii, înlocuindu-se
s i® reperele numerice prin elementele necesare: fitin-
Traversare ® 7 p/fsO de guri, armături etc.
v /TS p)cntev
Pten3 cu ¿'j'tfr/?
ZZSQ ZS222 5. Se va executa aceeaşi aplicaţie pentru schema
nuv ^ / FI00 cu traseul din figura Xl.11, b presupunînd instalaţia
*( D Ărmâturâ defneht-
f o r t cu r s n til / /"**\ ( j 8 aeducai
tx / ri5Q
executată din fontă de scurgere sau PCV tip U, şi
dispusă într-un plan orizontal (cu panta cuvenită).

Cântar ’ 6. Se va întocmi schiţa de releveu, pe un plan ori­

zontal sau vertical, pentru conductele ce deservesc
un obiect sanitar sau un grup de obiecte din şcoală,
Fig. X I . 11. cămin sau cantina şcolii.

H
 CA PITO LUL X li
REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR T E H N IC O -SA N ITA R E DIN CLĂDIRI
A, P R IN C IP II G E N E R A L E
Instalaţiile tehnico-sanitare din clădiri (insta­
laţiile dc alim entare cu apă p otabilă, de. canalizare
şi de apă caldă pen tru trebuinţe menajare)
avînd funcţiuni comune, se reprezintă toate, pe
aceleaşi desene, pe baza principiilor generale şi a
regulilor expuse în capitolul X I, cu p artic u la­
rităţile caracteristice.
1. Ssmne convenţionale
Instalaţia de apă şi canalizare se reprezintă ne
p lanurile de constm c h e J[a lo s .in il u-se semnele con­
venţionale generale indicate la capitolul X Î.
Obiectele sanitare, se reprezintă în desen prin
semne convenţionale stand ard izate; cele m ai des
folosite sîn t indicate în tabela X I I . l , pentru
desenul în plan şi în schemă, conform STAS 185/
4-73.
Semnele convenţionale ale obiectelor sanitare
se desenează întotdeauna în negru, în creion sau
în tuş, chiar şi în cazul reprezentării conductelor
prin linii colorate.
Pe desenele de execuţie la scara 1:100 sau 1:50
semnele convenţionale se desenează la scară.
L a scări m ari se folosesc reprezentări grafice sim­
plificate ale obiectelor sanitare. Grosimea liniilor
de reprezentare este egală cu jum ătate din aceea
a conductelor.
Tip u l şi caracteristicile lor, precum şi stan d ar­
dul fiecărui obiect se înscriu în listele de m ateriale
ale proiectului (cuprinzînd conductele, piesele
speciale, arm ăturile etc.); pe desenele de detaliu,
de execuţie şi m o n taj, ale p u nctulu i s a n itar res­
pectiv, ele se explică în legendă sau se înscriu în
tabela de componenţă.
2. în to cm irea schiţei şi a desenului
în unele îm prejurări, de exem plu, în vederea
unor transform ări, ream enajări sau reparaţii im-
A . P R IN C IPII G EN ER A LE. B. R E P R E Z E N ­
TAREA INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE
DIN BLO CURILE DE LO CUIN ŢE. C. R E P R E ­
Z EN T A R EA INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANI-
TARE UTILITARE D. REPREZENTAREA PRE­
FABRICATELOR PENTRU INSTALAŢII TEHNICO-
SANITARE.
p ortante în construcţii, este necesar a se întocmi
schiţa de relevee şi apoi desenul unei instalaţii
existente de apă-canal.
Scliifa de detaliu. Schiţa unei instalaţii exis­
tente se întocmeşte pe baza principiilor şi regulilor
expuse în capitolul X I, exccutîndu-se detalii
ale instalaţiei aferente diferitelor ei p ă r ţi, ca:
chiuvetă, lavoar, closet, cadă de baie etc. Schiţa
de detaliu se întocmeşte, în general, printr-o vedere
în p lan şi una în e le v a ţie; pe schiţă se figurează
obiectu l s a n itar şi conductele ce îl deservesc, cu
arm ăturile respective; schiţa este cotată corespun­
zător, p entru a se determ ina poziţia obiectului
şi a conductelor faţă de. pereţi şi de pardoseala
fin ită, felul sau tipul obiectului, felul şi dimensiu­
nile conductelor, ale. pieselor speciale şi arm ă­
turilor pe care instalaţia Ie cuprinde.
Uneori, vederea în plan poate lipsi, dacă vede­
rea în elevaţie determ ină complet detaliul de in­
stalaţie respectiv, aşa cum se exemplifică în fi­
gura X I I . l , rr, pentru instalaţia unui closet.
In stalaţia se consideră p riv ită , ca de obicei, din
faţa obiectului san ita r; cele două coloane lîngă
care se află m o n ta t vasul closetului. In figura
X I I . l , b aceeaşi instalaţie este reprezentată în
schema v erticală, o b ţin ută prin simplificarea vede­
rii în elevaţie, ale cărei elemente s-au desenat prin
semne convenţionale; cotările s-au redus la diam e­
trele nominale ale conductelor instalaţiei. Lista
m aterialelor necesare execuţiei acestei instalaţii
poate fi cuprinsă în desen, în tabela de compo­
nenţă sau se poate extrage separat, de pe acesta.
Schiţa unui grup de obiecte sanitare, ori a unui
ansamblu funcţional, cum ar fi acela dintr-o ca­
meră de baie. a unei locuinţe, a unui grup sanitar
dintr-un local de şcoală, cămin etc., se realizează
analog întocmind vederi în plan pen tru fiecare astfel
de grup; deosebit se execută secţiunea verticală,
323
■A
 TABELA' X ll.t
aetune convenţionale pentru okieclc sanitare şl ile uz yospotlâresc (extras din STAS 185/4-73)

S em n c o n v e n ţio n a l p e n tru v e d e re :
N r.
c r t. D e n u m ire a In p la n tn sc h e m ă
a b

I. Obiecte sanitare

Lavoar cu spătar

Chiuvetă dreptunghiulară

Spălător dublu HO
Spălător cu platformă

Cadă de baie ovală J 7

Cadă de baie dreptunghiulară (Inzidită) C

Cadă pentru duş, de pardoseală

'vi

n
Cazan de baie obişnuit, cu duş
DHs)
Bideu
DO s
10 Pisoar individual
X7 9
/////////////
11 Pisoar cu celule, de perete
o

324
 \

T A B E L A X I I . t (continuare)

S e m n c o n v e n ţio n a l p e n tr u v e d e re :
N r.
C ft. D e n u m ire a In p la n tn ech em ă
6

12 Closet cu rezervor pe vas

7 7 7 7 ///

13 Vas de closet cu rezervor sus

O
r /m i?

14 Fintină; — de perete
— cu picior © © ^ I

15 Spălător comun

16 Sifon de pardoseală cu: ieşire in jos; lateral X r

17 Receptor de terasă pentru ape pluviale

18 Sifon de plită

■E

II. U tilaje pentru bucătării

19 Maşină de gătit pentru alim entaţie publică □ —

-

Maşină de gătit pentru apartament O O

20
(de exemplu cu 4 ochiuri şi cuptor) O o

21 Marmită

325
w
 T A B E L A X I I . l (continuare)

S e m n c o n v e n ţio n a l p e n tr u v e d e re ;
Nr.
c rt. D e n u m ire a in schcm ă
Iu p la n
b

22 Grătar (.ie fript JZ L

23 Baterie, de căzânele basculante Ioo o

24 Masă caldă

25 Maşină de spălat veselă

□ O

III. U tilaje pentru spălătorii

26 Maşină de spălat rufe

27 Cazan de fiert rufe

o rn
±=E

28 Maşină de c.ăkat rufe (calandru)

29 Albie de spălat rufe Li

30 Centrifugă de slors rufe

o
31 Uscător mecanic rotativ
O

326

u

a mă de vederi în p lan şi secţiuni — eventual sche­
A-A
Fig. X I I. 3. Cameră de bucătărie:
a — planj b — schemă.
42 — Desen de construcţii şi instalaţii
ip je j
exterioare de dim ensiuni m ari, aşezate îngro­
p a t , se p o t întocm i la nevoie secţiuni verticale în
lungul traseului, denum ite profil în lung;
— planuri ale fiecărui nivel al construcţiei —
subsol, p arte r, etaj curent etc. — la scara 1 : 50 ...
1 : 100, cu reprezentarea instalaţiei dispuse la
nivelul respectiv;
— o schem ă a instalaţiei, d en um ită şi schema
coloanelor, desenată ca o secţiune verticală con­
venţională prin clădire, cu reprezentarea planşeelor
ce separă diferitele niveluri, la o an u m ită scară a
în ălţim ilo r, 1 : 50 sau 1 : 100. Pe schemă se dese­
nează num ai elementele instalaţiei aflate la fie­
care nivel (coloane, d erivaţii, obiecte sanitare),
în mod schematic, adică prin semne convenţionale,
cu trasee rectilinii şi fără ca lungimile să fie rapor­
tate la scară. Schema dă o imagine de ansamblu a
dispoziţiei pe verticală a in stalaţiei;
— detaliile de execuţie, la scară m are, sub for­
me — pentru an um ite p ărţi sau subansam bluri
ale instalaţiei (staţii de pom pare, instalaţii de
hidrofor, noduri sanitare prefabricate, s ta ţii de
decantare, separatoare de grăsimi etc.).
în continuare este d a t un exemplu de reprezen­
tare a in stalaţiilo r tehnico-sanitare din clădirile
de locuit.
2. C lă d ire de lo cu it, bloc P + 7
Construcţia cuprinde un subsol tehnic sub o
p arte a clădirii, p arte r şi şapte etaje; ea are două
apartam ente pe fiecare nivel: un a p a rta m e n t cu
două camere şi altul cu trei camere, v estibul,
baie, bucătărie şi căm ară. Grupurile formate din
baie şi bucătărie s în t identice la toate apartam en­
tele.
Instalaţia tehnico-sanitară cuprinde instalaţia
de alimentare cu apă p o tab ilă, de canalizare şi
instalaţia de apă c a ld ă pen tru băi şi b u cătării.
Construcţia este d o tată şi cu o instalaţie de stingere
a incendiilor, care este m o n ta tă pe acelaşi traseu
cu instalaţia tehnico-sanitară.
în figura X I I . 5, a s-a reprezentat, la scara
1 : 200, desenul în plan al parte ru lu i, pe ju m ă ­
ta te din lungimea acestuia, în tru cît instalaţiile
sînt simetrice. Pe desen sîn t figurate, prin semne
convenţionale diferite, conducta de canalizare, de
apă rece şi de apă caldă. Conducta de apă caldă
izolată şi dispusă într-un canal exterior subteran
este legată de centrala term ică — s itu a tă într-un
alt bloc care deserveşte m ai m ulte construcţii.
Aceste trei conducte ajung la cîte o coloană v e rti­
cală, desenată în plan prin cîte un cerc m ic;colo a-
329
'A
uele, urcînd pînă Ia u ltim u l etaj al clădirii, sînt
aşezate şi trasate într-o nişă verticală am enajată
anume în acest scop, în zidărie, şi notată pe plan
cu num ărul 2 încercuit. Conducta orizontală de
apă caldă este aşezată sub nivelul planşeului p a r­
terului, într-un canal nevizitabil, figurai; prin
linie în treru p tă .
Instalaţia contra incendiului constă dintr-o
reţea de conducte reprezentate în plan (fig. X I I . 5,
a) prin semnul convenţional s ta n d ard iz at; ea s-a
proiectat ca o instalaţie legată la reţeaua de ali­
m entare cu apă rece. In stalaţia are ca p u nct de
început o piesă specială de racord (legătură) R
aşezată în partea centrală a faţadei posterioare a
clădirii, la o înălţim e de 0,50 m de la nivelul
solului (fig. X I I . 5, c).
Pe desenul plan p arte r (fig. X I I . 5, a) s-au
trasa t conductele principale şi s-au n o ta t dim en­
siunile (diam etrul) acestora; s-au fig urat şi obiec­
tele sanitare din baie şi bucătărie, prin semnele
convenţionale respective, fără a se indica însă şi
traseul conductelor secundare, din cauza scării
reduse. Conducta de canalizare este legată, într-un
cămin de vizitare C 7, cu reţeaua exterioară a blo­
cului vecin.
Deoarece num ărul apartam entelor pe etaj,
distribuţia încăperilor şi instalaţia aferentă fie­
cărui ap a rta m e n t s în t identice la toate palierele,
nu s-au m ai desenat şi planurile etajelor I —V II.
în figura X I I , 5, b s-a reprezentat, la scara
1 : 50, o vedere în plan a băii şi bucătăriei a p a rta ­
m entului nivelului curent, cuprinzînd: obiectele
sanitare din baie şi bucătărie, cu legăturile lor la
coloanele: de scurgere S, de apă rece R şi de apă
caldă C. Poziţiile principale ale instalaţiei s-au
no tat cu repere, a căror semnificaţie este înscrisă
în legendă. Sifoanele obiectelor sanitare nu sînt
figurate pe desen. Poziţiile obiectelor în plan nu
s-au cotat, ele fiind determ inate prin normele de
m o n ta j.
Pe desen s-au indicat, de asemenea, diametrele
conductelor şi ale arm ăturilor.
In figura X I I . 5, c este reprezentată schema
coloanelor verticale, şi anume a grupei de coloane
2 şi a coloanei h id ran ţilo r de incendiu; coloanele
1, deservind cealaltă ju m ă ta te a imobilului, nu
s-au m ai desenat. Din cauza scării reduse, obiectele
sanitare ale fiecărui nivel nu s-au m ai desenat.
Pe schemă s în t indicate derivaţiile fiecărei coloane,
arm ăturile, tuburile de curăţire, iar la coloana con­
tra incendiilor, h id ra n tu l de la fiecare palier.
Deosebit s în t notate diam etrele conductelor,
precum şi cotele de nivel ale conductelor orizon­
tale, de alim entare, faţă de nivelul pardoselii p ar­
terului, considerat ca reper de nivel ± 0 ,0 0 .
330
C. R E P R E Z E N T A R E A IN S T A LA Ţ IIL O R
T E H N IC O - S A N IT A R E U T IL IT A R E
Instalaţiile tehnico-sanitare cu care sînt dotate
unele complexe u tilitare, ca: b u cătării de cantine
sau restauran te, spălătorii de rufe, băi publice,
unele instalaţii din spitale etc., se proiectează
corespunzător specificului lor funcţional şi se re­
prezintă în desen pc planurile de arhitectură după
principiile expuse în capitolul X I , folosind sem-
nele convenţionale comune in stalaţiilor pentru
fliiideV Ta nevoie se p o t a dopta..semne convenţio­
nale adecvate, expl i c a t e J n . l e g e n d a desenului.
în to ate cazurile, desenele întocm ite în vederea
execuţiei cuprind p lanurile tu tu ro r nivelurilor pe
care se desfăşoară instalaţia, precum şi schema
desfăşurată întocm ită după aceleaşi reguli ca şi
în cazul instalaţiilor din grupurile sanitare ale
imobilelor de locuit.
a. In sta la ţia unei eantine. Cantina unui grup
şcolar — prezentată în figura X I I . 6, a, ¿> şi c —
cuprinde parterul şi un subsol, s itu a t pe latura
dinspre nord a construcţiei. Avînd capacitatea de
a servi masa la 1000 de persoane, ea cuprinde depo­
zitele şi încăperile necesare şi este dotată cu u ti­
lajul corespunzător pentru prim irea, păstrarea,
pregătirea alim entelor şi prepararea m încărurilor,
pentru păstrarea şi curăţirea veselei, precum şi
cu un oficiu, birou a d m in istrativ , vestiar, grup
sanitar şi o sală de mese. Clădirea este înzestrată
cu instalaţiile necesare: de apă caldă şi rece, de
canalizare interioară şi exterioară, de gaze com­
bustibile la bucătărie (şi în altern ativ a pentru
folosirea com bustibilului lichid), de încălzire cen­
trală cu ab ur de joasă presiune, de ventilare m eca­
nică şi cu instalaţiile electrice pentru ilu m in at şi
forţă motrice.
b. Instalaţia dc apă rece şi caldă. In figura
X I I . 6, a se află reprezentat planul subsolului
lim ita t la sala cazanelor, o încăpere învecinată
folosită ca depozit şi coridorul de acces; de la
nivelul acestuia ( —2,50 m) se coboară 11 trepte
spre a se ajunge în sala cazanelor, a cărei podea
se află la cota (—4,70). Pe acest p lan se află re­
ţeaua de apă rece şi aceea de apă caldă; avînd îh
general un traseu comun, conductele s în t dispuse
sub plafonul subsolului. R eţeaua de apă rece a
cantinei este alim en tată de la instalaţia de hidro-
for, în punctul A s itu a t deasupra boilerului (v.
fig. X I I . 4, o); reţeaua dc apă caldă este alim en tată
de boiler. De Ia cele două reţele — de apă rece şi
caldă — aflate în planul subsolului, urcă la parter
3 JP
J\
f
coloane verticale, m arcate pe plan cu numerele
1 . . . G, înscrise în două cercuri concentrice.
P la n u l p arte ru lu i se află reprezentat în p lan ­
şa cu figura X I I . (5, b şi cuprinde desenul tu tu ro r
încăperilor destinate p reg ătirii m încărurilor, ofi­
ciul şi spălătoria de veselă, cu toate agregatele,
utilajele şi obiectele sanitare necesare, cu conduc­
tele lor de legătură In reţeaua de apă rece. şi caldă
care pornesc de la coloane. P la n u l parte ru lu i nu
cuprinde sala de mese şi grupul s a n itar destin at
'’elor ce. iau masa la cantină.
Din schema verticală a instalaţiei (fig. X I I . 6,
c) s-a desenat num ai secţiunea 1-1, prin p a r te r şi
subsol; trecînd prin sala cazanelor, ea porneşte de.
la boiler şi străbate în lung ambele încăperi ale
subsolului, precum şi încăperile corespunzătoare
de la p arte r, term inîndu-se la m aşina de cu ră ţa t
cartofi S, iar în exterior la separatorul de nisip S N .
A tît în vederile în plan cît şi pe secţiune s în t
înscrise, indicaţiile dimensionale p rivin d conduc­
tele şi arm ăturile in stalaţiei. Sem nificaţia semnelor
convenţionale folosite pentru traseul conductelor
instalaţiei şi reperele u tilajelor s în t înscrise în
legenda desenului.
c. Instalaţia de canalizare. Aceasta este repre­
zenta tă pe aceleaşi desene ca şi aceea de apă rece
şi caldă.
Pe p lanu l subsolului este trasată cu linie plină
reţeaua canalizării interioare din tu b u ri de fontă
la care se află legate o parte din obiectele sanitare
şi sifoanele de pardoseală, dispuse la p a rte r; ea
iese din construcţie, intră în separatorul de nisip
S N şi apoi în căm inul de vizitare C 1 aferent aces­
tu ia , unde este legată şi scurgerea sifonului din
curtea de lum ină (v. plan subsol, fig. X I I . 6, a).
R eţeaua exterioară s-a trasa t cu linie în treru ptă
fiind îngropată în p ă m în t. Această parte a instala­
ţiei este v en tilată p rin coloana (T), care pe schemă
— în secţiunea 1-1 — este figurată pînă deasupra
clădirii.
Pe planul parte ru lu i — planşa cu figura
X I I . 6, b — ,reţeaua de canalizare interioară, din
bucătărie şi anexele sale, este reprezentată prin
linie în treru ptă, deoarece este îngropată sub p ar­
doseală, sub care — în această p arte a clădirii —
nu se află subsol. R eţeaua de canalizare a acestei
p ă r ţi a construcţiei constă din două conducte
paralele cu direcţia generală N — S, care primesc
legăturile diferitelor obiecte şi ale sifoanelor de
pardoseală. Conducta care trece sub m ijlocul bucă­
tăriei începe la coloana (2), care se ventilează şi
se term ină în separatorul de grăsimi SG, dispus
la 3 m în afara clădirii. A doua conductă princi­
pală începe la spălătoarele din sala de mese, iar
la ieşirea din clădire intră în căm inul de vizitare
CI şi aferent lui SG. Canalele colectoare exterioare
pornin d din SG respectiv din CI sînt prevăzute
din tu buri rotunde din beton (cu 0 150 mm).
Pe schemă (fig. X I I . 6, c), reţeaua de canali­
zare se află figurată pe secţiunea 1-1 m en ţio n ată
la instalaţia de alim en tare . Pe schemă ca şi pe
p lan u ri, pe traseul conductelor sîn t figurate pie­
sele speciale care alcătuiesc instalaţia (coturi,
reducţii, tubu ri de curăţire, sifoane etc.); sînt
notate dimensiunile tu b u rilo r, pantele şi cotele
de nivel la ieşirea din construcţie. Căminele de
vizitare şi separatoarele de nisip şi grăsimi sînt
prevăzute cu cotele generale şi de poziţie faţă de
construcţie, spre a perm ite m ontajul conductelor.
D. R E P R E Z E N T A R E A PREFABRICAT ELO R
PEN TR U INSTALAT!! TEHNICO-SANI-
TARE
Procesul de industralizare a construcţiilor de
clădiri creşte şi se diversifică to t m ai m u l t şi în
domeniul executării instalaţiilor interioare al
acestora.
1. NoduS sanitar prefabricat
N odul s a n itar prefabricat alcătuiesşte o u n itate
de execuţie a instalaţiilor de baie simplă.
N odul s a n itar este a lc ă tu it din:
—blocul de conducte rigidizate într-un ansam ­
blu unic, în două v ariante: bloc normal N şi
bloc scurt S;
— acoperirea blocului de conducte, în fată şi
lateral.
Ansamblul coloanelor de apă caldă, rece şi de
scurgere, inclusiv sifonul colector şi scurgerea de Ia
lavoar, rigidizate prin bră ţă ri metalice, formează
nodul s a n itar propriu-zis ( N sau S, fig. X I I . 7).
P en tru executarea lucrării în atelierul de prefa­
bricate se întocmeşte o listă a m aterialelor necesare,
cuprinzînd: specificaţia m aterialului, tip u l dc.
formă, dim ensiuni şi num ărul de bucăţi.
P entru rezolvarea diferitelor situ aţii ce se p ot
ivi în practică, nodurile sanitare se po t executa
în urm ătoarele v aria nte (fig. X I I . 8):
— nod san itar dreapta;
— nod san itar stingă;
V\ 331
 Nivelpokloseală
finita

Conducid apă rece

Fig . X I I . 7. Nod sanitar prefabricat, tip normal N:

a — elevaţie; b — plan:
1 — conductă de apă caldă; 2 derivaţii de apă caldă; 3 — conductă de apă rece; 4 — derivaţi! de apă rece;
5 — alimentare cu apă rezervor closet; 6— coloană de scurgere; 7— racord closet la coloană de scurgere; 8 — conductă
de scurgere de la lavoar; 9 — conductă de scurgere de la baie; 10 — colector de apă de pe pardoseală; 11 — sifon
colector; 12 — compensator; 13 — element de susţinere şi rigidizare; 14 — baterie pentru fixarea sifonului;
15 — baterie reglabilă; Î6 — consolă pentru lavoar; 17 — pliretă prefabricată; W — scîndurl laterale; 19 — cle­
ment de acoperire.

332
 Fig . X I I . 8. Asamblarea unei coloane într-o construcţie;
P .C .— piesă de curăţire; P.F. — punct fix.

— nod sanitar normal N;

— nod sanitar scurt S.

