Riscuri si daune la turbinele eoliene aflate in operare

28.10.2011 | Adrian Ioance

Riscuri si daune la turbinele eoliene aflate in operare

   Cu o experienta de peste 20 de ani in analiza riscurilor prezente in productia de energie eolieana,
companii precum Allianz, Generali, Munich Re, au efectuat studii privitoare la daunalitatea
inregistrata in acest domeniu. Mai jos regasiti principalele cauze si efecte ale pagubelor constatate in
tari ca : SUA Germania, Franta Austria, Polonia, Italia, Bulgaria  la turbine care functioneaza in
conditii similare cu cele din tara noastra.

AVARII MECANICE SI DEFECTIUNI  - 40 % din total daune la nivel global

   Cele mai frecvente avarii mecanice apar la sistemul de giratie, la rotile dintate si rulmenti. In
anumite situatii aceste daune pot fi solutionate cu usurinta, de echipa de inteventie, la fata  locului, dar
in multe cazuri este necesara prezenta unei macarale si inlocuirea completa a pieselor avariate. Aceste
tipuri de daune apar de obicei datorita oboselii materialelor, vibratiilor, suprasolicitarii pieselor,
defectelor de material, utilizarii unor lichide de ungere nepotrivite sau care au o temperatura crescuta.
Suprasolicitarea poate avea cauze interne, functionarea necorespunzatoarea a unui angrenaj, comenzi 
contradictorii transmise de la   centrul de control,oprirea fortata,  si cauze externe, ingreunarea palelor
cu un strat de  gheata pe timpul iernii. Daune mecanice pot aparea si la pale, in general vibratii,
rezultate datorita combinatiei  nepotrivite  de temperatura si viteza a vantului.  Aceste vibratii pot
afecta in mod direct palele provocand slabirea punctelor de prindere si a elementelor structurale, care
in final vor conduce la ruperea acestora. Chiar daca efectele nu sunt imediate pe termen lung acestea
vor intensifica oboseala materialelor si suprasolicitarea pieselor.
Vibratiile pot fi raspunzatoare si pentru slabirea unor conductori, ruperea conductelor cu ulei de racire
sau apa, ruperea izolatiei unor cabluri,  ceea ce poate duce la un scurt circuit si incendiu.  Una dintre
cauzele  avariilor mecanice , respectiv, defectele de fabricatie sau material  sunt acoperite de garantie
oferita de producator.  Aceasta garantie presupune  inlocuirea pieselor avariate dar nu despagubeste
pierderile financiare ocazionate de intreruperea productiei. Statistic , cele mai multe avarii mecanice,
care  nu presupun inlocuirea  turbinei, se remediaza in 30 de zile.

    La o turbina de 2.5 MW pierderea  de profit in 30 de zile este de aproximativ 75.000 Euro.  In lispa
unei asigurari specifice aceasta pierderea va fi incasata direct de catre proprietarul parcului eolian. 

In majoritatea tarilor UE proiectantii sunt obligati sa detina o polita de asigurare de raspundere

profesionala care sa acopere daunele provocate de greselile lor la cladirile/instalatiile proiectate.
Aceste asigurari trebuiesc reinnoite anual  si preiau cumulativ toate proiectele.  In  Romania acesta
practica este foarte noua si nereglementata, a fost  impusa pe piata de companiile straine care au facut
investitii in tara noastra.  Din pacate are un caracter superficial si nu ofera nici o protectie. De cele mai
multe ori, proiectantii contractati pentru  o lucrare mare, isi incheie asigurarea de raspundere
profesionala pentru o suma minima acceptata prin contract , pentru o perioada de maxim 1 an. In cele
mai multe cazuri data  expirarii politei proiectantului  coincide cu inceperea lucrarilor de constructie, 
asigurarea nemaifiind valabila.  In lipsa protectiei  oferite de asigurarea proiectantului, chiar daca se
constata ca  dauna s-a produs din cauza acestuia, pierderile nu mai pot fi recuperate.  Persoanele fizice
autorizate sau birourile de arhitectura si proiectare  din Romania, nu au capacitatea financiara sa achita
despagubirile datorate acestor greseli profesionale.
Pentru a evita astfel de situatii fara rezolvare, este recomadabil ca parcul eolian sa fie asigurat, iar 
polita trebuie sa cuprinda, obligatoriu, clauza de „ omisiuni si greseli de proiectare” avand stabilita o
limita de despagubire care sa acopere costurile refacerii unei turbine.

