MIKHAIL TOMBAK

Vindecarea
bolilor
*ncurabile
o
pr-m
metode
nahtrale
Traducere de
Liviu Mateescu
Editori:
SILVIUDRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
DiFector editorial:
MAGDALENAMARCUIESCU
Design:
AI.E)(EPOPESCU
Cuprins
Director producfie:
CRISTIAN CIAUDru COBAN cititor.
Cwilnthuinte dfie .......... 9
Dtp: Nuvi temefi de,bolile ctvilizafiei'
GABRIEIACHIRCEA ..........11
Corechlfi: O gansi reali tn lupta lmpofiva osteoporozei.........t6
RODICA PETCU, EUGENIA I,'RSU Doui forme de calciu..... ............j.............1g
Ce produce deficitul de calciu? ................20
Zahel.rtl- cel mai marre dugman al calciului ...............21
Vitamina D aliatul calciului
Descf,lera CIP a Blblloteclt Naflonale a Romlniei
- .................24
Cum se formeazi si,rurile nesolubile de calciu
TOMBAK,MIKHAIL
Vlndecarea boltlor lncurablle / Mikhail Tombak ; trad.: Liviu
in corpul nosbru.........
Mateescu. - Bucuregti: Lifestyle, 2Ol1 Remedii impotriva osteoporozei .................................33

ISBN 978-506-9280+0-9 Acidul uric

I. Mateescu, Liviu (trad.)
6L3.2
Copyrigbt @ 2005 by Mikhail Tombak, 2005 by Healthy Life Press Inc.
fitlu: Cure the Inanrable
Autor: Mikhail Tombak, Ph.D.
Copyriebt @ Lifestyle Publishing,
pentm prezenta edifie
Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei
C.P. 27 -O 49O, Bucure gti
Tel.TTar +4 021 300 60 90
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.lifestylepublishing.ro
- asasinul ticut.......... ...........37
Podagra (cuta) .....................38
Reumatismul cronic ............39
Anemia .............39
Pietrele la ficat gi la rinichi ......................40
Bolile de pie1e................ ......4O
Diabetul gi obezitatea ..........4L
Afecliuni neurologice ..........41
Metoda de purificare care elimini
acidul uric din organism ......4I
20ll
Clnd suferin de dureri de spate... ..........48
Minte puternici tn Urrp putemic...... .......51
hrrifi carea (detoxifi carea) trupului prin po st.............. 5 3
Nu rdrsta ne disUuge coloana vertebraH..................... 5 g

rsBN 978-606-92804-0-9

=5
 ficat o Tblbureri oculare o Tulburiri renale o
Umfleturi
AnexaB..... ..........227
Refete sinitoase.... ...........227 CuvAnt inainte citre cititor
Salate de Prinh'arl o Salate de rnri gi de toarnni
o Salate de iarni o Sosuri gi maioneze o SuPe reci
Panaceea Ei Hygeea, fiicele luiAsHepios, care la greci era zeul
o Deserturi medicinei gi alvindecirii (la romani, el se numea Esculap),
abordau in mod diferit sinitatea umani. Panaceea ("Pana-
cea" la romani) voia si ajute oamenii prin descoperirea unei
poFuni miraculoase, care si vindece toate bolile. ,Oamsnii
nu au nerroie si lnvefe nimic despre bolile lor. Este suficienti
preocup.rrea mea", li plicea ei si spuni. Hygeea (al cirei
nume este originea cuv6ntului era interesati mai
"igieni")
mult de prevenirea bolilor gi de menfinerea stirii de buni si-
nitate, lncercAnd si le orplice o"menilor ci bolile sunt o re-
flectare a stilului lor nesinitos de viap. Ea ii sfitnia pe
oameni si obsenre natura gi si invefe de la ea, si tiiasci ln
armonie cu nafirra. Fiecare dinte cele doui surori credea ci
ea are dreptate, aga ci s-au despircfit una fur ciutarea unui
medicament miraculos, care si vindece orice, iar cealalti
pomind in lunga ei misiune de a-i invifa pe oameni princi-
piile unei viefi sinitoase.
Cind nu ne simgim bine gi ne plAngem de ini6i, 6s
stomac sau de articula$i, avem tendinfa si ne gindim la
cauze exterioale. De obicei, ne gribim si dimvina pe un fac-
tor din afari gi ne pricepem de minune si ne ascundem
propria ignoranp ln ceea ce privegte principiile unui stil
sinitos de viap. Nu e ugor si recunogti ci adevirata cauzi
este, de fapt, ln tine.
Noi ingine suntem singurii rlspunzitori pentnr durerile,
bolile gi imbitrAnirea noastri prematuri. Ducem o viafi

i vindecrea bolilor incmbile

=e
nesinitoasi gi ii permiten energiei vitale a organismului
nostu si scadi. O alimenta$e nesinitoasi contribuie la acu-
mularea in corp a unor toxine greu de eliminat. Acestea ne
otrivesc, producAnd foarte multi durere gi manifest6ndu-se
in organele noastre sub formi de boli.
Daci suntem dispuEi si depunem mai multe eforturi, s-ar
putea si triim mai mult gi si ne bucurim de o sinitate mai
buni. Stilul de viafi nesinitos ne aduce o imbitrAnire pre-
maturi gi suferinle nenecesare.
Sunt absolut convins ci ln multe sinra$i de boali putem
fi propriii nogtri doctori gi terapeufi. Pentm asta, trebuie si
inviFm desnrl de multe lucrnrri despre cum frrn4ioneazi or-
ganismul nosb:u, penfru a identifica gi elimina cauzele reale
ale suferinf elor noasEe.
Amverificatin cabinetul meu medical multe remedii pro-
venind din diverse tradi$i gi orientiri. Cartea con$ne ceea ce
am selectat, ceea ce am crezut cina fi de cel mai mare ajutor
din multitudinea acestor remedii naturale. \6 rog si profiaf
din plin de ele.
Remediile, procedurile gi reletele prezentate aici nu au
niciun fel de efecte secundare. Daci avefi griji sau indoieli in
privinfa lor, vi rog sl consultagi un doctor de orientare ho-
listici, dintre aceia care consideri ci terapiile nafirrale sunt
un bine-venit supliment pentru medicina convenSonali.
MncrenTotvrsAK
Septenbrie,2005
P.S. rE recomand si citigi cartea de trei ori:
1. Citifi lntregultent.
2. Citifi numai acele pi4i c:ue se aplici sinrajiei dum-
neavoastri particulare.
3. Citifi numai acele remedii pe care le-a;i ales pentru a
le verifica.
10 i vinderea bolilorinorabile
Doctotttl iitoruIui rru va oferi meilica-
mente, civa iletermina pacientul sd se
intercseze ile ingijirca aceshti orga-
nisrn uman prin alimentafie, de cara ele
bolilor gi ile prwenircalox
Thomas Edison
Nu vi teme,ti de ,,botl e civihzat-iei"
lnainte si investigin cauzele
"bolilorcivitzaSiei,,,ag dori si
rd prezint rezultatele a doui studii independente, efecttrate
in doui locuri gi momente diferite. Ele contrrmi firt urmi
de indoiali infelepciunea medicinei orientale, care
atrnnt 6d nirnsni anr a muritvrcodatl mAncAnd moderat,
ln vreme ce supraalirnentafia este cauza principali a
morfii premature.
O comisie a Organizaliei Mondiale a Sanitalii a efectuat
nigte studii la cAteva mAnistiri din Tibet. Nouizeci la suti
dintre cilugirii prezenfi acolo au fost examinati, unii dinEe
ei fiind foarte bitrini. A reiegit ci, indiferent de v6rsta lor,
cilugirii erau ln buni formi fizici gi se bucurau de o sinitate
aproape perfegti. ln 607o dinte cazttri,nu existau niciun fel
de carii, niciun semn de tulburiri de circulaEie sau digestive.
Ei au o alimentalie foarte modesti. Nu au frigidere gi nici
cuptoare cu g.tz natural. Nu minAnci niciodati carne, zahLr
sau oricare alt produs rafinat. Principalele elemente ale ali-
mentafiei lor sunt turtele de oviz, ceaiurile din plante gi apa
limpede. Vara, ei igi suplimenteazi alimentalia cu napi,
morcovi gi orez.
=11
 Conform datelorfurnizate de Organizafia Mondiali a Si-
nitifii, in tiri dezvoltate, cum ar fi Statele Unite, Getmania
sau Franfa, unde consumul de lapte, carne gi produse rafi-
nate este cel mai mane, nivelul general al sanitigii este mult
mai precar. ln Statele Unite, de pildi, doui familii din trei au
fost atinse de cancer, doi oameni din cinci suferi gi vor muri
din cauza problemelor cardiace gi mulgi au diabet. Bolile
cronice afe(teazA lgVo din populagie asta inseamni
- croorganismele suspectate nu face decAt si se hrineasci cu
aproape un om din cinci.
ln Germania, 2OVo din populalie suferi de diabet gi
2oo/o dincopiii cuvirste intre opt gi gaisprezece ani au pro-
bleme de dezvoltare - atit intelectuali, cAt gi fizici. Reu-
matismul gi inflamafia articulajiilor afe&eazA 15-17 o/o din
populagie.
ln Franla, alergiile afecteazili-2}Vo din populape. In
fare existi 450 de mii de copii sub 18 ani care au probleme de
vlz giauz,iar L,5 mili6411g de copii de gase ani sau mai pufin
suferi de astm. ln toate firile puternic industrializate,
numirul copiilor niscufi cu probleme de sinitate de un tip
sau altr:l s-a dublat in ultimii 25 de ani.
Dupi cum a reiegit, adesea ne sipim propriul mormAnt
cu furculile 9i linguri.
Numeroase studii au incerrat si identifice gi si examineze
misteriosul microb care, se presupune, ar produce riceala
obignuiti. Abia in anii 1940 oamenii de gtiinli au er<plicat de
ce sttrdiile acestea nu aveau succes: microbul in chestiune era
prea mic pentru a fi obsenrat cu microscoapele din epoci.
Spectaculoasele tehnici ulterioare, intre care gi microscopul
electronic, nu au schimbat situagia. Echipamenhrl optic so-
fisticat a pernis descoperirea a sute de noi microorganisme,
dar niciunul dintre ele nu a putut fi legat direct de producerea
ricelii obignuite.
72 ! Vindecaeabolilorincurabile
Astaizi, se consideri ci peste 200 de vinrgi diferigi produc
simptomele ricelii comune: rinovirugii, coronavinrgii, adeno-
vinrgii, coxsackievirugii, echovinrgii, orttromi:rvimEii (inclusiv
virugii de tip A gi B care produc gripa), paramixovirugii, ente-
rovirugii... iarlista continuilanesfArgit... cauzele a 30 pAni 50
la suti dintre rlcelile suferite de adu\i au rimas necunoscute.
De ce nu putem identifica microbul care produce riceala
comuni? Pentru ci nu existi a$a cev:r. Fiecare dintre mi-
mucusul produs de organismul care este atins de riceala
comuni. Acest mucus, rezultat al unor obiceiuri alimentare
gregite, se afli lel timpul in organism. Primivara gi toamna,
corpul incepe si se curefe de cantitigile excesive de mucus.
Atunci apar germenii, care lncep si dizolve gi apoi si distrugi
sau si lndepirteze mucusul, ajutAndu-ne de fapt si ne
curifim organismul. Ce facem noi atunci? Luim medica-
mente ca si scipim de mictobi. Asdel, ajutim la omor€rea a
ceva ce ne ajuti gi:i penritem mucusului si rimAni ln orga-
nism. Dupi un timp, ne imbolnivim din nou; fie facem o
riceali, fie gripi. Sursa cauzelor rimine aceeagi, doar ci de
data asta cu mucusul nosb:u se hrinegte o categorie diferiti
de microorganisme.
An dupi an, primivara gi toamna, un numir uriag de
oameni suferi de rinite, de dureri de oase gi alte simptome
ale ricelii comune. Avem tot mai multe medicamente menite
si omoare microbii. Germenii, oricAt arfi ei de mici, nu sunt
pro$ti. Ei vor si friiasci gi gisesc metode de a deveni imuni
la medicamentele noagtre. Nu e nevoie si fii profet ca si
prwezi rezultatul unui asemenea
"rizboi'. Cu cit sunt mai
puternice gi mai eficiente medicamentele pe care le in-
ventim, cu atat mai virulenfi surrt microbii cu care avem
de-a face. Cine va fi tnvins in acest rizboi? Sinihtea noastri.
=13
Toate medicamentele, inclusiv cele considerate foarte sigure,
au efecte secrrndare.
Bun, totu$i ce produce riceala comuni? E vorba de rezi-
duuri acumulate in organismul nostru. Daci nu suntem in
stare si eliminim acegte cantiti$ de reziduuri, intestinul
gros v:l deveni un depozit de gunoaie. De acolo, gunoiul este
distribuit peste tot prin organism, formAnd nesinitosul
mucus. Cind cantitatea de mucus toxic devine prea pericu-
loasi, organismul nostru incearci si se curefe singur, prin
nas. Este ceea ce noi numim riceala comuni. Virugii gi bac-
teriile invadeazi mucusul gi aduc cu ele inflamagii gi febri.
Aceste fapte meriti si ne gAndim pufin la ele.
Pentru a vi convinge ci multe dintre bolile noastre sunt
produse de o alimenta$e nepotriviti, vi invit si reflecta,ti
pugin la recordul de longevitate stabilit de locuitorii r/iii
Hunza din India. lntre cei 32 000 de locuitori, longevitatea
medie este de 120 de ani. Care este secretul lor?
Sir Robert McCarrison - doctor scofian care a ftiit in
zona \6ii Hunza timp de 15 ani
- a tras concluzia ci factorul
principal al longeviti$i locuitorilor este alimentagia lor. Ei
sunt vegetarieni gi alimentajia lor obignuiti consti vara din
legume Ei fructe crude; iarna, ei consumi in principal cereale
germinate, caise uscate gi brAnzi de oi.
lntors acasi, McCarrison a efectuat o serie de enperi-
mente pe animale, pentru a se convinge definitiv ci existi o
legituri intre alimentagie gi longevitate. Un grup de animale
a primit alimentele tipice nnei familii londoneze (pAine albi,
heringi, zahilt rafinat, Iegume conservate sau gitite gi aEa
mai departe). Rezultatul a constat in diverse afe$uni
"umane"
in rAndul animalelor. Celilalt grup de animale a urmat,,dieta
din Valea Hunza", rimdnAnd sinitos de-a lungul tuturor ex-
perimentelor.
aa
lzt =
=
Vindecdea bolilor ilcumbile
Se crede ci gi clima influengeazi longevitatea. Este inte-
resant de amintit ci alte grupuri de persoane care triiesc in
condilii climatice similare cu cele dinValea Hunza suferi de
multe tulburiri ale sinitipi, iar speranta lor de viafi este de
doui ori mai mici. Clima de munte nu ii ajuti si nu se im-
bolniveasci, deoarece alimentalia lor este nesinitoasi.
Spre deosebire de grupul etnic invecinat, locuitorii din
Valea Hunza au caracteristici foarte aseminitoare cu cele
caucaziene. Istoricii au avansat o ipotezi confonn cireia ne-
gustorii gi soldalii care s-au a$ezat in Valea Hunza in timpul
expedipei luiAlexandnr Macedon de-a lungul fluviului Indus
arfi infiinpt acolo comunitifi tribale. Asta inseamni ci pAni
gi albii pot trAi mult timp daci minAnci adecrrat.
Hipocrat spunea: Joate bolile intri in trupul nostru pe
guri". Aceasti striluciti obsenratie a fost ficuti acum cAteva
mii de ani, dar lnci nu suntem dispugi si o utilizim. Nu a
{)us-o destul de tare ca si o ia in seami oamenii? Oricum am
lua-o, obiceiurile alimentare sunt fransmise generaqie dupi
generafie de la piringi la copii, iar odati cu aceste obiceiuri se
transferi gi multe probleme de sinitate. Ne scuzim tot
timpul, spunem mereu ci vremurile sunt grele, ci progresul
civilizaf,ei a a$ezat peste noi o uriagi povari. Da, dar de fapt
suntem impov5rz$ de greutatea noastsd orcesirri, de lene gi de
totala trecere sub ticere a regulilorfiziologice dupi care func-
fioneazi corpul nosfu. $tim cum st tatim compHcate pno-
bleme economice, cum si folosim computerele sau currr si
repardm un in5trument electrronic cu mii de circuite, dar
nu putem rispunde la o simpli tntrrebare, cum arfi de cAte
ori urinim pe zi gi ce culoarre avea urina. pentru a infelege
ce este bun gi ce este nociv pentru noi, tebuie si urmirim
modul in care func$oneazi organismul nosbru. Este regula
fundamentali a menjinerii unei bune sinit4i.
=15
 Osteoporoza inseamni deficit de calciu ln oase. Dupi cum
Corpul omenesc eSte prciectatin con- gtim, principalul ingredient al fesutului osos este calciul.
formitate atlegile fuicii Si ale chimiei.
AceSte legi nu se schimbd nicioilatd. Ele
Daci, dintr-un motiv oarecare, corpul nosfu este sirac in
tunt imry,rgrwk ln fiecarc ilinhe'newi calciu, oasele noastre devin poroase gi incep si semene cu
gi ln fiecare ilintrc muSchi. Ele organi' graifenrl.
zeazd celulele, fesutuile $ organele,
ac ord dnilul e funclii sP e cifice. Conform medicinei convenfionale, osteoporoza este o
boali incurabili, cu o componenti genetici. Medicina nu gtie
cu adevirat cum si mteze bolile genetice. Asta lnseamni ci
un asemenea diagnostic lasi foarte pugine ganse de vinde-
care. Cel mai bun lucnr este si opregti inainarea bolii. Pentru
a realiza aceasta, specialigtii recomandi si bem mai mult
O Eansi reali in lupta lapte gi si mAncim mai multi brAnzi. Sfatul obignuit pentru
impotriva o gteopo rozei birbafi este si consume mai pugin alcool gi mai pufin tutun
gi si-gi administeze formule conEinAnd calciu sintetic Ai vi-
CAnd vine iarna, multe persoane ln vArsti devin anxioase. tamina D3. Femeile primesc aceleagi sfaturi, plus terapie cu
Le ingrijore azA fuigal, zipadagi trotuarele lunecoase. Riscul esrogen.
de a cidea gi de a-1i rupe un os este foarte real. ln special hactica medicali demonslreazi ci formulele care confin
persoanele care suferi de osteoporozi sunt predispuse la calciu gi hormoni pot lntirzia avansarea bolii. Totugi, cei mai
fracturi. mu$i dintre specialigtii pe care fi cunosc sunt de acord ci o
Statisticile ne spun ci fracturile cele mai peric'uloase sunt vindecare completi este imposibili. Nu am ciderea si
cele din zona articula;iei goldului. Acestea Produc, in cam ju- evaluez eficienla terapiilor oristente. Zeci de institute de cer-
mitate din cazuri, un handicap permanent. ln prile dezvol- cetare din I'mea inteagi studiazi cauzele osteoporozei Ei
tate, osteop otozaincepe si se plaseze tot mai mult in varful moduri de tratare. Un lucru este sigur: la ora aceasta, tera-
tuturor,bolilor civilizaliei". lnainte se credea ci in mod obig- piile se concentreazi asupra livrerii de calciu in organism gi
nuit ea ataci ln special femeile. Cercetiri recente arati ci ea a fo45rii organismului si asimileze acest supliment de calciu.
afie&eazlin mod egal birbafii gi femeile. Mai mult, copiii cu La un seminarpe tema unui stil de viati sinitos, o femeie
vArste de 8-11 ani sunt tot mai frecvent diagnosticaii cu mi-a spus o poveste foarte tri$i. Oasele ei sunt fragile, deEi
aceasti boali. Pentru cei mai mu$i dintre locuitorii marilor toati viap ei a biut intre nn litru $i un litru $i jrrmi1"a. U.
orage, primele simptome ale dsteoporozeipotfi de obicei de- lapte pe zi, pe lAngi ci o dati la doui zile consumi supe pe
tectate la vArsta de 30 de ani. bazl de lapte gi cereale, plus cantitigi mari administrate de
Ce este osteoporoza? De ce nigte oase puternice 9i sini- calciu gi de vitamina C, ori de cAte ori ricegte. Cu alte cuvinte,
toase devin slabe gi predispuse la fracturi sau firAmilare? corpul ei primegte mai mult calciu decit ii trebuie. Cu toate

16 i vudecreabolilorinruabile
=17
acestea, dupi braful, fractura nu s-a vindecat.
ce gi-a fracturat
Atunci a fost diagnosticati cu osteoporozi.
Unii cititori c:rre consumi o mulSme de produse lactate
zilnic Ai iau pastile de calciu sunt probabil surpringi cAnd
sunt diagnosticap cu osteoporozi sau deficienli de calciu. De
ce se intAmpli aEa ceva?
Noi introducem calciul sub formi de lapte pasteurizat $i
smintinit, formule sintetice, pastile gi alte surse; iar aceste
forme de administrare trec prin corp firil a fi asimilate.
Oasele nu primesc practic nimic din acest calciu. De cAte ori
avem nevoie de cantitifi mirite de calciu pentru procesele
biologice (de pildi, cAnd se schimbiwemea), singele nostru
ia aceste cantitili suplimentare din oase. Din aceasti cauzi
oamenii se plAng adesea de dureri de oase cAnd wemea este
pe cale si se schimbe. Alimentarea organismului nostru cu
forme de calciu greu de asimilat seamini cu rolile unei
magini blocate in zipadi: cu cAt se rotesc mai mult ro$le, cu
atAt se vor ingropa mai tare. Motonrl funcrdoneazi la intreaga
capacitate gi risipegte o mu$me de carburant, dar nu ne
migcim deloc.
Doui forme de calciu
ln produsele noaslre alimentare existi doui forme de calciu.
Calciul organic - ugor asimilabil irr oasele noaslre - se
gisegte in legume, fmete (in special in coaji), in sucurile
proaspit stoarse, oui, tirife, grAu 9i oviz germinat, miere,
nuci gi laptele proaspit de vaci sau de capri. Formele de
calciu non-organic, greu de asimilat, se gisesc ln toate pro-
dusele rafinate, piine, lapte pasteurizat sau procesat gi pro-
dusele lor, apa fiarti, toate produsele procesate la peste 100
de grade Celsius (fierte, fripte etc.) 9i ln formulele sintetic
18 i Vindecareabolilorincurabile
produse de calciu. Daci alimentafia noastri consti in prin-
cipal din produse rafinate, lapte pasteurizat sau fiert, piine
crocanti, produse fierte sau fripte, iar apa pe care o folosim
este de obicei fiarti (lucru valabil pentru foarte mulli
oameni), este evident de ce oasele noastre surrt atAt de des
afectate de osteoporozi.
Calciul organic forrneazi in corpul nostru siruri ugor di-
zolvabile, esenfiale pentru procesele circulatorii. Acegte
slruri protejeazi sAngele de baeteriile care ajung lnvasele de
sAnge, joaci un rol in cregterea sinitoasi a oaselor gi a din-
filor, imbunitilesc func$onarea sistemului nosuu neryos,
miresc imunitatea gi au multe alte fungtii utile.
Forma non-organici a calciului este folositi doar intr-o
mici misuri la cregterea oaselor. Ea seruegte in principal ca
material pentru producerea sirurilor greu solubile de calciu,
care devin nucleul tare al pietrelor la rinichi, la ficat sau la
vezica biliari. Persoanele c:re se omoari dupi pAinea albi
proaspite gi dupi chifle (care sunt principala sursi de calciu
non-organic) se supun riscului producerii de pietre de calciu,
ln specid la vezica biliari. Pentu a asimila calciul non-organic,
organismul trebuie si recurgi larezewade micro- gi macro-
elemente, ceea ce :rre un efect negativ asupra altor procese
fiziologice.
Unii cititori neribditori s-:rr putea intreba de ce ofer
atatea detalii. S-ar pirea ci e suficient pur Ei simplu si dai
nigte sfaturi de tipul minAnci asta gi eviti asta. Dar,pur gi
simplu" nu inseamni neapirat oeficient". Fiecare dintre noi
are o personalitate unici; nu existi un remediu universal im-
potriva osteoporozei. Aceasti boali gi altele pot fi invinse
doar daci infelegem suficient de bine care sunt slibiciunile
,dugmanului". O descriere detaliati a tuturor proceselor
legate de asimilarea calciului gi de toate erorile pe care le
=le
comitem ln alimentagie ne ajuti si dobAndim o asemenea
in{elegere.
Trebuie si infelegem ci organismul nostru este un sistem
complex, in care toate celulele sunt conegtate prin nenumi-
rate interacfiuni. Din aceasti cauzA, numai o abordare com-
plexi a tuturor organelor gi sistemelor vitale este in misurd
si vindece toate problemele de sinitate, indiferent de locali-
zarea lor Secifici - in oase, inimi, ficat sau in degetul mare
de la piciorul drept.
Ce produce deficitul de calciu?
lntre diversele elemente din corpul nosbru, cantitatea de
calciu este pe locul cinci, dupi cele paffu elemente de bazi:
carbon, oxigen, hidrogen gi azot. ln medie, avem cam 1,2 ki-
lograme de calciu ln corp, iar 99o/o din aceasti cantitate este
conlinuti in oase.
ln lesuturile noastre osoase au loc doui procese:
1. Descompunerea, insoliti de eliberarea de calciu gi
fosfor in sAnge.
2. Reconstruclia, care consti in depuneri proaspete de
sinrri de calciu.
lntr-o zi, fesuhrrile osoase ale unui adult pierd pdni la 700
dg miligrame de calciu. Aceeagi cantitate de calciu proaspit
ar trebui si fie depozitati Ia loc. lntregul sistem scheletic al
copiilorin cre$tere este complet reconsUrrit in 1-2 afi. Pentru
un adult, acelagi proces dureazi 10-12 ani.
Pe lAngi susfinerea greutifii corpului (Ei menfinerea po-
zi$ei verticale), lesutul osos are func$unea de a acumula
calciu Ei fosfor, pentru ca organismul si aibi o rezen'i de
urgenti din acegte elemente, cind nu primim o cantitate
20 ! vinde"areabolilorincurabile
adecvati prin hrana consumati. Nivelul calciului din sAnge
este constant. Chiar gi in ultimele stadii ale osteoporozei,
sAngele menfine 99,9o/o din concentralia necesari, luind
calciu din oase. Daci sSngele ia calciu din oase zi de zi, masa
osoasi lncepe si descreasci.
Se gtie ci produse precum qunea,brAnza, zahirul gi grisi-
mile animale produc cantitili mari de acizi diunitori (lactic,
oxalic, uric Ai a$i) cand sunt digerate. Sirurile de calciu sunt
folosite pentru a neutraliza acegti acizi gi pentru a proteja
corpul nosurr impotrirn otdvirii. Cu cAt consumim mai multe
asemenea produse, cu atAtmai pu$n calciu ne rim6ne in oase.
Zahirul - cel mai mare dugman al calciului
Una dintre principalele caaze ale deficientei de calciu este
consumul exagerat de zahir gi de produse care congin zahfu.
Zahirul este o substanfi sintetici, iar digerarea lui produce
ln corp mulgi acizi otrivitori. Cantitifi uriage de siruri mi-
nerale, care confin in principal calciu, sunt necesare pentru
a neutraliza ace$ti acizi. De unde provin acestea? Ele sunt
luate din oase gi din1i, unde se gisesc in cea mai mare con-
cenEa;ie. ln copilirie dobindim plicerea consumului de dul-
ciuri gi chiar gi adu4ii consumi in fiecare zi de sute de ori
mai mtrlt zahtrr decit este prudent. Este evident de ce copiii
euferi de carii dentare, adutlii au boli ale gingiilor, iar oasele
bltrAnilor sunt poroase ca un gvailer (osteoporozi). Este os-
teoporoza o boali genetici? AE zice ci nu. Proagtele noas,tre
obiceiuri sunt mai degrabi lucnrl transmis din generalie tn
generafe care produce bolile.
ln concluzie, una din principalele cauze ale osteoporozei
este plicerea noasti exagerati de a consuma dulciuri. Aud
adesea piringii spunind: ,Cum ag putea si-i refuz copilului
=2r
 meu o bomboane? Copiliria artrebui si fie dulce." li sfituiesc
pe pirinfi si se gindeasci mai bine cAnd e vorba de copiliria
sinitoasi gi fericiti a odraslelor. CAnd copiii cresc, micile
pliceri ale copiliriei lor dulci s-ar putea si-i coste ani de su-
ferinfe, sub forma durerii de slate gi de oase.
Cercetiri recente au descoperit trei principii esenliale ale
asimildrii calciului:
1. Calciul este eliminat din organism atunci cAnd avem
un exces sau o deficienli de grisimi.
2. Excesul sau deficienla fosforului ori a magneziului in
organism are efecte negative asupra asimilirii calciului.
3. Confinutul de vitaminA D din produsele alimentare
este important pentru asimilarea calciului.
Aceste descoperiri elglici de ce oamenii care beau lapte
l
pasteurizat sau fiert introduc in organism mult mai pufin
calciu decAt igi lnchipuiau.
Doresc si discut inci pulin despre lapte, pentm ci o
mare parte din alimentalia noastri congti in produse
lactate. Cititorii care au citit capitolul "DePendenfa de
I
lapte" din prima mea carte (Cum sd trdim 750 de ani*)
cunosc pirerea mea in aceasti privinli. Daci dorili totugi
si continuali si beli lapte, beli-l cit mai proaspit posibil 9i
numai de la vaci c:rre pasc pe pajigti curate din punct de
vedere ecologic. Aceasta ar putea aduce oarece beneficii
t|i pentru sinitate, dar cei mai mulli oameni nu au acces la un
asemenea lapte. Corpul nostru asimileazi integral calciul
atunci cAnd raportul calciu/fosfor din produse este de 1 la
1,3, iarraportul calciur/magneziu este 1la 0,5. ln laptele pas-
teurizat sau fiert, aceste rapoarte sunt de LlaO,7 9i respectiv
* Editura Paralela 45, 2008. (N.red.>
22 i viad."ma bolilor incurabile
I la 0,1. Pe lAngi aceasta, 4O-6O0/o din vitamina D este dis-
tnrsA prin procesul de pasteurizare. Astfel, 80-907o din
cdciul conlinut in laptele pasteurizat nu este asimilat. Ce
primegte organismul nostru daci bem lapte pasteuizat?
PrineEte cazeini (o proteini greu de digerat, folositi in in-
duslrie drept materie primi pentru producerea de clei),
grisimi animale care conduc la niveluri ridicate ale coleste-
rolului gi izotopul radioactiv stron,tiu 90, care confibuie la
formarea celulelor canceroase. Adesea, laptele este consi-
derat ,asasinul ticut". Eu, personal, suslin total acest punct
de vedere.
Doetorii care au participat la un congres internafional
asupra impactului mediului in care Eiim gi muncim asupra
etniti$i au fost surpringi si afle ci europenii au nevoie de
900 de miligmms de calciu pe zi. Nouizeci la suti din calciul
p€ care il introduc in ei provine din lapte gi din produsele
aceshria. Locuitorii din India, Chile, Africa de Sud Ei Turcia au
nevoie de doar 300 de miligrame de calciu pe zi. produsele
lactate constituie doarL0o/o din alimentagia lor zilnici. Restul
consti in griunge, legume, fruGe, nuci gi germeni. Aceste
descoperiri nu m-au luat prin surprindere. Toate subgtanfele
neces:rre pentru asimilarea calciului se gisesc in propor,tii
ideale ln produsele naturale. Aceste propor,tii sunt puternic
hrlburate in alimentele prelucrate, in special in laptele pas-
teurizat.
Pornind de la aceste fapte, putem trage concluzia ci
obiceiul de a bea lapte de vaci obicei format de timpuriu
-
ln copilirie gi transmis de la o generafie la alta duce la
-
serioase deficienle de calciu. Pagubele produse de con-
sumul de lapte sunt de sute de ori mai mari decit foloasele
aduse.
=23
Vitamina D - aliatul calciului
Principala funcfe a vitaninei D este reglarea deplasirii cal-
ciului prin organismul nostru. Rinichii transformi vitamina
D intr-un compus care ajuti la asimilarea calciului. $i vita-
mina C joaci urr rol imponant in aceasti reacfie. AtAt vita-
mina D, cAt gi vitamina C sunt, prin urmare, esenEiale pentru
asimilalea calciului in sistemul osos.
Produsele alimentare singure nupotfurniza cantitifi su-
ficiente de vitanina D. Ouile reprezinti unul dintre princi-
palele produse alimentare care confin vitamina D. Ele nu
sunt recomandate de obicei, ditt cauza conlinutului inalt in
grisimi gi a nivelului ridicat rezultat al colesterolului -
o rilor lui.
pirere cu c:rre eu personal nu sunt deloc de acord. Alti sursi
buni este untul, dar acesta este adesea inlocuit cu margarini,
care este sintetici gi elibereazi cu dificultate vitamina D. De
asemenea, ficatul gi pegtele sunt bogate in vitamina D.
Oricum, nu le consunim ln formi bruti. Prelucrarea termici
a ficanrlui gi a pegtelui lasi foarte puFre cantitifi de vitamini
D tn aceste produse.
Vitamina D este uneori numiti gi Soarelui",
"Vitamina
pentru ci este produsi in organism sub influenfa razelor ul-
taviolete. Ni se tot qpune de o vreme si evitim lumina soa-
relui, pentru ci ea miregte probabilitatea de a face cancer.
Lumina soarelui este acuzatul principal in multe probleme de
sinitate. Numerogi expe4i repeti avertismentuft "Evitafi lu-
minasoarelui - face riu sanitifii". Uitim ci energia soarrelui
este esenfiali pentnr tot ce este viu pe planeta noaslri.
Si vorbim pufin despre lumina soarelui, concenrAndu-ne
nu asupra pericolelor potenliale, ci asupra beneficiilor pe care
ni le oferi. Organismul nostnr produce vitamini D sub influ-
enp razelor soarelui. Principala funcFune a acestei vitamine
24 i Vinde carea bolilor incuabile
este inlesnireaasimilirii calciului. De asemenea, este esen-
$ali pentrr coagularea sAngelui gi pentrufunqionarea inimii
gl a sistemului nenros.
Deficienla de vitamini D (cauzati de expunerea ne-
adecvati la soare) afecteazi serios procesele metabolice gi
duce la o funcfionare slabi a vaselor sanguine. Acestea nu
vor putea impiedica bacteriile si pitrundi in singe, ceea
ce slibegte mecanismele de apirare ale organismului.
Devenim mai sensibili la schimbirile climatice gi mai pre-
dispugi la infecfii. Astfel, nivelul general al sinitifii noas-
tre este in pericol din cauza unor cantitili nepotrivite de
vitamini D, din care rezulti deficien;a calciului gi a siru-
Atatvitamina D, cit gi calciul sunt disponibile pemanent
la farmacii sub formi de pastile, dar este foarte dfficil si sta-
bilim dozele adecrrate, pentru ci necesarul poate fi foarte
diferit de la persoani la persoani. Trebuie si tnlelegem ci
acimilarea calciului este afeeati negativ a€t de lipsa, cAt Ei
de excesul vitaminei D. Din aceasti canzi, pastilele de vita-
mina D pot sA produci mai mult riu decit bine.
Nu putem si ne bazim pe hrana consunrati sau pe for-
mule pentru a asigura un fluxadecrrat devitaminaD. Aceasta
trebuie si fie produsi pe cale naturali, de citre propriul
nostru organisn, sub influenfa luminii solare.
Strimogii nogtri primitivi, care igi triiau mai toati viap in
aer liber, nu sufereau de deficienfi de vitamina D. Unele
tribud primitive care existi in zilele noasfe nu sunt nici ele
afectate de aceasti problemi. Cu ea se confrunti in principal
samgnii din orage, unde cantiatea de lumine solari care
inffi in locuinfe prin ferestre este foarte scizuti.
Trebuie si nu uitim ci expunerea la lumina soarelui ar
hebui si se produci in doze reduse, de 20-30 de minute pe zi.
=25
Folosili-o pentru beneficiile pe care le aduce siniti$i, nu
pentru o frumoasi Piele bronzati.
Cercetirile dovedesc ci perioada cea mai potriviti pentrtr
plaji este dimineafa, intre risiritul soarelui Ei ora 10. lntre
10 dimineafa Ei 5 dupi-amiaza, razele soarelui sunt prea
intense gi ne ard pielea, ducind la imbio:inirea ei prematuri'
Profesonrl japonez Nishi a descoperit ci anumite exercipi ac-
vatice gi aerobice pot stimula produ4ia de vitamini D din or-
ganismul nostru. De aceea, ar fi foarte bine si ne facem obi-
ceiul de a alterna zilnic dugurile fierbingi 9i reci de dimineafa
gi de seara. Folosirea cu regularitate a saunei ajuti 9i ea la sin-
tetizareavitaminei D.
CAnd bronzul nostru ajunge inchis la culoare, produ-
cerea vitaminei D devine mai lenti. De aceea, atunci cAnd
pielea noasfiA s-a bronzat lndeajuns, este mai bine si pe-
trecem mai mult timp la umbri.
Atunci cind egti in vacanli 9i capegi un bronz intunecat,
minAnci mai multe oui, unt, ficat, peSte, fructe 9i legume.
Acestea sunt bune surse de vitamina D.
Lumina Soarelui este un nepretuit dar al naturii. Folositi
cu in(elepciune, energia ei este benefici Pentru senatate'
Mai eldsti un aminunt importa:nt legat de vianina D. Ea
se gisegte in glandele din pielea noastri. Cu cAt ne spilim mai
mult pielea cu produse cosmetice artificiale, cu atAt mai multi
vitamini trimitem in afam organismului. Asta nu trseamni
ci trrebuie si renunfim la igieni. Dupi ce folosim produse sin-
tetice pentru spilare, este o buni idee si frecim pielea cu
produse vegetale naturale care conqin uleiuri. Daci nu in-
tregul trup, cel pugin mAinile gi picioarele, pentru ci acolo se
petrece in principal sinteza vitaminei D. Este chiar mai bine
si pregitim uleiul prin adiugarea a doi pumni de petale de
trandafir intr-o sticlula de 200 de mililiti de ulei vegetal,
26 i vindecareabolilorincurabile
lisAnd intregul complex la intuneric timp de cam gapte zile.
Sticlufa poate fi ginuti la indemAni gi folositi dupi spalarea
vaselor sau a rufelor. Pielea noastri ac$oneazi ca un filtru
dublu. Ea elimini toxinele din organism gi absoarbe calciul.
Acum ag dori si vi prezint cAterra fapte legate de vitamina
C. $i aceasta este esenliali pentru menfinerea unei bune
rlnitigi. Nicio reacfie de oxidare nu are loc firi participarea
vitaminei C. Am muri, Iipsigi de orice apirare impotriva vi-
rugilor carre ne ataci perrranent organismul. Vasele noastre
de sAnge ar fi incapabile si transfere sAngele. Ele s-ar trans-
fonna intr-un sistem de tuburi goale.
Vegi afla mai multe despre caliti$le vitaminei C in cartea
de fa1i. Deocamdati, ag dori si mi concenrez nu asupra
rolului ei in fun$ionarea corpului nostru, ci asupra proprie-
tl$Ior eifizice gi chimice.
Din nefericire, vitamina C este o substanp foarte volatili.
Ea se dezintegreazi sub influen{a razelor solare directe sau
chiar la lumina obignuiti a zilei. Este disuusi gi prin fierbere
la temperanrri peste 100 de grade Celsius. De pildi, cAnd
gltim o supi de legume, 50la suti din vitamina C este dis-
tnrsi. Daci lisim supa pe foc inci trei ore, mai pierdem
2OVo. Daci o lisim lnci gase ore sau daci o reincilzin, se
pierde practic tot conginutul de vitamini C. Daci vom curifa
cartofii de coaji, pierdem dintr-un foc 3oo/o din conginutul
de vitamini C. Astfel, daci mincim in principal mincare
gititi gi o mai gi reincilzim de cAteva ori, vom ob;ine doar
cantiti$ minime de vitamina C din acea mAncare.
Din fericire, putem compensa aceste pierderi consumAnd
frugte gi legume, care confin foarte multi vitamini C. Benefi-
ciile aduse de consumarea firrctelor gi legumelor crude au fost
descoperite relativtAtziu. inainte (in anii de dupi 1960), ase-
menea alimentafie nu era recomandati, in special bit-Anilor,
=27
penErr ci o mu$ime de persoane armseseri diverse forme de
nrlburiri digestive. Bfuenii aveau oricum probleme in con-
sumarea de fructe gi legume ctude, din cauza sti'rii proaste a
dingilor lor. Penum a prelntimpina problemele la stomac,
oamenii evitau fructele gi legumele crrrde, sau cel pupn le de-
cojeau, pentru a scipa de nitragii din coaji, care produceau
probleme digestive. Dar coaja con$nea 9i cel mai mult calciu'
Prin unnare, s-a recomandat consumul de lapte 9i carne' Pa-
radoxal, cu cit consumim mai multe proteine animale, cu
atAt mai multi vitamini C este necesari in organism...
Doresc si men$onezinclun fapt qrtraordinar despre vi-
tamina C. Studiile au dovedit ci o Sgari distruge 25 de mili-
grame de vitamini C corporali, adici un sfert din necesanrl
zilnic normal. Astfel, fumatul distruge complet confinutul tn
vitamina C al organismului nostru. E destul si existe un
singur fumitor in familie gi tot resnrl familiei va suferi con-
secinlele prin fumatul pasiv, in special cei care inhaleazi
firmul din copiliria timpurie. Vitamina C ne face imuni la
riceli. ln fiecare primivari 9i toamni, apar nenumirate
cazuri de gripi gi de riceli atipice. Acest lucnr sugereazi ci
posedim deficienfe serioase de vitamina C.
Dar cum rimAne cu pastilele de vitamine? Nu numai de
vitamina C, ci gi toate celelalte vitamine sintetice sub formi
de pastile sunt diunitoare. ln primul rind, cele mai multe
vitamine sunt compugi forma$ de plante in procesul de bio-
sintezi, sub influenp razelor soarelui. Vitaminele din plante
sunt ln fome numite provitamine' ugor asimilabile de citre
corpul uman. Plantele con$n 9i toate sirurile minerale 9i algi
compuEi (unii lnci necunoscugi) care ajuti la asimilarea com-
pleti a vitaminelor.
ln al doilea rAnd, vitaminele anificiale sunt substanfe cris-
taloide non-organice, tratate de organisnul nostru drept
28 i bolilor inrunbile
vindecare u
corpuri so:line. Ele sunt asimilate cu dificultate sau nu sunt
ulmilate deloc (in special ln cazul tulburirilor metabolice).
Aceasta este cauza pentru care oamenii au remarcatfaptul ci
urina lor are aceeagi culoare gi acelagi miros cu vitaminele.
Adesea, respingerea vitaminelor se face sub formi de ame-
pali, slibiciune sau mincirimi.
ln d treilea rAnd, unul dintre efegtele secundare ale ad-
mlnistririi de vitamine artificiale este o pofti de mincare
cnesc'uti. Aceasta se intAmpli deoarece organismul, pentru a
erimila vitaminele, are nevoie de cantitif suplimentare de
llruri minerale, glucide gi proteine. Spre deosebire de ali-
mentele provenind din plante, vitaminele sintetice nu posedi
Itemenea ingrediente, iar organismul cere instinctiv mai
multi hrani, ceea ce duce la obeziate.
Pentm cei mai mulgi oameni, vitamina C este un supli-
ncnt inofensiv. Totugi, in studii recente, doctorii au inceput
tl rtmarce totmai multe efegte secundare produse de supra-
dozele de vitamini C. Nu este neobiEnuit ca oamenii si
consnme vitamina C la discrefie, uneori 4-5 grame pe zi,
drtpt remediu impotriva gripei sau a unor infe4ii virale. Can-
dtatea recomandati este de 100 de miligrame pe zi.
Oamenii de gtiinla din multe firi au cizut de acord ci ad-
minisbarea de vitamini C sintetici nu miregte imunitatea im-
potriva ricetlor, iar in doze mari simptomele unor boli infec-
$oase/alergice (in specid ale reumatismutui) dwin mai grave.
Efectul cel mai periculos al dozelor mari de vitamina C
este coagularea mai ugoari a singelui, care conduce la chea-
guri de singe. Alt efect secundarpoate consta in formarea de
pietre la rinichi Ei la vezici, din cauza acidului oxalic.
Vitamina C sinteticA distruge alte vitamine. Din aceasti
cauzi, pacienlii care primesc injecfii de vitamina 82 sunt sfl-
tui1i de doctori si inceteze si ia vitam.ina C pentru o weme.
=2e
 CantitiEi mari de vitamina C pot afecta producerea de in-
sulini in pancreasul diabeticilor, mirind nivelul zahirului
din sAnge Ei urini. Un studiu recent arati ci supradozele de
vitamini C incetinesc transmiterea impulsurilor nervoase
citre mugchi, producAnd oboseali musculari accentuati Ei
sciderea coordonirii dintre ochi 9i mugchi.
Este o buni idee si te consulgi cu doctonrl tiu asupra efec-
telor vitaminei C sintetice. Vita:minele care apar in cantitili
mari ln fructe gi legune sunt cele mai benefice: cu ele, su-
pradozele sunt imposibile.
Cel mai serios fagtor care impiedici metabolismul normal
al calciului in organismul nostru este totugi apetenfa noaStri
pentru produsele din Iiini albi. Acestea congin cantitiS mari
de calciu, lntr-o formi foarte greu de asimilat. Acest tip de
calciu formeazi compugi durabili gi insolubili cu unii acizi
(acidul oxalic ai acidul uric). Durerile frewente de coloani,
articulagii Ei mugchi nu sunt surprinzltoare, daci finem cont
de faptul ci paingl gi alte produse din fiina albi constittrie
baza alimentafiei noastre.
Cum se formeazi sirurile nesolubile
de calciu in corpul nogtru
ti
Cei mai mu$i dintre noi mAncim prea mult. Asta pentrr ci o
facem mai mult din obiEnuinfi decAt de foame. Suntem con-
di;iona$ lnci din copilirie cA trebuie si mAncim de cAteva ori
pe zi, indiferent de cumne simgim. Corpulnostru este coplegit
de necesitatea de a digera, prelucra 9i asimila cantiti;i exce-
sive de alimente. Drept urm:rre a consumului proteinelor
animale, apar cantitili mari de acizi. Acegti acizi formeazi im-
preuni cu calciul compugi cristaloizi, toxici gi insolubifi. Este
un proces lent, care dureazi ani de zile. Cei mai mu$i dintre
30 i vird.."r." bolilor incurabile
nol nici nu-gi dau searna, pAni cAnd incep si aibi dureri de ar-
dculafii. Natura a furnizat lncheietr.rilor noagtre mijloacele
nGcesare peno:u a fi flexibile, sub forma unei substante spe-
chle, un soi de unguent. Iar cantitatea disponibili din acest
utryuent nu descregte, indiferent de vArsti. Atunci cind com-
pupli insolubili ai calciului incep si impingi unguentul gi si
.c-lmenteze" articulagiile, avem dureri, migcirile noastre sunt
nrl pu;in ample gi flexibilitatea are de suferit.
Picioarele noastre suntprima linti a ,atacului". Ele au cel
nri mare numir de oase, comparativla alte pi4i ale corpului
(iecarc picior confine 26 de oase). Cristalele toxice urci de
h gambe, producAnd dureri la genunchi. Apoi urci spre arti-
odafiile lombare. Pe misuri ce anii trec, cristalele de siruri
rc deplaseazAtot mai sus, de-a lungul coloanei vertebrale,
{ungAnd la gAt, umeri, coate, chiar gi la degete. CAnd ne
tcuHm dimineafa, ne plingem de tot felul de dureri de in-
chctctdri. Auzim pocnituri cAnd risucim capul. Unii oameni
nlcl mlcar nu pot sA $rAngi pumnul.
Avem tendinfa si dim vina pe bitrineqe, dar cAnd ne
ulttm la tineri vedem adesea ci gi ei au aceleagi probleme cu
tlcdbiliatea articulajiilor. Copiii nu petrec sufcient de mult
dmp jucAndu-se activ ln aer liber. Stau prea mult in faga com-
Puterului gi nu au parte de suficient de multi migcare care si
lc menfini articulaflile gi oasele ln buni stare de sinitate.
Cu cAt mai pufin timp petecem in activiti$ fizice, cu atAt
nai mare este riscul de a ne lmbotnivi de osteoporozi.
Factorii care contribuie cel mai mult la mirirea riscului
ofteoporozei, pornind de la observarea pacienfilor (inclusiv
I celor care au fost vindeca$), sunt unnetorii:
1. Deficienfa de vitamini D gi vitamini C.
2. Alimentajie bogati in produse alimentare prelucrate
termic.
=31
ll,l
ji