2. Cabina sanitară spaţială

Cabina sanitară spaţială (fig. X II.9 ) reprezintă

cea m ai avansată formă de prefabricare a instala­
ţiilor tehnico-sanitare din clădirile de locuit. E ste
o încăpere prefabricată în uzină, cuprinzînd ele­
m entele de construcţii şi instalaţii aferente, înglo­
bate sau nu în acestea, precum şi obiectele sanitare
m ontate în interior în poziţia definitivă.
1. Să se întocmească releveul (schiţa de pe obiec­
tul montat) pentru unul din următoarele obiecte sa­
nitare: chiuvetă, lavoar, closet, pisoar, cadă de bale,
băiţă pentru picioare, baterie de duş, spălător de vase,

333
 — cîte o derivaţie de 1/2 in, spre stingă, pentru
alimentarea din aceleaşi coloane, a unei baterii de
duş, cu tub flexibil, BD ;
— o derivaţie de 1/2 in (sau echivalentul în PCV
tip G) spre dreapta, din coloana C{1, pentru alimen­
tarea rezervorului de spălare a closetului Vs , aşezat
sus;
— obiectele sanitare şi armăturile ce le deservesc,
prin semnele lor convenţionale.
Pe schiţă, poziţia coloanelor, a obiectelor şi a ar­
măturilor este determinată prin cotele necesare.
4. După schiţa întocmită în baza figurii Xli.10 din
aplicaţia precedentă, se va întocmi desenul la scara
1 : 20 al planului încăperii de baie. De asemenea se
va întocmi schema instalaţiei de apă rece şi caldă,
cunoscînd că înălţimea liberă a încăperii este de
2,80 m, iar grosimea plăcii inferioare, ca şi a celei
superioare— inclusiv podeaua ce o acoperă— , de
Cc o*
_X
/j
— Jil
y .
15 cm. Racordul vasului de spălare al closetului se
află la 25 cm sub nivelul plafonului.
5. Pe traseul indicat prin punctele A-B-C-D din
*1..^ f f ri rr~
- 1—40■ t1 ji
,5 0 i 30 l/0i schiţa planului unei încăperi din subsol (fig. X II.11)
î trebuie montată, sprijinită pe ziduri, o conductă de
60 . 50 1 55 [ ,1? canalizare — din fontă, de scurgere (0100 mm) sau
2.20 PCV tip U ( 0 110 mm). în punctul 8 este legată la
această conductă scurgerea din ţeavă de plumb de
Fig. X li.1 0 . 54x2 (sau echivalentul său în ţeavă tip U 50) de la sifo­
nul de pardoseală 5, dispus în planşeul de deasupra
cu legătura la conducta principală de apă rece, de subsolului; grosimea acestuia este de 15 cm. Pardo­
apă caldă şi de canalizare. seala finită este considerată ca reper de nivel ¿0,00.
Schiţa se va întocmi ca vedere în plan şi în ele­ Se cere ca, folosind semnele convenţionale şi
vaţie, prevăzută cu cotele de montaj ale obiectului notaţiile respective, să se întocmească desenul la
sanitar şi cu cotele de poziţie ale conductelor, folo- scară al acestui traseu, în plan şi elevaţie.
sindu-se semnele convenţionale standardizate. i n d i c a ţ i e . Sensul de curgere pe acest traseu
I n d i c a ţ i e. Clasa se va împărţi în grupe de fiind de la A spre D, conducta se va desena cu mufa din
doi sau trei elevi atribuindu-se fiecărei grupe un alt A la cota de nivel cea mai înaltă (—0,40); în punctul
obiect, sanitar. 8 este necesară o ramificaţie simplă de 45°, iar în
punctul C, o curbă cu mufă la 90° sau două curbe la
2. După schiţa de releveu întocmită pe baza apli­
caţiei 1, se va executa desenul de execuţie la scară,
cotat şi prevăzut cu indicaţiile necesare privind obi­
"7"7"
ectele sanitare, armăturile şi conductele. -0.40
3. în figura Xli.10 se află reprezentată ca schiţă, 8 A
o parte din planul unei încăperi de baie. Se cere să : 1.50 1 2.00 r
se figureze pe o copie a acestei schiţe, întocmită cu ;a o.so' 1 II
mina liberă, următoarele elemente constructive ale
instalaţiei: 2.25
*
— în punctele Cc şi CH coloana de apă caldă,
/
§w S
respectiv de apă rece, avînd fiecare diametrul de3/4 in
(sau echivalentul pentru PCV tip G);
—- cîte o derivaţie spre dreapta din fiecare coloa­
nă, de 1/2 in pentru alimentarea unei baterii stative
li1
de lavoar, Fig. X II.11.

334

Fig. X I I . 12. Nod sanitar pen­
tru bucătărie, simplă dreapta.
45°. Pentru restul traseului se trasează conducta cu
mufă (din fontă, 0 100 mm, sau PCV U, 0110 mm) de
lungime necesară, sub panta prevăzută de prescrip­
ţiile de execuţie (20 mm la metru). Traseul se dese­
nează în plan paralel cu zidurile, cu axa 'conductei
ia circa 10 cm de faţa pereţilor. în elevaţie, conducta
se trasează desfăşurată pe un singur plan frontal,
începînd din punctul A ( —0,40).
“ Se pot folosi scările 1 : 50 sau 1 : 25.
6. Să se execute — folosind planul subsolului şi
al parterului din figura X II.6, o, şi b — schema in­
stalaţiei de apă-canal, aferentă parterului şi subso­
lului după traseul secţiunilor 2— 2 şi 3—3, cunoscînd
că planşeul parterului este la cota de nivel ±0,00, iar
cota acoperişului terasă este +3,60 m. Conducta
principală de canalizare iese din clădire la cota de
nivel —1,50 m.
7. în figura X II.12, se repiezintă un nod sanitar
pentru bucătărie simplă dreapta. Se cere să se repre­
zinte detaliile de execuţie la scara 1 : 10 sub formă
de vederi în plan şi secţiuni; pe figură s-au folosit
notaţiile:
PCV
Fig. X I I . 13. Derivaţie pentru
rie stativă.
1 — coloană din PCV greu cu liră pentru dila-
taţie la partea superioară, cu lungimea de 305 cm;
2 — teu din PCV greu lipit la coloană de PCV
greu;
3 — teu zincat înşurubat la coloană;
4 — conductă din ţeavă zincată filetată la ambele
capete, cu lungimea de 240 cm;
5 — mufă stînga-dreapta;
6 — bucată de ţeavă cu un filet la un capăt cu
lungimea de 40 cm ;
7 — tub din PCV uşor de 050 sau 075 mm, cu
lungimea de 194 cm, cu mufă;
8 — compensator din PCV uşor 0 50 sau de
075 mm lipit în piesa de curăţire;
9 — piesă de curăţire de 050 mm, lipită în tubul
din PCV uşor de 050 sau de 075 mm;
10 — bucată de ţeavă din PCV uşor de 0 50 sau
de 075 mm cu lungimea de 65 cm, lipită în ramifi­
caţie ;
11 — ramificaţie din PCV de 50—60—67° sau
de 75—50—67°;
12.— consolă cu cleme şi bride pentru ansam-
blarea nodului, cu un capăt pentru împuşcat, iar cu
celălalt capăt pentru fixat în zid;
13 — inele din PCV mediu de 0 50 sau de 0 75 mm,
funcţie de diametrul scurgerii, care se introduc pe
tub după ce au fost încălzite;
14 — brăţară de 1x/2" sau 21/2", funcţie de dia­
metrul conductei de scurgere, montîndu-se între
două inele care sînt lipite pe tub. în acest fel se
formează două puncte fixe prin fixarea brăţărilor
în zid v
8. în figura XII.13 este reprezentată o derivaţie
pentru bucătărie cu spălător şi baterie stativă.
Se cere să se reprezinte detaliile de execuţie la
scara 1 : 10 sub formă de vederi în plan şi secţiuni;
pe figură s-au folosit notaţiile.
1 — bucată de ţeavă din PCV greu de 020 mm,
cu lungimea de 53 cm, avînd o curbă de 90° şi una
de 45°;
2 — mufă din PCV greu de 020 mm, cu filet
înşurubată la niplu de 01/2” ;
//'ddebeton
 3 — niplu de 01/2" înşurubat la robinetul de
trecere de 01/2";
4 — robinet de trecere de 01/2” ;
5 — niplu de 01/2” înşurubat în mufă cu filet
de 020 mm;
6 — mufă din PCV greu de 020 mm, cu filet,
lipită pe ţeavă de 020 mm;
7 — bucată de ţeavă din PCV greu de 020 mm,
cu lungimea de 35 cm, avînd o curbă la 15° cu lun­
gimea de 12 cm;
8 — mufă din PCV greu de 020 mm, cu filet;
9 — cot zincat de 01/2" nr. 92 înşurubat în
mufă din PCV.
10 — niplu zincat de 01/2" care se înşurubează
în teul din coloană, valabil numai pentru coloana
de scurgere din PCV uşor de 075 mm;
11 — cot zincat de 01/2” nr, 90, înşurubat în
niplu;
12 — bucată de ţeavă zincată de 01/2", cu lun­
gimea de 7 cm, pentru PCV uşor de 050 mm şi
de 10 cm lungime pentru PCV uşor de 075 mm,
filetată la ambele capete (fiind valabile pentru mon­
tarea derivaţiei aparente pe zid din beton iar în
cazul în care se montează îngropată în zid de cără­
midă, lungimea creşte cu 3 cm);
13 — cot zincat de 01/2” , nr. 90, înşurubat în
bucată de ţeavă de 01/2".
14 — bucată de ţeavă 01/2” , filetată la ambele
capete cu lungimea de 30 cm, înşurubată în cot;
15 — robinet de trecere de 01/2” , înşurubat
în bucată de ţeavă de 01/2” ;
16 — bucată de ţeavă zincată de 01/2” , cu lun­
gimea de 22 cm, filetată la ambele capete înşurubată
în cot;
17 — cot zincat de 01/2” , nr. 90.
156
U
 C A P IT O L U L X I I I
REPREZENTAREA REŢELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ
Şl DE CANALIZARE
A. G E N E R A L IT Ă Ţ I
Reţelele exterioare de alim entare cu apă şi
de canalizare se reprezintă prin urm ătoarele de­
sene:
— un plan de situaţie, Ia scara 1 : 1 000 sau
1 : 5 000 privind încadrarea reţelei în sistemul
general — oraş, sector etc. — , care poate fi un
plan coordonator în cazul lucrărilor de o anum ită
complexitate şi amploare;
— un plan de execuţie, la scara 1 : 500 sau
1 : 1 000, cuprinzînd punctele de racord, reţeaua
subterană de apă şi canal şi legăturile acestora
cu clădirile din teren pe care le deservesc; acestea
sînt figurate în plan prin suprafaţa lor construită;
— secţiuni verticale, longitudinale, denum ite
şi profiluri in lung, în care se reprezintă la scară
toate elementele necesare pozării în p ă m în t a
conductelor; acestea s în t neapărat necesare pen­
tru reţelele de canalizare;
— sec(iuni verticale transversale, pentru anu»
mite puncte caracteristice — traversări de dru­
m uri sau de alte reţele subterane, derivaţii de
conducte, hidranţi de grădină sau de incendiu,
fîntîni de b ă u t apă etc.;
— scheme de montaj, cu precizarea tu tu ro r
elementelor m ateriale ce alcătuiesc reţeaua;
— detalii de execuţie şi montaj pentru cămine
şi secţiunile de reţea aferente acestora, cu toate
arm ăturile şi piesele speciale;
— scheme In proiecţie axonometrică, pentru
unele reţele de alim entare complexe, cuprinzînd
şi rezervoare de înmagazinare, staţii de pompare
sau de hidrofor; prin astfel de scheme se obţine
o imagine completă şi mai sugestivă a întregii
reţele exterioare.
P entru întocmirea tuturor acestor desene se
folosesc semnele convenţionale prevăzute în capi­
tolul X I , reţelele fiind, de obicei, trasate în
negru. Pe planurile generale de situaţie şi pe p la­
nurile coordonatoare — cînd acestea sîn t nece­
sare — se folosesc şi liniile convenţionale colo­
rate, indicate în capitolul X I (din STAS 185/
1-73).
43 — Desen de construcţii şi instalaţii
A . G EN ERALITĂŢI. B. REŢELE EX T ER IO A R E
DE APÂ-CANAL (EX EM PLE DE R E P R E Z E N ­
TARE). C. REŢELE P U BLIC E DE ALIM EN TARE
CU A PĂ Şl DE C A N A LIZA R E
B. R E Ţ E LE E X T E R IO A R E DE A P Ă - C A N A L
(E X E M P L E DE R E P R E Z E N T A R E )
1. C lă d iri de locuit
în cazul construcţiilor mici sau m ijlocii, cu
un teren aferent redus, reţeaua exterioară de apă-
canal are o mică dezvoltare, de aceea desenele
necesare execuţiei s în t şi ele reduse ca num ăr
şi m ai simple.
în figura X I I I . l , a este reprezentat planul
terenului şi al construcţiei unei clădiri de locuit
avînd num ai p arte r, construită în regim retras,
R eţeaua de alim entare cu apă potabilă repre­
zen ta tă în plan cuprinde o conductă de 1 % in,
în continuarea branşam en tului, din care este ali­
m e n ta t în exterior n um ai un robinet de serviciu
de y2 in, cu racord pentru tub din cauciuc (gură
de apă) pentru nevoi gospodăreşti. Cota de nivel
pentru pozarea conductei este de —0 ,9 5 m .
Apele meteorice clin teren se scurg prin gurile
de scurgere GS.
Conductele reţelei exterioare de canalizare, din
tuburi de beton cu mufă, au traseul paralel cu
zidurile construcţiei, la o distanţă de 2 m de aces­
tea, cu p a n tă 2 % ; cotele capetelor conductelor
fa ţă de terenul presupus la cota ¿ 0 , 0 0 sîn t indi­
cate pe plan.
D a to rită configuraţiei deosebit de regulate a
acestei reţele, planul a p u tu t fi cotat cu toate
elementele necesare execuţiei şi nu a m ai fost ne­
cesar a se întocmi un profil în Iting.
337
 CV3 -1.60 Bpfontffl h-0,02 CVi Beton 'W j y f s f

/ Camera Vestibul \ Ciimarv

*200 V □ Î ± =

TT ~\D
\
€ ___________ 1A j.n f^\ S
___ "J
'*MV/ ~ Co.vTn 1],
Tfs De to csnductapuhtico
Cutnin hpBt SMSMS-?3 ţi; de alitnentort
0/2 ■1,80 Beton<p200 . -W ^ ^-!,8!lr
i-o n 'S-S
Spre conatut public — Limita deproprietate

S t r a d a „A ‘ 1 0,5 H / 3 ‘t m

S tra d a „A"
Axa străzii

1 05 O 1 2 J
I__ I__I_____I------- 1------- 1------- 1

Fig. X I1 I.1 . Instalaţia exterioară de apă-canal a unei clădiri de locuit:

a — planul reţelei exterioare; b — branşamentele din conducta publică
2. Legătura in stala ţiei cu reţeau a publică
de apă*canal
în figura X I I I . l , a şi b s-a reprezentat şi
legătura (branşam entul) instalaţiei de alim entare
la conducta publică din strada „A“ paralelă cu
latu ra de sud a terenului, executată din ţeavă de
oţel trasă zincată, de 1 % in, cu care se uneşte
într-un cămin vizitab il, cămin p entru apom etru.
R obinetul general de oprire RG este s itu a t sub
trotuar, în afara prop rietăţii.
Instalaţia de canal este legată într-un cămin
de vizitare CVI , prin conducta de racord, cu cana­
lul public din stradă (fig. X I I I . l , b), De la că­
m in pînă la canalul public conducta este executată
din tuburi de beton cu secţiunea circulară, cu
m ufă, avînd diam etrul 200 m m (B 0 200). Aceste
m enţiuni referitoare la diferitele elemente ale in­
s talaţiei şi legăturilor se înscriu în tabela de com­
ponenţă a desenului. în desen este înscrisă şi
cota de nivel pentru ambele conducte de racord.
3. R eţele e x te rio a re ale unui com plex de
clă d iri
în figura X I I I . 2 este reprezentat p lan u l de
ansam blu, la scara 1 : 1 000, al unui complex

Rezervor inqropai
Mm0

Retea publică de a/imentars ca apâ

Reţea de alimentare a complexului
- 2 ’- Colector de canalizare pentru ops uzate ş ipluviale o Fîntină ds băut apă
Reţea de canalizare,pentru ope uzate,s a m p /m ki / Hidrant degrădină
Reţea de canalizare, apepluviale,* cem pkvM y Hidrant de incendia suLrer
Fig. X I I I . 2. Reţeaua de alimentare cu apă şl de canalizare a unui complex şcolar (plan de ansamblu).

339

/!
 şcolar a lc ă tu it din cîteva co rpu rijd e clădire. Pe
el sîn t figurate suprafeţele de teren ocupate de
construcţii, drum urile interioare şi, în paralel
cu acestea, reţelele exterioare de alim entare cu
apă şi de canalizare a apelor uzate şi a apelor p lu ­
viale, trasate cu liniile indicate în legendă. P en tru
simplificarea desenului, ţin în d seama de scara sa
redusă, acesta nu a fost cotat.
a. Reţeaua de alim entare cu apă potabilă.
P la nul acestei reţele (fig. X I I I .2 ) are desenată
alim entarea de la conducta publică din şosea,
p rin tr-u n scurt branşam ent, care se term ină la
căminul pentru apom etru; apoi conducta princi­
pală cu diam etrul de 2 % in duce apa sub presiune
reţelei publice, într-un rezervor îngropat de înma-
gazinare, de 150 m 3. De la acesta, p rin două
conducte cu diam etrul de 125 mm (una de rezervă),
apa este condusă la o staţie de pom pare, iar de
la aceasta, o altă conductă cu diam etrul de 4 in
alim entează reţeaua subterană de d istribuţie î,
ale cărei ram uri duc la instalaţia interioară a fie­
cărei clădiri,
Pe reţeaua exterioară s-au figurat, de aseme­
nea, p rin semnele convenţionale specifice, cămi­
le de vizitare C V I — CVS, liidranţii de incen­
diu, h id ran ţii de grădină pentru nevoile comple­
xului (stropit, spălat) şi fîntînile de b ă u t apă.
b. Staţia de pompare şi hidrofor. Instalaţia de
ridicare a presiunii apei este alcă tu ită din staţia
de pom pare şi din recipientele de hidrofor (fig.
X III.3 ). E a este reprezentată prin plan şi schemă,
întocm ită pe acelaşi principiu ca şi schema coloa­
nelor instalaţiei de apă-canal din clădiri.
c. Reţeaua de canalizare. Complexul şcolar
cuprinde o reţea de canalizare dublă, reprezentată
în plan în figura X I I I .2 , astfel:
— o reţea de scurgere a apelor uzate menajere
(notată cu 2 pe fig. X II I.2 ), alcă tu ită din con­
ducte care primesc apele din clădiri şi le conduc
către un decantor e ta ja t, în care are loc o depunere
a im p urităţilo r în suspensie; astfel lim pezită, apa
este apoi ev acuată p rin tr-u n a l t canal colector 2
în colectorul 2 ', care o varsă la un loc cu cele
pluviale în apa unui riu (emisar);
— o reţea de canalizare a apelor pluviale
j t a tă cu 3 pe fig. X II I .2 ) căzute pe întreaga
suprafaţă a incintei com plexului; aceasta este
deservită de guri de scurgere, nefigurate în plan.
R eţeaua canalelor pluviale 3 se uneşte cu canalul
principal 2 ’, după decantor. P en tru a se asigura
o bună întreţinere a reţelei s în t prevăzute, la dis­
tanţele necesare, cămine de v izitare ; dintre
acestea s-au figurat pe plan — pentru exem pli­
ficare — num ai căminele de vizitare p u rtîn d num e­
rele de ordine 21— 24. P e n tru executarea lor în
reţea — de către constructor — s în t necesare de­
sene de execuţie de detaliu.
340
P entru execuţia reţelei exterioare este necesar
un profil în lungul conductei de canalizare pro­
iectate pe întreg traseul acesteia. P entru exem­
plificare s-a reprezentat în figura X I I I . 4 un
astfel de profil pentru o p arte a reţelei de cana­
lizare cuprinsă între căminele 21 şi 24,
Desenul cuprinde două p ă rţi: în p arte a de sus
se află secţiunea p rin teren, axa canalului şi cămi­
nele de vizitare, cu linia terenului n a tu ra l şi
am enajat. In partea de jos se află o tabelă cuprin-
zînd pe fiecare ordonată feluritele cote de nivel —
toate pozitive — distanţele şi pan ta canalului,
elemente necesare execuţiei. Cota terenului ame­
n a ja t reprezintă nivelul terenului în stadiul final
al lucrărilor, sta b ilită astfel încit, printr-o încli­
nare continuă a terenului, să se asigure scurgerea
apelor meteorice. Cota-radier este cota fundului
căm inului, aceasta poate fi egală cu cota de fund
a canalului de intrare şi de ieşire în cămin, cum
este, de exem plu, cota-radier a căm inului 23
(+198,51 in); uneori, aceste cote diferă, cota ra­
dierului căm inului fiind m ai mare ca a canalului
am onte, pentru că, canalul aval are un diametru
mai m are. De exem plu, în căm inul 22 intră un
canal cu D n = 3 0 0 mm şi iese un canal cu D n —
= 4 0 0 m m ; diferenţa de 100 mm se realizează
prin coborîrea fundului căm inului 22 cu 100 mm,
adică de la +199,01 m la +198,91 m .
Acelaşi lucru se întîm plă în căminul 2â, unde
diferenţa de nivel este m ai mare decît diferenţa
diam etrelor (de 10 cm), pentru a ajunge în canalul
colector la o cotă convenabilă.
Profilul în lung este înto cm it la două scări
diferite: o scară a lungimilor (1 : 500) şi o altă
scară a înălţim ilor (1 : 100), m ai mare, pentru
a se evidenţia v aria ţiile de nivel ale terenului şi
pan ta canalului (aceste scări s-au m odificat prin
tipărire).
C. R E Ţ E LE P U B L IC E DE A L IM E N T A R E
CU A P Ă Şl DE C A N A L IZ A R E
în vederea execuţiei aceste reţele se reprezintă
prin aceleaşi p lanuri şi desene ca şi în cazul reţe­
lelor exterioare aferente clădirilor. P la n u l de
situ aţie are în acest caz o im portanţă deosebită,
el servind la încadrarea lucrării proiectate în
ansam blul reţelei sectorului de care va fi legat.
în cele ce urmează s în t date exemple de repre­
zentare a unor p ă r ţi din reţeaua publică, de ali­
mentare şi de canalizare.
a. Reţeaua de alim entare. în figura X I I I . 5
se află reprezentată o conductă de alim entare cu
apă p o tab ilă, proiectată pe str. Victoriei, în vede­
rea deservirii complexului şcolar din figura
 Pion p a rle r
/De la branşamentul
de apă <t>100

îjfl-j- 4' \ v i £7canalizarea

\ \ exterioară

Spre instalafio interioară

Spre canalizarea
exterioară

1. Hidrofor 4000 ( pentru automatizarea pompelor

de ridicare a presiunii apei reci menajere
Recipient 1,50x1000 2 . Pompă tip L 65o pentru circulaţia apei reci
H - 1,50 ■ 3. Pompă tip ACV 50x 150 Lo>, = 0,215mm ape uzate
4. Yos tampon 2800x2000x 1500 mm (8,40m3)

Fig . X I I I . 3. Staţia de pompare şl hidrofor;

a — plani b — schomS.
3^

F ig . X I I I . 4. Profilul în lung al canalului dintre căminele nr. 21—24 din figura XIII.2.
X I I I . 2 ; această conductă va face legătura între
conductele existente pe str. 14 Octombrie şi str.
13 Decembrie.
Pe desenul din figura X I I I . 5 , a s-a repre­
ze n ta t planul de situaţie la scara 1 : 20 000 cu-
prinzînd: linia lim itei de pro prie ta te, linia tro­
tu a ru lu i şi carosabilul, căminele de vizitare
Cj—C4> conducta p ro iectată 1 şi existentă 1', lii-
dranţii subterani şi racordul la construcţia şco-
iră proiectată. D in cauza scării reduse planul de
situaţie nu este cotat, dar pe profilul transversal
din figura X I I I .5 , c se a rată poziţia de montaj
a conductei la 1,30 m sub nivelul p ă rţii carosabile
a străzii şi la distanţa de 1,20 m de bordura tro ­
tu aru lu i, de pe partea grupului şcolar.
Pe schema de m ontaj (fig. X I I I . 5 , b) se află
desenat la aceeaşi scară traseul rectiliniu al con­
ductei proiectate, cu legăturile sale la reţeaua
existentă 1'. De asemenea s în t figurate, la distan­
ţele înscrise pe schemă, cele p a tru cămine de
vizitare, care deservesc anum ite puncte de deri­
342
Scara lungimilor 1:S00
vaţie ale reţelei, ce se execută acum sau se vor
executa în a doua etapă (C 2)\ în căminele C 1 şi
C 4 se află vanele care permit închiderea conductei
publice în caz de defect, iar în căminul C 3, vana
de închidere a branşam entului grupului şcolar.
Pe schemă s-au figu rat, pe lot traseul, conductele
şi piesele speciale necesare m ontajulu i şi hidran ţii
su b terani; s-au înscris pe schemă reperele tu tu ro r
elem entelor componente iar în legenda desenului
s-au explicat, s-au cotat diam etrul nom inal şi
lungimea traseului între două cămine consecutive
(scara desenului s-a sch im b at prin tip ărire ).
Conducta fiind aşezată la adîncimea constantă
de 1,30 m , sub nivelul p ă rţii carosabile a străzii,
nu a m ai fost necesară întocmirea unui profil în
lung.
b. Reţeaua dc canalizare. în figura X I I I . 6
s-a reprezentat în plan desenul de execuţie al
reţelei de canalizare publică — în sistem ul uni­
ta r — deservind clădiri de locuit, iar în parte a de
 “7

