Ministerul Afacerilor Interne - MAI

Normele tehnice privind utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea și scoaterea din uz a

stingătoarelor de incendiu din 23.10.2015
Modificări (...), Referințe (1) Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 803 din 29
octombrie 2015. În vigoare de la 28 decembrie 2015
CAPITOLUL I. Scop și definiții

Art. 1. -
Prezentele norme tehnice stabilesc reguli și condiții obligatorii privind utilizarea, verificarea,
reîncărcarea, repararea și scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu, portabile și mobile, cu
excepția celor care conțin anumite gaze fluorurate cu efect de seră.

Art. 2. -
(1) Utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea și scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu
se supun următoarelor standarde:
a) SR EN 3-7 Stingătoare portabile de incendiu Partea 7: Caracteristici, performanțe și metode
de încercare;
b) SR EN 1866 Stingătoare mobile de incendiu;
c) SR EN 2 Clase de incendii.
(2) Pentru standardele prevăzute la alin. (1) se iau în considerare edițiile în vigoare, inclusiv
amendamentele.

Art. 3. -
În sensul prezentelor norme tehnice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) accesoriile corpului - piese care pot fi fixate sau înfiletate pe recipient ce includ cel puțin:
dispozitiv(e) de control; ansamblu furtun și/sau pâlnii și/sau duze; ansamblu cap; dispozitiv de
operare;
b) agent curat - agent de stingere a incendiului, volatil sau gazos, nepoluant și cu proprietăți
dielectrice, cum ar fi fluorocarburi - FCs; perfluorocarburi - PFCs; fluoroiodocarburi - FICs etc.;
c) agent de stingere - substanța conținută în stingător care are rolul de a stinge un incendiu și
care poate fi: apa, apa cu aditiv, apa cu diverse substanțe chimice, pulberea, dioxidul de carbon,
un agent curat;
d) halon - agent de stingere a incendiului care are în compoziție, drept componentă primară, unul
sau mai mulți compuși organici ce conțin unul sau mai multe elemente precum fluor, clor, brom
sau iod;
e) perioadă de garanție - interval de timp cuprins între data dobândirii produsului sau serviciului și
data până la care producătorul sau prestatorul își asumă responsabilitatea remedierii sau
înlocuirii produsului ori serviciului achiziționat, pe cheltuiala sa, dacă deficiențele nu sunt
imputabile utilizatorului;
f) performanță de stingere - maximul focarului tip pe care stingătorul de incendiu îl poate
îndeplini, conform standardelor aplicabile;
g) perioadă de valabilitate - limită de timp stabilită de producător până la care un produs își
păstrează caracteristicile specifice inițiale;
h) persoane autorizate - persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și
întreprinderi familiale, autorizate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare privind
apărarea împotriva incendiilor pentru efectuarea lucrărilor de verificare, reîncărcare și reparare a
stingătoarelor de incendiu, cu excepția celor care conțin anumite gaze fluorurate cu efect de
seră;
i) personal de specialitate - angajat, titular al întreprinderii individuale, membru al întreprinderii
familiale sau persoană fizică autorizată, care deține un certificat de competență profesională
pentru ocupația Operator în verificarea, reîncărcarea și repararea stingătoarelor de incendiu Cod
COR 723306;
j) producător - persoană fizică autorizată sau persoană juridică ce fabrică un produs sau pentru
care se proiectează sau se fabrică un astfel de produs și care comercializează produsul în cauză
sub numele sau sub marca sa;
k) recipient - corpul stingătorului cu toate piesele sudate/lipite, neechipat cu accesoriile sale;
l) stingător de incendiu - aparat care conține un agent de stingere ce poate fi refulat prin acțiunea
presiunii interioare și dirijat asupra unui incendiu; presiunea interioară poate fi permanentă sau
produsă prin eliberarea unui gaz auxiliar dintr-un alt recipient;
m) stingător de incendiu mobil - stingător de incendiu montat pe roți care este proiectat pentru a
fi transportat și acționat manual și care, în stare de serviciu, are o masă mai mare de 20 kg;
n) stingător de incendiu portabil - stingător de incendiu proiectat pentru a fi acționat manual și
care, în stare de serviciu, are o masă de maximum 20 kg;
o) utilizator - persoană fizică autorizată sau persoană juridică ce folosește un bun, cu orice titlu,
în interesul său, al altuia sau în interes public.

CAPITOLUL II. Clasificarea stingătoarelor de incendiu și a incendiilor. Compatibilitatea de

utilizare a stingătoarelor de incendiu

Art. 4. -
Stingătoarele de incendiu se clasifică în funcție de utilizarea lor pe anumite focare de incendiu și
se încadrează în funcție de performanța de stingere.

Art. 5. -
(1) După agentul de stingere, stingătoarele de incendiu se clasifică după cum urmează:
a) pe bază de apă, incluzând spumele și soluția chimică apoasă;
b) cu pulbere;
c) cu dioxid de carbon;
d) cu halon;
e) cu agent curat.
(2) După modul de realizare a presiunii interioare, stingătoarele de incendiu se clasifică
după cum urmează:
a) presurizate permanent;
b) presurizate în momentul utilizării.
Art. 6. –

Clasificarea incendiilor:
(1) Clasele de incendiu sunt:
a) clasa A: incendii de materiale solide, în general de natură organică, a căror combustie are loc
în mod normal, cu formare de jar;
b) clasa B: incendii de lichide sau solide lichefiabile;
c) clasa C: incendii de gaze;
d) clasa D: incendii de metale;
e) clasa F: incendii care implică medii de gătit, cum ar fi uleiuri și grăsimi vegetale sau animale,
în aparate pentru gătit.
(2) Compatibilitatea de utilizare a stingătoarelor de incendiu pe anumite focare de incendiu,
respectiv la instalațiile electrice sub tensiune este prezentată în Anexa nr. 1.
(3) Referința privind compatibilitatea unui stingător pentru utilizare la incendii din clasa C se
stabilește de producător, dar se aplică numai stingătoarelor cu pulbere care au îndeplinit o
performanță de stingere pentru focare de incendiu de clasă B sau de clasă A și de clasă B.
(4) Numărul sau referința cu privire la aprobarea stingătorului de incendiu, clasificarea,
compatibilitatea cu clasele de incendiu și performanța de stingere pe care o îndeplinește trebuie
să fie marcate clar pe eticheta acestuia.

Art. 7. -
În vederea identificării cu ușurință a fiecărui tip de stingător de incendiu, pentru etichetele
aplicate de producător se stabilește un cod al culorilor, astfel:
Culoare de
Agent de stingere identificare fond Culoare de identificare litere text
etichetă
Pulbere Alb Negru
Spumă Galben Roșu
Apă Albastru Alb
CO2 Negru Alb
Soluție chimică apoasă Galben Negru
Agent curat Verde Alb

CAPITOLUL III. Alegerea, amplasarea și controlul stingătoarelor de incendiu

Art. 8. -
Alegerea tipurilor de stingătoare de incendiu este determinată, în principal, de riscul de incendiu
identificat, natura materialelor combustibile, importanța și valoarea zonelor protejate, posibilitățile
de propagare a incendiului, compatibilitatea agentului de stingere cu clasele de incendiu,
proprietățile dielectrice ale agentului de stingere și condițiile de temperatură ambiantă.
Art. 9. -
(1) În stare de utilizare, stingătoarele de incendiu trebuie menținute permanent încărcate la
capacitatea nominală.
(2) Stingătoarele de incendiu trebuie amplasate conform prevederilor normelor generale de
apărare împotriva incendiilor și ale dispozițiilor generale privind apărarea împotriva incendiilor
aprobate pentru anumite categorii de construcții, amenajări, obiective și instalațiile aferente.

Art. 10. -
(1) Utilizatorul stingătoarelor de incendiu este responsabil de controlul acestora la intervale de cel
mult o lună.
(2) Controlul presupune verificarea următoarelor elemente:
a) stingătorul de incendiu este amplasat în locația stabilită prin planurile de protecție împotriva
incendiilor;
b) stingătorul de incendiu este amplasat astfel încât marcajul cu tipul stingătorului de incendiu și
instrucțiunile de utilizare sunt vizibile;
c) accesul la stingătorul de incendiu nu este blocat;
d) locul de amplasare a stingătorului de incendiu este marcat;
e) presiunea indicată de manometru este în intervalul nominal marcat de producător;
f) existența și integritatea sigiliilor;
g) starea de încărcare a stingătorului de incendiu, prin ridicare;
h) compatibilitatea de utilizare a stingătorului de incendiu cu posibilele focare din spațiul protejat;
i) încadrarea în termenele de verificare/reîncărcare menționate pe etichetă, după caz.

CAPITOLUL IV. Verificarea, reîncărcarea, repararea și scoaterea din uz a stingătoarelor de

incendiu
SECȚIUNEA 1. Reguli generale

Art. 11. -
(1) Verificarea, reîncărcarea și repararea stingătoarelor de incendiu trebuie să se efectueze
numai de către persoane autorizate în condițiile legii.
(2) Lucrările trebuie să se realizeze în conformitate cu instrucțiunile producătorului stingătorului
de incendiu și trebuie să se utilizeze aceleași mijloace tehnice specifice, agentul de stingere
precizat pe eticheta producătorului stingătorului de incendiu, precum și aceleași piese de schimb
conform modelului certificat.
(3) Piesele de schimb și agenții de stingere utilizate/utilizați trebuie înscrise/înscriși de către
persoanele autorizate într-un registru de evidență, întocmit în acest scop, cu menționarea codului
și a producătorului acestora.

Art. 12. -
Pe perioada de valabilitate acordată de producătorul stingătorului de incendiu, operațiunile de
verificare, reîncărcare și reparare a stingătoarelor trebuie să se efectueze de către acesta sau
prin persoane autorizate în condițiile legii și agreate de producător.
Art. 13. -
Stingătoarele de incendiu se verifică anual după prima reîncărcare.

Art. 14. -
Reîncărcarea stingătoarelor de incendiu se efectuează:
a) după fiecare utilizare;
b) la expirarea perioadei de valabilitate acordate de producătorul stingătorului de incendiu;
c) la cel mult 3 ani de la ultima reîncărcare;
d) ori de câte ori se constată scăderea masei încărcăturii sub toleranța de umplere precizată în
standardele aplicabile pentru stingătoarele de incendiu cu CO 2, halon sau agent curat.

Art. 15. -
Agentul de stingere utilizat la reîncărcarea stingătoarelor de incendiu trebuie să fie în termen de
valabilitate pentru întreaga perioadă de garanție acordată după reîncărcare.

Art. 16. -
Stingătoarele de incendiu retrase de la utilizare pentru verificare, reîncărcare și reparare trebuie
înlocuite imediat cu stingătoare de același tip și cu performanțe de stingere și clasificare cel puțin
egale.

Art. 17. -
(1) Persoana autorizată pentru efectuarea lucrărilor de verificare, reîncărcare și reparare a
stingătoarelor de incendiu trebuie să aplice pe fiecare stingător o etichetă care să cuprindă datele
de identificare ale acesteia, luna și anul în care a fost realizată verificarea, reîncărcarea sau
repararea, precum și luna și anul până la care trebuie efectuată următoarea verificare sau, după
caz, reîncărcare.
(2) Eticheta trebuie să conțină referiri la perioada de garanție acordată pentru lucrările efectuate,
respectiv pentru piesele de schimb înlocuite.
(3) Etichetele privind verificarea, reîncărcarea sau repararea stingătoarelor de incendiu nu vor
înlocui etichetele producătorului stingătorului de incendiu și trebuie amplasate astfel încât să nu
afecteze/schimbe informațiile precizate în eticheta producătorului.
(4) Modelul etichetei pentru verificarea, reîncărcarea sau repararea stingătoarelor de incendiu
este prevăzut în anexa nr. 2.

SECȚIUNEA a 2-a.Verificarea stingătoarelor de incendiu

Art. 18. -
(1) Verificarea stingătoarelor de incendiu reprezintă un ansamblu de operațiuni efectuate de către
personal de specialitate, cu ajutorul unor mijloace tehnice adecvate, cu scopul de a conferi
încrederea că produsul corespunde integral din punctul de vedere al caracteristicilor funcționale
demonstrate la modelul certificat și că prezintă siguranță în exploatare.
(2) În urma operațiunilor de verificare, stingătoarele de incendiu trebuie să corespundă integral
cu modelul certificat.
(3) În cazul în care în urma operațiunilor de verificare se constată existența unor defecțiuni, se
procedează, după caz, la remedierea acestora conform operațiunilor de reparare sau la
scoaterea din uz a stingătorului de incendiu.

Art. 19. -
(1) Operațiunile ce trebuie efectuate pentru verificarea unui stingător de incendiu, în funcție de
tipul acestuia, sunt:
a) identificarea stingătorului;
b) verificarea integrității exterioare a recipientului stingătorului;
c) verificarea existenței manometrului și a indicațiilor acestuia, numai pentru stingătoarele
permanent presurizate;
d) verificarea furtunului/duzei de refulare/pâlniei;
e) verificarea stării de încărcare prin cântărire, numai pentru stingătoarele cu CO 2;
f) etichetarea și sigilarea stingătorului.
(2) Detalierea operațiunilor prevăzute la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 3.

SECȚIUNEA a 3-a. Reîncărcarea stingătoarelor de incendiu

Art. 20. -
(1) Reîncărcarea stingătoarelor de incendiu reprezintă un ansamblu de operațiuni efectuate de
către personal de specialitate, cu ajutorul unor mijloace tehnice adecvate, prin care un stingător
de incendiu este repus în stare de funcționare în urma descărcării la utilizare, accidentală sau la
termen.
(2) Reîncărcarea este însoțită în mod obligatoriu și de o verificare cu scopul de a conferi
încrederea că produsul corespunde integral din punctul de vedere al caracteristicilor funcționale
demonstrate la modelul certificat și că prezintă siguranță în exploatare.
(3) În urma operațiunilor de reîncărcare, prestatorul emite o declarație de conformitate prin care
declară pe propria răspundere că stingătoarele de incendiu reîncărcate corespund integral cu
modelul certificat.
(4) În cazul în care în urma operațiunilor de reîncărcare se constată existența unor defecțiuni, se
procedează, după caz, la remedierea acestora conform operațiunilor de reparare sau la
scoaterea din uz a stingătorului de incendiu.
(5) Reîncărcarea stingătorului se face numai cu agentul de stingere original cu care a fost
încărcat de producător și cu care a fost certificat.
(6) Pentru stingătoarele cu pulbere este interzis să se reutilizeze pulberea rămasă în urma
descărcării.

Art. 21. -
(1) Operațiunile ce trebuie efectuate pentru reîncărcarea unui stingător de incendiu, în funcție de
tipul acestuia, sunt:
a) operațiunile prevăzute la art. 19 alin. (1);
b) depresurizarea stingătorului de incendiu, cu excepția celor presurizate în momentul utilizării;
c) demontarea stingătorului de incendiu;
d) curățarea și verificarea recipientului stingător și a fitingurilor - dispozitiv de control; ansamblu
furtun și/sau pâlnii și/sau duze; ansamblu cap dispozitiv de operare;
e) încărcarea buteliei cu agent propulsor numai pentru cele presurizate în momentul utilizării;
f) reîncărcarea cu agent de stingere;
g) reasamblarea stingătorului;
h) etichetarea și sigilarea stingătorului.
(2) Detalierea operațiunilor prevăzute la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 4.

SECȚIUNEA a 4-a. Repararea stingătoarelor de incendiu

Art. 22. -
(1) Repararea stingătoarelor de incendiu reprezintă un ansamblu de operațiuni efectuate de către
personal de specialitate, cu ajutorul unor mijloace tehnice adecvate, aplicabile unui stingător la
care au fost constatate defecțiuni, pentru repunerea acestuia în stare de funcționare.
(2) Repararea are rolul de a conferi încrederea că produsul corespunde integral din punct de
vedere al caracteristicilor funcționale demonstrate la modelul certificat și că prezintă siguranță în
exploatare.
(3) Repararea se realizează doar prin înlocuirea fitingurilor cu altele noi. Nu face obiectul
reparării recipientul stingătorului. Repararea se realizează utilizând numai piese de schimb
originale sau acceptate de producător ca fiind conforme cu cele înlocuite.
(4) În urma operațiunilor de reparare, prestatorul emite o declarație de conformitate prin care
declară pe propria răspundere că stingătoarele de incendiu reparate corespund integral cu
modelul certificat.

Art. 23. -
(1) Operațiunile realizate pentru repararea unui stingător de incendiu, în funcție de tipul acestuia,
sunt:
a) operațiunile prevăzute la art. 19 alin. (1) și art. 21 alin. (1);
b) identificarea defectelor ce trebuie înlăturate;
c) verificarea la presiune a recipientului stingătorului, a supapei și a ansamblului furtun (dacă
există dispozitiv de oprire a descărcării);
d) asigurarea de piese conforme modelului certificat;
e) înlocuirea pieselor defecte;
f) reîncărcarea cu agent de stingere;
g) reasamblarea stingătorului;
h) etichetarea și sigilarea stingătorului.
(2) Detalierea operațiunilor prevăzute la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 5.
 SECȚIUNEA a 5-a. Scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu

Art. 24. -
Durata de viață normată a stingătoarelor de incendiu este de 20 de ani de la data fabricării,
marcată pe corpul stingătorului.

Art. 25. -
Următoarele stingătoare de incendiu sunt considerate depășite și nu se mai admit la utilizare
maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme tehnice, urmând ca după
această perioadă să fie casate:
a) de tip "soda acid";
b) cu spumă chimică;
c) cu clorobromometan sau tetraclorură de carbon;
d) de unică folosință mai vechi de 5 ani;
e) care funcționează prin răsturnare;
f) cu recipient din cupru sau alamă îmbinate prin sudură moale/lipire sau nituire;
g) cu recipient din oțel îmbinate prin nituire;
h) pentru care nu se mai găsesc piese originale.

Art. 26. -
(1) Stingătoarele de incendiu portabile și mobile considerate atipice față de standardele
aplicabile, precum G1, G3, G6, P5, P10, AP10, SM10, H3, H10 se mai admit la utilizare
maximum 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentelor norme tehnice, urmând ca după
această perioadă să fie casate.
(2) Stingătoarele la care nu se poate identifica agentul de stingere original cu care au fost
încărcate de către producător și certificate nu se mai admit la utilizare, urmând a fi casate.

Art. 27. -
(1) Stingătoarele de incendiu de unică folosință, altele decât cele cu agent curat, trebuie
descărcate și scoase din uz în maximum 5 ani de la data fabricării, marcată pe corpul
stingătorului.
(2) Stingătoarele de incendiu de unică folosință cu agent curat trebuie scoase din uz și trimise
către un centru de reciclare pentru recuperarea agentului curat în maximum 5 ani de la data
fabricării, marcată pe corpul stingătorului.

CAPITOLUL V. Dispoziții finale

Art. 28. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.
ANEXA Nr. 1
la normele tehnice
Compatibilitatea de utilizare a stingătoarelor de incendiu
 Instalații electrice
Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa
Tipul stingătorului de incendiu sub tensiune (până
A B C D F
la 1.000 V)
Pe bază de apă Da Nu Nu Nu Nu Nu
Spumă Da Da Nu Nu Nu Nu
Pulbere BC Nu Da Da Nu Nu Da
Pulbere ABC Da Da Da Nu Nu Da
Pulbere specială tip D Nu Nu Nu Da Nu Nu
CO2 Nu Da Nu Nu Nu Da
Soluție chimică apoasă Da Nu Nu Nu Da Nu
Agent curat Da Da Da Nu Nu Da

ANEXA Nr. 2 la normele tehnice

Modelul etichetei pentru verificarea, reîncărcarea sau repararea stingătoarelor de incendiu
Data punerii în serviciu:
Operațiunea efectuată: VerificatReîncărcat Reparat
Valabil
de la până la
Luna/anul Luna/anul
Garanția acordată
Pentru lucrările efectuate Pentru piesele de schimb
Date de identificare a operatorului economic:
(denumire, adresă etc.)
Autorizație CNSIPC: seria. . . . . . nr. . . . . . . . . . . . Data emiterii. . . . . . . . . . . . .
....
NOTĂ:
CNSIPC - Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă
ANEXA Nr. 3la normele tehnice
Detalierea operațiunilor de verificare a stingătoarelor de incendiu
Tipul stingătoarelor de incendiu
Permanent presurizate
(cu pulbere, pe bază de
Operațiunea Presurizate în
apă - incluzând spumele
momentul CO2
și soluția chimică
utilizării
apoasă, cu halon, cu
agent curat)
Identificarea stingătorului (verificarea informațiilor de pe x x x
etichetă și marcajele aplicate prin poansonare)
Verificarea integrității exterioare a recipientului x x x
stingătorului (verificarea existenței urmelor de coroziune,
lovituri, rizuri, zgârieturi, șanțuri)
Verificarea existenței manometrului și a indicațiilor x
acestuia (se verifică dacă manometrul este fixat pe
stingător, dacă acesta lucrează liber și dacă indică
presiunea în limite acceptate)
 Verificarea furtunului/duzei de refulare/pâlniei (verificarea x x x
stării de integritate și de funcționare a furtunului/duzei de
refulare; existența unor deteriorări, crăpături, fisuri,
spărturi)
Verificarea stării de încărcare prin cântărire (cântărirea x
stingătorului, compararea masei obținută cu masa
stingătorului gol la care se adaugă încărcătura nominală)
Etichetarea și sigilarea stingătorului (completarea x x x
etichetei cu informații privind prestatorul serviciului de
verificare și data următoarei verificări)
ANEXA Nr. 4la normele tehnice
Detalierea operațiunilor de reîncărcare a stingătoarelor de incendiu
Tipul stingătoarelor de incendiu
Permanent presurizate
(cu pulbere, pe bază de
Operațiunea Presurizate
apă - incluzând
în momentul CO2
spumele și soluția
utilizării
chimică apoasă, cu
halon, cu agent curat)
Operațiunile descrise la activitatea de verificare se execută x x x
în același timp cu operațiunile de reîncărcare a
stingătoarelor de incendiu.
Depresurizarea stingătorului de incendiu (eliberarea x x
presiunii sau presiunii reziduale)
Demontarea stingătorului de incendiu x x x
Curățarea și verificarea recipientului stingător și a x x x
fitingurilor - dispozitiv de control; ansamblu furtun și/sau
pâlnii și/sau duze; ansamblu cap dispozitiv de operare
(curățarea prin spălare, sablare, după caz; verificarea în
detaliu pentru urme de coroziune, lovituri, rizuri, zgârieturi,
șanțuri; filet - formă, dimensiune și acoperire)
Încărcarea buteliei cu agent propulsor (echiparea cu o x
nouă membrană calibrată; încărcarea cu agent propulsor;
închiderea buteliei; cântărirea buteliei; inscripționarea
masei buteliei încărcate după ce aceasta a ajuns la nivelul
cerut; corelarea cantității de agent propulsor cu cantitatea
de agent de stingere)
Reîncărcarea cu agent de stingere (introducerea în x x x
recipientul stingătorului a agentului de stingere
corespunzător fiecărui stingător, conform modelului
certificat)
Reasamblarea stingătorului (refacerea montajului și x x x
presurizarea stingătorului)
Etichetarea și sigilarea stingătorului (completarea etichetei x x x
cu informații privind prestatorul serviciului de reîncărcare și
data următoarei verificări)

ANEXA Nr. 5 la normele tehnice

 Detalierea operațiunilor de reparare a stingătoarelor de incendiu
Tipul stingătoarelor de incendiu
Permanent presurizate
(cu pulbere, pe bază de
Operațiunea Presurizate
apă - incluzând
în momentul CO2
spumele și soluția
utilizării
chimică apoasă, cu
halon, cu agent curat)
Operațiunile descrise la activitățile de verificare și x x x
reîncărcare se execută în același timp cu operațiunile de
reparare a stingătoarelor de incendiu.
Identificarea defectelor ce trebuie înlăturate (desfacerea x x x
fitingurilor de pe recipientul stingătorului, îndepărtarea celor
deteriorate și înlocuirea cu altele noi; recipientul
stingătorului nu face obiectul reparării.)
Verificarea la presiune a recipientului stingătorului, a x x x
supapei și a ansamblului furtun (dacă există dispozitiv de
oprire a descărcării) (înlocuirea supapei și a ansamblului
furtun dacă sunt defecte; recipientul nemarcat nu se
verifică, ci se casează.)
Asigurarea de piese conforme modelului certificat x x x
Înlocuirea pieselor defecte x x x
Reîncărcarea cu agent de stingere (introducerea în x x x
recipientul stingătorului a agentului de stingere
corespunzător fiecărui stingător, conform modelului
certificat)
Reasamblarea stingătorului (refacerea montajului și x x x
presurizarea stingătorului)
Etichetarea și sigilarea stingătorului x x x
Ordinul MAI Nr. 138/2015 din 23 octombrie 2015 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind utilizarea, verificarea, reincarcarea, repararea si scoaterea din uz a stingatoarelor
de incendiu prevede la art.13, Cap. IV, Sectiunea I faptul ca stingatoarele de incendiu se
verifică anual după prima reincarcare.
Termenul de valabilitate de pe stingator reprezinta garantia recipientului de otel. In general,
termenul este de 5 ani, iar daca, dupa aceasta perioada, recipientul rezista probelor hidraulice,
termenul de utilizare se mai prelungeste 5 ani. In cazul in care recipientul prezinta defectiuni si
urme de coroziune, el trebuie casat si inlocuit cu un stingator nou.
Termenul la care se face verificarea stingatoarelor de incendiu, este inscriptionat pe eticheta de
pe recipient care trebuie sa cuprinda datele de identificare ale acesteia, luna si anul in care au
fost realizate verificarea, reincarcarea sau repararea, precum şi luna şi anul pana la care trebuie
efectuata urmatoarea verificare sau, dupa caz, reincarcare.
Conform legislatiei in vigoare, este obligatoriu ca orice stingator, indiferent de marimea si tipul
acestuia, sa fie verificat anual.
Art. 11

(1) Verificarea, reincarcarea şi repararea stingătoarelor de incendiu trebuie să se efectueze

numai de către persoane autorizate în condiţiile legii.
(2) Lucrările trebuie să se realizeze în conformitate cu instrucţiunile producătorului stingătorului
de incendiu şi trebuie să se utilizeze aceleaşi mijloace tehnice specifice, agentul de stingere
precizat pe eticheta producătorului stingătorului de incendiu, precum şi aceleaşi piese de schimb
conform modelului certificat.
(3) Piesele de schimb şi agenţii de stingere utilizate/utilizaţi trebuie înscrise/înscrişi de către
persoanele autorizate într-un registru de evidenţă, întocmit în acest scop, cu menţionarea codului
şi a producătorului acestora.
Art. 12
Pe perioada de valabilitate acordată de producătorul stingătorului de incendiu, operaţiunile de
verificare, reîncărcare şi reparare a stingătoarelor trebuie să se efectueze de către acesta sau
prin persoane autorizate în condiţiile legii şi agreate de producător.
Art. 13

Stingătoarele de incendiu se verifică anual după prima reîncărcare.

