Electroencefalograma

Descriere test: 

Electroencefalograma are rolul de a determina si inregistra activitatea electrica

cerebrala. Pentru efectuarea acesei investigatii se folosesc senzori speciali denumiti
electrozi care se ataseaza la suprafata scalpului. Electrozii se conecteaza cu ajutorul
firelor la computer, ce inregistreaza informatii legate de activitatea electrica cerebrala si
le inscriptioneaza pe hartie sub aspectul unor linii curbe. Electroencefalograma are
capacitatea de depistare a conditiilor medicale precum atacurile apoplectice, inregistrand
activitatea electrica cerebrala normala.

De ce se face testul?: 

In conditii normale, medicul specialist poate sa dispuna efectuarea unei

electroencefalograme in urmatoarele circumstante:

 Pentru diagnosticarea epilepsiei si pentru identificarea tipului de atac cerebral,

electroencefalograma fiind cel mai concludent test pentru stabilirea diagnosticului acestor
conditii medicale.
 Pentru diagnosticarea si descoperirea factorilor cauzali ai pierderilor de cunostina
sau a dementei.
 Pentru determinarea gradului de activitate cerebrala a persoanelor aflate in coma.
 Pentru evaluarea si cercetarea tulburarilor de somn precum narcolepsia.
 Pentru monitorizarea activitatii cerebrale a pacientilor supusi anesteziei generale
in timpul interventiilor chirurgicale efectuate la nivelul creierului.
 Pentru diagnosticarea problemelor fizice cerebrale, ale coloanei vertebrale sau de
la nivelul sistemului nervos precum si a tulburarilor de sanatate mentala.

Pregatire pacient: 

Pentru ca examenul sa se efectueze in cele mai bune conditii si pentru ca rezultatele

sale sa fie concludente este necesara informare medicului specialist cu privire la orice
tratament pe care il primiti indiferent daca a necesitat prescrierea prin reteta medicala sau
nu. Exista si posibilitatea ca medicul specialist sa recomande stoparea unor terapii bazate
pe calmante sau sedative, miorelaxante, somnifere sau medicatia atacurilor cerebrale ce
poate influenta rezultatele investigatiei.
 Cu opt ore inaintea efectuarii encefalogramei trebuie sa se evite consumul de
produse bazate pe cofeina precum cafeaua, ceaiurile, ciocolata sau cola deoarece acestea
induc excitatie nervoasa si determina aparitia rezultatelor fals pozitive.

Ca urmare a necesitatii fixarii electrozilor la nivelul scalpului este important ca

parul sa fie bine spalat inaintea realizarii electroencefalogramei. De asemenea, trebuie sa
se evite folosirea produselor cosmetice destinate ingrijirii parului precum sprayul fixativ,
spuma de par, uleiurile sau lotiunile, balsamurile sau mastile de par.

Pentru depistarea anomaliilor activitatii electrice cerebrale exista posibilitatea ca

medicul sa va recomande sa nu dormiti sau sa va odihniti mai putin decat in mod normal
in noaptea dinaintea efectuarii electroencefalogramei. In cazul in care pacientul este un
copil trebuie sa faceti tot posibilul sa il impiedicati sa adoarma inainte de efectuarea
electroencefalogramei.

Cum se face testul?: 

Electroencefalograma se poate realiza in cadrul unei unitati medicale sau in

cabinetul medicului specialist. Electroencefalograma trebuie interpretata de un medic
neurolog specializat in stabilirea diagnosticului si in tratarea afectiunilor care tulbura
activitatea sistemului nervos.

Pentru efectuarea propriu - zisa a examenului pacientul se va intinde pe masa de

consultatie sau trebuie sa stea relaxat asezat in sezut cu ochii inchisi. Medicul ataseaza pe
scalpul pacientului in jur de 16 pana la 25 de electrozi pe care ii fixeaza cu ajutorul unei
paste speciale adezive. In unele situatii se pot folosi si casti care au electrozi atasati.

Electrozii sunt conectati prin intermediul unor cabluri la un computer ce

inregistreaza activitatea cerebrala electrica. Informatiile sunt inscriptionate pe hartie sub
forma unor linii curbe.

In cursul electroencefalogramei pacientul trebuie sa stea nemiscat cu ochii inchisi si

sa nu vorbeasca decat in cazul in care li se cere acest lucru. De asemenea, este posibil ca
inregistrarea informatiilor sa fie stopata la unele intervale de timp pentru a permite
schimbarea pozitiei si sa isi revina din amorteala. Medicul ii poate cere pacientului sa
efectueze anumite activitati pentru a facilita inregistrarea activitatii cerebrala cat mai
eficient. Astfel de activitati pot consta in:

 Respirarea adanca si la intervale scurte de timp, in general cu o frecventa de 20 de

inspiratii pe minut timp de trei minute.
 Privirea catre o sursa de lumina intermitenta si puternica produsa de un
stroboscop, metoda numita stimulare stroboscopica.
 Exista posibilitatea sa fie necesar sa adormiti sau sa fiti sedat in cazul in care
electroencefalograma este realizata cu scopul diagnosticarii tulburarilor de somn, iar
inregistrarea in acest caz se va desfasura, cel mai probabil, pe parcursul unei nopti intregi.
 Durata normala de efectuare a unei electroencefalograme este intre 1 si 2 ore, iar
dupa finalizarea sa puteti sa va reluati activitatea normala.