Numărul căminelor Cţ C5 05 07 Cp
Cb to .o o
C o ta t e r e n (m) % §
■Si «5S* Cî
•f-l

C o ta r a d i e r io
N te § §
C-sJ «N* ^ V*C w
c a n a i (rn ) j i * 1
t t
5
A d î n c i m e c Şâ §
g a m i n u ! u i(m ) cn,- CN‘ W 1 '•*>
. L. 1 1

-5 ,2 0 0
5 .0 0
C o ta s ă p a t u r i i ( m ) 1
1 <N'
» J 1 ^r>
»
P a n t a c a n a t --------~ —

D is ta n ta in tr e
2 7 ,9 0 2 3 ,0 0 1 4 ,5 0 1 7 ,5 0
c a m ) n e (m)
D i s t a n t e Ci 'o
V}- Lo
c u m u l a t e (m) -o 3?
D i a m e t r u l §
0400 $4G 0 0400 < t> 400
c a n a / u l u i (m m ) §

co X I I I . 6. Reţea publică de canalizare:

a — p la n ; b — p ro fil în lung ( r u b r ic a ţia a fe re n tă ): C,— C , Cp — c ă m in e d e .-izlcare; C d g. CdM. Cdt — c a p e te d e c o lo a n ă ; Rt — R, — r e c i p ie n t e a p e m e te o r ic e ; B,— 8 4 — b u r l a n e
d e s c u rg e re .
jos a desenului, rubricaţia aferentă profilului in TABELA X l l l . l
lung a conductei de canalizare, între căminele C,,—
CP . Conduct d e ca n a lu lu i D is­
ta a (a
Pe plan s-a figurat: conturul construcţiei, linia S pccificarc D iam etru l Cota de nivel p ln â la P an ta
m căm in
tro tu aru lu i, zonele verzi, carosabilul şi traseul mm
iu
reţelei de canalizare pro iec tat la 6 ,0 0 + 1 ,2 0 m de
i. Dur Iunc
clădire; sîn t, de asemenea, reprezentate: conductele
principale de ape uzate, pornind de la capătul 100 - 0 ,8 5 6 ,5 0 1%
coloanelor Cdx— Cd3, burlanele de scurgere B 1— Ba 125 - 0 ,8 5 9 ,0 0 8%
b3 125 - 0 ,8 5 8 ,5 0 8%
B i ale apelor meteorice, legate de canalizare, reci­ B* 100 - 0 ,8 5 9 ,1 0 1%
pientele de colectare a apelor —JR2, proiectate
2 . Conducte canalizare Interioară
conform tip u lu i stan dardizat.
Cdi 125 - 1 ,0 0 6 ,0 0 1%
P la n u l este p re v ăzu t cu dim ensiunile conduc­ Crf2 100 - 1 ,0 0 4 ,0 0 2%
telor, cotele în plan şi de nivel, necesare execuţiei Cd3 70 - 1 ,0 0 6 ,5 0 2 ,5 %
şi cu pantele aferente. Aceleaşi elem ente dimen­ 3. Recipiente ape meleorice
sionale şi în plus adîncimea căminelor şi cota săpă­
La La
tu rii pentru acestea s în t înscrise şi în rubricaţia
pircare sosire
aferentă profilului în lung (fig. X I I I . 6, b). Se
observă că diferenţa între cota săp ă turii şi cota 150 - 1 ,0 0 - 1 ,7 0 1 6 ,0 0 4%
radier canal, pen tru fiecare căm in, reprezintă fun­ 150 - 1 ,0 0 — 1 ,0 0 7 ,5 0 8%
daţia căm inului; de exem plu, pentru C4 această 150 - 1 ,0 0 - 1 ,6 0 7 ,5 0 8%
grosime a fundaţiei este 2,531 —2 ,331 = 0,200 m.
La recipientele apelor meteorice R 1— R a cota de
nivel —l , 0 0 m reprezintă cota radier a canalului
la ieşirea lui din cămin, d ată de lim ita de îngheţ; scurgere Bx— B4 legate la canalizare, conductele prin­
idîncim ea căm inului este însă cu 1,00—1,30 m cipale de ape uzate din clădire Cdx— Cd3, şl recipien­
m ai m are, spre a se avea garda h idraulică de tele de colectare a apelor meteorice, proiectate,
0,50—0,60 m necesară, precum şi un spaţiu pentru Rj— R3, se cere a se desena:
depunerile lăsate de apele pluviale (v. STAS
— secţiunile verticale (profilul în lung) pentru
3272-70).
legăturile burlanelor Bx— B4 la căminul respectiv;
— secţiunile verticale (profilul în lung) ale con»
duetelor de ape uzate Cdx— Cd3;
— secţiunile verticale (profilul în lung) prin reci­
pientele de ape meteorice, Rx— R3 (v. STAS 3272-70)
şl conductele lor de legătură la căminul respectiv,
Toate aceste desene se vor întocmi la scări diferite
pentru lungimi şl înălţimi alese convenabil; desenele
se vor raporta la cota de nivel ±0,00 a terenului;
— un profil în lung pentru canalul dispus în axa
1. Se va întocmi profilul în lung al canalului cu­
prins între căminele CV 21—24, din figura XIII.4, străzii „A “ , pe toată lungimea sa, folosind elementele
pe baza cotelor înscrise în tabela acestei figuri, la din plan (fig. XIII.6);
scara lungimilor 1 : 500 şi scara înălţimilor 1 : 50; — profilul în lung al conductei de canalizare C4,
în acest scop se va lua ca plan de referinţă planul de C5, c „ C7 şi C8, reprezentîndu-se atît conducta cît şi
cotă +195,00 m. De la această cotă în sus, întocmln- căminele la scări alese convenabil.
lu-se în stînga desenului o scară grafică pentru înăl­ Se va observa că C7 este un cămin de rupere de
ţimi, se vor putea măsura şi dispune cotele canalului pantă, canalul de Ieşire fiind cu circa 2,80 m sub ni­
şi căminelor de vizitare. velul canalului de intrare; se va considera secţiunea
2. Pe baza elementelor din figura X III.6 şl a da­ transversală a căminului de 1,00x1,00 m, iar cota
telor cuprinse în tabela X III.1 , privind burlanele de terenului la +0,00 m.

344
 C A P IT O L U L X I V
REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR PENTRU G AZE COM BUSTIBILE NATURALE
A. G E N E R A L IT Ă Ţ I
în ţara noastră, la proiectarea şi executarea
sistemelor de d istrib u ţie şi a instalaţiilor de u ti­
lizare a gazelor combustibile natura le trebuie
respectate prescripţiile cuprinse în „N orm ativul
pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi a
instalaţiilor de gaze natu rale“ , avînd indicativul
1.6—76 (prescurtat N .P .G .N .) , precum şi preve­
derile cuprinse în „N orm ativul pen tru proiectarea
şi executarea construcţiilor din p unctul de vedere
al prevenirii incendiilor“ (prescurtat N .P .C .L ).
Conform prevederilor n o rm ativ ulu i N .P .G .N .,
la proiectarea unei reţele de d istribuţie sau a unei
instalaţii de utilizare a gazelor naturale se întoc­
mesc piesele scrise sau desenate care sîn t prezen­
tate în continuare.
Memoriul justificativ cuprinde prezentarea ju s­
tificată din p unct de vedere tehnico-economic a
soluţiilor alese.
Breviarul de calcul cuprinde elementele de cal­
cul principale, prin care s-au s ta b ilit dimensiu­
nile instalaţiei de gaze a obiectului proiectat.
P lanu l de situafie a terenului cuprinde toate
imobilele şi instalaţiile a căror alim entare cu gaze
se proiectează. P la n u l permite să se studieze şi să
se determine posibilităţile de alim entare (din
reţeaua de presiune redusă, intermediară sau de
presiune joasă) a viitorulu i consumator (bloc de
locuinţe, industrie etc.). în cazul reprezentării
unor terenuri întinse pe care urmează a se ex­
tinde o reţea publică de distribuţie a gazelor —
de exem plu, pe un s e c t o r — , planul de situaţie
cuprinde căile publice şi clădirile existente sau
proiectate şi staţia sau sistemul de distribuţie de
la care reţeaua proiectată se va alim enta. Avînd
funcţia de plan coordonator, acest plan va cuprinde
instalaţiile şi u tilită ţile deja existente sau proiec­
tate, ca: reţele de alim entare cu apă, de canalizare,
reţele telefonice şi electrice, canale termice, linii
de tram v a i sau trenuri electrice etc., precum şi
reperele principale de orientare (trotuare, faţade
ale clădirilor) şi cotele de nivel.
în funcţie de mărimea terenului şi a construcţiei
(sau construcţiilor) aferente, planu l de situaţie
44 — Desen de construcţii şi instalaţii
A . GEN ERALITĂ ŢI. B. SEMNE C O N V EN ­
ŢIO N A LE, SIM BOLURI Şl NOTAŢII. C . ÎN ­
TOCM IREA SCHEMEI IZOM ETRICE. D. R E ­
PR EZEN T A R EA INSTALAŢIEI DE G A Z E COM­
BU ST IBILE DIN CLĂDIRI
pentru instalaţii de utilizare a gazelor se execută
la scara 1 : 500 sau 1 : 1 000, iar planul de s itu a ­
ţie al sistemelor de d istrib u ţie proiectate la 1 :
Î 000 sau 1 : 5 000.
Planurile de execuţie a instalaţiei de utilizare
proiectate (a sistem ului de distribuţie) cuprind
toate elementele instalaţiei cu cotele, notările
şi indicaţiile necesare execuţiei acesteia. P en tru
instalaţiile de utilizare din clădiri cu m ai m ulte
niveluri, instalaţia de gaze proiectată se desenează
pe planurile de arh itectură la scara 1 : 50 sau 1 :100.
în afară de traseul conductelor în proiecţie
ortogonală se reprezintă pe plan, în încăperi, toate
obiectele care constituie puncte de consum pentru
gaze natu rale, cum sînt: sobe de încălzit, m aşini
de g ătit, cazane pentru baie, reşouri, încălzitoare
de apă, crem atorii de gunoi, cazane pentru rufe,
cazane ale in stalaţiei de încălzire centrală, utilaj
medical sau acel folosit în bucătării, spălătorii,
precum şi diferitele u tilaje industriale (forje, cup­
toare, cubilouri, prese etc.). Pe p lan se mai indică:
dim ensiunile, volum ul şi destinaţia încăperilor,
debitul orar de gaz al aparatelor de utilizare, locul
robinetelor de incendiu şi de contor şi locul con­
toarelor. De asemenea se notează m aterialele folo­
site (conducte, a rm ă tu ri etc.) şi se dau indicaţii
asupra m odului de execuţie, asupra v en tilării în­
căperilor şi a evacuării gazelor arse.
în cazul in stalaţiilo r exterioare şi al reţelelor
de distribuţie publică a gazelor, care au un .traseu
comun cu alte u tilită ţi, este necesar să se întoc­
mească pentru punctele de intersecţie cu alte
reţele, pen tru traversări de căi publice sau căi
ferate, de cursuri de apă etc., pe lîngă desenul în
p la n ,ş i profiluri transversale, iar la nevoie profiluri
longitudinale, cotate corespunzător faţă de repere
fixe, adică secţiuni prin plane perpendiculare pe
traseul conductei, respectiv în lungul ei.
345
A
 Schema instalaţiei este construită pe principiul
perspectivei axonoinetrice (oblice) izomelrice, pen­
tru a se obţine o imagine de ansam blu a instalaţiei
aflate pe toate nivelurile construcţiei şi dispusă
pe cele trei direcţii din spaţiu. Această schemă
trebuie să cuprindă: dispoziţia de aşezare a con­
torului; traseul conductelor cu indicarea diam e­
trului şi a lungimii fiecăreia, a debitelor orare
de gaze, cum ulate între două ram ificaţii consecu­
tive: locul şi dimensiunea nom inală a fiecărui ro­
binet, traversări p rin ziduri sau planşee; adînci-
mea de îngropare a conductelor exterioare; tu b u ­
rile de protecţie; răsuflătorile; denum irea apara­
telor de consum; arzătoarele cu debitele lor orare
şi rezervele prevăzute pentru utilizări viitoare,
in alte etape de dezvoltare.
P entru instalaţiile din posturile şi staţiile de
reglare, căminele şi punctele de racord, se întocmesc
sep arat scheme de m ontaj.
Proiectul instalaţiei de gaze naturale cuprin-
zînd piesele m enţionate formează dosarul p reli­
minar al fiecărei lucrări noi; acesta sc depune, la
întreprinderea locală de distribuţie a gazelor. în
vederea aprobării lui şi a întocm irii studiulu i
pentru alim entarea cu debitul de gaze necesar din
reţeaua de distribuţie.
B. S E M N E C O N V E N Ţ IO N A L E ,
S IM B O L U R I Şl N O T A ŢII
Pe plan şi în schemă, instalaţiile de gaze com­
bustibile — de distribuţie şi utilizare — se repre­
zintă cu ajutorul m ijloacelor generale de desen
stan dardizate, comune tu tu ro r in stalaţiilor, care
transportă fluide, arătate în capitolul X I.
Deosebit de acestea, pentru elementele caro.
intră num ai în alcătuirea sistemelor de distribuţie
şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor, se foloscsc
mijloacele, do reprezentare specifice din tabela
X IV .l (de exem plu, pentru sisteme de distribuţie
şi instalaţii exterioare, pentru instalaţii de u tili­
zare, pen tru aparate de utilizare etc.). O categoric
aparte, care trebuie corect însuşită şi deosebit de
atent folosită, este aceea a semnelor de la poziţiile
20 — 23 din tabela X I V .l , prin care se reprezintă,
în p lan şi schemă, schimbările de traseu ori ram i­
ficaţiile conductelor care urcă sau coboară pe ver­
ticală.
De exemplu, semnul de la poziţia 20 (tabela
X I V .l) arată că punctul de ram ificaţie a conductei
orizontale pe direcţia verticală se află la 1,20 m
deasupra pardoselii finite a încăperii şi la 1,80 m
sub nivelul plafonului; se deduce că înălţim ea
346
liberă a încăperii şi deci lungimea traseului între
aceste două suprafeţe este de 3,00 m .
A lături de reprezentarea în p lan , spre dreapta,
se află desenul în spaţiu al traseului în tocm it
după regulile perspectivei axonometrice oblice şi
prevăzut; cu semnul traversărilor prin ziduri sau
planşee, cu cotele acestora şi cu sensul de scurgere
a fluidului către consum ator (arzător); de exem plu,
pe schema din poziţia 20 (tabela X I V .l ) apare pe
conducta orizontală semnul de traversare a zidului
exterior şi, apoi, pe fiecare ram ură verticală,
semnul de traversare a plafonului, respectiv a
podelei, la cotele înscrise; sensul de scurgere a
gazelor este indicai prin săgeţi.
C. ÎN T O C M IR E A S C H E M E I IZ O M E T R IC E
Pe planul fiecărui nivel al construcţiei, orice
instalaţie apare num ai prin proiecţia ei orizontală;
pe această proiecţie se pot observa numai porţiu­
nile orizontale ale traseului conductelor şi punc­
tele în care se proiectează, pe planul orizontal al
nivelului respectiv, conductele verticale care urcă
sau coboară.
R ezultă că această reprezentare în plan a unei
instalaţii este incompletă. O reprezentare completă
presupune obţinerea a încă una sau două proiecţii
ortogonale, pc a lte plane de proiecţie, ca în desenui
obişnuit de proiecţie.
E ste însă m ai p o triv it a folosi o reprezentare
a instalaţiei folosind una din metodele proiecţiei
axonometrice, de exemplu oblică frontală sau cea
ortogonală — denum ite şi perspective convenţio­
nale — ambele in v a r i a n ta izomotrică (v. cap. III)
în terminologia curentă se foloseşte expresia
schema izomotrică a instalaţiei de gaze, fără a
se m ai preciza sistem ul de proiecţie oblic sau
ortogonal, ce se deosebeşte după unghiurile pe
care le fac între ele direcţiile axelor de coordonate
şi faţă de planul de proiecţie al desenului.
Folosind o astfel de reprezentare în perspectivă
izometrică a instalaţiei se obţin la o aceeaşi scară
toate lungimile instalaţiei după oricare din cele
trei direcţii principale, paralele cu axele de refe­
rinţă ox, oij şi 02 (fig. X I V .l ) .
P en tru instalaţiile de gaze n aturale, schema
se întocmeşte, de obicei, pe principiul perspectivei
cavaliere, (oblice) izometrice, cu punctul de vedere
în dreapta sau în stingă, după caz, adică după
sensul în care se dezvoltă instalaţia fa ţă de bran-
 T AB E L A X I V . l
Somnc convenţionale pentru reprezentarea instalaţiilor de ¡jnze naturale (conform cu norm ativul 1 6-76)

Nf.
crt. Denumirea Semnti 1

I. R eţele

Conducte de d istrib uţie sau branşamente:

— proiectatc;
— existente;
— se Înlocuiesc, se suprimă (se indică diam etrul exterior şi grosimea,
In mm)

Tub de proiecţie (se indică diam etrul interior, In mm, şi lungimea,

In m)
X P 2/9-6-L *500/7?

P unct de schimbare de diametru

p/33*5-L =0,60m
R am ificaţie şi cap ăt de conductă (ia ramificaţie se indică diametrul
exterior şi lungimea)

Curbă tn cute (guşi) executată pe şantier

Hu*_ -

Manşon de dilatare

Cămin cu vană (cu sertar) m

m
Răsuflătoare:
— cu capac (pentru carosabil);
— pentru spaţii verzi '
r\ r*

Oală de condensare
'“ O *

F iltr u pentru im pu rităţi

347

A
 T A B E L A X I V . l (con tin u are)

Nr.
crt. D en u m ire« Sem nul

10 S taţil de reglare:
— de sector şi la co nsumator im p o rtan t, racordat la reţeaua de repa­
raţie;
— in consumator racordat la reţeaua de d istrib uţie;

— post de reglare ----o

11 R eg ulator de presiune

12 Contor Înregistrator, cu indicarea debitului

13 Manometru metalic, cu lichid, Înregistrator

0 © 0
Îmbinare electroizolantă:

14 — iără prize;

— cu prize

15 Punere la p ă m l u t; punere la masă

II. I n s la la \li

16 Conducte de in stalaţii interioare de gaze:

f proiectate
— aparate j existente — / —/ .../ -
1 se Înlocuiesc, se suprim ă

f p roiectate ‘“■-7V — Ui— 177—

— subterane 1 existente - ¿ b — 777 — nT
( se Înlocuiesc, se suprimă

17 Supapă de blocare

18 Contor volumetric
X
348

A.
 T AB E L A X I V . l (continuare)

N r.
crt. D en u m irea Sem nul

19 P lacă de susţinere şi piesă de Înlocuire contor (loc de contor) PJ/iin

20 Conductă care urcă şi coboară (bifurcare verticală)

<5n
Conductă:
K /
a
rzzxzz.
21 a — care urcă;
M

b — care coboară

T
22 Injecţie de jos

Conductă care vine:

23
a — de jos şi co n tinu ă să urce;

b — de sus şi con tin uă să coboare

349

A
 T A B E L A X I V . l (continuare)
N r.
crt. D enum irea Semnul

III. A p a ra te de utilizare

U. / / / / / /
24 I în călzitor cu gaze p entru apă
n

25 | Maşina de g ă tit cu ti ochiuri şi c u p to r c, fără racordare la coş (flacără o o MG

liberă); reşou cu n ochiuri o

2G Sobă de teracotă sau de zid

ST

Cazau de baie:
I
27 | — cu presiune; CB
— fără presiune -O

28 ! Cazan (cotlon) pentru rufe

O CR

29 ! Crematoriu Cf
I
i

şam ent sau faţă dc p un ctu l ei de plecare. în în figura X I V . l , a este reprezen tată vedere
exem plul din figura X I V . l , in stalaţia se dezvoltă în plan a unei încăperi cu un p u n ct de consum
spre stînga p unctului R şi de aceea s-a adop tat pentru gaze şi derivaţia instalaţiei de care este
punctul de vedere în stînga. Schema se întocmeşte
pe principiul perspectivei ortogonale izometrice,
cînd ea se dezvoltă oarecum sim etric faţă de punc­
tul de alim entare sau cînd prin aceasta ar cîştiga
în claritate.
Schema izometrică a unei instalaţii de gaze —
în oricare din sistemele a m in tite — se poate
întocmi:
— pe baza desenului ei în p lan , în cazul
proiectării unei instalaţii noi;
— după instalaţia existentă, reală, în cazul
întocm irii unui releveu.
în fiecare din aceste s itu a ţii se presupune
întreaga instalaţie desprinsă de construcţia pe
care o deserveşte, pentru a se obţine un desen
cît m ai sim plu şi m ai clar. La reprezentare,
clădirea care cuprinde in stalaţia se presupune
aşezată cu direcţiile ei principale (lungime, lăţime
şi înălţime) paralele cu axele sistem ului de refe­
rin ţă ; se presupune de asemenea că observatorul,
aşezat în afara clădirii şi a in stalaţiei, o priveşte
astfel îneît o parte cuprinde com plet cu privirea
dinspre faţada principală a clădirii (în cazul per­ Pig. X I V . l . R e prez enta rea instalaţiei de gaze n atu rale
spectivei ortogonale) sau dinspre b ranşam ent (în d in tr- o încăpere:
a — p l a n p a r t e r ; b — s e c ţ i u n e v e r t i c a l ă ; c — s c h e m ă d e p e r s p e c t i v ă cava-
cazul perspectivei cavaliere). lieră izom etrică.