Art. 14
Reîncărcarea stingătoarelor de incendiu se efectuează:
a) după fiecare utilizare;
b) la expirarea perioadei de valabilitate acordată de producătorul stingătorului de incendiu;
c) la cel mult 3 ani de la ultima reîncărcare;
d) ori de câte ori se constată scăderea masei încărcăturii sub toleranţa de umplere precizată în
standardele aplicabile pentru stingătoarele de incendiu cu CO2, halon sau agent curat.
Art. 15
Agentul de stingere utilizat la reîncărcarea stingătoarelor de incendiu trebuie să fie în termen de
valabilitate pentru întreaga perioadă de garanţie acordată după reîncărcare.
Art. 16
Stingătoarele de incendiu retrase de la utilizare pentru verificare, reîncărcare şi reparare, trebuie
înlocuite imediat cu stingătoare de acelaşi tip şi cu performanţe de stingere şi clasificare cel puţin
egale.
Prevenirea și stingerea incendiilor reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de protecție
pe care orice companie trebuie sa o aplice. Acest proces implica și verificarea stingătoarelor de
incendiu, doar de către persoanele autorizate în condițiile legii.
S.C. ..........................................................S.R.L. APROB
Director General
.................................

INSTRUCTIUNI
de Aparare Impotriva Incendiilor la Spatiile cu Destinatie Administrativa ( birouri ) in
cadrul S.C. ………………………………………………..S.R.L.
1.In vederea prevenirii incendiilor in birouri este interzis:
a) focul deschis
b) folosirea instalatiilor si echipamentelor cu defectiuni sau improvizatii, nerespectarea
instructiunilor de utilizare ori lasarea acestora in functiune nesupravegheate.
c) folosirea unor mijloace de incalzire improvizate sau neomologate (resouri, radiatoare electrice
etc.)
d) depozitarea materialelor inflamabile si a altor substante ce pot constitui surse de izbucnire a
incendiilor.
2.Deseurile de hartie vor fi colectate in cosuri si evacuate la terminarea programului de activitate
3.La terminarea programului de activitate instalatiile electrice, de regula, vor fi scoase de sub
tensiune.
4.In spatiile administrative ale societatii , lichidele combustibile (pentru curatenie) vor fi pastrate
in bidoane metalice, ermetic inchise si etichetate , (in locuri ferite de posibilitatea izbucnirii unui
eventual incendiu,) numai in cantitati de maximum 25 l.
5.Curatirea pardoselii (parchet, dusumea, etc.) de regula se v-a face cu solutii pe baza de
detergenti; in cazuri speciale, se poate face si cu solutii pe baza de diluanti numai la lumina zilei
cu respectarea urmatoarelor reguli:

a. Scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;

b. Stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrica;
c.Asigurarea ventilatiei incaperilor respective, prin deschidere ferestrelor.
d.Interzicerea folosirii ustensilelor (galeata, lighean, perie, etc.) din material plastic sau a carpelor
sintetice;
e.Interzicerea folosirii solutiilor de curatat in amestec cu benzina, neofilina, etc.;
f.Interzicerea folosirii focului deschis, a fumatului, precum si utilizarea unor obiecte care pot
provoca scantei (brichete, chibrituri, etc).
1.Se interzice pastrarea in birouri a materialelor inflamabile si a carpelor de sters, imbibate cu
ulei, ceara, etc.
7.Insecticidele inflamabile se vor pulveriza la lumina zilei, numai dupa intreruperea curentului de
la tabloul de alimentare, a retelei electrice existente in incaperile societatii, precum si verificarea
inexistentei altor surse de foc sau scantei.
8.In incaperile pentru birouri, se vor lua masuri de reducere, la minim, a pericolului de incendiu,
prin limitarea, la strictul necesar, a materialelor combustibile si respectarea celorlalte reguli
stabilite prin dispozitii ale Administratorului, cum ar fi fumatul, folosirea focului deschis, etc.
9.La terminarea programului de lucru, toate aparatele electrice se vor decupla de la reteaua
electrica a incaperii, interzicandu-se depozitarea lor, in stare calda langa materialele
combustibile.
10.Pentru stingerea incendiilor in incaperile administrative ale societatii, se va actiona, dupa caz,
cu stingatoare cu gaz, spuma mecanica, pulbere sau cu apa pulverizata de la hidrantii interiori.
VERIFICAT
Cadru Tehnic P.S.I.
S.C. ..............................................S.R.L.

DISPOZITIE Nr. . din .......

Administrator, Director General al S.C. ......................................................................S.R.L. cu
sediul social in............................................................................................;
Avand in vedere prevederile: art. 19 lit. a) al Legii nr. 307/2006 privind Apararea Impotriva
Incendiilor; art. 17 lit. c) si art. 97-105 din Anexa la Ordinul nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru
aprobarea Normelor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor;
Potrivit drepturilor conferite in baza statutului de organizare si functionare al
S.C. .......................................................... S.R.L. privind:
UTILIZAREA FOCULUI DESCHIS SI REGLEMENTAREA EXECUTARII LUCRARILOR
PERICULOASE
DISPUNE:
Art. 1. Utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant este interzisa;
locurile cu pericol de incendiu, in care se aplica aceasta interdictie, se stabilesc si se marcheaza
de Sefii punctelor de lucru.
Art. 2. Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis in incintele societatii (puncte de lucru) se
face numai in locuri special amenajate, in conditii si la distante care sa nu permita propagarea
focului la constructii, depozite, etc. sau la alte vecinatati.
Art. 3. Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile se face
in locuri special amenajate ori pe terenuri pregatite, cu luarea masurilor ce se impun pentru
impiedicarea propagarii focului la vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii,
precum si stingerea jarului dupa terminarea activitatii.
Art. 4. Arderea miristilor se face numai dupa luarea masurilor ce se impun pentru impiedicarea
propagarii focului la vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii.
Art. 5. Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu
pericol de explozie: gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m
fata de materiale sau substante combustibile: lemn, hartie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.,
fara a fi supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare.
Art. 6. Luarea masurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul in conditii si in locuri in care se
pot produce incendii constituie o obligatie a persoanelor care raspund, potrivit legii, de cresterea,
educarea si ingrijirea copiilor.
Art. 7. Efectuarea lucrarilor cu Foc Deschis (sudare, taiere, lipire stc.) care prezinta pericol de
incendiu, in constructii , instalatii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, depozite ori in alte
spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile din cadrul
S.C. .......................................S.R.L. este STRICT INTERZISA.
Art. 8. Lucrarile cu Foc Deschis prevazute la art. 7, de regula, sunt:
a. executarea unor operatiuni de comanda a unor instalatii sau utilaje tehnologice de importanta
ori interventia asupra acestora, a caror operare gresita poate determina sau favoriza producerea
unor incendii de amploare, explozii, calamitati naturale, esecul unor servicii de utilitate publica
sau a altor tipuri de risc;
b. lucrari de reparatii sau de intretinere, distrugerea unor deseuri sau reziduuri periculoase pentru
viata oamenilor sau pentru mediu;
c. prelevarea de probe din recipiente sau instalatii care contin substante periculoase.
d. lucrari de sudare;
e. lucrari de taiere sau lipire cu flacara;
f. lucrari care pot provoca scantei mecanice;
g. lucrari care pot provoca scantei si arcuri electrice sau scurtcircuite;
h. lucrari de topire a bitumului sau asfaltului;
i. lucrari de curatare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau conductoare
electrice;
j. lucrari la care se utilizeaza foc deschis (dezghetari, decongelari, aprinderea cuptoarelor
tehnologice, cazanelor etc.);
k. punerea ori repunerea in functiune a instalatiilor si utilajelor tehnologice care prezinta risc
foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;
l. aplicarea unor materiale de protectie din care se pot degaja cu usurinta vapori si gaze
inflamabile si/sau explozive;
m. curatarea interioara a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare in care au
fost stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile etc;
n. depozitarea, manipularea si transportul de substante/materiale periculoase;
o. spectacole cu foc deschis/jocuri de artificii."
Art. 9. In caz de necesitate sau nevoie, cauzate de avarii ale unor instalatii, defectiuni, schimbari
de configuratie ale unor amplasamente, se pot efectua lucrarile cu Foc Deschis prevazute la art.
8 si in alte spatii ale societatii (punctelor de lucru) numai pe baza eliberarii unui Permis de "lucru
cu foc", dupa ce, in prealabil, au fost luate toate masurile pentru: evacuarea persoanelor,
indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spalarea, blindarea traseelor de
conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spatiilor, dotarea locurilor de munca cu mijloace
de limitare si stingere a incendiilor.
Art. 10. Lucrarile mentionate la art. 8, se executa numai pe baza Permisului de Lucru cu Foc, al
carui model este prezentat in Anexa nr. 4 la NORMELE GENERALE de Aparare Impotriva
Incendiilor aprobate prin O.M.A.I. nr. 163/2007.
Art. 11. In toate cazurile prevazute la art. 9, este obligatorie instruirea personalului de executie,
control si supraveghere asupra masurilor de aparare impotriva incendiilor.
Art. 12. In spatiile special destinate lucrarilor cu Foc Deschis, Ateliere de Sudura, Tinichigerie,
Prelucrare a Metalelor, etc. din cadrul S.C. ............
.............................S.R.L. care sunt prevazute in documentatiile tehnice de specialitate ,
executarea lucrailor cu Foc Deschis se face fara intocmirea Permisului de Lucru cu Foc avandu-
se in vedere ca masurile speciale si instructiunile necesare executarii lucrarilor cu Foc Deschis
sa aiba un caracter permanent iar personalul care executa aceste lucrari sa nu fi suferit
modificari.
Art. 13. Instruirea personalului in domeniul situatiilor de Urgenta, care isi desfasoara activitatea in
cadrul Atelirelor de Sudura, Tinichigerie, Prelucrare a Metalelor se va face lunar de catre
conducatorii locurilor de munca sau de catre Cadru Tehnic PSI.
Art. 14. Sefii punctelor de lucru , Seful sediului Social (inlocuitorul legal al acestora) si in unele
cazuri Cadru Tehnic P.S.I. sunt singurele persoane abilitate pentru a emite Permisul de Lucru cu
Foc, in conformitate cu prevederile Anexei nr. 4 la NORMELE GENERALE de Aparare Impotriva
Incendiilor aprobate prin O.M.A.I. nr. 163/2007.
Art. 15. Metodologia de emitere, difuzare si semnare a permisului de lucru si de executare a
lucrarilor cu Foc Descchis, este prezentata in Anexa prezentei Dispozitii precum si instructiunile
specifice de Aparare Impotriva Incendiilor, pentru astfel de lucrari.
Art. 16. Instructiunile de Aparare Impotriva Incendiilor la executarea lucrarilo cu Foc Deschis sunt
tinute de executant asupra sa si prelucrate cu acesta inainte de inceperea lucrarii.
Art. 17. Pentru prelucrarea Instructiunilor specifice cu executantul, se desemneaza, prin prezenta
dispozitie Conducatorii locurilor de munca din spatiile unde se executa lucrarile, care au atributii
privind oreganizarea, aplicarea, controlul si supravegherea lucrarilor cu foc deschis pe locul de
munca.
Art. 18. Prezenta Dispozitie va fi difuzata conducatorilor locurilor de munca de catre Sefii
Punctelor de Lucru si va fi dusa la indeplinire de Sefii Punctelor de Lucru, Seful Sediului Social,
Cadru Tehnic P.S.I. si de toti Conducatorii locurilor de munca din cadrul S.C. ..................S.R.L.
care au atributii privind organizarea, aplicarea, controlul si supravegherea masurilor Aparare
Impotriva Incendiilor pe Locul de Munca si care vor beneficia de timpul necesar executarii
atributiilor stabilite ce vor fi inscrise in fisa postului.
Director General
..........................
 INSTRUCTIUNI
de Aparare Impotriva Incendiilor la executarea
lucrarilor cu FOC DESCHIS in cadrul S.C. …………………… S.R.L.
1. Este interzisa efectuarea oricaror lucrari cu foc deschis (sudura, taiere, lipire etc.) sau folosirea
aparatelor si dispozitivelor care prezinta pericol de incendiu in cladirile civile pe timpul
programului de lucru cu publicul sau a accesului persoanelor in acestea, in spatiile cu risc maresi
foarte mare de incendiu si/sau de explozie, in depozite ori in alte spatii unde exista pericolul de
aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile.Locurile, zonele, cladirile, si
procesele tehnologice in care se aplica interdictia de a se lucra cu foc deschis se stabilesc si se
marcheaza potrivit instructiunilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de
conducatorul fiecarei unitati.
2. Este de asemenea interzisa folosirea focului deschis in locurile in care se prelucreaza, se
utilizeaza, se depoziteaza, se vehiculeaza sau se mainupuleaza materiale si substante
combustibile (incaperi, zone, instalatii, mijloace de transport etc.) oru care in prezenta focului
deschis prezinta pericol de incendiu sau de explozie, prezenta focului deschis prezinta pericol de
incendiu sau de explozie, precum si in apropierea acestora cum sunt:
a. instalatii de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport sau distributie a gazelor
combustibile (acetilina, hidrogen, gaz metan etc.) si a oxigenului;
b. instalatii de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile
(produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);
c. ateliere de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de acoperiri metalice, de intretinere si reparatii
autovehicule si utilaje, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;
d. depozite de lichide combustibile, de material lemnos si produse din lemn, de produse textile si
de hartie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze tehnice comprimate, explozivi
etc.;
e. incaperi in care se aplica pardoseli, tapete si alte lucrari(finisaje, vopsire etc.) cu substante
combustibile si in cele care se executa curatire a pardoselilor cu substante combustibile;
f. incaperi si poduri ale cladirilor, ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale
combustibile;
g. laboratoare in care se utilizeaza substante combustibile, incaperile de incarcat acumulatori;
h. sali aglomerate si anexele lor (cluburi, camine, spitale, policlinici, gari, autogari, sali de
asteptare si spatii de cazare comuna);
i. mijloace de transport pentru materiale si substante combustibile sau care prezinta pericol de
incendiu si explozie, mijloace de transport in comun, rezervoarele de carburanti ale vehiculelor si
platforme de parcare;
j. schele, cofraje si esafodaje realizate din materiale combustibile;
k. incaperi cu echipament electric de calcul, masura, control si automatizare, precum si incaperile
speciale cu cabluri electrice;
l. suprafete in care se cultiva plante cerealiere combustibile, pe care se afla vegetatia uscata si
cele impadurite;
3. Spatiul inchis va fi aerisit permanent, pentru a evita aprinderea materialelor combustibile
(ambalaje din carton sau lemn, lazi, etc).
4. In cazul executarii lucrarii cu flacara oxiacetilenica, se vor respecta urmatoarele distante de
siguranta: minim 5 m intre tubul de oxigen si generatorul de acetilena si cel putin 10 m intre
acestea si locul in care se executa lucrarea.
5. Materialele care nu pot fi indepartate de la locul sudurii vor fi umezite cu apa sau protejate cu
panouri incombustibile.
6. Instalatiile electrice, asupra carora se vor executa lucrari de sudura sau de taiere
oxiacetilenica, vor fi scoase de sub tensiune.
7. Se vor lua masuri ca sursele de foc (scantei, brocuri, etc.), ce rezulta in urma sudurii sa nu
patrunda prin eventualele deschideri existente in pereti.
8. Pe parcursul efectuarii operatiilor de sudare si taiere oxiacetilenica, precum si dupa terminarea
lucrului, se va cerceta, cu atentie, daca nu s-au creat focare de incendiu, verificandu-se, in mod
amanuntit, starea tuturor elementelor protejate.
9. Este interzisa deplasarea, in afara zonei, cu arzatorul aprins.
10. Se vor controla arzatoarele (suflaiurile) de sudura, atat inainte de inceperea lucrului, cat si
dupa terminarea acestuia, pentru a se asigura perfecta inchidere a robinetelor de oxigen si
acetilena.
11. In cazul in care lucrul se va intrerupe mai mult de 10 minute, se vor inchide robinetele de la
generatorul de acetilena si de la tubul de oxigen.
12. In cazul socurilor produse de intoarcerea flacarii, se vor lua urmatoarele masuri:
a- se vor inchide robinetele pentru acetilena si oxigen;
b- se va introduce becul intr-un vas cu apa rece, curata;
c- se va purja furtunul pentru acetilena;
d- se va controla daca nivelul apei din supapa de siguranta este la inaltimea robinetului de
control.
Locurile, din spatiile inchise sau deschise, in care se sudeaza, vor fi inconjurate de paravane de
protectie, din materiale incombustibile, cu o latime de minim 2 m.
13. Izolatia cablurilor electrice, ce se utilizeaza la sudura, nu trebuie sa aiba fisuri, degradari,
rupturi, franjuri, etc. Nu sunt admise nici un fel de improvizatii.
14. Asezarea cablurilor in locuri umede, in locuri unde pot fi deteriorate macanic sau termic , este
interzisa.
15. Realizarea si montajul intregii instalatii de sudura electrice, trebuie sa corespunda intensitatii
nominale a curentului electric. Instalatia de sudare si piesele trebuie legate electric la pamant.
Punerea la pamant se va realiza astfel incat sa nu existe posibilitatea formarii de arcuri electrice
sau scantei, care sa aprinda materialele combustibile din jur, sau din zone indepartate.
16. Fixarea conductorilor si a cablurilor electrice la utilaje si aparate electrice se va face prin
piese special asigurate cu suruburi.
17. Nu se admite utilizarea focului deschis la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu pericol
de explozie (gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m fata de
materialele combustibile solide (lemn, textile, mase plastice etc.), fara a fi luate masuri de
stingere a eventualelor incendii.
18. La folosirea lampilor cu flacara pentru executarea lipiturilor la mase plastice, conducte de
plumb, de zinc etc., trebuie respectate urmatoarele reguli principale:
a. lampa trebuie sa fie buna in stare de functionare si prevazuta cu dispozitiv de reglare
corespunzator;
b. presiunea combustibilului sa nu depaseasca rezistenta garniturilor si supapelor de siguranta;
c. alimentarea se face numai dupa ce arzatorul s-a racit iar rezervorul se umple numai 3/4 din
volumul sau;
d. dopul orificiului de alimentare sa fie bine insurubat si prevazut cu o garnitura corespunzatoare;
e. aprinderea lampii se face la cel putin 5 m de orice material combustibil
f. lampile de lipit vor fi prevazute cu un sistem de siguranta reglat la presiunea de lucru, iar cele
cu rezervor de combustibil lichid mai mare de 3 litri trebuie sa fie prevazute cu manometru;
g. este interzisa reducerea presiunii prin surubul pentru aer sau prin orificiul de alimentare atunci
cand lampa cu combustibil lichid este aprinsa;
h. lampile nu trebuie demontate si reparate langa sursele de foc deschis. Se interzice golirea
combustibilului din rezervor langa sursele de foc;
i. la intreruperea operatiunilor de lipit se va reduce presiunea, iar lampa va fi astfel orientata incat
flacara sa nu fie indreptata spre obiecte sau materiale combustibile;
cand se foloseste lampa la lucrari pe schele, scari, acoperisuri etc. se va asigura sustinerea si
stabilitatea lampii pentru evitarea caderii acesteia (care poate produce explozie urmata de
incendiu).
19. Se interzice folosirea lampii cu flacara in incaperi unde se afla materiale inflamabile,
explozive sau surse de gaze sombustibile, in cele destinate pastrarii bidoanelor cu lichide
combustibile din care se alimenteaza lampa, precum si lasarea lampii aprinse fara supraveghere.
20. La utilizarea becurilor de gaze (pentru incalzire, calire, lipirea pieselor metalice etc.) se vor
respecta urmatoarele masuri principale:
a. becul se amplaseaza pe o masa acoperita cu tabla sau faianta, la distanta de minimum 0,50 m
fata de materiale combustibile;
b. inainte de aprindere, se verifica daca furtunul de conexiune este bine fixat la teava de gaze si
la stutul de conectare a becului;
c. in timpul arderii, becul va fi in permanenta supravegheat de persoana care il utilizeaza, iar
dupa folosire, becul se stinge imediat prin inchiderea ambelor robinete;
se interzice asezarea de materiale combustibile sau inflamabile pe mesele de lucru unde sunt
montate becurile de gaz.
21. Lucrarile cu foc deschis , se executa numai dupa eliberarea Permisului de Lucru cu Foc
Deschis, asa cum este prezentat in Anexa Ordinului nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor
Generale de Aparare Impotriva Incendiilor.
22. In cazurile lucrarilor ce se vor executa in baza Permisului de Lucru cu Foc, acestea se vor
incepe numai dupa ce s-au indeplinit masurile de prevenire a incendiilor stabilite in acest
document, care in principal se refera la locul in care se executa lucrarea, persoanele participante,
felul lucrarii care se executa, indepartarea materialelor si substantelor combustibile, protejarea
celor care nu se pot indeparta, mijloacele de stingere a incendiilor, modul de supraveghere si de
control a operatiunilor de lucru cu foc deschis, instruirea personalului de executie.
23. Pentru lucrarile care se executa in locuri cu zone cu risc ridicat de incediu si/sau pericol de
explozie, locuri ce se precizeaza obligatoriu in instructiunile de aparare impotriva incendiilor este
obligatoriu PERMISUL DE LUCRU CU FOC sau AUTORIZATIA DE LUCRU.
24. In cazul unui inceput de incendiu, se va opri sudura si se va interveni la stingere, cu
mijloacele puse la dispozitie.
VERIFICAT APROB
Cadru Tehnic P.S.I. Director General
S.C. ..........................................................S.R.L.
APROB
Director General
.................................