3. Folosirea apei fierte. labelul l

I 4. Cantitip insuficiente de fructe,legume 9i sucuri proas- I'roduse alimentare bogate in microelemente si vitamine
pit stoarse in alimentafie.
Calciu Fosfor
5. Consumarea de fructe Ei legume firi coaji.
ij Potasiu Magneziu Vifrmina C \,fitenirll f

lir
6. MAnciruri pregitite neadecvat (fierte sau prijite mult CorJl de Mazire Spanac YarzA Rogii Rogii
timp). tfuctc ai Spauac Casfavefi Morcovi Morcovi Morcovi
lqune Nuci Cartof Sfecli Salati verde Yani
l
7. Supraatmenta$a.
Tlrlfe Ovia Morcovi Salati Spanac Cartofi
8. Fumatul. Ptrre Fava Ceapi verde Yarzit Napii
9. Lipsa exercifiului fizic. Spenac Secari Pitrunjel Oviz Cartof Sfecli
10. Consumul de cantitifi mari de lapte. lloncovi Otz Sparanghel Orz Sfecli Spanac
11. Consumul de piine gi alte produse din fiini albi in Nrpl Griu GrAu Mere Fava
Sdrtl Casfaveli Spanac Afne Mazite
cantitifi mari. vtlde Yan| Pitruajel Mazire Pipidie
12. Consumul de zahir Ei dulciuri in cantitifi mari. Mulre Conopidi Pipidie Stafide
13. Consumul de grisimi animale in cantitiS mari. Plprdie Mere Urzici AgriEe
14. Administrarea de cantiti$ moi de vitamine sintetice. TeInr Pere Zmeurd
Mert
15. Consumul de produse rafinate' care confin calciu Piruajel
Clrc9e Urzici
isolubil (non-organic): cereale pregitite, paste frinoase,
furl9e
supe de-a gata gi altele. Clpguni
Daci vefi analiza sincer lista de mai sus, probabil ci cei rllbatice
I

mai mu$i dintre dunrneavoastrivorbifa mai toate punctele.

Agta inseamni ci respectivele persoane au o mare gansi
de a se imbolnivi de osteoporozi.
Pe ssurt, noi suntem cei care aducem asupra noaslri os-
teoporoza, prin stilul nostru de viali nesinitos. De asemenea,
transmitem acest stil de viali gi copiilor nogtri. hoblema nu
este in genele noastre, ci inproastele noastre obiceiuri, care
duc la osteoporozi gi la dte ,boli ale civilizafiei".
Pentru a lupta eficient contra osteoporozei, trebuie si
consumim o mullime de fruete gi legume gi sucurile lor. Cele
mai bune pentru noi sunt cele care conlin mult calciu, vita-
mina C, vitamina D, fosfor, potasiu gi magneziu. (Vezi tabelul
aHturat gi reletele de salate din pp. 227-232).
Remedii impotriva oSteopo rozei
CoJtle de ou nu sunt de anrncat. Ele sunt foarte utile ln tra-
tarea osteoporozei, constituind o sursi ideali de calciu, care
poate fi asimilat de oase ln propo4ie de goVo.ln afara car-
bonatului de calciu, cojile de ou conSn microelemente nece-
rare organismului: cupru, fluor, zinc, fer, mangan, mo-
libden, sulf, siliciu, zinc Ai dtele in total, 27 de elemente.
-
Compozifia unei coji de ou este foarte similari cu cea a
oaselor gi dinfilor noEti. Oameni de gtiinla din Gerrrania
Ei
Ungaria, care au cercetat influenla terapiei cu coji de ou
asupm organismului llman, au tras concluzia ci aceaSta are

32 i vindecareaboli.lorincurabile

=33
1i

un efect pozitiv asupra copiilor, dar gi adul,tilor, impotriva gterg bine). Tiiafi toate fibrele gi petele nesinitoase, firi a
unghiilor friabile, a pirului despicat, a gingiilor sAngerinde, decoji. Punefi ridichile negre int-un aparat de preparat sucuri
a constipapei, hipersensibilitA$i, insomniei, ricelilor cronice
gi astmului. Terapia intiregte lesutul osos gi elimini elemen-
tele radioadive din organism.
Terapia cu coji de oui este simpli gi nu presupune niciun
fel de cheltuieli.

REMEDIUL NR.1 il:l'.HT:':#ft;

Introducefi o coaji de ou in api care fierbe timp de cinci infteaga cantitate de suc
minute, lisafi-o si se usuce, apoi innoducefl-o in magina de provenind din cele 10 kilograme.
rignit cafea. Consumafi cam 0,5-1 gram pe zi. Putefi si o
Pe tot timpul tratamentului, evitagi complet pAinea albi,
amestecap cu sucul stors dintr-o jumitate de limiie sau si o
produsele alimentare grase, carnea gi ouile. Rezumafi_vi la
adiugagi la cerealele gi brAnza cottage, Pentru prevenirea os-
produsele alimentare bazatepe plante.
teoporozei. Folosili aceasti terapie de doui ori pe an (in ia-
Doresc sA avertizez persoanele cu multe depozite nesi_
nuarie gi noiembrie).
nAtoase ln sistemul osos: vefi avea parte de dureri osoase,
unele dintre ele foarte intense. Nu vi fie teami gi nu luafl
REMEDIUL NR. 2
rnalgezice. Pur gi simplu continua,ti tratamentul. Acest feno_
Sucul din fntrrze de ridichi negre este un remediu foar"te efi-
men este normal in timpul procesului de curifare. Un frata_
cient impotriva slibirii anormale a dinfilor qi lesutului osos
ment reugit vi poate scuti de multe dureri in viitor.
la copii gi adulli (osteomalacie). Pentru a ob$ne cele mai
bune efecte, folosigi un amestec de sucuri stoarse din frunze
ln timpul ratamentului cu ridichi negre, biile cu extras
de fAn sunt foarte benefice. Asemenea bii sunt recomandate
de nap (90 de grame), pipidii (90 de grame) 9i morcovi (280
gi ln orice alte situaf,i, pentu ci ele reintineresc corpul,
de grame), ln doui por,tii - dimineap gi seara. cal_
meazi sistemul nelros, curili sistemul limfatic, pun capit
durerilor de oase gi de mugchi, curifi porii pielii gi imbuni_
REMEDIUL NR. 3
tA;esc circulafia sanguini.
(Folosirea ridichilor negre pentru curifarea corporali)
Acest remediu ajuti nu numai la incetinirea osteoporozei, ci
gi la eliminarea cantitifilor excesive de sinrri din intregul
REIVTEDIULNR.4
Punegi un pachet de f6n (se gisegte la magazinele de animale
sistem osos. Cumpirafi 10 kilograme de ridichi negre' spi-
de casi) inu-o oali de cinci liri 9i turnaf, peste el tei litri de
la$-le bine (in scopul dezinfeetirii, se pot fine 15-30 de
api fiarti. Puneti capacul gi fierte! la foc mic timp de 1,5-2 ore.
minute intr-o soluFe de permanganat de potasiu, dupi care se

34 i ui.d.."r.u bolilor incurabile

=J)
j

Pregitifi o baie la tempefirtura de 45-50 de grade Celsius 9i

nrrnaji in ea extrasul de fAn. Pregiti$ o foaie de plastic, sufi-
cient de mare pentrtr a acoperi cada de baie, 9i tiiafi in ea o
gauri pentru cap. Intrafi in baie gi punep folia de plastic cAt Acldul uric asasinul tiicut
-
I

se poate de etanE, asdel incit si iasi cit mai pugin aer. (Folia
are rolul de a impiedica evapor:rrea uleiurilor eterice, permi- Dumnezeu a creat hrana, iar diavolul a creat primul bucitar.
fAndu-le si fie absorbite de
piele, prin pori.) Faceli o ase- Sc pare ci uitim adesea aceasti veche zicali. Ne place atAt de
menea baie de 15-20 de minute in fiecare zi sau o dati la doui mult sa mincim, incat aceasti plicere a devenit un obicei,
zile (in total,lO-12 asemenea bii). drcl nu cumva chiar o dependenfi, care ne ripegte capaci-
lrtea de a gAndi ragional. Corpul nostru nu poate face fali ne-
Satrecem in revisti tofi pagii care ar trebui ficufi daci su-
CcrltAgii de a prelucra cantitifi excesive de hrani. Obligim
feri$ de osteoporoza
organismul si gtocheze resturi nedigerate de alimente in di-
1. Schimbali-vi alimentafia - evitali produsele care
elimini calciul din oasele dumneavoastri (cafea' gri- fcrlte locuri ale corpului. De-a lungul anilor, acestea se des-
sompun gi ne otivesc din interior, producAnd boli gi o im-
simi animale etc.).
2. Befi sucuri de fruete proaspit $oarse (cel pupn doui
t[trlnire prematuri.
Capacitatea stomacului este diferiti de la om la om. putem
pahare pezi).
dctermina cu aproximape capacitatea fiziologici adecvati a
3. Asigurafi-vi ci alimentagia dumneavoastri conline o
cantitate adecrrati de vitamine naturale (in specid vi-
iomacului daci impreunim paLnele, pentru a forma o
mlnge. O masi nu trebuie si fie mai mare de jumitate din ca-
l
taminele C ai D).
prcitatea acestei mingi, iar cantitatea fluidelor biute in
4. Consumafi zilnic o coaji de ou ficuti pulbere, un ou
fiert moale gi un mir. tlmpul acestei mese nu trebuie si depigeasci un sfert din
rolumul mingii. Tot ce este peste aceste volu-me este in exces
5. Consumafi irr mod regulat fasole, maztre, broccoli 9i
fulgi de ovin - toate acestea sunt bogate ln eslrogeni' ;l Oebuie stocat cumva. Chiar daci alimentele ingurgitate in
cxces lntr-o zi nu sunt prea multe, ele se acumuleazi cu tre-
6. Facefi duguri reci gi fierbinfi alternativ, dimineala 9i
Ccrca timpului.
seara.
7. lntiri;i-vi oasele prin exercilii zilnice (de pildi' Aproape toate bolile noastre cronice igi au originea in acu-
mularea de acid uric, care, teptat, pnecum rugina, ne minin-
dansali sirigi pe ritrnul muzicii dumneavoasbri pre-
Ei
ferate timp de 10-15 minute).
cl sinitatea. De unde vine el? ln primul rAnd, este in general
8. Purificali-vi trupul periodic, folosind metodele de pu-
ttzultatul consumului excesiv de alimente; in al doilea rAnd,
vlne din consumul exagerat de alimente bogate ln proteine
rificare prezentate in cartea de fap.
(carne, lapte, sendviguri cu carne etc.).

36 i uino.."r.u bolilor incurabilc

=51
=
 SAngele conpne in mod normal acid uric la niveluri foarte
scizute. CAnd con$nutul in acid uric al singelui cre$te peste
nivelul normal, acidul uric se va combina cu anumite com-
ponente ale singelui, formAnd geluri care obtureazi vasele
de sAnge. ln acele locuri, circulafia sAngelui se incetineEte sau
se opre$te complet. De obicei, sunt afectate vasele cele mai
mici Ei mai indepirtate de inimi (de la miini gi picioare)'
Acele locuri (mAinile gi picioarele) sunt neobignuit de reci,
dati fiind circulalia redusi a sAngelui. Rezultatul poate fi de
fapt o foarte gravi blocare a circulafiei singelui.
Problemele articulare gi osoase, durerile de spate, reuma-
tismul cronic, artrita, podagra g.a.m.d. sunt produse de
excesul de acid uric din organismul nostru. Vom suferi aceste
dureri atAta timp cAt vom avea cristale dure indesate in
mugchii gi oasele noastre. Persoanele suferinde de reuma-
tism gi podagri trebuie si infeleagi: ca si scapi de durerile
care te-au chinuit ani de zile, tebuie si interupi procesul de
formare a acidului uric ai si provoci dizolvarea depozitelor
acumulate in articulapi Ei mugchi.
Remediile sugerate mai jos au ajutat mu{i oameni si-gi
vindece bolile care ii imobilizau. Una dintre aceste persoane
este chiar mama mea, doctor cu 45 de ani de experienli. Ea
a suferit de un reumatism grav timp de 30 de ani, pAni cAnd
s-a aritat dispusi si incerce gi sfaturile utile ale medicinei al-
ternative. Prezenla acidului uric provoaci diverse tipuri de
simptome, identificate drept unele boli comune'
Podagra (Guta)
De obicei, aceasti boali ataci degetele mari de la picioare 9i
ceva mai rar degetele opozabile ale mAinilor. Simptomul
obignuit consti in durerile cumplite ale gutei. Depozitele de
38 i vind.""r..bolilorincurabile
cdnale provoaci durere, umflarea gi inrogirea zonelor din
furul articulagiilor. Sirurile depozitate de cite sAnge produc
crcnescenfe care ne deformeazi articulafiile, a ciror mobili-
Utc va scidea. Daci depozitele de acid continui si creasci,
erflcula$i intregi vor fi acoperite de straturi de siruri tari ca
clmentul, care impiedici orice fel de migcare. De obicei,
borla se manifesti la inceput sub foma unei ugoare dureri
$ r unei mobilitili scizute a articula$lor atacate, in special
dupf o lungiperioadi de inactivitate (de pildi, somn sau stat
pc rcaun).
Rcumatismul cronic
Rcumatismul cronic trebuie deosebit de reumatismul acut,
Ctrc este o complica;ie a ricelii sau a gripei. Reumatismul
gonic este ifl:udit cu podagra, deoarece ambele sunt rezul-
trtul acumulirii depozitelor de acid uric. El afecteazi rareori
3lncrii. Persoanele mai in vArsti vor pliti pregul pentrr toate
nlnclnrrile copioase consumate de-a lungul viegii.
Putem spune ci reumatismul este oglinda in care se re-
0cCtI obiceiurile noagtre alimentare proaste. Reumatismul
cmnic produce umflituri Ei excrescenle care seamini foarte
nult cu cele produse de podagri, dar durerile reumatice sunt
mrl pufin intense decAt cele pricinuite de podagri. Caaza
rtumatismului este metabolismul redus, datorat excesului de
rcld uric, provenit din consumarea produselor care il contin
uu din consumarea in cantitili mari a alcoolului, tutunului,
cdelei, ceaiului 9i gigirilor.
fuiemia
Concentralia redusi de celule rogii in sAnge este probabil
hgatt de consumul exagerat de alimente gitite gi rafinate, de
irg
 lj
proteine ani:nale pasteurizat. Formele de calciu greu
gi lapte
il de asimilat produc cu acidul uric siruri nedizolvabile, care
vor schimba compozilia sAngelui.
lt
Pietrele la flcat gi la rinichi
Acidul uric se depoziteazi nu numai in articulapi gi muEchi,
ci Ei in rinichi Ei ln bili. Sirurile forrrate de acidul uric ai
calciul non-organic cristali zeazl in ficat sau in rinichi. Acegte
I
cristde se gisesc initial sub formi de nisip, care se poate
acumula in canale. ln suficient timp, se formeazi pietre, care
produc dureri acute (colici) in ficat sau rinichi. Senzalia de
durere din timpul urinirii este primul semnal al formirii ni-
sipului. Totugi, de obicei ignordm asemenea semnale 9i nu le
acordim aten$e, pAni cAnd se formeazi pietrele gi suferim
atacuri acute de durere.
Bolile de piele
.i
l
Depozitele de acid uric sau de siruri ale acidului uric ln fesu-
i
firri sunt, de asemenea, cauzele multorboli de piele, in special
cele localizate pe o suprafali limitati (de pildi, eczemele).
Diabetul gi obezitatea
Acidul uric este o toxini, iar organismul nostru Eebuie si igi
consume propriile resurse pentru a-l neutraliza. Metabo-
lismul normal este incetinit din cauzi ci mineralele, vitami-
nele gi macro- gi micro-elementele sunt implicate in acest
proces. Aceasta conduce la tulburiri in economia zahirului
l
din organism (diabet). De reguli, consecinfa urmitoare este
o tulburare a schimbului de grisimi gi o acumulare anormali
l
i
40 i vindecarea bolilor incurabile
I
& grlsime. Aceasta este cauza penuru care mulli diabetici
ruferi gi de obezitate.
Afccfiuni neurologice
Drt flind ci acidul uric egte in contact direct cu sAngele, efec-
Eh lui nu se limiteazila aniculapi, fesuturi gi mugchi. Cre-
lcrul gi cenrii newogi sunt, de asemenea, afectali negativ de
ldcltatealui. Tensiunearidicati a sAngelui, durerile de cap,
alglenele, neurasteniile, insomnia, chiar Ei epilepsia pot
tutt o cavzi comuni: proprietilile toxice ale sdnrrilor aci-
Arlui uric.
An avutpevremuri o pacienti qrre avea dureri de cap atit
& lngrozitoare, iacAt nici micar analgezicele cele mai pu-
Etnice nu puteau si-i ofere o u$ufirre. I-am recomandat doui
lucruri: si renunfe la carne gi si foloseasci o rutini de curi-
ptt pentm a elimina acidul uric din organism. pegte o lune,
durtrile de cap nu o mai ingrijorau deloc. Fiica gi prietenele
d ru lnceput si foloseasci aceleagi remedii. Am recomandat
oultor perso:rne metoda de-a lungul anilor. Tofi au spus ci
tu acipat nu doar de durerile de cap, ci Ei de alte nepliceri,
ntn arfi durerile de lncheieturi, de oase sau de muEchi.
Metoda de purificare
care elimini acidul uric din organism
Metoda poate fi utilizati in caz de osteoporozi, podagril
fiuti), reumatism cronic, pietre la rinichi sau la vezica
bUiare, anemie, unele probleme neurologice, diabet, obez!
3rte, tensiune sangvini ridicati, gastriti gi probleme la ficat.
Metoda cea mai buni pentu a scipa de otrivirea cu acid uric
I organismului este si consumim suc obignuit de limAie.
i+r
Terapia nu necesiti schimbiri de climi (recomandate adesea REMEDIUL NR. 5
in cazul reumatismului cronic), este relativ ieftini gi produce
rezultate fantastice. TFrtament profilactic (prwentiv) cu limAi
E nevoie doar de limii obignuite, de preferinfi cu coaji Folosili urmitoarele cantited de suc de limAie:
sub$re, pentru ci acestea con{in mai mult suc. Sucul proas- Ziual -olimAie -ZiaaIO
pit de limiie igi schimbi rapid compozilia, sub influenfa Ziua2 - doui limAi -Ziua9
aerului gi a luminii solare. De aceea este necesar si preparim Ziua3 -3limAi -Ziua8
de fiecare dati o por,tie noui. Ziua4 - 4limAi -Zhta7
Existi o pirere larg acceptati, in special in rindul per- Ziua5 -5limAi -Ziua6
soanelor care nu suporte prea bine gustul acru, anume ce o
Din prima zi pAni inft-a cincea, adiugim cAte o limiie in
cantitate prea mare de suc de limAie va produce iritalii sto-
llecare zi, iat din a gasea pAni intr-a zecea, scidem cAte o
macale. Daci infelegem procesele fiziologice ale sistemului
tlmAie pe zi. ln total, vom bea sucul stors din 30 de limAi, pe
digestiv, vom inqelege gi ci aceasti lngrijorare nu este deloc
prrcursul a 10 zile.
justificati. Sub influenfa enzimelor, insugi gustul acru se
Sucul de limAie se poate prepara dupi cum urmeazi:
transformi in guri in gust dulce. Acizii citric Ei ascorbic
care ajung in stomac sunt mult mai slabi decAt acidul clor-
Se taie o limAie in doui, se storc ambele jumitili gi se bea
rucul firi a se adiuga zahir. Daci nu puteli consuma sucul
hidric din sucurile gastrice - deci nu pot produce nicio stri-
pur de limAie, adiugati o lingurigi de miere. LimAia stoarsi
ciciune mucoasei care ciptugegte stomacul. Dimpotrivi:
nu trebuie aruncati. Ea conline pretioase ingrediente fito-
persoanele care suferi de gastriti sau ulcer profiti adesea
chimice gi uleiuri esenliale, care suntbenefice pentru inimi,
de terapia cu suc de limiie. Sucul de limiie este bogat in
vlsele sangvine gi creier. Tiiafi limAia stoarsi in bucifele mi-
vitamina C, microelemente gi hormoni. El curili excelent
lltele, puneti-le intr-un borcan, adiugali miere gi zahir gi
sirurile insolubile Ei mucusul din organismul nostru. Con-
punefi borcanul in frigider. in zece ore, veti avea un excelent
sumarea sucului Stors dintr-o limAie in fiecare zi ne
cxtras de limAie, care se poate combina cu api fiarti sau cu
ajuti si ne menfinemtinerefea. El confine, de asemenea,
rptr minerali gi folosi in loc de ceai sau cafea.
gi substanfe fitochimice aseminitoare cu estrogenul gi prin
urmare, este foarte benefic pentru femeile in virsti. Unii
Thatarnentul terapeutic (de vindecare) cu limAi
compugi chimici aflafi in sucul de limAie sunt foarte efi-
Pentru acest tratament, folositi doar suc pur de limAie. Nu
cienli in prevenirea bolilor infecfioase. Putem bea suc de
ll dilua,ti cu api! Nu adiugafi miere sau zahir. Ar tebui pre-
limiie ca misuri preventivi impotriva epidemiilor de gripi
parat in exact acelaEi mod ca in terapia profilactici (pre-
gi a ricelilor, la sfArgitul toamnei gi la inceputul primiverii.
vcntive) cu limii. Putefi si-l befi la o jumitate de ori sau o
Sucul de limAie poate fi folosit in tratamente preventive
sau pentru vindecare.
ori dupi masi, care dintre aceste momente credefi ci e mai

42 i vindecarea bolilor incurabile

=43
 i
potrivit. ln timpul acestui tratament, trebui si be$ in total
sucul stors din 200 de limAi. Acest numir mare s-ar putea si
vi surprindi. Unii capiti o senza$e de acm in guri numai
gAndindu-se la o asemenea cantitate de acid citric. Afi citit
bine: trebuie si fie cel pugin 200 de limAi (mai multe sunt
perrrise, darnu mai pu$ne).
ln cursul practicii mele de medic, am vizut mii de pa-
cienfi care se bucurau de o buni sinitate mulgumiti unei
cantitigi mari de suc de limiie. Am biut pini la zece cini
de suc de limiie zilnic (stoarse din cam patmzeci de linii).
Cind incerci, i9i dai seama ci nu ai de ce si te temi. ln caz'uri
foarte rare, cantitifi mari de acid citric in stomac pot
conduce la o funcgionare neregulati a intestinelor. ln ase-
menea cazuri, putem Eece temporarla dozele tztamentului
preventiv, pAni cind organismul se obignuiegte cu sucul de
limAie, dupi care se reia din nou tratamentul terapeutic.
l
ln tratamentul terapeutic, se recomandii urmltoarele
dozez
5limii
l
Ziele 19i 12
Zilele 2 9i 11 l0limii
Zilele 3 9i 10 15limii
Zilele 4 9i 9 20limii
Zilele5,6,7,8 - l) lamal
in total, se va consuma sucul stors din 200 de limii, pe
parcursul aL2zile. Cantitigile zilnice artrebui defalcate in
trei pAni la cinci doze. Unii sunt ingrozifi de cantitatea de
suc (cam un litru) care trebuie consumati in zilele 5, 6, 7 gi
8. $i totugi, nu ne temem si bem doi litri de suc de mere sau
de coacize. LimAia este un fruct ca oricare altul, doar ci mai
acru.
M i Mlcit'carea bolilor incurabtle
Tlatamentul descris mai sus poate fi folosit pentru tra-
urta pierelor de calciu. Sucul de limAie este unul dintre cele
mtl bune remedii impotriva acestora. ln timpul tratamen-
tului, se observi o cre$tere a funcfiei renale. Urina poate
dcveni cerra mai intunecati, iar daci este pistrati mai mult
dmp, poate produce sedimente rogietice de acid uric. La in-
ctputul rahmenhrlui, un librr de urini poate produce o c:rn-
dutc semnificativi de sediment. Asta inseamni ci acidul uric
cnc eliminat rapid din organism, mulgumiti batamentului.
Urlna capiti o culoare de chihlimbar la sfirgitul b?tamen-
htlui gi nu mai produce sedimente, chiar daci este pistrati
Pcntnr mai mult timp. Aceasta inseamni ci organismul nu
nel conline cantitifi excesive de acid uric.
Thatamenftl cu suc de liniie este cea mai buni cale de a
nface stocul de vitamine din organism. Suferim de o cronici
llprl de vitamine, in special daci fumim (o gigari distruge
glnl la 25 de miligrame de vitamini C, adici un sfert din
rportul zilnic recomandat). lnci existi printre noi mu$i fu-
mltori. Sucul de limAie oferi beneficii minunate, dat fiind
cl acidul citric este unicul acid care reacgioneazi cu calciul
dln organism, fonnind o sare unici. Pe misuri ce aceasti
trne este dizolvati, organismul nostru primegte calciu gi
fogfor
- elemente care regularizeazi metabolismul gi rege-
nercazi fesutul osos.
Acidul citric este unul dintre produsele complexului
nogbru proces digestiv. Daci il intoducem in corp sub formi
de suc de limAie, pe lAngi ci vom reduce setea, vom permite
corpului si economiseasci energie, energie care poate fi uti-
llzati pentru a elimina depozitele de sinrri din oase, articu-
hjii, mugchi gi vasele sangvine. Atunci cind reaclioneazi cu
lminele, acidul citric formeazi acidul aspartic, care este in-
clrcat cu sarcini negative. Acidul aspartic apirut in mod
45
I
 natural in organism in timpul tratamentului cu suc de i noale gi ugor de inliturat. Pentru a reduce numirul de
limAie este foarte prefios. Formulele farrraceutice folosite ,lfili de pe piele, folosi$ fratamentul preventiv cu suc de
la tratarea bolilor, descrise mai sus, congin acid aspartic in llnlie.
forma lui sintetizati.
Pe scurt, sucul de limiie este foarte folositor impotriva
Iati alte cAteva sfaturi privind beneficiile aduse de limAi.
Daci avefi gitul inflamat, sugefi o felie de limAie la fiecare lultor probleme de sinitate. rE indemn si verifica$ aceasti
rimagie pe propriul corp.
15 minute
- chiar gi in cantitifi mici gi diluat, acidul citric
este in misuri si omoare top germenii. Daci suferili de boli
ale gingiei sau pur gi simplu gingiile dor, clitifi gura in mod
regulat cu o solu$e de suc de limAie gi api caldi dimingall gi
seara, timp de doui siptimAni.
LimAia este foarte eficienti Ei pentru intirirea pirului.
Daci aveli mitreafi sau pir slab, frecagi pielea capului cu o
felie de limAie, o dati pe zi, timp de zece zile. A,ceasta va
intiri firul de pir gi va opri formarea mitrelei.
Sucul de limAie poate fi de asemenea de foarte mare
ajutor impotriva transpirafiei excesive, ca de pildi in urrri-
torul remediu.
ll

REMEDIUL NR. 6
I

PregitiEi o baie fierbinte pentru picioare (doi litri de api cu

patru lingurige de bicarbonat de sodiu alimentar). Pistrafi
picioarele in solugie timp de 15-20 de minute. Usca$ picioa-
rele gi frecafi degetele gi zonele dintre ele cu o bucati de
limdie. in timpul zilei, puteS pune intre degete tampoane de
vati imbibate in suc de limAie. Repeta$ aceasti metodi timp
de cdteva zile. Ea va rezolva problema transpiraSei excesive.
Un beneficiu suplimentar este o mai buni stare a miinilor gi
unghiilor, din contagtul des cu sucul de limAie.