350

4
deservită. După această vedere s-a întocm it o
schemă a instalaţiei (fig. X I V . l , c), pe principiul
perspectivei cavaliere izometrice, cu p u n c t de
vedere în stingă; încăperea fiind reprezentată în
plau, la o a n u m ită scară, s-a p ă s tra t aceeaşi
scară şi pentru schemă, pe toate cele trei direcţii
axiale.
Pe plan şi în schemă s-au figurat axele de
coordonate, pentx’u a se uşura citirea desenului
în p lan şi întocmirea schemei. Spre a se înlesni
înţelegerea construirii schemei s-a p rezen tat
(fig. X I V . l , fi) şi o secţiune v erticală p rin încăpere,
paralelă cu plan u l frontal al tabloului (proiecţie
axonometrică), punîndu-se astfel în evidenţă cotele
de înălţim e ale traseului şi pu n ctu lu i de consum,
care, de obicei, sîn t cunoscute, fiind stabilite prin
norm ative referitoare la execuţia instalaţiei.
E xecuţia schemei (fig. X I V . l , c) se începe de
la robinetul R şi se continuă paralel cu axa o y,
s trăb ă tîn d zidul încăperii, pînă în pu nctul B \ aici
conducta urcă pe verticală p înă la 25 cm sub
plafon (v. fig. X I V . l , fi); lungimea reală a con­
ductei verticale B — B ' este de 2,55—0,45--2,10 m ;
ea se desenează pe schemă redusă la scară (folosind
Tiara grafică). Traseul continuă apoi la acest ni-
el orizontal — deci paralei cu axa oy — pe o
lungime B ' — C, m ăsurată pe plan. în pu nctul C
conducta îşi schimbă direcţia, paralel cu axa oa;,
pe o lungime C — D egală cu aceea din p lan ; în
pun ctul D coboară pe v erticală, paralel cu axa uz,
pînă în pun ctul D ‘ la cota + 0 ,3 5 , deci pe o lungi­
me de 2 ,5 5 --0 ,3 5 = 2 ,2 0 rn, care se reduce la scara
desenului. în pu nctul D ' conducta se îndreaptă
spre sobă, pe direcţia axei oy, avind m ontate
pe acestă porţiune cele două robinete şi arzătorul
de gaze.
în cazul schemei unei instalaţii reale, aceasta
se completează cu cotele elementelor dimensionale
(diametre, lungim i etc.).
La executarea schemei se p o t face, la nevoie,
unele derogări de la regulile şi principiile per­
spectivei stabilite anterior, şi anume:
— pentru ca pe schemă să nu apară conducte
sau poziţii (puncte de consum) suprapuse, care ar
4a unele neclarităţi, se p o t desena unele porţiuni
^ traseu cu lungimea p uţin diferită de lungimea
exactă, rezultată din reducerea la scară;
— în locul unghiurilor dintre axe: x o y = yoz —
= 135° şi z o x — 90°, care sîn t stan dardizate pentru
perspectiva cavalieră izomelrică, se po t lua unghiu­
rile: a:oî/ = 150° şi y o z — 120°, iar zo2=90°. Aceste
valori se p o t alege cînd inslalaţia de desenat se
află desfăşurată m u lt în înălţim e, în tim p ce
valorile standardizate se folosesc pentru instala­
ţiile cu o desfăşurare largă în plan.
D. REPREZENTAREA INSTALATIEI
DE GAZE COMBUSTIBILE DIN
CLĂDIRI
O clădire de locuit, a lc ă tu ită clin p a rte r şi
două etaje, cu două ap artam en te la scară, este
încălzită local, cu gaze, clădirea fiind prevăzută
cu sobe de teracotă; apa caldă pentru băi se pre­
pară local, în cazane obişnuite, încălzite, de
asemenea, cu gaze; bucătăriile s în t prevăzute cu
derivaţie pentru m aşina de g ătit.
Instalaţia de gaze com bustibile s-a reprezentat
pe următoarele desene:
— planul parte ru lu i, al etaju lu i I şi II, iden­
tice intre ele, la scara de 1 : 50 (fig. X IV .2, «);
— schema instalaţiei, la scara de 1:50 (fig.
X I V .2, fi).
a. Planul parterului (fig. X IV .2, a). Pe acest
plan al construcţiei se află înscrise denum irea sau
d estinaţia fiecărei încăperi.
în fiecare cameră de locuit s-a fig u ra t pe plan
soba de teracotă; în fiecare cameră de baie s-a
desenat cazanul pentru prepararea apei calde, iar
în fiecare bucătărie legătura pentru m aşina de
g ă tit; fiecare din aceste u tilizări are fig urat arză­
torul de gaz. Traseul instalaţiei, reprezentat prin
linie continuă, începe de la robinetul aşezat la
intrare — prin care in stalaţia interioară a abona­
tu lu i se leagă cu branşam en tul; acesta nu se află
figu ra t iu plan, deoarece se proiectează şi se exe­
cută de către întreprinderea de distribuţie a gaze­
lor. Traseul instalaţiei stră b a te zidul e x te rio r al
construcţiei, intră în clădire şi 111 holul acesteia.
L a nivelul p a rte ru lu i pleacă cîte două deri­
v aţii, fiecare derivaţie alim entîn d cîte un a p a r­
ta m e n t prin contorul respectiv.
Contorul de gaz al fiecărui a p a rta m e n t se află
fig urat pe p lan în golul uşii de intrare. Intrarea
conductei de gaz este în parte a stîngă a acestuia,
iar ieşirea conductei care transp ortă gazul spre
consumator, in partea dreaptă a contorului, soco­
tind p riv ito rul aşezat în faţa contorului.
în interiorul fiecărui ap a rta m e n t, pornind de
la contor, se află figurat traseul conductei de
gaze, pe direcţii paralele cu pereţii, în apropierea
acestora, nefiind permis a se adopta în desen trasee
prin mijlocul încăperilor, deoarece conductele,
după cum se ştie, se aşază pe pereţi aparent, la
1—3 cm de la perete.
Coborîrile conductei la fiecare p unct de consum,
adică porţiunile verticale ale traseului instalaţiei
se află figurate convenţional pe p lan , prin cîte
un mic cerc şi o săgeată desenată înclinat la 45°,
cu vîrful înspre parte a de jos a desenului. N u s-a
p u tu t înscrie pe săgeată lungimea conductei de
351
 I
O
% T ^ 1 m 3/h
Cameră Bucătărie Camera
32.00m*
/
/
12 " 19.50m3 32.00m3-
I
i 1m3/h
77///A

‘I m 3/ h ,
n dm 3/h
vnm zz. Í ^ / / / Á 7 7 / / / / / / / / / / / / A ÍA
lr= :... • r± ' ............... ^
- x im 3/h
¡r n
•L L
1i— •
j ii
•* ii
C a m e ră ÍL - - | Lomera
22.50 m3 !• • 0Bm3/h
*»11 «|. 22.50m3
I i
i•i Baie
8.00 m3
-A

iij
i
'/ ¿ / / A ..... I- v :' " , y //////. ■

F i g . X I V . 2 . a . Instalaţie de gaze la s o b e la o v i lă ; v e d e r e în plan.

 0.6 m 3/h

3.6m^/h.
■[¿=5 ?
3.6m 3/h
ETAJ I-Idem parter

2.Um
36 m%
rî f 3» II -> r^ 1m
m 3/h
3/h
, J s 2 m%
4 ^ K z $
& Y w

F i g . X I V . 2, b . Instalaţie de gaze la so b e ; schem a ¡zom etrică.

coborîre în fiecare p u n c t din pricina spaţiului
redus, disponibil pe desen. Pe desenele de proiect
aceste cote trebuie înscrise. Traseul conductei se
term ină în vecinătatea p u n ctului de consum, prin
unul sau două organe de închidere, după cum pre­
vede n orm ativ ul în vigoare.
Desenul instalaţiei este com pletat cu o serie
de înscrieri ce caracterizează dimensiunile insta­
laţiei:
— debitul maxim de gaze care se poate tran s­
porta pe fiecare porţiune de conductă, în m etri
cubi pe oră;
— lungimea po rţiu nilo r de conductă între două
puncte caracteristice (de exem plu, lungimea unei
derivaţii, lungimea unei conducte între două ra­
mificaţii etc.);
— D e s e n d e c o n s tr u c ţ ii şi i n s ta la ţi i
— d iam etrul conductei, în inci, sau m ilim etri,
corespunzător acestui debit.
La fiecare p u n ct de consum se înscrie consumul
m axim al acestuia, în m etri cubi pe oră, care
este cel al arzătorului folosit în acel punct. De
obicei, această valoare se înscrie cu cifre mai
m ari sau încercuite, pentru a se deosebi de restul
notaţiilor. D iam etrul robinetelor care deservesc
punctele de consum nu este înscris pe plan, deoa­
rece fiecare robinet are aceeaşi m ărim e (diametru)
ca şi conducta pe care este figurat şi pe care o
deserveşte.
P entru lucrările noi, aceste elemente s în t s ta ­
bilite de p roiectan t; dacă se întocmeşte un releveu,
ele se măsoară pe instalaţia existentă.
b. Planul etajului I şi II. Instalaţia acestor
niveluri este reprezentată t o t prin figura X IV .2, a,
353

A
F ig . X I V . 3 . Exemplu de in sta la ţie de gaze la un bloc de locuinţe cu c en trală term ică şi bucătărie:
a — v e d e r e în p l a n ; b — s c h e m a i z o m e t r i c ă .
deoarece alcătuirea instalaţiei ce deserveşte aceste 0 x
trei niveluri, precum şi dim ensiunile elementelor
sale sînt identice.
c. Schema instalaţiei. Pe baza celor a ră tate şi
folosind aceleaşi semne convenţionale care s-au
u tiliz a t şi pe desenele instalaţiei de gaze în plan,
s-a întocm it schema izometrică a acestei instalaţii,
în perspectivă axonom etrică ortogonală izometrică,
la scara 1 : 50.
De asemenea, s-au no tat: diam etrul conduc­
telor, pe tronsoane, debitul la p u n ctu l de consum
şi debitele tran sp o rta te de fiecare tronson al con­
ductei, cu lungimea respectivă a acesteia.
Pe schemă nu s-a înscris diam etru! (mărimea)
robinetelor de exploatare şi siguranţă pentru fie­
care arzător sau p u n c t de utilizare a gazelor, deoa­
rece fiecare rob inet dintre acestea are mărim ea
(diametrul) conductei pe care o deserveşte. Pe
schemă nu s-a m ai desenat scara grafică; schema
este reprezentată la aceeaşi scară ca şi desenul în
plan şi are cotate lungimile tu tu ro r conductelor.
Se m enţionează că diferenţa de nivel între două
paliere consecutive este 2,80 m , grosimea plan-
şeului şi a podelei de 12 cm, deci înălţim ea liberă
a încăperii este de 2,68 m. c d
Desenul se citeşte cercetînd în acelaşi tim p F i g . X I V . 4. R e p rez en ta rea unui t r a s e u de
conductă:
planul şi schema instalaţiei, care alcătuiesc un a — plan ; b, c şi d — s c h o m e ale c o l o a n e l o r ,
singur t o t în operaţia de citire a unei instalaţii.
în figura X IV .3, a şi b, se reprezintă în plan
2. Se cere a se reprezenta, în perspectivă cavalieră
şi schemă izometrică in stalaţia de gaze combu­
izometrică, conductele instalaţiei de gaze combus­
stibile la o locuinţă cu centrală termică proprie.
tibile, a căror reprezentare în plan este dată în fi­
gura XIV,5, a; schema se va întocmi la scara planului,
Conducta de gaz şi arzătoarele se află montate la co­
tele înscrise în secţiunea verticală A— A a construc­
„ Aplicaţii ţiei din plan (fig. XIV.5, b). Se vor stabili şi înscrie
pe schemă lungimile diferitelor porţiuni de conductă,
[p ~ = ^ iar în specificarea de materiale, fitingurile necesare
execuţiei.
I n d i c a ţ i e . Schema se reprezintă cu punctul
de vedere în dreapta, după cum rezultă din poziţia
1. Se consideră că în figura XIV.4, a este corect axelor figurate pe plan şi secţiune, Trasarea ei se
reprezentată în plan conducta cu traseul
A—D şi se vor analiza schemele din figura XIV.4, b,
c şi d, stabiIindu-se care este bine întocmită, din
punctul de vedere al reprezentării axonometrice i s '/ '/ y y / / / / / / / / /
1 l ' s s ; / / / / / / / / / / * *T'/ A j
S //////M
*2.60
(fără a se face referire la scara desenului). '/ / ------ 1---«
-Ifc n R j j H P.M R
R e z o l v a r e . Se consideră punctul de vedere 1
spre dreapta şi în afara construcţiei. Pe desenul în | ’"¡¡ÎL ¡fin 1 ¡K i !
plan, conducta AB este orizontală, paralelă cu axa 1
&

oy, avînd sensul de scurgere astfel ca să se apropie ¿ JF

U t: , „
»1
i f - ........... i K Ş_
de privitor; în cele trei scheme ea este trasată sub ’ m , 'T * : sr +0,40
1 m . , , 1 CB r<->*4 4 —T-
un unghi la 135° (45°) faţă de direcţia oz, deci corect. a > aş o l
i , im j i
t 0,00
Dar în schema din figura XIV.4, d, sensul ei este ast­
fel îneît se îndepărtează de privitor, deci el este gre­
şit. Se continuă analiza fiecărui tronson şi se ajunge b
la concluzia că este complet corectă numai schema
din figura XIV.4, b. F i g . X I V . 5.

355

4
 ■ESE IE E rJ

MG r BAIC
0 A M £ fl Â
CB
(-0
3L =
vesr/BUL

□
¡f I 0.s 0 I 2 ) i Sm
Uiuiui-I---I--- 1--- 1-- J--- 1__I__|__J__l_J

F i g . X I V . 7.
I 0,5 O 2m
i- 1 1 1 1 1 ' 1 1 1 1
S e v a î n t o c m i , a p o i , la o s c a r ă a l e a s ă , p e n t r u t r a ­
F ig . X I V . 6. s e u l d e s e n a t p e p l a n , s c h e m a i n s t a l a ţ i e i în p e r s p e c t i v ă
c a v a l i e r ă i z o m e t r i c ă , în c a r e s c o p s e v o r a l e g e e l e ­
m e n t e l e p r e v ă z u t e în t a b e l a X I V . 2 , în o r i c a r e di n
f a c e î ncepTnd d e la r o b i n e t u l R. T o a t e c o n d u c t e l e se
a l t e r n a t i v e l e p o s i b i l e , d e e x e m p l u : I A2b sau II C1a
t r a s e a z ă f o l o s i n d u - s e s c a r a g r a f i c ă 1 : 50.
e t c . S e v o r î n s c r i e , a p o i , p e pl an şi s c h e m ă d e b i t e l e
3. A c e e a ş i a p l i c a ţ i e p e n t r u i n s t a l a ţ i a di n f i g ur a
d e g a z t r a n s p o r t a t e şi l u n g i m e a c o n d u c t e i p e n t r u
X I V . 6 , c u n o s c î n d că:
fiec are parte distinctă a ac es teia fînt re ramificaţii).
— înălţim ea încăperii este de 3,00 m;
5. S e v a î n t o c m i v e d e r e a în e l e v a ţ i e , c a s c h e m ă ,
— c o n d u c t a o r i z o n t a l ă N— P— R s e a f l ă m o n t a t ă la
şi a p o i d e s e n u l d e e x e c u ţ i e la s c a r ă , p e n t r u un p o s t
3 0 c m d e p l a f o n , Iar c e l e v e r t i c a l e la 5 c m d e p e r e t e ;
de reglare gaze, cuprlnzînd două regulatoare de pre­
— c o t e l e c elor trei arzătoare, deasu pra pardoselii
s i u n e ( S T A S 9 96 - 71 ) , pentr u de bitul nom inal de
f i n i t e , s î nt : p e n t r u m a ş i n a d e g ă t i t MG, 7 0 c m , p e n t r u
1 0 0 m 3/ h şi d i a m e t r u l n o m i n a l d e 1 x/ 4 in, 2 in, r e g l a t e
c a z a n u l d e b a i e CB, 4 0 c m , i ar p e n t r u s o b a d e t e r a ­
p e n t r u p r e s i u n e a d e i e ş i r e d e 3 0 0 m m H 20 , cu d i s ­
c o t ă ST, 6 0 c m .
t r i b u i t o a r e v e r t i c a l e ( o r i z o n t a l e ) , a v î nd d i a m e t r u l
4. S e c e r e să s e d e s e n e z e p e p l a n u l c o n s t r u c ţ i e i
di n f i g ur a X I V . 7 , p o r n i n d u - s e d e la r o b i n e t u l d e i n­ n o m i n a l : la i n t r a r e 2 in, la i e ş i r e 3 i n ; s e v o r f o l o s i
c e n d i u R, t r a s e u l i n s t a l a ţ i e i d e g a z e c a r e v a a l i m e n t a p e n t r u p i e s e şi a r m ă t u r i s e m n e c o n v e n ţ i o n a l e şi n o ­
c e i t r e i c o n s u m a t o r i i n d i c a ţ i pr i n s e m n u l c o n v e n ţ i o ­ taţiile uzuale. Nişa pos tu lu i d e reg la re are d i m e n ­
nal r e s p e c t i v . siunile di n f i g u r a X I V . 8, a şi b.

TA B ELA X IV .2

A lter­
S p e c if i c a r c Ip o teza I Ip o teza a Il-a Ip o te /a a IlI-a
n a tiv e

- 2,80 3,00 3,20

înălţimea Încăperii, In m
- ST CB MG ST CB MG ST CB MG

A 0,6 1,0 0,6 1,0 2,0 0,8 2,0 1,0 0,7

Debitul nominal al arzătorului, !n m s/h B 1.0 1,0 0,9 2,0 2,0 0,6 1,0 1,0 0,8
C 0,6 0,1 0,7 1,0 2,0 0,9 2,0 1,0 0,6

1 0,20 0,20 0,60 0,40 0,40 0,65 0,35 0,35 0,70

Cota de montaj a arzătorului deasupra pardoselii
2 0,40 0,40 0,85 0,35 0,35 0,70 0,40 0,40 0,65
finite , în m
3 0,35 0,35 0,70 0,20 0,20 0,70 0,20 0,20 0,60

Cota de montaj a conductelor orizontale sub plafon, 20 18 26

In cm * 21 22 30

356
 7 . Să s e î n t o c m e a s c ă , c a s c h i ţ ă , s c h e m a d e m o n t a j
a c o n t o r u l u i p e n t r u u n u l di n a p a r t a m e n t e l e di n
|" din
f i g u r a X I V . 2 , o şi b, i n d i c î n d în s c h i ţ ă şi s p e c i f i c a ţ i a
f ------1— d e m a t e r i a l e , a r m ă t u r i l e şi f i t i n g u r i l e n e c e s a r e .
I
_ l _J 8. F o l o s i n d f i g u r a X I V . 2, b, să s e r e p r e z i n t e s c h e ­
m a în p e r s p e c t i v ă c a v a l i e r ă i z o m e t r i c ă a i n s t a l a ţ i e i
I ¡223 t teri
d e g a z e a u n u i a p a r t a m e n t d e la e t a j u I d o i , în u n a di n
ipotezele următoare:
l — în c a m e r a d e b a i e nu e x i s t ă c a z a n u l d e î n c ă l ­
z i r e a a p e i şi n i c i a l i m e n t a r e a s a ;
1000 S--- \ — în u n a di n c a m e r e nu e s t e s o b ă d e t e r a c o t ă ,
b x~2/n d e o a r e c e s o b a ar fi c o n s t r u i t ă în p e r e t e l e d e s p ă r ţ i t o r
pentru a m b e l e încăperi.
F ig . X I V . 8.
I n d i c a ţ i e . L u n g im ile t r a s e e l o r se vor măsura
p e p l a n ; s e va ţ i n e se a m a că î n ă l ţ im e a liberă a înc ă­
în t a b e l a d e c o m p o n e n ţ ă a d e s e n u l u i d e e x e c u ţ i e perilor este d e 2 ,6 8 m . S e p o a t e a t r i b u i c î t e un a p a r t a ­
se vo r înscrie e l e m e n t e l e c o n st it u t iv e ne ces are m o n ­ m e n t pe g r u p e de elevi.
tajului. 9 . S e v a î n t o c m i s c h e m a în p e r s p e c t i v ă c a v a l i e r ă
6. Să s e î n t o c m e a s c ă s c h e m a i n s t a l a ţ i e i d e g a z e , izometrică a instalaţiei de gaze deservită de coloana
în p e r s p e c t i v ă i z o m e t r i c ă , p e n t r u u n u l di n a p a r t a m e n ­ di n f i g ur a X I V . 2 , o şi b, p e n t r u :
t e l e d e la p a r t e r a l e c l ă d i r i i di n f i g u r a X I V . 2 , o şl b.,
— a p a r t a m e n t e l e d e la p a r t e r d e s e r v i t e d e a c e a s t ă
ţ i n î nd s e a m a c ă î n ă l ţ i m e a l i b e r ă a î n c ă p e r i l o r e s t e
coloană;
2 , 8 0 — 0 , 1 2 = 2 , 6 8 m. S e va j us t i f i c a s i s t e m u l d e p e r s ­
— apartam entele de la u n ul d i n e t a j e d e s e r v i t e
pe c tiv ă ales.
I n d i c a ţ i e , Pe g r u p e d e e l e v i s e v o r r e p a r t i z a de această coloană;
apa r ta m en te di f e ri t e din planul m e n ţ i o n a t . Lun gim ile — într eag a sc h e m ă pe c e l e trei niveluri a insta­
o r iz o nt a le se vor măsura pe plan. laţ iei a l i m e n t a t e d e c o l o a n a A.
 C A P IT O L U L X V

R E PR EZ E N T A R E A IN ST A LA Ţ IILO R DE ÎN C Ă L Z IR E C EN T R A LĂ

A. PRINCIPII GENERALE
! A . PRINCIPII GENERALE. B. EXEMPLU DE
| REPREZENTARE A INSTALAŢIEI DE ÎNCĂL-
Instalaţiile de încălzire c e n t r a l ă se "r e p re z i n tă pe p lan u ­ ! ZIRE CENTRALĂ. C . INSTALAŢII DE IN - I
rile de a r h i t e c t u r ă ^conform p rin c ip iilo r g e n e r a le şi folosind i CĂLZIRE CU AEROTERME. D. REPREZEN­
se m n ele convenţionale comune in sta la ţiilo r p entru fluid e — TAREA REŢELELOR DE TERMOFICARE |
capitolul XI — p rin d e se n e pe planul o riz o n ta l şi prin
scheme v e rtic a le desfăşurate.

unei conducte secţiunea sa se reduce, reducţia se

1. Sem ne co n ven ţio n a le, elem ente
de cotare şi rep rezen tări speciale
Semnele convenţionale specifice pentru elem en­
tele, agregatele şi subansam blurile instalaţiilor
de încălzire centrală s în t prevăzute în STAS 185-73
şi cuprinse în tabela X V .1. Ele se reprezintă în
negru, în creion sau în tuş, chiar dacă traseul re­
ţelelor şi al instalaţiilor se află desenat în culori.
Pe desenele de execuţie — plan şi schemă —
agregatele instalaţiei (cazane, boilere, aparate de
contracurent, corpuri de încălzire etc.) se repre­
zintă prin semnele lor convenţionale, desenate la
scară, ţinîn d seama de dimensiunile de gabarit;
unele exemplificări p riv ind această reprezentare
s în t a rătate în cele ce urmează.
a. Reprezentarea conductelor. în plan ca şi în
schema coloanelor, conductele de dus (ducerea m e­
diului cald) se desenează cu linie continuă groasă
(CI) şi au simbolul / .D ,i a r conductele de întors
(întoarcerea m ediului răcit) prin linie întreru ptă
mijlocie (12) şi au sim bolul Î I , Se p o t folosi pentru
aceste trasee culoarea roşie pentru apa caldă şi
albastră pentru cea rece.
Conductele astfel reprezentate se cotează înscri-
indu-se diam etrul nom inal ex p rim a t în inch (ţol)
însemnează p rin tr-u n triu n g h i m ic, înnegrit şi se
cotează pe desen, la dreapta şi la stînga reducţiei,
diam etrul ţevii (fig. X V .2, a şi b).
b. Reprezentarea coloanelor. Coloanele v e rti­
cale apar pe desenele în plan secţionate; ele se
desenează ca un cerc mic înnegrit sau colorat în
roşu aprins, pentru coloana de dus. şi ca un cerc
de aceeaşi m ărim e, neînnegrit sau colorat în a l­
bastru, pen tru coloana de întors (fig. X V .1, b).
P entru sistem atizarea desenului se atribuie
pe planul fiecărui nivel, la fiecare grup de coloane,
dus şi întors, cîte un n u m ăr de ordine înscris în-
lr -1111 cerc şi aşezat pe plan în afara perim etrulu i
l ’/itfDn ±0)
dus
^ 1/2 @ Coloană dus
% O Coloana întors
F ig . X V . 1. Reprezentarea şi cotarea
cond uctelor:
o — în p!sn; b — in ; c h e m ă .

sau milimetri (fig. X V .1); de exemplu, cota 0 P /2 in

sau 0 4 0 , scrisă pe o conductă, se referă la diame­
$102x3,5 ^ 0 89x3,S „
tru l său interior. Conductele instalaţiei, alcătuite .... n."-» a
din ţevi fără sudură, pentru construcţii, se cotează
prin diam etrul lor exterior şi grosimea peretelui; 1% in
t.m * imjs» usaff» «cea 3 rb »
.¿a t u r« uan
Un
ikibu waw
l
(J
de exem plu, 0 8 9 x 3 , 5 în figura X V .2, a repre­
zintă o ţeavă cu diam etrul exterior de 89 mm şi F ig . X V . 2. Cot area secţiunii re du se
grosimea peretelui de 3,5 m m . Dacă pe traseul a c o n d u c te lo r .