 
 

DAUNE PROVOCATE DE FULGER- 20 % din total daune inregistrate la nivel global

Acestea  ocupa locul 2 in topul daunalitatii inregistrate la turbinele eoliene.  Gradul de afectare al
turbinei difera foarte mult de la un caz la altul. Fulgerul poate cauza probleme minore, la panourile
electrice sau daune totale la rotor, pale, cutie de viteze, generator sau la sistemul de control.  Efectul
final asupra echipamentului poate fi incendierea sau distrugerea provocata de sarcina electrica care
strabate palele, cutia de viteze sau generatorul. In oricare dintre situatiile enumerate mai sus pagubele
sunt foarte mari, activitatea de productie este intrerupta pentru o perioada lunga de timp iar pierderile
financiare sunt considerabile.  Atat efectele directe ale fulgerului cat si pierderile financiare ocazionate
de intreruperea productiei si furnizarii energiei electrice,  pot fi acoperite printr-un pachet de asigurare
compus din polite specifice.  Pentru protectie completa impotriva efectelor traznetului trebuie ales un
mix de asigurari, care sa acopere atat efectul direct, respectiv incendiul, cat si efectul indirect , si
anume, fenomenul electric violent. In multe cazuri politele „ property” acopera doar efectul direct, iar
pentru fenomenul electric provocat de fulger este necesara o clauza suplimentara sau o alta polita.
Este important de precizat ca efectul indirect al  traznetului, respectiv sarcina electrica, nu este acelasi
lucru cu fenomenele electrice, intalnite frecvent ca si clauze suplimentare in polita de asigurare,
acestea fac referire la supratensiune, suprasarcina, scurt circuit, cauzate intern sau provenind din
reteaua electrica. 

 
 
 

DAUNE PROVOCATE DE INCENDIU- 9 % din total daune inregistrate la nivel global

Incendiul este de obiciei provocat de fulger, de rulmenti supraincalziti sau scantei produse de rotile
dintate in momentul franarii/ incetinirii fortate.  Posibilitatile de stingere a unui incendiu intr-o turbina
eolina, sunt destul de reduse, si ingreunate de inaltimea turnului, amplasamentul izolat, lispa surselor
de apa pentru alimentarea autospecialelor, distanta mare pana la cea mai apropiata unitate de pompieri.
In consecinta si cea mai mica scanteie  poate dezvolta un incendiu puternic care va fi  foarte greu de
stins.

In majoritatea situatiilor tratate de catre companiile de asigurari, incendiul a provocat daune totale in
nacela si rotor iar activitatea a fost intrerupta mai multe luni de zile. Remedierea  consta de multe ori ,
in inlocuirea completa  a turbinei carbonizate, ceea ce ridica  foarte mult costurile si prelungeste
timpul pana la reinceperea productiei,  furnizorii neavand pe stoc astfel de echipamente. 
 

DAUNE PROVOCATE DE FURTUNA-fenomene atmosferice extreme- 4% din total daune

inregistrate la nivel global 
 

Desi nu sunt la fel de frecvente ca celelalte categorii de daune specificate in acest material, pagubele
provocate de fenomene atmosferice extreme produc pierderi insemnate la turbinele eoliene.  Acestea
se manifesta, fie prin colapsul total al turnului, fie prin rupturi, sparturi, torsiuni,  distrugeri provocate
la nivelul nacelei sau a palelor. Fiind amplasate la inaltimi considerabile si expuse direct actiunii
vantului, palele si nacela pot suferi pierderi totale. Remedierea acestora presupune interventia
producatorului, cu utilaje grele si in anumite situatii chiar refacerea drumurilor si platformelor ,daca
acestea nu sunt in stare buna.  Timpul de reparatie este mare, procesul fiind ingreunat si de lipsa
pieselor, cei mai multi producatori neavand stocuri.  Piesele agabaritice presupun transporturi speciale,
autorizatii si perioada indelungata de efectuare a lor.
Alte riscuri:

Cutremurul:  Intr-o proportie destul de redusa au fost semnalate pagube produse turbinelor  eoline
datorita cutremurului. Miscarile seismice pot provoca balansul turnului ducand la  destabilizarea
acestuia si ulterior la  prabusire.

O intensitatea mai slaba a undei seismicie , nu va  duce la prabusirea turnului, dar poate provoca fisuri
in fundatie, care mai  tarziu sa oblige la demontarea turbinei si inlocuirea acesteia.

Alunecarea terenului: Zonele de deal acoperite cu soluri argiloase  pot prezinta riscuri de surpare.
Surparea stratului argilos poate fi influentata de miscari seismice sau de o cantitate mare de apa
acumulata in sol, in urma unor ploi abundente. 

