CANCERUL COLORECTAL

Cancerul colorectal este o afectiune in care celulele maligne (canceroase) se formeaza

in colon sau rect. Astfel, se mai numeste si cancer de colon, respectiv cancer rectal. Cancerul de
colon si cancerul rectal sunt adesea grupate impreuna sub denumirea de cancer colorectal,
deoarece au multe caracteristici comune.
Celulele normale ale colonului si rectului pot avea uneori o crestere anormala ducand la aparitia
de polipi, formatiuni benigne care insa se pot transforma ulterior in cancer. Cele mai multe tipuri
de cancer colorectal incep cu o excrescenta aparuta in mucoasa colonului sau rectului, numita
polip. Unele tipuri de polipi pot evolua in cancer pe parcursul mai multor ani, insa nu toate
tipurile de polipi se transforma in cancer. 
Exista doua tipuri principale de polipi:
 Polipi adenomatosi (adenoame) – adenoamele adesea se transforma in cancer, motiv
pentru care sunt considerate a fi o stare precanceroasa
 Polipi hiperplazici si polipi inflamatorii – apar mai frecvent, dar, in general, nu sunt
considerati o afectiune pre-canceroasa
O alta afectiune pre-canceroasa este displazia - o zona dintr-un polip sau din mucoasa colonului
sau rectului in care celulele sunt anormale, insa nu arata asemenea celulelor canceroase.In cazul
in care cancerul se formeaza intr-un polip, afectiunea se poate dezvolta, in cele din urma, in
peretele colonului sau rectului, care este format din mai multe straturi. Cancerul colorectal
incepe in stratul intern (mucoasa) si se poate raspandi in unele sau toate celelalte straturi. Atunci
cand celulele canceroase sunt localizate in peretele colonului sau al rectului, ele se pot apoi
raspandi in vasele sanguine sau in vasele limfatice - canale mici care transporta deseuri si lichide.
De acolo, boala poate invada ganglionii limfatici din apropiere sau alte organe ale corpului (ficat,
plamani, creier).

Tipuri de cancer colorectal

Adenocarcinoamele reprezinta mai mult de 95% din cazurile de cancer colorectal.

Aceste tipuri de cancer incep in celulele din glandele care produc mucus pentru a lubrifia
interiorul colonului si rectului. 

Alte tipuri, mai putin frecvente, de tumori sunt:

 Tumorile carcinoide incep in celulele speciale care produc hormoni din intestin

 Tumorile stromale gastrointestinale (GIST) pornesc de la celule speciale din peretele
colonului numite celulele interstitiale ale lui Cajal. Unele dintre acestea sunt non-
canceroase (benigne). In mod obisnuit se gasesc oriunde in tractul digestiv, mai putin in
colon. 
 Limfoamele sunt cancere care apar in celulele sistemului imunitar si care de obicei incep
in ganglionii limfatici, dar care pot aparea si in colon, rect sau alte organe.
 Sarcoamele pot aparea in vase de sange, stratul muscular sau alte tesuturi conjunctive din
peretele colonului si rectului. Sarcoamele de colon sau rect sunt, insa, rare.
Cauzele cancerului colorectal
In general, cancerul este cauzat de una sau mai multe mutatii genetice (defecte), care
activeaza oncogenele si dezactiveaza genele tumorale supresoare. De obicei, sunt necesare
modificari in mai multe gene diferite pentru a conduce la cancer colorectal. 
Exista o serie de factori care pot creste riscul unei persoane de cancer colorectal. Prin factori de
risc se intelege acei factori care influenteaza probabilitatea de a dezvolta o boala, cum ar fi
cancerul. Fiecare tip de cancer are o serie de factori de risc. Exista doua tipuri principale de
factori de risc: care pot fi modificati (ex. fumatul, alimentatia) si factori care nu pot fi schimbati,
cum ar fi varsta sau antecedentele familiale ale unei persoane. 
Avand unul sau mai multi factori de risc nu inseamna insa ca te vei imbolnavi. Pe de alta parte,
pot exista persoane care fac cancer fara a avea vreun factor de risc cunoscut. Oamenii de stiinta
sustin ca mai multi factori legati de stilul de viata cresc riscul de cancer colorectal. De fapt,
legaturile dintre dieta, greutate si exercitiile fizice si riscul de cancer sunt unele dintre cele mai
puternice pentru orice tip de cancer.
Factori de risc pentru cancer colorectal care pot fi modificati: 
 Obezitatea si supraponderea 
 Lipsa de activitate fizica
 Anumite tipuri de diete. O dieta bogata in carne rosie (carnea de vita, porc, miel sau ficat)
si carne procesata (mezeluri, hot-dog) poate creste riscul de cancer colorectal. In ceea ce
priveste carnea gatita la temperaturi foarte ridicate se crede ca aceasta ar putea creste
riscul de cancer, insa nu este clar cat de mult creste riscul de cancer colorectal. In schimb,
dietele bogate in legume, fructe si cereale integrale sunt factori de risc protectiv pentru
cancerul colorectal.
 Fumatul
 Consumul excesiv de alcool
Factori de risc care nu pot fi modificati:
 Varsta - sansele de a dezvolta cancer colorectal cresc semnificativ dupa implinirea varstei
de 50 de ani
 Istoricul personal de polipi colorectali sau cancer colorectal – daca ai avut sau ai polipi
adenomatosi (adenoame) ai un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal. Daca ai avut
in trecut cancer colorectal si acesta a fost complet eliminat, ai sanse mai mari de a
dezvolta un nou cancer in alte zone ale colonului si rectului. Sansele ca acest lucru sa se
intample sunt cu atat mai mari cu cat ai fost diagnosticat prima oara in tinerete.