INSTRUCTIUNI
de aparare împotriva incendiilor la ateliere mecanice de întretinere si reparatii. (auto, masini si
utilaje, etc.) in cadrul S.C. …………………………………………………………S.R.L
1. Se vor evita la maximum prelingerile si raspandirea lubrefiantilor pe utilaje, pardoseli etc.
2. Ungerea partilor mobile ale masinilor se v-a face numai cu lubrefiantii indicati si numai in
starea de repaus a masinilor.
3. Masinile, uneltele si utilajele se vor supraveghea si controla pe toata durata functionarii
lor.
4. Se interzice alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto in interiorul sectiilor.
5. Se interzice depozitarea materialelor combustibile in apropierea surselor de incalzit , la o
distanta de cel putin 2 m.
6. Se interzice folosirea aparatelor electrice de incalzit in stare defecta.
7. Iluminatul local pe masini v-a fi de 24 V.
8. Se interzice uscarea sau depozitarea materialelor combustibile pe sobe sau conductori
electrici.
9. Se vor respecta normele si regulile de prevenire a situatiilor de urgenta la amplasarea
masinilor si utilajelor si a instalatiilor necesare procesului de productie. Se interzice introducerea
autovehicolelor in reparatie cu rezervorul de benzina gol sau demontat.
10. Se interzice spalarea cu benzina sau cu alte substante inflamabile a pieselor auto si a
halelor, la locul de munca.
11. Se interzice blocarea scarilor , culoarelor, drumurilor si cailor de acces interioare si
exterioare cu orice fel de materiale, sau cu autovehicule.
12. Materialele initiale de stingere a incendiilor , instalatiilor si utilajelor de la locul de munca
vor fi pastrate in perfecta stare de functionare sin u se vor folosi in alte scopuri decat la stingerea
incendiilor.
13. Se interzice efectuarea lucrarilor de sudura , taiere , lipire , si alte asemenea lucrari fara
respectare normelor PSI. si a “Permisului de Lucru cu Foc Deschis”.
14. Se v-a verifica permanent starea tehnica a instalatiei electrice a autovehicolelor, si se v-a
incepe lucrul dupa deconectarea bornelor de la acumulator, remediindu-se imediat toate
defectiunile care pot provoca scurt-circuite.
15. Se v-a verifica permanent starea tehnica a instalatiei de alimentare a autovehicolelor si se
vor efectua reglajele respective, pentru a nu exista scurgeri de combustibil.
16. La controlul cutiilor de viteza, a agrenajelor etc. se vor folosi numai lampi electrice
portative cu glob protejat, alimentate la o tensiune electrica de maximum 24V.
17. Se va da atentie deosebita prelucrarii metalelor si aliajelor de magneziu, aluminiu, titan
etc. pentru a nu se produce incendii, iar deseurile rezultate din prelucrare (pulberi , span etc.) se
indeparteaza si depoziteaza in locuri special amenajate deoarece prezinta pericol de
autoaprindere si sunt usor aprinzibile.
18. La terminarea lucrului, bumbacul si carpele de sters, cutiile de petrol sau unsoarea vor fi
evacuate si depozitate in locuri special amenajate.
19. La executarea operatiunilor de curatare a masinilor si/sau pieselor componente, utilajul
sau masinile-unelte vor fi oprite si scoase de sub tensiunea electrica.
20. Pentru prevenirea descarcarilor electrostatice, partile metalice ale masinilor-unelte vor fi
legate la priza de pamant.
21. Se interzice instalarea polizoarelor sau a altor masini care produc scantei in locurile unde
se pot degaja gaze sau vapori consumabili.
22. Lampile cu benzina, sobitele pentru incalzit, ciocanele de lipit, resourile sau alte aparate
cu foc deschis nu vor fi lasate in functiune fara a fi supravegheate.
23. La folosirea lampilor de incalzit cu benzina sau propan se vor respecta urmatoarele:
1. a. alimentarea cu benzina sau propan se face numai dupa ce arzatorul s-a racit, rezervorul
se umple numai 3/4 din volum, iar operatia se face numai in spatii fara pericol de incendiu.
2. b. aprinderea lampii se face la cel putin 5 m fata de orice material combustibil
3. c. vor fi utilizate numai in lampi omologate prevazute cu un sistem de siguranta reglat la
presiunea de lucru, iar cu cele cu rezervorul mai mare de 3 litri trebuie prevazute cu manometru.
4. d. este interzisa reducerea presiunii in orice fel atunci lampa este aprinsa
5. e. se interzice folosirea lampii in incaperi in care se afla lichide combustibile, substante
explozive sau gaze combustibile.
24. Instalatiile tehnologice, masinile-unelte, utilajele si aparatura tehnologica, vor fi verificate,
intretinute, reparate si exploatate conform prevederilor cartilor tehnice si ale instructiunilor
producatorilor, astfel incat acestea sa nu constituie surse de incendiu,
25. La exploatarea masinilor si a utilajelor trebuie intocmite si respectate graficele de ungere
si curatare periodica de praf, scame etc. numai in starea de repaus a acestora, utilizand pentru
ungere lubrifiantii indicati.
26. Sistemele de ungerea agregatelor tehnologice si liniilor automate de productie vor fi
permanent supravegheate pentru evitarea pierderilor de lubrifianti din lagare, cuzineti, angrenaje,
transmisii etc. si a supraincalzirii acestora. Orice defectiune va fi remediata de personal calificat.
Eventualele scurgeri accidentale se vor inlatura prin folosirea unor materiale absorbante
(rumegus, nisip etc.) care se vor colecta imediat in vase metalice cu capac, iar apoi vor fi
evacuate in locurile stabilite pentru aceasta.
27. Se interzice introducerea in spatiile de productie a lubrifiantilor destinati ungerii in cantitati
mai mari decat necesarul pentru o zi de lucru. Pastrarea acestora se asigura in locuri special
amenajate, ferite de surse de foc si marcate corespunzator.
28. Nu se admite introducerea in spatiile de productie a lichidelor combustibile utilizate in
procesul tehnologic, a unor cantitati mai mari decat necesarul unui schimb de lucru, iar acestea
vor fi pastrate in conditii de etanseitate perfecta, in locuri ventilate si departe de orice sursa de
foc.
29. In timpul functionarii utilajelor si masinilor, acestea vor fi supravegheate pentru a se
inlatura orice defectiune care ar putea produce scantei sau flame (frecari, deformari, ruperi etc.)
30. Periodic se va verifica izolatia conductelor termice pentru a se impiedica contactul
acestora cu materialele combustibile, pe portiunile deteriorate.
31. La executarea operatiilor de curatire cu produse combustibile (motorina, petrol etc.) a
utilajelor sau a unor piese componente ale acestora, se intrerupe alimentarea electrica si se
inlatura orice sursa de foc deschis din incapere, asigurandu-se totodata si mijloacele necesare
interventiei in caz de incendiu.
32. Daca se folosesc carpe sau calti la curatirea pieselor si/sau utilajelor, acestea trebuie
colectate in cutii metalice cu capac si evacuate zilnic la terminarea programului.
33. Masinile-unelte si utilaje fixe de orice fel vor fi prevazute cu instalatie de legare la priza de
pamant, pentru scurgerea eventualilor curenti de defect si evitarea acumularilor electrostatice,
conform reglementarilor in vigoare.
34. Utilajele activate de electromotoare vor fi exploatate in limita sarcinilor admise, fara
suprasolicitarea lor.
35. Se va asigura mentinerea in buna stare a instalatiilor de protectie impotriva trasnetului ale
constructiilor, instalatiilor, utilajelor si ale echipamentelor tehnologice.
36. In spatiile cu pericol de explozie este interzisa folosirea imbracamintei, lenjeriei si altor
obiecte din materiale sau fibre sintetice ori din materiale plastice, precum si a incaltamintei care
prin lovire sau frecare poate sa produca scantei capabile sa aprinda gazele, vaporii sau pulberile
inflamabile in amestec cu aerul.
De asemenea, este interzisa folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor, si sculelor neprotejate
corespunzator, care prin lovire sau frecare pot produce scantei capabile sa aprinda amestecurile
explozive.
37. La terminarea programului conducatorii locurilor de munca vor verifica si vor lua masuri
prin:
1. a. oprirea (scoaterea de sub tensiune) tuturor masinilor, utilajelor si aparaturii
2. b. curatirea locurilor de munca, precum si a motoarelor electrice
3. c. evacuarea tuturor deseurilor in locuri special destinate
4. d. scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu cabluri
flexibile
5. e. intreruperea instalatiei electrice de forta si iluminat de la tabloul electric, ramanand in
functiune numai iluminatul de siguranta
6. f. stingerea focului din sobe (acolo unde exista) si la instalatiile de incalzire centrala
7. g. incuierea incaperilor respective si lasarea cheilor la poarta sau pe panoul special
amenajat.
38. La terminarea programului de lucru , fiecare salariat are indatorirea de a curati si a face
ordine la locul sau de munca, sa intrerupa curentul electric la consumatori, sa stinga orice
flacara, sa inchida robinetele de gaze, apa si aer.
39. Salariatii sunt obligati sa-si insuseasca , sa cunoasca si sa foloseasca toate mijloacele de
stingere a incendiilor aflate pe locurile de munca.
Ateliere tinichigerie

VERIFICAT
Cadru Tehnic P.S.I.

S.C. ..........................................................S.R.L.
VERIFICAT APROB
Cadru Tehnic P.S.I. Director General
.................................

Nr.
Crt. INSTRUCTIUNI
De Aparare Impotriva Incendiilor la
Ateliere de Tinichigerie, Sudura si Taiere a Metalelor in cadrul
S.C. ……………………………………………………S.R.L.
1. Atelierele de tinichigerier, sudura si de taiere a metalelor vor fi amenajate si exploatate
conform prevederilor reglementarilor tehnice in vigoare. Depozitarea, transportul si manipularea
recipientilor pentru gaze comprimate si/sau lichefiate, precum si amenajarea statiilor de
distribuire a acestora se realizeaza conform prescriptiilor tehnice.
2. In incaperile destinate separat generatorului de acetilena si respectiv recipientului de
oxigen nu se vor depozita nici un fel de materiale
combustibile.
Usile acestor incaperi vor fi marcate cu inscriptii de securitate si cu indicatoare de avertizare a
pericolului de explozie conform prevederilor
standardelor in vigoare. Incaperea generatorului de acetilena va fi asigurata cu ventilatie
naturala.
3. La sudarea oxiacetilenica, generatoarele de acetilena transportabile se vor instala in aer
liber, in afara incaperii in care se sudeaza, ferite de razele solare, de surse de foc deschis si
surse puternice de caldura.
In cazuri bine justificate tehnic, se admite instalarea unui singur generator de acetilena
transportabil cu debit maxim de 3,2 mc/h, numai in incaperi in care se executa lucrari de reparatii,
montaj sau intretinere cu caracter temporar si cu respectarea urmatoarelor conditii:
1. a. generatorul sa fie verificat si sa posede placa de timbru;
2. b. incarcatura de carbid sa nu depaseasca de 4 kg, iar incaperea sa aiba un volum de
minimum 300 mc si sa fie bine ventilata;
3. c. folosirea si supravegherea generatorului sa fie asigurata de personal calificat in acest
scop;
4. d. distanta de la generator si butelia de oxigen pana la flacara de sudura sau la orice
sursa de foc dechis sa fie minimum 10 m, iar intre generator si butelia de oxigen de minimum 5
m;
5. e. utilajele la care se lucreaza cu flacara sau produc scantei in timpul functionarii vor fi
oprite in perioada in care este amplasat generatorul in incapere.
4. Atelierele de sudura vor fi dotate cu dispozitive de aprindere, vase cu apa rece curata
pentru racirea becului arzatorului in caz de supraincalzire, precum si cu suporti cu carlig pentru
agatarea arzatorlui in timpul intreruperii lucrului.
5. Nu sunt admise in atelierele de sudura sau de taiere a matalelor, recipiente sau vase care
contin substante combustibile.
6. Inainte de inceperea lucrarilor de sudura, toate elementele alcatuite din materiale
combustibile (pereti , dusumele, usi, grinzi din lemn etc.) aflate la mai putin de 4 m de locul
sudurii, vor fi protejate cu paravane incombustibile de 2.00 m, ferite de aprindere.
7. Cand se vor executa lucrari de sudura pe schele din lemn, acestea se vor proteja prin
stropire cu apa sau prin protectie cu paravane imcombustibile si amenajari pentru colectarea
scanteilor si resturilor de electrozi, pentru evitarea aprinderii lor.
8. Se vor lua masuri de preventive pentru a se evita incendierea materialelor combustibile
aflate la niveluri inferioare ale cladirii sau in canale, ca urmare a patrunderii particulelor de
material incandescent.
9. La folosirea aparaturii de sududa oxiacetilenica, se va tine seama de urmatoarele reguli
principale:
1. a. generatorul de acetilena transportabil si recipientul de oxigen (butelia) se aseaza la
distanta de cel putin 10 m de locul de sudura si de orice sursa de foc dechis, iar distanta dintre
generator si recipientul de oxigen (butelia), va fi de cel putin 5 m;
2. b. pe tot timpul executarii lucrarilor de sudura, recipientii de oxigen si acetilena vor fi
asezati in pozitie verticala si se vor manipula cu multa atentie, ferindu-se de lovituri, izbituri sau
striviri.
De asemnea la sudarea cu oxigaz se va urmari starea de functionare a aparaturii si instalatiei,
verificandu-se robinetele si garniturile de etansare pentru a se evita eventualele scurgeri de
gaze.
10. In cazul in care sudarea se face electric, pe langa masurile indicate anterior, se va acorda
cea mai mare atentie efectuarii conexiunilor, utilizarii cablurilor bine izolate si protejate cu
aparatori sau punti de trecere atunci cand sunt intinse peste drumuri sau locuri circulate.
11. Dupa terminarea lucrarilor de sudura, locul va fi curatat, indepartandu-se resturile de
electrozi, deseurile metalifere si namolul de carbit.
12. La efectuarea operatiunilor de sudura orice fel de (autogena, electrica sau cu gaze) se
interzice:
1. a. folosirea aparaturii si instalatiei electrice.
2. b. agatarea arzatorului aprins de butelia de gaze, de generator sau de materiale
combustibile.
3. c. executarea lucrarilor de sudura la constructii proaspat vopsite.
4. d. sudarea conductelor si aparatelor aflate sub presiune de gaze, vapori, lichid si aer,
precum si a celor sub tensiune electrica;
5. e. impingerea carbidului in generatorul de acetilena cu ajutorul vergelelor de fier.
6. f. demontarea, curatarea si asamblarea generatoarelor mobile fara filtre epuratoare sau
supape hidraulice de siguranta umplute cu apa la nivelul corespunzator.
7. g. deplasarea generatorului de acetilena atunci cand este incarcat
8. h. dezghetarea generatorului de acetilena cu ajutorul flacarii deschise sau cu obiecte
incandescente.
9. i. asezarea cablurilor electrice pentru sudura electrica impreuna cu furtunurile si
conductele pentru sudare cu gaze.
10. j. contactul buteliilor, conductelor si furtunurilor cu uleiuri, vaseline sau alte grasimi,
precum si cu mana sau obiecte imbibate cu asemenea unsori.
11. k. descarcarea generatorului de acetilena si curatarea furtunurilor in incaperi.
12. l. asezarea aparatului de sudura electrica aflat sub tensiune pe elemente si materiale bune
conducatoare de electricitate
13. m. reinceperea sudarii dupa o intrerupere, fara ca in prealabil sa se fi aerisit incaperea in
care se sudeaza.
13. Arzatoarele de sudura (suflaiurile) se vor controla inainte de inceperea si la terminarea
lucrului, pentru ca robinetele de oxigen si acetilena sa fie inchise perfect.
14. Este interzisa agatarea arzatoarelor (chiar stinse) de recipiente (butelii) sau de
generatoarele de acetilena.
15. Este interzisa deplasarea arzatorului aprins in afara zonei de lucru, urcarea pe scari,
schele etc.
16. Robinetele tubului de oxigen si ale generatorului de acetilena se inchid la intreruperi ale
lucrului care depasesc 10 minute.
Generatorul incarcat nu va fi lasat fara supraveghere
17. In cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai indelungata (o noapte sau o zi de repaus)
se va evacua carbidul din generator.
18. In cazul socurilor produse de intoarcerea flacarii se vor lua urmatoarele masuri:
a. se inchid imediat robinetele pentru acetilena si oxigen
b. se va introduce becul intr-un vas cu apa curata
c. se va purja furtunul pentru acetilena
d. se va desfunda cu o sarma din metal moale sau se va schimba
e. se va controla cand nivelul apei din supapa de siguranta este la inaltimea robinetului de
control.

19. Lucrarile de sudura la instalatii, rezervoare, recipiente, conducte prin care s-au transportat
si in care s-au depozitat substante combustibile sau vapori inflamabili nu se vor efectua decat
dupa golirea, aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau gaz inert, dupa izolarea acestora prin
flanse oarbe de restul instalatiilor si numia dupa efectuarea analizelor de laborator care confirma
ca se poate lucra.
20. Daca pardoseala este din material combustibil, se vor lua masuri de protejare a acesteia
prin asternerea unui strat de nisip cu grosimea de cel putin 2 cm sau cu placi izolatoare si tabla
metalica.
21. Materialele care nu pot fi indepartate de la locul sudarii, ca si elementele de constructie
combustibile vor fi umezite cu apa sau protejate cu panouri incombustibile pentru a fi ferite de
actiunea scanteielor, flacarii si a materialului incandescent
22. Se vor verifica si se vor lua masuri ca sursele de foc (scantei, granule incandescente) sa
nu poate patrunde in deschiderile existente in pereti sau in pardoseala la materialele
combustibile ce se pot afla in incaperea alaturata sau in cea de la cota inferioara.
23. Dupa terminarea lucrului, se va cerceta cu atentie daca nu s-au creat focare de incendiu.
Pentru acestea se vor descoperi toate elementele ce au fost protejate si se va verifica daca
starea lor este intacta, cu luarea de masuri in consecinta.
24. Este interzisa efectuarea lucrarilor de sudura pe mese improvizate din butoaie in care a
fost carbid sau lichide combustibile, pe lazi sau pe obiecte combustibile.
25. La sudarea conductelor sau profilelor inchise, se va verifica permanent sa nu apara la
capetele acestora amestecuri de gaze combustibile
26. In cazul executarii lucrarilor de sudura si de taiere pe schele sau platforme, elementele de
constructie, cofrajele precum si celelalte materiale combustibile din apropiere vor fi protejate
impotriva aprinderii prin stropire cu apa, paravane incombustibile etc.
27. Lucrarile de sudura si de taiere in spatii inchise (tuneluri, puturi, rezervoare etc.) nu se vor
executa decat dupa asigurarea ventilarii acestora si efectuarea analizei aerului, in vederea
prevenirii eventualelor explozii.
28. La executarea lucrarilor de sudura sau taiere oxiacetilenica a pieselor vopsite, acestea se
vor curata de vopsea pe o portiune de cel putin 10 cm in jurul punctelor de lucru
29. Operatiile de sudura si/sau taiere oxiacetilenica la instalatii electrice se executa numai
dupa scoaterea de sub tensiune a acestora si luarea masurilor impotriva conectarii lor
accidentale la retea
30. Piesele, instalatiile etc. la care se vor executa operatii de sudura sau de taiere, se vor
curata, in prealabil de urme de uleiuri, ramasite de bumbac, calti etc.
31. In atelierele de sudura este interzisa executarea concomitenta a lucrarilor de sudura
electrica si de sudura sau de taiere cu flacara oxiacetilenica
32. La sudarea si taierea metalelor cu aparate si instalatii diferite de cele clasice (cu
rezistenta, cu plasma, cu laser, cu fasciul de electroni, etc.) vor fi respectate atat prevederile din
prezentele norme referitoare la aceste operatiuni, cat si cele stabilite de producator.
33. Furtunurile de la instalatia de sudura oxiacetilenica vor fi protejate impotriva deteriorarii.
34. Iluminarea statiei de acetilena se face din exterior, natural sau electric.
35. In cazul folosirii covoarelor de cauciuc sau din material plastic in incaperile generatoarelor
de acetilena se interzice purtarea incaltamintei de cauciu sau material plastic, care prin frecare
poate da nastere la scantei electrostatice capabile sa aprinda amestecuri de explozive.
36. Pe timp friguros, in incaperea unde se afla unul sau mai multe generatoare de acetilena,
temperatura trebuie sa fie de cel putin 5 grade C.
37. Generatoarele de acetilena vor fi prevazute cu supape hidraulice de siguranta. La
instalatiile mari se va amenaja un aparat de control care va servi ca supapa hidraulica de
siguranta.
38. Generatoarele de acetilena trebuie sa asigure reglarea automata a debitului produs, in
functie de consumul de acetilena
Presiunea maxima admisa pentru acetilena in generator si pe conducte va fi 1,5 atm. In acest
scop, instalatia va fi prevazuta cu un dispozitiv de siguranta si cu un manometru pe care se va
marca cu o linie rosie presiunea maxima de regim.
39. La incarcarea carbidului in generator se verifica nivelul apei in supapa hidraulica de
siguranta. Acest control se va mai face de doua ori intr-un schimb de lucru si la fiecare intoarcere
a flacarii.
40. Daca se constata la aparatura o crestere prea rapida a presiunii, neetanseitati, precum si
scapari de gaze, generatorul se va opri, intrerupandu-se mai intai alimentarea cu acetilena, dupa
care se va evacua namolul, cu respectarea masurilor de siguranta necesare acestor operatiuni.
41. La utilizarea generatoarelor de acetilena pe timp de iarna se vor lua masuri impotriva
inghetului iar vara de protejare impotriva incalzirii excesive.
42. Daca generatoarele de acetilena inghetata, acestea se dezgheata numai cu apa calda sau
cu aburi, interzicandu-se folosirea altor metode (spargerea ghetii sau folosirea focului).
43. Transportul generatoarelor de acetilena se va efectua numai in stare demontata, dupa ce
in prealabil au fost golite si bine curatate.
44. Recipientele de oxigen sau de acetilena vor fi date in folosinta numai in conditiile
respectarii prescriptiilor tehnice elaborate de Inspectia de Stat pentru Cazane si Instalatii de
Ridicat.
45. Atelierele de sudura vor primi spre utilizare numai recipiente care au capacele sigilate de
producator.
46. Scoaterea capacului si montarea reductorului de presiune la recipientele cu oxigen se
realizeaza numai in momentul inceperii lucrului.
47. Este interzisa folosirea sau depozitarea recipientelor cu oxigen in conditii in care se pot
produce loviri, socuri mecanice sau supraincalzirea acestora.
48. Recipientele incarcate vor fi amplasate la distanta de cel putin 1,00 m de corpurile de
incalzire ale instalatiilor de incalzire centrala. Fata de sobe sau alte surse de foc deschis,
scantei etc., vor fi amplasate la cel putin 10,00 m distanta.
49. Se interzice introducerea recipientelor ce contin oxigen in incaperi in care se lucreaza cu
ulei sau cu grasimi.
50. Recipientele de oxigen vor fi utilizate numai de catre personal imbracat cu echipament
adecvat, curat, fara pete de ulei sau unsoare si cu mainile curate.
51. In timpul depozitarii, cat si al transportului, recipientele vor fi asigurate cu inele de cauciuc
si cu capace de protectie.
52. Se interzice depozitarea recipientelor in aer liber sub actiunea directa a razelor solare sau
in locuri umede si cu actiune coroziva.
53. Transportul recipientelor pline sau goale pe distante mici se va efectua cu ajutorul unui
carucior adecvat acestui scop, avand bandajul rotilor de cauciuc. Pentru alimentarea posturilor
fixe de sudura, buteliile de oxigen se vor aseza in pozitie verticala, fixate cu bratari speciale.
54. Nu este permisa manevrarea rozetei robinetului cu chei, clesti, sau alte obiecte ce pot
produce lovirea si deteriorarea acestuia.
55. Nu se admite repararea robinetului cu ventil si a reductoarelor de presiune de catre
persoane fara autorizatie pentru acest lucru. La robinetele cu ventil ale recipientului care sunt
defecte se vor insuruba capacele de protectie si se va scrie pe capacul recipientului DEFECT,
urman a se trimite la reparat.
56. Incercarea etanseitatii robinetelor cu ventil se va efectua la unitatile de incercare.
57. Robinetele inghetate ale buteliilor de oxigen se vor dezgheta cu carpe curate udate cu apa
fierbinte sau cu saculete de nisip incalzit, fiind interzisa utilizarea surselor de foc.
58. Reductoarele de presiune vor fi verificate inainte de folosire si acestea trebuie sa fie
etanse. Nu se admite folosirea reductoarelor de presiune daca:
1. a. prezinte urme de ulei sau grasime;
2. b. au garnitura de etansare defecta;
3. c. filetul piulitei olandeze de racordare este deteriorat;
4. d. manometrele lipsesc sau sunt defecte.
59. Manometrele vor fi verificate de catre organele autorizate si vor avea sigiliile intacte.
60. Nu este permisa strangerea piulitei de racordare a reductorului de presiune in timpul cand
robinetul cu venitl este deschis.
61. Se interzice folosirea alternativa a aceluiasi reductor de presiune pentru gaze diferite.
62. Se interzice folosirea recipientelor fara reductoare de presiune.
63. In cazul unor intreruperi mai indelungate a lucrului, reductoarele de presiune trebuie
pastrate sub cheie, in locuri uscate, ferite de praf si izolate de substante uleioase sau grase.
64. Se interzice folosirea reductoarelor de presiune de la recipientele de gaze combustibile la
cele de oxigen si invers.
65. Furtunurile din cauciuc se vor folosi in mod corespunzator destinatiei lor, cu respectarea
prevederilor standardelor in vigoare.
66. Este interzisa folosirea furtunurilor defecte, cu infasurari de banda izolatoare sau cu alte
materiale in locurile cu scapari de presiune, precum si a celor deformate, rasucite sau inadite.
67. Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele de sudura se face etans prin coliere metalice
bine stranse.
68. La supapele hidraulice de siguranta, furtunurile vor fi racordate cat mai strans, fara a se
fixa in coliere.
69. Controlul etanseitatii la furtunurile pentru acetilena este obligatoriu si se face cu apa si
sapun. Se interzice folosirea flacarii pentru asemenea verificari.
70. Se interzice folosirea furtunului de cauciuc de la recipentele de oxigen la acetilena si
invers.
71. Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau de grasime. Nu se permite sa se
racordeze la un furtun distribuitoarele pentru alimentarea mai multor arzatoare.
72. Corpurile agregatelor pentru sudura electrica si ale transformatoarelor, carcasele
tablourilor de distributie, mesele pentru sudare si pieselor supuse sudarii trebuie legate electric la
pamant.
73. Punerea la pamant a instalatiilor transportabile de sudura electrica se executa inainte de
inceperea lucrului, iar contactul la locul de fixare trebuie bine realizat.
74. Se interzice lucrul cu agregate care au cablurile electrice si clestele portelectrod defecte
sau cu izolatie deteriorata.
75. Sursele de curent pentru sudura electrica nu vor fi instalate in raza de actiune a utilajelor
destinate ridicarii sau transportului.
76. Capetele electrozilor in stare calda se vor depune in vase metalice sau pe platforme
inconsumabile. In cazul sudarii electrica la inaltime se vor lua masuri ca aceste capete sa nu
cada pe materiale combustibile.
77. La sudarea electrica cu arc deschis se vor lua masuri ca scanteile sa nu ajunga pe
materiale combustibile, acestea protejandu-se pe o distanta de 10 m.
78. La intreruperea operatiei de sudare, aparatele se scot de sub tensiune.
79. Ciocanele de lipit cand sunt in functiune se vor pastra pe suporturi incombustibile.
80. Se va da atentie deosebita prelucrarii metalelor si aliajelor de magneziu, aluminiu, titan
etc. pentru a nu se produce incendii, iar deseurile rezultate din prelucrare (pulberi , span etc.) se
indeparteaza si depoziteaza in locuri special amenajate deoarece prezinta pericol de
autoaprindere si sunt usor aprinzibile.
81. La terminarea lucrului, bumbacul si carpele de sters, cutiile de petrol sau unsoarea vor fi
evacuate si depozitate in locuri special amenajate.
82. Degresarea, curatirea sau spalarea pieselor pregatite pentru lipire se face numai cu solutii
neinflamabile. Decaparea cu acid azotic a pieselor din materiale neferoase, se face numai in nise
prevazute cu ventilatie fortata.
83. Pregatirea solutiilor diluate din acizi concentrati pentru decapari se face evitandu-se
contactul cu materiale combustibile.
84. La folosirea lampilor de incalzit cu benzina sau propan se vor respecta urmatoarele:
1. a. alimentarea cu benzina sau propan se face numai dupa ce arzatorul s-a racit, rezervorul
se umple numai 3/4 din volum, iar operatia se face numai in spatii fara pericol de incendiu.
2. b. aprinderea lampii se face la cel putin 5 m fata de orice material combustibil
3. c. vor fi utilizate numai in lampi omologate prevazute cu un sistem de siguranta reglat la
presiunea de lucru, iar cu cele cu rezervorul mai mare de 3 litri trebuie prevazute cu manometru.
4. d. este interzisa reducerea presiunii in orice fel atunci lampa este aprinsa
5. e. e) se interzice folosirea lampii in incaperi in care se afla lichide combustibile, substante
explozive sau gaze combustibile.
85. La terminarea programului de lucru , fiecare salariat are indatorirea de a curati si a face
ordine la locul sau de munca, sa intrerupa curentul electric la consumatori, sa goleasca
generatorul, sa stinga orice flacara, sa inchida robinetele de gaze, apa si aer.
86. Salariatii sunt obligati sa-si insuseasca , sa cunoasca si sa foloseasca toate mijloacele de
stingere a incendiilor aflate pe locurile de munca.

