FIŞĂ DE LECTURĂ – Prâslea cel voinic și merele de aur

 
Am început lectura: 05.04.2021 Am terminat lectura: 11.04.2021

Titlul operei literare: Prâslea cel voinic și merele de aur

Autorul: Petre Ispirescu

Opera face parte din volumul: “Basmele românilor”

Editura: Jurnalul Național
Anul apariţiei volumului: 2010 (1862 prima publicare în România)
Alte opere ale autorului: Snoave și povești populare, Isprăvile și viața lui Mihai Viteazu
Opera e structurată în: - 
Opera este scrisă în: proză
Locul desfăşurării acţiunii: nedeterminat
Timpul desfăşurării acţiunii: nedeterminat - pe când făcea plopul pere și răchita micșunele; pe
când se bateau urșii în coade; pe când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se; pe
când se potcovea puricele la un picior cu nouazecișinouă oca de fier și se arunca în slava cerului de
ne aducea povești...

Naratorul: autorul, la persoana a III-a

Personaje:
Prâslea cel voinic – personaj principal, pozitiv
Alte personaje: împăratul, ceilalți feciori ai împăratului, zmeii, zgripsoroaica, fetele de împărat,
argintarul

Rezumat / Idei principale:

Un împărat cu trei feciori avea în grădină un măr cu mere de aur, din care nu apucase să guste
niciodată pentru că de fiecare dată venea un hoț şi le fura.
După ce frații mai mari nu reușesc să prindă hoțul, face o încercare şi băiatul cel mai mic. Prâslea.
Acesta rămâne treaz peste noapte și, deși nu prinde hotul, măcar poate să îi ducă a doua zi de
dimineață câteva mere împăratului.
Apoi, cei trei frați pornesc după hoțul de mere, pe urma de sânge lăsată de acesta. Ajungând la o
prăpastie, doar Prâslea coboară în ea, pe tărâmul celălalt, unde găsește un palat de aramă. În palat se
aflau trei surori, fete de împărat, care fuseseră răpite de zmei, pentru a le lua de soții.Prâslea îi
înfruntă și îi învinge pe zmei și, cu ajutorul fraților săi, scoate fetele din prăpastie. Ramas singur,
abandonat de frații săi care încercaseră să îl omoare, Prâslea vede un balaur care ataca niște pui de
zgripțuroaica. Drept mulțumire pentru că îi salvează puii, zgripsoroaica îl readuce pe băiat pe tărâmul
lui.
Aici, el află că fetele cele mari se măritaseră cu frații lui, iar fata cea mică se va mărita cu cel care îi
va aduce o furcă cu caierul şi fusul de aur, care să toarcă singură. Auzind asta, Prâslea, care avea
aceste obiecte de pe celalalt tărâm, de la zmeu, i le trimite fetei prin intermediul argintarului. Fata îşi
dă în acest fel seama că Prâslea a ieșit din prăpastie. Pentru a fi sigură, însă, ea îi mai cere
argintarului și o cloșcă cu puii de aur și, apoi, pe meșterul care făcuse obiectele de aur.
După ce este recunoscut de fată și de împărat, Prâslea le povestește acestora tot ce i s-a întâmplat.
Deși împăratul vrea să îi pedepsească pe frații mai mari, Prâslea cere ca aceștia să își primească
pedeapsa de la Dumnezeu. Ca urmare, cei trei feciori ies la poarta palatului şi trag fiecare cu arcul o
săgeată în sus: când săgețile feciorilor mai mari cad vin în jos, îi lovesc pe aceștia direct în creștetul
capului şi îi omoară, în timp ce lui Prâslea nu i se întâmpla nimic. În final, împăratul îi
înmormântează pe feciorii mai mari și apoi face nunta fetei cu Prâslea.