 Antecedente familiale de cancer colorectal sau polipi adenomatosi - persoane care au

rude de gradul unu (parinti, frati, copii) diagnosticati cu cancer colorectal. Riscul este
chiar mai mare la persoanele cu rude diagnosticate atunci cand aveau mai putin de 45 de
ani. Statisticile arata ca una din 5 persoane care dezvolta cancer colorectal are alti
membri ai familiei care au fost afectati de aceasta boala. Daca ai rude cu polipi
adenomatosi sau cancer colorectal discuta cu medicul deoarece este posibil sa fie nevoie
sa incepi screeningul inainte de varsta de 50 de ani.

 Boala inflamatorie intestinala, cum ar fi colita ulcerohemoragica sau boala Crohn - boala
inflamatorie intestinala este diferita de sindromul de colon iritabil, care nu creste riscul
pentru cancerul colorectal
  Sindroame genetice cum ar fi sindromul Lynch (cancerul colorectal ereditar
nonpolipozic), polipoza adenomatoasa familiala, sindromul Gardner (un tip de polipoza
adenomatoasa familiala), sindromul Turcoat (o afectiune rara ce combina polipoza
adenomatoasa familiala si tumori maligne ale sistemului nervos central), sindromul
Peutz-Jeghers (afectiune rara caracterizata prin prezenta unui tip special de polipi - polipii
intestinali hamartomatosi), polipoza asociata mutatiei genei MUTYH (persoanele cu
acest sindrom dezvolta polipi la nivelul colonului, care devin cancerosi daca nu se
elimina colonul) – statisticile arata ca un procent de 5-10% dintre persoanele care
dezvolta cancer colorectal mostenesc diferite mutatii genetice care conduc la cancer
 Rasa si etnia. Afro-americanii au cel mai mare risc de cancer colorectal din toate
grupurile etnice din Statele Unite ale Americii, iar evreii de origine est-europeana (evreii
Ashkenazi) au unul dintre cele mai mari riscuri de cancer colorectal din lume 
 Diabetul zaharat de tip 2
Simptomatologia cancerului colorectal:
 Tulburari de tranzit, cum ar fi diaree, constipatie sau ingustarea scaunului, care dureaza
mai mult de cateva zile
 Sange in scaun si sangerare rectala
 Senzatie de balonare
 Crampe sau dureri abdominale (durere de burta)
 Senzatie de oboseala ca urmare a anemiei
 Scadere semnificativa in greutate, neintentionata
Adesea, cancerele colorectale se manifesta prin sangerari in tractul digestiv. Uneori, aceste
sangerari pot sau nu pot fi vizibile in scaun sau pot inchide culoarea scaunului. Insa, in timp,
pierderea de sange se acumuleaza si poate duce la un numar scazut de celule sanguine rosii,
provocand anemie. Astfel, in anumite cazuri, primul semn al cancerului colorectal este un test de
sange care arata un numar scazut de celule rosii din sange. 
Cele mai multe dintre semnele si simptomele de mai sus pot indica si alte afectiuni, cum ar fi
infectii, hemoroizi sau sindrom de colon iritabil. Cu toate acestea, daca observi oricare dintre
aceste semne, mergi la medic. Este bine sa depistezi cauza si sa o tratezi cat mai repede.
Afla care este riscul de a suferi de cancer de colon
Daca raspunzi afirmativ doar la o singura intrebare, este posibil sa ti se recomande efectuarea
unei colonoscopii. Screeningul reprezinta cea mai buna preventie, colonoscopia dupa varsta de
50 de ani ar trebui sa fie obligatorie.
 In familia ta au fost diagnosticate persone cu polipi colonici sau cancer de colon?
 Ai fost diagnosticat in trecut cu polipi colonici sau cancer de colon?
 Suferi de o boala inflamatorie cronica intestinala (colita ulcerativa, boala Crohn)?
 Ai peste 40 ani si ai observat prezenta sangelui pe hartia de toaleta?
 Ai peste 40 ani si ai constatat modificari ale tranzitului intestinal persistente (diaree,
constipatie, balonari)?
 Suferi de dureri abdominale recente, prelungite, de cauza neprecizata?
 Ai descoperit de curand ca suferi de o anemie prin lipsa de fier, fara cauza aparenta?