358

4
 T AB E L A X V . 1
Senine oonventionale pentru instalaţii de încălzire centrală (extins din STAS 185-73)

I N r. Sem ne c o n v en ţio n ale

D en u m irea
ctt.
î n p ia n | în sc h e m ă

I. Corpuri de încălzire

Ţeovă Încălzitoare netedă, orizontală

TV- n x l -
Ţeavă Încălzitoare netedă, verticală

S t - n x l -<P
Serpentină de Încălzire din ţeavă netedă
Se O------------- 1
se
ei,
RO-nxl- 0
ti ­
Registru de Încălzire din fevl netede orizontale n,xl-<p
se
O------------O
în
rc
1-
RY-n x l - 0
)■
ie Registru dc Încălzire din ţevi netede verticale
e,
i-

Ţeavă Încălzitoare eu aripioare n~-¡li­

ne

R ad iato r

Convector cu mască

Panou de Încălzire din beton

10 Panou radiant de perete O ci

X ]

359
 T ABELA XV. 1 (continuare)

II. Agregate produofitoare sau schimbătoare de căldurii

11 Cazan secţionai:
±
n — de apă caldă
b — dc abur □ cm

12 Schim bător de căldură prin supralaţă, fără acumulare:

a — ti p bloc
b — tip secţionai

13 Schim bător de căldură prin suprafaţă, cu acumulare:

a — orizontal
A
b — vertical

1*1 Acrotermă:
a — fără cutie de amestec
b — cu cutie de amestec

15 Baterie:
a — de Încălzire
b — de răcire

III. Agregate, aparate şi dispozitive pentru deplasarea fluidelor

Pompă:
1(5 a — centrifugală
b — cu piston -o

360
m are) T A B E L A XV. 1 (continuare)

0 1 2 3

17 Pompă manuală: — 1—0 ^■—

a — plan
b — elevaţie
a
b
¡
1
1 ......

j 18 Hjcctor

Compresor de ner
i 19
I

20 Ventilator:
a — centrifugal
b — axial
a. b

IV. Piese diverse

21 Sifon de condens, cu dop de curăţire:

a — in plan
b — In schemă
J1
r1
a b

22 Vas de aerisire: (§ )-* > < !

a — In plan
6 — In schemă a
b

Notaţii

— Majusculele indică tip u l corpului de Încălzire;

— n este numărul de ţevi (elemente);
— I — lungimea ţe v ii;
— n, — num ărul de ţevi distribuitoare (colectoare);
— n c — num ărul de coloane pe element;
— /îj — înălţimea intre axele niplurilor, tn m m ;
— s — suprafaţa de Încălzire a unei ţevi, In m J.

46 — Desen de construcţii şi in stalaţii

construcţiei; acelaşi n u m ăr de ordine se înscrie coloană, aşa curn se află trasate pe figura XV.3,
şi pe schemă deasupra fiecărei coloane; în desfă­ întocm ită în ipoteza instalaţiei cu apă caldă.
şurarea schemei, coloanele s în t dispuse chiar în Dacă mediul încălzitor este abu rul, legătura
succesiunea num erelor lor de ordine (v. fig. XV.G). de dus se trasează ureînd spre ra d ia to r sau cu o
c. Reprezentarea corpurilor de încălzire. Pe direcţie orizontală, iar cea de întors coborînd spre
planurile de execuţie şi în schemă, corpurile da coloană.
încălzire (serpentine, registre de ţevi, corpuri de Reprezentările (v. fig, XV.3) se prevăd cu
ra d iator, convectoare ctc..) se reprezintă cu a ju to ­ următoarele n otaţii dimensionale:
rul semnelor convenţionale s tand ardiz ate (tabela — pe desenul în plan şi pe schema coloanelor
X V .1), la scară. se înscriu: diam etrele coloanelor şi ale ram ificaţii­
Corpurile de ra d ia to r se reprezintă pe planuri lor de dus şi întors, care fac legătura coloanelor cu
şi în schemă prin cîte un dreptunghi execu tat la radiatorul, şi dimensiunea nom inală a ventilulu i,
scara desenului. Reducerea la scară a acestei repre­ care în mod curent este aceeaşi cu a ramificaţiei pe
zentări se poate face pe baza dim ensiunilor de ga­ care este aşezat (v. fig. XV.3);
b a rit ale corpului (în STAS 7363-77 şi 7364-78 sîn t — fiecare corp de ra d ia to r se cotează sub formă
date dimensiunile de baza ale elementelor de ra­ fracţionară; la nu m ără to r se înscrie num ărul de
diator fabricate în ţara noastră). Dreptunghiurile elem ente, tip u l lor (distanţa între axele n¡pitiri­
de reprezentare po t fi colorate in albastru, pentru lor) şi num ărul de coloane; la n um itor d iam etrul
apă caldă şi în portocaliu, pen tru abur. Pe plan ele nominal al robinetului cu ventil. Astfel, fracţia
se trasează în locul de m o n taj, paralei cu zidurile XO - 624/4
de care s în t fixate, în axa ferestrelor, dacă acestea —y ’ 3 / 8 in— c^ u p lanu l şi schema reprezentată în
există. Legăturile corpurilor de ra d ia to r la coloane figura XV.3, a reprezintă un corp de ra d ia to r al-
se reprezintă prin linie plină pentru conducta de
dus şi linie în treru p tă pentru conducta de întors.
Deşi în proiecţia pe plan cele două conducte se
suprapun, se adm ite convenţional ca ele să se t r a ­
seze distinct, decalat una faţă de a lta , prin trasee
paralele. R ob inetul cu ven til de dublu reglaj se
reprezintă prin sem nul său convenţional a t î t în
plan cît şi în schemă.
în funcţie de poziţia corpului de ra d ia to r faţă
de coloane, legăturile dintre ele se reprezintă
astfel:
— dacă am bele coloane — dus şi întors — IG-C.H/4 2S-S00/J
Old/h l/2 /fj V1/2in
se află de aceeaşi parte a corpului de ra d ia to r, iar OHO1V
intrarea şi ieşirea agentului încălzitor în corp se ------------- I] ?<■*» 6
găsesc şi ele pe această p arte , legăturile în plan şi J/â,’/) Î S/,7 t/2in
schemă se reprezintă ca în figura X ^ . 3 , a; 3/rm J/V
— dacă ambele coloane se găsesc de aceeaşi
parte a corpului de ra d ia to r, dar m ediul încălzitor
intră într-o parte a acestui corp şi iese de cealaltă 12- 000/3
J/â ~ YO/Sw Un iii/fila
p arte a lui, legăturile se reprezintă ca în figura i A , __
XV.3, b\ 11
T
— dacă coloana dc dus se află de o p a rte a cor­ S ? cs 1A S12
I
pului de ra diator, iar coloana de întors de cealaltă
3CH£MĂ
i/2 !n I
IS itS W 0/6in. 660 IV
parte a lui, legăturile în p lan şi schemă se dese­ U '
M
nează ca îu figura XV.3, c; l/2in
— dacă corpul de radiator este legat la con­ /?-,?<10/3
ducta de distribuţie orizontală, care se află la un l i - 77« f i t i' //•tin

nivel apropiat de al cazanului, cum se întîm plă în yj/âm ia

3fim I64SW 3/67/1 t o //Pin-*
subsoluri, legăturile se reprezintă ca în figura XV.3, V. i "I
J-.u-.-oJ 1/2/nJ^ ZH
ci. Conducta de întors se poate afla, uneori, şi sub 3/5 in 660 W

corpul radiatoru lui. Pe schemă, conductele de le­ d

g ătu ră se trasează înclinat, corespunzător sensu­
lui de circulaţie a apei calde; legătura de dus coboa­ S c a r a h!0
ră spre ra d iato r, iar legătura de întors coboară spre F i g . X V . 3 . Legarea c o r p u rilo r d e ra d ia to r la coloane.

362

4
:v .3 , că tu it din 10 elem ente, de tip u l cu coloane libere,
avînd distanţa între nipluri de 624 mm ş i 4 coloane;
itura robinetul cu ventil este de 3/8 in. Pe plan, această
Cil o notaţie, fracţionară se scrie în afara zidurilor clă­
spre dirii, iar pe schemă deasupra d reptunghiului ce
reprezintă corpul de ra d ia to r (v. fig. X V .3);
! cu - pe plan şi în schemă, la ficcare corp de ra­
diator se notează sarcina sa ..¡term ic a , adică debitul
ie tor de căldură în~waţC "care s-a calculat că trebuie
aţi i- să-l cedeze radiatorul, pentru a se realiza în încă­
r cu perea în care a fost p re v ăzu t starea de încălzire
lui, (temperatura) necesară; astfel, pe corpul de ra d ia­
tor din figura XV.3, a este înscrisă sarcina ter­
i pe
mică 1 220 W ;
- pentru a se stabili cu u şu rin ţă, la execuţie,
de încăperea sau locul de aşezare a fiecărui radiator
uri- — sau corp de încălzire în general — se atribuie
.rul acestora, în schemă, cîte un indicativ care se
•t ia înscrie pe dreptunghiul c e l! r e p r e z i n t ă S pentru
subsol, P pentru p arte r şi E pentru diferitele
în etaje, u rm a t — la fiecare nivel — dc n um ărul de
al­ ordine al încăperii, care este a t r i b u i t şi n o t a t pe
planurile de arhitectură, încă de la întocmirea
proiectului de construcţie.
Ca exem plu, un sistem de notaţie ar fi întocm it
astfel:
- la subsolul al doilea — S II0 1 ; STI 02;
S II 03 ... S II 28; S I I 29...
- Ia subsolul I - S I 01; SI 02; S I 03 ... SI
28; SI 29 ...
- la parter - P 01; P 02; P 03 ... P 28; P 29
- la etajul I - - / Î 0 1 ; E 02; £ 0 3 . . . £ 2 8 ;
E 29
-la etajul II - £ 2 01; E 2 02; E 2 03;
E 2 03 ...
- la etajul X - £ 1 0 01; £ 1 0 02; £ 1 0 03 ...
Conform acestei n o ta ţii, radia to ru l din figura
XV.3, a se află m o n ta t la p a rte r în camera cu
num ărul 6, cel din figura X V .3, c la etaju l VII în
camera cu num ărul 8, iar cel din figura XV.3, d la
subsol în încăperea cu n um ărul 12. Dacă într-o
încăpere s în t m ai m ulte corpuri de încălzire, ele
se po t deosebi adăugind indicativului încă o literă
din alfabet; de exemplu: E 209 a, E 209 b şi E 209 c
sînt cele trei corpuri de ra diator ale încăperii de la
etajul doi care poartă num ărul nouă.
Pe plan , sub num ărul de ordine al fiecărei încă­
peri, se înscrie şi tem peratura în grade Celsius, ce
trebuie realizată în încăpere,tem peratură stabilită
la proiectare, pe baza căreia s-a dim ensionat rad ia­
torul.
d. Reprezentarea alto r corpuri de încălzire.
Celelalte tip u ri de corpuri statice de încălzire, cum
sîn t convectoarele, registrele, serpentinele sau
ţevile încălzitoare se reprezintă în plan şi schemă
io.no
lZZZZZnZFZZZZZZZZZn2ZZIZZZZZZZZZZZZ2ZZZZZZZl
R g C - 7 Q r.S -t.5 m
r-'xzr;
r v'
P tC Q -V 'h -R CS/Sin 3/Sin TR
/ T \ ; - 2 .5 n
HG 68S'~R3/& •nc y/s/n
cz Hx
-2 ,7 0
/ / / / s / / / / / 7 7 7 7 V 7 7~r / ■/ . ' ' / / ' 7 7 7 y 7 y y / ^ . ~7/ / / /
Fig. X V . 4 . Re prez enta rea re g is tre lo r şi a ţev ilo r încălzi­
to a r e , în schemă.
prin semnele convenţionale cuprinse în tabela
X V .1; ele vor fi notate cu indicaţiile dimensio­
nale — diam etrul ţevilor ce le compun — şi cotele
de gab a rit necesare.
P entru exemplificare, în figura XV.4 s-a re­
p rezen tat în schemă un registru cu ţevi orizontale
şi o grupă de două ţev i verticale de încălzire.
Rg 6 — 70 X 3 — 1,5
R egistrul este cotat: 1480 _ v ju _ RQ g^8 jn > ceea
ce reprezintă un registru cu şase ţev i orizon­
tale, avînd diam etrul exterior de 70 mm şi grosi­
m ea peretelui de 3 m m , în lungime de 1,5 m , cu
o sarcină term ică de 1 480 W, p rev ăzut cu un ro­
b in e t cu v entil de dublu reglaj, de 1/2 in şi un
robinet de golire de 3/8 in (RG). Ţevile încălzitoare
netede sîn t cotate:
TV 2 x 2 in — 2,5
680 - T R 3/8 in . RG 3/8 in
ceea ce înseamnă două ţevi verticale de 2 in, în
lungime de 2 ,5 m , cu o sarcină term ică de 680 W,
prevăzute cu un teu de reglaj T R de 3/8 in şi un
robinet de golire R G de 3/8 in.
e. Reprezentarea cazanelor, a boilerelor şi a
aparatelor de contracnrent. în desenele de ansam ­
blu ale reţelelor instalaţiilo r de încălzire centrală,
aceste obiecte, oricare ar fi tip u l p rev ăzu t a se
utiliza, se reprezintă prin semnul lor convenţio­
nal din tabela XV. 1, t ra s a t Ia scară. Pe desen (fig.
XV.5) sau în legenda acestuia se indică tip u l şi
caracteristicile fiecăruia (suprafaţa de încălzire a
cazanelor, capacitatea boilerelor etc.). P e desene
la scară mare, destinate m o n taju lu i centralei te r­
mice, care cuprind p lan u ri şi secţiunile verticale
necesare, aceste obiecte — ca şi feluritele agregate
sau subansam bluri ce p o t fi cuprinse în centrală —
sîn t prevăzute cu cotele de gab a rit şi cu cotele de
m ontaj faţă de elementele construcţiei, existente
pe planurile de arhitectură, ca: fund aţii planşee,
stîlpi, ziduri etc.
363
/]
 2. Desenele in stala ţiei
de în călz ire c e n tra lă
Cazanele, boilerele etc. şi reţeaua de d istribu ­
ţie cu corpurile de încălzire, dispozitivele şi ane­
xele sale se reprezintă pe desenele în p lan ale
construcţiei la scara 1 : 100 sau 1 : 50. Se întoc­
mesc p lan u ri distincte pentru fiecare nivel diferit,
eventual un plan al nivelului curent. Deosebit se
întocmeşte schema coloanelor, la o scară a în ă lţi­
m ilor, cuprinzînd: coloanele cu derivaţiile lor şi
corpurile de încălzire, precum şi legătura conduc­
telor principale la cazanele din centrală sau la
reţeaua de termoficare, la boilerele sau aparatele
de contracurent, la grupurile de pompe, vasul de
expansiune etc.
P e n tru centrala term ică m ai sînt, de obicei,
necesare şi unele secţiuni verticale, după trasee
astfel alese încît să se clarifice, a t î t aspectele de
montaj ale agregatelor şi dispozitivelor, c ît şi ace­
lea priv in d legăturile între conducte şi agregate şi
mocîul de pozare a conductelor în cadrul centralei
(aparent pe clădire, în canale, în nişe). în acest
scop, m ai p ot fi necesare unele detalii de m ontaj,
precis cotate, p riv ind : aşezarea conductelor în
canale termice, în pardoseală sau prinderea lor de
elementele construcţiei ori în nişe, precum şi deta­
lii ale fun daţiei cazanelor, ale suporturilor pentru
boilere, rezervoare de condensat etc.
P e n tru a avea o vedere de ansam blu asupra
centralei, se p o t întocmi scheme în perspectivă
axonometrică izometrică, în care apar to ate agre­
gatele şi conductele din centrală. P e desenele în
plan şi pe secţiunile verticale ale centralei se înscriu
tipu rile şi dim ensiunile tu tu ro r elementelor compo­
nente, precum şi cotele de poziţie ale acestora.
P e reţeaua de distrib u ţie a in stalaţiei in te­
rioare, pe p lan uri şi în schemă, se înscriu: diam e­
trele, înclinarea şi lungimea conductelor princi­
pale, cotele de nivel ale fiecărui planşeu şi ale
punctelor de plecare ale conductelor principale.
Dacă aceste conducte principale se află dispuse la
palierul centralei — de exem plu, la subsol — fixate
de ta v an u l acestuia, coloanele dus şi întors care
p ătru n d p rin planşeu spre palierul u rm ăto r se
indică pe desenul în plan prin mici cercuri balus-
trate, notîndu-se diam etrele capetelor de coloană
şi cotele de poziţie faţă de un reper al construcţiei
— ziduri, stîlp i etc.
Canalele nev izitabile sau vizitab ile executate
odată cu construcţia, aflate în planul subsolului sau
p arterulu i, destinate a adăposti conducte termice,
se desenează pe plan în vedere, prin linie dublă, re-
prezentînd grosimea pereţilor; traseul conductelor
este desenat prin semnele convenţionale respective,
364
cu indicarea diam etrelor, a locului arm ă tu rilo r şi
sistemelor de sprijinire în canal. N um ărul de
ordine a tr i b u i t coloanelor va fi p ă s tra t acelaşi pe
toate desenele în plan şi în schema coloanelor.
în general, poziţia corpurilor de încălzire nu
este necesar să fie co tată, acestea aşezîndu-se —
conform prevederilor de m ontaj — în axa ferestre­
lor în cazul radiatoarelor, registrelor şi al con-
vectoarelor; în s itu a ţii p articulare, poziţia d?
m ontaj se cotează pe plan faţă de elementele con­
strucţiei. Caracteristicile corpurilor de încălzire
se înscriu aşa cum s-a a r ă t a t în paragraful 1 al
acestui capitol.
B. EXEMPLU DE REPREZENTARE
A INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE
CENTRALĂ
1. C lădire de locu it — proiect tip
Proiectul instalaţiei de încălzire centrală, ca
p arte componentă a unui proiect tip de clădire
de locuit, este astfel în tocm it încît să po ată fi ap li­
cat în diferite variante pe care le-ar putea prezenta
terenul, îndeosebi în diferitele orientări posibile
ale clădirii faţă de punctele cardinale şi de direc­
ţia v în tu rilo r dom inante.
D intre variantele de soluţii cuprinse în proiect,
la execuţie se alege a ltern ativ a care corespunde
aşezării clădirii in terenul pe care se execută.
P en tru exemplificare, în figura XV.6 este
redată o p arte , cuprinzînd cîteva încăperi dintr-un
proiect tip al unei clădiri de locuit, din zidărie
p o rtan tă , av înd p a rte r şi p a tru etaje. Proiectul
instalaţiei de încălzire centrală prevede încălzire
cu apă caldă, p rin legarea la reţeaua de termoficare
a oraşului. Im obilul neavînd subsol, această legă­
tu ră a instalaţiei interioare de încălzire centrală
cu reţeaua termică exterioară se realizează îutr-un
cămin v izitabil, dispus sub pardoseala in trării în
imobil, care nu se află figu rat în desen.
încălzirea încăperii fiecărei locuinţe s-a p revă­
z u t p rin corpuri de radiator, serpentine, sau ţevi
încălzitoare, legate la coloane m on tate îngropat.
Reprezentarea din figura XV.6, a şi b ,c cuprinde
cîte un desen pen tru planul p arte r, etaju l curent şi
eta ju l p a tru . In stalaţia are d istrib uţie superioară;
conducta principală de dus este figurată pe planul
etajului p a tru , cu toate plecările, capete de coloa­
nă; pe acest p lan se află înscrise cotele de m ontaj
4
•ilor şi ale conductelor de d istribu ţie şi p antele. Conducta
'ul de principală de întors, care leagă to ate coloanele de
!aşi pe întoarcere, este dispusă la p arte r, deasupra pard o ­
ine lor. selii finite, la cotele şi cu înclinările prevăzute în
ire nu proiect. Pe fiecare p lan şi în schemă (fig. X V .6, d)
-se — se află înscrise cele p a tru variante — notate 1— 4 —
•estre- pentru care s-au calculat şi corespund an um ite
con- corpuri de încălzire, înscrise în dreptul fiecăreia.
ia d? Fiecare din aceste v aria nte corespunde la eîte una
! con- din situaţiile în care se poate afla clădirea, ca orien­
ălzire tare, faţă de punctele cardinale; spre. a identifica
1 al alternativa ce trebuie aleasă, pe p lanu l p a r te r se
află desenat un grafic, cuprinzînd toate orientările
posibile. La aplicarea proiectului pe teren se sta­
bileşte zona în care se încadrează, în funcţie de
orientarea clădirii. De exem plu, clădirea are fa ţa ­
da principală spre SE, ceea ce înseamnă că se află
în zona 3.
Se vor alege deci şi se vor m onta la execuţie
corpurile de încălzire cu sim bolul 3, celelalte
nefiind luate în consideraţie. Legăturile la corpu­
rile de încălzire, celelalte conducte şi robinetele cu
ventil s în t aceleaşi pentru toate cele p atru orien­
tări.

, ca
di re
pli- C d
C INSTALATII DE ÎNCĂLZIRE
¡nta
bile CU AEROTERME F i g . X V . 7. R eprezentarea a e ro t e rm e lo r:
a şi c — f ă r ă c u t i e d e a m e s t e c ; b $i d — c u c u t i e d e a m e s t e c ;
rec- 1 — co nductă de a b u r; 2 — co n d u ctă de co n d e n sa t; 3 — a e ro te rm ă ;
A — c u tie d e a m e s t e c ; 5 — c a n a lu l prizei d e a e r ; 6 — p r iz ă d e a e r ;
7 — oală de c o n d e n sa t; 8 — d o p de c u ră ţire .
?ct, 1. P rin c ip ii şi elem ente de rep rezen tare
11 de
reprezintă la fel ca în cazul corpurilor de ra diator,
In stalaţiile de încălzire p rin aeroterme (cu aer în afară de acestea se reprezintă la scara desenu­
- u P.
cald) a sp a ţiilo r în alte şi vaste — hale ind ustri­ lui, aşa cum apar în vederea respectivă: canalul de
rie ale, a t e l i e r e , Thangare, pavilioane de expoziţii aer prin care aeroterm a prim eşte aer din exterior
tul etc. — se reprezintă în desen ca şi in stalaţiile (priza de aer) şi cutia de amestec a aerului proas­
ire de încălzire prin corpuri de încălzire obişnuite. p ă t cu cel recirculat (din interior). T ip u l aeroter-
are mei, cu caracteristicile sale, se înscrie în legenda de­
în afară de desenele în p lan şi în schemă, senului sau în tabela de componenţă a acestuia, iar
?ă- reprezentarea instalaţiilo r cu aeroterm e necesită
ilă elementele dimensionale ale conductelor şi cana­
şi desene de detaliu, pentru executarea m o ntajulu i, lului de aer, pe desenul în plan şi pe schemă.
un în desenele de detaliu sîn t a ră ta te sistemele de
în în figura XV.7 se arată reprezentarea aeroter­
fixare şi susţinere a aerotermelor pe elementele melor la scară, pe desenul în plan şi în schemă, în
de construcţie (ziduri, slîlpi etc.), legăturile la unele s itu a ţii distincte ce se p o t ivi în p ractică.
ă- reţeaua de distribuţie a fluidului încălzitor (apă Pe conductele de alim entare cu abu r şi pe cea
vi caldă supraîncălzită — denum ită tehn ic şi fier­ de condensat s în t desenate robinetele cu v entil.
t. binte — sau abur), precum şi priza de aer proaspăt, Intrarea şi ieşirea aerului sîn t indicate prin săgeţi
:le eventual cutia de amestec cu aer recirculat. su b ţiri, iar sensul de circulaţie al agentului încăl­
Şi Pe planuri şi în scheme se foloseşte în repre­ zitor şi p a n ta conductelor, prin săgeţi m ai groase.
ă;
zentarea aerotermelor semnul convenţional sta n d a r­ Canalele de aer şi gurile de intrare — ram ă cu
LI 1
dizat din tabela X V .1, trasat la scara desenului. jaluzele reglabile — se figurează pe desenele de
a- Legăturile la conducta de ducere şi întoarcere a execuţie la scara 1 : 50 şi se notează pe planuri
ij fluidului încălzitor ca şi arm ăturile acestora se şi pe schemă.