Daci ave$ bigici, fu<a1i cu leucoplast deasupra lor o felie

de limiie gi lisali-o acolo peste noapte. Dimineafa, bigica va

46 ! Vindecareabolilorincurabile
1i

tl
=47
L

tl
 l
i
Cunoagtem cele mai pupine lucntri
desprc sdndtatea noastrd, deSi acesta
l
egte lucntl esenlial in viaga noasfid.
l nc luln cu responsabilitate ln mAini soarta sinitifii noastre.
CAnd suferim de dureri de spate...
Greu de gisit o persoani care nu a suferit niciodati de o
formi sau dta de dureri de oase sau de incheieturi. Pentru
persoana afectati, numele bolii conteazimai pufin: reuma-
tism, affiiti, osteoporozi. Eticheta nu niodifici durerea. Aqr
intilnit mulEi suferinzi de-a lungul anilor mei de profesie.
lntre acegtia, copii, tineri gi oameni maturi, de virsti medie.
Am o slibiciune deosebiti pentru bitrani, deoarece ei sunt
mai nefericigi gi mai neajutorali decAt oricine altcineva. Ei nu
l
ne mai atrag atenfia, penru ci nu-i mai vedem atit de des pe
iilil
stradi. ln cele mai multe cazuri, ei petrec o grimadi de timp
acasi, singuri, crr durerea lor. Cei mai mulp s-au siturat deja
ii
de viala asta. Nopfile nedormite gi mobilitatea redusi le
conferi un glas trist gi ochi obosigi. Pirerea comuni este ca
acegti oameni au mare noroc daci inci triiesc la vArsta de
gaptezeci de ani. Dar nu ii consoleazi prea tare si audi
cuvinte de genul: e grea, dar nu-qi face probleme,
"biffinetea
pentru ci oricum nu pogi face nimic ln privinfa asta". Tinerii
folosesc asemenea cuvinte, firi si se gAndeasci la faptul ci,
nedAndu-gi seama, vor ajunge in aceeagi situalie gi li se va
oferi exact acelagi tip de
"mAngAiere".
Eisti o pirere foarte rispAnditi conform cireia vdrsta
inaintati aduce inevitabil o stare degenerati de sinitate. in
48 i vindecareabolilorincurabile
ultlmele cAteva decenii, utilizarea medicamentelor a devenit
rtlt de comuni, incAt actuala genera$e nici nu-gi mai di
,crna de adeviratul scop al medicementelor: si ofere o
qurare in situafii de urgenfi, pe weme de crizi.Artrebui si
iledicina se concenfieazi asupra tratirii bolilor, dar este mai
Uoe daci ne concenffim noi inEine asupra unor metode de
I rlnlne sinitogi de-a lungul integii vie1i. Cele patru prin-
dpll debazi pentru atingerea acestui scop sunt o respirafie
OtrctA, aCtivitate fizicil, alimentafie adecvati gi igiena inte-
fud a corpului. Cei mai mulgi oameni au oarece idee despre
gdnele trei principii, dar sunt surpringi si audi despre al
pltnrlea, cel cu igiena interioari. Adesea ne plingem de
Dcdiul poluat - rauri murdare, plumb ln aer etc., darnu ne
dln seama de nivelul poluirii interioare a propriului nostru
otp, care se reflegti in aspectul nostru exterior. Privifi-vi
F$n in oglindi. Coloana vertebrali seamini cu un semn de
btstbare, spatele este cocogat, pieptul in interior, iar abdo-
Dcnul reliefat in afari. Avem o senzaEie neplicuti atunci
clnd lndoim genunchii, auzin pocnete cind intoarcem capul
il gatul nostru nu :ue destuli mobilitate. Orice efort fizic
ptoduce dureri de picioare sau de spate. Iar asta e valabil gi
PCntru persoanele sub vArsta de patruzeci de ani.
hi"iF ce se intAmpli inainte de perioadele sirbitorilor.
O mulgime de persoane supraponderale, cu fele gi vene um-
0lte, pot fi vizute cirAnd cutii uriage gi plase pline cu dul-
cluri, paste fiinoase, carne gi junk-food. Din punctul de
wdere al principiilor de bazi ale sinitefii, ceea ce comit
rcegti oameni este sinucidere curati. Nu vor si infeleagi ci
llna albi rafinati conduce la diabet, ci adaosul de lapte din
prgtele fiinoase interferi cu digestia gi produce ulcere, ci
uhfrul alb rafinat impiedici asimilarea calciului gi conduce
=4e
I
 la osteoporozi, inweme ce delicioasele sendviguri junk-food
le umplu corpul cu acid uric Ai cu colegterol riu, care le ,,ci-
menteazi" virtos vasele de singe, articula$ile gi mugchii. O
masi copioasi de sirbitori intinde stomacul precum un
balon gi exerciti presiuni asupra organelor invecinate.
Cind toate acestea incep si produci un rim cardiac nere-
gulat gi cumplite dureri de cap, intindem mina 9i luim o
pastili, ca si rezolvim problema. Folosirea frecventi a anal-
gezicelor gi a antibioticelor are drept rezultat disbaeterioza
(o flori microbiani anorrrali) gi un adevirat ungan de reac,tii
biochimice imprevizibile in sistemul noslru digestiv, aduse
de parazili care vor inlocui flora baeteriani normali, sini-
toasi. Aceasta inseamni compromiterea sistemului imunitar
gi a abilitipi de a produce necesarele enzime gi vitamine.
Cind luim o aspirini, nu ne gindim ci ar putea Provoca
o hemoragie in stomac. Nu comite abraziuni prea mari (doar
ti cam 3 mililitri de singe), dar efectele se acumuleaz| daci
vom continua si luim pastile cu pumnul ca si rezolvim
diverse probleme. Aceasta este cauza pentru care in sistemul
l nostru gastrointestinal drojdiile gi al$ fungi devin domi-
nanp, ceea ce va duce Ia intestine cu hemoragie, la probleme
stomacale gi la pietre la rinichi gi la ficat.
L
Natura nu ne-a furnizat metode de a digera antibioticele,
medicamentele psihotrope sau analgezicele. Natura nu ne-a
dat niciun mijloc de a conEacara efectele toxice ale acestor
medicamente. Acegti compugi toxici rimAn in organismtimp
de ani de zile givortulbura mecanismele de apirare ale aces-
tuia. Dacivom continua si luim medicamente pentru orice
problemi, vom deveni, inevitabil, dependenli. Aceasti de-
pendenp afe &eazd deja 6OVo din persoanele cu probleme de
sinitate. Tratamentele medicamentoase provoaci reac,tii
alergice la cica2oo/o dintre pacienfi. Vreau si fiu bine ingeles:
50 ! vi.decar"o b,,lilor incurabile
iil
ou neg total utilitatea produselorfarmaceutice. Totu$i, orice
medicament este o mici dozi de otravi gi ar tebui luat
aumai in cazul unor crize majore. Aldel, medicamentele ne
onoare mai curand decAt ar face-o bolile.
Mlnte puternici in trup puternic
lotnun orag canadian, un dentist pensionar condamnat la
nunul cu rotile a participat la un seminarpe tema utilizirii
Frrpeutice a sucurilor vegetale. El suferea cumplit de reu-
|lrtism la toate articula,tiile. Nici micar maxilarul nu putea
Dctteca hrana cum trebuie. Arita ca un schelet ambulant gi
lrt nevoit si consume doarhrani lichidi, cu paiul. S-a decis
rl dea o gansi terapiei naturale, folosind in alimentafie
aucuri de morcovi gi de telini gi ficind bii terapeutice cu
la. Peste un an, era in misuri si-gi redeschidi cabinetul Ei
rl-pi practice in mod norrnal meseria de dentist. Singurul
eorn rimas din vechiul lui reumatism era o ugoari cocoaEi.
Am men$onat cazul unei fete care a venit si-mi ceari aju-
bnrl. Cu patru ani lnainte, ea incepuse brusc si sufere de tul-
burfri reu:natice care o desfigurau, firi o cauzi vizibili. De-
fctele ei deforrrate o ficeau si se simti atat de riu, incAt a
bcetat si mai iasi in lume, evitAndu-gi chiar gi cei mai buni
prlcteni. Durerea fizici gi stresul psihologic au condus-o la
rprtie gi la depresie. A trebuit si mi striduiesc din greu si o
Gonving si nu renunfe gi si ia iniliativa in lupta pentru si-
altatea ei, iar in cele din urmi am fost fericit si vid ci
rccepti ideea.
A fost nevoie de trei ani de alimentagie sBicti (practic firi
cerne), bii cu diverse ierburi, exerci$i de respirafie, 1,5-2litri
de sucuri biuli zilnic Ai cAteva metode de purificare totali a
tnrpului pentru a obline rezultatele dorite. Acum, ea este
=sl
,l
 complet restabiliti Ei are doui fiice minunate, pe care le
invafi sA res?ecte principiile unui mod de viali sinitos.
\tr dau acest exemplu pentru a-i ajuta pe tofi cei care
suferi de probleme la oase gi articulafii si infeleagi ci sunt
in misuri si se ajute pe ei ingigi. Boala nu va dispirea intr-o
luni, dar daci rezenri suficient timp, in condigii adecvate, or-
ganismul nostru o poate invinge. Aga funclioneazi natura.
Este nevoie de ani de zile pentru ca o boali si se maturizeze,
iar organismul nosEu are nevoie de un timp considerabil ca
si corecteze problema.
Experienfa mea arati ci diversele probleme ale sistemului
nosfu osos au doar cAteva cauze principale:
1. Poluarea interiorului corpului, care implici acid lactic,
acid oxalic, acid uric Ai colesterol
2. Inactivitateafizici
ii 3. Niveluri reduse ale oxigenului (consumim in principal
minciruri gitite)
rtiil
4. Niveluri reduse ale micro- gi macroelementelor esen-
giale
tiil 5. Dezechilibru in economia fosfor-calciu (vezi capitolul
despre osteoporozi)
tlil
Daci putem corecta aceste deficienfe, problemele din
sistemul nostru osos sunt de obicei rezolvate. Vivoi descrie
ii
aici, pas cu pas, cum putem realiza acest dezideiat. Primul
pas care trebuie ficut este detoxificarea trupului, combinati
ii
cu un post de trei zile. Eliberarea corpului (Ei in special a
intestinului gros) de depozitele toxice, care adesea ne otri-
vesc de mul$ ani, este un pas esenlial pentru ob$nerea de
rezultate bune.
ii
iiril
52 i Vind."u."ubolilorincurabile
l'rr rl II ca rca (detoxifi carea) tmpului prin post
lr Umpul postului, consumim doar portocale gi grepfruturi
I hm cam patm litri in fiecare zi dinfr-un cocteil de sucuri
Oefrl preparat penffu ocazie. Cocteilul este un amestec
butt din 900 grame de suc de grepfrut, 900 de grame de
lc dc portocale, 200 de grame de suc de limAi gi doi litri de
$ dlrtilati, care impreuni ar trebui si dea patru litri. Befi
neal sucuri proaspit stoarse.
Dlzolvali o lingurigi de sare intr-un pahar de api caldi 9i
b|| rmestecul pe stomacul gol, in fiecare dimineati. Solufia
I$oncazi ca un magnet pentru impuritilile din sistemul
fnfrtlc. Astfel, toxinele din tot corpul sunt colectate in in-
filne gi apoi eliminate. ln procesul de eliminare a toxinelor,
cpniomul nostru se deshidrateazi. Avem la dispozifie patu
hrt de cocteil de sucuri ugor absorbabile, care vor compensa
Gt.ttA pierdere de api.
lmbrlcali-vi cilduros gi befi din acest cocteil cate 100 de
Fme la fiecare jumitate de ori, pini cAnd se va fi consumat
btrtrga cantitate. Daci vi se face foame, minca$ doar por-
bcrlc Ai grepfruturi. Nu vi faceli griji daci vefi transpira
tbundent. Este normal
- transpiratia elimini impuritilile
dln corp. Repetafi aceeagi metodi in a doua gi a ueia zi.
Uneori, in timpul tratamentului de detoxifiere se poate si
rtm dureri de cap, senza$e de vomi gi slibiciune. Acestea
runt simptome temporare gi, la nevoie, le putem u$ura
pdntr-o plimbare, masAndu-ne urechile sau mestecdnd o
buceti de coaji de portocali sau de limAie. in fiecare seari,
lulnte de culcare, ar trebui si bem un laxativ din plante.
&ctta este necesarpentru a ajuta intestinul gros si scape de
lmpuritifi. ln zilele a patra gi a cincea, begi numai coceilul de
rucuri de fructe, de pildi mere plus morcovi, gi mAncagi doar
=s3
 fructe gi legume. ln ziua a $asea se pot adiuga la meniu boabe
de cereale, oui Ei pe$te.
ln urmitoarele 2-3luni, ercludeS din alimenta$e produ-
sele care con$n zahir alb Ei fiini albi, gemurile gi dulcelurile,
dulciurile gi alimentele conservate (in special cele care con$n
ofet). Limitagi cantitefle de alimente prijite gi produse grase,
unt, brAnzi, oui, carne gi pegte. CeI mai bine este sA renunla$
de tot la lapte. Putefi mAnca pini la 50 de grame de brdnzi
dulce (Iicuti din lapte nedegresat!) gi be$ cel mult un pahar de
lapte bitut. Alimentapa dumneavoastri trebuie si se bazeze
pe cereale, salate, fructe, legume Ei sucurile lorproaspit stoar-
se. Este foarte important si se utilizeze combina$i adecvate
de produse alimentare (vezi tabelul2, pagina 56).
rG voi prezenta aici doar direcgiile principale pentu com-
binarea corecti a alimentelor. Trebuie si ne asigurim ci or-
ganismul primegte toate elementele nuftitive necesare Ei ci
nicio substangi dintre cele necesare nu este deficienti sau ex-
cedentari. Toate componentele unei mese artrebui si fie di-
gerate in aproximativ acelaEi intenral de timp. Aceasta elimini
posibilitatea ca unele por,tiuni nedigerate din mAncare si
ajungi in intestin gi si produci acolo consecinle nesini-
toase. Principiile combinirii corecte a produselor alimentare
sebazeazi pe mii de ani de er<perienfi gi sunt un nepreluit
dar din partea strimogilor nogtri. Aceste principii conduc la
rezultate minunate. Ideea de bazi este si nu combinim
anumite tipuri de alimente la aceeagi masi.
De pildi, digerarea proteinelor se realizeazi intre doui gi
patru ore. Digerarea carbohidra$lor, intre 2O-4O de minute.
De obicei, masa carbohidra$lor (glucidelor) pe care ii consu-
mim este mult mai mare decit masa proteinelor. Bucifi nedi-
gerate de proteine pot si ajunge in duoden alituri de cantitigi
mari de carbohidrafi, iar acest lucru trebuie preintAmpinat.
54 f Vir,l..u.." bolilor incutrLrilc
ii
Proteinele sunt digerate de enzime acid-active, in timp ce
crrbohidralii necesiti pentru digerare enzime bazic-agtive.
Actstea se neutralizeazi reciproc in stomac Ai va trebui si se
lormeze cantitifi suplimentare de enzime acid-acive. Daci
llomacul nosEu con$ne un amestec de carbohidrafi $i pro-
lrlnc (cum este cazul unei mese tipice), cantitatea de enzime
rld-active necesare pentm a digera, de pildi, 100 de grame
& carne, este de 20-25 de ori mai mare decAt cea normali. ln
|crelagi timp, carbohidra,tii gi alli compugi din masa consu-
oltl vor rimdne nedigera.ti.
Toate produsele alimentare se impart in mod obignuit in
Prtru grupe:
l. Proteine - came, pe$te, oui, fasole, nuci etc.
2. CarbohidraF pAine, bomboane, cartofi, miere, zahtrr
-
etc.
3. Grisimi
- unt, ulei, unturi etc.
4. Fructe gi legume, sucuri de fructe.
ln tabelul sunt descrise principiile combinirii acestor
trupe de alimente.
Alimentele din coloana din mijloc se pot combina fie cu
dlmentele bogate tn proteine din prima coloani, fie cu car-
bohidra$i din coloana a treia, dar alimentele din prima gi a
Etia coloani nu trebuie niciodati combinate.
Aceste reguli de combinare a alimentelor sunt greu de ac-
Glptat pentu unii, pentru ci ei obignuiesc si consume carnea
Ctr pAine, chifle, cartofi sau orez. Totugi, in cele din urmi, cri-
tcriul cel mai important este cel al propriei noastre sinitifi.
ln anexi, lapp.227-234, ofer citeva exemple de mese si-
Dltoase care sunt potrivite atAt pentru persoane firi nicio
tfecfiune, cAt gi pentru acelea care au diverse probleme de
rlnitate.
=)5
=
./
i

Tabelul2 l. Suc, ceai sau api minerali

Combinarea produselor alimentare 2. Salati
ALIMENTE BOGATE PRODUSE GRASE ALIMENTE CU 3. Felul principal (carbohidn;i dimineap gi proteine seara)
INPRoTEINE $I J/II" CARBOHIDRAF
Carne gi supi de Unturi, unt, uleiuri PAine gi alte produse
Pentru persoanele sinitoase, un cocteil din suc de
carne, pegte, oue, vegetale, fructe bazate pe fiini, Ooncovi gi sfecli (in proporfie de 4:1) este foarte util ca
vinete, fasole, fasole (proaspete sau cereale, cartofi, tttlruri preventivi impofiva problemelor de sinitate. Nu
de Windsor, nuci, uscate),legume zahir, miere, erltU foarte multe persoane complet sinitoase gi combina-
seminle de (crude sau uscate, cu produse confinAnd $lh ideale de sucuri sunt diferite pentru diferite cazuri. Dat
floarea-soarelui, exceplia cartofilor), zahir, paste fii- tlnd cI am discutat problemele de sinitate ale sistemului
iaurt gol, kefir, sucuri de fructe gi noase, gemuri, dulce- Oor, am si menlionez cAteva cocteiluri de sucuri care inti-
brAnzi de casi, lapte legume. pri, bomboane.
tttc oasele. Beti cocteilurile de sucuri de 2-3 ori pe zi, ca
gras, lapte bitut.
lproximativ 15-20 de minute inainte sau la o ori, o ori gi ju-
Este intotdeauna mai
dtrte, dupi mese. Ele ar trebui si ajute in cazuri de pro-
bine si se consume Ucmc la oase, mugchi gi coloana vertebrali, ca gi la inllamafii
lapte, vin sec, pepene & erticula$ilor, la osteoporozi, carii dentare, podagri, reu-
sau banane separat lrtlsm gi boli ale gingiei. Cantitisle de suc de mai jos sunt
de alte produse ali- ,aotru a fi consumate o dati.
mentare. l. Morcovi 250 g
2. Morcovi 230 g+ liptuci L40 g+ spanac 85 g
Se pot combina | | Se pot combina
3. Morcovi 280 g + spanac 170 g
Sugerez si se consume doui mese complete ln fiecare zi 4. Morcovi 230 g + lelini 115 g + ridicini de pitrunjel
prima intre 8 gi 9 dimineafa, iar a doua intre 5 Ei 8 seara.
- 60 g + spanac 85 g
Putem consuma, pe post de gustiri dintre mese, fructe gi 5. Morcovi 230 g+ sfecli 85 g + cagtraveF 85 g
legume. De biut, utilizali doar sucuri proaspit stoarse din 5. Morcovi 32O g + sfecli 85 g + nuci de cocos 60 g
legume gi fmcte gi api de buni calitate. Cel mai bine, be$ ceai 7. Spanac 200 g
verde sau ceai de plante (mugefel, urzici, menti silbatici 8. Morcovi 23O g+ felini 140 g + ridicini de pitrunjel
etc.) 6og
Mestecafi complet hrana, de cel pufin 30 de ori pentru 9. Liimiie 200 g.
fiecare mugcituri. Nu be{i nimic in timp ce consumali hrani
Cel mai bine este si se prepare cocteilurile de sucuri cu
solidi. Mesele ar trebui si fie araniate in urmitoarea ordine:
pulin timp inainte de a fi consumate; oricum, in niciun caz

56= Vindecarea bolilor incurabile ?sz

 mai tArziu de 8-10 ore, chiar daci le pistrim la rece, la 0-8
grade Celsius. Urmitoarea componenti a mesei noastre ar
trebui si fie salatele. Asigu:aS-va cA sunt gustoase 9i preferabil
ficute din legume locale, crescute in perioada lor naturali de
vegetape. Cu cit avem mai multe culori diferite in salate, cu
atAt ele sunt mai sinitoase (vezi anexa, pp.227-232).
Nu virSta ne distruge coloana vertebrali
Viap in societatea noasbd civilizati nu necesitiprea mult efort
fizic. Inactivitatea gi alimentafia incoregti au drept rezultat o
coloani vertebrali inflexibili. Vertebrele Ei discurile afectate
duc la deformarea coloanei. Evident, pentru aceste probleme
dim vina pe lmbiu:Anire. ln realitate, bitrinefea ca atare nu
are nimic in comun cu aceste probleme. Daci ne uitim mai cu
atenfie la modul in care se migci mulji copii, vedem uneori un
spate coco$at gi picioare fepene. Daci vor continua pe aceasti
cale, se vor acumula modificiri degenerative, dar asta nu in-
seamni ci pentru ele trebuie si acuzim biffinefea.
Am intahit multe perso:rne care au tiit peste o suti de
ani Ei inci au o coloanivertebrali solidi gi sinitoasi, sunt in
stare si munceasci gi sunt de obicei foarte optimiste.
Oamenii se pling de probleme la coloani, trecAnd sub ticere
propria neglijenfi drept cauzi. Am avut plicerea si vid spec-
tacolul dat la virsta de 80 de ani de Mahmud Isymbayev, un
foarte bine cunoscut dansator. Suplu gi cu aspect tineresc,
dinamic Ai energic in migciri, acesta a dansat aproape in-
continuu timp de o ori gi jumitate. Cdnd, la sfirgit, a ficut o
pleciciuae in fafa publicului, aproape a atins podeaua cu
fruntea. Aceasta dovedegte ci forma fizici a coloanei verte-
ti
brale nu depinde de virsti, ci de o alimenta$e adecvati gi de
o doziporiviti de activitate fizici.
58 ! t,nd..or"" bolilor incurabile
Doresc si mentione z trei cazwi de probleme de sinitate
rp.rent firi legituri lntre ele, luate din practica mea medi-
cell. Dupi o examinare atenti, a reiegit ci toate au aceeaEi
aut:i, ceea ce arati o strAnsi legituri intre starea noashi ge-
ncrall de sinitate Ei starea coloanei vertebrale.
(AZUL NUMARUL 1
O pereche dorea ajutor pentru fiica lor de 15 ani, care se
ltzlse intr-o stare ingrozitoare. Dintr-o cauzi deloc evidenti,
prnca din stAnga a fefei ei s-a desfigurat, ochiul sting nu se
oel putea inchide gi nu putea nici si ridice din sprAnceani.
hrese tratati cu injeclii Ei fizioterapie timp de o luni, firi
rzultat. Pentru tanera fati, o desfigurare atdt de vizibili era
rvldent o Eaumi psihologici. Mai intAi, m-am uitatla modul
tt care piEegte. Migcirile ei erau foarte tepene. O examinare
oei aminun$ti a implicatridicarea gi coborArea bra.telor, age-
trta pe scaun gi ridicarea de pe el gi in fnal scoaterea pan-
tolllor gi incercarea de a-gi pisba ecbilibrul intr-un picior. A
lrutut sta ln acea pozifie doar cAteva secunde.
Ctrlugirii tibetani folosesc aceasti metodi de examinare
ql de cAte oribinuiesc ci aliniereavertebrelorlombare are de
tufcrit, in special in cazul primei vertebre. Aceasta contro-
hrzl toate migcirile verticale ale corpului: ridicarea gi cobo-
r|rta brafelor, deschiderea gi inchiderea ochilor, ca gi ridi-
crrca in picioare. Dificultisle legate de oricare dinue aceste
nlgctrri indici extenuare gi o rigidizare a primei vertebre.
Metodele moderne de diagnosticare nu sunt in mAsuri si
dctegteze aceste schimbiri. I-am ,deblocat" vertebra gi i-am
prcscris un set de exercilii pe care le putea face de una
rlnguri, pentru a corecta pierderea alinierii vertebrelor gi a-Ei
rccipita funcEiunile controlate de prima vertebri. Am vizut-o
dc cAteva ori pe luni, pentru a verifica progresele.
=se
 A fost nevoie de doui luni pentru ca totul si revini la
normal. Mugchii faciali au inceput si-i funcfioneze normal,
iar ochiul se putea inchide acum. Doetorul ei a fost uluit de
aceasti refacere, pentru ci el nu putuse obgine niciun re-
zultat semnificativ cu alli pacienfi, suferind de aceleagi sim-
ptome.
lntimplitor, unul dintre doctorii din clinica respectivi
suferea de aceeagi problemi neurologici. A fost chiar gi mai
uimit si afle ci medicamentele prescrise de colegul lui pentru
fati erau aceleagi pe care le lua gi el, dar firi rezultat. Iati un
bun exemplu al principiului emis de Hipocrate cind a s?us:
,Orice boali are cauza ei proprie, care nu poate fi inliturate
cu medicamente".
CAZTJLNUMARUL 2
Medicina antici are in arsenal sute de moduri de a pune un
diagnostic doar bazAndu-se pe simptome exterioare. increli
turi ale fetei, culoarea gi forma urechilor, forma unghiilor,
modul in care se'uzeazd, pantofii etc., toate acestea ne pot
s?une lucruri despre boli interne. Chinezii puteau diagnos-
tica peste 300 de boli pur gi simplu prin examinarea pulsului,
iar preofii lamaigti din Tibet pot detecta 150 de boli pornind
doar de la mirosul corpului.
Am un obicei: firi si-mi dau seama, caut anumite semne
exterioare, analizind nivelul de sinitate al persoanelor in-
tAlnite. Uneori, cind ne uitim la televizor, solia mea mi in-
fteabi cAt de sinitos este politicianul sau artistul de pe ecran.
Odati, i-am spus ci gchiopitatul cAntireplui ei preferat este
cauzat de o degenerare a celei de-a doua vertebre lombare.
Ea nu m-a crezut, pentru ci gtia ci acest gchiopitat era atri-
buit unei rini cipitate intr-un accident. Eu am sus,tinut in
continuare ci terapia de aliniere a coloanei vertebrale ar
60 i Vindecareabolilorincurabile
putcr rezolva problema. Peste citeva luni, cintiregul m-a
Gontrctat pentru o programare. A reiegit ci primise de ziua
hl drept cadou una din ci4ile mele gi il interesa si obf,ni un
{utor pentru problemele lui de sinitate. in timpul consul-
lrflcl, mi-a povestit cum a fost cu accidentul gi deslre pro-
blcmele lui tot mai mari cu mersul. Doetorii au sugerat o ope-
nllc la gold, dar el voia si ia in considerare gi tratamente
dFrnative. I-am cerut si incerce un prim set de exercigii de
dhgnosticare, menite si examineze starea celei de-a doua
incbre lombare; exercifiile au confirmat diagnosticul meu
mtcrior. Apoi i-am ercplicat ci a doua vertebri lombari egte
ilrpunzitoare pentru menfinerea echilibrului corporal la
d;clrile stAnga-dreapta, influenfAnd inclusiv modul in care
ocrye el. $chiopitatul este in cele mai multe cazui o indi-
ct1|c a unei vertebre lombare secunde dislocate. ln final, l-am
Gonrins si-gi rezolve problema coloanei. Nu a fost nevoit si
lrrctr prin rneo operafie, iar acum merge normal, firi aju-
bnrl unui baston. A inceput si fie mai atent cu sinitatea
grcprie. Sper si continue si devini tot mai activ gi mai plin
& energie.
ln cealalti carte a mea am discutat mai pe larg despre in-
Srflnerea coloanei vertebrale. Vreau si adaug aici doar ci
arcrcifiile fizice care implici gira spinirii sunt necesare
,antm a men$ne in buni formi discurile cartilaginoase, ceea
cr preintAmpini aplatizarea lor gi o frecare dureroasi a ver-
kbrelor unele de altele.
CAnd nivelul calciului din discuri scade, coloana noastri
vtrtebrali igi pierde calitatea de absorbant al gocurilor. Fre-
crrca gi presiunea intenrertebrali cauzeaziciupirea nenrilor
crrc ies, ramificAndu-se, din miduva spinirii, prin spaliile
dlnne vertebre. Din fericire existi exercifii speciale care pot
ltgenera rapid discurile cartilaginoase. Acest lucru este
=61
posibil la orice var$e, cu condi,tia si se adopte o alimentafie
corecti gi si se efectueze rutina fizici necesari. Chiar daci
eqti la o vArsti avansati, pofi si-p regenerezi discurile gi si-!i
menfii infreaga coloani vertebrali sinitoasi, a$a cum o au
tinerii.
UZULNUMARUL 3 2. Schimbarea obiceiurilor alimentare (tabelul 2, pagi-
Un birbat de 34 de ani a venit la mine pentru o consultagie.
Avea probleme cu erecfia gi cu urinarea. Un tratament pre-
scris de urologul lui adusese oarece imbunitefiri, dar nu ii
readusese complet performangele sexuale. ln plus, suferea
tot mai des de constipa$e.
ln cazul problemelor de erecfie, cel mai probabil
"vinovat"
este de obicei a treia vertebri lombari. lnfepenirea verte-
brelor lombare unu gi doi duc de obicei la constipalie, pro-
bleme de ereclie gi in final la inflamarea glandei numite
pro$ate. Dat fiind ci mul$ birbali se confrunti cu aceste
probleme grave gi foarte neplicute, voi incerca si explic care
este originea lor comuni.
Anatomia sistemului urogenital al birbatului este bine cu-
noscute. lnte componentele acestuia amintim uretra, care
iese din vezici, glanda prostati, veziculele seminale Ei testi-
culele. Prostata este o glandi care consti din fesut muscular
gi lesut producitor de hormoni. Testiculele produc sperma-
tozoizii gi veziculele seminale secreti mucusul care le per-
mite spermatozoiztlor si supraviefuiasci. Toate acegte trei
elemente se unesc penfu a forma slerrna gi se intAlnesc in
uretri. CAnd intestinul se extinde, din cauza umplerii cu de-
pozite solidificate (datorate, la rdndul lor, consumului de
carne gi de produse pebazide ftini albi, stilului de viali se-
dentar etc.), prostata va fi presati puternic de intestinul
umJlat. Drept rezultat, ea va produce mai mult lesut muscular
62 I vind..".." bolilor rncurauue
$ crntitlgi mai reduse de hormoni, ceea ce apoi conduce la o
groducgie redusi de mucus gi la,uscarea" veziculelor semi-
rlc. h,esiunea exercitati asupra prostatei este transferati gi
ffttfri, ceea ce cauzeazi dificultifi in urinare. Cea mai buni
Ic'rtenfi de acfiuni consti in patru pagi:
l. Curifarea intestinului gros (vezi pagina 149)
na 56)
3. Consumarea de cantiti,ti mari de sucuri de legume gi
fructe (vezi terapia cu limAi de la pp. 43-44; morcovi,
280 g + sfecli 90 g+casravefi 90 g de doui ori pe
-
zi; morcovi 250 g- de doui ori pe zi).
{. Regenerareavertebrelorprin exerci$i (vezi pp. 66-67)
Aceasti metodi ar trebui si rezolve problemele de urinare
b I 5- 20 de zile, si vindece infl amarea pro statei curAnd dupi
rcca 9i si aduci totul la o funclionare completi in 5-6 luni,
Orl a fi nevoie de weo operaSe.
Secliunea lombari a coloanei noastre vertebrale contine
dncl vertebre (in unele cazuri, foarte rare, gase). CunoaEtem
&Jr consecinfele infepenirii gi obosirii primelor trei. Care
unt celelalte doui vertebre implicate? Vertebra a patra se
cllpl de migcirile corporale atunci cAnd stim in scaun Ei de-
frmini 9i momentele de excitare sexuali. Degenerarea aces-
l|l vertebre poate produce dureri atunci cAnd stim jos, o
;ltutate anormali, o lipsi a excitaliei sexuale, ca giprobleme
b utcr. A cincea vertebri diijeazimigcirile inainte-lnapoi,
dc pildA cAnd piEim, cind muncim sau in timpul actului
aqud. De asemenea, se ocupi gi de func$ile respiratorii gi de
rbrca pielii.
Agi citit mai sus o descriere generali a relaSei dintre starea
coloanei vertebrale gi anumite funcfii motoare. Putefi efectua
=63
l
un test care consti in apleciri laterale, pe spate gi in fafi, age-
l zareape scaun gi ridicarea de pe scaun. Daci avefi probleme
in efectuarea acestor migciri, daci simfi,ti presiune in zona
lombari, atunci vertebrele dumneavoasui lombare sunt in-
fepenite gi nefunclionale gi aceasta influenleazi negativ
multe as?ecte ale sinitifii dumneavoastri.
Din cauza stilului de viali inactiv, existi foarte pufini
oameni a ciror zoni lombari a coloanei este perfect sini-
toasA. De obicei, durerile din zona lombari sunt tratate cu
bii, masaje, medicamente administrate prin fricfiune gi in-
jecfii cu vitamine din grupa B. Aceste metode oferi doar o
ugurare temporari, pentru ci ele lupti doar cu simptomele.
Daci nu este inliturati adevirata cauzi, pe termen lung si
tualia se va deteriora.
Vertebrele lombare sunt sffins legate de golduri. Oasele gi
articula$ile regiunii pelviene sunt responsabile pentru toate
func$unile motoare ale corpului. $oldurile sunt foarte impor-
tante pentru corpul nostru, din punct de vedere stuctural. Ele
pot fi comparate cu teme[a unei case sau cu sistemu] de ridi-
cini al unui copac, din cauza modului in care ele susfin partea
superioari a corpului. Pelvisul nostru partictpi la gase tipuri
de migciri: sus, jos, inainte, inapoi, deschidere, inchidere. Di
ficultifle in efectuarea oriciruia dintre aceste tipuri de migciri
sunt indicatii clare ale unor deformiri. Centrul pelvisului se
poate deplasa in sus sau in jos, iar coloana vertebrali poate
deveni ugor nealiniati. Daci deformirile se amplifici, verte-
brele incep si ciupeasci nervii care se ramifici din miduva spi-
nirii. lncepem si sim,tim dureri in organele interne la care se
leagi aceEti newi. Cu cit sunt mai mari deformaliile, cu atAt
mai serioase sunt consecinfele pe care le suferim.
Efectele deformirilor se pot propaga in sus (amefeli,
dureri de cap, $uit in urechi) sau in jos (dureri la genunchi,
64 i uuro""ur"" bolilor rnc'urabrlt'
pmbe sau cilciie). lntr-o anumiti misuri, deformirile co-
lrrrnei vertebrale sunt rezultatul mecanismului de autoechili-
lnrrr al corpului nostru. Daci incercim si inclinim capul pe
Qetc ai si mergem asdel cAteva minute, vom continua si ne
b;lnlm zile intregi dupi aceea, si simtim nepliceri psihice,
tlrmA gi lucruri stranii ce se petrec in creierul nostru.
Mecanismul nostru de autoechilibrare, care are menirea
& r mengine creierul ine-o pozigie nepericuloasi, este legat
dc proprietatea paralelismului care este intrinseci ochilor
nottri. Coloana igi schimbi alinierea din cauza acestui meca-
olrm. Putem vedea uneori persoane cu o falci imperfecti, cu
o rlmetrie nepotriviti a umerilor sau cu o cutie toracici de-
hrmatl. Multe dintre acegte diformitaEi sunt cauzate de o ali-
nlcre improprie a secgiunii pelviene a coloanei. De aceea me-
dlclna orientali acordi atAt de multi atenfie acestei zone.
( ) coloani vertebrali. sinitoasi este
h.rz.a unei sanitifi bune
Allmentalie, igieni, factori psihologici, respirafie gi exercilii
rmbice suntimportante, darfiri o
gi acvatice: toate acestea
coloani vertebrali sinitoasi, ele nu vi vor face si vi simlifi
rlcloc sinitogi. Ce poate intrqine coloana vertebrali intr-o
lormtr cu adedarat buni?
l. Dormifi pe o saltea tare sau pe podea (vezi Cum sd
trdim150 de ani)
2. Pune$ sub gAt o perni mici gi tare sau un prosop ficut
sul
3. Mincafi numai alimente sinitoase gi befi cantitefi
mari de sucuri
4. Purificali-vi sistemul osos (vezi Remediile nr. 3, 5 gi 21)
=6s
 5. FaceS bii terapeutice
6. Facefi zilnic exercifiu fizic.

Putem efectua setul nostru preferat de exercifii fizice sau

putem folosi unul dinue seturile sugerate mai jos. Acestea
ajuti la alinierea vertebrelor gi la inliturarea tensiunii din
E}GRCT.IIUL NR. 5
sistedlul osos. lncercali unul dintre ele inainte de a continua
lectura cirfii. Memoragi-l gi efectuafi-l de doui ori pe zi, dupi
Cupicioareleu iatin_
preferinle (acasi, la munci, la stafia de benzini etc.) Ia cei
pfi omoplatul mina
mai mul$ oameni, coloana vertebrali seamini cu un meca-
llngi gi atinge

nism ruginit, penfru ci ei petrec 80olo din timp fie aplecagi,

DGRCTTTUL NR. 6
fie pe scaun, fie intingi in pat. Daci vei dedica timp stirii
Crr picioarele ugor depirtate, ridicafi ambele mAini gi
coloanei tale vertebrale, vei fi recompensat printro sem- rotiji
torsul in sensul acelor de ceasornic de 10 ori gi in sens invers
nificativi imbuntttfire a sinitifii. & to ori.
Setul de exercifii nr. I DGRCT,IUL NR. 7
gi cu torsul in pozipe verticali,
EXERCTTIUL NR.1
lntingi pe spate, cu brafele de-a lungul corpului, cu palmele cu genunchiul stAng gi apoi cu
in jos, impingeF genunchii in sus, incercAnd si rd atinge$ e 10 ori.
fruntea, apoi intindegi genunchii la loc. Repetafi exercifiul
de 10 ori.
DGRCInUL NR.8
ilnAndu-vi de spitarul scaunului, facegi cel pu$n 10 genu_
tcxiuni.
EXERCTTIUL NR. 2 lncercali si repetati fiecare exerciliu de l0 ori la inceput,
Ridicafi-vi in picioare, aplecafi-vi ln fafa gi incercagi si atin- fpoi marili treptat numirul de repetiri la2O_40.
geS podeaua cu degetele (daci putegi, chiar cu palma). Aple-
cagi capul inainte gi inapoi, umirind migcirile torsului. Stagi
Poate veni gi de la minte...
drept in picioare gi strAnge$ pumnii.
Durerile de spate gi din zona rombari nu igi au lntotdeauna
EXERCTTIUL NR. 3 clginea in dislocarea unorvertebre. Sursa poate fi uneori de
Rotifi ambele brale de 10 ori inainte gi de 10 ori inapoi. lrturi psihologici. pozifile asumate de diverse persoane pot

66 i vind."u..o bolilor incurabile

=67
si ne spuni multe despre starea lor de spirit. Persoanele in-
crezitoare Ei relaxate au tendinp de a pisb:a o posturi dreap-
ti gi fin capul sus. Persoanele tulburate, disFerate, triste igi
gin capul plecat gi umerii strdngi. Acestea pot fi orplicate in
modul urmitor: minia, iritarea, tristelea sau oricare alti pro-
blemi de disconfort psihologic declangeazi tensiuni, con-
tracpi gi lnlepeniri ale mugchilor s?inali. Acegtia, la rAndul
lor, preseazi refelele neuronale care t:averseazi acegti muEchi
gi produc o senzaEie de durere.
Persoanele care se tem, care tateazA la modul pasiv si-
tuajiile de stres, iau greu decizii (gi cAnd le iau, nu sunt ho-
tir1toare) gi au tendinfa de a se izola sunt predestinate si
sufere de dureri de spate. Daci ce am scris mai sus seamini
cu una din trisiturile personalitilii tale, este foarte probabil
ci durerile tale de spate confin un factor psihologic. Exi$e
unele tehnici, care ajuti la reducerea tensiunilor din corp.
Aplicdnd aceste tehnici deloc complicate pentru reglarea
stirii sufletegti, puteli redobAndi armonia naturali dintre
tmp qi minte. ln 10-20 de minute, ve$ obfine o relaxare totali,
eliberAndu-vi complet de tensiunea din muEchi. Pute$ exersa
pe fondul unei muzici linigtite, daci dorigi.
EXERCITIUL NR. 9
Coborili gi relaxagi brafele. Scuturagi-le ugor, ca 9i cum agi
dori si vi debarasafi de nigte picituri de api. Facefi acelagi
lucm cu picioarele. Ridicaqi mAinile, imaginAndu-vi ci incer-
cafi si atinge$ soarele. lnchipuiji-vi ci tnrpul vi devine greu
qi se comporte ca un nufir cu lujer lung. lncepegi si vi aple-
cafi spre podea. lnchidefi ochii gi incercafi si simlili cum
corpul devine tot mai greu gi mai greu. lntindegi-vi pe s?ate
9i depirtafi brafele gi picioarele. Concentrafi-vi gindurile
68= \/indecarea bolih'r irrcrtrabilc
=
uupra vArfrrrilor degetelor de la picioare gi gindifi-vi cAt de
lnerte gi de grele sunt ele. Senzafia de greutate va prelua apoi
lrbele picioarelor, apoi gambele gi pulpele, ca gi cum corpul
rar umple cu o materie foarte grea. Birbia va cidea ln piept.
tnctripuip-vi ci ceva vi lntinde tofi mugchii fe1ei, in toate di-
rtcfiile. lncercali si credefi ci avefi o asemenea greurare,
bclt vi putefi scufunda in pimint. Relaxafi respirafia, in-
Ohend gi expirAnd cit mai lent posibil. Acum imagina$-vi
cl pe cer se deplaseazi un nor foarte alb. lnchipuip-vi ci de-
rcnifi acel nor gi ci avefi acum un corp foarte ugor gi foarte
llnigtit. Lunecagi firi efort pe cer, deasupra cAmpurilor, pi-
durilor gi apelor. lncercali si mirosili florile, copacii sau
Darea. RimAneli cAt de mult dorigi in aceasti stare relaxati.
t/trputefi lnchipui degetele devenind un fel de tuburi, prin
clle toate tensiunile, neplicerile gi oboseala pirisesc fupul.
Glnd simgiti ci orice tensiune s-a dus, facefi asrfel lncAt si vi
rlmfifi din nou corpul solid. Ridicafi brafele deasupra capului
$ lntindegi-va lntregul corp. Rostogoli$-vi incetpe dreapta gi
btlndegi-vi gi cabrafi-vi ca un copil care tocmai se reze$te,
rgoi facegi acelagi lucm pe partea stAngi. Ridicagi-vi in $ezut,
btlndeli-vi din nou gi deschidegi ochii. Ridicagi-vi lent in pi-
cloare gi relua$-vi activitatea normali. Ar trebui si vi simfip
lugchii relaxap, starea sufleteascA echilibrati gi spiritul rein-
dnerit.
Pentru cei care nu prea au timp in mod normal, sugerez
Umtrtorul set de exercitii.
flctul de exerci,tii numirul2
Aceste exercipi sunt ugor de efectuat, chiar gi de cifte per-
unele bolnave. Ele vi relaxeazi in mod minunat gi inlituri
69
 senzafia de epuizare caazati de orele lungi de lucru se-
dentar, cind ne simlim capul greu gi toli mugchii ne sunt
tensionali. Exerci$ile pot fi efectuate oriunde la muaci,
-
int-o statie de autobuz gi chiar cind vorbim la telefon.
EXERCITIUL NR. 1
- Vibro-masaj
Ridicali-vi pe vArfurile picioarelor, asfel incAt cilcAiele si fie la
cam 1-2 centimeti deasupn podelei. Dupi aceea cidefi lnapoi
la podea pe cilciie, cu intreaga greutate a corpului. Nu vi
gribifi. Efectuafi exercigiul c:rm o dati pe secundi, in total de
50 de ori. Persoanele care stau mult pe scaun la locul de munci
ar ftebui si faci acest enercifiu de &5 ori pe zi. Este un btrn ener-
ci;iu preventiv impotrira rraricelor gi a problemelor cardiace.
Exercifiile care utilizeazi mecanismele sfincterului urinar
gi ale celui anal (mugchi care impiedici urinarea gi defecagia)
ii sunt unice prin simplitatea lor Ei exbaordinare prin eficienfi.
Secretul lor a fost pistrat mult timp de citre maegtrii yoghini.
Aceste exerci$i promoveazi relxarea musculari, imbuniti-
circulalia sAngelui gi previn problemele sistemului re-
fesc
productiv, atat h birbagi, cit gi la femei. Ele pot fi efectuate
oriunde, firi micar ca cei din jur si-gi dea seama.
EXERCIIIUL NR. 2 Blocaj frontal (exercilii kegel)
-
Exerciliul este efectuat prin contractarea mugchiului sfinc-
terului urinar. O facem in mod automat, cAnd trebuie si ne
ablinem, inainte de a ajunge la baie sau dupi ce am ter-
minat urinarea. O facem congtient cAnd wem si intre-
rupem urinarea. Exerciliul con$e in a efectua acelagi tip de
contracfie musculari, de 5-10 ori. Efectuafi acest exerciliu
de 3-5 ori pe zi.
70 I Vindecarea bolilor iDcunbile
TXERCITIUL NR. 3 - Blocaj anal
Accgt exerciliu se efectueazi prin contractarea repetati a
iacterului anal, ca gi cum am wea si oprim un scaun tn curs
(dc g-S ori pe zi).
BERCI,IIUL NR. 4
- BIocaj dublu
Itcctuali 10 contracfii simultane ale ambelor sfinctere (cel
fl bine atunci cAnd expiragi aenrl). Are un dublu efect. Efec-
lr$ exerciliul o dati pe zi.
Multe persoane merg cu spatele incovoiat, ca gi cum ar fi
bpovirate cu ceva greu toati viap. Daci incerci si Si capul
tlcat, si ai spatele drept gi ochii strilucitori gi veseli, multe
lme problemele tale de sinitate vor dispirea. Iati.mai jos
Aaa exercifii care te ajuti si pistrezi o infi;igare fericiti Ei
rdl.
BEncrpul NR. 5
|djinigi-vi de perete cu cilcAiele, fesele gi capul,
timp de 3-5
lllaute. Sugefi stomacul, privifi drept inainte 9i gindif-rd ci
&cni pe lumea asta nu e atit de fericit gi de aritos. Aceasta
t Etbui si vi umple mugchii cu o senzagie de cilduri gi si vi
ducl stralucirea in ochi. lncercafi si pistrap tot timpul in
llate aceasti senza$e.
Urmitorul exercifiu este pentru aceia care petrec o mul-
lOe de timp in picioare sau in pozilia $ezut. Exercifiul are
lcnirea de a inlitura rapid tensiunea din tofi mugchii.
D(ERCTTTUL NR. 6
h$ lntr-un picior Ei indoifi celilalt genunchi pAni cind
dngeli fesa cu cilciiul. Sus,tinefi genunchiul cu mina gi
=Tl
=
 l

rimAneli aga timp del-2 minute. Apoi facefi acelagi lucru cu orc, apoi strecurafi gi stoarcefi tot sucul pe care il puteli
celilalt picior. obp re, pe c:re il veli pune intr-un borcan cu capac. Be$ in
0ccare zi, inainte de micul dejun, cate 50 de grame.
Dureri de articula{ii, oase Ei mugchi
RF,MEDIUL NR.10
PAni acum, am oglicat citeva dintre cauzele durerilor gi me- (lmpotriva durerilor de articulagii)
todele de prevenire a acestora. Daci suferi$ de dureri gi ne- Amestecali doui pahare de suc de ridichi cu un pahar de
pliceri vechi gi persistente la articulafi, oase gi mugchi, ln- Dlere, jumitate de pahar de vodci gi o lingurifi de sare.
il

il cercali unul din remediile ur:rritoare. lleca;i z onele afectate.