Cum se simte?: 

Electroencefalograma nu implica senzatii dureroase. In cazul in care se foloseste

pasta pentru fixarea electrozilor la nivelul scalpului este posibil sa fie necesara spalarea
parului in urma examenului. In cazurile in care se aplica electrozi fixati cu ace e posibil
sa se resimta usoare intepaturi, iar in cazul in care electrozii se fixeaza la nivelul nasului
se poate resimti o senzatie de gadilat, de durere sau se poate produce sangerarea usoara in
cele 24 pana la 48 de ore care succed testul.

In cazul in care medicul solicita respirarea rapida si la intervale scurte de timp

pacientii pot sa resimta o senzatie de ameteala si o senzatie de amorteala a degetelor.
Reactia este considerata normala si se remite in cateva minute dupa revenirea la normal a
respiratiei.

Riscuri: 

Electroencefalograma reprezinta unul dintre testele cele mai sigur deoarece rolul

sau este de a masura activitatea electrica cerebrala si nu de a transmite impulsuri electrice
la nivelul organismului. In cazul in care pacientii sufera de epilepsie sau de atacuri
apoplectice exista posibilitatea ca aceste crize sa se manifeste si in timpul testarii, insa
pacientii nu au motive de ingrijorare deoarece medicul specialist are pregatirea necesara
pentru acordarea primului ajutor daca este nevoie.
 

Rezultate: 

Pentru stabilirea unui rezultat corect in urma efectuarii electroencefalogramei,

trebuie sa se cunoasca faptul ca creierul produce mai multe tipuri de unde:

 Undele alfa au o frecventa de 8 - 12 cicluri pe secunda si sunt prezenta numai in

conditiile in care indivizii se afla in stare de veghe, insa tin ochii inchisi, iar mintea lor se
afla in alerta. Undele alfa se remit in momentul in care indivizii deschid ochii sau se
concentreaza.
 Undele beta au o frecventa de 13 - 30 de cicluri pe secunda si se formeaza in
momentul in care indivizii sunt agitati sau la nivelul organismului se inregistreaza doze
crescute ale unor medicamente precum benzodiazepinele.
 Undele delta au o frecventa mai mica de 3 cicluri pe secunda si pot fi inregistrate
doar la copii sau la indivizii adulti atunci cand dorm.
 Undele theta au o frecventa de 4 - 7 cicluri pe secunda si pot fi inregistrate doar la
copii sau adulti atunci cand dorm.
 Rezultatele electroencefalogramei trebuie interpretate de un medic specialist in
stabilirea diagnosticului si in tratarea afectiunilor sistemului nervos. Pentru obtinerea
unor rezultate satisfacatoare, electroencefalograma trebuie sa includa:

 La persoanele adulte aflate in stare de veghe trebuie sa cuprinda in special unde

alfa si beta.
 Doua parti ale creierului trebuie sa cuprinda acelasi tip de unde.
 In cadrul electroencefalogramei nu trebuie sa se inregistreze incetiniri sau pulsiuni
ale activitatii electrice cerebrale.
 In cazul in care se apeleaza si la stimularea stroboscopica, regiunea occipitala
cerebrala poate reactiona cu usurinta, insa per ansamblu, undele cerebrale trebuie sa se
mentina la parametrii normali.

Un rezultat anormal al unei electroencefalograme cuprinde urmatoarele:

 Doua regiuni ale creierului prezinta diferente de activitate electrica datorate unor
probleme localizate la un anumit nivel cerebral.
 Electroencefalograma detecteaza incetiniri sau pulsiuni ale activitatii electrice
cerebrale datorate prezentei unor formatiuni tumorale cerebrale, unor infectii, leziuni,
atacuri cerebrale sau chiar epilepsiei. In caz de epilepsie, localizarea sau tipul undelor
cerebrale joaca un rol important in stabilirea tipului de epilepsie sau a atacurilor de
apoplexie. Totusi, majoritatea pacientilor afectati de epilepsie obtin rezultate incadrate in
parametrii normali in conditiile in care electroencefalograma este efectuata intre doua
etape de manifestare a afectiunii.
 Electroencefalograma poate inregistra variatii de unde, localizate in regiuni
cerebrale multiple ca urmare a intoxicatiilor medicamentoase, a encefalite sau
a cetoacidozei diabetice care influenteaza echilibrul de natura chimic la nivelul intreuglui
organism.
 Electroencefalograma poate inregistra si prezenta undelor delta sau un nivel
crescut de unde theta la persoanele adulte aflate in stare de veghe ca urmare a prezentei
unor leziuni cerebreala, a unor boli localizate la nivelul sistemului nervos sau ca urmare a
administrarii unor medicamente.
 Electroencefalograma nu poate inregistra noco o activitate cerebrala in conditile
lipsei de oxigen sau a lipsei de vascularizatie cerebrala, rezultat inregistrat la persoanele
care s-au aflat in stare de coma.

Ce poate afecta testul?: 

Rezultatele electroencefalogramei pot fi influentate in urmatoarele conditii:

 Pacientul se misca prea mult in cursul efectuarii testarii.

 Pacientului i se administreaza medicatia specifica antiepileptica, sedativa,
calmanta sau barbiturice.
 Pacientul isi aplica produse cosmetice de intretinere la nivelul parului inaintea
efectuarii electroencefalogramei, fapt care ingreuneaza aplicarea electrozilor pe suprafata
scalpului.
 Alte informatii: 

Se recomanda ca inaintea efectuarii prorpiu - zise a electroencefalogramei, pacientii

sa discute cu medicul specialist apropo de orice nelamurire legata de examinare si despre
riscurile pe care le poate implica aceasta.