RELAŢIA DE

ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Adina Rebeleanu
Conf.dr.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Universitatea Babeş-Bolyai
Definiţie
 Element central în activitatea profesională
 Relaţia dintre cel asistat şi cel care oferă
asistenţă

Proces interpersonal parţial determinat

prin regulamente ale profesiei şi
caracteristici specifice de origine
nesubiectivă şi socio-culturală
Tranzacţie între profesionist - beneficiar
Asistat Asistent
social
(client)  
 cerinţe sociale, experienţă
Experienţă instituţionale scop
Probleme de grup valori
Nevoi familiale
Convingeri
Valori
Atitudini, nevoi ale clientului
 Client
voluntar/involuntar
 Servicii şi mijloace care
să răspundă nevoilor
sale
 Să fie recunoscut ca
persoană
 Să i se acorde atenţie
 Receptivitate la
problemele sale
 Să aibă CERTITUDINEA
înţelegerii şi obţinerii
ajutorului
 Atitudini asistent social
 Receptiv şi sensibil la
nevoile şi sentimentele
clientului
 Să fie conştient de
atitudinile clientului
 Să încurajeze stabilirea unei
relaţii de egalitate şi
cooperare
 Înţelege semnificaţia
sentimentelor, nevoilor prin
atitudinea faţă de client
(comportament verbal
/neverbal)
Atitudini asistent social
 Abilitatea de a crea un climat de securitate
emoţională şi de colaborare
 Atitudine deschisă faţă de client

-------------------------------------------------
Relaţia de asistenţă socială
profesională
-------------------------------------------------
Relaţia profesională
Asistat Asistent social
Începe să coopereze Obligaţia:
Învaţă să coopereze  DE A ÎNŢELEGE
--------------------------------- determinările complexe ale
----- relaţiei
Rolul legăturii emoţionale  DE A EVALUA
 componentele sale şi de a
le include în ansamblul
Mobilizarea cunoştinţelor sale teoretice
Dinamizare relaţia de AS şi practice
Menţinerea
Caracteristici
ale relaţiei de asistenţă socială
 Proces interpersonal
 Profesională
 Se desfăşoară în timp
 Proces de construire a unui pod solid între
cei doi poli – efect suportiv
 Construcţie fundamentată emoţional
 Atribute principale ale asistentului social:
căldura, acceptarea, empatia,
preocuparea, autenticitatea
Căldura
 Interes viu
 Străduinţa de a fi alături de client cu
plăcere şi compasiune
 Dispoziţie personală (! La experienţa
anterioară a asistentului)
 Atribut necesar în relaţia cu asistaţii

Poate fi supus unei formări conştiente în
cursul pregătirii profesionale
Acceptarea
 Nu fii critic ! Distincţia  cerinţa
 acceptării clientului
 Nu învinovăţi clientul
Evaluarea faptelor sale
 Nu cenzura clientul în
destăinuirile lui “te accept pe tine ca şi persoană NU
şi actele tale, pe care nu le pot
considera ca adecvate”
 ----------------------------------------
Asistentul va învăţa să accepte
! Asistentul nu renunţă la diferenţele valorice, persona
propriile forme de şi actele ce derivă din
deosebiri cu condiţia de a NU
evaluare, comparare a
încălca dreptul altuia
comportamentelor, de
raportare la valorile
proprii
Preocuparea
 Grija pentru asistat
 Contribuie la consolidarea relaţiei
suportive
 Permite definirea responsabilităţilor

! Toţi clienţii sunt vizaţi de activitatea

asistentului social
Empatia
 Capacitatea de a înţelege sentimentele altuia şi de a
simţi ceea ce simte celălalt
 Factor de personalitate, moştenit genetic (rolul
socializării)
 Mai frecvent – antrenament special pentru cei care
lucrează în oferirea de sprijin
 Modalitate eficientă dar delicată în evitarea pierderii
obiectivătăţii
Dilema profesionistului:

De a reacţiona empatic răspunzând reacţiilor subiective

ale celui asistat
ŞI
De a judeca totuşi obiectiv, ca un observator lucid în
favoarea clientului
 “Îţi înţeleg sentimentele fiindcă
presupun că ele sunt la fel cum ar fi
ale mele dacă eu aş fi în situaţia ta”

SIMPATIE
 “Vreau să înţeleg ceea ce înseamnă
pentru tine această situaţie. Vreau să
înţeleg modul în care tu reacţionezi şi te
raportezi la această situaţie. Vreau să
înţeleg ceea ce simţi tu.”

EMPATIE
Autenticitatea
 Integritatea personalităţii asistentului
social
 Conştientizarea propriului EU şi a
propriilor valori
 Rezultatul filtrării propriei experienţe de
viaţă
 Observarea propriilor puteri, limite
(autoacceptarea calităţilor pozitive şi
integrarea celor negative)
Principii
 Individualizarea ajutorului
 Exprimarea liberă a sentimentelor clientului
 Angajare personală autentică fără implicare
afectivă
 Acceptarea clientului în realitatea sa şi în
demnitatea sa
 Nejudecarea
 Autodeterminarea
 Secretul profesional
 Atitudini constructive
Asistat Asistent social

“recunosc, mi-e greu să- “cunoscându-ţi problema,

mi rezolv problema, am
cunoscându-ţi punctele
nevoie de ajutorul tău”
tari şi limitele continui
să te respect ca
“simt că mă încurajezi să persoană, nu am nici un
fiu eu însumi, simt că
interes să te judec, ci
mă înţelegi, că îmi
înţelegi temerile, că mă vreau să te ajut să iei
accepţi aşa cum sunt” cele mai bune decizii”
Bibliografie
 Roth, Szamoskozi, Maria, 2003, Perspective
teoretice şi practice ale asistenţei sociale,
Ed. Presa universitară clujeană, p: 57-71
 Roth, M., Rebeleanu, A., 2007, Asistenţa
socială. Cadru conceptual şi aplicaţii
prcatice, Presa Universitară Clujeană, p: 61-
75
 Miley, K.K., O’Melia, M., DuBois, B., 2006,
Practica asistenţei sociale, Polirom, p: 159-
191
 Egan, G., 1998, The Skilled Helper,
Brooks/Cole Publishing Company, p: 39-59
 Mucchielli, R., 1998, L’entretien de face a
face dans la relation d’aide, p:11-18