SCOALA POSTLICEALA „PROF.DR.DOC.

ENESCU LONGINUS” BOTOSANI

Acreditat cf. Ordinului MECTS Nr. 5471 din data de 18.10.2010
Strada Calea Naţională nr. 123
Tel/Fax 0231/513830
E-mail: postliceala.enesculonginus@yahoo.com

CAIET DE PRACTICĂ
Domeniul de pregătire profesionala: Sanatate Și Asistenta Pedagogica
Nivel: 5

Calificarea profesionala:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST Anul II

Elev……………………………..………………

Clasa…………….……………..………………
 SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practica constituie una din formele de pregatire a elevilor

scolilor postliceale sanitare astfel incat dupa absolvire sa le permita
integrarea intr-un timp scurt si cu rezultate foarte bune.
Stagiul de practica este o parte integranta a procesului de invatamant si
pune in comun concept teoretice cu situatii reale de munca. Practica are ca
scop principal dezvoltarea si perfectionarea priceperilor si deprinderilor
practice formate in scoala. Elevii au oportunitatea de a castiga experienta
practica, incredere si de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere.
 PERIOADA DE DESFASURARE

A STAGIILOR DE PRACTICA

Semestrul I 10 saptamani

Semestrul II 10 saptamani
 RESPONSABILITATEA ELEVULUI AFLAT ÎN
STAGIUL DE PRACTICĂ

1. Sa se prezinte regulat la stagiu, sa respecte planificarea si sa fie punctual 2. Sa

aiba o comportare civilizata si o tinuta corespunzatoare 3. Sa cunoasca
obiectivele generale si speciale ce se vor urmari 4. Sa cunoasca si sa aplice corect
regulile de protectie a muncii 5. Sa cunoasca si sa aplice corect regulile ce
garanteaza securitatea pacientului si a sa in timpul stagiului
6. Sa foloseasca obligatoriu echipament de protective
7. Sa execute interventii, respectand: confortul, securitatea, eficacitatea,
economicitatea, fara a prejudicia in vreun fel bolnavul
8. Sa respecte protocolul tehnicilor invatate: gandire, pregatire, executie,
reorganizare, transmitere, notare in documente
9. Sa cunoasca si sa respecte regulamentul de ordine interioara al unitatii sanitare
unde isi desfasoara practica
10. Sa tina cont de exigentele serviciului
11. Sa gaseasca si sa inteleaga resursele pacientului in relatia acestuia cu mediul
si anturajul sau
12. Sa cunoasca rolul si responsabilitatile proprii in mentinerea si promovarea
sanatatii
13. Sa efectueze activitate de educatie pentru sanatate, atat cu bolnavii cat si cu
apartinatorii acestora
14. Sa respecte drepturile, valorile si credintele persoanei ingrijite 15. Sa asigure
ingrijiri si tehnici pentru 1-3 pacienti in functie de gradul de dependent al
acestora si de nivelul sau propriu de pregatire, cerand la nevoie ajutor altui coleg,
asistentului de serviciu sau medicului de garda.

DREPTURILE PACIENTILOR
 (în conformitate cu prevederile Legii nr. 46 din 2003 privind
drepturile pacientului)

Pacienţii au dreptul la îngrijirile medicale de cea mai înaltă calitate de care

societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale la
dispozitie.
Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o
discriminare.

Drepturile pacientului la informaţia medicală sunt în legătură cu: • dreptul de a

fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le
utiliza.
• dreptul de a fi informat asupra regulilor pe care trebuie să le cunoască și să
le respecte pe durata spitalizării.
• dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor
medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor
existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi
nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic
şi prognostic. Informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un limbaj
respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care
pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba
maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă formă de
comunicare.
• dreptul de a cere în mod expres să nu mai fie informat de către medic şi de a alege
o altă persoană care să fie informată în locul său. Rudele şi prietenii pacientului pot
fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul
pacientului.
• dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală.
• dreptul de a primi, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor,
diagnosticului și tratamentului acordate pe perioada spitalizării, sub forma biletului
de externare si a scrisorii medicale.
Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale

Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există

condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat. Se exceptează de la această regulă
cazurile de urgenţă apărute în situaţii extreme.
• Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, prietenilor, de suport spiritual
şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale.
• Pacientul internat are dreptul şi la o consultație medicală specifică patologiei
sale acordate de către un medic acreditat din afara clinicii.
• Personalul medical sau nemedical din clinică nu are dreptul să supună
pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl
recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale stabilite.
• Pacientul poate oferi angajaţilor sau clinicii, plăţi suplimentare sau donaţii,
cu respectarea prevederilor legale.
• Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării
sale de sănătate.

Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului

• Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor,

diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi

după decesul acestuia.
• Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care
pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres. • În
cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi,
implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este
obligatorie.
• Pacientul are acces la datele medicale personale.
• Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu
excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul,
tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului. Sunt
considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau
pentru sănătatea publică.

Reguli privind consimtământul pacientului privind intervenţia medicală

Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală

asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale
opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie
medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului
dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.
În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă,
consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar.
În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul
trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui
de înţelegere.
În cazul în care medicii consideră că intervenţia este în interesul pacientului,
iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei
comisii de arbitraj de specialitate.
Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea,
folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii
diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în
activitățile de învăţământ medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite
pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu
excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este
făcută şi în interesul pacientului.
Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără
consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare
diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.

INFECTIILE NOSOCOMIALE

Ce sunt infectiile nosocomiale si cum le recunosti

Prin infectii nosocomiale sunt acele infectii pe care un pacient le dezvolta in
timpul spitalizarii. Mai sunt numite infectii intraspitalicesti.
Ce inseamna infectii dobandite in spital
Conform definitiei, o infectie nosocomiala este contractata din cauza unei
infectii ori a unei toxine care exista intr-un anume loc, cum ar fi un spital. In prezent,
termenul de "infectii nosocomiale" este folosit interschimbabil cu "infectii dobandite
in spital".
Termenul de infectii nosocomiale se refera la orice afectiuni sistemice ori
localizate care rezulta dintr-o reactie la un agent infectios ori la o toxina 2.
Clasificarea infectiilor nosocomiale este importanta si trebuie facuta diferenta. In
mod normal, o perioada de 48 de ore de la internarea pacientului este folosita pentru
a face diferenta intre infectiile dobandite in spital si infectiile dobandite in
comunitate.
 In cazul infectiilor contractate in unitati spitalicesti, exista anumite
caracteristici:
- infectia trebuie sa apara pana la 48 de ore dupa internarea in spital
- pana la 3 zile dupa externarea pacientului
- pana la 30 de zile dupa o operatie
- intr-o unitate medicala, cand o persoana a fost internata din alte motive ce
exludeau infectia.
Simptome infectii nosocomiale
Expertii spun ca simptomele unei infectii intraspitalicesti variaza in functie de
tip. Cele mai frecvente tipuri de infectii luate din spital sunt: infectiile de tract urinar,
infectiile ce apar la locul interventiei chirurgicale, gastroenterita, meningita si
pneumonia.
Astfel, simptomele acestor tipuri de infectii pot fi: secretii purulente dintr-o
rana sau leziune, febra, tuse, dificultate in respiratie, senzatia de usturime in timpul
urinarii sau dificultate la urinare, durere de cap, greata, varsaturi, diaree.
Pacientii care dezvolta noi simptome in timpul sederii in spital vor avea si alte
simptome, cum ar fi durerea la locul infectiei si iritatia zonei respective.
Cauze infectii nosocomiale
Exista mai multe tipuri de microorganisme care pot cauza infectii
intraspitalicesti: bacteriile, fungii si virusurile se afla printre acestea. Doar bacteriile