365
2. E x e m p î u d e r e p r e z e n t a r e
P en tru a exemplifica încălzirea cu aeroterme —
de tipul clasic — se prezintă în figura X V .8 insta­
laţia de încălzire centrală, cu ab u r de joasă presi­
une Ia 0,5 ats, a clădirii unui bazin de înot acope­
rii, avînd suprafaţa de circa 44 x 2 0 m şi înălţim ea
circa 5,00 m , iar cota fundului b azin ulu i, —
2,00 m . D a to rită volum ului mare şi condiţiilor
specifice — um id itate perm anentă de peste 50% şi
tem peratura inLerioară de asigurat +22°C — insta­
laţia cuprinde două tip u ri de corpuri de încălzire,
şi anume:
— corpuri de ra d ia to r din fontă tip 218/9 co­
loane, plasate sub banchete, pe latura sud a încă­
perii, şi Lip 777/6 coloane, plasate în nişă (fig.
XV.8, a, d) pe latura opusă; toate corpurile de
radiator s în t plasate cu faţa inferioară ia 10 cm
deasupra pardoselii;
— pen tru a se asigura înlocuirea aerului viciat
cu aer p roaspăt din exterior, fără a se coborî tem pe­
ra tu ra în încăpere, s-au introdus 6 aeroterme de
tip u l A 13-111, plasate pe latura sud a încăperii,
cu un deb it de căldură de 40 000 W ; aerul v iciat
este evacuat prin p atru ventilatoare de perete,
axiale, ICMA-VTD4, cu un d ebit de aer de
3 000 rn3/h.
A tît corpurile de ra d ia to r cît şi aerotermele
s în t legate la o aceeaşi conductă de distribuţie a
aburului de 0,5 ats, respectiv la aceeaşi conductă
de condensat (v. fig. XV.8). Aceste conducte sînt
am plasate într-un canal în pardoseală, eu traseul
dispus paralel cu trei din laturile încăperii, cu o
p a n tă de 5°/00 spre conductele exterioare care fac
legătura cu centrala term ică.
P entru exemplificare, in stalaţia s-a reprezen­
t a t prin urm ătoarele piese desenate:
— p la n u l încăperii la cola + 1 ,0 0 m (fig. XV.8,
a). în care s-a prezentat num ai canalul în pard o­
seală, cu conductele de distrib uţie; pe un detaliu
(fig. XV.8, c) s-a reprezentat o p arte din acest plan
la scara 1 : 50, cu corpurile de ra d ia to r şi legătu­
rile la aeroterme; aerotermele nu figurează însă decît
prin plecarea legăturilor lor, deoarece ele se află
deasupra p lan u lu i de secţionare; pe plan s în t în­
scrise toate elementele dimensionale p rivin d radia­
toarele, conductele şi arm ăturile lor;
— p la n u l încăperii la cola + 3,25 (fig. XV.8,
b)\ planul de secţionare trece prin axa v entilato a­
relor axiale Vx—V4 — pentru evacuarea aerului
v iciat — şi prin aerotermele A-^— ^46. P la n u l a fost
reprezentat num ai p a r ţia l; pe el se află figurată
amplasarea cîtorva agregate, prevăzute cu cotele
de poziţie necesare m on tajului;
— schema desfăşurată a in s ta la te i (fig. X V .8,
d), care este reprezentată de asemenea n um ai par­
366
ţial, şi anume porţiun ea din latura nord a încă­
perii, cu aerotermele /lj şi A„. Pe schemă se află
fig urat — la scara înălţim ilo r 1 : 50 — canalul în
pardoseală cu conducta de ab ur şi condensat, legă­
turile acestor conducte cu corpurile de ra d ia to r şi
cu aerotermele, precum şi arm ăturile necesare
ex p loatării instalaţiei; pe schemă sînt înscrise
toate elementele dimensionale şi de identificare
necesare execuţiei;
— o secţiune verticală transversală p rin clădire
(fig. XV.8, e), în care se află reprezentată poziţia
de m ontaj a corpurilor de ra diator, a aerotermelor
şi a ven tilatoarelo r axiale, cu cotele de înălţime
faţă de reperul de nivel al clădirii; în secţiune
apare, de asemenea, canalul în pardoseală cu con­
ducta de abur, izolată şi cu conducta de condensat.
Secţiunea s-a prezentat num ai p a rţia l, cu porţiu ­
nile care cuprindeau agregatele instalaţiei.
D. REPREZENTAREA REŢELELOR
DE TERMCFICARE
1. P r in c ip ii şi e l e m e n t e d e p r o i e c t a r e
Proiectarea şi execuţia reţelelor termice, a ra­
cordurilor şi a punctelor term ice pe grupuri m ari
de clădiri, cartiere sau complexe industriale com­
portă reprezentarea lor prin următoarele desene
specifice:
— p la n u ri generale de situ a ţie , desenate la
scara 1 : 1 000—1 : 10 000, în funcţie de m ă ri­
mea ansam blului reţelei;
— p la n u ri de situaţie, avînd funcţia de p la n u ri
coordonatoare pentru celelalte reţele edilitare, de­
senate la scara 1 : 500—1 : 1 000;
— scheme de calcul hid ra u lic, pentru determ i­
narea diam etrului conductelor, în funcţie de debi­
tu l de căldură ce trebuie, transpo rtat;
— scheme de calcul term om ecanic , prin care se
stabilesc caracteristicile dimensionale ale traseu­
lui şi elementele sale funcţionale de bază, ca lungi­
mile şi unghiurile traseului, ram ificaţiile şi racor­
durile, punctele fixe şi compensatoarele de dila­
tare, căminele de vizitare şi echipam entul lor;
acestea se întocmesc la scara 1 : 500—1 : 2 000;
— grafice piezom etrice, prin care se ilustrează
valorile presiunii fluidului în lungul conductei de
ducere şi de întoarcere, precum şi diferenţele de
presiune disponibile în fiecare p u n c t din reţea;
— profilele în lu n g u l traseului, desenate la
scara orizontală 1 : 200—1 : 500 şi la scara v e rti­
cală 1 : 20—1 : 50, cu detaliile necesare pentru
4
i încă- anumite puncte speciale ale traseului (traversări
se află de căi de comunicaţie, cursuri de apă, alte reţele
aiul în etc.), la scări corespunzătoare;
, legă- — p la n u ri şi scheme de m o n ta j pen tru punctele
ator şi termice şi pentru staţiile centrale, la scări conve­
;cesare nabile (1 : 50—1 : 200);
iscrise — p la n u ri de d e ta liu , p en tru construcţia şi
ificare m ontajul căminelor din reţea, de obicei tipizate,
desenate la scara 1 : 20—1 : 50;
iâ d ire — detalii de execufie şi m o n ta j pentru suporturi
oziţia fixe sau mobile, pentru dispozitive de golire şi de
melor evacuare a aerului, pentru izolarea conductelor
Ijime etc., executate la diferite scări (1 : 5 —1 : 50).
ţiune P entru desenarea reţelelor termice se folosesc,
n- în funcţie de n atu ra obiectului respectiv — con­
strucţie m etalică sau din beton a r m a t ori instala­
irţiu- ţie pentru fluide — metodele şi mijloacele de re­
prezentare, precum şi semnele convenţionale din
desenul industrial, respectiv de construcţii, pre­
cum şi cele din capitolul X I, pentru instalaţiile
ce distribuie fluide. Deosebit de acestea, în repre­
zentarea reţelelor termice şi la întocmirea scheme­
lor punctelor termice, se folosesc o parte din sem­
nele convenţionale cuprinse în STAS 2644-73,
pentru „ In sta la ţii termoenergetice“ .
2. Exem plu de reprezentare
ra-
i ari
om- Un complex de clădiri, cuprinzînd secţii de
ene producţie, adm in istraţie, laboratoare, remize şi
garaje, construcţii de locuit etc. are o centrală pro­
la prie pentru producerea energiei electrice şi ter­
î 'if» mice (C.E.T.).
Pe figura X V .9, a se află reprezentat la scară
uri planul general de situaţie cu reţeaua de distribuţie
de - pentru termoficare, cu clădirile, centrala, canalul
termic şi punctele termice deservind diferitele
ni- construcţii.
bi- Apoi, pentru ramura B , s-a reprezentat schema
de calcul hidraulic (fig. X V .9, b ), în care pentru
fiecare p u n ct termic se află înscris necesarul de
se
căldură în giga calorii, precum şi debitul de apă
u-
caldă în tone pe oră. P e n tru conducte, în afara de­
;i-
bitului de căldură, s-a calculat şi se află înscrise pe
r-
schemă lungimea traseului şi d iam etrul conducte­
a- lor. Schema nu este desenată la scară, dar ea poate
r; avea o configuraţie asemănătoare reţelei din p la­
); nul de situaţie.
ă
Schema terniomecanică a ram urii B se află
e
desenată în figura X V .9, c; ea cuprinde complet
e
cotat, dar fragm entat, traseul conductei de ducere
» şi întoarcere a fluidului încălzitor — apă caldă —
a care alim entează punctele term ice. Pe schemă
sînt prevăzute derivaţiile din conducta de alim en­
1 tare la punctele termice, căminele C, din care p lea­
că aceste derivaţii, lirele de compensare a dila­
tării L , punctele fixe F de pe. conducte şi schim bă­
rile. de direcţie N ; cotele liniare necesare precizează
poziţia fiecărui detaliu în plan. în partea de sus
a desenului se află cîte o schemă de principiu a
legăturilor ce pornesc din fiecare cămin, cu armă-
rurile necesare. Pe baza acestor scheme se vor a p li­
ca, apoi, p lanurile de execuţie şi m ontaj ale fie­
cărui căm in; acestea cuprind desene de execuţie
a construcţiei căm inului şi desene de m ontaj.
în figura X V .9, d se află reprezentat, pentru
exemplificare, un profil în lung prin canalul t e r ­
mic, şi anum e printr-o ram ură a sa de la căminul
C2 la p u n c tu l term ic P T C>, cuprinzînd lira de
dilatare L 4, un p u n ct fix F 3 ş i o schimbare de
direcţie la 90°, N 4, la intrarea conductelor în
punctul term ic.
Desenul cuprinde în partea de jos o rubricaţie
în care s în t înscrise: cotele de nivel necesare, sim­
bolul şi n um ărul pu nctelo r caracteristice, distan­
ţele, pantele, lungimile şi diam etrul conductelor.
De asemenea, sub această rubricaţie se află t r a ­
sată schema de m ontaj cu toate punctele de sprijin
şi derivaţiile din cămin (cînd există). Pe u ltim ul
rînd se află indicată n atu ra terenu lui în care se
află p revăzut canalul term ic.
în partea de sus a desenului se află cuprinsă o
secţiune verticală prin canal, la scări diferite p en­
tru în ălţim i (1 ; 50) şi pentru lungimi (1 : 200).
Pe profil se află linia terenului, secţiunea canalului
term ic şi — desenat sim bolizat — lira de com­
pensare L , p unctul fix F şi unghiul de 90°, la
schimbarea direcţiei N . O secţiune verticală tra n s ­
versală prin canalul term ic nevizitabil precizează
aşezarea celor două conducte pe suporturi mobile
cu alunecare. Un detaliu al acestui suport arată
felul cum poate fi executat..
1. Să s e r e p r e z i n t e , pr i n s e m n e l e c o n v e n ţ i o n a l e
s t a n d a r d i z a t e , 2 — 3 c o r p u r i d e î n c ă l z i r e , a l e s e di n
c e l e c u p r i n s e în t a b e l a X V . 2 în u n a di n s i t u a ţ i i l e di n
f i g u r a X V . 3 ; s e m n e l e s e v o r d e s e n a la s c a r a i n d i c a t ă
în t a b e l ă , în d r e p t u l f i e c ă r e i p o z i ţ i i , l e g a t e la c o l o a n e .
I n d i c a ţ i e . Se po t atribui pe gr up e de ele vi
2 — 3 c o r p u r i d i f e r i t e la f i e c a r e g r u p ă . S e m n e l e c o n ­
v e n ţ i o n a l e ( di n t a b e l a X V . 1 ) s e v o r f i g u r a la s c a r a
i n d i c a t ă , ţ i n î n d u - s e s e a m a d e d i m e n s i u n i l e l or, în
f i e c a r e c a z (v. t a b e l e l e X V . 3 şi X V . 4 ) .
367
/
 ( 2) 3/4/n c e s î n t l e g a t e la c o l o a n a 2 a u n e i i n s t a l a ţ i i d e î n c ă l z i r e
El ^ +2,80 c e n t r a l ă c u a p ă c a l d ă , c u d i s t r i b u ţ i e s u p e r i o a r ă . î n­
c ă p e r e a P O 3 în c a r e s e m o n t e a z ă r a d i a t o a r e l e s e află
la p a r t e r ( v e d e r e p a r ţ i a l ă în p l a n şi e l e v a ţ i e în fig.
X V . 1 0 ) , I n s t a l aţ i a s e p r e s u p u n e m o n t a t ă a p a r e n t .
I n d i c a ţ i e . Se va î n t o c m i întîi planul c o n ­
s t r u c ţ i e i şi e l e v a ţ i a p e n t r u s c h e m ă , la o s c a r ă a l e a s ă
(¡M o ) (PD3b^j ±o,oo (de e x e m p l u , 1 : 50 sau 1 : 25). Se vo r d e t e r m i n a
d i m e n s i u n i l e r e a l e a l e c o r p u r i l o r d e r a d i a t o r p e baza
______ i ____ t a b e l e i X V . 4 , p r e c u m şi a l e d r e p t u n g h i u r i l o r prin
-0A5 1 c a r e a c e s t e a s e v o r r e p r e z e n t a în pl a n şi p e s c h e m ă .
0
____i _ ± ---------- — A c e s t e a s e r e d u c la s c a r ă şi s e t r a s e a z ă p e d e s e n . Se
t r a s e a z ă a p o i c o l o a n e l e şi l e g ă t u r i l e la c o l o a n e , ţ i n î n d
se am a d e spec ific ul ins talaţiei. Se d e s e n e a z ă fitin-
3,00 3,00 3,00 g u r i l e n e c e s a r e şi a r m ă t u r i l e d e r a d i a t o r . S e i n d i c ă
c o t e l e c a ra c t er i st i ce ale e l e m e n t e l o r ins talaţiei, pan­
Cs,l §
H
X. ® 8
---- 1
t e l e şi c o t e l e d e n i v e l .
3. Să s e î n t o c m e a s c ă , c a v e d e r e în pl a n şi în e l e ­
■p = i -------- £ = 1— f v a ţ i e , s c h i ţ a u n ui g r u p d e c o r p u r i d e r a d i a t o r a l i m e n ­
t a t e d e o c o l o a n ă , g r u p c a r e s e a f l ă m o n t a t în u n a di n
tt-600/2 X 10-600/2
înc ăpe rile şcolii — clasă, at elier, cantină, d or m itor,
F03° V'/2in~ /4,n P V3/8in c o r i d o r etc. Pe sc hi ţă se v o r îns cr ie ti p u l , c a ra c t er i st i ­
c i l e şi n u m ă r u l e l e m e n t e l o r f i e c ă r u i c o r p şi d i a m e t r u l
P03
c o l o a n e l o r şi al l e g ă t u r i l o r c o r p u l u i la c o l o a n e . Se
200
v o r r ep rez en ta , d e a se m e n e a , p i e s e le s p ec ia le , fitin-
F i g . X V . 10.
g u r i l e şi a r m ă t u r i l e .

2. Să s e î n t o c m e a s c ă d e s e n u l d e e x e c u ţ i e , la s c a r ă , I n d i c a ţ i e . Se va tr asa întîi e le va ţ ia , cu c o n ­
cu r e p r e z e n t a r e a în p l a n şi în s c h e m ă a c e l o r d o u ă d u c t a c u d u s şi î n t o r s , c o r p u r i l e d e î n c ă l z i r e şi l e g ă ­
c o r p u r i d e r a d i a t o r P O 3 a şi P O 3b, d i n î n c ă p e r e a P 0 3 , turile, văzute în pl an vertical; se va nota felul

TA B EL A X V .2

Ventil sau
Nr. N um ăr de Ţevi de Tipul teu de Robinet de Scara
crt. Specificare ţevi sau de construcţii (lungime x înălţime) reglaj T G : golire R G desenului
elemente OL OO mm inci inci

1 2 ill 2 500 TR 1/2 _ 1 ! 50

2 1/2 in 5 000 (două
Ţevi dc Încălzire Vcrticale, cu niveluri) TR 3/8 — 1 : 100
1 alimentare 3 2 in 2 600 TR 1/2 _ 1 : 50
in fe rio a ră 2 1/4 in 7 500 (trei ni­ TR 3/8
veluri) 1 : 100

18 . 54X 3 1 9 0 0 X 1 0 00 1/2 3/8 1 : 50

Verticale 12 ' 60x3 1 400 x 1 200 1/2 3/8 1 : 100
2 Registru cu ţevi
6 70x3 1 500 X 800 1/2 3/8 1 : 50
Orizontale 8 60x3 1 800 x 1 000 1/2 3/8 1 : 100

10 — 777/6 3/8 _ 1 : 50
16 — 624/6 1/2 — 1 : 25
STAS 7364-78 26 — 472/4 1/2 — 1 : 50
32 — 218/9 3/4 — 1 : 100
3 Corp cfe radiator
8 _ 700/3 3/8 _ 1 : 100
STAS 7363-77 15 — 600/2 1/2 — 1 : 25
22 — 500/3 3/8 — 1 : 20
36 -- 300/3 3/4 — 1 ! 200

368
călzire T A B E L A XV.»
tră. In- ■ E lem en te de r w lin to r d in to n tă , eu c o lo a n e lib ere cu sec(iu n e circu la ră
s e af l ă Dimensiuni, în mm
în f i g .
ent. Tipul
I con- Nr.
crt. Caracteristici
a l ea s ă 777/6 777/4 624/0 624/4 472/6 472/4 21 S/S
¡ rmi na
e baza D istanţa Intre axele niplurilor h, in mm I'll 777 624 624 472
1 472 218
* pri n | 2 în ălţim ea to t a lă I I , în mm 846 846 692 692 541 541 300
hema. 3 N umărul coloanelor c 6 4 6 4 6 4 9
;n. Se | 4 L ăţimea elementului b, în mm 218 142 218 142 218 142 350
5 Grosimea elementului ia bu tuc g, în mm 50 50 50 50 50 50 50
f i ni nd
f ) t i n- |
că
, pa n - 1
TABELA XV. 4

i ele- E lem en te de ra d ia to r d in fo n tii, cu c o lo a n e u n ite , cu se cţiu n e e lip tic ă

men- Dimensiuni, In mm
a di n T i p ui
¡t or, Nr.
crt. Caracteristici
rist i-
700/3 600/3 600/2 500/3 500/2 300/3
stru I |:
;• Se | 1 D istanţa între axele niplurilor Ii, în imn 700 600 600 500 500 300
itin- I: 2 înălţimea t otală I I în mm 795 695 695 595 595 395
I 3 Numărul coloanelor c 3 3 2 3 2 3
4 Lăţimea elem entului b, în mm 200 200 150 200 150 250
: on - | 5 Grosimea elementului la butuc g, în mm 60 60 60 60 60 60
sgă- |
elul
m o n t a j u l u i ( a p a r e n t s a u î n g r o p a t ) şi s e v o r î n s c r i e 7 . Să s e î n t o c m e a s c ă p l a n u l d e s i t u a ţ i e a r a m u r i i
e le m e n te l e d i m e n s i o n a le ; se va în to c m i sc hiţa de 8 ( f i g. X V . 1 0 , c) la s c a r a 1 : 1 0 0 0 , î n t r e p u n c t e l e C5
{V.2
pl an p a r ţ i a l ă , c u z i d u l e x t e r i o r , f e r e s t r e l e , c o l o a ­ şi P T 13 f o l o s i n d u - s e l u n g i m i l e m ă s u r a t e p e p l a n u l d e
- | n e l e şi p o z i ţ i a l o r c o t a t ă , n i v e l u l p l a n ş e e l o r , c o r p u ­ s i t u a ţ i e d i n f i g u r a X X , 9 , a.
r i l e d e r a d i a t o r şi l e g ă t u r i l e l or. 8. XV.9, d
!ui I 4 . F o l o s i n d u - s e f i g u r a X V . 6, a— d s e v a r e p r e z e n t a
Luîndu-se ca m od e l figura să se î n t o c ­
m e a s c ă p r o f i l u l l o n g i t u d i n a l al u n e i a d i n u r m ă t o a r e l e
pl a nul u n ui n i v e l şi s c h e m a c o l o a n e l o r a f e r e n t ă a c e s ­
ramificaţii, cuprinse în schema termomecanică a
50 t u i a p e nt r u u n a d i n o r i e n t ă r i l e c u p r i n s e în a c e s t e d e ­
ramurii 8: C1-PT5; PT7-PT8 ; PT8-PT9 ; C5-PT10;
s e n e . Se v a î n t o c m i s p e c i f i c a ţ i a d e m a t e r i a l e d e î n ­
)0 C 6 - C7 . D i a m e t r u l şi lu n gim ea fi ecă rei c o n d u c t e se
c ă l z i r e şi a r m ă t u r i l e n e c e s a r e .
¡0 e x t ra g din figura XV, 9 , b şi c ; te r e n u l se presupune
I n d i c a ţ i e . C l a s a s e v a î m p ă r ţ i în g r u p e d e
'0 e l e v i , r e p a r t l z î n d u - s e f i e c ă r e i g r u p e un a l t n i v e l , orizontal, a v î nd în p u n c t u l d e p l e c a r e a c o n d u c t e i
cu o a l t ă o r i e n t a r e , d i n c e l e p a t r u p r e v ă z u t e în f i ­ co t a de nivel ¿ 0 , 0 0 ; panta c o n d u c t e l o r se p o a te a leg e
I"'
o g u r a X V . 6. î n t r e 1 5 — 1 7 % , iar p r o f i l u l c a n a l u l u i t e r m i c c e l d i n
o 5 . Să s e r e p r e z i n t e în pl an şi s c h e m ă , la s c a r a f i g u r a XV.9, d.
1 : 5 0 , un d e t a l i u c u p r i n z î n d c o r p u r i l e d e r a d i a t o r
9. S e v a î n t o c m i d e s e n u l la s c a r ă c u p r i n z î n d v e ­
4 5 _ 3 9 şi a e r o t e r m e l e A 5 şi A 6 a l e i n s t a l a ţ i e i d i n f i ­
d e r e a în pl a n a c a n a l u l u i t e r m i c c u c o n d u c t e l e p e
g u r a X V . 8.
6 . Să s e î n t o c m e a s c ă s c h i ţ a d e r e l e v e u — p l a n şi c a r e a c e s t a le a d ă p o s t e ş t e , p e n t r u p o r ţ i u n i l e u r m ă t o a ­

) s c h e m ă — şi a p o i d e s e n u l la s c a r ă a u n e i a e r o t e r m e re a l e r a m u r i i 8, di n f i g u r a X V . 9 , c: L1-L9— N1-N8.
> di n s a l a d e c a n t i n ă , a t e l i e r u l sau s p ă l ă t o r i a ş c o l i i . T i p u l d e c a n a l t e r m i c e s t e p r e z e n t a t în f i g u r a X V . 9, d.
I
I