VERIFICAT
Cadru Tehnic P.S.I.
S.C. ..........................................................S.R.L.
APROB
Director General
................................

INSTRUCTIUNI
de aparare impotriva incendiilor la spatiile cu destinatie administrativa ( birouri ) in cadrul
S.C. ………………………………………………..S.R.L.
1.In vederea prevenirii incendiilor in birouri este interzis:
a) focul deschis
b) folosirea instalatiilor si echipamentelor cu defectiuni sau improvizatii, nerespectarea
instructiunilor de utilizare ori lasarea acestora in functiune nesupravegheate.
c) folosirea unor mijloace de incalzire improvizate sau neomologate (resouri, radiatoare electrice
etc.)
d) depozitarea materialelor inflamabile si a altor substante ce pot constitui surse de izbucnire a
incendiilor.
2.Deseurile de hartie vor fi colectate in cosuri si evacuate la terminarea programului de activitate
3.La terminarea programului de activitate instalatiile electrice, de regula, vor fi scoase de sub
tensiune.
4.In spatiile administrative ale societatii , lichidele combustibile (pentru curatenie) vor fi pastrate
in bidoane metalice, ermetic inchise si etichetate , (in locuri ferite de posibilitatea izbucnirii unui
eventual incendiu,) numai in cantitati de maximum 25 l.
5.Curatirea pardoselii (parchet, dusumea, etc.) de regula se v-a face cu solutii pe baza de
detergenti; in cazuri speciale, se poate face si cu solutii pe baza de diluanti numai la lumina zilei
cu respectarea urmatoarelor reguli:
a.Scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;
b.Stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrica;
c.Asigurarea ventilatiei incaperilor respective, prin deschiderea ferestrelor.
d. Interzicerea folosirii ustensilelor (galeata, lighean, perie, etc.) din material plastic sau a
carpelor sintetice;
e. Interzicerea folosirii solutiilor de curatat in amestec cu benzina, neofilina, etc.;
f.Interzicerea folosirii focului deschis, a fumatului, precum si utilizarea unor obiecte care pot
provoca scantei (brichete, chibrituri, etc).
g.Se interzice pastrarea in birouri a materialelor inflamabile si a carpelor de sters, imbibate cu
ulei, ceara, etc.
h.Insecticidele inflamabile se vor pulveriza la lumina zilei, numai dupa intreruperea curentului de
la tabloul de alimentare, a retelei electrice existente in incaperile societatii, precum si verificarea
inexistentei altor surse de foc sau scantei.
i.In incaperile pentru birouri, se vor lua masuri de reducere, la minim, a pericolului de incendiu,
prin limitarea, la strictul necesar, a materialelor combustibile si respectarea celorlalte reguli
stabilite prin dispozitii ale Administratorului, cum ar fi fumatul, folosirea focului deschis, etc.
j.La terminarea programului de lucru, toate aparatele electrice se vor decupla de la reteaua
electrica a incaperii, interzicandu-se depozitarea lor, in stare calda langa materialele
combustibile.
k.Pentru stingerea incendiilor in incaperile administrative ale societatii, se va actiona, dupa caz,
cu stingatoare cu gaz, spuma mecanica, pulbere sau cu apa pulverizata de la hidrantii interiori.
VERIFICAT
Cadru Tehnic P.S.I
S.C. ..........................................................S.R.L.
APROB
Director General
INSTRUCTIUNI
de apararea impotriva incendiilor la atelierul de vopsitorie in cadrul
S.C. .................................................S.R.L.
1. Incaperile pentru degresare, preparare a vopselelor, grunduire, vopsire, lacuire etc. vor fi
asigurate cu sisteme de ventilaare pentru evacuarea gazelor asigurandu-se evacuarea aerului
viciat si introducerea aerului proaspat. Instalatiile de ventilare vor fi separate de alte instalatii de
ventilare comune celorlalte ateliere.
2. Instalatiile si echipamentele electrice, si celelalte utilaje folosite in incaperile de degresare,
preparare a vopselor, grunduire, vopsire si lacuire vor fi corespunzatoare mediului exploziv sau
vor avea protectii corespunzatoare astfel incat sa nu constituie surse de initiere a exploziilor.
3. Incalzirea incaperilor va fi numai prin sistemul de incalzire centrala cu abur de joasa presiune,
apa calda sau aer cald.
4. Pardoselile trebuie sa fie rezistente la foc, netede, lipsite de rosturi si usor de curatat.
5. In incaperile atelierului este interzisa intrarea sau folosirea mijloacelor de transport
(electrocutare, electrostivuitoare etc.) ai a altor instalatii si utilaje care pot produce scantei. Este
interzis accesul cu foc deschis, piese si materiale incandescente.
6. Toate sectiile, atelierele sau zonele periculoase din punct de vedere al incendiilor vor fi
marcate cu indicatoare de securitate.
7. Toate lucrarile de intretinere si reparare a utilajelor si instalatiilor executate in incaperi cu
pericol de explozie (degresare, vopsire, lacuire etc.) se efectueaza numai dupa evacuarea
vaporilor formati si a tuturor materialelor si/sau substantelor inflamabile.
8. La terminarea lucrului, instalatiile si utilajele vor fi oprite, golite si spalate iar deseurile
(resturile) vor fi colectate in recipente metalice inchise si depozitate in locuri special amenajate.
Materialele si sculele folosite si curatate se vor aseza in dulapuri sau cutii metalice inchise.
9. Transportul vopselelor si diluantilor se efectueaza numai in recipiente inchise.
10. Prepararea si diluarea vopselelor se face intr-o incapere separata de cea in care se face
vopsirea.
11. Vopselele si lacurile se pastreaza in bidoane ermetic inchise si dispuse in incaperi separate,
iar in atelier vor fi aduse numai cele care se folosesc intr-un schimb de lucru.
12. Deschiderea capacelor la recipientele metalice care contin diluanti, vopsele si alte substante
inflamabile se efectueaza numai cu scule care nu provoaca scantei.
13. La folosirea vopselei cu pigment de aluminiu, suprafata pieselor si obiectelor metalice se va
curata complet de rugina.
Pigmentii de aluminiu (si in general cei piroforici) se pastreaza in cutii metalice etanse si dupa
caz umectate in petrol.
Praful de aluminiu aprins nu se stinge cu apa sau cu spuma ci cu pulbere stingatoare speciala,
nisip uscat sau sare uscata.
14. Vopselele, lacruile si materialele pentru lacuire vor fi ferite de actiunea razelor solare.
Materialele pentru lacuire se pastreaza numai in vase inchise.
15. Degresarea suprafetelor metalice cu ajutorul solventilor organici se efectueaza numai in spatii
bine ventilate.
16. La decaparea cu solventi, se vor folosi inhibitori pentru reducerea cantitatii de hidrogen
degajat.
17. La agregatele de degresare mecanizata sau manuala, pentru stingerea incendiilor, se
foloseste dioxidul de carbon.
18. Vopsirea prin pensulare se poate executa si in halele (incaperile) de lucru cu alt specific, cu
conditia ca in apropiere sa nu existe surse de foc, asigurandu-se in acelasi timp o ventilare
corespunzatoare.
19. La vopsirea sau uleierea pieselor prin imersie (cufundare) intr-un recipient cu vopsea, lac sau
ulei, acesta trebuie amplasat intr-o camera cu aspiratie locala.
Este interzisa amplasarea bailor de imersie in spatii comune cu alte ateliere de specific diferit.
20. Baile cu o capacitate sub 2 mc se prevad cu capace care sa se inchida in caz de aprindere a
vopselei.
Baile cu o capacatitate peste 2 mc sau cele mai servite de un transportor suspendat, se prevad
cu sisteme de preaplin, cu golire rapida prin curgere libera intr-un rezervor amplasat in exteriorul
cladirii.
21. In timpul functionarii, baile prevazute cu capace se inchid iar din cele cu sistem de golire, se
va evacua vopseaua din rezervor.
22. Daca pentru manipularea pieselor se foloseste un transportor cu carlig, sub transportor se
amenajeaza un jgheab sau gratar pentru colectarea vopselei scurse de pe piese.
23. In atelierele in care consumul de vopsea depaseste 10 l pe schimb, vopsirea prin pulverizare
se face obligatoriu in cabine sau pe platforme deschise prevazute cu dispozitive pentru retinerea
particulelor de vopsea (filtre, perdele de apa) si cu ventilare pentru eliminarea vopselelor pe baza
de solvent.
Cabinele si platformele de vopsire trebuie se executa din materiale incombustibile, usor de
curatat. La vopsirea in aer liber se inlatura sursele de foc deschis pe o raza de 15 m si nu se va
admite fumatul.
24. In cabinele de vopsire, pe tot timpul operatiilor trebuie mentinuta depresiunea fara de mediul
exterior acestora. In acest sens, debitul de aer viciat exhaustat trebuie sa fie mai mare decat
debitul de aer utilizat pentru pulverizare.
25. Cabinele de vopsire si lacuire prin pulverizare vor avea asigurat iluminatul electric din
exterior.
26. Pulverizarea se face cu aer comprimat, cu azot sau dioxid de carbon sau prin presiune
hidraulica, neadmitandu-se sub nici o forma folosirea oxigenului sau a unui gaz combustibil.
Aerul comprimat trebuie filtrat de impuritati.
27. Incaperile pentru pulverizarea lacurilor pe baza de nitroceluloza vor avea ventilatie separata
fata de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice.
28. Camerele in care se executa operatiile de lacuire trebuie prevazute cu perdele de apa si cu
filtru umed.
In cazul pulverizarii nitrolacului la cald, aerul comprimat poate fi incalzit pana la maximum
+50gradeC.
29. Este interzisa executarea reparatiilor in timpul functionarii instalatiilor de vopsire.
In cazul defectarii instalatiei de ventilare (exhaustare), lucrul se intrerupe imediat si se reia numai
dupa remedierea deficientelor.
30. Personalul care serveste utilajul sau indeplineste diferite activitati in atelierele de vopsire va
purta imbracaminte si incaltaminte care sa nu produca scantei prin lovire, atingere, frecare etc.
31. Vopsirea in camp electrostatic se poate face cu instalatii portabile, cu actionare manuala a
pistolului, caz in care curentul maxim de scurtcircuit nu va depasi 0,2 mA sau cu instalatii fixe si
inchise, actionate de la un panou de comanda.
In cazul vopsirii in camp electrostatic, in cabina de vopsire se va asigura o perfecta ventilare.
Pistolul de pulverizare nu trebuie sa ajunga fata de obiect la distanta de strapungere.
32. Pentru protejarea impotriva scanteilor periculoase, care se produc in special la caderi de
tensiune, se prevede o instalatie de protectie care reduce progresiv tensiunea instalatiei de
pulverizare si o scoate din functiune.
33. La trecerea obiectului de vopsit printre pistoalele de pulverizare, acesta nu trebuie rotit
(invartit).
34. La instalatia de uscare, trebuie sa se elimine posibilitatea aprinderii vaporilor de vopsele prin
limitarea si controlul temperaturii si asigurarea functionarii permanente a ventilarii ori dupa caz a
instalatiilor de vidare sau inertizare.
35. In cazul folosirii pentru uscare a razelor infrarosii, concentratia vaporilor de solventi in aer
trebuie mentinuta cu 50% mai mica decat limita inferioara de explozie.
Cuptoarele de uscare incalzite cu gaze trebuie prevazute cu instalatii automate de supraveghere
a aprinderii si a controlului arderii.
Inainte de alimentarea cu gaze, cuptoarele vor fi aerisite.
36. La cuptoarele la care nu se pot realiza dispozitivele mentionate, cu regim automat de
masurare si indicare continua, se va efectua controlul permanent al temperaturii cu ajutorul
aparatelor manuale de masura si control.
37. La fiecare cuptor se vor stabili precis parametri care trebuie verificati si respectati pentru a nu
fi depasiti.
38. Partile metalice ale cuptoarelor cu aer in circulatie si care folosesc benzi rulante se leaga la
priza de pamant.
39. La uscarea in aer liber, se iau masuri pentru inlaturarea oricaror surse de foc fata de piesele
si materialele vopsite.

VERIFICAT
Cadru Tehnic P.S.I.
S.C. ..........................................................S.R.L.
APROB
Director General

INSTRUCTIUNI
de aparare impotriva incendiilor la exploatarea cailor de acces, de evacuare si de
interventie in cadrul S.C. ............................................................S.R.L.
1. Accesul fortelor de interventie trebuie sa fie asigurati in permanenta la toate:
a. constructiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) si incaperile acestora
b. instalatiile tehnologice si anexe
c. depozitele inchise si deschise
d. instalatiile si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele de
comanda ale acestora
e. celelalte mijloace utilizate pentru interventiile in caz de incendiu (vechicule pentru tractare si
transport, cisterne ori autocisterne de apa etc.)
2. Caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie.
3. Caile de acces si evacuare vor fi mentinute in permanenta in orice anotimp, practicabile si
curate.
4. Este interzisa blocarea cailor de acces si evacuarea cu materiale care sa conduca latimea
libera de circulatie stabilita ori care prezinta pericol de incendiu sau explozie.
5. Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces si evacuare se vor amenaja treceri
(podete) bine consolidate sau se vor asigura cai de acces ocolitoare.
6. Trecerea cailor de acces si evacuare rutiere peste calea ferata se vor amenaja si consolida cu
contrasine si podini intre ele, la acelasi nivel cu ciuperca sinei.
7. Se interzice blocarea in pozitie deschisa a usilor caselor de scari, de pe coridoare, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a altor usi case, in caz de incendiu au rolul de a opri
patrunderea fumului gazelor si propagarea incendiului pe verticala si orizontala.
8. Dispozitivele care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a usilor sau obloanelor
antifoc, precum si cele care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon se verifica si intretin
corespunzator astfel incat sa li se asigure permanent starea de functionare.
9. Usile de evacuare catre exterior trebuie sa fie prevazute cu inscriptii corespunzatoare,
descuiate pe timpul lucrului si astfel intretinute, incat deschiderea lor sa fie sigura si usoara in caz
de incendiu.
10. Caile de acces si evacuare vor fi marcate conform reglementarilor in vigoare, astfel incat
persoanele care se evacueaza sa recunoasca cu usurinta traseul spre exterior. Vor fi indicate si
locurile unde sunt amplasate mijloacele de stingere si orice alte instalatii care in caz de incendiu
presupun manevre obligatorii, in vederea miscarii pericolului de incendiu, a limitarii propagarii
acestuia si semnalizarii lui.
Cand este cazul, vor fi marcate si caile de circulatie care duc pe platforme de depozitare a
materialelor si altor bunuri, care duc in refugii sau in alte locuri special amenajate.
Cheile incaperilor care stau incuiate in timpul programului de activitate vor fi tinute la poarta sau
pe holul de acces in cladire sau alt loc stabilit.
La incetarea programului de activitate, toate cheile incaperilor se vor pune pe panoul de la poarta
sau pe holul de acces in cladire sau alt loc stabilit.
Cheile vor fi prevazute cu marca de recunoastere usoara.
11. Iluminatul de siguranta pentru evacuare va fi verificat, intretinut si mentinut in permanenta in
buna stare de functionare.
12. Sunt interzise in exploatare:
a. modificarea gabaritelor cailor de evacuare sub limitele stabilite in proiect;
b. incuierea sau blocarea usilor sau a altor dispozitive destinate evacuarii;
c. scoaterea din functiune a illuminatului de siguranta pentru evacuare.
13. Pentru asigurarea evacuarii rapide se intocmesc planuri si/sau schite de evacuare in caz de
incendiu. Acestea se afiseaza in locuri vizibile din spatiile pentru care au fost intocmite.
14. Planurile de evacuare in caz de incendiu trebuie sa cuprinda;
a. mijloacele prin care se realizeaza anuntarea personelor care raspund de executarea si
dirijarea in caz de incendiu;
b. numele si prenumele, precum si locul de activitate al persoanelor care raspund de evacuare;
c. ordinea in care urmeaza a se face evacuarea persoanelor si dupa caz a bunurilor (in functie de
valoarea lor si de vulnerabilitate la incendiu);
d. traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cat posibil urmarindu-se ca aceasta sa se
faca pe alte cai decat pe cele destinate evacuarii materialelor si bunurilor si astfel stabilite incat
sa nu ingreuneze interventia pompierilor la stingere;
e. locurile in care urmeaza sa fie evacuate persoanele si adapostite bunurile, precum si
persoanele insarcinate cu paza acestora;
f. masurile de siguranta care trebuie luate la efectuarea evacuarii
15. Cadrele tehnice si persoanele cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor vor controla
modul in care planul de evacuare este insusit si cunoscut de catre cei responsabili cu evacuarea
persoanelor si a bunurilor.
Se vor face periodic exercitii practice, astfel incat in caz de incendiu operatia de evacuare sa se
desfasoare in conditii de siguranta.
16. Caile de acces si de evacuare, limitele zonelor periculoase (incendii, explozii, electrocutare,
radiatii etc.), locurile unde sunt amplasate utilajele si instalatiile pentru stingerea incendiilor si
orice alte instalatii care in caz de incendiu presupun manevre obligatorii, vor fi marcate vizibil cu
indicatoare.
17. Accesul la hidranti, mijloace speciale de stingere, stingatoare de incendiu, vanele principale
ale conductelor de apa, gaze, combustibil lichid sau lichide inflamabile, tablouri electrice de
distributie etc., trebuie lasat liber pentru ca in caz de pericol sa se poata interveni usor.
18. In imediata vecinatate a elementelor care asigura inchiderea de protectie a golurilor din
peretii antifoc, nu se admite depozitarea materialelor si a lichidelor combustibile. Fac exceptie
cantitatile strict necesare fluxului tehnologic (pe benzi transportoare sau in utilaje).
19. In vederea asigurarii folosirii nestingherite in orice moment si in orice anotimp a cailor
exterioare de evacuare, precum si a scarilor exterioare de incendiu, se va asigura curatarea lor
de zapada si de gheata.
20. Se vor asigura libere caile de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa in caz de incendiu, precum si posibilitatile de folosire a acestor surse in orice
anotimp.
21. Platformele de acces a autospecialelor de interventie si salvare de la inaltimi, prevazute in
imediata vecinatate a constructiilor vor fi marcate corespunzator si mentinute libere.
22. Ascensoarele de interventie in caz de incendiu vor fi mentinute in permanenta in stare de
functionare pentru a putea fi utilizate operativ si in siguranta.
..........................................................S.R.L.
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
VERIFICAT
APROB
Cadru Tehnic P.S.I.
Director General
INSTRUCTIUNI
de Aparare Impotriva Incendiilor la Depozite in cadrul
S.C. .................................................. S.R.L.
1. Depozitarea materialelor solide, lichide, si gazoase si a altor materiale sau substante, precum
si a deseurilor si ambalajelor se face in raport cu natura, forma, dimensiunea, modul de ambalare
si proprietatile fizico-chimice ale acestora din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor
(grupa sau clasa de combustabilitate, tendinta de autoaprindere, autoinflamare, explozie,
comportare in contact sau in prezenta altor produse, substantele stingatoare compatibile si
eficienta la interventie in caz de incendiu etc.), cu respectarea instructiunilor producatorului si
proiectantului.
2. Depozitele vor fi marcate cu inscriptii privind continutul.
3. Depozitarea se face numai pe categorii de materiale sau de produse, in perfecta ordine,
lasandu-se spatii pentru manipulare si circulatie.
4. Spatiile de depozitare vor avea precizate riscul (categoria) de pericol de incendiu, determinata
conform prevederilor reglementarilor tehnice si clasa de periculozitate a meterialelor si
substantelor depozitate.
5. Este interzisa depozitarea ambalajelor cu produse de natura necunoscuta la un loc cu alte
produse.
6. Depozitarea si manipularea materialelor si a substantelor combustibile se face in ambalaje
adecvate, realizate si inscriptionate corespunzator, in vederea indentificarii naturii, riscurilor de
incendiu si a procedeelor de stingere si de neutralizare adecvate.
7. Se interzice depozitarea in aceeasi magazie sau compartiment a materialelor care dau nastere
la reactii periculoase la incendiu si explozie sau necesita substante de stingere incompatibile,
cum ar fi:
a) recipiente de gaze sub presiune cu substante care degaja gaze toxice sau vatamatoare,
corozive si/sau radioactive, la un loc cu cele combustibile
b) substante sau materiale care degaja gaze corozive, impreuna cu echipamente, aparataje etc.
sensibile la coroziuni.
c) materiale ce reactioneaza periculos cu substantele stingatoare utilizate in caz de incendiu
pentru stingerea celorlalte materiale din compartiment
d) substante inflamabile (vopsele, diluanti, prenandez etc.) impreuna cu carbid sau acizi.
8. Materialele si substantele care prezinta pericol de autoaprindere se pastreaza in conditii
adecvate naturii lor, luandu-se masui de control destinate preintampinarii fenomenului de
autoincalzire.
9. Materialele, substantele, produsele si obiectele de valoare sau cu risc mare de incendiu se
depoziteaza pe cat posibil in incaperi compartimente, separate fata de restul constructiei prin
elemente rezistente la foc.
10. Materialele din aceeasi grupa sau clasa de periculozitate cu forme geometrice sau
dimensiuni similare se depoziteaza in stive care vor avea inaltimea, latimea, si culoarele de
circulatie si evacuare atfel incat in caz de incendiu sa fie posibila mainpularea lor cu usurinta,
precum si accesul personalului de interventie pentru stingere si evacuare.
Este interzisa depozitarea ambalajelor, a marfurilor sau a altor materiale combustibile in
vecinatatea ferestrelor si a peretilor neprotejati impotriva focului.
11. La depozitarea materialelor solide, lichide, a gazelor si a altor substante combustibile,
precum si a ambalajelor se asigura distantele de siguranta stabilite prin intructiuni, reglementari
tehnice etc. fata de:
a) instalatiile, mijloacele si elementele de incalzire, precum si fata de instalatiile, utilajele,
agregatele tehnologice care functioneaza la o temperatura mai mare decat temperatura mediului
ambiant
b) capetele sprinkler (de tava sau de raft), dencere, duze de pulverizare a apei sau de refulare a
altor substante stingatoare, pentru a nu reduce eficienta acestora
c) avertizoarele si detectoarele de incendiu, de orice tip
d) corpurile electrice si alte mijloace de iluminat sau de incalzit, astfel incat sa nu se produca
aprinderea materialelor ori a substanelor sau deteriorarea instalatiilor si mijloacelor respective.
12. Materialele ambalate in ambalaje cu forme geometrice regulate vor fi depozitate in stive,
ordonat asezate (pentru a nu se prabusi), a caror inaltime nu va fi mai mare de 1,5 ori latura mica
a bazei.
13. In depozite, vor fi respectate distantele de siguranta fata de elementele de incalzire si
corpurile de iluminat, care vor fi de 0,9 m. De asemenea, vor fi lasate libere caile de acces la
tablouri electrice si la stingatoare.
14. Pentru delimitarea cailor de acces si evacuare, spatiile de depozitare vorfi marcate cu o
banda de vopsea alba.
15. In depozite nu se vor utiliza lampi electrice portative, precum si orice tip de aparat electric
portativ.
16. Este interzis a se lasa deschis depozitul, in lipsa personalului de deservire a acestuia.
17. Rafturile pe care se depoziteaza materialele combustibile vor fi din materiale incombustibile
sau materiale combustibile ignifugate.
18. In depozitele (magaziile) de materiale tehnice generale (diverse) se admite pastrarea a
maximum 200 l lichide combustibile si a 200 kg carbid, cu respectarea masurilor specifice de
prevenire si stingere a incendiilor pentru aceste subsante (etanseitate perfecta a vaselor
metalice, protejarea fata de umiditate, scule corespunzatoare, ventilare etc.)
19. In spatiile de depozitare ale materialelor si substantelor combustibile si/sau explozive, nu se
admite amenajarea de spatii pentru birouri sau de productie. Acestea se realizeaza in incaperi
separate, conform reglementarilor tehnice.
20. Corpurile electrice de iluminat din depozitele de materiale combustibile trebuie sa fie
prevazute cu globuri de protectie si dupa caz cu armaturi (gratare) de protectie.
21. In depozite se interzice iluminatul cu flacara deschisa sau folosirea insalatiei electrice cu
improvizatii sau defectiuni.
22. Spatiile de depozitare si caile de acces, de evacuare si de interventie se marcheaza
corespunzator, vizibil si se mentioneaza in planurile de protectie impotriva incendiior.
23. Inaintea descarcarii la rampe sau magazii, marfurile si materialele combustibile sosite in
vagoane, autovehicule etc. vor fi controlate in vederea depistarii eventualelor focare de incendiu.
24. La depozitarea unor substante care prezinta pericol de incendiu sau explozie deosebit, ori
care se degradeaza in timp si ca urmare pot duce la izbucnirea incendiilor sau la producerea
exploziilorm se va asigura controlul starii acestor substante conform intructiunilor producatorului
si a prescriptiilor stabilite de beneficiar.
25. In spatiile de depozitare a materialelor si/sau a substantelor combustibile (inclusiv ambalaje)
ori care prezinta in pericol de incendiu sau explozie, precum si in apropierea acestoram este
interzisa utilizarea focului deschis la o distanta mai mica de orice instalatie sau rezervor al
depozitului de statiile de pompare, rampe etc.
26. Lucrul cu foc deschis la conductele montate in canale este admis numai dupa ce:
a) s-a curatat canalul pentru conducte pe o raza de minimum 10 m de locul unde se va lucra cu
foc
b) s-au golit si conductele vecine
c) conducta la care se lucreaza s-a golit, s-a purjat, s-a aerisit si s-a blindat cu flanse oarbe.
27. Nu este permisa intrarea in depozit a mijloacelor de transport cu defectiuni tehnice sau
neprotejate corespunzator pericolului acestuia.
28. Se interzice parcarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport in spatiile de
depozitare, pe rampe si pe caile de acces ale acestora
29. In spatiile de depozitare fumatul este interzis, iar accesul personalului din afara acestora este
strict interzis.
30. Pe teritoriul depozitelor si in exterior, terenul va fi curatat de vegetatia uscata, iar fata de
vecinatati trebuie luate masuri de limitare a propagarii focului, in caz de incendiu.
31. In caz de incendiu, concomitent cu actiunea de stingere se vor evacua materialele, iar din
spatiile inchise se va asigura evacuarea fumului si dupa caz, a gazelor fierbinti.
32. Ambalajele si deseurile rezultate (lazi, capace, stelaje, talas, paie, hartie etc.) vor fi evacuate
zilnic in locurile stabilite in acest scop
33. Canalizarea apelor cu reziduri combustibile trebuie sa se faca separat fata de canalizarea
apelor menajere.
34. Dezghetarea instalatiilor, conductelor, armaturilor, ventilelor, pompelor, etc. prin care circula
lichide combustibile se face numai cu abur de joasa presiune, apa calda, nisip fierbinte sau alte
mijloace care nu prezinta pericol de incendiu. este interzisa folosirea focului deschis.
35. Scurgerile de lichide combustibile se colecteaza imediat si se indeparteaza in locuri
prestabilite. Platformele betonate si nebetonate ale depozitelor se curata de reziduri ori de cate
ori este necesar.
36. Stivele de materiale vor fi astfel amplasate, incat sa se asigure o trecere principala, cu
latimea de 2 m, dispusa in directia usilor principale, iar transversal, distante de minim 0,8 m,
pentru a se inlesni transportul si interventiile, in caz de incendiu. Aceste cai vor fi marcate cu
benzi vopsite, de culoare alba.
37. Intre stivele de materiale si peretii depozitului, se va lasa un spatiu minim, de 0,6 m.
38. La terminarea programului de lucru se deconecteaza instalatiile electrice de la reteaua de
alimentare cu energie electrica.
39. Personalul de interventie in caz de incendiu, va fi echipat cu mijloacele necesare pentru
protectia cailor respiratorii si impotriva temperaturilor inalte.
40. Pentru localizarea si stingerea incendiilor, izbucnite la spatiile pentru depozitare, care apartin
societatii, se va proceda astfel:
a)-se va actiona asupra intregii suprafete incendiate cu apa, pulbere sau spuma mecanica in
functie de natura materialelor cuprinse de incendiu;
b)-se va organiza, concomitent stingerea cu evacuarea bunurilor si persoanelor din incinta
spatiului.
Manual prim ajutor