i

REMEDIUL NR. 7 REMEDIUL NR. N

l
(pentru dureri puternice, cum ar fi inflarnatiile terminatiilo' Anestecali o cani gi jumitate de suc de ridichi negre cu o
i
nervoase) cnA de miere, 150 de mililiu'i de vodci (tirre 4oo/o sau mai
l
Fixaf cu leucoplast firrnze de hrean pe locul dureros timp de Dere) gi o linguri de sare. Lua$ o linguri lnainte de culcare.
cAteva zile (pini cAnd durerea lnceteazi). Putegi folosi frunze tlftaF amestecul in frigider.
iii
proaspete in fiecare zi.
IT..MEDIUL NR. 12
REMEDIUL NR. 8 lbcali suficient pitrunjel (ridicini plus frunze) cAt si
(pentru eliminarea durerilor cauzate de depunerile de sirun: upleli o cani. Puneli tocitura intr-un vas, turnafi doui
l
Fierbefi nigte fiini de secari gi amestecafi-o cu o cantitate clni de api fiarti, acoperili cu un prosop gi lisali aga peste
egali de cartofi fierfi, pini cAnd obSneli o masi uniformi. lorpte. Strecurali amestecul dimineafa Ei stoarcefi in suc
l
Frecali zona afectati de dureri cu ulei vegetal gi masafi-o o llmAie de mirime medie. Beti o treime de cani, de doui
i
bine. Facefi din amestec o turti. Puneli pulini terebentini crl pe zi, dapi masi, timp de doui zile. Lisafi si treaci
pe zona afeetati gi peste ea punefi turta. Acoperiti-vi cu o Iti zile, apoi continuafi cu remediul pini cdnd durerea
l

pituri groasi gi rimAneli aga cAtmai multposibil (de pildi, Orpare.

toati noaptea).
REMEDIUL NR. 9
(pentu eliminarea durerilorproduse de depunerile de sirurii
Radegi trei limAi (complet, cu tot cu coaji) gi 150 grame de
i usturoi decojit. Amestecafi-le gi nrrnafi peste amestec o ju-
mitate de litu de api fiarti. Lasa;i si se ageze timp de 24 de
ii
IE.MEDIUL NR. 13
It(;REDIENTE:jumitate de litru de vodci (40 de grade sau
Irl tare), cinci ardei iugi, lungi de cam 6-8 centimeti.
?II:PARARE: Toca$ fin ardeii, punefi-i intr-un borcan gi
luna$ peste ei alcoolul. Acoperif cu un capac Ai lisafi la loc
btunecos timp de o siptimdni.

i
l 72 vird..u..ubolilorincurabile
=tl
=
FoLosIRE: Umezili in amestec un tampon de bumbac Ai aco-
perip zona afestati timp de 3-4 ore. Chiar gi cele mai per-
sistente dureri dispar dupi 7-10 gedinfe.
REMEDIUL NR. 14
INGREDIENT'E: 50 grame de camfor, 50 grame de seminfe de
mu$tar pisate, 10 grame de vodci (40 de grade sau peste),
100 grame de albug de ou neprelucrat.
PREPARARE: Tirrnafi alcoolul intr-un borcan, adiugaf, cam-
fonrl 9i lisagiJ si se dizolve. Adiugagi gi dizolva$ praful de
seminfe de mugtar gi amestecafi pAni cind avefi o pasti
groasi. PisbaF la frigider gi lncilzigi ugor inainte de utilizare.
FoLoSIRE: Cu pasta obginuti masa$ mugchiul sau articula$a
afectati, lnainte de culcare. Nu freca1i pAni la absorbfia to-
tali in piele - lisafi pe piele o peliculi timp de 20 de minute
gi apoi s?ilafi cantitatea in exces cu ajutorul unui tampon de
bumbac inmuiat in api caldi.
REMEDIUL NR. 15
(imp otriva reumatismului)
Tiia$ in buci$ foarte mici o floarea-soarelui gi puneS buci-
Sle rezultate intr-un borcan de un litru, impreuni cu 50 de
grame de fulgi de sipun. Turnafi 500 de mililiti de vodci,
amesteca$ bine gi apoi punep un capac. Lisa$ totul la soare
timp de 8-9 zile. Apoi agitafi din nou, stoarcefi tot lichidul
din amegtec gi turnafi-t tntr-un borcan de sticli, cu un capac
etang. Frecafi zonele afectate.
R.EMEDIUL NR.16
(impotriva reumatismului)
mul$ napi cAt si umplefi
Radeji gi apoi stoarcefi suficient de
o cani gi jumitate cu sucul rezultat. Adiugafi o cani de
74 ! Vind.""r." bolilor incurabile
miere, jumitate de cani de vodci gi o linguri de sare. Ames-
tecali bine, puneli intr-un borcan cu capac etang gi pistrafi la
loc rece. Folosili substanga rezultati pentru freclii.
REMEDIUL NR. 17
(impotriva osteoporozei)
T\unagi o jumitate de litru api fiarti peste doui linguri de
de
orez gi lisali si stea aga peste noapte. Scurgegi apoi apa gi
Sltifi orezul. MAncagi pe stomacul gol, firi sare, cu doui ore
lnainte de masa propriu-zisi, in fiecare zi, timp de patruzeci
de zile. Repetaf, tratamentul la un interyal de citeva luni.
REMEDIUL NR. T8
(tmpotriva reumatismului gi a artritei)
lUafi miruat patsrr limAi, amestecati cu trei cini de api gi
icrbqiJe impreuni pAni cAnd rimAne doar o cani de mix-
lUrtr. Amestecali cu o cani de miere gi cu sucul stors dintr-o
llmaie. Pistra$ totul intr-ua borcan cu capac ermetic. Luafi
clte o lingurili lnainte de culcare.
IEMEDIUL NR. T9
(lmpotiva reumatismului gi a artritei)
Anesteca$ 200 de grame de hrean ras cu 200 de grame de liini
& secare gi doui linguri de terebentini. Pistrali amestecul
btnun borcan de sticli cu capac. Facefi o turtili din aluat gi
pfrsaji-o pe zona afectati, dupi care bandajagi zona cu un
Fsop. Stap aga timp de 5-8 ore (cel mai bine peste noapte).
I}:MEDIUL NR. 20
(lmpotriva reumatismului gi a artritei)
Mlugali 50 de grame de muguri de mesteacin tiiati fin la o
fumltate de litru de vodci. Lisa(i si stea 10 zile intr-un loc
=l>
=
intunecos. Trecefi prin siti lidlidul' pe care
gi apoi stoarcefi
il pistrali intr-o sticti pe care o veli line ermetic indrisi. Con-
sumafi clte o lin$dfa, de uei ori pe zi, cu pufini api.
REMEDIUL NR. 21
folosegte aproximativ15 grane de frunze de dafin.
Ziuat -FirAmilafi 5 grame de frunze de dafin' apoi
puneF in 300 de mililitri de api care fierbe. Fierbe$ la foc
mic timp de 5 minute. ftrrnali intr-un temos 9i lisagi si se
ageze timp de cinci ore. Strecurafi intr-un dt recipient 9i
begi ln inghi$nrri mici o dati la 15-20 de minute, timp de
12 ore.
AtenEie! Nu be;i niciodati intreaga cantitate de extract;
putefi suferi o hemoragie!
Zllcle 2 gt 3 - Continuali ca in prima zi.
ln timpul tratamenhrlui, eliminafi din alimentatria dum-
neavoastri caltrea, ouile, brlnza de casi etc.
lntnrcAt in timpul tratamentului se vor elimina nisip 9i
siruri, culoarea urinei dunneavoastri poate suferi schim-
biri, orice nuanti lntre verde gi rogu-deschis. Este un
fenomen normd. Este un tratament in doui etape, crr un in-
terval de gapte zile intre cele doui etape, Ei ar trebui sl fie
efectuat o dati pe an. Cea mai buni perioadi pentnr efec-
tuarea aceshri tratament este sflrgitul verii sau lnceputul
lsxmnei.
Mndecma bollor incmbile
Celmaimarcfolos pe carc.il a.duce o
carte nu este doar rarclanea ailevdruIui,
ci Si faptul cd inspirdlnintmspeclie.
unati? Ce e aia?
au calculatci o persoani din trei rea4ioneazi la
brugte ale vremii. Din motive necunoscute, fe-
suferi de doui ori mai mult decit bfuba+ii. Simptomele
sunt epuizare, anefeali, transpirafie puternici, ne-
gi dureri de tipul migrenei. ln realiate, vremea ln sine
nicio neplicere, ci doar ajuti la evidenfierea unor
de strnitate. Daci toate procesele noastrfe metabo-
lunt foarte rcgulate, sistemul circulator este folosit pentnr
dilatare sau contractar€ anaselorde sdnge, avem
"nervi
opl" gi gAndirea noastri este dominati de idei optimiste,
lci vremea schimbitoare nu al€ niciun efect asuprir noas-
ln cele ce urmeaz i, vi propun un test rapid care na erralua
de sensibili suntefi la schimbirilevremii.
''
t. Simgi ci nu ai astAmpir?
' 2. Dimineap
transpiri din abundenp?
3. Te simli obosit dimineap? l$ este greu si te scoli din pat?
4. Te sim;i mai bine cAnd este ricoare?
5. hesimji clnd vremea se va schimba?
Daci vei fi rispuns ,da" la doar una dinte aceste lntre-
nu egti sensibil la vremea schimbitoare. Doui rispun-
pozitive lnseamni ci nu ai motive si intri tn panici, insi
si iei rnisuri pentru a impiedica ,sensibilitatea la
TT
j
\rreme". Patru rispunsuri pozitive inseamni o puternici sen-
sibilitate gi o acuti nevoie de a lua misuri imediate.
Pentru a dobAndi o toleranli la schimbirile de weme,
trebuie si lucrim la,cilirea" sistemului newos 9i avaselor de
sAnge. Efectuafi cu regularitate urmAtoarele metode, care vi
vor ajuta si vi puneS in funcliune mecanismele de apirare gi
si faceli dinweme un aliat.
Masaj relaxant al mAinii
Aceasti metodi de masaj relaxeazi sistemul newos, im-
bunitifegte circulalia, imbunitifeEte vederea 9i incetinegte
procesul de imbitrinire.
REMEDIUL NR. 22
A"gezafi-vi confortabil, relaxali mugchii (in specid mugchii
felei) 9i inchide$ ochii. lnchipu{i-vi civi aflaEi inu-un peisaj
natural, de pildi cu ocean, piduri saumunfl' Inspirap adinc
pe nas gi oqlirali ugurel pe guri, cu buzele rotunjite. CAnd
viveli simfi relaxat, incepe$ si masali degetul mic al mAinii
stAngi intre degetul opozabil 9i arititorul mdinii drepte. Mig-
carea artrebui si imite StrAngerea unui gurub. Continuali si
masali celelalte degete ale mAinii stAngi, dupi care facefi
acelagi lucru cu mAna dreapti. Fiecare deget ar trebui si fie
masat cam un minut.
Duguri succesive fierbinfi gi reci
S-a ajuns la concluzia ci prin simpla aplicare de api rece 9i
fierbinte putem obline rezultate nea$tePtate in lupta impo-
triva multor boli. Importan{a utilizirii alternative a apei fier-
bin$ gi reci consti in faptul ci apa caldi stimuleazi suprafelele
78 i vind""urea boiilor incurabile
orpului nostru gi miregte fluxul sangvin spre piele, tn weme
Gr apa rece miregte fluxul sangvin citre organele interne.
Afifel, tratamentul cu duguri succesive reci gi fierbinfi devine
o curi miraculoasi pentru multe boli, lntrucAt regleazi cir-
arla;ia sangvini, ne intiregte mugchii gi inima gi ne imbu-
iltilegte sistemul imunitar.
Ajusta,ti temperatura apei asdel incAt si fie plicuti, con-
hftabili, timp de 40 de secunde. Apoi folosi$ robinetul
Fntru apa rece pentru a micgora temperatura (firi a pirisi
tona de confort) timp de 20 de secunde, apoi miriF tempe-
Ittura, folosind acelagi robinet. Urmiri,ti modelul: 40 de
Icunde cald, 20 de secunde rece. Repetati timp de 3-5
dnute, in funcfie de cumvi simfifi.
CAnd suntefi sub dug lnchipuili-vi ci tonusul muscular gi
lnsiunea neryoasi sunt luate de api gi duse departe. Obig-
filf-va si facefi alternativ duguri calde gi reci atAt dimineafa,
It gi seara, dar gi cind va simgi$ obosi$, nenogi sau slibiEi.
Xlclun fel de schimbare a vremii nu vi va mai afecta weodati.
llasaje succesive calde Ei reci
llecajele alternativ reci gi calde scad sensibilitatea organis-
lufui la rece gi cald gi ne reimprospdteazd. sistemul neryos.
& gunt recomandate in special persoanelor in varstA, pentru
I rtduc inclinagia acestora spre oboseali excesivi gi trans-
tlnFe abundenti, sensibilitatea mugchilor gi articula,tiilor
t ;i reagtia acestor persoane la wem.ea schimbitoare. Efec-
llc sunt cu atAt mai benefice daci in apa folositi pentru
Glte masaje se adaugi mugefel, salvie sau alte plante medi-
lnrle. Acestea aduc un indoit beneficiu pentru pielea
a0llti - beneficiul adus de masaj gi cel adus de vitaminele
An extractele vegetale.
=79
REMEDIUL NR. 23 Cei ce nu cred in proprietifle terapeutice ale apei ar
ftebui
UmeziS un prosoP mic in api rece, stoarce;i-l 9i apoi masali || nu uite civiafa este as a apei.
cu el unul dintre brafe. Repetafi penru celilalt braf, pentru ladati ce vor incepe si ei vor
piept, spate gi picioare. Timpul total pentru masarea intre- bcepe si se elibereze de
gului corp ar trebui si fie de 3-5 minute. Cel mai bine este si
se foloseasci acegt tratament in fiecare dimineafi, dupi unul Exercifii terapeutice de respirafie
din dugurile reci Ei calde. Lisali pielea si se usuce pu$n, timp
de aproximativ doui minute, inainte de a folosi prosopul. Xulfi au dureri de cap, ameteli gi neliniEte ori de cAte ori se
presiune. Este ln special
Apa timiduitoare esangvini redusi. Daci
e, atunci ar
trebui si in_
Toate organismele igi incep viafa in api. Un fit uman nu face flegem cauzele lor gi si invilim si folosim nigte rernedii
excepfie. Doetorul germanWinfried Kneip scrie in cartea sa Srrte utile.
Wassq Erleben und Erfahren: "De cAte ori luim contagt cu Pe misuri ce se apropie un front atrnosferic cald,
corpul
apa, mai adiugim un minut la viafa noastri". Cercetiri Eti- lottru produce cantitifi mai mari de adrenalini. Ritmul
ingifice recente dovedesc ci organismul nostru iEi poate re- Itdiac creEte gi incepem si fim nelinigtiti. ln acelagi timp,
construi cu ugurinli potenlialul elegtric cu ajutorul apei. Nu trcle de singe se dilati Ei avem o senzagie de lipside aer.
intAmplitor, ln tradifiile multor culturi, sunt incluse ritua- fblte aceste simptome sunt legate direct sau indirect de un
luri cum ar fi ofrande in api pentru cilitori sau botezarea
copiilor cu api. Hipocrate din Grecia Antici, dar 9i Avi-
cenna, doctorul gi filosoful persan din epoca medievali, au
folosit foarte adesea terapia cu api, aplicAnd alternativ api
rece gi caldi gi apoi masAnd corpul pacientului. Acest tip de
tratament imbunitifegte circulafia singelui 9i metabolis-
mul, ajuti la eliminarea mucusului aflate in organism 9i, IT.MEDIUL NR. 24
prin urmare, contribuie la accelerarea procesului de vinde-
care. Adesea, oamenii sunt dispugi si cilitoreasci sute de
kilometri penfu o vindecare miraculoasi, ffud si-gi dea
seama ci rezultate mai bune se pot obfine folosind apa
obiEnuiti de la propriul robinet. Marele filosof roman tantru a incetini expira,tia, iar aceasta ajuti la inliturarea
Seneca avea dreptate cdnd spunea ci esenla lucrurilor consti tbnanyelordiunitoare dinplimini. Este o metodi simpli,
in simplitatea lor. lreficienti de a miri nivelul oxigenului din sAnge.

80 i vinde"ur"u bolilor incurabile

=81
 Iati inci un exercigiu de respirape:
REMEDIUL NR. 25
(normalizeazi ritrnul cardiac, ajuti la inliturarea atacurilor
de panici, ne elibereazi de senzagia de greutate din zona
inimii, miregte circula$a)
Respirafi numai pe nas. Ex"ira$ incet gi complet gi apoi in-
spirafi rapid, scurt. lncerca$ si imitagi clt mai bine un
suspin. Exercipul ajuti la eliberarea tensinnilor musculare gi
din sistgnul nervos, produse de traume sau de sihrafiile sre-
sante. Repetafi exercifiul de cel pufin 20 de ori.
Prizarea de picituri de valeriani
Cei mai mul$ dintre noi gtim ci stimularea panifiei nazale
cu mirosuri amoniacale are drept rezultat imediat iegirea din
stirile de legin sau de intoxicalie cu alcool. Fosele nazale sunt
responsabile pentrr echilibnrl fiziologic al tunrror organelor
corpului. Prin stimularea lor cu diverse mirosuri, putem in-
fluenfa direct gi eficient fun$ionarea multor organe gi sis-
teme. Mirosirea piciturilor de valeriani ajuti la reducerea
tensiunii sangvine, lini$tegte sistemul nervos gi imbuniti-
legte somnul gi imunitatea. Tratamentul ar trebui efectuat
zilnic, inainte de culcare, timp de 3-4luni. De obicei, efectele
sunt remarcate deja dupi prima luni, sub forma unei intine-
riri generale gi a unei puteri mirite. Nu este neobignuit ca ln
timpul acestui tratament pinrl cinrnt si rederdni inchis la
culoare.
REMEDIUL NR. 26
lil
Folosili numai picitnri de valeriani in alcool pur, care nu
confin niciun fel de medicamente de inimi. Inhalafiile ar
82 ! vindecma bolilorincurabile
iii
si fie lente gi profunde. Acoperigi una dintre niri cu
deget, finefi piceturile de valeriani lAngi cealalCi nari gi
gi orpirali incet de 3 pAni la 5 ori, apoi faceji acelaEi
cu cealalti nari.
tratament este foarte util ln cazurile de insomnie.
rd treziji prea devreme, repetafi-I. Daci nu vi sinfili
suficient de limpede dimineata, meriF numinrl de in_
din seara u.mitoare, pAni cAndvefi descoperi numi_
im pentru d r mneavoasb.-i.
a rruma
cu probleme cardiace sunt cele mai sensibile la
vremii. Daci aceste perroane se aEazi ln pat cAnd
simt bine, ele comit o grarri eroare. Acest lucru nu face
decAt si puni iniml la munci istovitoare, pompind
prin vase de sAnge ineficiente.
corpuluman existi aproximativ600 de mugchi. Vasele
ge formeazi o retea ln junrl fiecirui mugchi; toate miE-
musculare ajuti la pompd's1 stngelui. Asta inseamni
500 de ,inimi' suplimsatarc pe cane le putem folosi
a ne menfine corpul activ. Cu cAt sunt mai mulfi
angajagi tn activitefi, cu atat este mai bine penuu
Doasffi, pentru restul sistemului circtlator gi pentru
noasti in general. Firi lndoiali, cel mai bun tip de
care ne ajuti inimx gi scade sensibilitatea la schim-
vremii este plimbarea afari din casi. Aceagta antre_
cei mai mulgi mugchi. peni gi organele interne reac_
la migcirile noastre (punegi mAna in zona curelei in
ce vi plimfsfi 9i vefi simli migcirile mugchilor).
pirtafi-vi de risculunui atac de cord, inpas deplim_
Plimbirile regulate ln pas alert reduc ctt 4OVo riscul
83
unui infarct sau de apoplexie. Aceasta este concluzia unui
studiu american efectuat asupra a 85 000 de femei.
Dr. G. Monson de la o clinici pentru femei din Boston a
studiat timp de opt ani sinetatea asistentelor medicale in
virsti de 40 pAni la 65 de ani. El a tras concluzia ci jumitate
dintre e1e gi-au pistrat sinitatea mullumiti modului lor
energic de a piEi. Trei ore de mers fanfo$ in fiecare sipti-
mini reduc Ia jumitate riscul unui infarct, prin normalizatea
tensiunii sangvine, reducerea nivelului colesterolului 9i line-
rea sub control a greutifii. De asemenea, aceasti activitate
reduce Ei probabilitatea aparifiei diabetului.
Faptul era cunoscut gi in GreciaAntici. De pildi, Aristotel
suspnea ci nimic nu este mai riu pentru sinitatea noastri
decit o perioadi lungi de inactivitate. Am avut nevoie de mii
de ani ca si ajungem la aceeagi concluzie...
Oricine profiti de pe urma exercifiilor fizice, tineri 9i
bitrini. Persoanele bolnave au nevoie de mult mai mult
exercifiu decit cele care sunt sinitoase. Persoanele cu pro-
bleme de inimi Ei de circulalie pot deveni mai pulin sensi
bile lavariafiile barometrului, la furnrnile magnetice, furtu-
nile solare gi altele asemenea. Exercifiul fizic promoveazi
sinitatea. Faceli ce puteS - alergali, mergep sau chiar tA-
rAfi-vi cAti weme aceasta vi impiedici si stafi culcafi sau
- 6t celelalte degete acoperi,ti urechile. Masali urechile prin
pe scaun.
ToS oamenii de afaceri vor spune probabil ci imi e ugor si
dau asemenea sfaturi din casa mea de la lari sau dintr-un
birou linigtit, in timp ce ei sunt confruntaf, zilrric cu stresul
gi grijile de la birou, iEi pot permite doar trei pAni la cinci ore
de somn gi abia au timp si inghiti o pastili cind ceva nu
merge bine cu sinitatea lor.
Drept rispuns, ii voi informa ci mi gindesc la confi-
nutul viitoarelor mele ci$ in timpul margului de dimineafi
84 ! \'indecareabolilorincurabile
(10-12 kilometri), care imi permite si pistrez o buni formi
0zici, o inimi puternici Ei o excelenti memorie. Am avut
gerioade dificile in viafi, cind nu am putut merge, ba doi
Iri de zile nici nu am putut si mi dau jos din pat, din cauza
mei rini la coloana vertebrali. Totugi, dragostea mea de
rlrji gi dorinfa de a fi sinitos mi-au permis si-mi vindec
Oloana vertebrali gi si incep si-i ajut pe al1ii, care au pro-
Ucme similare.
Dau mai jos un set de exercigii care au jucat un rol im-
tortant in recuperarea mea. Aceste exercifii pot fi efectuate
lr prima ori a diminefii, in timp ce inci vi aflafi in pat.
Drctr sunt efectuate cu regularitate, ele vi pot pune sis-
lrmul nervos din nou in ordine, pot imbunitili funcfio-
Urca glandelor endocrine, vi pot miri tonusul general gi
dri capacitatea dumneavoastri de a rezista stresului. \A
tugerez si intrerupefi pufin lectura cirfii Ei si efectuali
ccrciliile chiar acum.
Ectul de exerciSi numirul3
IJ(ERCITTUL NR" 1
l\".f degetele opozabile ale miinilorin spatele urechilor gi
dlciri sus-jos ale degetelor arititoare.
!'(ERCTTTUL NR. 2
hne;i mAna dreapti pe frunte, cu degetul mic acoperind
Qrlnceana stAngi. Apoi pune,ti mAna stAngi peste mAna
&rpti, cu degetul mic acoperind sprAnceana dreapti.
?ttcagi fnrntea cu migciri stAnga-dreapta (de 30 de ori), men-
Snlnd degetele mici pe sprincene.
iss
EXERCTTIUL NR. 3
lnchideli ochii, punefi degetele opozabile pe pleoape 9i
masaf, ochii cu miEciri circulare (de 15 ori in sens orar Ei de
15 ori in sens invers).
EXERCITIUL NR.4
Punegi mina dreapti pe abdomen, apoi acoperili-o 9i
apisafi-o cu mina stAngi gi masali abdomenul folosind
migciri circulare, de 30 de ori ln sens orar. Schimbaf, mAinile
gi apoi masali de 30 de ori in sens invers.
EXERCTTTUL NR. 5
Sugeli burta cit puteli de mult gi apoi umflali-o ca pe un
balon. Repetafi de 30 de ori.
EXERCITIUL NR. 6
Puneli mAinile pe ceafi, cu degetele intercalate. Masafi ceafa
de 30 de ori orizontal gi de 30 de ori vertical.
Se atit de mult despre atacurile de cord care ar fi
vorbegte
cauzate de ritmul alert de via1i. Folosim termeni de tipul
,stres" sau ,tensiuni cotidiene" pentru a explica rata mare de
mortalitate avind drept cauzi atacurile de cord. Nu voi face
legitura dintre tensiunile nen/oase gi atacurile de inimi, in
special in cazul populaliei tinere. Adevirata cauzi este mult
mai simpli. Trupul este otrivit din interior, ca urmare a unui
stil de viali nesinitos. Sirurile nesolubile de calciu gi depu-
nerile de colesterol riu ne distrug vasele de sAnge. Pe lAngi
asta, sAngele devine prea dens Ei prea acid, ceea ce cauzeazA
inevitabil cheaguri. Asta inseamni ci persoanele care nu
incep si aibi griji de propria inimi vor avea parte de un atac
de cord, mai deweme sau mai tArziu.
86= \rindecarcr bolilor ineurabiie
Am cunoscut multe perso.rne care minAnci gi beau firi
dlrcernimAnt privind calitatea sau cantitatea gi care stau
brttr noaptea in birou, in fafa calculatorului, inconjuragi de
fum de tutun gi de o puternici aromi de cafea. Ei nu au ni-
dodati timp pentru o plimbare gi telefonul lor suni aproape
l{ de ore pe zi. Adesea, ei se cred in buni formifizicipentu
Cl nu-i doare nimic. Chiar gi cAnd sunt lovifi de un atac de
G0rd, ei refuzl si dea vina pe stilul lor de via{i. Daci stai si-i
Iculfi, cauza infarctului a fost stresul de la birou, plus grijile
ilnice.
Dupi cum gtim din istorie, fiin.tele umane au trait dintot-
&runa sub stres. Nu putem nici micar si ne inchipuim sub
I cres au triit strimogii nogri cAnd erau in pericol si fie
Ircagi in orice moment de un animal silbatic. Ei aveau mij-
blce foarte limitate de a se apira impotriva cataclismelor
iun ar fi uraganele, cutremurele sau inundaliile gi nu prea
Ftteau si se adipoSteasci de elementele naturii ca vintul,
tstrcle, ploaia sau zipada. Genele noastre au pistrat capaci-
ltca de arezi*a stresului -
ll lbes, nimic nou sub soare.
Gesului care se abate asupra
)czi.
Unii dinfe cititorii mei ar putea veni cu argumentul ci
lrlmogii noEri mureau de obicei inainte si implineasci 40
& ani. Este adevirat, acum ftiim mai mult. Dar oare triim
lrl bine? Oamenii sunt adesea lnt-o formi fizici buni pAni
lf fO-SO de ani, apoi suferi urr infargt sau un atac de apo-
tlcxie. Triiesc paryal handicapaf, inci weo 20 de ani, nu se
fot bucura pe deplin de viafi gi iEi fac griji ci vor fi o povari
Fntr'r familie.
Mulli oameni sunt prea ocupati cu cigtigatul banilor
lmp de 15-20 de ani gi igi disurrg in acest timp viafa, apoi,
=87
paradoxal, arvrea si dea bani ln schimbul sinitilii pierdute.
Daci s-arfi gdnditmaibine inainte, arfifostinmisuri si se
bucure atAt de sinltate, cit gi de prosperitate. lmi pare sincer
riu pentrr cei care au pierdut ani intregi ca si-gi fbureasci o
carieri, dar nu sunt digugi si petreaci cinci minute in care
si se ingrijeasci de propria sinitate.
ColeSterolul - indicatorul longwitifii tale
Cele mai multe grisimi su.nt ransfomate in ficat ln coles-
terol (din cuvintele gnecegti chole = bili gi steros = gxos), iar
sAngele nosb:u il ffinsporti peste tot prin corp. Colesterolul
nu trebuie si afecteze negativ funcjionarea corpului. Daci
este produsul prelucririi unor grisimi nesaturate, el se
,topegte" cu ugurinli ln timpul unor exercigii fizice care ne
fac si transpirlm. Dar exerci$ul fizic nu este suficient pentru
arderea colesterolului provenind din grisimile animale, mai
ales daci acestea sunt prezente ln organism in cantitili prea
mari. Aceste particule lipicioase de colesterol ne "gltuie'
fluxul sangvin gi rimin f:rate de pere$i arterelor. Nivelul
normal al colesterolului este de 140-180 de miligrame la 10
liai de sAnge. Daci nivelul se ridici la 250-300, situalia
devine alarmant de grard. Arterele sunt blocate de dopuri de
colesterol lipicios, ceea ce duce la boli cardiovasculare,
atacuri de apoplenie gi chiar moarte. Ar trebui si ne unnirim
cu atenfie nivelul colesterolului gi sl-lmen;inemio intenrdul
normal.
(r m putem menfine un nivel normal al colesterolului?
1. Limitafi consumul de grisimi animale. lncetafi si
mAncagi cantitifi mari de unt, brinzi, casle, oui 9i
dulciuri. Nu depigifi l0 grame de unt gi 2-3 felii de
piine pe zi. Trei pAni la cinci oui pe siptimlni ar
88 ! vudecmabolilorinmbile
trebui si fie suficiente. Acestea artrebui si fie fierte 9i
moi (turnali un litru de api fiarti pe oui gi lisagi-le
aga timp de 10 minute. Adiugafi 2-3 picihrri de suc de
ItmAie ca si eliminali posibilitatea infestirii cu sal-
monella.
2. Folosili in principal uleiuri vegetale (de preferinga ob-
finute prin presare la rece).
Evitafi obeziatea.
Efecnrali mai multe exercigii fizice intense.
vegi urma aceste sfaturi, nivelul colesterolului va
sub control. MulF au rzasele de sAnge blocate dupi
zile de alimentafie nesinitoasi, de firmat gi lipsi de ac-
fizici (prea mult timp peEecut la masa de lucnr, tn
trlevizorului, in magini etc.). Acegti oameni au nevoie
pagi suplimentari pentru a se elibera de aceagti
interni. Anumite Eatamente periodice pot dilua sAn-
,curdp" colesterolul aducitor de moarte de pe perep
46 s5nge. Iati cAteva, dintne care putefi alege.
tntr-unvas 10 limei gi apoi turnafi api fiarti peste ele.
aga timp de 10-15 minute, apoi stoarcegi sucul din
Ituga;i unkilogram de miere gi amestecafi bine. Dece
pisagi 10 cipilAni mari de usturoi, puneF usturoiul
tre-un borcan gi amestecafi-l cu sucul de limAie gi cu
n. lnveli$i borcanul tnt-un prosop de culoare inchisi gi
tnfrigidertimp de gapte zile. Dupi aceastiperioadi,
bine con;inutul gi consumafi cAte o lingurila, de
pe zi. Cantitatea ar tnebui sA vi
$ini cam doui luni.
sl tneaci un intennl de patrr luni, apoi pregiti$i din
uestecul, ln acelagi mod, gi repetafi tratrmentul. Daci
=8e
 repetaF cu regularitate acest tratament, nu rn trebui si vi mai Folosili ortractul conforni urmitonrlui dozaj:
facefi griji pentru starea vaselol d3 singe.
Mic-dejtrn Pranz Cini
REMEDIUL NR. 28 Ipicituri 2 picinrri 3 picituri
Amestecafiunpaharplin cu seminle de miraritalian cu doui 4picituri 5 picituri 6 picituri
linguri de ridicini de valeriani micinate 9i doui cini de 7 picituri 8 picitr.ri 9 picituri
miere. Punefi amestecul intr-un temlos de doi litri 9i um- 10 picituri ll picituri t2 picituri
ple$-l cu api fiarti. Lisafi-l aga timp de 24 de ote gi apoi slre- piciftri 14 picituri
1.3 15 picituri
curafi lichidul intr-unborcan, pe care llve1i pistra tn cel mai 15 picituri lTpicituri 18 picinrri
de jos raft al frigiderului. Consuma$ cite o linguri de trei ori l9picituri 2Opicituri 2lpicituri
pe zi, cu 30 de minute inainte de mesele principale, pini 22pictrtvri 23 picinri 24picituri
cAnd epuizaEi iatreaga cantitate. Efectuali acest fttament o 25 picituri 25 picituri 25 picihri
datipe an. 25 picituri 25 picih:ri 25 picituri
25 picituri 25 picituri 25 picituri
O refeti penurr "elixirul tinerefii", un soi de extract de
usturoi, a fost descoperit inilg71-de o echipi UNESCO intr-o
ministire tibetani gi a fost daati can prin secolele 4-5 i.Hr. Dupi aceea, luagi cAte 25 de picituri de trei orjpezi,
E>rtractul elimini grisimea acumulati in organism, calciul cind toati cantitatea este utilizati. Orice cantitate din
i

nesolubil, imbunitilegte radical metabolismul, curili vasele
de sdnge, previne atacurile de cord, arterioscleroza gi para-
lizia, inlinrri liuiturile din cap, imbunitife$te vizul gi rege-
nereazi furtregul organism.
ti
substanp artrebui consumati impreuni cu 50 mili-
de iaurt simFlu sau chefir.
le displace mirosul puternic de usturoi. pentru a
de miros, mestecatri o frunzi de pitrunjel, un mir, o

de limAie sau o coaji de portocali.