Diagnosticul cancerului colorectal 

Odata ajuns la medicul proctolog, gastroenterolog sau un medic cu experienta in chirurgia
colorectala, vei fi supus unei evaluari amanuntite. In timpul consultului medical este recomandat
sa-i comunici medicului daca ai sau ai avut rude diagnosticate cu aceasta afectiune sau cu polipi
colorectali. Ulterior, medicul va recomanda una sau mai multe dintre urmatoarele investigatii:
 Teste de sange, precum: hemoleucograma completa, analiza enzimelor sanguine, pentru
evaluarea numarului de transaminaze, factori tumorali
 Examen digital rectal. In timpul acestui examen, medicul introduce in anusul
pacientului degetul imbracat in manusa si lubrefiat, pentru a evalua eventualele leziuni
anale sau rectale atipice, tonusul sfincterian, etc
 Colonoscopie. Aceasta investigatie este considerata standardul de aur in depistarea
cancerului colorectal si presupune examinarea intregului colon si a rectului cu un
colonoscop. Daca in timpul investigatiei este depistata o leziune suspecta, o mica
portiune din aceasta este prelevata pentru biopsie. In anumite cazuri, medicul poate
recomanda realizarea unei colonoscopii virtuale sau a unei tomografii computerizate
(CT) la nivelul colonului - colono-CT. Se recomanda pentru a evalua extinderea
cancerului la nivelul plamanilor si/sau a ficatului 
 Rezonanta magnetica (RMN). Aceasta investigatie se realizeaza la nivelul pelvisului,
pentru a evalua extensia unei leziunii rectale in tesuturile invecinate sau eventualii
ganglioni pelvini suspecti.

In numeroase cazuri, medicii curanti pot recomanda inlcuisv realizarea testarii genetice, pentru a
stabili predispozitia de cancer ereditar. In cadrul laboratoarelor Genetic Center, parte a Retelei de
Sanatate REGINA MARIA, efectuam urmatoarele testari genetice:
 Panel compus din 23 de gene implicate in cancerul de san, ovar, uter, endometru
 Panel compus din 32 de gene implicate in cancerul de san, ovar, uter, endometru, colon,
ficat, rinichi, pancreas.

Panelul cel mai potrivit pentru fiecare pacient in parte se alege in urma unei discutii cu medicul
genetician.