Moduri de expunere
Naraţiune: da, de exemplu:
“Atunci fiul împăratului se puse la pândă o săptămână întreagă: noaptea pândea și ziua se odihnea;
iară când fu într-o dimineață, se întoarse trist la tatăl său și-i spuse cum priveghease până la miezul
nopții, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu,
somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat
de două sulițe, și atuncea văzu că merele lipsesc. ”

Dialog: da, de exemplu

„Timpul veni, merele începură a se pârgui; atunci fiul său cel mijlociu păzi şi el; dară păţi ca şi frate-
său cel mare. Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu
rugăciune către tată-său, şi-i zise:
– Tată, atâţia ani l-ai ţinut, ai suferit atâtea necazuri după urma acestui pom. Mai lasă-l, rogu-te, şi
anul acesta, să-mi încerc şi eu norocul.
– Fugi d-aci, nesocotitule, zise împăratul. Fraţii tăi mai mari, atâţi şi atâţi oameni voinici şi deprinşi cu
nevoile n-au putut face nimic, şi tocmai tu, un mucos ca tine să izbutească? N-auzi tu ce prăpăstii
spun fraţii tăi? Aici trebuie să fie ceva vrăji.
– Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoţi, ci zic că o încercare de voi face şi eu, nu poate să-
ţi aducă nici un rău.
Împăratul se înduplecă şi mai lăsă pomul netăiat încă un an”.

Descriere: da, de exemplu:

“Era o dată un împărat mare și puternic și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de
flori și meșteșugită nevoie mare.“

“Când văzu argintarul cloșca cloncănind și puii piuind, cu totul și cu totul de aur și ciugulind mei tot
de aur, înțelese că trebuie să fie lucru măiestru. “

Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat:

Prâslea este un erou, care pe parcursul poveștii, trecând prin diferite încercări, se transformă din copil
în om matur, capabil să își întemeieze o familie şi să conducă o împărăţie.
El are de depășit o serie de probe mai întâi în grădina tatălui, apoi pe tărâmul zmeilor şi, în cele din
urmă, printre oameni, când revine printre ai săi. Eroul înfruntă cu isteţime şi curaj diversele întrupări
ale răului: hoţi, fiinţe fantastice, fraţi trădători şi invidioşi.
Pe parcursul basmului, se dovedește a fi atât un fiu respectuos şi loial familiei sale, cât și un tănâr
care își caută soția ideală. El iese cu bine din toate încercările prin care trece datorită calităţilor sale
morale: generozitate, înțelepciune şi curaj.

Titlul operei: Titlul este simplu, sugestiv și indică atât eroul principal al basmului, cât și elementul
de la care pleacă acțiunea

Mijloace artistice (figuri de stil,citate care conţin imagini artistice cu indicarea paginii):

Vocabular (câteva cuvinte noi pe care le-ai învăţat din opera citită şi sensurile lor):
- Răchită = Nume dat mai multor specii de salcie cu frunze înguste și lunguiețe, cu ramuri
subțiri și elastice, folosite ca material de împletit
- Piroteală = Starea în care se află cineva când îi este somn și e gata să ațipească; toropeală,
moțăială, aromeală, picoteală, somnolență
- Zgripsor = Specie de acvilă mare
- Paloș = Sabie lată cu două tăișuri, adesea încovoiată spre vârf, care se folosea în trecut

Citate preferate :
- Am venit ca să prinz pe furii merelor de aur ale tatălui meu.
- Noi suntem, îi zise zmeul;cum vrei să ne batem? În buzdugane să ne lovim, în săbii să ne
tăiem, ori în luptă să ne luptăm?
- Ba în luptă, că-i mai dreaptă, răspunse Prâslea

Impresii personale
Lectura mi-a plăcut pentru că vorbește despre cum să fim curajoși, respectuoși și miloși, și să ne
apreciem prietenii adevărați și loiali.

Note de lectură
Opera mi-a trezit sentimente de admirație față de inteligența și curajul băiatului celui mai mic.
Ceea ce impresionează este că fata împăratului înțelege că Prâslea a supraviețuit și verifică acest
lucru cerând obiectele pe care știa că acesta le adusese cu el de pe celălalt tărâm.
Surpinzător este momentul in care Prâslea ghicește că, din invidie, frații lui vor încerca să îl
omoare la revenirea de pe tărâmul celălalt.
Am admirat este încrederea pe care Prâslea o are în judecata lui Dumnezeu.
Am fost curios în legătură cu felul în care Prâslea avea să reușească să stea treaz și să îi aducă tatălui
său merele de aur.
Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că.....
Nu aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că ....