Furtul si vandalismul sunt fenomene ingrijoratoarea care in tara noastra au luat  amploare.
Componentele electrice, transformatoarele, cablurile sunt fabricate din materiale cautate pe piata
neagra si relativ usor de sustras. Amplasamentul izolat al parcurilor eoliene stimuleaza creativitatea
hotilor.   Furturile , de regula, se produc cu violenta asupra echipamentelor provocand si distrugerea
celorlalte componente care nu sunt sustrase.  

Turbinele eoline, precum si toate instalatiile care le deservesc , sunt echipamente complexe si foarte
scumpe, lucreaza in conditii climatice  variabile si sunt supuse unor forte mari,   este foarte probabila
aparitia unor daune iar pierderile consistente, din acest motiv recomand plasarea riscurilor in sarcina
unei companii de asigurari specializate. 

Conform H.G. Nr. 866 din 26 septembrie 1996:

ART. 2 Calculul suprafeţelor folosite ca birouri, pe ansamblul instituţiei, se face în funcţie de
numărul de personal şi de suprafaţa medie de 5 mp/persoana, iar în cazul posturilor care
utilizează calculatoare sau planşete, de 6 mp/persoana.

In Anexa 3 din Ordinul nr. 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind
constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru
situaţii de urgenţă se precizeaza ca spatiile organizate la un serviciu privat/voluntar pentru
situatii de urgenta sunt:
1.Spaţii pentru gararea/depozitarea, adăpostirea şi întreţinerea materialelor/
mijloacelor tehnice, încălzite pe timpul sezonului rece;
2. Dispeceratul, care se afla in aceeasi incinta, trebuie sa asigure:
- Birou sef SPSU/SVSU;
- Birou compartiment pentru prevenire (sef birou si specialisti de prevenire);
- Incapere de odihna pentru servanti si soferi;
- Oficiu ( pentru servit masa);

Vechea legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca continea prevederi referitoare

la dimensionarea suprafetelor si a volumului de lucru.
Astfel, Normele generale de protectia muncii (NGPM 2002) prevedeau la art. 206, alin (1) ca
incaperile de lucru in care se desfasoara procese de munca sa aiba inaltimea minima de 3
m, iar pentru fiecare persoana sa se sigure un volum de cel putin 12 m 3.

Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii, temeiul legal al NGPM 2002, a fost abrogata de Legea
nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca.

Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, inclusiv cele referitoare la
volumele de aer din incaperile de lucru, sunt stabilite prin HG nr. 1091/2006 (M. Of. nr. 739
din 30.08.2006).

HOTARARE nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca

ANEXA Nr. 1.Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca

utilizate pentru prima data conform art. 6 din hotarare
16. Incaperi pentru odihna

16.1. Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, in special datorita tipului activitatii sau
prezentei unui numar mare de angajati, impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la
dispozitie incaperi pentru odihna usor accesibile.
Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati in birouri sau in incaperi de lucru
similare care ofera posibilitati echivalente de relaxare in timpul pauzelor.
16.2. Incaperile pentru odihna trebuie sa fie suficient de mari si prevazute cu un numar de
mese si scaune cu spatar corespunzator numarului de lucratori.
16.3. In incaperile pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru protectia
nefumatorilor impotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
16.4. Daca orele de lucru sunt cu regularitate si frecvent intrerupte si nu exista o incapere
pentru odihna, trebuie sa fie asigurate alte incaperi in care lucratorii sa poata sta in timpul
unor astfel de intreruperi, ori de cate ori este necesar pentru securitatea sau sanatatea lor.

ANEXA Nr. 2.Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca aflate
deja in folosinta, dupa cum se mentioneaza in art. 7 din hotarare
11. Incaperi si zone pentru odihna

11.1. Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, in special datorita tipului activitatii sau
prezentei unui numar mai mare de angajati decat cel prevazut, impun acest lucru, lucratorilor
trebuie sa li se puna la dispozitie incaperi pentru odihna usor accesibile sau zone pentru
odihna corespunzatoare.
Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati in birouri sau in incaperi de lucru
similare care ofera posibilitati echivalente de relaxare in timpul pauzelor.
11.2. Incaperile si zonele pentru odihna trebuie prevazute cu mese si scaune cu spatar.
11.3. In incaperile si zonele pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru
protectia nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.

CONCLUZIE:
Numarul incaperilor, dimensiunea spatiilor depinde de:
- Categoria serviciului (C1 sau C2) care, la randul ei este determinata de nivelul de risc
in sectorul de competenta;
- Numarul de personal din incadrarea serviciului;
- Numarul de autospeciale si utilaje din dotarea serviciului;
- Caracteristicile tehnice ale autospecialelor si utilajelor din dotarea serviciilor (lungime,
latime, inaltime, mod de manevrare)