Folosigi acest fatament cu extract de usturoi
o dati pe an.
remediu este, de asemenea, eficient in sciderea
zdrobigi-l complet gi amesteca$-l cu 200 de mililitri de vodci
ll

(a0 de grade sau peste). lnchidefi amestecul tntr-un borcan
etang gi pune$-l int-un loc intunecos gi rece (nu tn frigider!).
Apoi stecuragi partea solidi gi turna$ lichidul furtr-un bor-
can, pe care il veji Eine la loc tnfturecos alte patru zile. Acum
este gata de consum.
colesterolului.
50 de grame de ulei de misline, puneF-l tntr-o cani
ln el sucul dintr-un grepfrut intrreg. Befi amestecul,
zona ficatului cu un plashrre termic Ai intinde$i-vi pe

90 ! vitde"*"bolilorincurabile
=9L
 e. Nu mincafi nimic
te zile consecutiv, la
efectuafi lnainte de
culcare , ta cel pugin trei ore dupi ultima masi a zilei'
Evitafi si luati Pastile!
Odati m-a contactat, pentru a-mi cere ajutonrl, un om care
I
nu se mai putea ridica din pat din cauza unei ingrozitoare
dureri de spate. Mi-a spus ci a citit in vacanli una dintre
cirtile mele gi a fost uinit cit de
propriul lui corp. lncercAnd si-gi
decis si-mi ceari sfaflrl, in loc si
zice. Peste cAteva zile avea Programare la dogtor' I-am reco'
mandat o metodi veche gi bine verfficati si sugi uleiul din
- scuipa lntreaga cantitate de ulei. Uleiul nu tebuie in-
plante. Peste trei zile, se dideajos din pat 9i toate durerile
dispiruseri.
Ori de clte ori existi o metodi alternativi de rezolvare
a unei probleme de sinitate, medicamentele de farmacie
ar trebui evitate. Confomr Organizafiei Mondiale a Sini'
reze efectele secundare ale altor medicamente. Iar acestea
de obicei produc serioase probleme la stomac gi ficat'
Pentru a evita aceste neajunsuri, se poate incerca urmi-
torul tratament, care ajuti contra unora dintre problemele
medicale.
Remediul de mai jos poate fi folosit la tratarea venelor in'
flamate, a anemiei cronice, a paraliziei, eczemelor,
rrmflitu'
rilor, neplicerilor gasrointestinale 9i a multor dtor probleme
Vmdecarea bolilor incmbile
, care pot fi mai pujin grave, dar nu mai pujin ne-
Metoda este simpli, total nedureroasi gi absolut inofen-
Generagii nenumirate de timiduitori din Siberia au
cu bune rezultate.
LNR.31
tratament ar trebui efectuat pe stomacul gol, dimineafa
seara, lnainte de culcare (la 3-a ore dupi ultima masi).
nu mai mult de o Iinguri de ulei de floarea-soarelui
ulei de arahide. fineli lingura in partea din fala a gurii gi
cu gura, timp de 25-30 de minute, o acfiune similari
ruptul unei bomboane. Acfiunea de sugere nu ffebuie si
prea intensi. Inifial, uleiul va deveni mai gros, apoi va
mai lichid gi se va albi. Asiguragi-vi ci dupi proceduri
pentru ci el conSne substanle care pot provoca multe
Putefi folosi metoda oricAt de mult timp este necesar.
rd vefi sinfi mai proaspegi, mai plini de energie gi
linigtip. De asemenea, vi veji recipita somnul gi me-
Bolile acute sunt rapid vindecate, in doui-ftei sipti-
Bolile cronice au nevoie de cAteva luni plni intr-un an
si fim congtiengi de faptul ci acest ftatament poate
anumite simptome u$oare (de pildi, o senzaEie de
) in timpul primei siptimAni. Fenomenul este
cu slibirea punctelor focale ale bolii. Este un fenomen
gi trebuie si trecem prin aceasti enperienfi. Daci
este implementati ln mod adecvat, vom remarca
evidente: mai multi energie la rezire, o.sinitoasi
de mincare, senzagia de prospel'-e. ln fun4ie de
sinitilii proprii, putefi decide singuri cAt de mult va
acest tratament. Persoanele sinitoase gi copiii pot folosi
93
 acest fttament timp doui siptimAni, ca misuri Preven-
de
tivi. Terapia nu numai ci va impiedica instalarea bolilor
amintite mai sus, dar va gi conduce la inliturarea din orga-
nism a metalelor grele toxice, care pot fi gisite chiar Ei
intr-un corp sinitos. Cred ci nu mai e cazul si conving pe
nimeni ciprevenireaboHoreste multmai de dorit decAttrz-
tarea lor. Metoda di rezultatele optime daci este aplicati zi
l de zi timp de una pAni la gase luni.
ll
Uleiuri pebazi de plante
l
Lumea are de obicei pireri ortreme despre valoarea uleiului
li
de floarea-soarelui. Unii consideri ci nu au la ce si-l folo-
seasci, a\ii, dimporivi, consideri acest ulei un fel de
panaceu, care vindeci toate bolile posibile. Eu sunt categoric
de pirerea ci uleiurile din plante rebuie si faci parte din ali-
il,
mentafia noastri. Ele ar trebui si constinrie aproximativ
SOVo din aportul nosbru zilnic de grisimi (care se ridici la
cam 60-80 de grame). Ele conlin substanle biologic active,
care ajuti la reducerea nivelului colesterolului din sAnge, im-
piedicAnd apari$a arteriosclerozei invasele de sAnge. Acest
aspect este important chiar gi pentru tineri - mulS dintre
tinerii sub 20 de ani au deja niveluri mult peste normal ale
colesterolului. Ei ar trebui si fimiteze aponul de grisimi
animale gi si le inlocuiasci pe acestea cu uleiurile vegetale.
Avantajul uleiurilor vegetale fali de grisimilg animale
consti, intre dtele, ln faptul ci ele contin doi acizi graEi ne-
satura$ acidul linoleic Ai acidul linolenic - acizi necesari,
I
-
pe c:re organismul nostnr ii poate dobAndi numai din hrani.
Ei sunt esen$ali pentru organismul nosfu pentrr ci joaci
il
un rol in sintetizarea multor hormoni gi a unor substanle in-
rudite cu hormonii. Femeile aflate la menopauzi au nevoie de
94 ! Vndecmabotilorincubile
pufin doui pAni la gase gmme de acizi gragi nesaturafi pe
Aceasti cantitate este conlinuti ln 10-15 grame de ulei
Totugi, pentru a ne asigura ci primim aceasti canti-
de acizi nesaturafi, ftebuie si consumim 25-30 de grame
una-doui linguri) pe zi.
Multe persoane in virsti incearci si consume cantitif,
ri de uleiuri vegetale pentu a opri avansarea arterioscle-
Aceasta poate duce la iritarea stomacului gi a siste-
care secreti bila. Cel mai bine este si se consume ule-
ln forma lor cea mai neprelucrati (de pildi, in salate),
ci temperaurile ridicate produc oxidarea acizilor
gi calitilile benefice ale acestora se pierd. Valoarea nu-
a uleinrilorvegeale este atAt de ridicati, incflt, daci
cu pegte gi oui, ele pot inlocui total carnea gi
animale din alimentafia noastri, frri a produce
fel de deficienpi in aponul weuneia dintre substan-
esen$ale.
llleiu] de floarea-soarelui, unul dinte cele mai larg utili-
este in acelagi timp gi unul dintre cele mai rnloroase din
de vedere nutrifional. tlleiul de soia gi cel de arahide
mai mulfi acizi gragi nesaturafi, dar sunt mai pugin
in vitamine gi substanle minerale utile. Uleiul de
gi cel de misline au o eficienli op':mi gfur4
folosite in salate. Uleiul de misline are un gust neutm
niciun fel de miros. El este foarte des folosit, chiar
este relativsirac tnvitamine gi alte comFonente biologic
Uleiul de porumb are uD confinut mai scizut de vita-
decit cel de floarea-soarelui, dar este bogat tn vitamina
reduce ln mod miraculos colesterolul din singe. MuUu-
structurii lui unice, uleiul de porumb este folosit de
vreme pentnr abordarea multorprobleme de sinitate,
cel mai eficient in tratarea bolilor de piele.
=e5
REMEDIUL NR. 32
Daci pielea lncepe si produci ,firlgi", pogi consr:na o linguri
.'mF
de ulei de porumb pe zi, de o luni (cel mai bine la micul
dejun sau la cini). ln cazurile de eczemi care se manifegti
sub forrra pielii uscate, c'u,fulgi", se poate consuma o lin-
Bura de ulei de ponrmb la micul dejun gi una la cini, timp de
doui luni. Partea neplicuti a acestui tratament este durata
lungi, dar efectul lui este permanenc in mod nomal, ecze-
mele nu te vor mai chinui niciodati, iar pielea iEi va deveni
netedi gi intineriti.
Ori de cAte ori am recomandat tratamentul cu uleiuri, re-
zultatele au fost de obicei foarte bune.
Unul dintre pacientrii mei a fost o fati de doisprezece ani,
care avea jumitate de fap umflati. Nimeni nu cturo$tea cauza
umflArii, I se prescriseserd creme, dar fi:a vreun rezulat. Asr
recomandat consum:uea a doui linguri de ulei de ponrmb pe
zi, lnainte de culcare. Peste doar o luni,
'rmflitura dispinrse,
la fel de brusc pe cdt apiruse.
Alt pacient, un soldat, incepuse si-gi piardi pinrl, de parci
ar fi fost pe moarte. Se presupunea ci totul era din cauza stre-
sului legat de profesie. Nu-gi putea pieptina ca lumea pirul, iar
capul fi era plin de mitreafi. Nicir.rn $ampon nu avea vreun
efegb dar acest lucru nu mi mim, dat fiind ci orice cauzi a unui
dezedrilibru tnebuie descoperiti gi corectati in propriul nostru
orlanisp. ln acest caz, cauza em o alimentafie neadecrrati pre-
lungiti. Stresul nu a fost decAt factonrl care a declanEat aceasti
neplicuti situafie. I-am prescris urmitorul ftatameDt:
lnainte de culcare, t:mp de doui siptimAni. Pe lAngi
consumafi, atAt la micul dejun, cAt Ei la cini cAte o
de ulei de porumb.
Pinrl pacientului meu a redevenit lucios in mai puEin de
rni.. Metreala a dis?erut complet. El a remarcat faptul ci
a anrt in viala lui un pir atit de des gi de sinitos.
sfaturi pmctice:
1. Pistragi uleiurile vegetale ln sticle etan$e, la loc lntu-
necos gi ricoros. Nu le pistrafi timp de mai mult de
gase luni.
2. Uleiurile nerafinate sunt mai bune decit cele rafinate.
3. Uleiurile in sticle de sticli sunt de o mai buni calitate
decit cele pisrate in sticle de plastic.
4. Este normal si descoperifi oarece sedimente pe fundul
recipientului. Ele sunt constituite din substanlele bio-
logic active din uleiuri.
5. Nu refolosigi uleiul din tigaie! Nu prijili alimentele
prea mult timp. Cildura prelungiti poate determina
uleir:rile si formeze compuEi diunitori, care iriti gto-
macul gi intestinele, ataci ficatul gi duc la formarea de
celule canceroase.

REMEDIUL NR. 33
Consumali 50 de grame de ulei de porumb, amestecat cu 10
de mililiti de suc de grepfrut proaspit stors, o dati la doui

96 ! vindecreabolilorinmbile 97

Ca sd poti lupta an succes impotriva
unui duSman, hrbuie mai intdi sd-l
annosti.
Regresul cancerului
Am arnrt de multe ori ocazia si fu martorul situagiei in care
pini gi oameni cu voinp de fier igi pierd linigtea cind aud
lngrozitorul diagnostic: cancer. Toli accepti gtirea ca pe o
condamnare la moarte, firi posibilitate de recurs. Dar chiar
gi in situafii aparent firi
speranfa, 9i oamenii foarte grav
bolnavi trag de viagi pAni in ultima clipi. Este nanrra noastre
umani ne dim seama cAt de buni e sinitatea doar cAnd
- bolii care evolueazi. Nasul care curge, ricelile, reuma-
nu o mai avem. Medicina contemporani inci nu poate si ne
dea rispunsuri complete privind cauzele cancenrlui' Ce fo4e
determini unele dintre celulele noastre si sufere o mutafie,
si se reproduci er<trem de rapid gi si prolifereze in fesutu-
rile sinitoase, producAnd cumplite dureri 9i suferingi pe
misuri? Doctorii Ei cercetitorii au avansat o intreagi serie
de ipoteze care explici mecanismul formirii tumorilor 9i
identifici mulgi factori care gtimule azi dezvoltarca celulelor
canceroase. Totugi, ei nu au reuEit inci si puni degetul pe
sursa cauzelor. Eu personal cred ci gtiinla a e$uat din urmi-
toarele motive:
ln primul rAnd, cercetarea medicdi tateazi corpul uman
ca pe un set de organe, ln loc si-I abordeze ca pe un sistem
biologic unitar. Toate eforturile se concentreazi asupra or-
ganului bolnav in care s-a descoperit hrmoarea. Tratamentul
98 E Vindecarea bolilor incurabilc
mdiagie plus chimioterapie
a
-
mobiliza mecanismele de apirare
- are in teorie scopul
ale organismului. Din
, organismul este sHbit de boali 9i otivit din inte_
. A,stfel, el nu mai :rre rezerve care si vini cu o apirare efi_
Tratamentul insugi produce alte probleme, ficAnd
corporale mai bazice, ceea ce promoveazi prolife_
unor bacterii diunitoare, care soliciti in mod supli_
sis'temul imunitar aI bolnavului.
ln al doilea rAnd, medicina continui si caute medica-
universal sau acea combinafie de medicamente care
produci regresul tumorilor (adici si lupte impotriva
nu a cauzei), cAnd de fapt cancerul este o boali
implici intregul corp, de la creier pini la intestinul
,Seminlele" cancerului sunt seminate ln noi inci din co
Ele incep si ,incolleasci" spre stadiile intermediare
artrita, dte boli c.rre ne afe€teazi ochii, urechile.
rinichii, ficatul, inima, oasele sau sistemul nelvos,
sunt ni$te verigi in lanful evolugiei cancerului. CAt timp
vom crea imprejuririle propice pentru ca organismuJ
si utilizeze propriile mecanisme de apirare, care
sistemul imunitar, autoreglarea gi autoregenerarea,
de centre de cercetiri gi milioane de doctori cu toate me_
gi alte metode vor incerca in zadar si vindece
il. PanA gi pacien;ii care au avut parte de o operalie
gi au un prognostic bun, tot sunt marca(i de groaza
congtienti sau nu, a revenirii bolii.
Sunt de mulfi ani in contact cu o mulfime de pacienli bol_
d de cancer. ln spitalele din lumea in-teagi se afli mii de
oameni. Mul,ti supraviefuiesc, in ciuda tuturor
. Dinte acegtia, voi vorbi despre o femeie de 39
=99
de ani, care a venit la mine la consulagie la Centrul de Sini-
tate din Moscova. Fusese diagnosticati cu cancer la p:rncreas.
ln decursul a $ase luni suferise doui opera;ii gi acum era
foarte slibiti; i se diduseri cel mult 2-3luni de viafi. Avea
permanent o temperaturi de 38-39 grade Celsius, iar vitali-
tatea i se duceavizAnd cu ochii. I-am spus: ,Ne aflim aici trei
ingi: eu, tu gi boala ta. Cu cine wei si te aliezi? Doi il vor
invinge intotdeauna pe al treilea." Nu mi-a spus nimic, dar
din privirea ei se vedea clar ci o si lupte pini la capit.
Primul pas in tratament a fogt o curifare a intestinului
gros prin folosirea clismei. Metoda a fost introdusi prima
oari in 1946, de citre dr. Max Gerson, medic american. A fost
folositi cu bune rezultate timp de mu$i ani in clinica specia-
Ezatlincancer condusi de fiica dr. Gerson. Dar mul$ doctori
din zilele noastre consideri clisma drept o metodi depigiti
gi in cele din urmi utilizarea ei tn tratarea cancerului a fost
abandonati, apoi uitati.
Esenla acestei metode consti ln efectuarea a 6-8 clisme
pe zi. Solutia de irigare consti ln 1,5 litri de api fiarti, riciti
pAni la 38 de grade Celsius, amestecate ca 3-4linguri;e de
suc de limiie gi o cani de suc de sfecli. Numirul clismelor
din prima etapi depinde de gtarea pacientului - cAnd cazul
este mai grav, se aplici mai multe clisme. ln etapa urmitoare,
se aplici o clismi pe zi sau o dati la doui zile, pAni cAnd pa-
cientul va incepe si aibi scaune s?ontane.
Efectul terapeutic al acestei proceduri se poate explica
astfel: curifarea intestinului ajuti la eliminarea todnelor
produse de celulele canceroase in decursul procesului lor me-
tabolic. Daci aceste toxine nu sunt eliminate, ele intri in
fluxul sangvin gi sunt transportate pe3te tot prin corp,
blocAnd mecanismele de autoreglare ale organismului gi con-
ducAnd la moarte.
lOO Vindecuea bolilor incurabile
= =
ln anii 1950, dr. Gerson le-a demonstrat studendlor lui ci
intestinului nostru gros este slrAns legati de
sistemului nen/os central gi a creierului, Dupi
lui, cancerul este in fapt rizbunarea corpului pentru
nepotriviti. 7n99o/o din cazuri, invitim cancerul
pur gi simplu otrivindu-ne singuri. Doar 17o din
sunt rezultatul unor schimbiri spontane in orga-
nostru. Asta inseamni ci suntem Io/o victimele gi
autorii cancerului.
o tumoare canceroasi ataci sistemul digestiv, ale-
alimentagiei devine o sarcini foarte importanti.
pegtele, produsele lactate, supele Ei ciorbele nu sunt
Ce ne mai rimAne? Cerealele, frugtele gi legu-
. Nu este bine si combinim fnrctele Ei legumele, fie ele
sau gitite, pentru ci au timpi diferili de digerare
ore pentru fructe gi patru ore pentru legume. Totugi,
-
bea orice combinaEie de sucuri proaspit stoarse din
gi legume, penffu ci acestea sunt absorbite practic si-
Ele furnizeazi cantitirfi mari de vitamine, minerale
, toate aceste substanle fiind esengiale; in acelagi
nu va fi nevoie si cheltuim energia organismului cu
digestive. ln timpul aplicirii clismelor, pacienta
putea consuma doar orez, hrigci gi cartofi copli. De ase-
ea bea cam doi litri de sucuri pe zi.
de sfecli Ei morcovi joaci un rol deosebit in
anticancer (vez i cartea mea Cum s d trdim 1 5 0 de ani') .
gtiingifice efectuate de-a lungul multor ani au dovedit
sucuri frtneazi cre$terea hrmorilor, elimini celu-
canceroase vechi Ei lmbunitilesc funcfionarea enzi-
rcspiratorii (sucul de sfecli poate miri cu 400-lOOOo/o
enzimelor). Rolul pigmenqilor din sucurile de
gi morcovi nu este cunoscut prea bine, dar s-a dovedit
1O1
 experimental ci acegtia lncetinesc dezvoltarea celulelor
canceroase.
Cea mai buni combinafie pentru pacienlii bolnavi de
cancer este un amestec de patru pi4i suc de morcovi la o
parte suc de sfecli. Ar trebui consumagi zilnic unu pAni la
doi litri din acest amestec de sucuri, de fiecare dati in aceeagi
cantitate, la intervale de patru ore in timpul zilei, plus o
por,tie la ora l noaptea. Unele persoane nu pottolera sucul dc
sfecli, reac,tionAnd prin amefeli, slibiciune, incetinirea rit.
mului cardiac Ai sciderea tensiunii sanguine. ln aceste cazuri,
trebuie si limitim cantitatea la doar doui linguri pe zi,
mirind doza treptat ln fiecare zi. De asemenea, putem
inlocui sucul de sfecli cu suc de mere, adiugAnd doui lingud
de vin rogu la un litru de amestec.
Expe4ii sunt impA4ili ln privinfa momentului consu.
mirii sucului de sfecli: uniiil considerimai eficient
stors, al$i mai degnbi dupi o ori-o ori gi jumitate. Sucul
sfecli proaspit gtors conFne de doui ori mai mult oxi
activ gi fier activ, esen$al pentru hemoglobini. De aceea,
mai bine pentnr pacienfii bolnavi de cancer si bea sucul
sfecli proaspit stors. A$ adiuga ci este necesar gi pentrtr
iti soanele invArsti a cirorrespinfie celulari este afectati.
sumarea cu regularitate a sucului de sfecli Emanteazi
l
trup intinerit, dinfi albi gi sinitoEi gi o protecfie de 809o
potiva cancerului.
Cancerul nu ataci doar trupul, ci $i mintea noastri.
aceea, i-am cerut pacientei mele si petreaci un timp
ti
derabil cu exercilii care siL-i stabifizeze starea psihici. Dat
ilil ci nu era capabili si se linigteasci gi si-gi elibereze
tensiune neloasi, a trebuit si o invif si practice autohip
l
noza. Am trecut de asemenea impreuni prin zece regresil
hipnotice, care au dus-o inapoi la experien,tele copiliriei. (ln
f1O2 i Vindecuea bolilorincuabile
cazwi, cancerul este rezultatul unei traume din copi-
tirnpurie.) Am abordat, pas cu pas,
"ridicinile" psiho-
care ii menjineau boala activi. Avusese o copilirie
fericiti: tatil ei era mai tot timpul beat gi le bitea, pe ea
nama ei. Nu armsese jucirii gi nici dreptul de a-gi aduce
acasi. Pe ansamblu, un tablou foarte urAt. $i nici
ci de adult nu fusese mai buni. I se pirea ci nu poate
nimic decAt cu mare greutate. Pentu toate acestea,
vina pe paringii ei, in special pe tati, care o nedrepti-
multe ori in copilirie.
tncercat si o conving in trmpul gedinlelor de hipnozi
unor resenti.mente efectiv i$ ,consumi" corpul
inal duce la cancer. Daci minia gi ura igi domini senti-
, ele te vor arde dinspre interior. Asemenea emogii
de obicei, casi buni cu sinitatea.
urmitoarea etapi a tratamentului, am invilat-o o
de autovindecare meniti si declangeze plenarmeca-
potenjiale de apirare ale organismului ei, meca-
care rimAn inactive la aproape tofi oamenii, toati
din interiorul propriului nostru corp
de autovindecare)
ne-a dotat pe absolut fiecare dintre noi cu o excelenti
personali, care confine medicamente impoEiva
bolilor pe c:rre le putem contracta weodati. Tot ce
si facem egte si invipm cum si o utilizim.
de autovindecare are doui etape. Prima etapi
ln relaxarea tuhrror mugchilor din sorpul nosurr. ln
a doua, lansim in componenta subcongtienti a minlii
un progr:rm de vindecare (exact ca un program de
103
=
 vedegi ln ea o flaciri mici gi intensi sursa iubirii gi a eco_
-
nomiei de energie. lnchipuigi-vi ci flacira cre$te, vi umple
tntreaga inimi Ei apoi se rispAndegte in intreg corpul, din
cregtetul capului pAni in vArfurile degetelor de la mAini gi de
la picioare. lncerca$ si simjigi cu_m aceasti flaciri porin.a
tsrrpul, idituriinflamagiile gi aduce cu ea sinitate givigoare.
Spunefi-vi in sinea dumneavoastri: ,Fiecare inspirafie mi
aduce mai aproape de o purificare completi. Lumina din
tnrpul meu este energia timiduitoare."
llll
Daci ave$i cunogtinli despre weun loc anume care
congine o inflama;ie sau o umflituri, pune;i in acel loc mAna
dreapti gi indripui$-va ciluminavindecitoare este emisi din
centrul palmsi, topind umflitura, a$a cum razele soarelui
topesc primivara zipada sau gheap.
I

V-am 411doar un exemplu. Oricine are suficienti imagi_

nafie pentru a crea un scenariu propriu de vindecare. Cel mai
lnportant lucru care trebuie amintit este si relaxafi mugchii
gi si rulafi programul de vindecare in componenta subcon-
qtienti a minfii. Putegi alege orice moment pentru gedinlele
de autovindecare, dar cel mai bine este si le efectuagi cind
ilt

au s nimsni pe aproape, ca si nu fifi interupS. Daci vi place

Duzica in surdini, ascultafi piesa dumneavoastri preferati,
pentru o mai btrni gi mai eficienti relaxare.
AtAt bolnavii de cancer, cit gi profesionigtii care ii ingri_
Jesc trebuie si infeleagi ci optimismul, dragostea de viap gi
oedinp pacientului in posibilitatea vindecirii joaci un rol
decisiv ln victoria lmpotriva bolii. ln prea multe cazuri, bol-
aavii devin observatori pasivi, care agteapti miracole din
partea doCtorilor. Asemenea pacienli stau pasivi in pat,
rcfuzi si ia inigiativa gi sunt ingrozi$ ci vor muri, in ciuda
hptului ci Ii s-a vorbit de sute de ori despre posibilitijile me-
dicinei moderne gi despre cAt de important este si nu renungi

to4 Viudecuea bolilor inmbile 10s

= =
 Ia lupti. Citi rneme atitudinea proprie a pacienfirlui nu se
schimbi, toati aceasti "psihoterapie" provenind din surse
rlli
exterioare nu are niciun efect.
lnlituzrea prin operalie a tumorilor este o proceduri in-
vazivi, in care sunt implicate sru4uri complexe ale orga-
nismului nostru. ln multe cazuri, operaqiile se pot comp.rra
cu lncercarea de a repara un dispozitiv elegtronic folosind un
ciocan gi o rangi. Adesea, opera;ia este ultima gansi, cAnd
efectiv nu mai avem alte opFuni. Daci gi chintrgii decid ci
nu se mai poate face nimic, paciennrl este trimis si moari
acasi. Uneori, pacientul nici micar nu afli ingrozitorul
adevir; doar membrii familiei lui gtiu. Nu ar fi mai bine si
fim cinstifi cu ei, in loc si punem in sceni tot felul de s?ec-
tacole? Asta i-arperrrite botnarnrlui se caute alternative care
s-ar putea dovedi cu adevirat ultima gansi. Poate si pari o
crrrzime, dar adevirul nu poate fi cnrd. Adevinrl nu omoari.
Adevtnrl poate vindeca, daci persoana afectati gisegte sufi-
cient curaj gi tirie si il infrunte gi si il logeleagi.
Oamenii au ignoratnulttinp principiile unei alimentalii
moderate gi exercifiile fizice. Ei igi otrivesc plimAnii 9i
sAngele cu fum de $gari, beau prea multi cafea 9i mininci
dulciuri in cantiti$ uriage. Toate acestea soliciti la maximum
capacitifle sistemului noslru de apirare. Corpul nostru ne
implori si cooperim cu el, trimilindu-ne diverse semnale,
dar noi le ignorim sau chiar le amufim, folosind diverse
pastile. Vine un timp cind singura opfiune este si ascultim
semnalele obositului nostru corp 9i si-l ajutim si se refaci'
Avem gansa de a ne prelungi viap gi doar de noi depinde daci
vom profita de ea sau nu.
Si revin la pacienta mea: aceasta a trebuit si depuni efor-
turi serioase pAni ctnd s-avindecat. Pe lAngi toate metodele
amintite mai sus, ea a trecut $i prin patru rutine de purificare
106 Vindecuea bolilor incurabile
= =
a ficut diverse bii cu ierburi, a folosit fttamente
ce gi acrratice, a ficut o mu$ime de exerci;ii fizice (in-
dintre acelea concepute special pentru pacienlii bol-
de cancer), a urrrat o alimenta$e speciali gi a biut ceaiuri
plante (zmeuri, coacize negre, urzici). Dupi gase luni in
a muncit intens la sinitatea ei, a mers la doetorul care o
pe moarte. Acesta nu a putut decat si biiguie:
"I6d
egti inviala; ctedeam ci..."
A,g dori ca tofi cititorii mei si respecte urmitoarele prin-
oricAt de gravi poate deveni starea sinitifii lor.
l. Credeli cu tirie ci avegi suficienti putere si luptaji cu
boala.
2. Nu abandonafi niciodatA speranfa ci vi vefi vindeca.
3. Iubifi-vi propriul trup gi propria minte.
Oricine ar trebui si inleleagi: cancerul este veriga finali
un lung gir de boli. Nu este boala unui organ, este boala
sistemelor organismului nostru, dintre care unul
primul. ln primul rAnd, cancerul este rezultatul unui
de viafi nesinitos, al incapacitifii noastre de a face fati
ui, al necunoagterii propriei noashe fiziologii Ei al ne-
legilor naturii.
Eforturile care se concentreazi asupra luptei conEa unor
ite tipuri de tumori au prea pufine Eanse de izbindi.
omoari binecunoscugi politicieni, starud de film gi
celebriti$, chiar daci toli acegtia au suficien$ bani ca si-gi
iti tratamentele cele mai scumpe. Cancerul este rezul-
inevitabil al stilului de viali al mai tuturor oamenilor.
ii acestei boli se afli ln noi tofi, din momentul in care
Da$tem (el este ln memoria geneticA a nou-niscuqilor).
are nevoie de timp pentru a se dezvolta gi a se mani-
MuI$ dintre noi nu tiim suficient de mult murim
-
ro7
din alte boli, mai devreme. Cancenrl apare in diagnostice in
special in farile bogate, economic dezvoltate. $i totugi, diag-
nosticarea timpurie a bolii nu garanteazi vindecarea, daci nu
luim misuri radicale de schimbare a stilului de viap. Statis-
ticile din firile dezvoltate nu ne dau prea multe speranle, tn
ciuda echipamentelor medicale moderne, a substanlelor far-
maceutice aflate la indemAni gi a inaltului nivel de pregitire
medicali
- un american din paffu moare de cancer. Locui-
torii firilor subdezvoltate pur $i simplu nu triiesc destul de
mult pentrr a face cancer. Ei mor din alte carf,ze, cum ar fi
atacul de cord, accidente cardiovasculare gi altele asemenea.
Boli pe care le contragtim
$i care ne ucid cu rapiditate
lncercarea de a cerceta procesul de formare a mai multorboli
nu necesiti aga de mult timp. Trupul nosbrr este unic, a$a cum
sunt amprentele noastre digitale. $i totugi, bolile evolueazi,
in linii mari, la fel. ln termeni simpli, orice problemi de si-
nitate, de la o simpli alergie sau eczemi pAni la cancerul in-
stalat inr-unul dintre organe, este o dereglare a intregului or-
ganism. Putem si-i dim ce nume vrem, ea egte, in fapt, cauzatA
de o acumulare a toxinelor. Acestea provin din doui surse:
1. Din lumea exterioari, prin hrani, aer, api, medica-
mente etc.
2. Produse in propriul nosb:u organism, ca rezultat al
proceselor vitale gi al proceselor vitale ale bacteriilor
care tdiesc in corpul nosb:u.
Diverse tipuri de alimente nedigerate se depoziteaziin
intestinul gros gi devin centre de inmulgire pentru bacteriile
producitoare de toxine. Toxinele sunt absorbite prin perefii
1O8 i vindecarea bolilor iucurabile
gi sAngele le transporti la alte organe, unde
boli. Am si vi dau un exemplu radical, anume expe-
efectuate de nazigti in timpul celui de-al Doilea
Mondial. Ei au luat conlinutul intestinului gros de la
suferind de constipafie cronici gi au ficut din el un
pe care l-au injectat in definu$ sinitogi. ln func,tie de
de ser, injec,tiile au awt drept rezultat tulburiri
ice, vase de sAnge diseuse gi apoplexie.
hofesorul Zepp, de la Universitatea din Moscova, a scris
secolului )O( o foarte interesanti carte, care tnci
! fost publicati, ca multe alte lucriri scrise de doctorii
El a determinat, prin experiment, ci accidentele vascu-
cerebrale sunt produse de inflamaqii ale urechii, care la
lor sunt rezultate ale unor inflamajii ln gAt. Gitul se
penfru ci rinidrii nu funcfioneazi crm tebuie.
funcgionare a rinichilor e cauzati,de agternuturile de
prea cilduroase gi de hainele cilduroase prea etan$e.
de rinichi afe&eazirespira$a prin piele gi alte func,tii
pielii. Proasta funcfionare a rinichilor gi a pielii produce
de ficat, iar acestea sunt umate de tulburiri ln sistemul
gi ln cel digestiv. Constipafia rezultati produce o
(autootrivire) a organismului, lnsoliti de
de cap. Vasele de sAnge din creier se dilati gi sunt gata
rupi. CAnd un vas de sAnge se rupe, in cadrul unui mi-
de apoplexie, dishugerile produse in creier pot afecta
sistemele din organism, avind drept rezultate psihoze,
, demenli, insuficienli auditivi, probleme cu
rulburiri in intestinul gros, piefre la rinichi gi la
biliari, reumatism gi multe altele.
Cam in aceeagi perioadi gi in alti parte a lumii, profesorul
Nishi remarca faptul ci99Vo din oamenii care mor
boli au suferit de microaccidente vasculare in acele
= 109
zone ale creierului care sunt legate de miEcirile membrelor.
Aceasti obsenralie l-a condus la orplicarea fenomenului mAi
nilor gi picioarelor reci. Persoanele care au pemanent
mAinile gi picioarele reci suferi de tulburiri ale func$onirii
inimii, rinichilor.
vaselor de singe gi PHmanii gi ficatul lor
prezinti, de asemenea, o eficienfi scizuti. $i toate acestea
sunt produse de constipagiile frecvente. Atunci cind hrana
nu este suficient de bine digerati gi absorbiti, bucili nedige-
rate se desconpun ln intestinul gros. Unul dintre produsele
secundare este monoxidul de carbon. Acegta se leagi de mo-
leculele de hemoglobini Ei produce un compus toxic, care se
acumuleazi gi produce distrugeri fir organism, in special in
sistemul circulator. Nishi a tras concluzia ci cele mai impor-
tante organe din corpul nostru sunt creienrl Ei intestinul
gros.
Doctorul american Abbot a publicat inainte de al Doilea
Rizboi Mondial un studiu in care ficea legitura dintre
anumite boli gi schimbirile suferite de coloana vertebrali.
(Vezi coloani vertebrali bolnavi inseamni un organism
"O
bolnav" de la pagina 13 a cigii mele Cum sdtrdimT1O de ani.)
Diverse migciri corporale pot produce dislociri aproape
insesizabile ale vertebrelor coloanei. MuEchii din jurul ver-
tebrei dislocate se inlepenesc Ai o impiedici si revini la
pozila ei norrnali. Rezultatul egte o inflamagie tot mai ac-
centuati a nervilor gi a mugchilor gi limitarea posibilitilii
noastre de miEcare.
O vertebri dislocati creeazi o presiune asupra nervilor
care fac legitura cu divergi muEchi gi diverse org:rne. Daci un
nen/ este apisat un timp indelungat, organul care depinde
de acel ner:vva cipita stiri patologice greu de vindecat.
Urmitoarele probleme de sinitate sunt asociate cu dislo-
capile din secliunile corespunzitoare ale coloanei vertebrale:
11o Vndecarea bolilor incurabile
= =ru
Zona cewicald: alergii, pierderea auzului, probleme cu
eczeme, probleme cu gitul gi tulburiri ale func.tionirii
i tiroide.
?nn toracicd..'astn, dureri ale pir4ilor inferioare ale bra-
, dureri de spate, tulburiri ale funcfionirii vezicii biliare,
cu ficatul, ulcere stonacale gi duodenale, boli de
probleme cupielea (acnee, iritaFr, eczeme, funncule).
Zona lombarri.' hemoroizi, probleme cu vezica urinari,
menshrral neregulat, dureri menstruale, impotenli,
la genunchi, lumbago, dureri lombare, proasti circu-
a sAngelui la picioare, glezne umflate, picioare reci, pi-
slibite, crampe musculare la gambe gi coapse (circei).
ftlburirile de sinitate reflecti un stil de viati ne-
- alimentafie nepotriviti, respira$e incorecti, somn
gi gAnduri negative; toate acegtea le purtim cu noi
copilirie pAni la bitrinefe. tungul gir de probleme de
poate f provocat de schimbiri minuscule in coloana
, produse la rAndul lor de pozilii incorecte de
gi de lipsa exerciliilor fizice. Schimbirile pot duce la
insutrcienti a pielii gi la un deficit de oxigen in
Procesul se amplifici daci ne lmbricio prea cil-
gi daci neglijim orerci$ile aerobice gi acvatice.
pielea nu respiri suficient, vor fi influenlate negativ
ca ficatul Ei rinichii (pietre, capacitate de filnare
De asemenea, vom avea parte de schimbiri negative
sAngelui.
Glitatea proasti a sAngelui poate produce disbrrgeri ale
, crampe musculare la picioare, carii dentare, o
stare a pirului gi unghiilor, insuficienfi cardiaci,
cu ochii, cu urechile gi, in final, probleme la creier.
fur$e ineficienti a ficatului gi a rinichilor conduce la
gashointestinale (indigestii, arsuri stomacale) gi
l
boli la stomac Ei duoden. Pe l6ngi acestea, rezultatul consta
gi in constipa$e gi auto-otrivirea aferenti, lnsoqite de afec'
giuni ale nenrilor gi tulburiri psihologice, dureri, slibiciune,
insomnie gi in final ruperea unor vase de sAnge din creier.
Chiar daci acestea nu ne omoari, ele ne vor paraliza mem'
brele, pentu ci distrug acele zone din creier care ne contro'
leazi migcirile.
Membrele paralizate gi reci afe&eazA in mod negativ
surea inimii, a vaselor de sAnge gi a rinichilor. Foarte posibil
si ne pasci in acest caz bolile de inime, cancerul sau boala Al'
zheimer. $i asdel cercul se lnchide.
Evident, ordinea aparifiei acestor boli poate fi diferitl
pentru diferite persoane. este specific fiecirui
"Scenariul"
individ. Uneori, diverse boli survin simultan. Putefi folosi
propriul dunneavoastri exemplu, sau poate cel al unei rudc
sau al unui prieten, pentru a analiza legitura dintre stilul de
viafa gi starea sanitifii.
Cancenrl il cregtem noi ingine...
Printre pacienfii mei s-a numirat gi un biiat de doisprezecc
ani, car€ suferea de doi ani de atacuri de ash. Avea fala
umflati gi o piele galben-palidi. A fost batat cu hormoni Ei a
devenit serios supraponderal, drept care nu putea participa
la activitigile fizice de la gcoali. A.m remarcat o proasti ali.
niere a vertebrelor. Pentru el, si se joace cu mingea, si meargl
pe bicicleti sau si lnoate erau doar niEte vise frtrsroase.
Aveam in fafa ochilor un biiat nefericit de doisprezece
ani, care nu se putea bucura de copilirie gi care era aProa'
pe handicapat. Iarviitonrl lui pirea gi mai sumbru, Pentru
ci astmul brongic este o boali cronici foarte greu de vin-
decat. Am intrebat ce ii place si minAnce, iar mama lui
It2 i vndecareabolilorinruabile
informat carne, supe, produse lactate, produse de pati_
gi dulciuri.
Niciodati n-am si-i tnteleg pe acei parinfi care igi iubesc
te copiii gi fi trateazi cu bomboane, inghefati, biuturi
gi alte produse foarte bogate in zahir. Ei nu inleleg ci
aceste produse se fransformi in otrivuri gi rimAn in
copiilor lor pentu tot restul viefii. CAnd aud toate
acelea despre boli ereditare, ldsssl imi sti pe limbi
btervin gi si spun cinubolile suntmo$tenite. Mogtenim
Dod de viafi nesinitos.
pus alti intrebare, despre exercigiile lui fizice de di_
gi alte activitifi menite si-i cileasci trupul. A reiegit
I nu are asemenea obiceiuri. Mulfi copii sunt astizi
de obezitate, au probleme cu vederea gi infecfii
ci igi petrec mai tot timpul uitAndu-se la televizor sau
pe computer, in loc si se joace afari.
Am continuat cu lntrebirile puse mamei biianrlui:
,.Cum ii place si doarmi?"
.Saltea moale, perni indti, plapt'mi groasi, cilduroasi."
.Face des rogu ln gAt sau grjpil?"
Ja."
'.Are scaune regulate?"
Alci mama a ridicat din umeri.
.Sincer, nu gtiu."
lram lntrrebat pe biiat cum sti cu
"iegitul
afari", ceea ce l-a
si rogeasci.
greutate gi e tare gi ln bucigi rotunde.
c.tr
de des te doare capul?"
pCel pufn o dati pe siptimAni.,,
atunci ce faci?"
.!limic. Stau ln pat gi marna imi dA o pastili."
!us
 Era un copil, un individ care abia igi incepea viafa, 9i din
po-
l
ceea ce vedeam in modul lui de viafi era deja un candidat
tenfial la pavilionul cancerogilor. conform statisticilor' in
lumea occidentali, un copil din patru are probleme respira-
torii, unul din cinci, tulburiri gastro-intestinale, unul din
iil
griji triiesc in armonie cu legile ei'
Natura are de cei care
CAnd un copil se na$te, el inqiri aer gi curAnd i se face o
baie - primul lui contaet cu apa. CurAnd dupi aceea' este
expus la lumina soarelui 9i vine in contact cu solul' Oamenii
."r. -o, spun adio luminii soarelui, inceteazi si mai
respire gi sunt ingropali ln pimint. Ce se lntimpli intrc
nagtere gi moarte se leagi in mod indisolubil de lumina soa'
reiui, de aer, de api 9i de pimAnt. Soarele ne di energie'
aenrl ne fwnizeazil oxigen, apa ne umple celulele, iar pi'
mintut ne brinegte. Aceste legi ale naturii sunt universale
gi neschimbate.
Oamenii nu vor si triiasci in conformitate cu legilc
i
naturii gi in schimb au parte de boli 9i suferinfi' Am inceput
I
sicrei,mmediiartificialegisievitirnluminasoarelui'Ne
otrivim aerul 9i apa gi inlocuim hrana naturali cu produsc
prelucrate gi irnpachetate in ambalaje atigitoare' Vrem ca
toati hrana noastrA si fie gustoasi, dulce, gititi 9i caldi' Va'
L
i
l
loarea nutrilionali a acestor alimente prelucrate este adesea
redusi. intreaga noaslx; vigoare se duce adesea la vale'
Singele poluat transpofte otrirnrri care produc boli' inima
este slibiti, iar creierul se deterioreazi. Nicio
pastili din
lume nu ne va mai putea ajuta atunci cAnd intregul nostru
trup v:t deveni o mlaEtini stituti 9i murdari' Avem o alegere:
174 =
Vindecarea bolilor incurabile
=
Devom imbolnivi Ei vom muri prematur, fie ne schimbirn
de viala gi ne bucurim de o sinitate sclipitoare. O veche
s?une ci: ,doctoriitlateazi, natura vindeci". Corpul
se poate lupta cu orice boali, daci ii creim condiFile
si-i permiti si-Ei foloseasci sistemele naturale de api:are.
Nishi de preintAmpinare a cancerului
meu cu bolnavii de cancer, am folosit intotdeauna
Nishi ca pe un element esenlial in terapie. Acest
nu este impresionant precum complexele echipa-
cu radiafii sau alte maginirii care ajuti echipele de chi-
ln silile moderne de operaFe; Ei totuEi, el di rezultate
\6voi prezenta cdteva exemple de folosire cu succes a
Nishi (luate din arhiva profesorului Watanabe),
putefi judeca cu propria minte.
o K. Majra, ln vArsti de 75 de ani, a fost diagnosticat cu
c:rncer la plimAni in august 1958. A rcfuzat de acord
cu operafia. Analizele efectuate la alt spital din Tokio
au confir:nat diagnosticul. A fost tratat in spital timp
de doui luni, ceea ce i-a produs o slibire generalizati,
o pierdere treptati a poftei de mAncare Ei serioase di-
ficultefi in respirafie. O radiografie ficuti in luna a
doua a gederii lui in spital a aritat aceeaEi pati neagri
pe plimAn gi unamiritiinregiuneainimii. Ultima era
trn efect secundar al medicamentelor, care afectaseri
circulafia singelui gi a limfei. Respirafia i-a devenit
aproape imposibili. Se pirea ci nu mai avea nicio
oppune Ei ci nici micar o operalie nu avea vreo gansi
de reugiti. A fost externat in luna decembrie. O rudi i-a
sugerat sistemul Nishi. A folosit in fiecare zi urmitorul
complex:
!ns
 1. Terapie aerobici Masapugu, in var$i de 68 de ani, gi-a pierdut capaci-
2. Duguri alternative, reci 9i calde tatea de a vorbi gi a fost diagnosticat de doctorii din
pal-
3. Consum de biuturi preparate din fmnze de Osaka cu cancer la gAt. Radiafiile cu izotopi radioactivi
mier (dactyl), foarte bogate invitamina C (doi litn nu au adus nicio fmbunetilre a situagiei. ln noiembrie
1958, s-a internat intr-un spital in care a efectuat
t1 Pezi)
+. gfectuarea unui set de exerciiii creat de dr' Nishi' terapia Nishi. Avea obiceiurinesinitoase
- fumapini
I
la 40 de ligiri pe zi gi mAnca o mullime de dulciuri.
Aceste obiceiuri i-au iritat gi mai mult zonele afectate
din gAt. Dupi doui luni de tratament, imbunitifirile
noiembrie1959' au devenit vizibile Ei gi-a recipitat glasul. A fost in
l