sunt cauza a aproape 90% dintre cazurile de infectii nosocomiale, spun specialistii1.
Pentru ca multi pacienti au sistemul imunitar compromis in timpul internarii
in spital, acestia au un risc mai mare de a lua o infectie. Printre bacteriile care sunt
responsabile de aparitia infectiilor dobandite in spital se afla: stafilococul auriu, E.
coli, enterococcusul, Pseudomonas aeruginosa. Alti agenti care sunt implicati in
infectiile dobandite in spital sunt: streptococii, acinetobacter, stafilococi coagulazo
negativi, Bacillus cereus, etc.
Cum se transmit aceste infectii
Este important sa cunoastem caile de transmitere ale acestor microorganisme.
Bacteriile, fungii si virusurile se raspandesc in principal prin contactul direct, de la o
persoana la alta persoana. Asta inseamna ca bacteriile se transmit prin intermediul
mainilor murdare si prin instrumentele medicale (catetere, aparatele care ajuta
pacientii sa respire si alte unelte folosite in spitale).
Agentii patogeni nosocomiali pot fi transmisi de la o persoana la alta, din
mediul inconjurator sau din apa contaminata ori din alimentele contaminate, de la
persoanele infectate, de pe pielea contaminata a personalului medical din spital sau
prin contactul cu obiecte folosite la comun si cu suprafete folosite de aceleasi
persoane.
Numarul cazurilor de infectii dobandite in spital poate sa creasca atunci cand
exista situatii cand antibioticele sunt folosite in exces ori sunt folosite in mod
necorespunzator. Din acest motiv, unele bacterii ajung sa fie rezistente la mai multe
tipuri de antibiotice.
Tratament pentru infectii nosocomiale
Tratamentele pentru aceste probleme depind, desigur, de tipul infectiei.
Medicul va recomanda antibiotice si odihna. Pentru a incuraja procesul de vindecare
si pentru a impiedica deshidratarea, medicul va incuraja pacientul sa adopte o
alimentatie sanatoasa, sa bea o cantitate optima de lichide si sa se odihneasca la pat.
Masuri prin care pot fi prevenite infectiile nosocomiale
Unele dintre masurile generale pentru a controla raspandirea acestor tipuri de
infectii sunt:
- Analizarea unitatii de terapie intensiva, pentru a se vedea daca persoanele cu
o infectie dobandita in spital trebuie sa fie izolate de ceilalti pacienti; - Identificarea
tipului de izolare necesara pentru acel pacient, pentru ca masura ajuta la protejarea
altor pacienti si reduce riscul de infectie;
- Observarea igienei mainilor, ceea ce implica spalarea mainilor inainte si
dupa atingerea oamenilor din spital;
- Personalul medical trebuie sa poarte echipamentul potrivit, cum ar fi manusi,
halate si masti medicale;
- Curatarea corespunzatoare a suprafetelor, la intervalul de timp recomandat;
 - Saloanele pacientilor trebuie sa fie bine ventilate.
Situatii in care infectiile nu sunt considerate a fi nosocomiale sunt: 1.
Infectiile care au fost prezente la momentul in care pacientul s-a internat in spital si
care au devenit tot mai complicate, indiferent de schimbarile patogenilor sau
simptomelor care rezulta intr-o noua infectie;
2. Infectiile care sunt dobandite prin placenta, din cauza unor boli precum
toxoplasmoza, rubeola, sifilisul ori citomegalovirusul si care apar la 48 de ore dupa
nasterea bebelusului.
https://doc.ro/sanatate/ce-sunt-infectiile-nosocomiale-si-cum-le-recunosti

PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire reprezinta insasi esenta activitatii de nursing. El trebuie privit

ca o modalitate clinica, rationala si pragmatica de abordare si solutionare a nevolilor
de sanatate si de ingrijire ale pacientului sau comunitatii.

Etapele procesului de ingrijire

Procesul de ingrijire parcurge cinci etape:

1. Culegere de date
2. Analiza si interpretarea lor – probleme, diagnostic de ingrijire
3. Planificarea ingrijirilor – obiective
4. Realizarea interventilor – aplicarea lor
5. Evaluarea
 1. Culegere de date
- este prima etapa in care asitenta medicala in mod sistemic culege
informatiile necesare despre pacient
Scop
- asigura o baza pentru luarea de decizii eficiente si in cunostiinta de cauza
- promoveaza o abrdare holistica a ingrijirii
- aduna datele pentru cercetare de nursing
- faciliteaza evaluarea ingrijirilor
- ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul
in globalitatea sa
- ne informeaza asupra
*ceea ce este pacientul
*suferintei
*obiceiurile sale de viata
*starii de satisfacere a nevoilor fundamentale