Screeningul pentru cancerul colorectal

Cancerul colorectal are un prognostic mai bun daca este diagnosticat precoce. Screeningul
reprezinta cea mai buna preventie, iar colonoscopia dupa varsta de 50 de ani ar trebui sa fie
obligatorie. Societatea Americana de Gastroenterologie recomanda colonoscopia ca metoda
preferentiala de screening si preventie a cancerului colorectal. Screeningul trebuie initiat, atat la
barbati, cat si la femei, incepand cu varsta de 50 ani si trebuie continuat pana la 70-80 ani. 
Metode de screening si detectie pentru cancerul colorectal:
 Colonoscopia – la fiecare 10 ani

 Sigmoidoscopia – la fiecare 5 ani

 Irigografia – la fiecare 5 ani

 Colonoscopia virtuala- la fiecare 5 ani 

  Determinarea sangerarilor oculte din materii fecale (FOBT) – la fiecare 1 an

 Determinarea sangerarilor oculte din materii fecale prin metoda imunologica (FIT) – la
fiecare 1 an 

 Test ADN din materiile fecale – la fiecare 3 ani

Persoanele candidate pentru acest screening vor primi informaţii adecvate legate de riscurile şi
de beneficiile variatelor proceduri de screening existente.

Cancerul colorectal poate fi depistat in stadii diferite

Stadiul unui cancer colorectal descrie extinderea afectiunii in organism. Este unul dintre cei mai
importanti factori in stabilirea celei mai eficiente metode de tratament si in determinarea reusitei
terapeutice. Stadiul unui cancerul colorectal se stabileste in functie de:
 Raspandirea cancerului in peretele intestinului
 Invadarea structurilor din apropiere
 Extinderea la ganglionii limfatici din apropiere si la organele indepartate
Stadiile cancerului colorectal:
 Stadiul 0, cunoscut si sub denumirea de carcinom in situ - cancerul este depistat in faza
incipenta, limitandu-se la nivelul mucoasei 
 Stadiul I – cancerul invadeaza submucoasa sau stratul muscular
 Stadiul IIA – cancerul invadeaza stratul muscular, pana in tesuturile invecinate din
spatiul intraperitoneal
 Stadiul IIB – tumora se extinde la peritoneul visceral, adica invadeaza organe sau
structuri din spatiul intraperitoneal
 Stadiul IIIA – cancerul invadeaza stratul muscular si se raspandeste la 1-3 ganglioni
limfatici; deja in statiul III apar metastazele
 Stadiul IIIB – cancerul invadeaza peritoneul visceral sau organele invecinate si se
raspandeste la 1-3 ganglioni limfatici
 Stadiul IIIC – tumora se raspandeste la 4 sau mai multi ganglioni limfatici
 Stadiul IV, cunoscut si sub denumirea de cancer avansat – tumora se raspandeste la
organe indepartate

Tratamentul cancerului colorectal

Cazurile de cancer colorectal trebuie analizate in cadrul unei echipe multidisciplinare sau in
cadrul unui consiliu de tumori (Tumor Board). Decizia terapeutica este luata in functie de tipul
cancerului si de gradul de raspandire in organism. De cele mai multe ori, tratamentul consta intr-
o combinatie de mai multe metode, precum chirurgie, radioterapie si chimioterapie. 
Cazurile curente de neoplazii colorectale sunt discutate si analizate saptamanal de comisiile de
tumori colorectale (Tumor board) care isi desfasoara activitatea in Centrul de Excelenta in
Chirurgia Colorectala din Ponderas Academic Hospital, coordonat de sef. de lucrari Victor
Tomulescu, chirurg de excelenta in chirurgia colorectala si prof. univ.dr. Catalin Copaescu,
chirurg de excelenta in chirurgia colorectala si in cadrul Programului de Cancer
Colorectal din Spitalul Euroclinic, coordonat de dr. Bogdan Barta, medic primar Chirurgie
generala si seful sectiei Chirurgie generala a Spitalului Euroclinic. Scopul acestor conferinte este
de a determina modalitatea optima de tratament pentru fiecare pacient cu cancer de colon sau
rect. Echipa multidisciplinara de specialisti – chirurgi colorectali, oncologi, gastroenterologi,
imagisti, anatomopatologi, radioterapeuti si medici geneticieni – stabileste pentru fiecare pacient
in parte cea mai adecvata modalitate de tratament pentru obtinerea celui mai bun rezultat si
urmareste atent pe termen lung evolutia pacientului.