si foloseasci sis' misuri si se externeze gi si continue tratamentul pe

tot restul vie$i'
o Dupi o examinare amanunfiti la spital, lui T' Jumiki'
in vtrsti de 59 de ani, i s-a descoperit un cancer la
stomac. I s-a recomandat o opera$e chirurgicali' dar
el
a refuzat. A decis si foloseasci sistemul terapeutic
Nishi.
Dupi o luni de terapie, greafa i se ameliorase Ei nicl
stomacul nu-l mai supira. Peste un an, scria o scri'
soare ln care relata ci se simte bine' Era recunoscitor
pentru tratamentul care i-a vindecat cancerul de lr
I
contpropriu.7nL962, el atrimis o scrisoare spitalului,
mu$umind pentru ajutonrl primit intrr restabilirea lui
completi.
Gojono Sato, in v"arsti de 49 de ani, suferea de puter-
nice hemoragii uterine, din cauza unui cancerla uter.
S-a internat ln spital pentru opt luni, pentu a se
supune tratamentului Nishi. Primele rezultate s-au
vizut la sfArEirul primei luni: starea eifizici s-a imbu-
nitifit, iar hemoragiile mai puternice pdrtau cu ele
bucili de fesut mort. Atunci s-a erfternat din spital $i a
continuat tatamenfirl acasi, ajutati din cAnd in cAnd

stomac fXri oPeraPe. cu sfaturi prin telefon. Hemoragiile ctr fiagmente de

o Iszizuko, ln virsti si aibi in
de 61 de ani, a tnceput fesut mort au mai sunrenit in trei rXnduri. Examini-
rile ulterioare terminirii tratamentului au aritat ci
vara tui 1958 dureri abdominale in timpul meselor'
lr
este complet sinitoasi. Doctonrl care i-a recomandat
Scaunele ii deveniseri negre, din cauza singelui ames'
inifial operatia a fost uluit de aceasti vindecare gi a
tecat cu fecale. Doctorii de la spitalul din Osaka
i-au
spus: .Ai mare noroc. Probabil ci diagnosticul a fost
gisit un cancer la colon. A refuzat si se opereze 9i s-r
pus gregit."
internat in alt spital, unde a aflat de sistemul tera'
peutic Nishi, care in cele din urmi l-a condus spre o cazuri vechi de peste 40 de ani. Sistemul tera-
vindecare comPleti. Nishi este folosit cu succes chiar gi aziTn Japonia

r77
116 i vindecarea bolilor inorabile
=
in tratamentul cancerului. incepAnd cu 1990, multe clinicl
de medicini alternativi din Rusia au inceput si foloseascl
aceasti metodi.
Eu gi colaboratorii mei o folosim, cu unele modificirl
(adaptiri la altfel de climi, alimente diferite etc.) inci din
1986. Nu am ficut statistici, pentru ci pacienfii mei aveau
oricum dosare medicale, dar am pistrat scrisorile de la pa'
cienfi in care acegtia imi raportau rezultatele fratamentulul
efectuat acasi. Am si vi prezint aici pe scurt cAteva cazrti'
Natalia D., in varsti de 44 de ani, a fost diagnosticati in
1986 cu canceruterin, care se intinsese gila sAni. IniSal, doo
torul ei a insistat si se supr:ni imediat unei opera$i. Paci
era in foarte proasti formi.fizictr, avea o piele cenugie,
chirciti tot timpul, iar gura ii mirosea urat. rftzand, ci ezi
doctorul a fogt de acord cu aminarea operaEiei cu opt
mini. El a inleles gocul unei femei de 44 de ani la gAndul
igi va pierde organele reproductive gi sAnii. Natalia a
nuat si munceasci la slujbi, dar sogul ei a preluat munc
din casi (este foarte important si ai parte de inlelegerea
susEinereacelor dragi ln perioadele de boaH). Ea a conti
terapia efectuAnd exercigii aerobice de doui ori pe zi. A
ceai ficut din frunze de coaciz negru, micege gi zmeuri'
ficut duguri alternative reci 9i calde. A efectuat sefirl de exer
cifii din sistemul Nishi. De asemenea, Ei-a curifat i
gros prin clisme gi gi-a limitat dieta la fructe crude, nucl,
tirAle, orez, cereale calde gi legume fierte, suc de morcovi
suc de sfecli.
Peste trei siptimAni, pielea ii era acoperiti cu pete roqii
vaginul ei emana ,o Putoare lngrozitoare". Era un semn
trupul ei incepe si se curefe singur. Apoi a trecut printr-
post de gapte zile. Abiut doar api, adiugAnd la fiecare
o lingudfi cu ofet de cidm gi una de miere, pentru a
It8 i Vindecareabolilorincurabile
adecrrat d vitaminelor gi al mineralelor. Dupi post,
are nevoie de o perioadi de readaptare la fel de lungi,
care se poate relua alimentalia obignuiti. ln urmitoa-
tapte zile, a biut doar sucuri proaspit stoarse din cinci
de fructe gi legume de diferite culori gi a mAncat doar
gi legume.
tn ultima ei alimentagie, a fost atenti la combinarea
a diverselor tipuri de alimente. ta sfirgitul perioadei
siptimAni s-a dus, temitoare, la doctonrl ei. Dupi exa-
, doctonrl a spus, incapabil si-Ei ascundi uluirea:
vine si cred ochilor, cum ai ficut-o?" Dupi ce a as-
tntreaga ei poveste despre vindecarea ei rapidi gi com-
el a exclamat Jrebuie si le spun tuturor!"
prim.it scrisoarea ei la un an dupi ce a terninat tata-
. Se simfea sinitoasi, lucra Ei se bucura de viap.
problemele legate de sinitate, unii dintre noi suntmai
(vi rog si nu vi simgli jigniF) 9i unii sunt mai harnici.
i agteapti si fie ajutali de a{ii. Ei cred ci si-fi ingri-
propria sinitate lnseamni si lagi totulln seama docto-
Cei harnici vor si se ajute pe ei lngigi, descoperind ade-
cauze ale bolilor, dar nu gtiu lntotdeauna cum si o
Cirfile mele sunt destinate acestor oameni harnici. Cei
ar trebui si reflecteze la lnfeleapta zicalloccidentali:
nu face nimic pentru tine inainte de a-gi satisface
necesitifi". Nu trebuie si lagi cele mai pretioase
- sinitatea gi viala ta - pe mAinile altcuiva. Vom
7n zadar venirea unei miraculoase vindeciri din
dtcuiva nimeni nu se poate ocupa mai cu succes de
-
ta decAt tu insufi. Este nevoie de voinli puternici,
hirnicie, cunoa$tere gi erperienfi pentm a
care este drumul care ne duce spre sinitate. $i,
cum se gtie, cei care cauti vor gi gisi.
119
=
 Medicina moderni folosegte trei metode principale de
tratre a cancerului: chimioterapia, radiafiile 9i operafia,
Dupi cu-m am s?us mai sus, aceste metode se mirginesc la a
trata simptomele. Abordarea corecti este aceea in care se
identifici gi sunt atacate cauzele. ln conformitate cu ceea ce
se cunoa$te in prezent, principala caaziaaparigiei tumorilor
este incapacitatea sistemelor de apirare ale corpului de a sc
ocupa de celulele canceroase. Aici este punctul ln care trebuic
si ne concentrAm eforturile de prwenire Ei tratare.
Sistemul complex Pe care vi-l voi prezenta aici nu a fost
supus niciodati unei analize gtiingifice. El poate fi judecat
doar pe baza mirturiilor persoanelor care au suferit dc
cancer, au reugit si-l inf€ngi gi acum sunt Perfect sinitoase.
Nu l-am publicat niciieri, dar studeniii 9i colaboratorii mel
poate ci au folosit unele dintre elementele lui. Remarci im'
portanti: Sistemul se poate folosi independent de alte tua'
tamente Ei medicamente luate. Punctul lui forte este mo
bilizarea mecanismelor de apirare proprii corpului. Partea
a sistemului este ci el ii cere pacientului o per'
"neplicuti"
manenti concentrare asupra ingrijirii propriei sinititi' Sis'
temul necesiti mai mult timp pentru a-gi dovedi eficienla in
cazurile mai grave; cazurile mai pufin grave sunt rezolvatc
relativrapid. Persoanele carie se supun acestui sisteminvali o
metodi de a-gi pislra o buni sinitate pentru tot restul viepi,
Sistemul a fost proiectat pornind de la:
1. Lucririle lui Ivan Pavlov, fiziolog rus' care a proput
ideea ci organismul uman este un sistem cu autore'
glare, autovindecare, autosusfinere, autoregenerare gl
autoimbunitifire.
2. Lucririle lui Ugolev, erq)ert nrs ir domeniul digestiei,
3. Lucrerile doctorilorNorananWalker 9i Max Gerson in
domenir:l tratirii cancerului.
L2O ! Vindecmabolilorincurabile
4. Metodele de purificare corporali folosite de vindeci-
torii tibetani.
5. Hidroterapia gi alte metode de imbunitigire a imuni-
tifii, propuse de S. Kneipp gi Porfirlvanov.
6. Exerciliile fizice propuse de dr. Katsuzo Nishi pentru
tratamentul cancerului.
7. Propriile mele observagii de la secSa de medicini ne-
convenfionali a Institutului pentru Sinitate din
Moscova.
Hipocrate spunea:
Dacd bolile fac parte din ordinea naturald, tot naturald
este Siindecareqlor. Nune rdmdne decd.t sd gdsim acegte
indecdi.
trrm s vom face? Trebuie si triim in armonie cu legile
Iati citeva misuri neces:rre:
L lnvipgi exercilile de respirafie (Cum sd trdimt5O de
ani,p.86)
2. Schimbali-vi obiceiurile alimentare (op. cit., p. 120)
3. BeEi sucuri din legume gi fructe proaspit stoarse
4. Folosili terapiile aqratice de imbunitifire a imunitafii
(bii, sauni, duguri alternativreci gi calde (op. cit., p. ilf)
5. Amplificagi activitigle fizice proprii (op. cit. pp. 67-68,
76-81)
6. Folosilirutinele depurificare corporali (op. cit., p.21g)
7. Efectuafi setul de exercifii Nishi de preintAmpinare a
cancenrlui
8.lnvi1ali si vi controlagi psihicul (emofii, gAnduri gi
dorinle, op. cit., pp. 164-165)
O dezvoltare a tuhrror acestor puncte se poate gisi peste
prin cir,tile mele. Iati cAteva sfaturi legate de obiceiurile
iu
 1. Elimina$ reptat din dieti toate produsele alimentare
rafinate gi excesiv de prelucrate (cArna$, sendviguri,
margarini, conserue de orice tip, olet din alcool rafi-
nat, fiini albi, supe instant, sosuri etc.)
2. Limitali cAt de mult putefi aportul de zahir gi de
produse con$nAnd zahAr, ca gi inlocuitorii dietetici ai
acestuia (folosigi miere in locul lor).
3. Limitafi cit putefi de mult aportul de substanle stimu-
lante (cafea, ceai negru, alcool - tirie).
4. MAncagi cAt mai pufine grisimi animale (unt, brinzi,
carne grasi).
5. Limitafi la minim consumul de produse de panificalie
care con$n drojdie.
Putefi include in alimentape cereale, otez fiert (cel mai
bine orez nerafinat), fructe Ei legume (cel pulin cinci tipuri,
atAt fierte, cit gi crude), pegte, pasire, germeni de griu,
brAnzi (o felie-doulpezi) 9i oui (de trei ori pe siptimini).
Cind vi planfficap meniul, respeca$ unnitoarele reguli:
mAncafi alimente oferite de sol, cel mai bine din zona
dumnqivoaslrC geograffci, cnrde sau gitite, miere, oui 9l
lapte bitut. fine$ cont de principiile de combinare corecti
a produselor alimentare (tabelul 2, pagina 56). Iati alte
citeva sfaturi privind alimentatia dumneavoaslri:
o Ordinea coregti este suc, salati gi apoi felul principal.
MAnca$ carbohidragii (cereale, cartofi, fructe, legume
gi alte produse vegetale) lnainte de prinz gi proteinele
(peEte, branzi, alte produse animale) dupi-amiaza.
o Cel mai bine este si luagi doui mese pe zi. Daci vi se
face foame intre mese, mincali fructe gi legume sau
beEi ceai din frunze de zmeuri, mure, mesteacin sau
coacize negre.
122 i vindecareabolilorincurabile
o Mestecafi complet fiecare imbucituri (25-30 de ori
pentru persoanele sinitoase gi 50-70 de ori pentru
persoanele bolaave).
o Befl sucuri de fructe gi legume proaspet stoarse $i
mAncati salatele inainte de felul principal.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului
ln domeniul alimentaliei a fost teoria digestiei. Conform
i teorii, pe lAngi stomac Ei intestinul subflre, la dige-
mai participi gi vasele de sAnge. Iati de ce o alimentafie
nu reslecti principiile fuadamentale ale nutriliei va
ln mod sigur la probleme de sinitate.
Vechea idee conform cireia intestinul subgire produce un
flux de substanle nutritive a fost infilrnati de citre
, care a aritat ci exi$A de fapt cinci asemenea fluxuri.
dintre acegti curenfi transporti peste 30 de hormoni gi
substange inrudite cuhormonii, produse de cifte intestin
de citre flora lui bacteriani gi jucind un rol esenfial nu
in procesul digestiv, ci gi ln alte funcfii fiziologice ale
organism. Masa celulari combinati a intestinului
a florei lui bacteriene este mai mare decAt a tuturor glan-
lor endocrine. Intestinul subflre gi bacteriile lui produc
identici cu cei produgi de sistemul endocrin. pe
aceaSta, microflora din intestinul sublire poate pro-
hormoni, vitamine gi aminoacizi esengiali. Iati de ce
tulburare in evolugia microflorei (de pildi, din cauza
irii antibioticelor) sau crearea oricirei imprejuriri pa-
ice in evolulia ei (de pildi, rezultAnd din folosirea ex-
a produselor alimentare rafinate gi gitite) distrug sis-
horrronal al organismului.
Apropo, teoria explici la fel de uEor aparigia unora dintre
cele mai rispAndite, cum ar fi tulburirile de fi:n$onare
r23
la glanda Acestea sunt rezultate ale unor probleme
tiroidi.
digestive. Principala cauzi a dereglirilor la tiroidi sunt nAn-
catul prea rapid, combinarea incorecti a produselor alimen-
tare gi biutul la masi. lncercaii si schimba$ aceste obiceiuri
gi problemele tiroidei vor dispirea.
Este evident ci bolile de care suferi cei mai mul$ oameni
vin din tulburarea microflorei. Bolile apar in copilirie daci
sugarului i se dau lapte de vaci Ei alte produse, ln locul lap-
telui matern. Acest lucm inlocuiegte ferrrentafia nonnali 9i
sinitoasi a laptelui cu procese de putrefacgie care otrivesc
trupul copilului Ei ulterior dau nagtere la alergii, nas in-
fundat, infecgii cu stafiIococi, probleme la sinusuri gi sute de
alte probleme de sinitate. Aceasta este cauza pentru care ar
trebui si bem sucuri proaspit stoarse inainte de fiecare
masi, pentru a ne iatiri sistemul hormonal 9i a aduce sufi-
ciente vitamine, minerale gi micro- gi macroelemente. Sucul
ar trebui si fie urmat de o salati din cel puEin cinci tipuri de
legume (de pildi, varzl, cartofi, sfecli, morcovi Ei ceapi)'
Aceste salate con$n toate fibrele gi alte substange esengiale -
irnportante componente ale alimentagiei, necesare pentru o
funclionare normali a sistemului nostru digestiv gi a cor-
pului in general. Deficienla de fibre din alimenta$e conduce
la schimburi neregulate ale colesterolului 9i ale hormonilor.
De asemenea, ea promoveazi apari$a pietrelor. Flora bac-
teriani se hrinegte cu fibre 9i le transformi in vitamine 9i
aminoacizi esen$ali. Acegtia fac ca intestinul gros si firnc-
,tioneze gi si transporte alimentele mai departe. Iar
acest
lucru este cu atAt mai important cu cit mulii dintre noi duc
o viafi sedentari.
Fibrele accelereazi inliturarea toxinelor din organism 9i
ajuti la refinerea ionilor necesari de potasiu, cdciu, sodiu 9i
magneziu. Fructele gi legumele sunt bogate in fibre. Ele sunt
724 i vindecarea bolilor incurabile
in special pentru persoanele in r€rsti cea mai
metodi de a preintAmpina aparigia diabetului- gi a obe_
. Cei care gi-au pierdut dinfii deja (din cauza consu_
exagerat de mAncinrri gitite gi dulci) pot si_gi radi
gi legumele de rizitoare de plastic sau si bea sucuri
stoarse con$nAnd Ei pulpa frucftlui, astfel incAt si
in organism cit mai multe fibre posibil. po$ si-!i
i simfitor sinitatea daci vei cipita obiceiul de a
mesele in acest mod. Persoanele care minAnci multe
iguri, supe gi carne prezinti o dereglare a mecanismu_
de reglare a poftei de mAncare. Acegti oameni sunt tot
fldmAnzi. Supraalimentafia conduce la obezitate gi la
:a cubucilile nedigerate ale mesei.
Nishi de prevenire a cancerului include:
l. Dormitul pe o saltea tare, crr capul pe o perni tare.
2. Efectuarea exerci$iului
"pegtelui": ageza$i-vi pe spate,
puneF mAinile ln zona vertebrelor cervicale a pafta
$i
a cincea, lndoiji coatele gi menfinefi intregul corp cAt
igi picioarele unul de altul gi
ioarelor spre cap. lmpingef
Ei pelvisul spre podea. Acum
lncepegi si efectuali migciri rapide, ondulindu_vi
nealinierilor din coloana vertebrali. El muti vertebrele
la loc tn pozijia lor corecti, inliturand presiunea exer_
citati asupra vaselor de sAnge gi a terminafiilor ner_
voase (terminaliile neryoase sunt cauza
multorboli). "ciupite"
=n5
 3. Exerci;iul gAndac'ului: intindegi-vi pe spate, punefi sub
git o perni semicilindrici rigidi, intindefi brafele 9i
picioarele in sus (suficient de sus asdel incAt labele pi
cioarelor si fie paralele cu podeaua). Apoi scutura$ pi-
cioarele gi bralele, ca un gAndac risturnat pe spate.
Efectua;i exercifiul l'mp de un minut-doui in fiecare
dimineafi gi in fiecare seari. Care este secretul aceshri
exerci$u? Cu tofii cunoa$tem beneficiile alergatului
pentru starea sanitifii. Exercipul ne
"gAndacului"
oferi acelagi efect,Ibri insi a ne solicita inima gi arti
culatriile, lucru foarte important pentru persoanele
slibite, cu mobilitate redusi sau forfate si stea la pat.
l
Exerci;iul amelioreazi circulafia sanguini in corp, in
special in membre.
ii
4. impreunzrrea palmslor gi a labelor picioarelor: acesl
exercifiu se efectueazi in patru etape. El ajuti la rea-
lil
ducerea la normal a balanlei energetice a corpului. O
persoani sinitoasi posedi aceeagi sarcini eleeuici in
partea stAngi $i in partea dreapti a corpului. Tulbu-
rarea acestui echilibru poate conduce la boali (este
modul in care se pun diagnostice bazate pe auri).
Etapa 1: lntinde;i-vi pe spate, impreunaEi 9i despir,tifi
palmele dezece ori, impingind cuputerevArfi:rile de-
li getelor unul in altul. Etapa 2: lmpreunagi-vi palmslg.
Apoi, cu bralele paralele cu torsul, deplasaji mAinile
in susul gi ln josul corpului, ca Ei cum ati incerca si il
tiia{i in doui (de 10 ori). Etapa 3: Punefi labele pi-
cioarelor una lAngi cealalti, apoi ridica;i-le gi depla-
safi-le lnainte gi inapoi de 10 ori, efectuAnd in acelagi
timp gi ,tiierea" descrisi in etapa 2. Etapa 4: Stali
intingi cu ochii lnchiEi, cu palmele impreunate gi pi-
cioarele lipite, timp de 3-5 minute.
126 i Vind."ureabolilorincurabile
5. Exercifii pentru regenerarea vertebrelor cervicale gi
imbunitilirea respirafiei
o Aqezafi-vi pe un scaun, ridicafi gi coborAp brafele
de 10 ori.
o lnclinaF capul spre stinga gi spre dreapta de 10 ori,
incercind si atingefi umerii cu urechile.
o lnclinaF capul inainte gi inapoi de 10 ori.
o lntoarcefi capul spre stAnga gi sfre dreapta de 10 ori.
o lntinde$ brafele in fafi, cu palmele indreptate una
spre cealalti, apoi lntoarcefi capul spre stinga gi
qpre dreapta de 10 ori.
o lntindefi brafele deasupra capului, cu palmele pa-
ralele, apoi intoarcegi capul spre stinga gi spre
dreapta de 5 ori.
o PlasaF degetele pe partea superioari a umerilor gi
impinge$ umerii inapoi cAt mai depar.te posibil (in-
chipuifi-vi ci wefi si stoarcefi un mir intre omo-
pla$). ln acelagi timp, imFingeS birbia inainte (ca
o lebidi care igi intinde gatul).Acest exercifiu re-
laxeazi vertebrele gi mugchii gAtului, ceea ce mai
departe va inbunitili circulalia sanguini in creier
gi va normaliza funcfionarea sistemelor nervos gi
digeStiv. Efectuali acest exercigiu in fiecare dimi-
neafa gi seari, cite trei minute.
o StaF agezagi pe o margine de scaun, sprijini$ pal-
mele pe genunchi, inchidefi ochii gi leginali intreg
corpul spre stAnga gi spre dreapta. Concomitent,
umflap gi dezumflaji abdomenul, urmAnd acelagi
ritu.
Consider ci acest set de exercilii este cel mai bun dinee
din mai multe motive. ln primul rAnd, niciun alt set de
=n7
exercif,i nu reintinere$te corpul intr-o asemenea misuri. ln
al doilea rAnd, se gtie cijaponezii au capacitatea de a acu-
mula cunogtinfe, inclusiv cunogtinfe medicale, din alte pi4i
ale lumii, alegAnd gi pistrAnd ce este mai bun. in al treilea
rAnd, datele statisticejaponeze dovedesc inalta eficienli a
acestui set de exercilii in cadrul terapiei anticancer. ln al pa-
trulea rind, mibazezpe propria mea experienfi cu acest set
de exercilii, pentru ci l-am folosit pentru a corecta niEte pro-
bleme foarte serioase la coloana vertebrali, reuqind si-mi
recapit buna stare fizici gi psihologici.
Pe lAngi etapele menlionate mai sus, existi 9i unele mi-
suri suplimentare, care completeazi aceasti terapie.
1. Sugeli ulei vegetal (de trei-patru ori pe zi).
2. Betri ceai ficut din frunze de zmeuri sau coacize negre
(unlitru pezi).
3. Mincaf, in fiecare zi o coaji de ou pisati.
4. MAnca$ foane multe alimente bogate in fito-estrogeni
(boabe de soia, fasole, varzl,broccoli).
5. Adiugali usturoi, ceapi, ridichi 9i seminfe de mugtar
in mAnciruri. Acestea coniin antibiotice naturale.
6. Mdncali multe vatzi acti gi caslravefi murali (bune
surse de vitamina C).
7. Include$ fu alirnentafie produse bogate in fier gi cupru
(mere, cipguni, zmeuri, sfecli, coacize negre 9i
morcovi).
8. MincaS produse care conlin seleniu, zinc, fosfor,
magneziu, vitaminele E gi B (germeni de grAu, oviz,
orz, mei Ei tirafe).
9. Folosifi iodul - o substanli foarte folositoare in pre-
venirea gi tratarea bolilor (vezi remediul nr. 34).
128 ! Vindecareabolilorincurabile
DIUL NR. 34
te imunitatea gi promoveazi concentratii mai mari de
te in singe, actleazl leucocitele, mic$oreazi nivelul
ui, curifi vasele de sAnge.)
i o lingurifi de iod (pentru uz extern) cu 50 mili-
de api caldi (riciti dupi fierbere), adiuga$ o linguri de
ni de cartofi (amidon), puneF totul intr-o oali gi fierbeli
foc mic, amestecAnd permanent in timp ce adiuga{i inci
de mililifi de api fiarti, apoi mai fierbeg lnci un minut.
cate 4-6 lingurile o dati la doui zile, pAni cAnd
eSte epuizat, apoi preparafi aceeagi cantitate gi re-
rutina.
Notd: Daci sunteti diagnosticat cu cancer in stadiul trei
patru, cancer care s-a rispAndit gi in alte pi4i ale cor-
iar doctorii nu vi dau nicio Eansi de vindecare, incer-
urmitorul remediu.
IUL NR. 35
intr-o cani 30 de mililitri de ulei de floarea-soa-
sau de misline, nerafinat, cu 15 mililitri de alcool
(960/o). Puneli un capac pe cani, scuturafi-o bine
de doui minute gi befi pe loc amestecul. Nu befi gi nu
nimic altceva. Repetali de trei ori pe zi, cu 30 de
inainte de fiecare masi. Daci avefi greguri, meste-
o bucati de coaji de limAie, pe care apoi o aruncafi. Re-
acest ciclu in trei perioade a cAte zece zile, intot-
la aceleagi ore, iar intre perioadele de 10 zile lua[i o
de 5 zile. Dupi al treilea ciclu, lisafi si treaci un in-
de cel pufin 21 de zile inainte de a incepe urmitoarea
. Nu urmali niciun fel de alte tratamente in acest in-
doarpernritefi-i organismului si se odihneasci dupi
r29
=
 grict in-
in timp ce vi adminislrafi acest tratament' este Gite ceva care sA vi dea de gindit
terzis:
pe acelea
1. Si urmafi orice alt tratament, enceptlndu-le legate de cancerimplici o mulqime de oameni de
prescrise de un doctor' din toati lumea. $i totugi, cancerul rimine cauza de-
a-l termina' intr-un caz din trei. Boala a fost prima dati menlio-
Z. Sa intrerupegi tratamentul tnainte de
3. Si reduceli doza f?iri o consulta$e
prealabili' in sursele antice, ln documente din secolul al XIIJea ina-
4. Sivi adminisuali glucozi intravenos' erei noastre. Cercetirile serioase au inceput in secolul
5. Si be,ti alcool sau si fuma;i' XD(-lea al erei noastre. Astizi avem o listi cu peste 150 de
i de cancer. Existi multe metode moderne de tatament,
Recomandiri suPlimentare :
ind ultimele tehnologii apirute. Din nefericire, ln prea
o FolosiF doar alcool rafinat cu o puritate de cel pufin 960lo' cazwi oncologii nu pot face nimic.
o Tratamentul poate fi inceput in orice stadiu al bolii' ln ,Hud-szi", o veche scriere tibetani despre vindecarea
o Folosifi doar un tip de ulei de-a lungul tratamentului' , dogtorii din Antichitate considerau cancerul un fel
o MAncafi tn conformitate cu indicaliile (inainte de re- microorganism parazit, care otrivegte gazdacu propriile
mediulnr. 34): nu urmafi niciun fel de alte diete spe- fiziologice toxice. Sistemul circulator gi cel osos sunt
ciale 9i nici nu$neF Post' afectate, ceea ce duce la dureri gi nepliceri ln articu-
o ReduceF Ia minimum.aportul de grisimi' oase Ei inimi. Doctorii tibetani numeau acei parazi$
o Pute$ lua analgezice care nu sunt opiacee puternice' albi". Pe misuri ce timpul trece, parazifii se trans-
Toate celelalte medicamente prescrise de doctorul gi cresc in alte pirgi ale corpului, formAnd tumori
dumneavoaslri pot fi luate, cu exceplia formulelor
cu
neagri" sau cancerul. -
hormoni. Pornind de la aceasti teorie, biochimigtii din Sankt pe-
can'
Acest tratament necesiti 3-4 luni pentm vindecarea au incercat si identifice acel parazit. Cercetirile lor
doilea stadiu' 8-16 luni
cerului la stomac in primul sau al dovedit ci celulele canceroase nu sunt celule umane care
ris-
penb:u al treilea sau al patrulea stadiu' cAnd cancerul
s-a auferit mutajii, ci Trichomonas, un organism parazitmo-
parrai io alte pi4i ale corpului' Vindecarea este imposibill , care triiegte in noi tofl
- una dintre cele mai vechi
Lcl pacientul-a unnat tratamentul bazat pe urinl' de pe planeti. Cercetirile au aritat ci Trichomonas are
terapia cu urini ficutl firi o purificare completi
a con itate uluitoare de a se tansforma gi a se adapta la con-
pd; poate fi considerati sinucidere - ea poate provoca in permanenti schimbare gi de aceea este dificil de
cirozlla ficat in 3-4luni' De pildi, doze puternice de radiafle, care sunt
tn primele 4-lO zile,s-ar putea si simgi$ in
git o senzapc oamenilor, au asupra lui Trichomonas un efect stimu-
dispirea in
de arsuri gi de umflare' Aceste nepliceri vor , producAndu-i o dezvoltare mai rapidi gi ficAndu-l mai
14-78zldle. . ScipAnd de radiatie, parazi,tii se deplaseaz| din

13O i vi.de"ar.abolilorincurabile 131

=
l

t1

rl

fesut in sange $i limfA, rispindindu-se astfel

in intregul or rpi teoriei gtiingifice care o susfine. Cele mai
mari in_
I ganism gi incepAnd si se dezvolte in alte locuri. Poate dc de cercetiri din Rusia (Institutul pasteur de Epide_
aceea metodele cele mai folosite de tratament, chimioterapia gi Microbiologie, Institutul pentru
Roentgenologie
iolo_Sie
i
gi radialiile, ugureazi tempor:rr simptomele, dar in cele din Radiologie Ei InstitutuI Otto pentru Maternitate gi
I Gine_
! urmi amplifici boala. AnalizAnd dosarele pacienlilor carc ogie) au confirmattoate faptele, tntr_un studiu
desfigurat
ll
I
sunt supugi acestor tratamente, descoperim ci atunci cAnd cinci ani.
I
Trichomonas invadeazi fesuturile, invazia produce tumori' Acceptarea acestei ipoteze ar insemna o schimbare
radi-
in timp ce ln sAnge vor apirea cheaguri. I in conceptele deja incetitemte asupra
tratirii cancerului.
il
Exis6 gi o ipotezi conform cireia virusul HIV este con' toate cheltuielile aferente de timp, bani gi alte
resurse.
linut in acegte protozoare monocelulare, nu in celulele
lim- Nu doresc ca prezentarea acestor fapte si faci cititorul
si
fatice, a$a cum se consideri in mod obignuit. Faptul ci me' in panici. Ipoteza respectivi susfine ci tofi sunrem pur_
dicamentele antivirale sunt total ineficiente ln combaterea Li cancenrlui, dar ce rol joaci
el ln viap noasbi depinde
SIDA susgine aceasti ipotezi. Aceasta inseamni ci eforturilc de sistemul nostm imunitar.
noastre impotriva SIDA vor rimdne in van daci nu rez olvim Ia inceputul secolului )o(, dr. passet a demonstrat
ci existi
problema cancerului. de tipuri de bacterii numai in
lesutul nosbrr cerebral, intre
Cum inri Trichomonas in organismul uman? Experimen' numirAndu-se stafilococii gi bacteria tuberculozei.
Asta nu
tele efectuate pe animale gi pe embrioni umani de doui sipti' neapirat ci vom muri din cauza bolilor cauzate
de
mini au depistat prezenfa parazitului in inimi' creier, bacterii. Un corp sinitos posedi mijloace de apirare
plimAni, ficat, rinichi gi intestinul gros. Colonii care seaminl iva a mii de boli. MuI$ sunt factorii care contribuie
la
cu chisturile sunt descoperite de dentigti in gingiile pacien- ena, alimentafia
participat
filor. Femeile cu vArste intre 16 9i 58 de ani care au descoperi intreg
Ia studiu prezentau infe4ii vaginale cu Trichomonas. Cerce- gyanu despre cancer, oamenii
care au chiar gi o mici gansi
tiri efectuate pe un egantion extins al popula$ei, cuprinzAnd cupravieguire trebuie si ia ei ingiEi nigte misuri.
multe profesiuni gi zone geografice, au dovedit ci suntem cu ln timp ce analizam cazurile de remisiune a cancerului
tolii purtitorii acesnri pa:azit. El tdiegte in guri, in stomac, in rcabinetul meu gi din afara lui, am remarcat un anumit
sistemul uro-genital. Poate cilitori dus de sAnge Ei de limfi Eel repetitiv. persoanele care vid moartea cu ochii
sunt
spre toate organele corpului. Produsele proceselorlui fiziolo' obicei suficient de motivate penffu a-gi modifica radical
gice otrivesc sistemul nell/os, articulaSile 9i ficatul gazdei 9i I de viagi (purificare corporali, alimentaFe judicioasi,
multe altele. Aceasta comprornite imunitatea gazdei, tulbur,l transformarea atitudinii, schimbarea abordirii
diver_
meabolismul Ei conduce la nenumirate probleme de sinitatc' ot probleme etc.) igi imbunitigesc semnificativ
imunitatea
Curentul medical principal contemporan nu recunoa$tc drept rezultat, lnving boala. hiu mai risipiS timpul.
lnce_
validitatea acestei teorii, chiar daci nu existi dubii asupra si luagi misuri. Totul depinde nurnai de noi.

132 i utnd."u..rbolilorincrrrabile 133

=
 Ce putem face pentru a ne miri gansele de a evita apa-
rilia cancerului ln corpul nostru? lntr-unul din interviurilc
pe care le-am dat la radio, am rispuns la aceasti intrebarc
in urmitorul mod:
L. MAncali fructe 9i legume cultivate in propria dumnea-
voastri regiune geografici gi befi sucurile proaspit
stoarse din acestea. ln alimentalia zilnici ar trebui sl
segiseasci cel pu$n un mir Ei legume cnrde sau fierte'
5. Gisifi fimp lt,mea moderni
este plini d
Cele mai valoroase sunt legumele 9i fructele care pre' nu pot fi evitate,
dar nici nu acumuleze. per_
zinti un verde, Portocaliu sau ro$u intense (spanac'
salati verde, castravete, fasole, mazAte, rogii, sfecli'
mitelivi pufin timp pentru a face lucruri care vi
plac
morcov, dovleac, pari, mir etc'). Acestea furnizeazl - mergeji in camera durnneavoasEi gi ascultaji
muzica preferati sau plinbagi_vi prin pidure. g$e
corpului toate vitaminele, fibrele Ei mineralele esen' udt
si petreci un timF de unul singur (3_5 minute), si te re_
Sale, plus oxigen. laxezi gi si uip de toate necazurile.
2. Cunoagtefi deosebirile dintre multele tipuri de gri.
5. Men$nefi-vi mintea ocupati. Cu cit mintea lucreazi
simi? Grisimile sunt necesare in organism, in special
mai mult, cu atat este mai capabili si faci faf.i stre_
la o virsti inaintati. Ce fel de grisimi sunt mai bune?
sului. Indiferent de virsti, stinulagi centrii cerebrali
Uleiurile vegetale, in specid cele presate la rece, coniin
I
care suntresponsabili pentru memorie. Citip cirfi,
acizi Ei vitamine care ne prelungesc viafa' Este o idee vi_
zitaF muzee, luaji lecfii, jucafi gah _ cu alte cuvinte,
buni si consuma$ ln fiecare dimineap gi seari o lin'
folosifi-vi capul.
gu{A de ulei gi, de asemenea, si adiugagi o linguri dc
7. Dorrrifi suficient de mult. Un somn odihnitor
ulei in salate. Trebuie limitat aportul de carne,lapte qt limpe_
zegte mintea, relaxeazi mugchii, reduce tensiunea
margarini. san_
3. Efectuali mai multe astivite$ fizice in afara casei 9i in
vifa$ si respiraf, corect. Oxigenul din aer este esen
fial pentru fiecare dintre miliardele de celule
din
corpul nostru 9i le ajuti si se regenereze, incetinind
procesul de imbitrAnire. Agtivitatea fizici ii permitr
oxigenului si ajungi la toate celulele' De aceea este ccl
ore. Ar trebui si ne putem permite tot somnul pe qrre
mai bine si efectuim exerci$i in aer liber'
il necesiti corpul nostru. Asta inseamni ci artrebui si
4. Fili veseli! Emoliile ne afesteazi nu doar mintea' Elc
ne simgim odihnip gi proaspefi atunci cAnd ne tezim.
influenleazi cele mai multe reaclii fiziologice din

B4 vindecarea bolilor incurabile 135

=
=
I

lli

ll Radiafia mortali

t. un adevirat pericol
tindeni. putem si ne
punem la adipost de razele diunitoare? Da, atunci
ii cAnd cu_
Doa$tem gi respeCtim anumite reguli.

De ce este diunitoare radiafia electromagnetici?