Scris de Administrator
Joi, 18 Martie 2010 20:52
PRINCIPIILE DE BAZA IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
In toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important sa se:
- asigure locul accidentului;
- ia masurile de prevenire pentru ca starea de fapt sa nu se inrautateasca;
- stabileasca contactul cu persoana bolnava sau accidentata;
- actioneze corespunzator cand persoana accidentata sau bolnava este lipsita de
cunostinta; aline durerea; stabileasca prioritatile.
ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI
Personalul de prim ajutor trebuie, in primul rand, sa asigure securitatea persoanei
accidentate, a celor din jur, cat si a lui insusi. De fapt, aceasta inseamna scoaterea
persoanei accidentate din zona in care a avut loc accidentul, daca exista pericol de
incendiu, explozie etc.
PREVENIREA AGRAVARII SITUATIEI
– Pentru a preveni agravarea traumatismelor sau a bolii, personalul de prim ajutor
trebuie sa examineze accidentatul/accidentatii. Salvatorul va trebui sa evalueze situatia si
sa inteleaga cauzele care au provocat-o. Tratamentul stabilit a se aplica in urma acestei
evaluari nu trebuie sa contribuie la agravarea situatiei. Urmeaza cateva exemple asupra
modului in care personalul de prim ajutor trebuie sa gandeasca si sa actioneze pentru a
preveni agravarea situatiei in timpul tratamentului.
– Pentru a preveni sufocarea, asezati persoana care si-a pierdut cunostinta in
pozitie laterala, stabila.
– Hemoragia trebuie sa fie oprita rapid, pentru a preveni pierderea inutila a
sangelui. In cazul simptomelor si indiciilor de oase fracturate, personalul de prim ajutor va
lua masurile necesare pentru prevenirea agravarii fracturii si a perforarii pielii de catre
oasele fracturate.
– Cand temperatura aerului este scazuta, trebuie sa se previna scaderea inutila a
temperaturii corpului.
STABILIREA CONTACTULUI CU PERSOANA BOLNAVA SAU ACCIDENTATA
Cel ce acorda primul ajutor nu trebuie sa se lase constrans de spectatorii prezenti
in a acorda asistenta inutila sau exagerata. Totodata, nici nu trebuie sa evite acordarea
ajutorului de teama ca face ceva gresit.
Prima examinare trebuie sa evidentieze posibilele traumatisme fizice ale victimei.
Adeseori, aceste lucru este dificil, datorita starii psihice a accidentatului. Gandurile ii sunt
haotice si se concentreaza cu greu asupra celor spuse de personalul de prim ajutor.
Purtati-va calm, hotarat si cu incredere. In situatii concrete, este recomandabil sa actionati
in urmatorul mod:
- in timpul examinarii, tineti in mana dumneavoastra mana accidentatului, pentru
a stabili un contact fizic. Asezati mana cealalta pe pieptul sau pe abdomenul acestuia,
cand il intrebati daca are dureri in zona respectiva. Aceasta ii da posibilitatea sa
urmareasca mai usor examinarea efectuata de personalul de prim ajutor sau sa dea
raspunsuri clare;
- personalul de prim ajutor trebuie sa dovedeasca o atitudine optimista si, in
primul rand, sa-si exprime increderea ca detine controlul asupra situatiei, iar persoana in
dificultate va beneficia in curand de ajutor;
- din consideratie fata de celelalte persoane afectate si pentru a apara
accidentatul de incordare excesiva, in anumite situatii, este de dorit ca acesta sa fie
protejat fata de mediul inconjurator. In aceasta situatie, cei mai multi accidentati au nevoie
de un contact apropiat, de cineva care sa-i tina de mana, sa-i asculte.
INTERVENTIA IN CAZUL IN CARE O PERSOANA ESTE LIPSITA DE CUNOSTINTA
In aceasta situatie, viteza cu care se actioneaza este de cea mai mare importanta.
Examinarea si tratamentul trebuie sa fie efectuate rapid. Pentru ca ajutorul acordat sa fie
eficient, in primul rand trebuie efectuata o evaluare a semnelor, a indiciilor clare care
demonstreaza lipsa de cunostinta. Acest lucru se realizeaza numai prin studiu si pregatire.
AMELIORAREA DURERII
Durerile pot fi ameliorate prin aplicarea de bandaje, prin imobilizare si printr-o
transportare corespunzatoare.
PRIORITATI
In cazul in care exista mai multe persoane accidentate, este important sa stabilim
prioritatile, astfel incat primul ajutor sa se acorde cu prioritate persoanei celei mai grav
accidentate. Poate fi dificil de stabilit o linie corecta de prioritati, deoarece, cateodata, cei
care prezinta cele mai evidente traumatisme nu sunt neaparat si cel mai grav accidentati.
De asemenea, nici cei care atrag cel mai tare atentia prin tipete sau plansete nu sunt
intotdeauna cel mai grav afectati.
PENTRU A EVALUA GRADUL DE AFECTARE
1. Vorbiti cu accidentatul!
– Care este starea de constienta – pacientul este constient, coerent, confuz, obosit,
inconstient? – Are accidentatul dureri? Unde? – Isi poate misca accidentatul mainile si
picioarele?
2. Observati accidentatul!
– Exista semne de leziuni externe?
– Semnele externe dau vreun indiciu asupra gradului si tipului traumatismului?
– Accidentatul respira? Cum este respiratia? Normala? Greoaie (cu bolboroseli si
gemete)?
– Care este culoarea fetei?
3. Atingeti accidentatul!
– Palpati pulsul la incheietura mainii sau la gat. Este accelerat?
– Cum este pielea? Rece? Lipicioasa si umeda?
– Examinati corpul accidentatului si verificati daca sunt semne de fracturi.
4. Evaluati!
– Sunt amenintate functiile majore ale vietii
– starea de constienta, respiratia, circulatia sangelui?
5. Stabiliti prioritatile!
- Cine necesita tratament pentru salvarea vietii?
- Cine mai poate astepta?
MASURI DE AUTOPROTECTIE
Cei care acorda primul ajutor vin in contact direct cu persoane ranite, intoxicate sau
care pot suferi de o boala transmisibila. Ca atare, sunt necesare masuri de autoprotectie
pentru cel care intervine.
De aceea:
- La persoanele otravite cu substante toxice pulverizate: se va spala bine cu apa
curata fata acestora, inainte de a executa manevrele de respiratie artificiala.
- La persoanele intoxicate cu gaze intr-o incapere inchisa: inainte de a se acorda
primul ajutor, vom chema personalul de specialitate, pentru a scoate victimele din mediul
toxic. Prevenirea contaminari cu boli transmisibile prin sange (ex. hepatita B si SIDA):
- La manevra de respiratie artificiala: teoretic, singurul risc poate sa il constituie
sangele din gura victimei. Se aplica un material filtrant pe fata accidentatului.
- La oprirea hemoragiei: teoretic, singurul risc este numai daca cel care acorda
primul ajutor are rani.
In acest caz:
- isi va pansa ranile;
- daca accidentatul sangereaza si este inconstinet, se va apasa pe zona
hemoragica, utilizand un strat gros de tesatura sau se va face compresie cu mana
acoperita de un material impermeabil, pentru a se evita contactul cu sangele victimei;
- dupa ingrijirea unui accidentat, spalati-va cu grija mainile cu apa si sapun!
RESUSCITAREA CARDIO-PULMONARA
Resuscitarea trebuie sa fie efectuata numai pe indivizii care sunt in stare de
inconstienta, nu respira si prezinta o posibila intrerupere a circulatiei sangelui (nu au puls).
O persoana in aceasta situatie se afla in stare de coma.
Scopul resuscitarii este de a scoate pacientul din aceasta situatie si de a preveni
decesul.
ACTIONATI RAPID
Este extrem de important pentru creier sa aiba un flux continuu de oxigen. Celulele
creierului pot tolera numai o scurta intrerupere a fluxului de oxigen, de obicei intre 3-5
minute.
EXAMINAREA SI TRATAMENTUL
Scuturati umarul accidentatului si strigati: „Sunteti treaz?”.
Daca nu exista nici o reactie:
- strigati dupa ajutor; deschideti caile de acces ale aerului, vedeti daca pacientul
respira (pentru aceasta, folositi numai 5 secunde!).
Daca pacientul nu respira:
- palpati-i pulsul (pentru aceasta, folositi doar 5 secunde).
Daca nu respira, dar are puls:
- incepeti respiratia artificiala.
Daca nu respira si nu are puls:
- incepeti manevrele de resuscitare cardio-pulmonara. Pulsul este examinat la gat,
prin palparea cu degetul aratator si cel mijlociu pe partea laterala a Marului lui Adam, in
scobitura dintre trahee si muschiul gatului (artera carotida).
DESCHIDEREA CAILOR DE ACCES AL AERULUI
Cand persoana care acorda primul ajutor asigura deschiderea cailor de acces al
aerului, unei persoane in stare de inconstienta, in primul rind trebuie sa inlature toti corpii
straini vizibili, care obtureaza gura si gatul. Apoi, inclina spre spate capul accidentatului:
aseaza o mana pe frunte si cu doua degete de la cealalta mana ridica mandibula, fara a
inchide gura accidentatului.
RESPIRATIA ARTIFICIALA (metoda „gura la gura”)
– Dupa ce ati deschis caile de acces al aerului, verificati daca pacientul respira. –
Verificati daca pacientul are puls.
– Blocati narile pacientului intre doua degete; insuflati aer si verificati daca se ridica
cutia toracica. Folositi doua secunde pentru fiecare insuflare.
– Lasati aerul sa iasa afara si verificati daca se decompreseaza toracele. Mentineti
capul accidentatului in aceeasi pozitie.
RESUSCITAREA CARDIACA
– Gasiti locul de apasare corespunzator.
– Localizati sternul.
– Punctul de apasare va fi situat deasupra limitei inferioare a sternului, la o distanta
de 2 degete.
– Asezati palma mainii peste punctul de presare si cealalta palma peste prima.
Ridicati degetele de pe cavitatea toracica.
– Apasati drept in jos, de 80-100 ori/min.
– Apasati de sus in jos cca. 4-5 cm la o persoana adula. Daca pacientul nu respira
si nu are puls, executati 15 compresiuni externe ale pieptului la doua insuflatii
(resuscitarea cardio-respiratorie).
PLAGI SI BANDAJE
Pielea este un organ cu functii importante pentru viata. Dar factorii externi ii pot
cauza leziuni care necesita acordarea primului ajutor.
Dupa profunzime, se disting:
- taieturi simple, cu afectarea exclusiva a pielii;
- taieturi complexe, cand vatamarea cuprinde, dupa caz, oase, vase de sange,
nervi, tendoane, muschi sau organe interne.
DIFERITE TIPURI DE PLAGI
– Sfasierea, frecarea produc plagi superficiale. Daca nu se infecteaza, ele se
vindeca fara a lasa cicatrice.
– Inciziile adanci, provocate de taisuri ascutite, pot sangera din abundenta. Taietura
este de obicei curata. Sangerarea are un efect de curatare si, astfel, pericolul infectarii
este mic, daca obiectul care a produs rana nu a fost murdar sau ruginit.
– Penetrari prin strapungere (cu un cui, cutit, geam) cu o deschizatura mica de
intrare si un canal ingust de-a lungul taieturii. Atingerea organelor interne este frecventa si,
adeseori, impuritatile patrund adanc in tesuturi, marind riscul infectarii. Toate plagile
provocate prin injunghiere (ale pieptului sau abdomenului) trebuie tratate de medic, fiind
pericol de perforare. Tot mediul trebuie sa examineze si sectionarea incheieturilor, pentru
a se evita infectiile.
– Plagile provocate prin impuscare pot avea aspecte diferite, in functie de calibrul
armei si de viteza glontului. Cand este lovit de un glont, osul se sfarma. Orificiul de intrare
al glontului poate fi mic si adanc, iar cel de iesire poate fi larg si zdrentuit, tesuturile fiind
rupte si insangerate. Schijele provoaca o combinatie de rani zdrobite si rani adanci,
similare celor provocate prin impuscare.
COMPLICATII ALE PLAGILOR
– Sangerarea: va inceta de la sine in cazul taieturilor minore. Cand pierderile de
sange sunt mari, exista pericolul intreruperii circulatiei.
– Infectia: pielea este un invelis protector impotriva impuritatilor care pot patrunde
in corp. Cand pielea este rupta si intervenise infectia, plaga se inflameaza, temperatura
creste, tesutul se umfla si, dupa un timp, se formeaza o plaga purulenta.
– Vatamarile interne: datorita pericolului perforatiei, ca in cazul ranilor de cutit in
piept si abdomen sau infectarii articulare in cazul taieturilor in articulatii, toate aceste plagi
trebuie tratate de medic.
– Tetanos: plagile infectate, cum sunt cele zdrobite sau taiate, pot conduce la
tetanos, complicatie ce poate fi observata abia dupa cateva zile de la infectare.
PRIMUL AJUTOR IN CAZUL PLAGILOR PRIN TAIERE
– Acoperiti rana si opriti sangerarea;
- Tineti ridicata, pe cat posibil, zona afectata a corpului;
- Preveniti intreruperea circulatiei;
- Transportati ranitul la medic sau spital.
ACOPERITI RANA SI OPRITI SANGERAREA
Taieturile mici, deschise, pot fi tratate cu apa curata, cu apa si sapun. Marginile
deschise ale taieturii trebuie sa fie puse cap la cap, inainte de acoperirea plagii cu un
bandaj sau comprese. Daca taietura este mare si trebuie sa fie tratata de medic, persoana
care acorda primul ajutor trebuie sa curete rana si apoi sa aplice un bandaj curat. De
obicei, se acopera cu o compresa. Este important ca nimeni sa nu atinga interiorul
compresei cu degetele. Sangele, impuritatile, fragmentele de corpi straini nu se
indeparteaza, deoarece aceasta poate provoca o sangerare si mai mare, crescand
pericolul infectarii.
– Ca bandaj, folositi fasa, care se prinde in trei puncte. Bandajele trebuie sa fie
aplicate solid si sigur, dar nu prea stans, ca sa puna in pericol circulatia sangelui. Puneti
bandajul compresiv sau de sustinere peste taietura, in functie de tipul ranii.
– Prevenirea intreruperii circulatiei. In cazul taieturilor mari si al pierderilor masive
de sange, exista pericolul unei intreruperi a circulatiei (vezi prevenirea – la cap. „Fracturi”).
– In ceea ce priveste transportul persoanei accidentate – vezi cap. „Transportul
unui accidentat”.
BANDAJAREA
Inainte de a aplica un bandaj, trebuie sa stiti care este functia lui. Multe persoane
aplica bandajul numai pentru a acoperi aspectul neplacut al unei plagi. Un bandaj are
urmatoarele functii:
- protejarea impotriva infectiilor: bandajul pe rana;
- oprirea hemoragiei: bandaje compresive;
- protejarea taieturilor: bandaje de sustinere.
BANDAJUL PENTRU RANI/TAIETURI
Este format din 2 parti: o parte interioara si una exterioara. Bandajul interior trebuie
sa fie curat si sa acopere toata suprafata taieturii, pentru a o proteja de impuritati.
Compresele sterile sunt bune, in special ca bandaje interioare.
In cazuri de urgenta, se poate folosi o batista curata.
O compresa simpla, fixata cu o rola de tifon, este bandajul folosit in mod obisnuit.
Un bandaj exterior functioneaza ca un suport pentru bandajele interioare. La fel de bine se
poate folosi o banda elastica sau un bandaj elastic.
BANDAJUL COMPRESIV
Se foloseste pentru o taietura adanca – ce produce o hemoragie serioasa. Acoperiti
taietura cu bandaje curate. Asezati un obiect care sa exercite presiune (piatra, o bucata de
lemn) pe bandajul de deasupra ranii. Asigurati bandajul printr-o acoperire circulara.
Asezati ranitul intr-o pozitie ridicata. Apasati bandajul. In cazul unei hemoragii, un bandaj
exterior este asezat ca un bandaj compresiv (asa cum este descris la cap. „Hemoragii” –
Tratamentul in cazul hemoragiei externe). Acest bandaj exterior nu este neaparat necesar
sa fie steril.
BANDAJUL DE SUSTINERE
O rana a mainii se bandajeaza aplicand o compresa pe mana si o rola in palma..
Mana este sustinuta prin asezarea antebratului intr-o esarfa. Bratul trebuie sa fie ridicat in
pozitia diagonala. Acest bandaj trebuie sa protejeze zona afectata de traume externe.
Astfel, se vor reduce durerea si complicatiile. O banda elastica este foarte functionala ca
bandaj de sustinere.
INFORMATII GENERALE DESPRE BANDAJE
– Bandajele se folosesc fie ca sa acopere ranile si sa opreasca hemoragia, fie pentru
sustinere.
– Un bandaj se aplica cu multa siguranta, dar nu asa strans incat sa afecteze
circulatia. Evitati folosirea snururilor pentru fixarea bandajelor.
– Printr-o bandajare corecta se va evita frecarea ranii de pielea sanatoasa. O astfel
de frecare se poate produce, mai ales, la bandajarea picioarelor sau a mainilor.
– Nodul bandajului nu trebuie asezat niciodata pe rana. Cand bandajul se aplica
peste o articulatie, el trebuie sa aiba o pozitie inclinata. Aceasta pozitie este cea
mai confortabila pentru ranit, permitandu-i o mobilitate mai mare a articulatiei.
FRACTURILE
Scheletul uman este compus din aproximativ 220 de oase, legate intre ele prin
articulatii si muschi. O fractura sau ruptura poate fi cauzata de suprasolicitare, violenta
externa sau presiune.
TIPURI DE FRACTURI.
Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa fie capabila sa deosebeasca o
fractura inchisa de una deschisa. La fractura inchisa, pielea nu este strapunsa, in timp ce
la cea deschisa apare plaga. Rana poate fi cauzata de o forta externa sau de fragmentele
osoase ce forteaza iesirea prin piele. Deosebim deci: fracturi inchise – fara rani deschise
in zona osului rupt (foto 1) si fracturi deschise – cu rani deschise peste fractura (foto 2).
SEMNE
– Pozitie nefireasca
– Miscare nenaturala
– Brat sau picior scurtat.
COMPLICATII.
Sangerarea. O fractura deschisa poate provoca sangerarea pielii, a muschilor sau
ruperea vaselor mari de sange. Si fractura inchisa poate provoca o sangerare, chiar
majora, dar se evidentiaza numai cand apare umflarea zonei vatamate.
Infectia. In cazul oricarei fracturi deschise, exista riscul infectarii. De aceea, cel ce
acorda primul ajutor trebuie sa actioneze corect si rapid.
Afectarea nervilor. Fragmente ascutite de os pot vatama nervii adiacenti, ceea ce
are ca efect paralizia sau pierderea sensibilitatii. Persoana care acorda primul ajutor
trebuie sa se gandeasca la aceasta in timpul tratamentului sau al transportului.
PRIMUL AJUTOR
– Opriti sangerarea si acoperiti rana.
– Imobilizati, pe cat posibil, partea vatamata.
– Preveniti intreruperea circulatiei.
– Transportati cu atentie accidentatul la spital.
IMOBILIZAREA CU ATELE
In cazul fracturilor oaselor lungi, ca cele ale gambei, coapsei, bratului si
antebratului, pentru a se mentine cat mai fixe, sunt necesare atelele.
Criteriile de care trebuie sa tineti cont:
- Atelele trebuie sa fie suficient de lungi ca sa imobilizeze articulatiile superioara si
inferioara focarului de fractura. De exemplu, pentru fractura de antebrat, atelele trebuie sa
cuprinda atat articulatia cotului, cat si pe cea a manii.
– Pentru a evita stransoarea si frecarea, captusiti atelele;
- Evitati intreruperea circulatiei;
- Atela trebuie sa fie rigida, dar nu prea grea. Ca materiale, puteti folosi: cartonul,
metalul, plasticul, ziare, paturi (infasurate).
IMOBILIZAREA FARA ATELE.
Pentru aceasta, se vor folosi materiale textile: esarfe, triunghiuri de panza etc. La o
astfel de imobilizare, pentru fracturile membrului superior se va folosi ca atela trunchiul, iar
pentru fracturile membrului inferior se va folosi ca atela membrul inferior sanatos.
PREVENIREA INTRERUPERII CIRCULATIEI.
In cazul aparitiei unei hemoragii, este important sa se previna intreruperea
circulatiei. Daca persoana care acorda primul ajutor este sigura de acest pericol, atunci:
- opreste hemoragia;
- aseaza persoana accidentata pe spate, cu picioarele ridicate si sprijinite, astfel
incat o cantitate suplimentara de sange sa se scurga dinspre picioare spre organele vitale
ale corpului;
- tine accidentatul acoperit, dar nu excesiv; calmeaza durerile;
- nu-i da lichide;
- chemand ajutor, transporta rapid accidentatul la spital.
FRACTURI ALE MEMBRULUI SUPERIOR
Pentru fracturile antebratului si ale incheieturii manii, este necesara o simpla
esarfa. Folositi doua esarfe in cazul fracturilor antebratului, bratului si claviculei. In caz de
urgenta, se poate folosi ca esarfa de prindere, o camasa sau o bluza.
FRACTURI ALE MEMBRULUI INFERIOR
Pentru fracturile de sold, sunt necesare, pentru imobilizare, doua atele; una
externa, de la subsuoara pana sub articulatia gleznei si una interna sau interioara, de la
radacina membrului fracturat si pana sub articulatia gleznei.
In cazul imobilizarii fara atele, se vor folosi materiale improvizate – esarfe, baticuri,
bucati de panza – cu ajutorul carora membrul inferior fracturat va fi fixat de membrul
inferior fara fractura. Se vor folosi pentru aceasta cca.5 bucati de panza, cu care se va
asigura fixarea in puncte diferite, incepand de la coapsa si pana la articulatia gleznei.
FRACTURILE COSTALE.
Aceste fracturi, atat cele deschise, cat si cele inchise, pot provoca leziuni ale cutiei
toracice, plamanilor si ale vaselor de sange. Desi s-ar putea ca fracturile sa nu fie vizibile,
accidentatul poate insa scuipa sange si spuma de sange, usor rozata.
Asezati un bandaj in jurul cutiei toracice, pentru mai multa stabilitate si pentru
alinarea durerii.
Fractura catorva coaste este serioasa si poate avea drept urmare oprirea
respiratiei.
FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE.
Aceste fracturi pot provoca leziuni ale maduvei spinarii, care au drept consecinta
paralizii.
Este foarte important ca salvatorul sa examineze pe cat posibil accidentatul la locul
unde s-a produs accidentul.
Posibilitatea unei fracturi de coloana se evidentiaza prin urmatoarele semne:
contractura musculara in zona fracturata, asociata sau nu cu deplasari evidente ale
vertebrelor. Ele pot fi insotite de urmatoarele simptome: amorteli sau lipsa de control
(paralizie) a unei zone a corpului, durere ca o sfichiuire de bici la nivelul gatului.
Lipsa de control sau amorteli ale corpului de la gat in jos evidentiaza o fractura a
coloanei cervicale.
Lipsa de control sau amorteli ale corpului de la mijloc in jos evidentiaza o fractura a
coloanei lombare. In situatia in care exista suspiciuni de fractura a coloanei vertebrale,
deplasarea accidentatului se va face numai daca este absolut necesar si numai pastrand
rectitudinea coloanei vertebrale.
PRIMUL AJUTOR IN ENTORSA GLEZNEI.
Cea mai frecventa entorsa este cea a gleznei.
Urmatoarele recomandari sunt aplicabile pentru toate entorsele:
- Ridicati piciorul afectat;
- Aplicati un bandaj elastic strans;
- Scadeti temperatura zonei afectate, prin aplicarea pachetelor cu gheata pe
bandaj.
Dupa acordarea primului ajutor, este necesar un examen medical.
HEMORAGII
Hemoragiile pot fi: externe si interne. Hemoragia interna nu este vizibila. O
persoana poate avea hemoragie interna din cauza ruperii vaselor de sange sau a
organelor interne.
HEMORAGIA EXTERNA
– Hemoragia masiva din artera: sangele se scurge in exterior in pulsatii, in ritmul
pulsului accidentatului. – Hemoragia venelor: un flux continuu de sange. – Hemoragia
capilara: o mica scurgere de sange care, de regula, se opreste singura. O rapida pierdere
a sangelui este mai periculoasa decat o hemoragie lenta si continua. In hemoragia
arteriala, sangele se scurge in afara, in pulsatii; pune viata in pericol si trebuie sa fie oprita
imediat. De asemenea, si hemoragia din venele mari poate fi periculoasa.
PRIMUL AJUTOR
– Exercitati presiune asupra punctului hemoragic.
– Folositi o compresa sau, in cazuri urgente, orice materiale textile curate
disponibile. Ridicati zona hemoragica si, in acelasi timp, presati rana bandajata.
– Asezati persoana accidentata in asa fel incat rana sangeranda sa fie mai sus
decat planul corpului. Sangerarea va fi, astfel, diminuata, iar in cazul sangerarilor capilare,
acestea se vor opri.
– Aplicati un bandaj compresiv. Puneti o compresa peste rana si strangeti apoi cu
clame. Asezati un obiect (piatra, o bucata de lemn) deasupra compresei si bandajati rana.
Bandajul trebuie sa fie aplicat stans, asa incat hemoragia sa se opreasca. Daca rana
continua sa sangereze, dupa aplicarea bandajului, mariti compresia printr-o curea, esarfa
etc.
– In cazul unei amputari, bratul sau piciorul se vor bandaja complet si se poate
aplica garoul.
– Daca este amputat un brat sau un picior, bontul trebuie sa fie complet bandajat.
Daca este posibil, odata cu accidentatul, bratul sau piciorul trebuie, de asemenea,
transportate la spital. Ele vor fi tinute la rece, intr-o punga de plastic pusa, la randul ei, intro
alta punga de plastic cu gheata si putina apa.
IMPORTANT IN CAZUL HEMORAGIEI MASIVE:
- datorita pericolului de intrerupere a circulatiei, asezati persoana accidentata
culcata pe spate, cu picioarele ridicate. O persoana lipsita de cunostinta trebuie
intotdeauna asezata intr-o pozitie laterala stabila;
- calmati durerile si imobilizati fracturile; - nu dati niciodata lichide unei persoane
accidentate si care prezinta o posibila intrerupere a circulatiei sangelui; protejati persoana
accidentata impotriva frigului.
Cand accidentatul prezinta o hemoragie masiva, opriti hemorgia si asigurati imediat
transportul acestuia la spital.
TRATAMENTUL HEMORAGIEI NAZALE
Hemoragia nazala se poate opri daca accidentatul sta in pozitie verticala, se
apleaca putin inainte si isi apasa cu degetele ambele nari, circa 5-10 minute.
ARSURI
Cauzele cele mai frecvente ce pot provoca leziuni prin arsuri sunt: accidente
casnice (apa fierbinte, ceai, cafea, grasimi); incendiile; accidentele de munca; accidentele
de masina, barca, avion; accidentele provocate prin electrocutare.
Gravitatea arsurilor se masoara in trei grade:
- arsurile de gradul I sunt leziuni superficiale; pielea este rosie, uscata si
dureroasa (asemanatore arsurilor obisnuite provocate de soare (foto 1).