2. Analiza si interpretarea lor – probleme, diagnostic de ingrijire - permite se

 punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care
le-a generat

3. Planificarea ingrijirilor – obiective

- permite determinarea scopurilor care trebuie urmarite – determinarea
obiectivelor de atins si stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor

4. Realizarea interventilor – aplicarea lor

- utilizarea planului de interventii elaborat

5. Evaluarea
- consta in analiza rezultatului obtinut
- daca au aparut noi probleme in evolutia starii pacientului
- dace este necesara reajustarea iterventilor si obiectivelor

Care sunt avantajele utilizarii procesului stiintific din punct de vedere al

calitatii ingrijirilor?
- avantajul cel mai mare este – faptul ca demersul se sprijina pe datele
furnizate de pacient sau luate din alte surse sigure
- demersul constituie deci un instrument de individualizare, de personalizare a
ingrijirilor
 1
SUPRAVEGHEREA GENERALĂ A

BOLNAVULUI

Supravegherea bolnavului este una din sarcinile cele mai importante ale asistentei
medicale. Observaţia medicului este discontinuă, intermitentă; el vede bolnavul
numai la vizite sau cu ocazia aplicării unor tratamente. În restul zilei, bolnavul se
găseşte sub supravegherea asistentei, care trebuie să culeagă toate datele cu privire la
starea generală şi la evoluţia bolii sale. Asistenta trebuie să raporteze medicului tot
ce observă în cursul zilei la bolnav, însă, pentru ca informaţiile ei să fie într-adevăr
complete şi valoroase, ea trebuie să ştie să facă observaţii sistematice, metodice şi să
cunoască ce anume trebuie să observe.
Asistenta va urmări:
- Comportamentul bolnavului
- Funcţiile vitale şi vegetative
- Apariţia unor manifestări patologice
1. Comportamentul bolnavului:
- Starea psihică
- Reactivitatea
- Somnul
- Poziţia
- Faciesul
2. Funcţiile vitale şi vegetative:
- temperatură
- puls
- respiraţie
- tensiune arterială
- diureza, scaun
3. Apariţia unor manifestări patologice:
- Manifestări tegumentare – culoare, transpiraţii, aspect, pliu cutanat, leziuni

tegumentare, edem, manifestări hemoragice tegumentare

- Vărsături
- Expectoraţie
- Diaree
- Constipaţie
- Incontinenţă urinară şi/sau fecală
- Hematemeză
- Melenă
- Epistaxis
- Stare psihică: obnubilare, sopor, stupoare, comă
- Reactivitate: hiporeactivitate, hiperreactivitate, pareze, paralizii (mono-,
para-, tetra-, hemiplegii, paralizie generală)
- Durere: caracter, durată, iradiere, intensitate, semne de insoţire, condiţii de
apariţie sau dispariţie, condiţii de ameliorare
- Somnul: durată, insomnie – reală sau falsă, somnolenţă – matinală,
postprandială, vesperală, somn agitat – coşmare, somn intrerupt - Poziţiile
bolnavului: activă, pasivă, forţată – impusă de boală (opistotonus, cocoş de puşcă,
spate de pisică, ortopnee, ghemuit in pat etc.)
- Faciesul bolnavului: palid, cianotic, roşu, edemaţiat etc.
- Expresie – spaimă, plans, bucurie, tristeţe etc.
- Ochi – infundaţi, sticloşi, exoftalmie, vedere in ceaţă, etc.
TEME DE APROFUNDAT
IN PERIOADA DE PRACTICA
SEM. I

M 18 – NUTRITIE SI DIETETICA

1. Regimul hidric

2. Regimul hidro-zaharat

3. Regimul semilichid
4. Regimul lactat

5.Regimul lacto-fainos

6. Regimul hepatic
7. Regimul renal

8. Regimul cardio-vascular

9. Regimul diabetic
10. Regimul hipocaloric
 M 20 – MEDICINA INTERNA SI NURSING
SPECIFIC I

1. Rolul asistentei in ingrijirea pacientului cu astm bronsic

2. Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor respiratorii

3. Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor cardio-vasculare

4. Pregatirea pacientului pentru EKG

5. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu infarct miocardic

6. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu HTA

7. Educatia pentru sanatate in vederea prevenirii bolilor reumatismale

8. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu R.A.A.

9. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu poliartrita
reumatoida

10. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu anemie

11. Educatia pentru prevenirea bolilor hematologice

12. Oscilometria
13. Punctia articulara

14. Recoltarea sputei

15. Intocmiti un plan de ingrijire pentru un pacient cu astm bronsic
 M 22 – CHIRURGIE SI NURSING SPECIFIC I

1. Pregatirea preoperatorie

2. Ingrijirea postoperatorie
3. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu apendicita acuta

4. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu peritonita

5. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu ocluzie intestinala

6. Masurarea si notarea pulsului

7. Masurarea si notarea tensiunii arteriale
8. Masurarea si notarea temperaturii

9. Masurarea si notarea respiratiei

10. Masurarea si notarea diurezei

11. Intocmiti un plan de ingrijire pentru un pacient cu apendicita acuta

 M 24 – DERMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

1. Educatia sanitara pentru prevenirea afectiunilor dermatologice

2. Definiti urmatoarele leziuni: macula, papula

3. Definiti urmatoarele leziuni: pustula, vezicula

4. Definiti urmatoarele leziuni: eritem, crusta

5. Definiti urmatoarele leziuni: intertrigo, vitiligo

6. Definiti urmatoarele leziuni: escara, furuncul

7. Definiti urmatoarele leziuni: alopecie, acnee

8. Definiti urmatoarele leziuni: flictena, ulceratie

9. Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor: badijonarea

10. Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor: mixturile si
baile medicinale
TEME DE APROFUNDAT
IN PERIOADA DE PRACTICA
SEM. al II-lea

M 17 – EPIDEMIOLOGIE

1. Ce studiaza epidemiologia?

2. Definiti epidemia

3. Definiti endemia

4. Definiti pandemia

5. Spalarea mainilor
6. Ce sunt infectiile nosocomiale?

7. Factorii epidemiologici principali

8. Factorii epidemiologici secundari

9. Ce trebuie sa stabileasca ancheta epidemiologica?

10. Metode de sterilizare a instrumentarului medical
 M 21 – MEDICINA INTERNA SI NURSING
SPECIFIC II

1. Masuri de prevenire a bolilor digestive

2. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu boala ulceroasa

3. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice: glicemie, colesterol.

Valori normale
4. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu obezitate

5. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu diabet zaharat

6. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala

7. Masurarea greutatii si inaltimii corporale

8. Problemele de dependenta ale bolnavului cu hipotiroidie

9. Problemele de dependenta ale bolnavului cu hipertiroidie

10. Recoltarea urinii pentru urocultura

11. Intocmiti un plan de ingrijire pentru un pacient cu obezitate

 M 23 – CHIRURGIE SI NURSING SPECIFIC II

1. Descrieti sincopa si lipotimia

2. Ce este fotofobia?

3. Ce este diplopia?
4. Ce este cecitatea?

5. Injectia intramusculara
6. Injectia intravenoasa

7. Injectia subcutanata
8. Injectia intradermica

9. Perfuzia intravenoasa
10. Spalatura auriculara

11. Spalatura oculara

12. Interventiile asistentei in cazul pacientilor cu afectiuni ale urechii externe

13. Interventiile asistentei in cazul pacientilor cu epistaxis

14. Interventiile asistentei in cazul pacientilor cu cataracta

15. Intocmiti un plan de ingrijire pentru un pacient cu amigdalita
 M 19 – BOLI INFECTIOASE SI NURSING
SPECIFIC

1. Recoltarea exsudatului faringian

2. Ce este sindromul febril?

2. Recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-ului. Valori normale

3. Interventiile asistentei in cazul pacientului care prezinta varsaturi

4. Recoltarea scaunului pentru coprocultura

5. Recoltarea sangelui pentru determinarea transaminazelor (TGP, TGO).

Valori normale

6. Problemele de dependenta ale pacientului cu varicela

7. Bilantul lichidian

8. Recoltarea sangelui pentru determinarea bilirubinei. Valori normale

9. Ingrijirea pacientului febril

10. Hemocultura

11. Recoltarea lichidului cefalorahidian

12. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu scarlatina

13. Profilaxia si combaterea bolilor infecto-contagioase

14. Testarea sensibilitatii la ser

15. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientilor cu toxiinfectie

alimentara