I

Problema a fost ignorati de gtiinfa oficiali pAni de curAnd,

lll penEu ci trebuia recunoscut un fapt controversat corpul
i uman posedi bio-poli. Numai cAliva fizicieni au studiat fe_
I Domenul gi de obicei numai ca un hobby.
S-a determinat deja cu precizie ci fiecare organ
I

al corpului
Dostru prezinti o anumiti frecven(i de lucru: inima _
I

700-800 Hz, ficatul- 300-400 Hz, creierul

i

fim"f. de gradul de stimulare). Daci inima este - 10-15 Hz (in

I
orpusi unei
cu o frecvenfi similari, aceasta poate miri ori
frecvenla inimii dincolo de intervalul ei normal.
lucm se poate intAmpla gi cu alte organe. Expunerea la
uri electromagnetice de inalti intensitate sau chiar ex_
11. prelungiti la cAmpuri de intensitate redusi pot
laboli gnve.
Viafa de pe PimAnt a inceput gi a evoluat inE_un mediu
cerea ar:noniei corPului nostr.tl o radiagie electromagnetici relativ srabi. sursere
acesteia
12. Purificafi-vi tnrpul.Nu uitafi ci Starea
lui interioari sc
propriul cAmp electromagnetic al pimAntului, radiajia
va reflecta in aspectul dumneavoastri
exterior'
13. Hrf."flJl
dci gi radiagia solari. Descoperirile tehnologice au ficut
creasci intensitatea totali a cimpului cu citeva unitifi
;te aceste condilii naturale. Bio-polii noEtri (numili ji
a boala si lo- sunt avariali in principal din cauza liniilor electice
veasci. , a radiocomunicaliilor, a dispozitivelor de radiolo_
(radar) Ei a altor elemente de infrastructuri industriali.

136 i t37
vinde"ar.u bolilor incurabile
=
 S-a stabilit, de asemenea, ci persoanele care triiesc in
apropierea liniilor de inalti tensiune sau a substafiilor dc
transformare prin care trec 500 kW sau mai mult se simt
mai riu atunci cind puterea cre$te. Cercetitorii au desco-
perit ci riscul de a face cancer sunt de citeva ori mai mari
pentru persoanele care triiesc in apropierea liniilor dc
inalti tensiune.
Riscuri pentru sinitate in propria noastni casi
Poate ci nu ne dim seama, dar chiar 9i in casi avem multc
surse de radia;ie diunitoare.
r Filtrele puse pe monitoarele comPuterelor sunt in
general destut de bune penb:u a ne apira, dar radialia
nu dispare complet. Ea s-ar putea concentra intr-un
singur puact, de pildi patul unui copil, aflat in spatelc
operatorului computenrlui. Iati de ce este important
si poziponim acest dispozitiv modern asdel incit ra'
diagia si nu afecteze pe nimeni. De pildi, ln spatelc
unei ferestre sau al unui Perete.
r Televizorul trebuie urririt de la o distanp de cel pulin
2-3 metri. Pufini gtiu ciuntelevizorpus infalapatului
poate produce dureri de oase. Si adormi cu televizorul
aprins este chiar mai riu, pentru ci, atunci cind dor-
mim, corpul este mai pu$n apt sA se apere de radia{ic.
Cel mai bine este si programim televizonrl si se in-
chidi automat, daci simgim ci o si adormim.
o Cuptoarele cu microunde ar trebui si aibi incorporat
un dispozitiv de monitorizare a radiafiei. Circuitelc
acestor cuptoare se pot dezechilibra din cAnd in cAnd'
producAnd o cregtere brusci a intensitifii radiafiei. Un
dispozitiv de monitorizare ne-ar alerta cAnd acest
138 ! vinde
"area
bolilor incurabile
lucnr se intAmpli, pentu a duce aparatul la senrice, ca
totul si revini la nornal.
Chiar gi dispozitive banale, care nu sunt prea avansate
cnm irr fi htslrf,le gi candclobrcIe, pot sA consti-
un pericol tnE-o anumiti mesure. Forma candelabrelor
direcgia radiafiei. Nu este o idee buni si stai direct
un candelabru. Paturile noastre ar frebui si fie plasate
incAt capul si nu se afle sub o lampi montati in perete.
mai bine este folosim lumini semisferice indreptate spre
Este mai bine si nu avem o masi de machiaj in dormitor.
totugi existi una, asiguragi-vi ci toate oglinzile sunt ali-
lnft-un singur plan, alffel ele pot crea zone de radia$e
Oglinzile montate pe perete sunt in general mult
sigure.
hoiechil erhitectonic al casei noaslre poate gi el duce la
unei puternice radia$i diunitoare tn anunite zone.
ideali pentru o cameri este cea rotundi. Dar acest de-
t este nerealist; putem totugi cel pulin si evitim si
. pe scaun sau pe pat intr-un coll al camerei co$urile
-
locurile cele mai periculoase. Evitarea colfurilor meselor
este, de pildi, neapirat o superstigie. Acestea actioneazi
nigte antene care colecteazA radia,tia. Mesele de formi
sunt mult mai bune.
Ca reguli generali, este o idee buni si rearanjim mobila
casi cel pugin o dati pe an, pentru a evita si fim expugi
aceluiagi model repetitiv de radiaSe.
Aproape ci am uitat un dispozitiv important, foarte uti-
ln zilele noasbe: telefoanele celulare. Birba$i le poarti
ln buzunarele interioare ale hainelor, ceea ce inseam-
o e>rpunere prelungitila radialii ainimilorgi aplimAnilor.
i rgg
 Este mult mai sigur si 1ii telefonul intr-unul din buzunarelc
laterale, sau, gi mai bine, in servieti.
Putem trage concluzia ci orice contact cu inlluenfele din
mediul inconjuritor afecteazi intr-o misuri sau alta bio-polii
nogtri. Chiar gi cdnd punem pe noi o pituri, putem se nc
supunem unei sarcini electrostatice pozitive de 600-700 dc
volEi. Mersul pe un covor sintetic ne poate incirca pini la
lr plus L 000 de vol$. Asemenea influenfe duc la actmularea dc
electricitate pozitivi in corpul noslru, aceasta fiind una din
principalele cavlze ale tulburirilor cardiace Ei neurologicc.
Mu$i oameni de gtiinp consideri ci excesul de sarcini pozi'
I
tive din corpul nostru poate constitui un factor in formarea
cancerului.
Am suferit cu to;ii mici descirciri electrice, care uneori
au loc cAnd dim mAna cu cineva sau cAnd atingem un obieo.
lt
Natura ne-a furnizat o cale de a ne neutraliza poten$alul elec-
tric, prin atingerea pimAntuIui cu picioarele goale, atingerc
care permite accesul sarcinilor incircate negativ.
incircali-vi bateriile propriului corp
Spre deosebire de alte mamifere de pe Pimint, oamenii
pigesc pe doui picioare. Corpul nostru acgioneazi ca o
baterie cu o sarcini pozitivi in pir:gile superioare, care includ
lr
gi capul, gi o sarcini negativi in partea inferioari a trun'
ir
chiutui gi in picioare. Sarcina pozitivi ne vine de la Univers,
iar cea negativi de la Pimint. Cu cit este mai puternic fluxul
de energie, cu atat persoana este mai sinitoasi 9i cu atAt
corpul ei este mai robust. DobAndim energie cosmici prin
respirafie, prin contacnrl cu apa (de pildi, cAnd petrecem mai
mult timp la malul unui lac) Ei prin consumarea de alimentc
bazate pe plante. Hipocrat scria: ,Cea mai buni lncilfi'
minte este si nu inca$i nimic.'
1.4O i vinde"u."a bolilor incurabile
Strimogii nogtri nu aveau incil$ri fistichii cu tilpi
din materiale sintetice. Ei igi petreceau mai toati
desculgi gi de aceea se bucurau de o mai buni sinitate
de un sistem imunitar mai puternic decAt noi, cei de azi.
Tfiim in condifii diferite, create de civilizalia noastri
si stai descu\ o perioadi mai indelungati este im-
Dar putem face cAte ceva: si ne plimbim descul$
roua diminegii, sau pe plaji sau prin zipadl., micar un
pe zi. Sau si ne punem picioarele sub unjet de
rece. Asdel, vom crea o imunitate impotriva ricelilor, a
Ei a multor altor boli.
Mersul descull nu numai ci ne cilegte corpul gi ne inti-
sistemul imunitar, dar tn acelagi timp previne durerile
spate, de umeri gi musculare (la picioare). Indiferent de
este indicat si facegi plimbiri terapeutice, descu!, cAt
des posibil. Vefi remarca de la o zila alta schimbiri po-
ln starea dumneavoastri de sinitate: un plus de ener-
somn mai bun, un spiritvesel gi o reinnoiti pofta de viap.
diuniitoare cluza multorboli
-
este incircat pozitiv, iar picioarele sunt incircate cu o
electrici negativi, dar numai in teorie. Echilibrul este
pemanent de puzderia de doze mici de radialie pe
le lncasim de la televizoare, computere, magini, haine
Dau mai jos cAteva metode simple de inliturare a efec-
acestei radiatii, care produce o mu$ime de tulburiri ale
ii gi de refacere a echilibrului electric natural.
IUL NR. 36
un cablu electric flexibil, care nu eSte foarte gros (cel
bine, din cupru) gi inlinuagi izolafia de la ambele capete.
14r
=
Conecta$ unul dintre capete la un punct bine legat la pimdnt
(de pildi, instala$a de api sau cea de incilzire centali
- ca-
loriferul). CAnd avefi de gAnd si peteceli mai mult timp in
acelaEi loc (de pildi, si umarifi televizorul, si citi'p sau, pur
Ei simplu, sivi odihni$), inlhgura$ celilalt capit al firului in
jurul incheieturii mAinii $angi (incheietura din stinga estc
mai buni penru ci pe acolo trece meridianul energetic al
inimii). Sta$ aga, ore,timp care viva calma
"impimAntatu,2-3
sistemul nenros cental gi vi va imbuniti$ somnul, ftcAndu-vA
mai eficient la locul de munci gi ln general mai sinitos.
REMEDIUL NR. 37
Aceasti metodi nu este la fel de eficienti, dar aduce un be-
neficiu suplimentar prin inliturarea toxinelor din corp. Pre-
gitili o solulie de sare (un gram de sare la un litru de api)
intr-un bazin gi punefi picioarele in ea, impreuni ctr celilalt
capit al firului impimAntat. Pute$ si adiuga$ in bazin gi pie'
tricele sau boabe mari de fasole. Pigi{i pe pietricele sau pc
boabele de fasole: este un bun masaj al tilpii, care ajuti la rc
facerea echilibrului electric al corpului.
Timiduire prin contact cu copacii
Contactul cu copacii este, de asemenea, menit si ne imbuni
tileasci echilibrul electric. Unii copaci pot ajuta la incircare.t
corpului cu energia benefici, in timp ce algii fac posibili eli
minarea energiei diunitoare. Ambele categorii de copacr
sunt utile pentru lupta impoeiva diverselorprobleme de si
nAtate sau in general pentru ameliorarea stirii de sinitate.
Stejarul, pinul, acacia, a4arul, megteacinul, mirul,
ciregul, prunul gi pirul sunt unele dintre varieti{ile care aduc
energie in corp.
142 ! Vindecarea bolilor incuabile
IUL NR. 38
Pentru a incirca trupul cu energie sinitoasi, stali la 2O-4O
depirtare de un arbore, cu spatele la el. Rela-
mugchii 9i lnchidefi ochii. lntoarceli palmele spre
timp de 3-5 minute, inchipuindu-vi ci energia arbo-
curge in dumneavoastri prin degete.
Castanul, plopul, salcia, alunul, plopul tremuritor au ca-
de a elimina energia diunitoare din corpul nostru.
NR. 39
la 20-30 centimetri de arbore, cu fala gi cu palmele in-
spre el. lntindefl bralele cire el. Relaxafi-vi mug-
i, inchidegi ochii Ei inchipuif,-vi cum copacul extrage
ia nesinitoasi din corp, prin vdrfirrile degetelor. $e-
ar trebui si dureze 10-15 minute.
Am triit la prima mAni errperienfa puterii timiduitoare a
ilor. Am avut pe wemuri puternice dureri de spate gi
micar analgezicele nu puteau si-mi ugureze suferinp.
gedinle cu nigte meri m-au scipat complet de dureri.
Contemporanii nogtri sunt obignuili si se bazeze pe
moderni gi s-ar putea si accepte cu greutate faptul ci
contact cu ni$te copaci poate rezolva mai bine o pro-
de sinitate decAt sofisticata noastri gtiinli medicali.
inci prezinte multe mistere. Ar trebui si acceptim
lucru Ei si ne folosim de faptele de netigiduit, chiar
nu avem o explicafie pentru ele.
Pieptinanrl pirului cu un pieptene de lemri este un stri-
leac pentru insomnie Ei pentru epuizarea nenroasi.
siberieni le spuneau pacien$lor si Sni ln guri o bucati
lemn de plop eemuritor, drept ugurare in caz de dureri de
Bucifi de lemn de mesteacin erau folosite pentru a
i t+t
vindeca multe probleme femeiegti, dar gi hemoroizi' Plasarea
de buci;i tremuritor pe anumite locuri de pc
de lemn de plop
cap ajuia impotrirra schizofreniei, a epilepsiei gi a durerilor
de cap.
ln incheierea acegtei descrieri incomplete a puterii tAmA
duitoare a copacilor, doresc si menlionez lnci un remediu
interesant. Acesta se ocupi de staphylococa$ auteus - o in-
fecjie care este foarte greu de invins cu mijloacele curente alc
medicinei. Am avut ci,tiva pacienfi cu infeclii c! staphylo'
cocc,ts aurzusla ochi, gAt gi nas. Pacien;ii sufereau de dureri
serioase. Nici antibioticele, nici alte medicamente scumpe nu
au adus nicio ugurare. Bagteria pirea imuni la orice' Remc-
diul meu i-a surprins la inceput. Totu$i, cAnd l-au incercat'
au aflat ci solufiile care suni simpliste pot uneori fi cele mai
strilucite.
REMEDIUL NR. 40
produce oarecare nepliceri, dar trebuie si suferili pulin
Pentru a u$ura ugturimea de ochi, Putefi si-i frecali cu
mAinile. Aceasta intireEte efectul terapeutic, Pentru ci pro
babil ave;i pe mAini resturi de la manevrarea bugtenilor dc
mesteacAn. A doua zi ar trebui si fi1i complet eliberali dc
orice simptom de infecgie. Daci nu funclioneazi de priml
dati, repetafi rutina.
i 145
144 uitd""u.""bolilorincurabile
Alte probleme de sinitate
medicina moderni declari ci o boali
este incurabili.
solugie rimasi este si recurgem la Mama Naturi.
a cuvinte despre diabet
treizeci sau patruzeci de ani, cAnd nu aveam abun-
de azi de alimente cu grad inalt de prelucrare, produse
patiserie, produse de panificalie conlinAnd fiini rafinati,
uri, biuturi dulci, diabetul era o boali rari. Oamenii
ficeau diabet erau de obicei lnaintafi in vArsti, iar pan-
uI lor nu mai funcfiona din cauza birAnegii.
AstAzi, apar cazuri de diabet gi la generaliile mai tinere,
gi in rAndul copiilor. Caaza principali a bolii, indife-
de vArsti, este alimenta$a noastri, bogati ln carne fripti
fiartA, prijituri gi lapte de vaci pasteurizat sau fiert.
Administrare" 4g ins rlini nu este eficienti in vindecarea
Insulina este un horzron produs de pancreas gi
ite organismului si asimileze zaharwile organice na-
Energia cipitati asfel este folositi in procesele me-
ice gi pentu hrinirea gi regenerarea pancreasului
i. Celulele noagtre sunt capabile si foloseasci zaharu-
naturale aflate in cantititi mari in fnrcte gi legume, dar
gi in zahinrl prelucrat gi nici in amidonul din cartofii
, nici in fiina albi din produsele de panifica$e sau in
supergitite. Toate acestea sunt produse diuni-
; totu$i, corpul noshr trebuie si le prelucreze crrmva gi
=
 pe ele. Mai intii, ele trebuie descompuse in zaharuri mai
simple. Prelucrarea termici distruge toate enzimele active din
aceste alimente (moleculele enzimelor se rup la temperaturi
de peste 54 grade Celsius, asdel incit organismul nosEu va
trebui si foloseasci tot mai mult din propriile lui resurse. Pan'
creasul devine suprasolicitat, pentru ci cererea de insulini
este mult mai mare decAt produgtia normali. Pe lingi aceasta,
produsele rezultate din digestie sunt substanfe anorganicc,
I care nu se pot folosi pentru regenerarea pancreasului, ceea cc
conduce la diabet. Injecfile cu insulini se pot compara cu
nigte imprumuturi pe c.rre le facem atunci cAnd ne cheltuim
banii mai rapid decAt ii cigtigim. Banii imprumuta$ sunt pur'
titori de dobindi. ln cazul injec,tiilor cu insulini, pregul pc
care il plitim consti in tulburiri cardiovasculare, pietre la
vezicabiliari gi pietre la rinichi.
Cei mai mul,ti dintre diabetici sunt 9i supraponderali'
{
ci insulina sintetici, produsi industrial,
Aceasta din cauzi
favoizeazimai degrabi acumularea grisimii, decit arderca
ei. Grisimile gi toxinele acumulate produc probleme de cir'
culalie. SAngele devine mai gros gi mai acid, ceea ce conducc
la probleme cardiace gi Ia depuneri de calciu.
Diabetul este adesea rezultatul unui puternic stres psiho
logic. De obicei, el apare la persoanele cu un ficat slibit. ln
general, slresul ne afecteazi ficatul, care este ,laboratorul
chimic" al organismului. Orice dereglare a ficatului se mani
festi prin deregliri ale altor organe, care coopereazi cu
ficatul: pancreasul gi organele sistemului digestiv. Aceastl
poate conduce la ulcere ale stomacului sau duodenului sarr
la diabet. Persoanele cu diabet care nu igi adminislreaziin
sulini au ganse mai mari in lupta cu boala. Cei mai mullt
dinre pacienfii mei, in special cei care nu Ei-au administrrt
insulini, s-au restabilit complet.
!46 Vindecarea bolilor incurabile
=
$tim cu tofi ci sistemulnostru digestiv, daci este hrinit in
Dod natural, cu alimente neprelucrate, poate produce toli
necesari pentru organism, inclusiv insulina.
inseamni ciputem scipa de diabetprin simplul efort
schimbare a alimentatiei. Ce misuri ar trebui si luim? in
rAnd, si excludem sau si reducem la un minimum can-
de produse prelucrate care contin zahfu gi amidon in
ii mari, cum ar fi pAinea, cartofli decojiF gi fier,ti,
rafinat gi produsele care il conlin (de pildi, sucurile
fructe din come4), cerealele supergitite, carnea gititi,
pasteurizat sau fiert gi produsele lactate (iaurtul din
chefirul, brAnza gi untul). Consumali doar brinzi,
gi iaurt de casi. Pregiti$-vi propriile cereale, ca sivi asi-
ci nu sunt supragitite. AveS nevoie zilnic de griunfe
mai sinitoase boabe sunt cele de hrigci, grdu, porumb,
gi orez (in special varietiqile silbatice, nerafinate). Cel
bine este si le gitim cu pufini api. O treime din alimen-
noastri artrebui si constea in griunle de cereale. CAnd
gitim, cel mai bine este si folosim metoda gititului intre-
De pildi, putem giti hrigca in felul urmitor:
1. Se clitegte hrigca gi se lasi apoi in api timp de 3-4 ore.
2. Nu schimbafi apa; fierbefi hrigca timp de 3-5 minute.
3. Tiia$ nigte ceapi ln bucilele mici gi adiugafi-o in oali.
4. lnfagurali vasul cu un $tergar, pentru a-i menline tem-
peratura timp de 15-30 de minute.
5. Adiuga$ ulei presat la rece inainte de a mAnca.
Partea principali a alimentaSei noastre ar trebui si fie din
Ei legume proas?ete sau uscate, sucuri proaspat stoar-
din fructe Ei legume, alte feluri bazate pe fructe Ei legume
mai bine, gitite in cuptor), greunfe de cereale, nuci,
gi miere, ln loc de zahir. Pe post de grisimi, folosili
147
=
numai uleiuri vegetale presate la rece. Face bine si bem un
litrr pe zi dinurrnitoarele amestecuri de sucuri: 360 gramc
de morcovi, 24O grame de salati verde, 180 grame de fasolc
germinati gi 180 de grame de varzi (propo4iile fiind
6:4:3:3), plus jumitate de litm de amestec de sucuri produsc
din 280 grame de morcovi 9i 120 de grame de spanac. Rezul-
tatul tratamentului va fi 9i mai bun daci vi vefi elimina in
testinul gros folosind un vas de clismi 9i vefi trece printr-o
proceduri de curifare a ficatului o dati la trei luni. (Vezt
pentru asta Cum sd trdim 150 de ani, pp. 226-236) .
Doresc si tratez subieetul clismei (al irigirii intestinalc)
mai in detaliu, pentru ci este una dintre procedurile cele mat
eficiente pe care le putem efectua acasi pentru a curifa toxi
nele din corpul nogtru.
Unii specialigti ne avertizeaz|ci irigarea intestinului gror
distruge microflora benefici. Nu sunt de acord cu ei. Eslc
aproape imposibil si gisegti o persoani cu o flori intestinall
sinitoasi, din cauza alimentaiiei, a lipsei de exercipu fizic
gi a cantitifii de medicamente (in special antibiotice) pe carc
le introducem in noi. Sunt dispus si pariez ci in jur de 90%
din populalie posedi un tract digestiv degenerat, cu o florl
deteriorati. Dr. Norman Walker, medic american cunoscul
in toate lumea (a triit 106 ani), a folosit timp de 50 de ant
clisma pentru tratarea a diverse boli. El a considerat clismr
cea mai simpli gi cea mai eficienti de curilire a gunoaielor
din interiorul corpului. Obignuia si spuni ci persoanele can
nu cred in eficienla clismei au cea mai mare nevoie de ea'
Practica ne arati ci mul$ nu sunt dispuEi si foloseascl
metoda de irigare a intestinului gros pentru ci o considerl
respingitoare. Acegti oameni ar trebui si lnfeleagi ci eslc
unica metodi de a inlitura straturile de materii fecale st'l
tute acumulate in inteStinul lor. Materiile stitute sunt tl
148 i virdec.rr.u bolilor incurabile
respingitoare, iar mirosul lor este gi mai riu decAt cel
oricirui sistem de canalizare posibil. Algii consideri
zigia foarte incomodi sau nu au suficient de mult
spatiu
pentru a efectua procedura. pretexte vom gisi
intot-
a. Dar ameninfarea operafiei sau a mor{ii ne furni_
o motivafie instantanee ca si incercim si punem
oa_
ordine in intestinul nostru gros. Comportamentul cel
rezonabil e$e sA incepem si folosim procedura inainte
a ne afla in fap unor serioase amenin{iri la adresa
sini_
ii noastre.
lnainte de a incepe si descriu in detaliu procedura, doresc
ivi amintesc doui lucmri. Mai intAi, motivatia dorinpei de
rcipa de depozitele stagnante este faptul ci acestea pot
multe probleme de sinitate. ln al doilea rAnd.
si urmafi in cel mai mic detaliu metoda prescrisi,
a evita rinirea gi obfinerea unor rezultate optime.
gi tehnica ei
- irigarea intestinului gros
o solulie din doi litri de api fiarti gi apoi riciti la tem_
dumneavoastri; aplicafi pe tubul clismei gi in anus un
:nt. Uleiurile vegetale sunt preferabile vaselinei, cre_
lor gi sipunului, pentru ci sunt niEte produse naturale
Ei
astupi porii pielii. Luafi,pozifia tigrului,,_ sprijinit in
Er coate, cu picioarele ugor depirtate, cu abdo_
cAt mai relaxat posibil. Introducefi capitul tubului
anus gi lisafi apa si curgi iniuntru. Respira,ti
-inprin
gura deschisi. punga clismei se va goli complet
r4e
=
 apa nu curgc
int-2 minute; atunci vi puteli ridica' (Daci
Iiber din pungi, apisafi timp de cAteva secunde tubul clismei
gi apoi lisali apa si curgi din nou')
' irocedura nu se incheie aici' Intestinul trebuie
scuturat

pujin. O metodi este si efectuim sirituri 9i si zdruncinim

ar
p*."
-fi,
inferioari a abdomenului cu ambele mAini' Oricum
intc
in.erculi si creafi ln intestin o acfiune de curi$are
pat a$teptafi. ln doutr
rioari. Dupi care intindeli-vi pe 9i
Intestinul nosEu gros a fost multi weme tntins,
minute, ve$ simli nevoia de a merge la toaletl' vegtejit gi
pAni la zece DalnuEit, dar acum s-a intors la forma normali gi igi
Fili pregitili si Petrecefi Pe va
Cfectua importantele funcfiuni fiziologice. Odati
revisti sau o carte de citit' In intors la
ci toati aPa a Pirisit intestinu lo-" lui normali, va invip din nou si-deplaseze masele de
nedigerati gi alte reziduuri.
totul s-a terminat. Pentrr a realiza acest deziderat, putem consuma
o buni idcc
Daci nu afi efectuat Procedura niciodati' egte o mulgime
este nepli $iunfe de cereale in timpul siptiminilor in care efectuim
si privi,ti produsele luate de api cu ea' Priveligtea cu clismi (de fapt, consumul lor este o buni
puternic mo
*iA, .hi", ,.spingitoare, dar asdel vegi fi foarte ). Asigurafi-vi
idee
cii sunt griunge integrale. pregitifi_le
tivafi Pentru viitor. cu api. CAnd hrana din aceste cereale trrece
prima sipt'i
luf.toa" ar trebui repetati in fiecare zi in din stomac
intestinul subflre gi apoi in cel gros, ea ajuti intestinul
treia siptimAni gros
mdni, apoi o dati la doua zile in a doua 9i a 'gi recapete forma normali.
de doui ori'
in a patra siptimini, procedura se va efegtua
noi vor gti'
Dupi a patra siptimAni, cei mai mu$i dintre
s-a incheiat
dupi mirosul gi aspectul fecalelor' ci purificarea
gros in aceasti stare dc
cu succes. Pentru a mengine intestinul
procedeul
curilenie de aici incolo, este suficient si efectuim
o aaie pe siptimAni, tot restul viefii
noastre'
cu curifarea pll
Ceea ce tocmai a$ ficut se poate compam
in cadrul cll
mAntului din iurut,ridicinilor" dumneavoasd'
reiaa$indepirhtstraturileintaritedemateriifecale'mucegat'
r'l
p"*li.i""i 9i alte produse de fermentape' Acum' aceste substanlc
iacini pot absorbi substan;e utile din hnna digerati'
Corpul nostru nu
necesare pentru producerea de noi
celule'
De acum'
mai absoirbe diunitoarele toxine cancerigene'

3 vindecarea bolilor incurabilc r51

15O
=
Laxativele produc golirea intestinului firi a angaja in weun
fel lesutul muscular, care asdel va fi tot mai slibit. La rAndul
lor, muEchii intestinali slibiii pot conduce la constipalie
cronici. Dimpotrivi, clisma simuleazi 9i normalizeazi func-
procedee, acestea nu vor produce rezultatele dorite'
Acest adevir poate fi mai bine ingeles in contortul r'rnui alt
secret al pistririi unei bune sinititi: pentru rezultatc
similar, o alimentafie adecvati nuva opri acumularea de toxl'
ne in intestinul gros Ei apoi absorbEia lor in fluxul sangvin'
Dimpotrivi, ea stimuleazi funcfiile de absorbEie' Existi o
singuri cale de urmat - curilarea trebuie si cuprindi efec'
tuarea intregului set de rutine prezentate aici.
Pe lAngi recomandirile de mai sus, prezentim ln contl'
nuare citeva remedii pe c.rre le putefi lncerca drept misurl
suplimentare impotriva diabetului. Urmirind efectele lor
asupra sanitifii gi dispozifiei proprii, il puteli alege pe acelr
care se potrivegte cel mai bine cu dumneavoastri.
REMEDIUL NR.41
INGREDIENTE:100 grame de sucde ceapi gil00grame demien
152 i vindecareabolilorincuabile
PREPARARE: decojifi ceapa gi tocafi_o fin de tot, apoi stoar_
lnt-un borcan, adiugap mierea, amestecafi bine,
cefi sucul
hchidef ermetic borcanul gi pistraqi-l intr_ua loc intunecos.
consumali doui lingurife de ftei oi pe zi,
timp de o luni.
L NR. 42
)IENTE3 10 grame de nuci necoapte, verzi (culese
de 7 iulie).
tocafi mirunt nucile, apoi punefi-le intr_o cani,
cana cu api fiarti gi acoperifi-o timp de 15 minute.
befi amestecul cald, ca pe un ceai.
NR.43
: frei cini de oviz copt.
ARARE: punefi ovizul intr-o oali smilpiti gi
turnali
el 600 de mililitri de api fiarte. punefi un capac in-
$i
F timp de 15 minute, amestecAnd din cAnd in cAnd, dupi
lisafi si se riceasci la temperatura camerei timp de 45
minute. Strecurafi sucul confinut in amestec intr_un reci_
rnt din sticli, firi si lisafi niciua fel de lichid
in boabe,
r care adiugaF ap4 fiarti pani
vefi avea din nou G00 de
itri de lichid, dupi care acoperigi cu un dop. pistrafi la
rece nu mai mult de doui zile.
befi o jumitate de cani de lichid cald de
ori pe zi, inainte de mese. Acest fiatament dureazi trei
IUL NR. 44
l0 frunze de dafn de mirime medie.
FARARE: rupe1i frunzele minrnt, puneli_le
intr_un pahar
lnn-un vas smilpit, rurnafi peste ele OOO a. mililitri de
! rsr
 api fiarti (cam trei cini), acoperifi vasul cu un capac Ai lisali ag dori si vi prezint povestea Almei Niekse, o fati c:rre a
si stea timp de 2-3 orc. locuit in Copenhaga acum cA,tiva ani gi care a reugit si in_
ADMrNrsrRARp, be$ jumitate de cani de formuli caldi de 3-a ffingi o boali incurabili c:re o lisase infirme folosind doar
oipe zi, timp de doui siptimAni. Lisafi si treaci un intennl cartofi obignuiS. Viata a fost duri cu ea inci din copilirie. O
de o luni, apoi repeta$ tratamentul. poliaruiti ii deformase trupul.Avea o posturi risuciti, arti-
olafiile umJlate gi degetele indoite.ln cei douizeci de anipe_
REMEDIUL NR. 45 trecufi in scaunul cu rotile, singurul sprijin a fost mama ei.
TNGREDIENTET frunze de cartof dulce (60 de grame daci sunt CAnd mama a murit, Alma a petrecut multe nopli albe in dis_
verzi,30 de grame daci sunt uscate), coaji de dovleac alb perare, gAndindu-se adeseala sinucidere. Brusc, lnt_o noap_
(100 de grame daci este proaspiti sau 12 grame daci estc tc, a avut o rwelafie neagteptati, care i-a aritat calea spre in_
uscata). rtrnitogire. Nu gi-a putut explica ra$onal ce s-a intAmplat. Era
pREpARARE, tocafi mirunt gi fierbep. de parci ingerul ei pizitor ar fi venit gi i-ar fi goptit:
ori ,,Daci
ADMINI5TRARE: beF amestecul ca pe un ceai, la orice a
lrei si te faci bine, fierbe timp indelungat cartofi cu tot cu
zilei. coaji, paseazi-i gi apoi minAnci pasta rezultati gi nimic alt_
Ceva in toati ziua." Dupi doui siptimAni in care a urrrat
REMEDIUL NR. 46 lcest sfat, fata a remarcat oarecare imbunitisri. DinSi ei nu
INGREDIENTB, 15 prune uscate. Dai erau la fel de lnclegta$, acum igi putea deschide gura mai
pREpARARE: se pun intr-o oali cu api fiarti gi se fierb un , iar articulafile nu o mai dureau la fel de tare ca inainte.
timp. o luni, imbuaitifrile erau gi mai vizibile _ acum
ADMINI5TRARE: se bea cald, precum un ceai. era o cu totul alti persoani. A mAncat exclusiv cartofi
gi pasaS timp de tei luni de zile, iar aceasta i-a restabiht
REMEDIUL NR. 47 sinitatea.
l
TNGREDIENTE, 5O de boabe de mazire. Mu{i cititori vor zimbi superior la aceasti poveste incre-
pREpARARE, se fierb timp de 20 de minute. Cum si primeasci cineva instrucliuni precise penru
ADMTNT5TRARB3 befi fiertura gi mAncafi boabele de mazire, o
tratament, prinE-un miracol? Fie ci credem in miracole,
dati pe zi. ci nu, gtim cu siguranli ci mintea noastri intuitivi inci
o mulgime de capacitifi pe qrre nu i le-am descoperit. Cu
Vivat cartofii avem intuifii. Eu, personal, folosesc de foarte multe ori
$a cAnd dau sfaturi pacienfilor mei; de reguli, acegtia
\6 voi spune cite ceva despre importantele beneficii 9i desprc sunt dezamigifi.
potenfialele pericole pe care le aduc cartofii, un aliment Si revenim la povestea Almei. CAnd s-a irnsinitoEit, ea a
valoros gi un dar al naturii ugor de obfinut. ln primul rAnd, si ajute alte persoane cu boli aseminitoare. A mers la

154 Vindecaree bolilrrr incurabile

155
=
 tuturor des?re integrali transformi amidonur in zaha'rri ugor de asimilat,
spitale gi la cabinetele doctorilor, spunindu-Ie care sunt o sursi de energie, iarprodusele secundare
metoda ei simpli de vindecare a
poliartritei' Nimeni nu a fost ale reac_
studiat medicina' fiei sunteliminate din corp.
Isp"; si o creadi, dar ea nu a renunfat' A
cAt Ei e"Al- Amidonul in sine nu este solubil in api. Bucifl agregate
a aeve*t doctor 9i Ei'a folosit atAt cunogtinfele de amidon, aseminitoare cu cleiul, pot bloca vasele
rienla Pentru a vindeca oam
anl' de sAnge,
producind arterioscrerozi gi alte disurrgeri. Amidonul gi'tit
inci se bucuri de sinitate 9i este sirac in oxigen, ceea ce impiedici ard.erea lui compieti,
De ce nu sunt cartofii aPrec
are?
lucru care duce la formarea de
pentru ci noi, oamenii, wem si fim mai degtep$ decat natura' fesut gras. Consumul excesiv
la fel de importanli cu de cartofi prijifi din anii 19g0 este cel care a condus
P. rrr.muti, cartofii erau considerafi la obe_
intotdeauna ziate gi la multe alte tulburiri de sinitate inpopulapaAme_
piinea. Bunicile noastre ii fierbeau sau ii coceau ricii. Mulgi americani suferi asttrzide probleme de senatate
su o garnituri dc
cu tot cu coaji 9i ii seweau ca fel separat' drept rezultat al pasiunii lorpentru cartofii prijifi.
si ii curelc
vasi murati sau castrave$' Nimeni nu se gAndea Mi voi repeta, penfu cei care sunt mari amatori de
ilr
de coaji 9i siii decojirea ripegte 99o/o dinsubstangele valoroase
gras gi constiP ale
il
[ui. Unora nu le place gushrl sau mirosul coiilor de
lli in mod gregit fi, darmulte depind de modul in care ne gitim cartofii.
gi
-".n nutritiv Pistrindaruncfunvitaminele din graunlc'
produs <
I' i pune cartofii in api care fierbe, adiugAnd ierburi
il
Este gi."rri feittii - sau
",. in tirAle, gi mirodenii, care si imbunitifeasci gustul. E chiar mai
rfi
con$nute Pistrim si-i gitim in aburi. De obicei, eu spil cartofii, ii tai in
tegrali, cu tot cu coaji, confin
ffi
ui, ii pun in cuptor, adaug pe ei niEte chimion, maghiran
Exi$A acolo enzime, Proteine'
calciu' fosfor' fier 9r alte mirodenii Ei ii coc timp d,e 4O-45 de minute. pot
acizi organici, sinrri-minerale, potasiu' fi
dintre acestea sc cu pufin unt, cu pitrunjel tiiat mirunt, mirar gi
multe alte substante utile' PAni la 907o
fl

ll
:. Este un fel de mAncare foarte sinitos,
oelor cercetiri, substanlele con in speciil
ili ProPrietili medicinale' utilc cuvarzi, morcovi sau lapte bAtut.
nsiunii sangvine ridicate' a ant
Unii indepirteazi coaja de pe legume ca si inlinrre sub_
a infla chimice diunitoare. Studii recente au aritat ci
, a ulcerelor stomacale 9i
Aceste substanlc il confinut de fier din cojile de morcovi, sfecli, cartofi gi
mafiilor la ficat, tractul biliar sau rinichi' impiedici acumularea de toxine. Sfatul meu e$e sa re_
au loc in organisnt'
palticipa h multe procese organice-care
'ff. la intirirea pere$lor vaselor noastre
de singe' Iar i la cartofi primivara, tncepAnd cu l martie, pentru
ci
Este 1t iacepe perioada de vegetalie a lor, avAnd loc produ_
lista aceasta a beneficiilor este inci incompleti'
"i.rta
cind vedem unei substange toxice care cauzeazi slibiciune, som_
motivul pentru care ar trebui si fim sceptici -rr
Enzimele aflate in cartofit Ei dureri de cap.
i
releta cale folosegte cartofi decojili'

156 i vindecarea bolilor incunbile

r57
=
 Curifarea ficatului cu suc de mere
Trebuiesinuuitimciuniicartofisunttratalicuradia-
cobalt-60' in-scopul insilozirii'
$ile date de cesium-l37 9i lungi Ei un Utilizagi doar suc de mere proaspit stors
L."r," le conferi o perioadi comerciali maiproducere de
(sucul cumpirat
la magazin nu conduce la rezultatele dorite). de
de
as?ect mai atrigitor, d"t vine cu riscul foiosili in
special mere dulci
cancer la persoanele care ii consumi' - adiugafi doar cAteva mere dintr_un soi
mai aou, pentru a obgine un gust mai plicut.
posibilele peri-
Acum, cind gtim care sunt beneficiile 9i Befi in sorbituri
dau inci doui relete gi Snefi un timp in guri fiecare
cole ale consumului de cartofi, am si vi ltci cintitate sorbiti, pentru
a lisa
sucul si se amestece cu saliva. persoanele
simple. cu o flori ne_
sinitoasi in ftactul digestiv pot suferi dupi biutul
sucului
unele nepliceri stomacale, cum ar fi
1. Cartofi fier.ti cu chimion umflituri. pentru a
preintAmpina aceste nepliceri, aceste persoane
pot si fiIfteze
fierbeS cartofi intregi, apoi decojigi' Adiuga$
ceva din suc
Spila$ Ei PuIPa *i-Y: Sau Putefi
iei vegetal gi pitrunjel sau mirar tiiat mirunt' sivian i poati aborda inalta acidi_
tate a m
2.Caftoficu ciuPerci minute dupi necare masi,o, ;l;t#ilff
Curifarea dureazi trei zile. Trebuie si vi
Hf :ffi"t:,::
Giti$ la aburi cartofii 9i scoateli cu mar: griji stratul cel mai ab$nep de la orice
alti mAncare. Iar activitisle fizice in afara casei
cantitate mici
exterior al cojii. Gitilisepant ciuperci intr-o sl ajute.
nu pot decAt
Adiuga(i
de api, tiia;i-le mirunt li pune$-le peste cartofi'
ti
pitrunjel sau mirar
nigte ceapi (prijiti in ulei vegetal) 9i ln fiecare zi din timpul procedurii, beli
Ir
I

I
tocat mirunt. h urmitoarele cantitigi: ' doar suc de mere
'
i;
merelor 8 a.m. - un pahar
I

Puterea timiduitoare a
10 a.m.
12 @renz)
- unpahar
pe zi te fereEte dc - doui pahare
Cunoagtem cu tolii zicalaz 'Un mir
il

caliti$lor bene- 2 p.m. doui pahare

dostor'. Am putea dedica o carte intreagi
ficealeconsumuluidemerepentrusinitate.omu\imedc
4p.m. -- doui pahare
6 P.m.
resurse bibliografice descriu substanlele
din mere' cum ar
8 P.m.
- un pahar
aici doar - un pahar
fi vitaminele Ei acizii organici' Eu voi menfiona
cAteva remedii care folosesc puterea
timiduitoare a merc-
Daci ln timpul tratamentului nu simfi$nevoia
lor. sucul de mere face minuni in privinla curilirii
cor de a merge
toale-ti, putegi si beli biuturi din ieJUuri
a vezicit
pului nostru, in sPecial a ficatului' a rinichilor 9i sau, gi mai bine, facef o
care stimuleazi
clismi.
biliare.