- arsurile de gradul II conduc la leziuni mai profunde, dar care nu ajung la
straturile cele mai joase ale pielii. Tegumentele afectate sunt rosii si dureroase. Pe aceste
zone se formeaza basici umplute cu un lichid ce contine plasma, care se scurge in afara
vaselor mici de sange (foto 2). In cazul arsurilor prin oparire, se produce o combinatie intre
arsurile de gradul I si cele de gradul II.
- arsurile de gradul III: aici, leziunea patrunde si mai adanc, strabatand toate
straturile pielii. Aceste arsuri provoaca rani sau carbonizeaza suprafata arsa. Un accident
la bucatarie, spre exemplu, prin oparire cu un lichid clocotit poate produce chiar leziuni de
gradul III.
PRIMUL AJUTOR
– Primul lucru ce trebuie facut este racirea imediata a zonei arse, cu apa rece, timp
de pana la o jumatate de ora sau pana cand, indepartand apa de pe zona arsa, durerile nu
se mai simt. Prin racirea locului, se previne si patrunderea mai adanca a arsurii in
tesuturile pielii.
Imbracamintea arsa de pe piele nu trebuie indepartata decat in cazul in care ea
arde inabusit.
– Faza urmatoare o constituie bandajarea suprafetei arse. Folositi comprese sterile,
cearceafuri sau prosoape curate.
– Mai trebuie prevenita intreruperea circulatiei, care survine, de obicei, cand
suprafata pielii este arsa in proportie mai mare de 20%. (Determinarea gradului de
intindere a unei arsuri se poate aprecia astfel: suprafata unei maini reprezinta cca.1% din
suprafata intregului corp; un brat – 9 %; un picior – 18 %; abdomenul si toracele – 18 %,
iar spatele tot cca. 18 %).
De asemenea, trebuie supravegheata si respiratia, caci accidentatii arsi pot inhala
aer foarte cald sau gaze otravitoare. Tratamentul final pentru cei cu arsuri de gradul II si
IIIn trebuie facut la spital. Deci, atentie la transport!
ARSURI PRIN ELECTROCUTARE
Tipuri de arsuri
– Arsuri prin contact. Sunt localizate, de obicei, pe brate si picioare (parti ale
corpului ce vin in contact direct cu firele electrice).
– Arsuri in forma de arc. Sunt cauzate de o scanteie produsa intre doua fire
electrice. Este suficient ca o persoana sa se afle in zona in care se produce scanteia,
pentru ca vatamarea sa se produca. Intr-un spatiu deschis, scanteia este superficiala, dar
intr-un spatiu inchis, ea va fi exploziva, iar urmarile foarte serioase. Un copil poate suferi
un soc electric care-i poate determina oprirea respiratiei si a inimii.
– Combinatia contact-arc. Se poate produce daca o persoana in contact cu
pamantul vine in contact cu o alta persoana, in momentul in cre aceasta sufera un soc
electric.
PRIMUL AJUTOR
1. Scoaterea victimei de sub influenta curentului electric trebuie facuta rapid. Daca
accidentul a fost produs de curent de joasa tensiune, este mai usor, caci puteti scoate
victima fara a va pune propria viata in pericol, tragand-o de haine. In cazul curentului de
inalta tensiune, actiunea este periculoasa pentru persoana salvatoare. Exceptie face cazul
cand persoana care acorda primul ajutor poate ajunge la sursa principala de direct si o
poate intrerupe.
2. Stingerea incendiului. Cand persoana accidentata are hainele in flacari, acestea
trebuie stinse fie cu apa, fie acoperind accidentatul cu o patura. Nu aruncati apa peste
instalatiile electrice, pana nu a fost intrerupta alimentarea la curentul electric.
3. Reanimarea. Daca accidentatul nu are puls si nu respira, ii faceti respiratie
artificiala (gura la gura) si masaj cardiac.
4. Scaderea rapida a temperaturii corpului. In acest scop, se foloseste apa rece.
Procedeul trebuie sa continue circa 30 de minute.
5. Bandajarea. Plagile din arsura prin electrocutare sunt curate si trebuie doar
protejate impotriva infectarii. Se vor aplica comprese curate, prosoape, cearceafuri.
6. Transportul la spital este absolut necesar, caci oprirea inimi poate surveni subit,
chiar la cateva ore de la producerea accidentului.
OTRAVIRI, INTOXICATII
Semne generale care ne orienteaza spre otravire: - persoana fara cunostinta;
crampe abdominale, greata; plante otravitoare, medicamente, cutii cu toxic langa victima;
miros de gaz intr-o camera cu una sau mai multe persoane lipsite, mai mult sau mai putin,
de cunostinta.
Trebuie sa actionam rapid. Primul ajutor trebuie acordat corect. Transportul la spital
se face rapid. Pentru a actiona corect, trebuie sa se cunoasca natura toxicului.
Otrava poate patrunde in organism pe urmatoarele cai:
- gura (prin inghitire);
- plaman (prin inhalare);
- piele (prin absorbtie).
TOXICE PRIN INGHITIRE
Plante, ciuperci:
- provocati varsatura, daca victima este constienta (salvatorul introduce 2 degete
in gura victimei, pana la baza limbii si le misca usor, pana cind aceasta incepe sa vomite);
- apoi, dati-i sa bea multa apa;
- asezati-o in pozitie laterala stabila; daca nu respira, nu are puls, efectuati
manevrele de resuscitare.
Soda caustica, acizi, petrol: Apar leziuni grave in gura, gat, esofag, stomac:
- nu provocati varsatura;
- aplicati comprese reci la gat; asezati victima in pozitie laterala stabila;
- transportati-o rapid la spital, sub supraveghere.
INTOXICATII PRIN INHALARE
Cele mai frecvente sunt cele cu monoxidul de carbon (CO): gaze de esapament,
arderea incompleta a combustibilului intr-o soba fara sistem de aerisire, pivnite, calele
vapoarelor.
– victima se scoate la aer;
– salvatorul trebuie sa se protejeze!;
– se deschid caile de acces ale aerului;
– se efectueaza manevre de resuscitare, daca este cazul;
– se aseaza in pozitie laterala stabila;
– se transporta obligatoriu la spital.
TOXICE CARE PATRUND PRIN PIELE
Substante cum sunt cele folosite in agricultura pentru combaterea daunatorilor:
parathion (Verde de Paris) etc.
Primul ajutor
– spalati pielea victimei cu multa apa;
– mentineti calmul victimei;
– supravegheati-i functiile vitale;
– daca este necesar, efectuati manevrele de resuscitare;
– transportati victima la spital.
Atentie la autoprotectie!
INTEPATURI DE INSECTE SI MUSCATURI DE SARPE VENINOS
Semne generale: varsaturi, contractii musculare, tremuraturi, greutate in respiratie.
Primul ajutor:
- punga cu gheata pe locul intepaturii/muscaturii;
- supravegheati victima pentru a observa daca prezinta semne de intrerupere a
circulatiei sangelui sau de sufocare;
- transportati-o de urgenta la spital.
MUSCATURI DE ANIMALE
Primul ajutor:
- plaga muscata se bandajeaza;
- daca aceasta sangereaza, opriti hemoragia.
Persoana muscata se va prezenta obligatoriu si cat mai repede la medic. Acesta va
stabili tratamentul. Plagile muscate prezinta riscul transmiterii turbarii (rabiei) de la
animalul bolnav la om. Rabia este o boala infectioasa netratabila, mortala. Se poate evita
imbolnavirea numai prin vaccinare antirabica, efectuata din timp si corect pentru plagile
muscate, considerate ca posibil infectate cu virusul rabiei.
INSOLATIA
Cea mai obisnuita forma de insolatie este cauzata de expunerea prelungita la
soare. Insolatia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucreaza in arsita soarelui
sau in unitatile industriale cu temperaturi inalte si la persoanele care stau prea mult la
plaja. In cazul unei insolatii, temperatura corpului depaseste 40 grade C. Este o situatie
grava, trebuie sa se actioneze rapid, altfel se poate ajunge la deces.
SIMPTOME
Semnele instalarii insolatiei pot aparea pe neasteptate. Ele constau in ameteala,
sete, dureri de cap, dezorientare, comportament apatic, greata, contractii musculare,
pierderea cunostintei, febra.
PRIMUL AJUTOR
– Scaderea temperaturii corpului celui in cauza, prin aducerea lui la umbla si
stropirea cu apa rece.
– Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor constiente.
– Transportarea la spital, pentru control.
PRIMUL AJUTOR IN INEC
Victima trebuie scoasa cat mai repede din apa, dupa care se efectueaza manevre
de evacuare a apei din plamani: rasturnata cu fata in jos, victima este prinsa de salvator
de abdomen, cu mainile facute chinga, ridicata de la sol, cu capul in jos si scuturata de
cateva ori, pana ce apa se scurge afara. Dupa aceasta manevra, victima este culcata pe
sol, pe burta, cu fata intoarsa intr-o parte si se curata gura si narile de eventuali corpi
straini. Daca accidentatul nu respira, il asezam in pozitia cunoscuta (fata in sus, capul
flectat pe spate) si incepem manevrele de resuscitare respiratorie; daca nu are nici puls,
efectuam si manevrele de resuscitare cardiaca. Victima trebuie transportata de urgenta la
spital.
DEGERATURI LOCALE
Degeraturile pot aparea chiar la temperaturi de zero grade. O temperatura moderat
scazuta, combinata cu umezeala si vant, este deseori mai periculoasa decat temperatura
scazuta fara vant, pentru ca umezeala si vantul sporesc pierderea caldurii prin piele.
Degeraturile locale se impart in: degeraturi superficiale si degeraturi profunde.
Degeratura superficiala se limiteaza la zona pielii. Cele mai afectate sunt degetele
de la maini si picioare, urechile, nasul, obrajii. Degeratul are senzatia de furnicaturi ale
pielii, urmata de o durere moderata. Apoi, pe piele, apar pete albe.
Degeratura profunda nu se limiteaza numai la piele, ci interseaza si muschii si
oasele. In acest caz, pielea devine alba, tare, rece, insensibila si imobila pe planurile
profunde.
PRIMUL AJUTOR
Degeraturile superficiale trebuie sa fie tratate cat se poate de rapid. Pielea degerata
se poate incalzi in contact cu pielea cu temperatura normala: degetele se pun la
subsuoara, barbia si urechile se aseaza in palme, iar picioarele langa abdomenul
persoanei care acorda primul ajutor. Mentineti contactul cu pielea calda pana cand pielea
isi recapata culoarea, sensibilitatea si consistenta. Degeraturile profunde nu trebuie tratate
pe loc. Cel afectat trebuie transportat intr-un loc unde i se poate aplica tratamentul
necesar. Pana atunci, protejati portiunea degerata de traumatisme si presiuni; scoateti
victima din vant si frig; nu bandajati degeratura; nu masati, infasurati-l in haine calduroase
si transportati-l la spital.
TRANSPORTUL UNUI ACCIDENTAT
Transportul inseamna oricare dintre modalitatile prin care putem deplasa o
persoana traumatizata sau bolnava. Metodele de transport depind de tipul accidentarii si
de mijloacele materiale de care dispunem. Inainte ca o persoana accidentata sa fie
transportata, trebuie sa reflectam asupra catorva aspecte.
ACCIDENTATUL TREBUIE TRANSPORTAT INAINTE DE TRATAMENT?
Trebuie evitata transportarea sau miscarea inutila a victimei; cu toate acestea, o
miscare minima poate fi necesara pentru a se face o evaluare corecta a situatiei, inainte
de acordarea primului ajutor. Daca exista pericolul de explozie, incendiu, gaze, avalanse,
persoana accidentata trebuie scoasa din zona respectiva, intr-un loc in care sa se afle in
siguranta.
CE TRAUMATISME A SUFERIT VICTIMA?
Inainte de a transporta accidentatul, el trebuie examinat pentru a i se evalua gradul
si natura trumatismelor suferite; ele vor stabili ordinea urgentelor, in raport cu transportul.
Acest lucru este important mai ales in cazurile cu mai multi accidentati.
MASURI IN VEDEREA TRANSPORTARII
Dupa ce accidentatul a fost examinat si traumatismele evaluate, el trebuie pregatit
pentru a fi transportat. Tratamentul necesar la locul accidentului depinde de situatie. Daca
o persoana si-a fracturat piciorul, iar ambulanta este pe drum, nu mai este nevoie sa
punem piciorul in atela. Tratamentul se limiteaza la sprijinirea piciorului in timpul
transportului la spital. Daca transportul este de durata si dificil (cum este, de exemplu, in
cazul folosirii schiurilor ca targa), se actioneaza diferentiat. Fractura trebuie sa fie fixata in
atela, cu mare grija, iar corpul bine infasuat si legat, in siguranta, de targa din schiuri.
ALEGEREA METODEI DE TRANSPORT
Daca aveti la indemana mai multe posibilitati de transport, doua aspecte va vor
ajuta sa o alegeti pe cea mai indicata. Natura accidentului. Traumatismele grave (victimele
cu tulburari circulatorii sau respiratorii) trebuie transportate rapid la spital sau, daca este
prea mare distanta, la cel mai apropiat cabinet medical. In cazul unui traumatism al
gatului, capului sau spatelui, transportarea trebuie sa se faca cu cea mai mare grija.
Tratamentul in timpul transportului, Viata celor mai multe persoane accidentate depinde si
de tratamentul acordat in timpul transportarii. Poate este nevoie sa se continue primul
ajutor acordat anterior sau poate trebuie sa se aplice un nou tratament. Este, deci,
necesara o pregatire speciala a personalului care asigura transportul si, totodata, trebuie
sa se respecte norme speciale de transport.
REGIMUL DE ACTIVITATE SI ODIHNA AL ELEVULUI
Regimul de activitate si odihna, in decurs de 24 de ore, are un rol deosebit pentru
functionarea normala fizica si neuropsihica, pentru educarea disciplinei si a caracterului.
Este, astfel, necesar sa se asigure un regim de invatatura si odihna ritmic, cu ore fixe de
masa, culcare, trezire. Durata regimului zilnic de activitate trebuie sa fie de 3-4 ore pentru
elevii din clasa I; de 4 ore pentru elevii din clasele II-IV; de 4-5 ore pentru clasa a V-a si de
5-6 ore pentru elevii din clasele VI-XII.
In organizarea activitatii in afara de clasa si extrascolara, trebuie sa se respecte 5
jumatati de zi libere pentru studiu individual si alte activitati. In organizarea activitatii de
pregatire a lectiilor acasa trebuie sa tinem seama de numarul de ore necesar efectuarii
temelor si invatarii lectiilor si de distributia acestor ore in momentele cele mai favorabile
ale zilei, pentru obtinerea unui randament maxim si anume intre orele 9 si 11 inainte de
masa si intre 16 si 18 dupa-masa. Pentru prevenirea aparitiei si instalarii oboselii, este
necesara alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihna. Odihna scolarilor se
realizeaza in pauzele dintre lectii, in pauzele dintre orele de pregatire a lectiilor, in timpul
liber (odihna activa) si sub forma de somn. Timpul liber ala elevilor trebuie folosit pentru
activitati cat mai variate, care sa cuprinda lecturi, auditii muzicale, vizionari de programe
specifice la televizor, spectacole, activitati sportive. Ziua de duminica este bine sa fie
folosita ca zi de odihna. De asemenea, un rol important pentru odihna copiilor si
recuperarea capacitatii de munca il au vacantele, in care inceteaza sau diminua munca
scolara, aceasta fiind inlocuita cu jocuri, treburi gospodaresti, lecturi distractive, vizionari
de spectacole sau muzee.
In vacante, elevii pot sa faca excursii sau sa mearga in tabere la munte sau la
mare, in care acestia sa profite din plin de factorii naturali de calire: aer, apa, soare,
exercitii fizice si jocuri sportive. Cea mai importanta forma de odihna este somnul in timpul
noptii. Prin somn, intregul organism si, mai ales, sistemul nervos, se reface. Numarul de
ore de somn trebuie sa fie cu atat mai crescut, cu cat varsta este mai mica. Astfel, in timp
ce elevii de 7 ani au nevoie de 12 ore de somn, elevii de 8-10 ani de 11 ore, cei de 11-12
ani de 10 ore, iar elevii mai mari de 9 ore, fata de 8 ore la varsta adulta. Pentru ca somnul
sa fie un factor pozitiv in promovarea sanatatii elevului, este necesar sa se respecte
intotdeauna aceeasi ora atat la culcare, cat si la sculare, creandu-se astfel deprinderea de
adormire si trezire usoara, precum si respectarea aceluiasi loc de culcare.
TUTUNUL SAU SANATATEA?
In fiecare minut, 5 persoane mor pentru „placerea de a fuma”. E bine de stiut ca
fumul de tigara contine peste 4.000 de substante, dintre care 1.200 sunt bine identificate.
Toate acestea se pot grupa in mai multe categorii, fiecare din ele cu efecte nocive
specifice: 1. Nicotina, alcaloid toxic, este principala substanta care induce dependenta fata
de fumat; totodata, prin actiunea ei toxica, produce vasoconstrictie arteriala, cresterea
grasimilor din sange si modificarea vascozitatii sangelui, favorizand, in acest fel, aparitia
unor boli cardiovasculare grave, cum este ateroscleroza. Fumatul creste riscul de
ateroscleroza de 3-4 ori, iar al arteriopatiilor membrelor inferioare de 38 de ori fata de
nefumatori. Tensiunea arteriala creste cu 5-10 mmHg, iar colesterolul cu 60-80 mg% la
persoanele care fumeaza un pachet de tigari pe zi. 2. Oxidul de carbon compromite
oxigenarea organismului fumatorului. 3. Substante iritante (fenoli, acizi organici,
benzochinone, acid cianhidric etc.), care reduc apararea naturala a aparatului respoirtor.
Fumatul intervine astfel hotarator in geneza bolilor cronice ale aparatului respirator (viroze
pulmonare, bronsita cronica, emfizem etc.) si anume in aproape 75% din cazuri. 5.
Gudroane si agenti cancerigeni (hidrocarburi aromatice policilice, unele „direct
cancerigene”, altele „in colaborare”). S-a demonstrat clinic si experimental ca fumatul este
cauza principala a cancerului bronhopulmonar. Astfel, 89% din bolnavii de cancer
pulmonar provin dintre fumatorii care consuma 1-2 pachete de tigari pe zi.
EDUCATIA FIZICA, SPORTUL SI TURISMUL
Educatia fizica si sportul trebuie sa se integreze armonios in succesiunea orala
zilnica si saptamanala a programului elevilor, fiind folosite alaturi de factorii naturali –
aerul, apa, soarele – in vederea calirii organismului. Exercitiile fizice si jocurile sportive
influenteaza favorabil intregul organism prin dezvoltarea de deprinderi motorii. Ele
determina o pozitie corecta a corpului, cresc rezistenta organismului, capacitatea de efort
muscular si intelectual, favorizeaza dezvoltarea somatica, realizeaza o adaptare mai buna
fata de conditiile de viata.
In scoli se recomanda gimnastica de inviorare, practicata dimineata, cu o durata de
5-10 minute. In cursul orelor de educatie fizica, se urmareste, de catre profesorii de
specialitate, imbunatatirea coordonarii miscarilor, intensificarea functiilor pulmonare si
cardiace prin exercitii de mers pe loc, alergare, sarituri, exercitii de echilibru, exercitii ale
trunchiului, bratelor si membrelor inferiore. De asemenea, elevilor li se pot recomanda
diverse activitati sportive, individuale sau de echipa, cum sunt atletismul, voleiul,
baschetul, tenisul, inotul, ciclismul, patinajul sau schiul. La sfarsit de saptamana sau in
vacante se recomanda excursii. Schimbarea mediului are un efect benefic, de stimulare a
proceselor de refacere, determinand o crestere in inaltime si greutate, ameliorarea
capacitatii la eforturi fizice sau psihice, cresterea rezistentei organismului fata de diverse
imbolnaviri, in special fata de cele de natura infectioasa.
ALCOOLUL – UN PERICOL!
Un consum exagerat nu inseamna neaparat o cantitate mare de alcool bauta odata.
El poate consta si din cantitati moderate, dar consumate zilnic, determinand asa-numitul
alcoolism cronic. Daca acest obicei este inceput din copilarie sau tinerete, efectele
dezastruoase bio-psiho-sociale apar precoce, mai ales la persoanele care sunt si
fumatoare, studii de specialitate demonstrand ca alcoolul si factorii nocivi din tigareta se
potenteaza reciproc. In special tinerii trebuie sa inteleaga foarte bine ca abuzul de alcool,
pe langa efectul degradant social pe care-l poate determina, constituie o cauza sigura si
durabila de deteriorare a organismului, in special la nivelul sistemului nervos (central si
periferic), al aparatului cardiovascular si digestiv.
Efectele nocive ale alcoolismului sunt: tulburari neuro-psihice, tulburari
cardiovasculare, afectiuni hepatice, care merg pana la ciroza, ulcere gastro-duodenale si
unele forme de cancer, circa 10% din mortalitatea neoplazica fiind legata de consumul de
alcool.
IGIENA INDIVIDUALA
Igiena individuala este acea parte a igienei care stabileste regulile ce trebuie
respectate pentru mentinerea sanatatii corporale.
Igiena corporala cuprinde:
o igiena corpului;
o igiena imbracamintei.
IGIENA CORPULUI
Este conditia esentiala pentru pastrarea sanatatii organismului si se realizeaza prin
mentinerea curateniei pielii, a parului, a unghiilor.
a) igiena pielii
Functiile pielii sunt multiple si cu rol deosebit in asigurarea stgarii de sanatate a
organismului: reglarea temperaturii corpului, secretie, excretie, functie respiratorie si
organ de simt. O piele murdara impiedica functiile respiratorii si de excretie,
favorizeaza aparitia bolilor de piele, inclusiv a infectiilor. Toate acestea pot fi prevenite
prin spalarea pielii cu apa calda si sapun. Pentru spalare, se recomanda si folosirea
buretelui care, prin actiunea sa mecanica, ajuta la indepartarea impuritatilor de pe
piele. Dupa spalare, corpul va fi sters cu un prosop curat. Buretele si prosopul sunt
obiecte de utilizare strict individuala si se recomanda sa nu fie folosite cu alti membri
de familie. Baia generala se va face o data pe saptamana. In afara de baia generala,
se recomanda curatenia partiala, deoarece anumite zone ale corpului trebuie spalate
des: fata, mainile, urechile, nasul, organele genitale, picioarele. In ceea ce priveste
igiena mainilor, spalarea acestora se va face cu apa si sapun, obligatoriu inaintede
masa si dupa folosirea toaletei. Aceasta se impune ca o regula de igiena elementara.
Astfel, se preintampina imbolnavire sprin boli cu transmisie digestiva, din care hepatita
acuta virala de tip A si bolile diareice acute sunt cele mai importante.
b) igiena parului si a unghiilor
Spalarea parului se face cel putin o data pe saptamana, cu apa calda si sampon.
Se piaptana zilnic. Unghiile trebuie mentinute si ele intr-o permanenta stare de
curatenie. Se taie o data pe saptamana: unghiile scurte nu favorizaza depozitrea sub
ele a murdariei si a microbilor. Se vor spala cu ajutorul periutei de unghii, cu apa si
sapun.
c) igiena imbracamintei si a incaltamintei
Imbracamintea si incaltamintea au rol in protejarea corpului impotriva factorilor de
mediu. Pentru a-si indeplini rolul, trebuie sa aiba anumite calitati: sa fie rele
conducatoare de caldura, dar permeabile pentru aer, sa fie curate, adaptate
dimensiunilor corpului, varstei, activitatii si anotimpului. Lenjeria de corp trebuie
schimbata si spalta cat mai des, pentru ca se murdareste in contact cu secretiile pielii,
in interior si cu praf si alte impuritati din mediul extern, la exterior.
PREVENIREA CARIEI DENTARE
Dintele, format dintr-o parte vizibila – coroana – si o parte invizibila, implantata in
maxilar – radacina – este alcatuit dintr-un tesut dur si un tesut moala. Partea dura
cuprinde din exterior catre interiorul dintelui smaltul si dentina la coroana si cemenul, care
imbraca radacina. In interiorul partii dure se gaseste o cavitate formata din camera pulpara
si canalele radiculare, care contin terminatiile nervoase. Caria dentara este un proces prin
care se produce, treptat, erodarea tesuturilor dentare dure, prin distrugerea carora se
deschide, in final, camera pulpara. La acest nivel, prin acumularea resturilor alimentare, se
produce infectia, asociata cu durere, determinata de iritarea terminatiilor nervoase de la
nivelul dintelui:
a) caria simpla este cea care afecteaza numai structurile dentare dure;
b) caria complicata este cea care afecteaza atat structurile dentare dure, cat si
structura pulpara. Prevenirea cariei dentare cuprinde o serie de reguli, prin respectarea
carora se asigura starea de sanatate a dintilor, cresterea rezistentei tesuturilor dentare,
combaterea actiunii factorilor de agresiune cu potential cariogen: microorganisme si
alimentatie nerationala. Masurile care trebuie luate sunt de doua feluri: generale si locale.
Masurile generale sunt: o alimentatie rationala, echilibrata, cu evitarea consumului excesiv
de dulciuri (acestea din urma se recomanda a fi consumate mai ales sub forma de fructe,
miere). Masurile locale sunt: periajul dentar, urmat de clatitul energic, cu multa apa, a gurii.
Periajul dentar are eficienta maxima daca este efectuat corect: pe grupuri de dinti, vertical,
incepand dinspre gingii inspre marginea incizala, pentru a curata bine atat dintii, cat si
spatiile inter-dentare si pentru a stimula circulatia sanguina a mucoasei. Clatitul gurii
completeaza eficient periajul. E bine sa ne spalam pe dinti dupa fiecare masa. Anual,
indiferent daca avem sau nu probleme, trebuie sa ne prezentam la mediul stomatolog,
pentru ca numai astfel pot fi depistate eventualele carii simple, care, tratate la timp, nu mai
evolueaza.
IGIENA CAMEREI DE LOCUIT, A LOCALULUI SCOLII, A CLASEI,
A LABORATORULUI
IGIENA CAMEREI DE LOCUIT
Elevul, alaturi de ceilalti membri ai familiei, trebuie sa cunoasca regulile ce
trebuiesc respectate pentru a trai intr-o locuinta sanatoasa. Pentru ca o camera sa fie
considerata igienica, aceasta trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa fie bine aerisita.
Proportia de oxigen din aer trebuie sa fie de 20%. Scaderea cantitatii de oxigen din aer,
incarcarea lui cu alte gaze (bioxidul de carbon, de exemplu) fac ca respiratia sa nu mai
decurga in conditii optime, sangele sa nu se mai incarce cu suficient oxigen, munca
tuturor organelor fiind astfel tulburata: scade randamentul la invatatura, apar dureri de cap,