Toate optiunile de tratament vor fi detaliate in discutiile dintre chirurg si oncologul medical si
pacient si persoanele apropiate acestuia (cu permisiunea pacientului), orice decizie medicala
fiind luata numai dupa informarea acestora si de comun acord.

Tratamentul chirurgical 
In cazul cancerului de colon, cea mai mare sansa de tratare se obtine prin interventia chirurgicala
al carei scop este de a rezeca portiunea de colon unde a aparut cancerul impreuna cu
vascularizatia si ganglionii limfatici adiacenti.
Tratamentul chirurgical adecvat si precoce combinat cu chimioterapia atunci cand este necesara
ofera cea mai buna sansa de vindecare in cancerul de colon si rect. Cu cat cancerul este detectat
mai timpuriu, cu atat sansele de vindecare cresc. In stadiile incipiente, sansa de vindecare
depaseste 90%, iar in stadiile mai avansate este sub 50%.
Exista diferite tipuri de interventii chirurgicale in functie de localizarea cancerului:
 Hemicolectomia dreapta in care se elimina partea dreapta a colonului impreuna cu
apendicele cecal, refacandu-se ulterior continuitatea tractului digestiv prin legarea
(anastomoza) intestinului subtire la colon
 Hemicolectomia stanga in care se excizeaza partea stanga a colonului, cu refacerea
continuitatii tractului digestiv prin legarea colonului la rect
 Colectomia subtotala in care se excizeaza intregul colon si se reface continuitatea
tractului digestiv prin legarea intestinului subtire la rect
 Rezectia anterioara de rect in care se excizeaza o portiune din rectul superior si din
colonul stang si se reface continuitatea tractului digestiv prin legarea colonului la rect
 Rezectia abdominoperineala a rectului (amputatia de rect) se efectueaza in situatiile
in care cancerul este situat pe portiunea inferioara a rectului, aproape de canalul anal si
interventia chirurgicala nu poate fi efectuata fara a afecta muschiul care controleaza
retentia materiilor fecale (sfincterul anal). Afectarea acestuia determina pierderea
necontrolata de materii fecale. In aceste circumstante, este mai bine ca intregul rect sa fie
excizat si sa se efectueze o colostoma, o deschidere artificiala a colonului la nivelul
peretelui abdominal.
Interventiile chirurgicale pot fi efectuate clasic sau laparoscopic, iar alegerea tipului de
interventie chirurgicala depinde de fiecare caz in parte.
Radioterapia
Unele cancere rectale beneficiaza de un tratament radioterapic preoperator. Acesta face
interventia chirurgicala posibila in conditii mai bune si previne reaparitia cancerului local. 
In conditiile in care este recomandat un tratament radioterapic modalitatile de efectuare, durata
acestuia, intervalul de timp in care poate fi efectuat pana la realizarea interventiei chirurgicale
vor fi discutate cu oncologul care se va ocupa de caz.
Chimioterapia
Poate fi recomandata cu scopul de a consolida tratamentul chirurgical, dupa refacerea
postoperatorie, in urma evaluarii anatomopatologice a leziunii excizate. Decizia este luata in
functie de stadiul cancerului si de starea generala a pacientului. 

Tratamentul chimioterapic este intotdeauna realizat sub indrumarea unui medic oncolog. 

