Argument

 
Din păcate în ultimii ani frecvența îmbolnăvirii de astm s-a dublat în țările
dezvoltate industrial. Această datorită creșterii gradului de poluare la care cei mai
sensibili sunt copiii , viitori adulți cărora boala li se agravează.
În România , prevalența bolii a crescut de la 5,03% cât era în 1994-1995 , până la
7% în perioada 2000-2001.Este un semnal îngrijorător pentru toate forurile și
autoritățile sanitare , cu atât mai mult cu cât nu există un registru național de luare în
evidență a pacienților bolnavi de astm bronșic.
Realizarea unor studii epidemiologice este de real ajutor pentru că specialiștii să
cunoască mai multe detalii despre incidența prevalența și severitatea bolii , să îi
ajute să identifice existența unor factori etiologici ( externi ) de risc , respectiv factorii
cel mai frecvent implicați în declanșarea afecțiunii , să precizeze evoluția naturală a
bolii , respectiv ce anume se întâmplă din copilărie și până la atingerea vârstei adulte
, să identifice grupele de risc și populațiile susceptibile să manifeste astm bronșic.
Aceste studii vor avea implicații practice deosebit de utile , deoarece vor duce la un
control mai bun al bolii, precum și la conturarea unor măsuri profilactice și a unor
politici sanitare eficiente.
Concluziile la care au ajuns medicii specialiști sunt unele triste : astmul bronșic este
o boală frecvența , subdiagnosticata sau tardiv diagnosticată (diagnosticul este
adesea stabilit de la 3 până la 5 ani de la debutul bolii) , ceea ce duce și la un
tratament inadecvat , și , din păcate , este o afecțiune caracterizată de o tendința
ascendentă.