47 — Desen de construcţii şi instalaţii

|
t

t i
t
I
 CAPITOLUL XVI
R E PR EZ E N T A R E A IN ST A LA Ţ IILO R DE V E N T ILA R E Şl DE
A ERULUI
A. REPREZENTAREA ÎN DESEN
A ELEMENTELOR INSTALAŢIEI
DE VENTILARE MECANICĂ
1. P rin c ip ii generale
E xecutarea oricărei instalaţii de ventilare,
indiferent de sistem ul aplicat, se. face pe baza
proiectului de execuţie înto cm it de un in s titu t
de specialitate; acesta cuprinde şi reprezentarea
desenată a instalaţiei de ventilare.
Instalaţiile de ventilare n a tu ra lă , alcătuite
dintr-un sistem de canale în zidărie, se reprezintă
în desenele proiectului de arhitectură al construc­
ţiei respective. Instalaţiile de ventilare mecanică,
de orice fel, alcătuite din an u m ite agregate şi o
reţea de canale de distrib u ţie a aerului, se dese­
nează pe p lan u ri ale construcţiei, anum e întocm ite
în acest scop. P entru alcătuirea proiectului aces­
to r instalaţii, cuprinzînd desenele necesare exe­
cuţiei, se aplică regulile generale de reprezentare
a tu tu ro r instalaţiilor, bazate pe principiile dese­
nului proiectiv şi expuse în capitolul X I.
In stalaţia în ansam blul său se desenează pe
planurile fiecărui nivel, la scara 1 : 100 sau 1 : 50,
precum şi pe anum ite secţiuni verticale ale con­
s trucţiei, care apar necesare, sau scheme în pro­
iecţie axonometrică (izometrică). In acest scop-
se folosesc semnele convenţionale generale pre­
văzute în capitolul X I, precum şi semnele conven­
ţionale stabilite în STAS 185-73 pentru elemen­
tele, piesele şi dispozitivele specifice instalaţiei
de ven tilare şi condiţionare a aerului (denumită
şi instalaţie de climatizare), din care cele m ai
utilizate sîn t cuprinse în tabela X V I .l .
Pe desen se înscriu dimensiunile nominale sau
de g ab a rit ale elem entelor şi agregatelor, precum
şi cotele de poziţie necesare m o ntaju lu i. în legenda
desenului sau în tabela de componenţă se înscriu:
370
C O N D IŢ IO N A R E A
A . REPREZENTAREA ÎN DESEN A ELEMEN­
TELOR INSTALAŢIEI DE VENTILARE MECA­
NICĂ. B. REPREZENTAREA SUBANSAMBLU-
RILOR. C . CENTRALA DE ÎNCĂLZIRE Şl
CON DIŢIO NARE A AERULUI. D. INSTALAŢII
DE VENTILARE MECANICĂ ÎN CLĂDIRI
(EXEMPLU DE REPREZENTARE). E. INSTA­
LAŢII DE TRANSPORT PNEUMATIC
specificaţia tuturor reperelor, caracteristicile teh­
nice ale fiecărui agregat, standardul sau norma
internă care îl determ ină etc.
2. L in ii fo losite
P entru reprezentarea instalaţiilor de ventilare
şi condiţionare, a aerului pe p lan u ri generale şi
în desen de execuţie s în t folosite tipurile de linii
standardizate (STAS 103-G6).
L inia CI se foloseşte pentru a se trasa:
— conturul canalelor;
— linia legăturii cu i'lanşe (poz. 1, din tabela
X V I .l);
— liniile de săgeată indicînd sensul scurgerii
fluidului (poz. 2, tabela X V I .l).
L inia C2 este u tiliz a tă pentru a se reprezenta:
— m uchiile văzute la legătura cu falţ. a cana­
lelor (în detalii de execuţie);
— conturul pieselor interioare a canalelor (poz.
11, din tabela X V I .l) ;
— pompele şi ventilatoarele, aparatele de
m ăsurat, de control şi autom atizare.
Linia C3 se foloseşte pentru a se trasa:
— desenul planului general;
— liniile de indicaţie;
— liniile pentru părţile curbate ale canalelor
(fig. X V I .l ) ;
— elementele interioare din desenul schemelor
de ansamblu al centralei de condiţionare.
L iniile I se folosesc pentru m uchii nevăzute
sau situate înaintea planelor de secţionare, axe de
simetrie şi orice fel de axe de rotaţie.
A
 TABELA X V I.l
S em n e c o n v e n ţ io n a le p entru In s ta la ţii dc v e n tila r e şi con d iţion are a a cru lu i
(e x tr a s d in S T A S 185 -7 3 )

Nr.
ctl. Denii tnirca Semn convenţional

E A
Canal de aer;
a — p la n ;
b — elevat 1p

Aer proaspăt sau tr a ta t : a

a — admis (refulat) In Încăperi
b — J \^ —
b — aspirat (evacuat) din Încăperi

c — aer recirculal

,eh-
■ma
Piesă de deviere (etaj):
a — elevaţie " 1 _____ i C A -A

ire
¿r
" v
Şi b — plan
ii i

la

Curbă cu flanşe (secţiune circulară):

î: a — plan
i-
b — elevaţie

200*100

Ram ificaţie din piese asamblate (de exemplu,

pentru unghiul a şi secţiuni de 2 00 x 2 0 0 şi
400 X 200 mtn)

371

/
 T A B E L A X V L I (continuare)

N r.
crt. D enum irea Semn convenţional

800x * DO
400x300

Difuzor sau confuzor (de exem plu, de la sec­

ţiunea 4 0 0 x 3 0 0 la secţiunea 8 0 0 x 4 0 0 mm)

PWO 1)00x500

Trecere de la secţiunea circulară la cea rectan­

gulară:
a — plan (elevaţie)
b — secţiune

Clapetă de reglaj fără manetă:

a — plan
b — elevaţie \

1 i! r
Şibăr perpendicular: 1
a — elevaţie J ...........
b — plan t
i . . ____J i L

5 0 0 x2 5 0 ; 75% 500x250:

Gură de introducere (refulare) (de exemplu, cu

10 secţiune to ta lă 5 0 0 x 2 5 0 mm , liberă 75%,
debit 0,7 m 3/s, viteză 0,6 m/s)

/ \
Gură de evacuare (aspiraţie) Acelaşi semn: se schimbă sensul circu laţiei aerului

372

/
are) T A B E L A X V I . 1 (continuare)

Nf.
c rt. D enum irea S e m n convenţional

800x800
(¡>i00 1.0M /
mu
11 A nemostat cu ecran circular sau rectangular
(dimensiuni; d e b it; viteză) _ r r" L
_JTE_ f '
—~~~r
——

12 F il tr u de aer, cu ulei, celular (de exemplu

celule pe 2 coloane):

a — plan

b — vedere din fa^ă

c — vedere laterală

TT
13 Cameră de stropire (simbol general)
Mi

$500 <t>500

14 Anemostat conic (de exemplu: 0 500 m m cu

conurile in acelaşi plan şi în plane diferite)

/ / \ W

15 Deflector (de exemplu 0 500 mm)

16 Separator de p icături:

a — în plan

b — vedere din faţă

c — vedere, laterală

373

/
 In general, desenele se execută în negru — în
creion sau tu ş; pe p lanu ri generale de situaţie şi
pe p lanuri coordonatoare se p o t folosi, pentru tra ­
seul conductelor, fie semnele de la poz. 2, tabela
X V I .l , fie linii în culori, conform STAS 185/1-73,
astfel:
— verde, la canale pentru aer proaspăt;
— roşu, la canale pen tru aer t r a ta t;
— albastru, la canale pentru aer de evacuat
(viciat);
— violet, la canale pentru aer recirculat.
3. R eprezentarea c a n a lelo r de aer
Canalele din tablă, de secţiune circulară, p ă ­
tra tă sau dreptunghiulară, se deosebesc în desen
după forma secţiunii şi după îmbinarea lor — cu
flanşă sau cu i'alţ. In desen ele p o t apărea în
plan sau în secţiuni verticale, în vedere in lung.
Aceasta se reprezintă la scara desenului, prin
axa canalului şi două linii paralele de contur de
tip CI. Flanşele duble, prin care se unesc două
porţiuni de canal, apar în profil şi se trasează
printr-o singură linie groasă perpendiculară pe
axa canalului (v. poz. 1, tabela X V I .l) .
Pe un traseu la oarecare lungime, distanţa
între flanşe (sau falţurile) consecutive, egală cu
lungimea tronsoanelor, se reprezintă la scara dese­
nului. Sensul de curgere a aerului şi n atu ra lui
se indică p rin semne distinctive (poz. 2 , din tabela
X V I .l). în secţiunea transversală, canalele se
reprezintă prin linia de contur a secţiunii trasate
cu linie groasă CI (poz. 1, din tabela X V I .l) .
Canalele din tablă se cotează pe desenele de
ansamblu prin n otarea d ia m e tru lu i sau a dim en­
siunilor secţiunii tra n sversale, precedată de gro-
sim eăTăblei; dunensTuiiiie^sînt exprim ate în m ili-
nîelrT; de exem plu, 0,50—0 400 şi 0,50—4 0 0 X
250 pe poz. 1, din tabela X V I .l . L u n g iiîe a tro n­
soanelor, deşi este desenată la scară, nu se cotează
decît pe desenele de detaliu. De asemenea, num ai
pe aceste desene se înscriu şi cotele referitoare la
flanşele canalului sau prinderea p rin falţ.
Secţiunea canalelor dreptunghiulare se cotează
înscriind’întîi dimensiunea care apare în vederea
rcspectivă~^i7~li^bTr~5espărtit prin sem nul înmul-
firii ( x Ţ a doua.dimensiune, perpendiculară pe.
planul acestei vederi. De exem plu, în figura X V I . l ,
s-a cotat în elevaţie secţiunea transversală a cana­
lului de 4 0 0 x 3 0 0 , deoarece înălţim ea secţiunii
canalului de. 400 mm apare văzută în elevaţie;
pe vederea în plan acelaşi canal s-a cotat 300 X
400, deoarece în această vedere apare văzută lă­
ţimea secţiunii s a l e d e 300 m m . în dre ptul cotelor
secţiunii canalelor se notează, de asemenea, obli-
374
B A
F i g . X V I . l . Schimbarea d irec ţie i unui canal din tablă
o — e le v a ţie ; b— plan.
gatoriu, valoarea debitului de aer ce trece prin ca­
nal, în m etri cubi pe secundă.
Pe vederea în lung se trasează, pe direcţia axei,
semnul sim bolizînd funcţiunea sa (poz. 2 din ta ­
bela X V I .l ) , pentru aer proaspăt, aer recircu­
lat etc.
Schim bările de direcţie ale traseului unui canal
se realizează p rin curbe; acestea se reprezintă
astfel cum a p a r în vederea respectivă, în proiecţie
ortogonală, după principiile desenului proiectiv.
în figura X V I . l , « şi b s-a reprezentat, prin
vedere în elevaţie şi în plan , o parte a unui canal
rectangular de 4 0 0 x 3 0 0 m m , pentru aer proaspăt,
care îşi schimbă direcţia cu 90°. P orţiunile de canal
rectilinii A şi C s în t legate cu o curbă (cot) de
90°, n o tată cu B , situ a tă — împreună cu yi şi C —
în p lan v ertical; în vederea pe planul orizontal,
această curbă apare ca un canal rectiliniu; haşu-
rarea lui degradată dă imaginea curburii, aju tîn d
citirea desenului. Canalul este p revăzut în curbă
cu palete de dirijare a aerului (fig. X V I .l , a);
desenul cuprinde cotele elem entelor sale necesare
execuţiei.
în cazul canalelor circulare, pe vederea cu­
prinsă în plan u l paralel cu planul curbei se tra­
sează — cu linie C3 — sectoarele din care este
construită curba (v. lig. X V I.7, cotul C — B) .
Canalele confecţionate din plăci de. diferite m a­
teriale (PCV, placaj din lemn, plăci din azboci­
m ent, beton cu zgură sau ra b iţ cu m o rtar de
ipsos), a lătu rate de m ulte ori elem entelor de con­
strucţie (planşee, ziduri, grinzi etc.), au semnul
convenţional pentru reprezentarea în vedere al-
C ,— (W b X
rVyi. -------------- --------------
( M h V ) h
 paralel cu acest ax (poz. 8 , b, din tabela X V I .l ) ;
ele se p o t cota prin dimensiunile clapetei; de
exemplu: C R 0 350 reprezintă o clapetă de reglaj
pe un canal circular cu diam etrul 350 m m , iar
CR 2 2 5 x 1 5 0 o clapetă pe un canal dreptunghiular
cu dimensiunile de 2 2 5 x 1 5 0 m m . Clapetele cu j a ­
luzele reglabile se reprezintă analog.
Căciulile de protecţie a coşurilor de ventilare
cu secţiune circulară şi deflectoarele apar în desen
prin vederi în elevaţie sau pe plan. în funcţie de
tip u l lor, fiecare se reprezintă prin semnul conven­
ţional respectiv, iar cotarea prin diam etrul său.
P en tru confecţionarea lor, dacă tipul necesar nu
este stan d ard iz at, sîn t necesare desene de execuţie
întocmite după regulile desenului industrial.
Deflectoarele folosite la instalaţiile de v e n ti­
lare n atu ra lă pentru evacuarea aerului din încă­
peri (fig. X V I.3) se execută în mod obişnuit, pentru
diam etre cuprinse între 100 şi 1 000 m m, avînd
înălţim ea h de 240—2 400 mm.
Construcţia deflectorului se compune dintr-un
capac 1 din tab lă cu grosimea de 0 ,5 —1 m m , cu
o deschidere rfa de 170— 1 700 mm şi înălţim ea h 5
de 60—300 m m ; o m a n ta cilindrică 3 din tab lă
cu grosimea de 0,75-1 m m , a cărei înălţim e /ie
variază între 120 şi 1 200 m m, este su sţin ută de
p atru suporturi 4 executate din p la tb a n d ă de 25 ...
3 0 x 4 m m ; o apărăto are 5 din tab lă d e 0,75— 1 mm
grosime, un tub central 6 din tab lă de 1 mm gro-
1 200
?-------------- ’’
b
F i g . X V I . 2. Detalii d e p r i n d e r e a canalelor din PCV
o — r i a n j e s u d a t e ; b — cu m u f ă d e m o n t a b i l ă .

c ă tu it din linia de contur exterioară (CI) şi o linie

paralelă întreruptă interioară (12), indicînd gro­
simea peretelui lor; în secţiune transversală gro­
simea peretelui este h aşu rată (fig. X V I .2).
în planuri de ansam blu şi in secţiuni verticale,
astfel de canale se desenează aşa cum apar în ve­
dere. Se întocmesc şi detalii de execuţie din care
rezultă: m aterialele folosite, m odul de execuţie
şi îmbinarea lor, dispoziţia şi fixarea lor faţă de
elementele construcţiei, cu cotele necesare. Ca
exem plu, în figura X V I .2, se află reprezentate
în secţiune două detalii de prindere a tronsoanelor
de canale din PCV, cu flanşă sudată pe canal
(fig. X V I.2, a) şi cu mufă dem ontabilă (fig.
XV 1.2, b).

4. Reprezentarea a lta r clem ente co n stitu tive

Clapefele de reglaj situate pe. canale rectilinii
sau la ramificaţii se pot reprezenta, fie într-o
vedere pe un plan perpendicular pe axul lor (poz.
8 , o, din tabela X V I .l), fie în vedere pe un plan F i g . X I V . 3. Deflector.

375

/
/
sime, avînd deschiderea superioară dL de 125 — B. REPREZENTAREA
—1250 mm şi înălţim ea p o rţiu n ii cilindrice a tu b u ­ SUBANSAMBLURILOR
lui h x între 70 şi 700 m m, iar înălţim ea p orţiu nii
tronconice a canalului h 2 între 100 şi 1 000 m m.
P a rte a interioară a m a n talei este prev ăzută cu o P entru reprezentarea subansarnblurilor în de­
flanşe 7, care se îm bină cu flanşa prinsă în tu b u la ­ sen se folosesc semnele convenţionale descrise în
acest capitol. Cîteva din situaţiile în care an u­
tu ră. M antaua este prevăzută cu clouă nervuri pe
mite subansam bluri se p o t afla în construcţii şi
circumferinţă, iar capacul se solidarizează de suport
reprezenta în desen sîn t exemplificate în conti­
p rin nitu rile 2. nuare.

1. Canal cu secţiune c irc u la ră cu b ifu rca ţie

5. Reprezentarea sistem elor de susţinere

în figura X V I.7 se află reprezentat în vedere,

Aceste sisteme se reprezintă prin detalii de în p lan , un canal circular ( 0 350 m m ) al cărui
execuţie şi m ontaj întocm ite după regulile dese­ traseu A — B face un cot de 90° între secţiunile
nului industrial. Cîteva exemple m ai des întîl- B şi C şi se ramifică din D ; cele două ramuri ale
nite sîn t date în figurile X V I.4 —X V I .6. bifurcaţiei D — E şi D — E ' fac între ele un unghi

tt/o' Colier din oţet

Fig. X V I . 4. Sisteme de fixare :

a — su sţin ere It n g â p e r e t e ; b — s u s p e n s i e d e p lan şeu ; c — consolă p e n tr u canal rectangular; d — d e taliu de e x e c u ţie ; e - susţinerea de pl an şe u
a unul canal rectangular 6 0 0 x 6 0 0 m m .

376

//
 Tablă zincatfi F!anş5
I L30x30x3
Rabit
Zid de fundaţie
Placa de beion arma/
Nivelulpardoselii

X Sfrai de aer 20m

Pasia deipsos
\cu zgura 3cm
I Zid din 1/2
I cdrămidd
Slrat du aer
,

D istontier \ Tablă zincată

'tOx 20mm 450*300 mm

F ig . X V I . S . Canal vertical m ascat în z id ă rie ; F i g . X V I . 6. Canal orizontal dispus sub pardoseala p a r t e ­

deta liu de montaj. ru lui, a lă t u ra t zidului de fundaţie (detaliu de montaj).

de 90°, fiecare din ele tcrminîndu-se prin cîte o
curbă la 45° şi o gură de aspirare, alcătuită din
ram ă ( 0 250 m m ), cu grătar din plasă de sîrm ă.
O clapetă de reglare cu m an etă , dispusă înainte
de b i f u rc a re , perm ite reglarea debitului de aer
admis.
Subansamblul se află dispus într-un plan ori­
zontal, sub nivelul plafonului de care este susţinut.
are două ram ificaţii sub unghi de 90° m arcate cu
9 şi 10. Fiecare ram ificaţie şi tronsonul său final
se term ină cu o gură de aspirare, cu grătar şi ramă
cu jaluzele reglabile. Cîte o clapetă de reglare de
2 0 0 x 2 0 0 mm este prevăzută la fiecare ram ificaţie,
întreg sistemul se află într-un plan orizontal,
fiind dispus sub plafonul unei încăperi, dar are
o derivaţie de traseu. în planul orizontal, după o
direcţie paralelă cu cea iniţială ob ţin u tă prin
două curbe la 30.

2. Canal cu secţiunea d rep tu n g h iu lară cu

două ra m ific a ţii
3. Canal pentru refularea aerului
dispus în plan vertical
în figura X V I.8 s-a reprezentat un canal din
tablă cu secţiune dreptunghiulară, avînd traseul
m arc at de numerele 1— 8, dispuse în cerc. Canalul Un astfel de canal cu patru guri de refulare a
aerului dispuse într-un plan vertical s-a desenat
în figura X V I . 9, printr-o vedere în elevaţie. Cana­
-A— • lul cu diferitele lui tronsoane, difuzoarele şi cla-
petele de reglaj sint cotate după regulile precizate
0,5 - <p3bO anterior; gurile de refulare, fiind identice, s in t
0,27m3/s cotate o singură dată prin elementele lor dim en­
0iajp_eJà_da regia) sionale şi n um ărul lor.
.... *350

C u rii de os/iira-

Gură de ospirore' O. tin i 3/s

^ .T) cu nroior din f /O.JS-ltlOxUUO
U,IU<i i s/S
' ‘ ‘ pfosâ de sîrmă ' ‘ <
Fig. X V I . 7 Canal cu secţiune circulară cu bifurcaţie (vedere Fig< X V I . 8 Canal re ctangu la r în plan orizontal cu două
în plan). ramificaţii şi trei guri de aspirare.

48 — Desen de construcţii şi instalaţii 377

 Difuzor200*700(¿00 xS75
‘ L'26Q
GlapelSdereglaj
400x700 Difu?or500x700
2,8m 3/{,
Fig. X V I . 9 Canal cu p a tru guri de r e fu la re dispuse în plan vertical.
C. CENTRALA DE ÎNCĂLZIRE
Şl CONDIŢIONARE A AERULUI
în centralele de încălzire şi condiţionare a
aerului s în t instalate agregatele, dispozitivele şi
am enajările necesare pentru tratarea şi condiţio­
narea aerului.
în desenul de ansam blu al centralei, acestea
se reprezintă prin semnele standardizate cuprinse
mi tabela X V I .l sau p rin desene sim plificate,
aşa cum este p rezentat în figura X V I .10.
D. INSTALATII DE VENTILARE
MECANICĂ ÎN CLĂDIRI
(EXEMPLU DE REPREZENTARE)
Aceste instalaţii se reprezintă pe baza princi­
piilor generale arătate la acest capitol, folosindu-se
semnele convenţionale şi desenele schematice ale
anum itor agregate sau subansam bluri.
în figura X V I.l 1 este reprezentat un atelier
de forjare, dintr-o unitate de întreţinere, prin
planul său şi p rin două secţiuni verticale. Pe
plan s-au figu rat o serie de utilaje obişnuite în-
tr-un astfel de atelier-forjă, cuptor pentru călire
şi recoacere, baie de călire, nicovale pentru prelu­
crare, polizor, mese de lucru ete. U tilajele care
comportă evacuarea aerului v ic ia t sau a gazelor
v ătăm ătoare, înzestrate cu dispozitive de captare
a acestuia, sîn t prevăzute pc desen cu repere
numerice, explicate în legenda desenului. Pe plan
şi în schemă s-a desenat şi aeroterma 3 — funcţio-
nînd în tim pul iernii — cu gura de aspiraţie stră-
bătînd zidul construcţiei şi gura de refulare a aeru­
lui încălzit în atelier. Deasupra fiecărui utilaj,
care în timpul exploatării degajă gaze toxice,
fum sau abur, se află desenată în vedere hota
legată la un canal vertical din tab lă de oţel.
378
4guri derefulare cusI/o 50QxB7S
Difuzor 150X700
1(500*675) L-500 Difuzor 325x700
/ (500x075]L*550 Difuzor ¿75x700
rf500x450lL*60d
\ 0,50-275x700
O JapşiaM oj 0.7ms/s ; 3m/s
300x700 '
Pe plan şi în secţiuni sîn t indicate dim ensiu­
nile de g aba rit ale hotelor şi canalelor de evacuare
a aerului v iciat, precum şi dimensiunile lor de
poziţie sau m o ntaj.
INSTALATII DE TRANSPORT
PNEUMATIC
1. G en er al i tă ţ i
F iind asem ănătoare cu instalaţiile de ventilare
mecanică, instalaţiile de tra n s p o rt pn eum atic se
reprezintă în desen prin aceleaşi m etode şi m ij­
loace ca şi acestca, adică p rin desene în plan,
secţiuni verticale şi scheme, folosind aceleaşi
semne convenţionale (STAS 185-73) pentru tu b u ­
latura din tablă şi pentru dispozitivele comune.
P en tru agregate specifice (guri de captare,
cicloane, separatoare de praf, transportoare eli-
coidale etc.) s în t necesare desene de execuţie,
întocm ite după regulile desenului industrial, şi
desene de m o ntaj; în mod curent se folosesc agre­
gate tipizate, produse de industria noastră, caro
se specifică num ai prin caracteristicile lor.
P entru că instalaţiile de captare a prafului
sau a deşeurilor s în t legate de u tila ju l tehnologic
prin guri de captare adecvate fiecărui utilaj de
producţie, se adoptă pentru reprezentarea acestui
utilaj desene sim plificate, prevăzute cu repere, a
căror semnificaţie se înscrie în legenda desenelor.
2. Instalaţii d e t r a n s p o r t p n e u m a t i c într»un
atof ier d e t î m p l ă r i o m e ca n ic ă
în vederea asigurării unor condiţii normale de
muncă, un astfel de atelier s-a prevăzut cu mij-
 "fi

L F. G E N DA
1 - Hota hissG opice p e n tru fo rja cu ¿focuri
2 - Hota deesupra dă H or de c â iire în apa ş iu t c i 2400 x 2 TOO
3 -A e ro fe rm cu d e b it 6000m \Zero Q- 55000 k c a !/o ro
p e n tru înoâfoirea o e ru /u i d e /a 2 0 °C io +10 °C
lf - Cano i de goze o r se de io cu p to r 0 370
5 - C anat de goze a rse de io g u ra cu p to ru tu i $ 2 5 0
f - Coş de ve n ti/o fie <t>450
7 - D e fle c to r 0 500 mm tip C
8 - D e fle c to r $ 3 0 0 m m tip C
3 - O c fle c to r 4 6 0 0 m m tip C
î 0,5 t 2 3 O Sm

IN STITU TU L DE ATEUER U E FO R JA
PROI EC TA Rl
Numele Senwdhr
Prvui.fnt INSTALAŢIA DE VENT/LARE
Desene?
veriikoi PLAN 6 ! SECT/UNl

Fig, X V I . 11. A telier de f o rja r e — in stalaţia de v e n tilare mecanică.

joace de captare şi evacuare a rumeguşului şi
aşchiilor dc lemn (cu dimensiuni cuprinse între
0,5 —50 m m ), ce se produc la fiecare utilaj de
prelucrare a lemnului.
în figura X V I .12, a s-a p rezentat p lanul insta­
laţiei de tran spo rt pneum atic a atelierului la
scara 1 : 50. Pe planul construcţiei sînt am plasate
cele cinci maşini-unelte (reperele 1— 5), fiecare cu
cîte o gură de captarc şi un canal din tab lă, prin
care se aspiră deşeurile, datorită depresiunii crcate
de un v en tilato r V şi se transportă pînă la un con
colector C c; în continuare se află reprezentat cana­
lul principal prin care deşeurile sîn t transportate
la separatorul de aşchii S A , de unde, după sepa­
rarea acestora, rumeguşul rămas este. refulat de
către v en tilator în ciclonul separator de rumeguş
Cs; din ciclon, rumeguşul cade în partea de jos,
de unde este tra n s p o rta t prin alte mijloace.
Pe desenul în p lan , canalele de transport şi
agregatele se află desenate în proiecţia orizontală;
pentru fiecare elem ent sînt înscrise dimensiunile
caracteristice, precum şi cotele de m ontaj, faţă de
clementele construcţiei. Agregatele poartă repere
specificate în legendă îm preună cu caracteristicile
lor. Pe. p lan s în t indicate trei trasee de secţionare:
în figura X V I .12, b şi c s-au prezen tat două din
aceste secţiuni verticale, B — B şi C — C, în care
o parte din elementele instalaţiei apar în adevă­
ra ta lor formă.
Pe secţiuni sînt înscrise cotele dimensiunilor
tuturor elementelor instalaţiei şi cotele de nivel,
la care acestea vor fi m ontate.