Terapia biologica tintita

Pe masura ce oamenii de stiinta au aflat mai multe informatii despre mutatiile genetice si
schimbarile de la nivelul celulelor care declanseaza cancerul, a aparut o noua categorie de
medicamente, special create pentru a anula efectul acestor schimbari. Este vorba despre terapiile
biologice tintite, care actioneaza diferit de medicamentele oncologice obisnuite. Aceste terapii
tintite sunt medicamente foarte scumpe, care uneori dau rezultate atunci cand terapia oncologica
standard esueaza si care, de cele mai multe ori, au reactii adverse mai putin severe. 
Urmarirea pe termen lung
Managementul tuturor pacientilor cu cancer colorectal este responsabilitatea unei echipe
multidisciplinare. In orice moment al tratamentului multimodal al cancerului colorectal unul
dintre membrii echipei multidisciplinare este nominalizat ca fiind clinicianul responsabil de
indrumarea pacientului -  in stadiile incipiente ale afectiunii este medicul chirug colorectal, in
timpul tratamentului adjuvant (inainte de operatie), medicul oncolog medical sau radioterapeutul,
iar in stadiile avansate, oncologul sau specialistul in suport paleativ.
Relatia acestora cu pacientul trebuie sa fie explicita si bine inteleasa de pacient si comunicata
medicului de familie.
Unul dintre membrii echipei multidisciplinare trebuie sa se ocupe de urmarirea pacientilor si
supravegherea acestora pe termen lung, astfel incat sa se asigure o urmarire permanenta a
pacientului si accesul acestuia la un tratament adecvat.
Cum prevenim cancerul colorectal?

Nu exista o singura metoda care sa previna cancerul colorectal in proportie de 100%. Insa sunt
mai multe masuri pe care le poti lua, pentru a reduce riscul, cum ar fi schimbarea stilului de viata
si, prin urmare, a factorilor de risc care pot fi modificati. 

Screeningul – cea mai puternica arma de preventie a cancerului colorectal

Cea mai buna metoda de a preveni cancerul colorectal ramane screeningul, adica procesul de
depistare a persoanelor care pot dezvolta boala si a persoanelor care au leziuni pre-canceroase,
dar care nu au simptome ale bolii. 
Din momentul in care primele celule anormale incep sa creasca in polipi, este nevoie sa treaca o
perioada de 10 - 15 ani pana la aparitia cancerului colorectal. Prin screening periodic, cei mai
multi polipi pot fi depistati si eliminati inainte ca acestia sa se transforme in cancer. De
asemenea, prin metodele de screening se poate depista cancerul colorectal precoce, atunci cand
sansele de vindecare sunt mult mai mari.
Cand este recomandat screeningul cancerului colorectal?
Ghidurile internationale recomanda inceperea screeningului tuturor persoanelor care au implinit
50 de ani. In cazul in care ai in familie rude care au avut cancer colorectal sau polipi
adenomatosi, poti incepe testele de screening chiar mai devreme de 50 de ani. Astfel, daca ai un
istoric familial puternic de polipi colorectali sau cancer, discuta cu medicul proctolog sau
gastroenterolog despre riscul pe care il ai sa dezvolti boala. Este posibil sa ti se recomande
inclusiv consiliere genetica, pentru a evalua arborele medical familial si a stabili probabilitatea
de a dezvolta un sindrom genetic.
De obicei, screeningul include un test pentru depistarea sangerarii oculte in materiile fecale
(FOBT – fecal ocult blood test) si o colonoscopie. 

Metoda cea mai buna de depistare a cancerului colorectal in stadiu incipent este colonoscopia.
Este recomandata atat femeilor, cat si barbatilor, odata la 10 ani, incepand cu varsta de 50 de ani
sau mai devreme daca exista cazuri de cancer colorectal in familie.

Colonoscopia se realizeaza in aproximativ 30 de minute si ti se va administra un sedativ local,

pentru a te ajuta sa te relaxezi. In unele cazuri, se poate recomanda inclusiv anestezie generala.
In timpul investigatiei, medicul introduce in colon un instrument numit colonoscop, pentru a
cauta polipii colonici. Odata depistati, polipii pot fi eliminati in timpul investigatiei. 
Pregatirea pentru colonoscopie este foarte importanta, insa poate fi neplacuta, intrucat trebuie sa
urmezi o dieta speciala si sa iei laxative, pentru a curata colonul, astfel incat medicul sa vada cat
mai bine in interior in timpul colonoscopiei. Uneori, inainte de colonoscopie, poate fi indicata
realizarea unei clisme.