ameteli, greata, oboseala. Vara, ferestrele se pot tine deschise permanent. Iarna, aerisirea
se va face de mai multe ori pe zi, timp de 15-20 minute, in special dimineata; - sa existe o
temperatura optima. Temperatura optima pentru o camera de locuit este de 18-20 º C - si
sa fie bine luminata. Lumina naturala este cea mai buna pentru vedere. Pentru aceasta,
este necesar ca ferestrele sa fie curate, pentru ca astfel razele soarelui patrund mai usor.
Perdelele trebuie sa fie confectionate din matereiale subtiri, de culoare deschisa, pentru a
lasa lumina sa patrunda in camera. Lumina artificiala este utilizata seara. La masa de
lucru, se poate folosi o lampa de masa, asezata in asa fel, incat lumina sa cada din
stanga, pentru a nu umbri caietul sau cartea. Cand lumina vine din dreapta sau din spate,
caietul sau cartea stau in umbra si efortul la care sunt supusi ochii este foarte mare.
IGIENA SCOLII, A CLASEI SI A LABORATORULUI
Localul scolii trebuie sa indeplineasca anumite conditii de igiena, avand in vedere
ca aici elevul isi petrece aproape jumatate din timpul sau zilnic. Acesta contine, in afara
incaperilor destinare orelor de curs, birouri, sali de gimnastica, sali pentru laboratoare,
vestiare, grupuri sanitare. Sala de curs (clasa) este incaperea in care elevul isi petrece
majoritatea timpului la scoala. Bancile trebuie sa fie astfel asezate incat lumina sa vina din
stanga. Ele sunt construite din lemn sau alt material lustruit, pentru a fi usor spalate si
sterse de praf. Pupitrul trebuie sa aiba o inclinatie de 15-20 grade si sa fie incapator,
pentru a cuprinde cartile si caietele. Elevul trebuie sa aiba o pozitie corecta in banca,
mentinand dreapta coloana vertebrala (spatele). Vor fi corectate tulburarile de vedere.
Clasa trebuie sa fie aerisita. Vara, ferestrele se vor tine permanent deschise, iar iarna se
vor deschide, pentru aerisire, in fiecare pauza. Daca nu se face acest lucru, aerul este
poluat, creste gradul de umiditate, se mareste cantitatea de praf si, odata cu aceasta,
cantitate de microbi. Iluminatul clasei este asigurat, in primul rand, prin lumina naturala
care patrunde prin ferestre. Peretii vor fi vopsiti in alb. La citit si scris, elevul trebuie sa
stea drept, numai capul va fi putin inclinat in asa fel ca distanta dintre carte si ochi sa fie
de 30-35 cm. Laboratoarele sunt spatii special amenajate, cu dotare speciala, in functie de
destinatie: fizica, chimie, biologie etc. In cadrul orelor de curs care se desfasoara in
laborator, elevii vor respecta cu strictete recomandarile cadrelor didactice: nu vor manevra
aparate sau substante decat sub indrumarea si supravegherea acestora, existand un risc
ridicat de accidentare.
PREVENIREA ACCIDENTELOR IN ACTIVITATEA SCOLARA
Accidentele se pot produce oricand si oriunde: la scoala, pe strada, acasa. Printre
cauzele de accidente in scoala se numara imbulzeala elevilor la intrarea si iesirea din
scoala, clasa, alergatul pe scari, coborarea treptelor in fuga, aruncarea cu diverse obiecte:
ghiozdane, pietre, bete, cataratul in copaci, pe ziduri, pe garduri. In toate aceste cazuri, se
pot produce zgarieturi, cucuie, luxatii, fracturi, rani grave la cap, la ochi, arsuri etc.
Pentru prevenirea acestor accidente, este necesara disciplina, respectarea
anumitor reguli:
- se va evita imbulzeala la intrarea si iesirea din clasa;
- nu se va alerga in clase, pe culoare, pe scari;
- se va evita catararea pe arbori, garduri, ziduri, ferestre;
- se va evita jocul cu fire electrice, prize sau becuri;
- se va evita apropierea de animale care pot rani prin muscare, impungere etc.
Copilul care a suferit un accident va primi primul ajutor de la elevii-membri ai echipajelor
de prim ajutor „Sanitarii priceputi”, dupa care va fi vazut de un cadru medical calificat.
SANATATEA SI MEDIUL AMBIANT
Aerul, apa si solul – elementele mediului nostru ambiant – au un rol important in
asigurarea starii de sanatate. In cazul in care capacitatea de primenire si autopurificare nu
este depasita, atunci ele se detaseaza de poluanti, pe care ii reintroduc in circuitul
materiei in natura. Cand capacitatea lor de purificare este depasita, apar poluari intense,
masive sau chiar degradari complete ale mediului, cu efecte deosebit de grave asupra
oamenilor. Alaturi de apa si hrana, aerul atmosferic este unul dintre factorii care intretin
viata pe planeta noastra. Prin poluarea aerului, intelegem prezenta unor substante straine
de compozitia lui normala sau a unor variatii importante in proportia, intensitatea si
concentrarea constituientilor sai, capabile de a provoca un efect daunator asupra
organismului. Principalele surse de poluare a aerului sunt intreprinderile industriale,
vehiculele cu motor, centralele termo-electrice, instalatiile industriale de incalzire care
folosesc carbuni sau produse de petrol, diverse activitati comerciale, comunale sau
agricole (depozitarea si incinerarea deseurilor).
In ultimele decenii, poluarea apelor a devenit o mare problema, de apa fiind legata
insasi existenta si dezvoltarea intregului sistem biologic. Aceasta, ca urmare a cresterii
enorme a volumului de reziduuri si a extremei diversificari a poluantilor, alaturi de aparitia
unor noi poluanti, produsi de sinteza a chimiei moderne (detergenti, pesticide, radioizotopi,
hidrocarburi s.a.), greu biodegradabili sau care nu sunt supusi proceselor de
autopurificare. Si poluarea solului cunoaste o crestere deosebita. Ea este cauzata de
reziduuri menajere si industriale, de infestarea terenurilor cu diverse reziduuri organice
animale sau cu produse chimice de sinteza, in scopul fertilizarii sau a combaterii
daunatorilor. Efectul unor asemenea fapte este important pentru sanatatea lor, a familiei si
colectivitatii in care traiesc. Se spune – si nu fara temei – ca oamenii nu pot fi mai sanatosi
decat mediul in care traiesc. Orice atingere a echilibrului mediului ambiant reprezinta, deci,
o atingere asupra sanatatii oamenilor.
De cele mai multe ori, cand se afirma acest adevar, se are in vedere problema
poluarii sau a distrugerii mediului la nivel planetar: distrugerea stratului de ozon, defrisarea
padurilor, arderea unor imense suprafete impadurite, poluarea marilor si oceanelor,
deversarea unor importante cantitati de substante toxice in marile fluvii care brazdeaza
continentele, depozitarea reziduurilor nucleare etc. Se uita, adesea, ca poluarea incepe
insa chiar in mediul nostru de viata: prin distrugerea parcurilor, a spatiilor verzi din jurul
blocurilor, prin depozitarea la intamplare a gunoaielor, prin aruncarea deseurilor in plina
strada sau chiar la scoala. Oprirea poluarii mediului inconjurator trebuie sa fie sprijinita de
toti oamenii si chiar de copii. Acestia pot contribui la curatenia clasei, a scolii, a casei si
cartierului, la plantarea de pomi si flori, la ingrijirea spatiilor verzi. Nu uitati: fiecare om are
mediul pe care il merita!
PREVENIREA BOLILOR CONTAGIOASE
Bolile contagioase sunt bolile care se pot transmite in anumite conditii de la o
persoana bolnava la una sanatoasa. Ele mai sunt numite, de aceea, si boli transmisibile.
Se intalnesc, de asemenea, si boli transmisibile de la un animal bolnav la om. Dupa poarta
de intrare in organism, bolile transmisibile se clasifica astfel:
1. Boli transmisibile pe calea aerului.
2. Boli transmisibile pe cale digestiva. 3. Boli transmisibile cu poarta de intrare
pielea si mucoasele.
1. BOLILE TRANSMISIBILE PE CALEA AERULUI
Toate aceste boli au ca poarta de intrare nasul si gatul. Eliminarea microbilor se
face prin secretiile din nas, gat si sputa. Contagiunea se realizeaza direct, de regula de la
bolnavi sau purtatori sanatosi, la omul sanatos. Principalele boli care se transmit pe calea
aerului sunt: cele eruptive, la care apare pe piele o eruptie caracteristica (scarlatina,
rujeola, rubeola, varicela); gripa, guturaiul, difteria, tusea convulsiva, parotidita epidemica
(oreionul).
Pentru a ne feri de bolile contagioase cu transmitere aerogena, trebuie sa luam
urmatoarele masuri:
- evitarea contactului cu bolnavii;
- folosirea batistei de catre oricine tuseste si stranuta;
- nu se vor folosi in comun obiecte ca: batista, prosoape, rufarie;
- incaperile de locuit, clasele vor fi bine aerisite si curatate in fiecare anotimp;
- evitrea aglomeratiilor, mai ales in sali inchise, in special in perioada epidemiilor;
- respectarea stricta a recomandarilor de vaccinare;
- respectarea stricta a recomandarilor medicului in ceea ce priveste izolarea la
domiciliu a bolnavilor cu boli transmisibile.
2. BOLILE TRANSMISIBILE PE CALE DIGESTIVA
Acestea sunt boli care au drept poarta de intrare tubul digestiv. Eliminarea
microbilor se face prin lichidul de varsatura, materii fecale, iar contaminarea se face direct
de la acestea sau prin orice obiect contaminat. Principalele boli care fac parte din aceasta
grupa sunt: dizenteria, holera, febra tifoida, toxiinfectiile alimentare, poliomielita, hepatita
acuta virala de tip A.
Pentru a ne oferi de contaminare prin boli contagioase pe cale digestiva, este
necesar sa respectam, in principal, urmatoarele reguli:
- sa consumam apa numai din surse cu apa potabila;
- sa impiedicam contaminarea alimentelor si sa evitam consumul de alimente
contaminate. Alimentele se vor pastra in vase curate, in locuri racoroase, nu vom
consuma fructe si legume crude, nespalate;
- nu vom folosi in comun tacamuri, vesela;
- vom respecta strict recomandarile de internare/izolare la domiciliu, in caz de boala
transmisibila.
O categorie aparte de boli cu transmitere digestiva o constituie parazitozele
intestinale: boli provocate de paraziti intestinali.
Ascaridioza – frecventa mai ales la copii, provocata de viermi intestinali, numiti
ascarizi sau limbrici.
Oxiuraza – data de viermi mici, care au aspectul unui fir de ata, numiti oxiuri.
Teniaza – data de viermi intestinali turtiti, asemanatori unei panglici, numiti tenii.
Giardioza – data de un parazit numit giardia sau lamblia. Pentru toate parazitozele
intestinale, caile de transmitere si mijlocele de prevenire sunt aceleasi ca si pentru bolile
infectioase transmise pe cale digestiva.
Trichineloza este, de asemenea, o parazitoza intestinala provocata de un vierme
mic, ale carui larve se fixeaza in fibra musculara. Sursa de infectie o constituie porcul, in a
carui carne se pot gasi fixate larve de trichina.
Mijloacele de prevenire – evitarea consumului de carne de porc neverificata in
laboratoarele sanitar-veterinare.
3. BOLILE TRANSMISIBILE PE CALE CUTANATA
Sunt boli care au ca poarta de intrare pielea si mucoasele, in cazul in care acestea
prezinta rani. Principalele boli care fac parte din aceasta categorie sunt: tetanosul, infectii
ale pielii cu diferiti microbi. Pentru a ne feri de asemenea infectii, vom respecta
urmatoarele reguli: - se vor dezinfecta si pansa ranile, respectand, totodata, regulile de
igiena personala.
SANGELE, GRUPELE DE SANGE, TRANSFUZIA DE SANGE
Sangele este un lichid de culoare rosie, prin intermediul caruia organismul se
hraneste, se apara si, tot prin el, elimina deseurile rezultate in urma diverselor procese
metabolice. El circula prin vase speciale, numite vase de sange: artere, capilare, vene.
Corpul unui adult contine 5-6 litri de sange. Rolul elementelor figurate. Globulele rosii
contin un pigment bogat in fier: hemoglobina, prin care acestea capteaza oxigenul din
aerul inspirat, la nivelul plamanului, il distribuie celulelor, preia de la acestea bioxidul de
carbon provenit din arderile celulare si il elimina la nivel pulmonar. Fiecare milimetru cub
de sange contine 4-5 milioane de globule rosii. Globulele albe au rol in apararea
organismului. In caz de infectii, numarul lor creste. In mod normal, numarul lor se situeaza
la 7.000-8.000 /mm cub. Plachetele sanguine intervin in cazul rupturii unui vas de sange;
ele se aduna in zona rupta si formeaza un dop, contribuind, astfel, la oprirea hemoragiei.
Ele joaca un rol important si in coagularea sangelui, alaturi de alti factori ai coagularii care
intra in compozitia plasmei. Plasma este un lichid galbui, translucid, care transporta
elementele figurate ale sangelui, substante nutritive, indispensabile celulelor, deseurile
preluate de la acestea, pe care le elimina din organism, prin intermediul anumitor organe.
Constituientii plasmei sunt, in principal: - apa, care constituie 60 % din volumul sau;
- proteinele plasmatice: albumina, globulinele – cu rol lsi in coagularea sangelui. In afara
de acestea, in plasma se mai intalnesc: saruri minerale, vitamine, glucoza, grasimi,
hormoni si deseuri ale organismului.
Grupele de sange. Transfuzia de sange.
Fiecare persoana are o anumita grupa sanguina. Nu vom intalni in nici un caz o
persoana care sa aiba mai multe grupe de sange. Grupele de sange sunt in numar de
patru: O (I), A (II), B (III), AB (IV). Factorul Rhesus (Rh) este factorul care, pe langa grupa
sanguina, are rol important in transfuzia de sange. Se estimeaza ca el este prezent in
sangele a 85% dintre fiintele umane. Persoanele care il au se numesc Rh+, iar cele care
nu il au Rh-. Transfuzia de sange este actul medical prin care unei persoane care are
nevoie de sange i se administreaza, pe cale intravenoasa, o anumita cantitate de sange
provenita de la o alta persoana, care se numeste donatoare. Transfuzia de sange
moderna cuprinde si autotransfuzia: tipul de transfuzie in care primitorul este si donator.
Transfuzia de sange nu se face la intamplare; se tine cont, in primul rind, de grupa de
sange si de factorul Rh al primitorului. Tinand cont de grupa de sange, transfuzia se face
astfel: Grupa O – se numeste „donator universal”, poate dona sange oricarei persoane,
indiferent de grupa sanguina. In schimb, nu poate primi sange decat de grupa O. Grupa A
– poate dona sange pentru persoane cu grupa A sau AB, poate primi sange de la grupa A
sau O. Grupa B – poate dona sange pentru grupele B si AB, poate primi de la B sau O.
Grupa AB – se mai numeste „primitor universal”, pentru ca primeste sange de la toate
grupele, dasr nu poate da decat pentru AB. In nici un caz nu se va omite si testarea
factorului Rh in sangele recoltat si in cel al primitorului. Nu se va transfuza niciodata sange
Rh+ unei persoane Rh- sau Rh- unei persoane Rh+. Precizuam ca, acum, transfuzia de
sange care se practica este aceea care respecta grupul si Rh-ul primitorului: izogrup,
izoRh + acelasi grup, acelasi Rh.
DONAREA DE SANGE VOLUNTARA SI NEREMUNERATA
Donarea si transfuzia de sange se desfasoara in tara noastra in baza „Legii privind
donarea de sange, utilizarea terapeutica a sangelui uman”, in care se mentioneaza ca:
„donarea de sange se face in scop terapeutic, este menita sa contribuie la ocrotirea
sanatatii populatiei si este un gest umanitar benevol, neremunert si anonim”. „Donarea de
sange se face numai de la persoane care au varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani si care,
in urma unui examen medical atent, nu prezinta risc pentru boli de orice natura,
transmisibile prin sange”. „Persoanele donatoare de sange in scopuri terapeutice sunt
declarate donatori onorifici de sange ai Romaniei”. „Recoltarea de sange, ca urmare a
exercitarii unei constrangeri de natura fizica sau morala asupra unei persoane, este
interzisa”. „Cantitatea de sange recoltata la o donare este de 5-7 mililitri pe kilogram corp
greutate donator, dar nu va depasi 450 mililitri la o recoltare”.
Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania sprijina unitatile sanitare in
activitatea de recrutare a donatorilor si de stimulare a donarii de sange. In concordanta cu
Principiile sale fundamentale, acorda un sprijin permanent si lipsit de compromisuri,
respectand conceptul de donare voluntara si neremunerata. Donarea de sange voluntara
si neremunerata este forma de donare considerata cea mai sigura, atat pentru securittea
donatorului, cat si pentru cea a primitorului. Donarea de sange voluntara si neremunerata
este un act prin care o persoana sanatoasa ofera cu generozitate o parte din sangele sau
pentru a veni in sprijinul semenilor in suferinta si nu pentru a obtine anumite avantaje
materiale. Persoanele cu probleme economice sunt, deseori, tentate sa doneze sange
pentru a obtine anumite avantaje materiale, cu care sa-si acopere o parte din nevoile lor si
atunci pot sa ascunda anumite boli pe care le-au avut si care pot pune in pericol, uneori,
nu numai sanatatea primitorului, ci chiar pe a donatorului insusi.
BOLI CU TRANSMISIE SEXUALA (BTS)
Cresterea vertiginoasa a BTS din ultimii ani si a evolutiei numarului persoanelor
infectate cu HIV/SIDA are si o serie de cauze care tin de comportamentul individual.
Atentie, deci, la bolile cu transmisie sexuala!
Simptome Boli
Inflamatii uro-genitale
La barbati: uretrite, scurgeri vizibile la extremitatea sexului, dureri la urinat, urina uneori tulbure
La femei – adesea invizibile, exista uneori o vaginita (inflamatie a mucoasei vaginului),
incontinenta urinara, usturimi la urinat. Chiar fara aceste simptome, boala ramane
contagioasa si se complica
Gonococice (blenoragie), cu localizare posibila si la nivelul gatului, anusului si pielii.
Negonococice:
Mycoplasmas
Trichomonas vaginalis
Chlamydia
Candida: frecventa vaginitei si a balanitei (inflamarea glandului)
Sancru
Ulceratie la locul inocularii, in general in regiunea genitala
Sancru sifilitic. Adesea fara dureri, cu o baza tare – poate fi, totusi, dureros, vizibil la barbat, dar
adesea invizibil la femeie, urmat de o adenopatie. Poate fi situat si la nivelul anusului, al limbii
sau amigdalelor.
Sancrul moale. Dureros, adesea multiplu, cu o baza moale, ulceratii profunde pe organele
genitale. Se insoteste, dupa cateva zile, de o adenopatie care poate sa prezinte ulceratii
Leziuni ulcerative generale Herpes genital
Adenopatie
Afectiune a ganglionilor limfatici, cu sau fara ulceratii genitale
Limfogranulomatoza veneriana
Granulom inghinal
Adenopatie sau splenomegalie cu febra
CE ESTE SIDA?
SIDA este cauzata de un virus. Important de stiut este ca boala se transmite, in
principal, pe cale sexuala si prin sange. Deci: educatia preventiva permite lupta impotriva
propagarii bolii, ea depinzand de masurile de protectie luate de fiecare individ in parte.
NU EXISTA NICI UN VACCIN
Atentie:
- limitati relatiile sexuale la un singur partener fidel, deoarece relatiile cu mai multi
parteneri/partenere sunt un factor de risc;
- folositi prezervativul in orice relatie sexuala intamplatoare;
- nu faceti injectii decat in unitatile sanitare sau acolo unde exista certitudinea
instrumentelor sterile;
- preferati seringile de unica folosinta!
PREVENIREA ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE
Dificil de spus daca, in zilele noastre, alaturi – si uneori in confruntare cu
automobilul – e greu sau nu sa fi pieton. Cert este ca automobilul l-a obligat pe pieton sasi
reconsidere statutul de component al circulatiei, ceea ce presupune, intre altele, dar nu
in ultimul rand, cunoasterea regulilor de circulatie. S-a impus, astfel, un numar de
reglamentari privitoare la ipostazele in cre pietonii se pot gasi pe parcursul deplasarii lor:
pe trotuar, in traversare (pe culoare, pe la intersectii etc.), in zona refugiilor din statiile de
tramvai, in inteersectiile cu si fara sematoare etc. Incet, incet, si pietonii, asemenea
biciclistilor, carutasilor, tractoristilor rutieri au nevoie sa-si formeze un bagaj de cunostinte
rutiere, fara respectarea carora mersul lor in traficul strazii devine imposibil sau se expun
direct si permanent unor potentiale pericole.
Pietonii sunt obligati:
a) sa circule numai pe trotuare, iar in lipsa acestora, pe potecile laterale ale
drumurilor publice;
b) sa circule numai pe partea stanga a drumurilor publice, daca acestea nu au
trotuare sau poteci;
c) sa nu circule pe sectoarele de drum public la inceputul carora este instalat
indicatorul cu semnificatia „Accesul interzis pietonilor”;
d) sa traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau
marcaje pentru trecerea pietonilor, iar, in orase, unde asemenea indictoare sau marcaje
lipsesc, pe la coltul strazilor, dupa ce s-au asigurat ca nu exista vreun pericol; traversarea
drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora; e) sa circule cu carucioarele si
saniutele de copii numai pe trotuare sau poteci. Sunt interzise manifestarile distractive
(hore, dansuri) sau plimbarile si stationarile pietonilor in grup pe partea carosabila a
drumurilor publice.
CE ESTE O PERSOANA CU NEVOI SOCIALE DEOSEBITE? ATITUDINEA
ELEVILOR FATA DE ACESTEA
Se intalneste adeseori si se vorbeste in sens mai mult sau mai putin peiorativ
despre „persoane handicapate”. Notiunea de „persoana handicapata” acopera o mare
diversitate de situatii individuale. In ultimul timp, Organizatia Mondiala a Sanatatii a
elaborat o viziune mai riguroasa, de natura sa nu prejudicieze persoana handicapata.
Cuvantul „handicapat” a fost inlocuit cu trei notiuni distincte, care permit o
diferentiere nuantata a gradului de incapacitate.
1. Deficitul – pierderea sau dereglarea unei structuri sau functii anatomice.
2. Incapacitatea – diminuarea sau pierderea unei aptitudini de a realiza o activitate
in conditii considerate normale pentru o fiinta umana, datorita unui deficit.
3. Handicapul – dezavantajul pe care il prezinta o persoana, ca urmare a unui
deficit care o impiedica sa realizeze partial sau total o functie considerata normala, in
limita anumitor parametri: varsta, sex, grad de cultura.
Termenul de „persoana handicapata” a fost inlocuit cu termenul de „persoana cu
nevoi sociale deosebite”. Acest termen a fost adoptat de intreaga lume civilizata, unde
este combatuta si etichetarea ca atare si izolarea acestora. Se tinde catrde valorificarea
fortelor care exista in fiecare individ, usurarea accesului persoanei cu deficiente la un rol
in societate. Trebuie sa se tina cont ca o anumita persoana are dificultati in anumite
privinte, dar dispune si de numeroase resurse ce trebuie stimulate in vederea compensarii
deficitului. Rolul nostru, al intregii societati, este de a ajuta in descoperirea valentelor
pozitive care pot fi valorificate in scopul integrarii sociale a semenilor nostri, ajutandu-i,
astfel, sa fie mai putin dependenti social.
Decizie privind responsabilitatile conducatorului lucului de munca pe linie de SSM
DECIZIE NR.--------- PRIVIND RESPONSABILITATILE CONDUCATORULUI
LOCULUI DE MUNCA PE LINIE DE SSM
1.In conformitate cu art. 20 – 21 din Legea nr. 319/2006 si a HG.. nr. 1425/2006 Art. 90 – 100,
in calitate de conducator loc de munca , D- nul(a)-------------------------------------- indeplineste
atributii privind instruirea lucratorilor din subordine in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
2.Potrivit reglementarilor in vigoare, cu lucratorii din subordine se va efectua instructaje la
locul de munca sau periodice, functie de situatia concreta.
3. Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop
prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca, precum si masurile si activitatile
de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii
exercitate.
4.Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor din subordine si are drept scop
reîmprospatarea si actualizarea cunostintelor în domeniul securitatii si sanatatii în munca.
5. Durata instruirii la locul de munca se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul
locului de munca in cooperare cu reprezentantul desemnat din cadrul serviciului extern ssm.
6. Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor întocmite de serviciul extern
de prevenire si protectie , aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care
efectueaza instruirea.
7.Conducatorul locului de munca are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei
instruiri adecvate. cooperand cu reprezentantul desemnat din cadrul serviciului extern ssm.
8. Rezultatul instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca se consemneaza
în mod obligatoriu în fisa de instruire individuala, conform modelului prezentat în anexa nr.11 la
HG.1425/2006, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
9. Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi
însotita de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii în urma
examenului medical la angajare.
1/2
Decizie privind responsabilitatile conducatorului lucului de munca pe linie de SSM
10. Principalele atributii ale conducatorului locului de munca privind Instruirea lucratorilor în
domeniul securitatii si sanatatii în munca si sarcinile ce-i revin pe aceasta linie, precum si ,,
,,Responsabilitati si sarcini in domeniul securitatii si sanatatii in munca “(PROTECTIA
MUNCII)-Conf.L 319/2006 in domeniul ssm., sunt cele precizate si anexate la prezenta decizie.
ANGAJATOR CONDUCATOR LOC DE MUNCA
Am luat la cunostinta
Dispozitie substante periculoase