379

4
 100 2100 sp aţiu nu s-au m ai reprezentat şi schemele celor­
*6,OS, 2O lalte utilaje.
.v
Conul colector este reprezentat. în figura X V I .14
R -315
printr-o vedere în plan orizontal, în care a p a r ccle
CC a ■30"
cinci ş tu ţu ri, cu flanşa de legătură a canalelor ce
vin de la cele cinci utilaje şi cu ştu ţu l canalului
de plecare spre v entilator, avînd d iam etrul de
380 m m ; poziţia relativă a ştu ţu rilo r este deter­
<t>t05 m in ată p rin unghiul dintre axele lor. O secţiune
verticală precizează cota de nivel a canalului co­
lector, la axa gurilor de intrare şi ieşire.

F i g . X V I . 1 3 . Ferăstrăul circular din figura XVI.12, o (schema

de montaj),

în figura XV 1.13 s-a reprezentat schema de
m ontaj pentru ferăstrăul circular, printr-o vedere
în elevaţie şi una de profil, pentru a se determina
captarea şi canalul său. Pe schemă, canalul se
opreşte la conul colector Cc. P entru economie de
1. Să se reprezinte la scară prin vederi pe cele
trei plane de proiecţie — elevaţie, plan şi profil —
un tronson de canal din tablă, cu secţiunea transver­
sală dreptunghiulară, cu flanşe din oţel cornier, cu
dimensiunile ce se pot alege din tabela XVI.2.

,ţ~

£0^,62
m ^3
—1sfc_

o'aura 1:211

Scara MO ^< Y

F i g . X V I . 14. Canal cole ctor al instalaţiei din figura XVI,13.

380
 T r o n s o n u l d e c a n a l s e v a p r e s u p u n e r u p t în z o n a T A B E L A XVI. 2
d e m i j l o c , s p r e a s e r e d u c e l u n g i m e a d e s e n u l u i . Se Dimensiuni, t/i mm
v a î n t o c m i , d e a s e m e n e a , un d e t a l i u d e p r i n d e r e a
f l a n ş e i d e t a b l a c a n a l u l u i , la s c a r a 1 :1 (în s e c ­ C analul
ţ i u n e ) . Ş u r u b u r i l e d e p r i n d e r e s î n t în t o a t e c a z u r i l e rinuşa

tablei, g
G ro s im e a
M 6 X 2 5 mm. *o-« t

Tipul
ax b O ţe l
2. Să s e r e p r e z i n t e la s c a r ă , p r i n t r - o v e d e r e în u G ăuri 0 7
K c ornier
l ung şi u n a di n f a ţ ă , un t r o n s o n d e c a n a l c i r c u l a r , cu
f l a n ş ă di n o ţ e l lat ( sau c o r n i e r ) a v î n d d i m e n s i u n i l e
a l e s e di n t a b e l a X V I . 3 .
1 0 ,5 0 200 x 100 1 980 A 25 X 20 X 4 2 (2+ 1)= 6
2 0 ,6 5 4 0 0 X 2 5 0 1 980 B 30 X 30 x 4 2 (4 + 2 ) = 1 2
T r o n s o n u l , în l u n g i m e d e 9 8 2 m m , s e va p r e s u p u n e 3 0 ,5 0 100X250 982 A 2 5 X 25 X 4 2 (2 + 2 ) = 8
r u p t în z o n a d e m i j l o c , s p r e a s e r e d u c e l u n g i m e a d e ­ 4 0 ,7 5 630 X 800 982 C 40x40x4 2 (6+ 8)= 28
s e n u l u i . S e v a î n t o c m i şi un d e t a l i u d e p r i n d e r e a
f l a n ş e i d e c a n a l la s c a r a 1 : 1 (în s e c ţ i u n e ) . N i t u r i l e
d e p r i n d e r e d e 0 3 m m s e af l ă la d i s t a n ţ a d e 1 0 0 m m , TABELA XV 1.3
iar ş u r u b u r i l e d e p r i n d e r e , în t o a t e c a z u r i l e , s î nt
Dimensiuni, In mm
M 6 x 2 5 mm.
3 . Să s e r e p r e z i n t e în e l e v a ţ i e , p e un pl a n f r o n t a l Can alu l F ia uşa
şi p e un pl a n l a t er a l , d e p r o f i l ( d r e a p t a sau s t î n g a ) la N r. I N ituri
s c a r a 1 : 5 0 ( sau 1 : 2 5 ) s u b a n s a m b l u l d i n f i g u r a X V I . 7. c r t. G ro s im e a 0 3
ta blei, g O Oţel 0 7
T r o n s o a n e l e s a l e p o t a v e a l u n g i m i l e î n s c r i s e în
un a di n v a r i a n t e l e d i n t a b e l a X V I . 4. t 0.50 ! 10 4 la t x 5 4
I n d i c a ţ i e . A p l i c a ţ i a s e r e d u c e la r a c o r d a r e a 2 0,50 225 6 lat x 5 4
a d o u ă d r e p t e p a r a l e l e c u o d r e a p t ă î n c l i n a t ă , pri n 3 0,65 10(1 12 1, 2 5 x 2 5 x 4 12
arce de cerc; dreapta înclinată este coarda com ună 4 0,75 630 20 L 30 X 30 X 4 20
0 1,00 1 000 30 1. 4 5 x 4 5 x 4 24
a c e r c u r i l o r de racordare. Pentru linia de axă, c e r ­
c u r i l e d e r a c o r d a r e au r aza R d e d u s ă di n t a b e l ă .
4 . Să s e p r e z i n t e la s c a r ă , pr i n v e d e r i p e c e l e t r e i TABELA XVI.4
p l a n e d e p r o i e c ţ i e , un c o t d e e t a j cu s e c ţ i u n e a d r e p ­
Dimensiuni, in mm
t u n g h i u l a r ă p e n t r u un c a n a l di n t a b l ă , c u d i m e n s i u ­
n i l e a l e s e di n t a b e l a X V I . 2 . (v. şi p o z . 3 di n t a b e l a
Nr. cot
XVI.1.). ert. a - n cot. «C C- 0 DE - D E' E F - E 'F '
Ra z a d e r a c o r d a r e e s t e p e n t r u t o a t e c a z u r i l e di n
t a b e l ă : R = 1 ,5 o. F l a n ş e l e s e n i t u i e s c d e t a b l a c a n a ­
1 2 ,5 0 90° 0 ,5 0 0 ,7 0 45°
l ul ui cu n i t u r i ( 0 3 m m ) , la 1 0 0 m m d i s t a n ţ ă . P e r e ­ 2 2,00 90° 0 ,7 0 0 ,8 5 45°
c h i l e d e f l a n ş e s e p r i nd î n t r e e l e c u ş u r u b u r i M 6 x 2 5 . 3 1,50 90° 0 ,9 0 1,00 45°
5. Să s e r e p r e z i n t e la s c a r a 1 : 5 0 s e c ţ i u n e a v e r ­
t i c a l ă , d u p ă t r a s e u l A-A, a i n s t a l a ţ i e i d e t r a n s p o r t di n
f i g u r a X V I . 1 2 , a. v e n t i l a t o r u l cu t u b u l a t u r a c i r c u l a r ă . Se f o l o s e ş t e
6. Să s e î n t o c m e a s c ă s c h i ţ a şi d e s e n u l la s c a r ă t a b l ă d e 1 m m g r o s i m e , i ar p e n t r u f l a n ş e , o ţ e l c o r ­
p e n t r u t r o n s o n u l d i n f i g u r a X V I . 1 2 , b, c a r e l e a g ă n i e r d e 3 0 x 3 0 x 4 m m şi ş u r u b u r i M 6 x 2 5 m m .
Cap. X. Rep rezentarea e le m e n te lo r şi cons­ 3. Reţele exterioare ale unui complex de clă­
t r u c ţ iilo r m e ta lic e ............................... 289 diri .............................................................. 339

1. R e p re z e n ta re a e le m e n te lo r construcţiilor
C. Reţele publice de alimentare cu apă şi de cana­
lizare .................................................................. 940
m etalice ........................................................... 289
2. Reguli de re p re z e n t a r e şl c otare ............... 291
3. R e p re z e n ta re a a n sa m b lu rilo r de elem ente Cap. XIV. R e p r e z e n t a r e a i n s t a l a ţ i i l o r p e n t r u
ale c o n stru cţiilo r m etalice ............................ 296 g a z e c o m b u s t i b i l e n a t u r a l e ............ 345

A. Generalităţi ...................................................... 345

B. Semne convenţionale, simboluri şi notaţii . . . . 346
PARTEA A TREIA C. întocmirea schemei izometrice ...................... 346
D. Reprezentarea instalaţiei de gaze combusti­
D ESEN DE IN S T A L A Ţ I I bile din clădiri .................................................. 351

Cap. X I. R ep rez en tarea In s t a la ţ iilo r pentru

Cap. XV. R e p r e z e n t a r e a i n s t a l a ţ i i l o r d e î n ­
flu id e ...................................................................... .......304
c ă l z i r e c e n t r a l ă ......................................... 358
A. G eneralităţi ........................................................... ......304
A. Principii generale .............................................. 358
B. Semne convenţionale, sim bolu ri şi notaţii co­
1. Semne convenţionale, elemente de cotare şi
mune instalaţiilo r pentr u fluide ........................ ......304
reprezentări speciale .................................. 358
1. Reprezentarea conductelor ........................ ......304
2. Desenele instalaţiei de încălzire centrală .. 364
2. C o ta re a conductelor ..................................... ......308
3. R ep rezentarea pieselor speciale, a a rm ă ­ B. Exemplu de reprezentare a instalaţiei de
t u ril o r şi a accesoriilor .......................................308 încălzire centrală .............................................. 364
C. întocm irea schiţei şi a dese nului instalaţiilor 1. Clădire de locuit — proiect t i p .................. 364
pentru fluide ........................................................... ......308 C. Instalaţii de încălzire cu a e r o t e r m e .................. 365
1. Reguli generale de cotare ...................................308 1, Principii şi elemente de reprezentare . . . . 365
2. înto cm irea schiţei ................................................318 2. Exemplu de reprezentare .......................... 366
3. Executarea desenului ..................................... ......319 D. Reprezentarea reţelelor de te r m o f i c a r e .......... 366
4. C i tire a desenului ................................................320 1. Principii şi elemente de proiectare .......... 366
2. Exemplu de reprezentare .......................... 367
Cap. X II. R ep rezentarea in s ta la ţiilo r teh-
nico-sanitare d in c lă d ir i ...............................323
Cap. XVI. R e p r e z e n t a r e a i n s t a l a ţ i i l o r d e v e n ­
A. Principii generale .................................................. ......323 t i l a r e şi d e c o n d i ţ i o n a r e a a e r u l u i 370
1. Semne convenţionale ..................................... ..... 323
2. întocm irea schiţei şi a desenului ............... ..... 323 A. Reprezentarea în desen a elementelor instala­
B. R e prez enta rea instala ţiilo r tehnico-s anitare ţiei de ventilare mecanică .................................. 370
din blocurile de locuinţe ..................................... ..... 327
1. Principii generale .......................................... 370
2. Linii folosite .................................................. 370
1. G e nera lită ţi ...................................................... ..... 327
2. Clădiri de locuit, bloc P + 7 ............................ ......329
3. Reprezentarea canalelor de a e r .................. 374
4. Reprezentarea altor elemente constitutive 375
C. R eprezentarea instalaţiilo r tehnic o-sanitare
u tilita re ................................................................... ..... 330
5. Reprezentarea sistemelor de susţinere . . . . 376
D. R eprez en ta rea pre fa b rica telor p e ntru insta­ B. Reprezentarea subansamblurllor .................. 376
laţii tehnico-san itare ............................................... 331 1. Canal cu secţiune circulară cu bifurcaţie .. 376
1. Nodul s a n ita r pre fa b rica t ..................................331 2. Canal cu secţiunea dreptunghiulară cu două
2. Cabina sa n ita ră spa ţia lă ................................. ..... 333 ramificaţii ...................................................... 377
3. Canal pentru refularea aerului dispus în plan
vertical .......................................................... 377
Cap. X III. R ep rez en tarea re ţe le lo r e x te rio a re
de a lim e n ta re c u apă şi de c a n a liz a re 337 C. Centrala de încălzire şi condiţionare a aerului 378
D. Instalaţii de ventilare mecanică în clădiri
A. G eneralităţi ........................................................... .....337
(exemplu de reprezentare) .............................. 378
B, Reţele e x te r io a r e de apă-canal (exem ple de r e ­
pre ze nta re) ............................................................... .....337 E. Instalaţii de tran spo rt pneumatic .................. 378
1. Clădiri de locuit .............................................. .....337 1, Generalităţi .................................................. 378
2. Legătu ra instalaţiei cu re ţe a u a publică de 2. Instalaţii de transport pneumatic într-un
apă-canal ................................................................339 atelier de tîmplărie m e c a n ic ă ...................... 378

384
 G£lrrŞ/h
3/S"
r~as*.-53*

DORM'TOR

ga cu
LEGENDĂ
------- ConOscUca) rece
--------Conduci) and caii}
-- 3—ConCoclaconafutxfrnvourri

C&xyJ rrfnq/t.- i
\v
( p ) Corjrrsj &.VKXS
IC P<xi CtriHrr

1/HE’ vJ
__ si ^ ^ 5, BAC
PO Pmd diifoie
RPYC RrCudiCr'YC
pr Punct fu
Cft CtZurfld tordu
U&nwn ' M «tft RnhmcteVAi/ icrrcn
sr SJoa fonti
j *65x250•
: -2201mi

5.25. R e p re z e n ta re a in s t a la ţ ie i te h n ic o -s a n ita r e d i n t r - o c lă d i r e de lo c u it S \ - P + 4 :
SCHEMA COLOANELOR
a — plan su b s o l; ţ> — plan cta) c tirc n t; c — tchem a coloanelor.

f a f i? (?* ?■ / Jf
 ţionaie standardizate, cotele de
m ontaj (care uneori pot lipsi, fiin d
determ inate p rin norm ele de m o n ­
taj), poziţia nodului sanitar p re ­
fabricat, cu coloanele de apă rece,
apă caldă şi canalizare, precum şi
traseul conductelor secundare, in -
dicîndu-se şi diam etrele conduc­
telor. Pe plan nu sînt figurate si-
foanele obiectelor sanitare.
în figura 5.21, b este re p re ­
zen tată schema coloanelor p e n tru
u n singur nivel, al grupului sa­
n itar din figura 5.21, a. Pe tr a ­
seul conductelor sînt figurate p ie ­
sele speciale ce alcătuiesc in stala­
ţia (piesa de curăţire, com pensa­
to ru l de dilatare, sifoanele etc):
sîn t n o tate şi dim ensiunile tu b u ri­
lor, ale ţevilor şi cotele de nivel.
N um ărul apartam entelor pe
etaj, distribuţia încăperilor şi in ­
stalaţia aferentă fiecărui ap arta­
m ent fiind identice la to ate p alie­
rele, s-a întocmit schema coloa­
nelor pentru u n bloc de locuinţe
S + P - r 4 etaje (fig. 5.22).
D in cauza scării reduse, obiec­
tele sanitare ale fiecărui nivel nu
s-au m ai desenat, pe schemă fiind
Co/lbnlâiT
indicate derivaţiile fiecărei coloa­
F ig- 5.22. S ch em a coloanelor pentru un ne, arm ăturile, piesele de curăţire,
b loc d e locu in ţe S + P + 4 : piesele şi compensatoarele de d i­
— p ie să ele c u r ă ţire ; P.F. — punct ii x ; la tare pe coloana de canalizare,
P.D. — p iesâ d e d ila ta re ; CJD. — com pensator
de d ila tare . din PVC-U, respectiv p e coloana
de alim entare cu apă rece d in
PvC-G ; coloana p en tru apă rece este executată din oţel zincat.
A ceastă schem ă se.poate confrunta cu schem a din figura 5.21, b.
In d etaliile de execuţie (fig. 5.23) întocm ite ]a scară mare, o conductă
sau un subansam blu de instalaţie (un p refabricat, o poziţie de obiect m ai
deosebit etc.) se p o t reprezenta şi printr-o vedere în proiecţie ortogonală,
obţinută, în general, prin două linii paralele continue, duse la o distanţă
egală cu d iam etru l conductei. în acest caz, sp aţiu l dintre linii răm îne alb,
sau (spre a se deosebi de alte conducte) se poate colora cu culoarea con­
venţională a fluidului ce se transportă; în acest caz, fitingurile şi arm ă­
turile n u se colorează. Poziţiile .principale ale instalaţiei s-au no tat cu
repere a căro r sem nificaţie este înscrisă în legendă.
.136
 5.3.3. REPREZENTAREA INSTALAŢIEI TEHNICO-SANITARE
LA O CLĂDIRE ¡DE LOCUIT S + P + 4

Construcţia cuprinde un subsol tehnic, p arter şi p a tru .etaje, avi

apartam ente cu una, două şi trei camere, vestibul, baie, b u cătărie şi i
mară. G rupurile sanitare sînt identice pe vertical;!, de la p a rte r la e
jul 4.
A partam entele cu trei camere sînt dotate cu un grup sa n ita r de si
viciu, avînd ca obiecte sanitare un vas de closet şi un lavoar.
Instalaţia tehnico-sanitară cuprinde instalaţia de alim en tare cu a
p o tab ilă,. de canalizare şi instalaţia de apă caldă de consum p en tru b
grupuri de serviciu şi bucătării.
în figura 5.25, a s-a reprezentat, la scara 1 :50, desenul în plan
subsolului, cuprinzînd conductele de distribuţie inferioară cu apă re
şi caldă, precum şi conducta colectoare de canalizare, to ate reprezentt
prin semnele lor convenţionale conform STAS 185-89 şi inscripţiona
cu diam etrele corespunzătoare. Aceste trei conducte ajung la cîte
coloană verticală (desenată în plan prin cîte un cerc mic), coloanele urcîi
pînă la u ltim ul etaj al clădirii. Coloana de canalizare se prelungeşte pîi
deasupra terasei.
Pc desenul plan parter, etaj curent (fig. 5.25, b) s-au figurat, penti
fiecare grup sanitar, obiectele sanitare, prin semnele convenţionale re
pective, conform STAS 185-89, fără a se indica şi traseul conductei
secundare, din cauza scării reduse, indieîndu-se poziţia nodului sanita
poziţia coloanelor de alimentare cu apă rece şi caldă, precum şi a coloan
de canalizare. Deoarece num ărul apartam entelor pe etaj, d istrib u ţia înc;
perilor şi instalaţia aferentă fiecărui apartam ent sînt identice la toa-
palierele, nu s-au mai desenat toate etajele ci num ai etajul curent.
Sifoanele obiectelor sanitare nu sînt figurate pe desen. Poziţiile obie(
telor în plan n u s-au cotat, ele fiind determ inate prin normele de monta
Pe schema coloanelor (fig. 5.25. c), de obicei, nu se mai deseneaz
obiectele sanitare, fiind indicate derivaţiile fiecărei coloane, armăturii«
piesele de curăţire, piesele de dilatare. Fiecare coloană este num erotat
cu un num ăr ce corespunde cu num ărul coloanei din plan; obligatori'
sînt notate diam etrele conductelor, precum şi cotele de nivel .ale conduc
telor orizontale de alimentare faţă de nivelul pardoselii.

5.4. REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR SPECIALE

Instalaţiile tehnico-sanitare cu care.sîn t dotate unele complexe utili­

ta re c a : bucătării de cantine sau restaurante, spălătorii de rufe, băi pu
blice. unele instalaţii din spitale .etc., se proiectează corespunzător speci­
ficului lor funcţional şi se reprezintă în desen pe planurile de arhitecturi
după principiile expuse la începutul capitolului, folosind semnele conven­
ţionale com une instalaţiilor pentru fluide; la nevoie se pot adopta semne
convenţionale adecvate, explicate în legenda desenului.
 aapurile şi caracteristicile lor, precum şi standardul fiecâi'ui obi
se înscriu îr ‘ 'stele de m ateriale ale proiectului, pe desenele de d e ta
de execuţie VJ. m ontaj ale grupului sanitar respectiv; ele se explică
legendă sau se înscriu în tabelul de componenţă.
Desenele întocm ite în vederea execuţiei instalaţiei tehnieo-sanit;
cuprind planurile tu tu ro r nivelurilor pe care se desfăşoară in stalai
precum şi schema desfăşurată întocm ită după regulile g en era le ale de:
nului tehnic.
P en tru exem plificare, s-a considerat o clădire de locuit d in care s-
extras din tr-u n apartam ent gru p u l sanitar si baia cuplată cu b ucătăi
(fig- 5-21).

LEGENDA:
1. S p ă lă to r cu
p iciitii.-ir
1. C adă d e baie.
3. L a r o r .
i. V a s d s c ’.ciyat.

S b lX h tt/ W «M »! ______
1

!550
 fi 5

L E G f N 0 A;
L E G E N D Â:
1 Beton smpluBc 7.5penlruoA
1 Beton simplu Bc 7,5 aducere la cotd 2 hbun * beimpretobncaie D'
2. Iubim de beton prefobncale 0*& ),L' 1.00 3 Morlonle omeni MICO
4 îu b jn tle b e ia ’ ixerobncoteO-
3 Mortar ds ciment M100 7T
5 lenaaiâcu.Taior de omenii
4. Be/cn simplu Bc 3.5 6 Betcn smolii 3 cl5
5. Tencuială cu mortar de ciment M100
Fig. 5.11. Cămin de v
T i Fig. 5.10. Cămin de vizitare pentru reţeaua de car.
pentru reţeaua de canalizare, avînd funcţia d<
avind funcţia de cămin de cămin de racord
intersecţie.

4 •t

Fig, 5.13. Separator de grăsimi, cu golire la canal:

1 — capac işl ram ă din fo n tă : 2 — trep te din o ţel-b eto n ; 3 — beton do egalizare
p o z it: Ci — conductă care asig u ra com unicarea cu a tm o sfe ra ; Cj şl C j — conduct.* r\
l — bordura; 2 — grătar carosabil din iontă: HGLiriCTArA
3 — curba; H — beton de egalizate.