Scris de Administrator
Vineri, 26 Martie 2010 06:21
S.C. .......S.R.L.
DISPOZITIE
Nr. 10. din .......................
......................................................., Administrator, Director General al
S.C. ......................................................................S.R.L. cu sediul social
in............................................................................................;
Avand in vedere prevederile: art. 19 lit f) din Legea nr. 307/2006 privind Apararea Impotriva
Incendiilor; art. art. 17 lit. g) din Anexa la Ordinul nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea
Normelor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor; ;
Potrivit drepturilor conferite in baza statutului de organizare si functionare al
S.C. ................................................S.R.L. privind regulile si masurile de aparare impotriva
incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul si depozitarea substantelor periculoase specifice
produselor sale;
DISPUNE:
REGULI SI MASURI LA UTILIZAREA, MANIPULAREA, TRANSPORTULUI SI DEPOZITAREA
SUBSTANTELOR PERICULOASE
A. DISPOZITII GENERALE.
Art. 1. Termenii folositi in prezenta dispozitie au urmãtoarele intelesuri:
a. substantã - element chimic si compusii sãi in stare naturalã sau obtinuti printr-un proces de
productie, continand orice aditiv necesar pentru protejarea stabilitãtii produsului si orice
impuritate care derivã din procedeul utilizat, exceptand orice solvent care poate fi separat fãrã a
afecta stabilitatea substantei si fãrã a-i modifica compozitia.
b. preparat - amestecuri sau solutii de douã sau mai multe substante;
c. polimer - o substantã constituitã din molecule care se caracterizeazã printr-o secventã a unuia
sau mai multor tipuri de unitãti moleculare si care contin o simplã majoritate ponderalã de
molecule si au cel putin 3 unitãti monomere legate printr-o legãturã covalentã la cel putin o altã
unitate monomerã sau la o altã substantã reactivã si constituitã cel putin dintr-o simplã majoritate
ponderalã de molecule de aceeasi greutate molecularã. Aceste molecule trebuie sã formeze o
gamã de greutate molecularã, in mijlocul cãreia diferenjele de greutate molecularã sunt esential
atribuite diferentei in numãrul de unitãti monomere. in sensul prezentei definitii, prin unitate
monomerã se intelege forma reactionatã a unui monomer intr-un polimer;
d. plasare pe piatã - punerea la dispozitie tertilor, inclusiv importul pe teritoriul Romaniei care e
considerat plasare pe piatã in sensul prezentei ordonante de urgentã;
e. IESCE - inventarul european al substantelor existente puse pe piatã. Acest inventar contine
lista definitivã cuprinzand toate substantele considerate cã se aflau pe piata comunitarã la data
de 18 septembrie 1981.
Art. 2. Substantele si preparatele periculoase in intelesul prezentei dispozitii si in conformitate cu
legislatia europeana sunt urmãtoarele:
a. substante si preparate explozive: substantele si preparatele solide, lichide, pãstoase sau
gelatinoase, care pot sã reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand
imediat emisii de gaze, si care, in conditii de probã determinate, detoneazã, produc o deflagratie
rapidã sau sub efectul cãldurii explodeazã cand sunt partial inchise;
b. substante si preparate oxidante: substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in
special cu cele inflamabile, prezintã o reactie puternic exotermã;
c. substante si preparate extrem de inflamabile: substantele si preparatele chimice lichide cu un
punct de aprindere foarte scãzut si cu un punct de fierbere scãzut, precum si substantele si
preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea
mediului ambiant;
d. substante si preparate foarte inflamabile:
? substantele si preparatele care pot sã se incãlzeascã si apoi sã se aprindã in contact cu aerul
la temperatura ambiantã, fãrã aport de energie; sau
? substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurintã dupã un scurt contact cu o
sursã de aprindere si care continua sã ardã sau sã se consume si dupã indepãrtarea sursei; sau
? substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scãzut; sau
? substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emanã gaze foarte
inflamabile in cantitãti periculoase;
e. substante si preparate inflamabile - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere
scãzut;
f. substante si preparate foarte toxice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanatã in cantitãti foarte mici pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale
sãnãtãtii;
g. substante si preparate toxice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanatã in cantitãti reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale
sãnãtãtii;
h. substante si preparate nocive - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sãnãtãtii;
i. substante si preparate corosive - substantele si preparatele care in contact cu tesuturile vii
exercitã o actiune distructivã asupra acestora din urmã;
j. substante si preparate iritante - substantele si preparatele necorosive care prin contact imediat,
prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie;
k. substante si preparate sensibilizante - substantele si preparatele care prin inhalare sau
penetrare cutanatã pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii
prelungite produc efecte nefaste caracteristice;
l. substante si preparate cancerigene - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanatã pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta
acestora;
m. substante si preparate mutagenice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanatã pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora;
n. substante si preparate toxice pentru reproducere substantele si preparatele care prin inhalare,
ingestie sau penetrare cutanatã pot produce ori pot creste frecventa efectelor nocive
nonereditare in progeniturã sau pot dãuna functiilor ori capacitãtilor reproductive masculine sau
feminine;
o. substante si preparate periculoase pentru mediul inconjurãtor - substantele si preparatele care
introduse in mediul inconjurãtor, ar putea prezenta sau prezintã un risc imediat ori intarziat pentru
unul sau mai multe componente ale mediului
Art. 3. Restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice
periculoase este reglementata de HG nr. 347/2003, modificata si completata prin HG nr.
932/2004 si HG nr. 646/2005. HG nr. 347/2003 modificata si completata prin HG nr. 932/2004 si
HG nr. 646/2005 transpun in legislatia nationala Directiva Consiliului 76/769/CEE impreuna cu
amendamentele acesteia adoptate pana la data de 30 septembrie 2004 inclusiv.
Art. 4. Prevederile legislatiei privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizari anumitor
substante si preparate chimice periculoase nu se aplica in urmatoarele cazuri:
a. transportului substantelor si preparatelor chimice periculoase pe calea ferata, rutiera, navala si
aeriana;
b. substantelor si preparatelor chimice care se exporta in tari care nu sunt membre ale Uniunii
Europene;
c. substantelor si preparatelor chimice periculoase aflate in tranzit sau care sunt supuse
operatiunilor vamale, cu conditia ca acestea sa nu fie procesate.
Art. 5. Substantele, grupele de substante si preparate chimice periculoase prevazute in HG
347/2003, modificata si completata cu HG 932/2004 si HG 646/2005, se pot introduce pe piata si
se pot utiliza numai cu respectarea conditiilor specifice de restrictionare. Sunt exceptate
substantele, grupele de substante si preparate chimice periculoase utilizate pentru activitatile de
cercetare, dezvoltare si pentru efectuarea analizelor chimice in cadrul procesului de invatamant.
Art. 6. Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind limitarea utilizarii
anumitor substante periculoase in echipamenetele electrice si electronice a fost transpusa in
Hotararea Guvernului nr. 992/2005, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr.
816/2006. Prevederile acestei hotarari a intrat in vigoare la data de 01.01.2007.
Art. 7. Directiva 2004/42/CE a Consiliului si a Parlamentului European din 21 aprilie 2004 privind
limitarea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in diferite
vopsele, lacuri si produse de refinisare a suprafetelor vehiculelor si modificarea Directivei
199/13/CE din 11 martie 1999 privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili datorate
utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, a fost transpusa in Hotararea
Guvernului nr. 735/2006.
B. TRANSPORTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE.
Art. 8. Transportul substantelor si preparatelor chimice periculoase este reglementat, in Romania,
prin Legea nr. 31/1994 pentru aderarea Romaniei la Acordul European privind transportul
International Rutier al Marfurilor Periculoase (ADR), HG nr. 1374/2000 pentru aprobarea
Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a prevederilor Acordului European privind
transportul International Rutier al Marfurilor Periculoase modificata si completata cu HG nr.
258/2004.
Art. 9. Transportul marfurilor periculoase trebuie sa se desfasoare in conditii specifice, fiind
asociat cu riscuri speciale datorate proprietatilor periculoase, pentru om si mediul inconjurator,
ale substantelor transportate (de ex. inflamabile, corosive). Fiecare substanta si preparat chimic
periculos trebuie pregatit pentru transport, ambalat intr-un ambalaj corespunzator pentru a
elimina posibile pierderi necontrolate de material. Ambalarea are un rol deosebit de important in
scopul minimizarii riscurilor. Alegerea ambalajului este elementul cheie al intregului proces de
transport.
Art. 10. Ambalajele destinate transportului substantelor si preparatelor chimice trebuie incercate
si omologate. Procedura de omologare este stabilita prin Ordinul MEC nr. 610/2005.
Art. 11. Ambalajele omologate trebuie marcate cu codul UN (UN – Natiunile Unite). Acest cod
certifica conformitatea tipului constructiv de ambalaj cu prevederile ADR si faptul ca acesta
intruneste toate cerintele in vederea utilizarii sale pentru transportul materialelor periculoase.
Codul UN reprezinta un sistem international de identificare care furnizeaza informatii importante
privind ambalajul.
Art. 12. Lista cu ambalajele omologate necesare transportului substantelor si preparatelor
chimice periculoase este prezentata in anexa prezentei dispozitii.
Art. 13. in conformitate cu prevederile Directivei 91/155, amendata de D 93/112 si D 2001/58 -
Ghid pentru intocmirea Fisei Tehnice de Securitate (SDS)-, agentii economici din Statele Membre
ale Uniunii Europene au obligatia sa furnizeze odata cu livrarea produselor chimice un document
intitulat Fisa Tehnica de Securitate(Safety Data Sheet - SDS).
Art. 14. Fisa Tehnica de Securitate este un document acceptat international pentru comunicarea
informatiilor privind pericolele si riscurile pe care le prezinta o substanta sau un preparat chimic,
precum si masurile ce trebuie luate pentru reducerea sau eliminarea acestora.
Art. 15. Fisa Tehnica de Securitate constituie un fel de „pasaport" ce trebuie sa insoteasca orice
livrare de substate si preparate chimice.
Art. 16. in general, Fisa Tehnica de Securitate furnizeaza (utilizatorilor) informarea necesara
privind securitatea, la utilizare a substantelor si preparatelor chimice. Acest rol si-l mentine si in
noul sistem legislativ european REACH.
Art. 17. Fisa Tehnica de Securitate se intocmeste de catre persoana juridica responsabila cu
punerea pe piata (producator, importator sau distribuitor) al produsului.
Art. 18. Fisa Tehnica de Securitate se redacteaza in limba romana si se furnizeaza gratuit.
Art. 19. Fisa Tehnica de Securitate se transmite tuturor utilizatorilor, inca de la prima livrare a
substantelor/preparatelor chimice, precum si dupa fiecare revizie, tuturor utilizatorilor din ultimele
12 luni.
Art. 20. Fisele Tehnice de Securitate si reviziile acestora se pastreaza in dosarul tehnic, ce se
constituie pentru fiecare substanta sau preparat chimic periculos.
Art. 21. Cerintele privind obligativitatea intocmirii Fiselor Tehnice de Securitate, cuprinsul si
modul de intocmire sunt reglementate de urmatoarele acte legislative:
a. OUG 200/2000 aprobata cu modificari si completari prin Legea 451/2001 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase (articolele 21, 22) :
b. HG 92/2003 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase
(articolele 16 – 18 si Anexa 5) :
c. Anexa nr. 5 la HG 92/2003 : Ghid pentru intocmirea fiselor tehnice de securitate.
C. REGULI SI MASURI SPECIFICE ACTIVITATII
S.C......................................................S.R.L. LA UTILIZAREA, MANIPULAREA SI
DEPOZITAREA SUBSTANTELOR PERICULOASE.
Art. 22. Depozitarea substantelor periculoase ce pot constitui surse de izbucnire a incendiilor, in
afara locurilor special destinate in acest sens este STRICT INTERZISA.
Art. 23. Materialele si substantele care prezinta pericol de autoaprindere se pastreaza in conditii
adecvate naturii lor, luandu-se masui de control destinate preintampinarii fenomenului de
autoincalzire.
Art. 24. Materialele, substantele periculose, produsele cu risc mare de incendiu se depoziteaza
pe cat posibil in incaperi compartimente, separate fata de restul constructiei prin elemente
rezistente la foc.
Art. 25. Se interzice depozitarea in aceeasi magazie sau compartiment a materialelor care dau
nastere la reactii periculoase la incendiu si explozie sau necesita substante de stingere
incompatibile, cum ar fi:
a. recipiente de gaze sub presiune cu substante care degaja gaze toxice sau vatamatoare,
corozive si/sau radioactive, la un loc cu cele combustibile
b. substante sau materiale care degaja gaze corozive, impreuna cu echipamente, aparataje etc.
sensibile la coroziuni.
c. materiale ce reactioneaza periculos cu substantele stingatoare utilizate in caz de incendiu
pentru stingerea celorlalte materiale din compartiment
d. substante inflamabile (vopsele, diluanti, prenandez etc.) impreuna cu carbid sau acizi.
Art. 26. In spatiile de depozitare ale materialelor si substantelor combustibile periculoase si/sau
explozive, nu se admite amenajarea de spatii pentru birouri sau de productie. Acestea se
realizeaza in incaperi separate, conform reglementarilor tehnice.
Art. 27. In spatiile de depozitare ale materialelor si substantelor combustibile periculoase si/sau
explozive, nu se vor primi produse fara a fi insotite de FISA TEHNICA DE SECURITATE.
Art. 28. La depozitarea substantelor periculoase care prezinta pericol de incendiu sau explozie
deosebit, ori care se degradeaza in timp si ca urmare pot duce la izbucnirea incendiilor sau la
producerea exploziilorm se va asigura controlul starii acestor substante conform intructiunilor
producatorului si a prescriptiilor stabilite de beneficiar.
Art. 29. La lichide combustibile din clasele 1 si 2 depozitate, se vor lua masuri de protectie
impotriva radiatiilor solare.
Art. 30. Vopselele si lacurile pe baza de nitroceluloza se depoziteaza in compartimente separate
fata de lacurile poliesterice.
Intaritorul, grundul activ si acceleratorul de poliester se depoziteaza separat de lacurile
poliesterice.
Art. 31. Este interzisa depozitarea lacurilor poliesterice in depozite amplasate in aer liber, si
manipularea violenta a butoaielor sau bidoanelor.
Art. 32. Scurgerile de lichide combustibile se colecteaza imediat si se indeparteaza in locuri
prestabilite
Art. 33. Platformele betonate si nebetonate ale depozitelor se curata de reziduri ori de cate ori
este necesar.
Art. 34. Este interzis transportul recipientelor cu gaze sub presiune impreuna cu alte materiale
sau substante combustibile sau periculoase, precum si transportul de persoane la un loc cu
acestea.
Art. 35. Personalul care manipuleaza recipiente incarcate cu gaze oxidate trebuie sa aiba
mainile, imbracamintea si sculele curate si fara urma de ulei sau alte grasimi.
Art. 36. Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera potential
exploziva si in incaperi inchise in care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-
aer fiind de regula instantanee.
Art. 37. Depozitarea combustibilului lichid sau solid pentru consumul zilnic necesar, se face
conform reglementarilor specifice.
Art. 38. Se vor lega de asemenea la pamant carcasele corpurilor masinilor, aparatelor si utilajelor
la care se prelucreaza materiale producatoare de praf comustibil. Eventualele scurgeri
accidentale se vor inlatura prin folosirea unor materiale absorbante (rumegus, nisip etc.) care se
vor colecta imediat in vase metalice cu capac, iar apoi vor fi evacuate in locurile stabilite pentru
aceasta.
Art. 39. La executarea operatiilor de curatire cu produse combustibile (motorina, petrol etc.) a
utilajelor sau a unor piese componente ale acestora, se intrerupe alimentarea electrica si se
inlatura orice sursa de foc deschis din incapere, asigurandu-se totodata si mijloacele necesare
interventiei in caz de incendiu.
Art. 40. In spatiile cu pericol de explozie este interzisa folosirea imbracamintei, lenjeriei si altor
obiecte din materiale sau fibre sintetice ori din materiale plastice, precum si a incaltamintei care
prin lovire sau frecare poate sa produca scantei capabile sa aprinda gazele, vaporii sau pulberile
inflamabile in amestec cu aerul.
Art. 41. In spatiile cu pericol de explozie, este interzisa folosirea dispozitivelor, aparatelor,
uneltelor, si sculelor neprotejate corespunzator, care prin lovire sau frecare pot produce scantei
capabile sa aprinda amestecurile explozive.
Art. 42. Este de asemenea interzis folosirea focului deschis in locurile in care se prelucreaza, se
utilizeaza, se depoziteaza, se vehiculeaza sau se mainupuleaza materiale combustibile si
substante periculoase (incaperi, zone, instalatii, mijloace de transport etc.) care in prezenta
focului deschis prezinta pericol de incendiu sau de explozie, precum si in apropierea acestora
cum sunt:
a. instalatii de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport sau distributie a gazelor
combustibile (acetilina, hidrogen, gaz metan etc.) si a oxigenului;
b. instalatii de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile
(produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);
c. ateliere de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de acoperiri metalice, de intretinere si reparatii
autovehicule si utilaje, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;
d. depozite de lichide combustibile, de material lemnos si produse din lemn, de produse textile si
de hartie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze tehnice comprimate, explozivi
etc.;
e. incaperi in care se aplica pardoseli, tapete si alte lucrari (finisaje, vopsire etc.) cu substante
combustibile si in cele care se executa curatire a pardoselilor cu substante combustibile;
f. incaperi si poduri ale cladirilor, ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale
combustibile;
g. laboratoare in care se utilizeaza substante combustibile, incaperile de incarcat acumulatori;
h. sali aglomerate si anexele lor (cluburi, camine, spitale, policlinici, gari, autogari, sali de
asteptare si spatii de cazare comuna);
i. mijloace de transport pentru materiale si substante combustibile sau care prezinta pericol de
incendiu si explozie, mijloace de transport in comun, rezervoarele de carburanti ale vehiculelor si
platforme de parcare;
j. schele, cofraje si esafodaje realizate din materiale combustibile;
k. incaperi cu echipament electric de calcul, masura, control si automatizare, precum si incaperile
speciale cu cabluri electrice;
l. suprafete in care se cultiva plante cerealiere combustibile, pe care se afla vegetatia uscata si
cele impadurite;
m. alte locuri stabilite de conducatori.
Art. 43. Este interzisa parcarea pe platforme a autovehiculelor incarcate cu materiale explozive,
combustibile sau usor inflamabile, cu rezervoare fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau
necorespunzatoare.
Intretinerea si verificarea conductelor si rezervoarelor de aer comprimat se va face conform
instructiunilor de exploatare. Este interzisa curatirea partilor interioare ale tevilor si rezervoarelor
cu benzina sau alte produse inflamabile care pot produce incendii sau explozii.
Art. 44. Se interzice folosirea lampii in incaperi in care se afla lichide combustibile, substante
explozive sau gaze combustibile.
Art. 45. Prepararea si diluarea vopselelor se face intr-o incapere separata de cea in care se face
vopsirea.
Art. 46. Vopselele si lacurile se pastreaza in bidoane ermetic inchise si dispuse in incaperi
separate, iar in atelier vor fi aduse numai cele care se folosesc intr-un schimb de lucru.
Art. 47. Deschiderea capacelor la recipientele metalice care contin diluanti, vopsele si alte
substante inflamabile se efectueaza numai cu scule care nu provoaca scantei.
Art. 48. La folosirea vopselei cu pigment de aluminiu, suprafata pieselor si obiectelor metalice se
va curata complet de rugina.
Art. 49. Pigmentii de aluminiu (si in general cei piroforici) se pastreaza in cutii metalice etanse si
dupa caz umectate in petrol.
Art. 50. Praful de aluminiu aprins nu se stinge cu apa sau cu spuma ci cu pulbere stingatoare
speciala, nisip uscat sau sare uscata.
Art. 51. Vopselele, lacruile si materialele pentru lacuire vor fi ferite de actiunea razelor solare.
Materialele pentru lacuire se pastreaza numai in vase inchise.
Art. 52. Degresarea suprafetelor metalice cu ajutorul solventilor organici se efectueaza numai in
spatii bine ventilate.
Art. 53. La decaparea cu solventi, se vor folosi inhibitori pentru reducerea cantitatii de hidrogen
degajat.
Art. 54. La agregatele de degresare mecanizata sau manuala, pentru stingerea incendiilor, se
foloseste dioxidul de carbon.
D. DISPOZITII FINALE
Art. 55. Sefii Punctelor de Lucru vor lua masuri pentru asigurarea si indeplinirea masurilor
desprinse din prezenta dispozitie identificand substantele periculoase utilizate, depozitate, si
manipulate in activitatea, procesele tehnologice si de productie a punctelor de lucru in
conformitate cu lista cu substante periculoase omologate si utilizate in Romania.
Art. 56. Sefii Punctelor de Lucru vor intocmi Lista cu Substante Periculoase utilizate, depozitate si
manipulate in cadrul punctelor de lucru respectand prevederile art. 19 lit. f) din Legea 307/2006
privind Apararea Impotriva Incendiilor (propietati fizico-chimice, coduri de identificare, riscurile pe
care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloacele de protectie recomandate, metodele de
interventie si prim-ajutor, substantele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare)
Art. 57. Prezenta Dispozitie v-a fi difuzata Sefilor Punctelor de Lucru de Cadru Tehnic P.S.I. care
are atributii privind organizarea, aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de Aparare
Impotriva Incendiilor in cadrul S.C................................................S.R.L. , iar atributiile Sefilor
Punctelor de Lucru vor fi inscrise in fisa postului.
Director General
..........................