158 ! Vindecarea bolilor incurabile 15e

=
Olet din cidru de mere
Mulji folosesc cantitiS mari de ofet Pentru asezonarea sau
prepar:rea felurilor de mAncare. O1etul din vin 9i ofetul alh
din vin distilat confin ingrediente care fac riu pentru sini-
tate, de pildi acidul acetic (CrH4Or). Acidul acetic distrugc
celulele rogii din sAnge, conducAnd la anemie, interferi cu
procesele digestive gi impiedici absorbfa hnnei. El producc
cirozi (boali cronici a ficatului), inflama$i ulceroase ale in-
testinului gros etc. (aveji griji, mai ales daci vi plac castra'
vepi muzgi sau ciupercile murate sau diverse salate de mu'
rituri). Sfatul meu este si nu folosifi ofet cu conlinut ridicat
de alcool daci weli si evitali problemele la traetul digestiv'
Dar ofetul din mere posedi calitili cu totul diferite. El
conline acid malic (C4H'O5). CAnd reaclioneazi cu bazele qi
cu substanlele minerale, acesta produce glicogen, care ajut)
la reglarea ciclului menstrual, imbunitifegte gtarea vaselor
de sAnge gi promoveazi producerea de noi celule rogii alc
sAngelui. Una din calitigile cele maivaloroase ale otetului din
mere este conlinutul foarte inalt in potasiu, neces:rr pentru
calmarea sigtemului newos, reglarea funcEiilor hormonale qi
refinerea calciului, a fierului, a magneziului 9i a siliciului in
organism. Ofetul de mere poate fi cumpirat de la magazin
sau produs acasi,
TFatamente cu ofet din cidru de mere
Zona zoster
Aplicafi pe zonele afeetate un tampon de tifon imbibat ln olct
din cidru de mere nediluat, de patru ori pe zi 9i de trei ori pc
noapte (daci mAncirimea nu vi lasi sA dormili). Remediul
ugureazi durerile in 5-10 minute gi vindeci zona zoster ln
!7 zile.
Tlvnspir ali e abun d ent d no ap t e a
pielea cu ofet de mere lnainte de culcare.
un tampon din tifon imbibat in ofet din cidru de
pentru a speh zonele afestate. Ofetul va ugura durerea
na preveni formarea de cicatice.
vaftco4se
i pielea din zona crr vene dilatate cu un ftrmpon imbibat
ofet din cidru de mere, atAt dimineap, cit gi seara. ln plus,
o solufie din doui lingurife de otet de cidru de mere
intr-o cani de api fiarti gi riciti cit si fie doar
de doui ori pe zi. De obicei, venele rrmflate incep si se
dupi o luni de ratamentregulat.
de rcducere a greutdlii
o cani de api fiarti cu doui lingurige de ofet de cidru de
inainte de fiecare masi.
excesivd
lingurifi de ofet din cidru de mere, o
o solugie dintr-o
de iod o cani de api. Befi in fiecare zi, timp de
gi
siptimini. Apoi de doui ori pe siptimAni (de pildi,
gi joia), timp de doui luni.

160 i vindecuea bolilor incurabile 161

==
 de o ortianlofie inllnnattd dA). Punegi pulpa fructelor intr-un vas smilpit
$chiopdtarc cauzatd sau de
cu o guri largi gi adiugagi api fiarti 9i riciti cit si fie
lingurile de otet din cidru (un lifu de api la 800 de grame de pulpi de mere).
Luafi inainte de fiecare masi zece
reduci durerea cu'2096 i 100 de grame de miere, 10 grame de drojdie de bru_
de mere. Tratamentul ar trebui si
dupi doui zile, cu 50olo dupi cinci zile 9i
si o elimine gi 20 de grame de pAine neagri uscati la fiecare litru de
Acoperi$ vasul cu un capac gi lisatri si felrrentezela o
complet duPi 30 de zile'
de 20-30 grade Celsius (o temperaturi con_
Tensiune songuinn m'dtW gi o guri largi a vasului favortzeazi ferrnentarea).
:cagi zilnic cu o linguri de lemn.
mare' din cauza de- Dupi zece zile, punegi intr-un sac de tifon stoarcefi
Unele persoane au o tensiune sangvini Ei
ficitului de acid clorhidric din tractul lor
digestiv' Este uI din amestec. Strecurafi sucul lnt-un vas cu guri largi.
pentu trata eficient
a 80 de grame de miere pentu fiecare litru de suc
necesar si scidem aportul de came ai
a tensiunii sang'
ac.aste problemi. O reducere semnificativi Fpana cAnd mierea seyafi dizolvat. Acoperigirrasul
vine se poate obiine consumAnd l
pinila 3lingudfe de ofet Itsa$-l Ia o temperaturi de 25-30 de grade Celsius. Ofetul
masi' Pentru efecte te gata cAnd capiti o culoare deschisi. De obicei rrroi
din cidru de mere inainte de fiecare r._
de mere cu o lin'
opai-., puteF lua ocazional ofet din cidnr nre 40-60 de zile, in funcfie de soiul merelor, de miere gi
gurifa de miere. cantitatea de api gi de alp factori. Cand fluidul a devenit
schis la culoare, turnaF-l cu ajutorul unei pjlnii in
sticle
DuqidecaP jumitate de liru, asnrpa$ bine sticlele cu dopuri pluti
de
pune nigte ceari topiti peste dopuri, pentru o
mai
de ofet din:id1-u 9'
Ttrrnafi lntr-o oali o jumitate de cani etangare) Ei pistrati lntr-un loc ricoros. pute$ si_l fo_

-.r. ji o jumitate de cani
de t##;Sffi1"':fff: pe post de remediu (vezi secjiunea de mai jos)
sau
dresul salatelor gi al altor mAncinrri. Doresc si su_
rri. Durerea de caP va disPirer din nou ci ofetul din cidru de rnere este singunrl
iv redusi. acid pe care avem voie si-l folosim pentru dresul mAn_

I
Cumproducem ofet din cidrr de mere
.l
nicegti
gi toamna facem adesea riceli sau gnpl,incepAnd
c:rre curge, cu dureri de cap gi o slibire generali
a
aja Ei semin;ele, crr tot cu cisuP Putem concepe starea ca fiind rezultatul acfiunii
I

L62 3 Vndeoreabolilorincuabile 163

=
 mucusul este eli- fiarti gi lisati si se rtceasci. punefi pufin ulei vegetal la
mecanismelor de apirare ale organismului:
ln afari bac- capitul tubului dismei gi ungeqi gi deschiderea rectului
minat prin toate orificiile posibile, transportAnd
lisat si se inmul- tot cu ulei vegetal, apoi procedagi ca in cazul unei clisme
teriile care au cauzat boala Ei pe care le-am
nosb:u exagemt de grisimi' dulciuri 9i obignuite. Un arnntaj suplimgntar aI acestei proceduri
ieasct prin consumul incearci si sc este o imbunititr'e a aspectului tenului.
alte alimente nesinitoase' Corpul noshru
7. Nu vi gribiji si folosili medicamente de reducere a
cure{e. Aceasti reacfie defensivi
temperaturii sau antibiotice. Acestea interferi cu me_
temperaturi corporali ridicati' Da
canismele naturale de apirare a organismului. Chiar
nu trebuie si ne gribin si folosim
4-7 zile' timp in daci distug unele baeterii care produc boala, ele
Cel mai bine este si agteptim obignuitele
care intreg procesul igim"frtit cursul'
Putem si ajutim apli- adesea fac mai mult riu, distrugAnd flora intestinali
folositoare. Bacteriile care produc boala vi vor ataca
cAnd urmitoarele sfaturi:
1. ln primele doui zile, renunfafi Ia toate
alimentele' ex' din nou, mai deweme sau mai tirziu. Distrugerile
proasllt
..ftarra fructele 9i legumele 9i sucurile lor produse microflorei aflate in mod natural in tractul di_
cor gestiv au nevoie de un timp lung pentru a fi reparate.
stoarse, sau treceqi printr-o rutini de detoxificare
(Pagina 53)' Medicina populari are o metodi mai siguri de a re_
Porali
-fe$ produse din
Z. o mu$ime (1-3litri) de biuturi calde'
I
coacizedeculturisaucoacizesilbaticegizmeuri'cu
ceva miere. Acestea ajuti mucusul si
iasi din corp'
cirAnd cu el toxinele'
regulat casa - conSnutul ridicat de oxigen minute, faceli un dug alternativ. Daci febra nu scade,
ac
3. Aerisifi
celereazi procesul de curilare a corpului' t
duquri altcr
4. Faceli de paurr ori pe zi, clte 2-3 minute' i
l native cildule gi fierbinli' Acestea oferi hidromasajul
I pentru vasele de sAnge, ajutAndu-le si se curele' rogi. Culcafi-vi, acoperigi-vi bine gi befl suncient ae
soluiie de san mult ceai de zmeuri cu miere, penEu a stimula o trans_
5. bupi masaj, imbibafi un prosop intr-o
I

i
la un litru tlc pirafie abundenti.
de masi obignuiti (patru linguri de
sare
incl
api) 9i frecali cu el intregul corp' lmbricafi corpul
umed cuhaine curate' in locul pastilelor de aspirini
infecltii cstt
6. O metodi utili pentru lnvingerea oricirei
clisma cu usnrroi. Aceasta ar trebui efectuati
diminclp confine acid acetilsalicilic (ASA), substanga ltrmifi
gi seara, in primele trei zile' Adiugaii sucul-19T qnt' ': ri, in forrra lui organici, naturali, qrre nu produce
jumAtate de cilel de usturoi la 200 de mililitri de rpl fel de efecte secundare.

164 I vind".",.a bolilor incurabile 165

=
 Doctorii cu multi etgerienli aveftizeazlintotdeauna pa
cienlii si nu ia doze prea mari de as?irini, pentru ci aceasl,r
poate distruge membrana mucoasi care ciptugegte tractul in
testinal. Mu\i bolnavi nu pot tolera pilulele de aspirini. lrr
locul acesteia, ei pot folosi zmeura, care printre alte efeclc
benefice il are gi pe acela de a linigti stomacul.
Cercetitori din statul Michigan au descoperit ci aspr
rina impiedici formarea de tumori maligne Ei poate neutr.l
liza efectele carcinogene ale nicotinei. Conform studiulut
amintit mai sus, riscul de cancerpoate fi redus semnificativ
daci luim 2-3 pastile de aspirini pe zi. $tirea a avut o aco
perire mondiali gi vAnzirile de aspirini au crescut rapid
in acelagi timp, a$i cercetitori, dinVermont, au ficut o alll
descoperire, firi weo legituri evidenti cu aspirina' Ei .tu
descoperit ci unele tipuri de boli degenerative progresivr
(cum ar fi bolile Parkinson gi Alzheimer) sunt cauzate tlc
niveluri ridicate ale aluminiului din corp. Boala Alzheimcr,
care este o formi deosebit de gravi de handicap progresiv,
a afectat aproape trei milioane de americani. Ce legiturl
au toate acestea cu aspirina? Aluminiul este una dintrc
componentele pastilelor de aspirini sintetici produsi tlc
diverse firme. Pe de o parte, aceSte pastile ajuti la rezol
varea unei probleme de sinitate, dar pe de alta, ele creeazl
o problemi noui. Utilizarea de oale de aluminiu, de folll
de aluminiu pentru ambalarea hranei gi de cutii dr
biuturi contribuie, de asemenea, la nivelurile lnalte dr
aluminiu din organism.
Natura ne-a dat zmeura' care pe lAngi aspirini mai cott
(ine gi vitaminele A, B, C, K gi E. Multe alte ingredientt
utile (de pildi, siruri minerale de fier, calciu 9i potasirrt
ajuti la imbunitilirea circulafiei sangvine, curiti sAngclc
vindeci umfliturile gi reduc durerile de cap. lntre ele se alll
166 I vind."areabolilorincurabile
, analgezice 9i alte substanle care induc urinarea
transpirafia, care imbunitifesc sistemul imunitar gi
la prevenirea cancerului. Cel mai important, ele nu
niciun fel de efecte secundare.
Toate aceste proprietifi medicinale sunt caracteristice nu
fructului, ci gi frunzelor gi ramurilor de zmeur. putem
o biuturimedicinali din zmeuri inmodul urmitor:
IUL NR. 48
O linguri de zmeuri (fructe uscate sauproas-
, frvnze tocate sau ramuri tocate)
Tirnagi o cani de api fiarti peste fructe, frunze
rdmurele, lisali si stea timp de 20 de minute gi adiuga$ o
de miere.
BeEi lichidul, apoi agezagi-vi in pat, bine aco-
$i staF aga o weme. Repetafi procedura de 4-5 oipe zi.
lichidul cAt este cald, daci sunte;i afecta$ de o riceali
gripi. CAnd boala incepe si se retragi, pute$ si befl li-
la orice temperaturi.
Consumul de zmeuri sub formi de fructe este foarte
, dar, ca in toate celelalte, trebuie si pistrim misura.
mincali mai mult de 4-5 linguri pe zi. Ce e mult stici,
daci e vorta de ceva bun.
din zmeuri
4 linguri de suc de zmeuri, suc de limAie
jumitate de limAie), doui cini de api, doui linguri
o
mrere.
Amestecafi ingredientele gi adiuga{i doui
de gheap.
i toz
 Chefir de zmeuri
INGREDIENTE: 8 linguri de zmeuri proaspit culeasi, o canl
de chefir (laptele bitut ar fi chiar mai bun), ceva miere'
PREPARARE: AmeStecaF ingfedientele in mixer.
Cocteil de zmeuri gi agrige
INGREDIENTE:150 grame de zmeuri,l50 grame de agrige,
cani de api minerali, doui linguri de miere.
PREPARARE: Stoarce$ fmctele de tot sucul din ele, apoi adiu
gali apa gi mierea.
Unele remedii sugerate in cartea de fali necesiti mat
mult timp Ei mai multi stiruinp decAt igi Pot permite citi
torii in aceasti eri gribiti 9i ocupati. Medicina popularl
cunoa$te multe remedii simple, care nu necesiti niciun fcl
de efort. De pildi, cind simli ci te pagte o riceali, polt
incerca o metodi folositi de popoarele din siberia de sutc
de ani. siberienii pun in guri o piatri' pe care o sug ca
pe (r
bomboani. Procedura se inrudegte cu reflexul de sugere r
degetului de citre copii, care eSte o cale de imbunitilirc I
imunitifii impotriva infectiilor. Doctorii numesc aceasll
metodi autosugestie, dar unele studii sugereazi ci mecl
nismul are totu$i o explicalie riguroasi. Sugerea unei pic
t tricele stimuleazi o salivare abundenti, care, la rAndul ct'
admirim infelepciunea strimogilor nogtri' care ne-du
transmis un remediu pe atit de simplu, pe cAt este de cli
cient, dis?onibil firi releti. Daci nu avefi la indemAni tt
168 I Vindecarea bolilor incurabile
piefticici sau vi este teami ci o puteli inghifi din gregeali,
puteli suge boabe de stafide sau caise; rezultatele uoi
fi l"
fel de bune.
Prevenifi toxiinfec(iile alimentare
PAni gi o bucitirie curati gi ordonati poate confine elemente
periculoase. cel mai mare pericor vine din partea
rr bacteriilor
care pot cauza toxiinfec$iile arimentare. Acestea nu
trebuie
ri se manifeste neapirat prin vomi, dureri de burti sau :rme_
feali. Simptomele pot fi mai cuminfi, de pildi o ugoari
durere de cap, somnolenli ,",, ,.rrri1ia de slibiciune. De
obicei, nu asociem aceste simptome cu o mancare incilziti
care am gitit-o in seara precedenti gi am lisat_o apoi peste
apte la temperatura camerei. pentu a minimiza pericolul
alimentare, respectali in bucitirie urmitoarele
2. Folosifi cel puEin patu funduri pentru tiierea im gn_
al
telor, separat pentru fructe Ei legume, peEte gi produse
de bicinie. Fundurile din plastic sunt cele
-"i pr"._
tice, penfu ci se pot spila ugor gi nu pisheazi miro_
surile. Dupi pregithea felurilor de mAncare, curifafi
complet gi apoi dezinfectafi masa de bucitirie, chiu_
veta gi toate accesoriile utilizate.
3. Spilali ouile inainte de a le giti.
Daci totugi facefi o toxiinfecgie alimentari, incercagi unul
r$e acestedoui tratamente:
16e
=
 REMEDIUL NR.49 REMEDIUL NR. 5I
de ceai (de Un ceai fierbinte, tare gi dulce cu lapte sau frigci poate fi un
Turnagi o cani de api fierbinte peste o lingurifa
gi bun antidot impotriva intoxicafiei cu alcool (mahmureali)
pt f.riqa, verde), tisagi si stea timp de.5.-10 minute apoi
-aairrgali
doui linguri de lapte (sau trei lingurile de frigci sau a unei supradoze de medicamente. Turnafi pur Si simplu
bine 9i 100 de mililitri de api fierbinte peste o lingurifi de ceai verde
;;ndr
-apoi tafea) 9i o iingurili de sare' AmestecaF'tot.l
va im- 8au negru, adiugagi patru lingurife de zahir gi doui linguri
beli Ucfriiuf. Acesta va curifa trac$l digestiv 9i
de lapte sau doui lingurife de frigci pentrr cafea.
piedica formarea de gaze.

REMEDIUL NR. 50 Ce ziceli de o ceagci de ceai... ?

Luafi o jumitate de cani de
umP ceea ce privegte efeetele consumului de ceai, existi doui
fierbinte Peste ele PAni
ricegte gi aPoibegi-o. Tratamel
ci ceaiul este necesar pentru
de opinie. Unii cred
unei bune funcfioniri a inimii gi a vaselor de
vinAece inn*"fiit. intestinale 9i inlitud
constipaiiile'
Ei recomandA 5-5 cini de ceai pe zi. Alfii consideri
Ceaiul poate fi in cazurile de
gi el folosit drept antidot ceaiul trebuie evitat complet, fiind principalul fagtor care
Consumul moderat de disruge tractul digestiv, mirind aciditatea singelui gi
otrivire cu alcool (mahmureall)'
poate fi chiarbenefic' Estc asilel sinitatea noastri generali. Ca de obicei, ade-
alcool in sine nu este diunitor, ba
grup de prie' afli undeva la mUloc. putem gi chiar trebuie si bem
valabil in special cand consumi alcoolul intr-un se
teni, intr-i atuosferi relaxati, care include
intera{iuni , cu condilia ca acesta si fie coregt preparat. Ceaiul
Consumare a a 25-5O mififtri de tirie
sau (nu mai vechi de o ori) ne dilati vasele de sAnge,
sociale gi mult ris.
a f00-1i0 mililiui de vin rogu bun pe zi nu numai ci rela' lmbunititegte funcfiile cardiace, relntinereEte sistemul
xeazisistemul nervos' dar inpiedici aparigia de boli dc
9i idituri oboseala, curifi sAngele, ajuti la elimina-
inimi sau ale sistemului circulator' Unele studii sugereazi cl elementelor radioactive, oferi o oarecare ugurare irr ca-
asdel se reduce riscul de atac de cord cu
pani la 40vo, ceea cc migrenelor gi are proprietifi de prevenire a cancerului.
este in concordanli cu propriile mele observalii' asemenea ceai contine 80 de substante medicinale, cea
devodci sau importanti dintre ele fiind un tanin (polifenol) numit
Unele persoane consumiuna saudouilinguri i
de coniac tnainte de culcare, ca si doarmi
maibine' Se spunc
pofta de mAncare' cr CHtifi un ceainic de porfelan cu api fiarti, punell in el o
ci acest obicei finbunitile$te memoria gi
,!

gi dispozifia generali. i{ipo"t"tt considera ci

I aceeagi sub'
in fun$ie de dozi'
st"r,1i poate fi sau otravi sau medicanent'
gste'bine si nu uitim acest lucm cAnd bem alcool' ca si nu fim
I
ifa de ceai gi o linguri de zahir, apoi turna;i peste ele
de api fiarti. Punefi capacul pe ceainic gi finefi totul
it cu un $tergar, timp de 5-10 minute. Consumul a 2-3

nerroili si facem fap nahmurelii de a doua

zi' pe zi este benefic pentru sinitatea dumneavoastri.
tl

177
t|!O ! vrndcmbolitorincmbile
=

Orice schimbarc Pozitivd Pe care o
vaim confrbuie la o viziune mat "i
mistd asupraie(ii.
Spunefi adio cheliei
Pentru unii birbali, perspectiva cheliei este mai lngrozitoarc
chiar decat cea a impotenfei. Groaza ci o si chelegti este sur'
prinzitor de puternici, poate pentru ci in subcon$tient
asociem desimea pirului cu o perfomanfi sexuali. Iar in
timp ce impotenla se poate $ne ascunsi, chelia este cam grcu
de ascuns.
Istoricii rclateaztrfaptul ci Iulius Caesar igi purta cununa
de lauri mai tot timpul pentru ci aceasta ii ascundea cu
succes chelia din cregtetul capului. Iar cAnd Napoleon Bona
parte s-a intahit cu fanrl ms Alexandru pentru a discuta vi
itorul Europei, intAlnirea s-a incheiat cu o discufie pe tem'l
unor refete lmpotriva cheliei. Cei mai mulgi berbali lovili dc
chelire sunt dispugi si incerce orice medicagie care le ofer.l
chiar Ei o minimi speranfa' Oameni care aldel dau dovadi dc
foarte mult bun-sim1 9i au o serioasi orperienga de viali sc
lasi prostili si se bazeze pe nigte promisiuni vagi 9i metodc
absurde din caPul locului.
i
Timp de sute de ani, negustori necinstili au ficut averr
vinzAnd remedii "miraculoase" birbagilor lovili de acesl
necaz,qrre nu au renunfat niciodati si spere intr-o minunc
Nu-mi place, dar trebuie si-i dezamigesc: in acest caz ntr
existi miracole. Cel mai bun lucm pe care il putem face estc
fl2 i \4^d.""r." bolilor incurabile
ei lnvifim care sunt cauzele reale ale chelirii gi si le atacim
pe acestea.
Subiectul este foarte drag inimii mele, pentru ci m-am
luptat ani de zile, zi de zi, si pistrez cAt pir mai este pe pro-
priul meu cap. Pot si mi laud cu oarece succese: nu am mai
pierdut pir de cAgirn ani gi se pare ci au lnceput si reapari
fire noi. Mu$i dintre cei care au urmat sfaturile mele au
Dotive mai intemeiate decAt mine de a-gi arita pirul crescut
din nou. Dupi cum este adesea cazul, doctonrl nu se poate
vindeca pe el insugi.
Si aruncim o privire asupra fenomenului. Un scalp uman
pierde cam 50-100 de fire pe zi. Gisim fre de pir in pieptene,
h perie, pe perni etc. Nu e cazul si ne facem griji, pentru ci
tceasti nipArlire face parte din ciclul nosbu natural. Un fir
de pirrimine pe pielea capului in medie patru ani, crescAnd
bt-un ritu de 1-1,5 centimetri pe luni, dupi care se ,pen-
fioneazi" pentru cam trei luni, apoi este inlocuit cu un fir
,Dou.
nismul chelirii
nostru confine o foarte complexi refea de vase de
rlnge gi are nevoie de un flux sangvin mai mare, in compa-
cu alte pfu+ ale corpului. Labaza fiecirui fir de pir se
un folicul, adici un gmp de celule ale epidermei care sunt
pentru cre$terea firului de pir. lnteaga viafa a
de pir depinde de starea acestui folicul, care la rAndul
este determinati in principal de nivelul circulaliei san-
ine. Daci, dintr-un moti-rr oarecare, circulafia sangvini este
dtminuati, frele de pir cizute nu mai sunt lnlocuite cu altele
Cregtetul capului posedi o circulafie sangvini mai
, in comparaEie cu alte zone ale scalpuhri. ln cele mai
t.:r3
 multe cazttti,pirul incepe si se rireasci in aceasti zoni, cec.r
ce eSte o indicalie ci principala cauzi a chelirii este Proast.l
circula$e a sAngelui.
Pirul birbatului devine tot mai rar pe misuri ce el in
ainteazi in vArsti, Pentru ci circulalia sangvini din scalp
descregte. Un birbat de patruzeci de ani are o circulalic
mult mai proa$A decAt avea la douizeci de ani. Refeaua dc
vase capilare pierde capacitatea de a hrini scalpul. Aproapc
tofi birbalii care incep si cheleasci vor comite aceeaqi grc
scalpul, considerAnd ci vor
geali
- vor evita si-gi atingi
provoca o cidere accelerati a pirului. CAnd se piaptini sau
se perie, ei au griji si nu apese, ca si nu tragi pintl 9i s'l
nu frece pielea capului. De fapt, friclionarea 9i masajul sunt
cele mai bune metode de a imbunitifi circulafia in oricc
parte a corpului. Este bine si masim scalpul, in special in
iil
acele zone in care pirul incepe si se rireasci. Ar trebui s.t
ri
urmim exemplul femeilor in aceasti privinli: ele iEi aran
jeazi, trag, piaptini, perie gi rearanjeazi pirul de nenu
mirate ori pe zi, lncercAnd si arate cAt mai bine' Un asemc
nea comportament ajutA hpromovarea unei maibune irigirt
cu singe a scalpului. in plus, mulgumiti estrogenilor prc
ij
zenfi in corpul lor, femeile risci mai pulin si aibi problemc
de circulafie.
Nu existi nicio dovadi ci ingredientele din Eampoanc,
creme sau substanlele de condi$onare a pirului pot fi absor
lil
bite de citre foliculi. Una dintre fungtiile pielii este aceea dc
I a impiedica substanlele striine si intre in corpul nostru
Numai unele grisimi pot fi absorbite de citre straturile supc
rioare ale pielii noasre' Chiar daci firul de pir in sine estc
poros gi poate absorbi diverse substanfe chimice (vopselr
etc.), acest lucrrr nu inseamni ci firul de pir poate transmitc
ceva la folicul. Nu este posibil si hrinegti foliculul din extc
r74
=
Vindecarea bolilor incurabilc
rior. PAni la ora aceasta, nimeni nu a descoperit weo metodi
de a lirna vitaminele gi nutrienjii la foliculi, pentru a stimula
tt-cre$terea pinrlui.
Birtalii care chelesc pot pi$ra mai mult timp pirul de pe
pf4ile laterale ale capului gi din zona occipitali penEu ci
tcele zone nu prezinti atit de mul$ factori care influenfeazi
drculafia. Unii dintre acegti factori se leagi de tesutul mus-
gi gras de sub scalp. Contracfia mugchilor (de pildi din
Stresului) poate provoca o contractare a vaselor de
, reduclnd fluxul sangvin citre foliculi. Unii birbati
ca unn:rre a viegii lor stresante, pline de tensiune ner-
, care menFne scalpul lntr-o Stare tensionati cea mai
parte a timpului. Foliculii pinrlui lor sunt subnutrifi gi
pot ajuta la aparigia de noi fire de pir.
Pe lAngi cantitatea de sAnge, pentru o cregtere sinitoasi
pirului este importanti gi calitatea lui, care se leagi de o
adecvati a foliculilor. S-a observat ci barbafii care
multi carne au tendinp de a pierde pinrl din creg-
capului, in timp ce birbatii care fac exces de dulciuri
de obicei si piardi pinrl din zona frun$i. Un sAnge
gi sinitos garanteazio stare generali buni a sinitifii,
se reflecti gi in starea piruhi nostru. Iati citeva misuri
bazi pentru a realiza acest deziderat:
1. Nu vi poluagi tupul cu o alimentagie nesinitoasi.
2. Men$negi un nivel sinitos al diverselor tipuri de co-
lesterol, permifAnd o buni circulafie a snngelui.
3. Folosigi terapiile de curigare a corpului, duguri alter-
native reci-fierbingi, activitigi in aer liber gi exerciFi
de respirafie.
Toate aceste misuri promoveazi sinitatea sistemului cir-
Daci doriji inforrnafii mai detaliate despre ele, le ve$
! rzs
gisi tn cartea mea Qtm si triim750 ile ani Aici rd voi prezenta
doar informagii suplimentare despre masarea scalpului, o
metodi care ne poate conferi 9096 Eanse in stoparea ten-
dintei de chelire.
Masajul capului
Partea cea nai grea in predarea acestei metode este convin-
gerea persoanei asupra necesitiEii masirii gi perierii pielii
capului. Putefi discuta cu coafori sau cu dermatologi ca si
vi convingefi ci o zoni cu chelie nu se extinde ca urmare a
masajelor.
Prosopul folosit pentru masaj ar trebui si fie mic ai moale.
REMEDIUL NR. 52
Dizolvafi doui linguri de sare tntr-un litrr de api caldi. lm-
bibatri un prosop ln solu;ie, stoarcefl-l ugurel gi masali zonele
afectate ale scalpqlui. AcordaEi o deosebiti atenfie zonelor in
care pinrl este doar par$ial pierdut. Veli decide singur cit va
de pildi, cAnd pielea capiti o culoare rozalie
dura masajul - o senzaqie de usturime. Masajul poate dura
sau cAnd apare
de la o jumitate de minut pAni la citena minute.
Scopul tratamentului este si refaci star€a relelei naselor
capilare din scalp, ceea ce va conduce la regenerarea folicu-
lilor firelor de pir. [asgimintea si nu vi agteptafi la re-
problema s-a acumulat timp de ani ds 2ilg,
zultate imediate
- si dureze cel pu;in tot atAta. himele
iar tratamentul rra tnebui
fire de pir vor reapirea in 3-4 luni. Cand zonele de chelie
incep si fie mai pufin netede la atingere, este un semn ci de
sub suprafala pielii au furceput si apari noi tulpini de pir. La
un control vizual, unele tipuri de pir pot apirea mai tAtziu,
tn funcqie de culoarea lor gi de secqiunea finrlui. De pildi'
176 i Vhdecmabolilorinmbile
firele de pirnegru se vid mai repede decAt cele de pirblond,
chiar daci re-se$terea are loc cu aceeagi rati.
llr timFul masajului rd vor cidea citeva fire de pir. Sunt
firele care oricum erau gata si cadi. ln cam trei luni, foliculii
reintinerigivorlncepe siproducifire noi de pir. Nici micar
un masaj foarte energic nu poate rupe firele de pir care nu
erau menite si niplrleasci. Procesul de ririre a pirului se
opregte gi tendinp se va schimba lndati ce incepefi si vi
masa$. Vor fi mai multe fire nou apirute decAt cele vechi,
pAni cAnd zona va recipita o desime normali. De obicei este
nevoie de un an pAni la cinci ani
- cam tot atat de mult cAt
a durat ririrea parului. Am nrgimintea si nu incetafi si vi
masagi scalpul inainte de restabilirea desimii normale a
pirului.
Re-cregterea pinrlui lntr-o zonA a pirului complet afec-
tati de chelire este o cu totul alti problemi. Este posibil, teo-
retic, dar nu vreau si fac promisiuni IHri acoperire. Nu vi
costi nimic si incerca$, dar nU erdsti nici o garanEie, ca ln
cazul pirului ririt.
B5tbatr care inverseazi tendinp procesului de ririre sunt
sfltuili si continue masarea scalpului tot restul vie$i. Chiar
gi cei care nu au arnrt niciodati probleme cu pirul, dar se aE-
teapti la aga ceva, din cauze genetice, alimsntafig aeadecvati
sau un stil strresant de viap, pot folosi masajul drept misuri
preventiv5. O fOlosire din timp a tratamenh.rlui va garanta un
pir des pe tot capul.
Spllarea zilnlcl a pinrlui nu poate produce o cidere
suplimentard a pinrlui. \A spila$ fafa chiarmai des gi asta
nu duce la ririrea genelor sau a sprAncenelor. Unii orperfi
sunt impotriva spilerii silnigs a pirului, spunAnd ci usuci
pirul prin eliminarea uleiurilor secretate in mod natural de
citne glandele din piele. Dupi pirerea mea, inliturarea acelui
=In
material jras odati cu praful care rimas blocat ln el este de
a PREPARARE3 Amestecafi toate ingredientele.
fapt o foarte buni idee. Spilarea zilnici, lmpreuni cu UTILI7ARF: Frecafi cu amestecul
integ scalpul, acoperiS cu o
masarea capului, ajuti la reglarea funclionirii glandelor pungi de plastic Ai punef, deasupra o toci. RimAne$ aga
pielii, care influenfeazldeasemenea starea pirului. Pentru a timp de 15-20 de minute. Clitifi complet pirul gi
pistra un pir moale gi ugor de aranjat 9i glande ale pielii care scalpul.
-"r"g
frrncgioneazi corect putefi introduce in apa de spilat un gal-
benug, dupi care masagi capul timp de l-2 minute. Consu- REMEDruL NR. 56
marea de cantitili reduse de alcool (25-50 mililitri pe zi) pro- INGREDIEI\ITE: 0,5litri de sfecli rogie rasi.
moveazi de asemenea o sinitoasi cre$tere a pinrlui, prin pREpARARg: Se pune sfecla lntr-un borcan de un
litru, apoi se
liryirea vaselor capilare. Nu uitafi de sen, care, la rAndul lui, toarni api fiarti. Se acoperi borcanul cu un capac se lasi
Ai
ajuti la o mai bogati irigare cu sAnge a foliculilor pinrlui, ca si fermenteze la temperatura camerei timp de 5 zile, dupi
orice activitate care ne relaxeazi sistemul nervos. c.rre se s'trecoari lichidul.
\6 prezint mai jos alte citeva metode care pot ajuta la ac' UTTLTZARE: Frecafi scalpul cu lichidul rezultat o dati pe zi,
celerarea procesului de intinerire a foliculilor. pAni cAnd se termini. Repetafi tztamentul dupi douiluni.

REMEDIUL NR. 53
urzici (ce1 mai bine
lui, lncepe$ si vi masaji scalpul. lncepegi astizi. Asdel, ca
INGREDIENTE: 100 grame de fnrnze de
mulji dintne pacien$imei, vegi avea un motivserios sirdbu_
ar fi si fie recoltate in mai)
ctrali de ceea ce vqti vedea in oglindi peste patu luni.
PREPARARE: Turnafi 500 mifilitri de api fierbinte pe frunze,
lisagi amestecul si stea 30 de minute, strecuafi gi apoi lm'
bibaqi un prosop cu lichidul rezultat.
UTILIZARE: Masafi scalpul cu prosopul.

RE.MEDIUL NR. 54
INGREDIENTE: Sare de bucitirie.
uTTLIZARE: Frecafi scalpul tinp de 10-12 minute, lisa$-l aga
timp de o ori gi apoi clitigi sarea gi masa;i scalpul. Folosili
aceasti metodi o dati pe siptimAni.

REMEDIUL NR. 55
TNGREDIENTE: O lingurip de coniac, o lingurifa de ulei de
ponrmb, o lingurip de chefr.

||il} i virde"*abolilorinruabile r79

=
Sfaturi de incheiere
1. Trebuie si-$ placi de tine aqa cun egti'
2. Nu invidia Pe nimeni.
3. Daci nu-;i place de tine aEa ctm egti, schimbi-fi cumv'
viafa.
4. Furia, insultele 9i criticile la adresa ta 9i a altora sunt
foarte diunitoare sanitifii proprii'
5. Daci iei o decizie, aPlic-o.
6. Ajuti-i cu bucurie pe cei siraci, bolnavi sau bitrAni'
7. Nu te gandi niciodati la boli, bitrinefe sau moarte'
S.Iubirea este cel mai bun remediu impotriva bolii 9i I
imbAtranirii
9. Licomia, avarifia gi incapacitatea de a-fi invinge sltrbl'
ciunile sunt dugmanii tii.
10. Grijile sunt cele care te trimit pe lumea cealalti'
11. Cele mai grave picate sunt frica 9i venditatea'
12. Ceamai buni zi a vielii tale este astAzi'
13. Cel mai bun ora$ este cel in care te simfi norocos cl
Eiiegti.
14. Ceamai buni meserie este cea care ili face plicere'
15. Cea mai mare gregeali este si-1i pierzi speranfa'
16. Cel mai mare dar pe care il pofi primi sau oferi eslr
iubirea.
17. Ceamai de pref posesiune este s;natatea ta'
180 Vindecma bolilor incunbile
=
de la Ala Z
I de alcool produce multi durere gi suferinfi, afec-
i nu doarpe cel care abuzeazi,ci gi familia gi prietenii
da. CAnd sunt pugi tn fap unor situagii stresante de
unii recurg ln mod repetat la o tirie, pentu a-gi
tensiunea nervoasi. Spre deosebire de consumul "de-
,derat de alcool, abuzul distmge sinitatea gi relaliile.
O foarte infeleapti zicaTldin Antichiate sDune:
Tlvi lucnti ntnt foarte rcle cdnd le folosegti esccesiv gi
foatte
bune cdnd Ie folosegti in cantitdli moderate _ pdinea,
sarca Siinul.
Am scris mai sus despre pline gi sare. Si vedem cum este
Yinul.
Auzim inci din copilirie despre efectele diunitoare ale al-
Nu vi spun nimic nou. \6 sugerez si vi gAndigi la
9i
: pe care le poate aduce consumul moderat de alcool.
Am rdzut cAndva un foarte interesant desen animat. Ani_
din degertul Kalahari s-au adunat si ia masa im-
S-au consumat mici frtrcte, pargial ferrrentate. Drept
al consumirii lor, toate animalele au devenit
- priditori 9i pradl, lei gi antilope, tigri gi elefanfi,
181
=
toati lumea era fericiti gi a uitat de uri gi agresiune. Rezultl Informa$a prezentati mai jos poate fi utili pentru
ci mamiferele (irntre care gi omul, cea mai dezvoltati specic) oricine, de la abstinen;i pani la biutorii de fo4i. studii efec-
au nevoie de mici cantitili de alcool. Acesta deterrrini crc fn diferite liri au ajuns la concluzii comune privind in_
ierul si elibereze ,homonul fericirii', relaxAnd mugchii, mic la conslmflui de vin penbrr diferite sisteme ale cor_
EorAnd concentra$a gi tensiunea din sistemul nostru nelvo$. nosb:u:
De toate aceste beneficii ne vom bucura doar daci vom r 1. Afecte azi pozitl sistemul nervos gi stimuleazi glan_
consuma alcool in cantitiEi mici, tratAndu-l ca pe un medica ' dele endocrine.
ment. $i Hipocrate credea ci alcoolul, ln cantitifi moderate, 2.lmbunitifegte digesria (in special a proteinelor
este bun Ei pentru oamenii sinitogi, Ei pentm cei bolnavi. animde), prin stimularea secre$ei de sucuri gastrice.
Dupi pirerea lui Louis Pasteur, vinul are tot dreptul si fic 3. Ajuta la menjinerea unui pH adecvat al sucurilor gas_
considerat biutura cea mai sinitoasi dintre toate, daci eslc tice.
consumat cu moderafie. Filosofii Greciei Antice le repetau 4.InfluenfAnd pozitiv sistemul digestiv, el micAoreazi
adesea adeplilor: oPuterea zeilor cu greu poate egala utill' pa4ial stresul asupra intregului corp.
tatea vinului", iar un vechi dicton oriental spune: ,Oricinc 5. Celulele ficatului stimulate de alcool furnizeazi
mai
poate bea, cAti rneme gtie cAnd, unde gi cit gi daci igi poatc multi bilA in duoden.
permite". 5. Sinrrile de potasiu prezente in vin gi in coniac
au
Acest tip de ra;ionament se poate gisi in pirerile multol efecte diuretice asuprir rinichilor.
intelectuali respectafi. Necazurile lncep cAnd uitem de mt> 7. Centrii respirafiei sunt stimulafi, ceea ce inbuniti_
deralie. Acest termen se aplici ln toate aspectele viefii, nu ) fe$te ventilafa plimfugor.
numai la mAncat gi biut. 8. lmbunitigegte sistemul cardiovascular, determinand
Este mai dificil si determinirn ce inseamni,cantiti$ mrr yasele de singe si se dilate sau
si se contracte, ceea ce
derate". Termenul poate avea infelesuri diferite pentru pcF se constituie lntr.un masaj.
soane diferite. Pornind de la shrdii lntinse pe mu$i ani, cen
cetitorii americani au sugerat ci urmitoarele cantitiS sunt
inofensive: I gram de vin sau 0,25 grame de tirie per kilo'
gram de greutate corporali per zi. Diversele tipuri de vin nr
influenleazi in mod diferit sinitatea. De pildi, vinul alb nr
curifa rinichii, ne stimuleazi ugor sistemul nervos 9i imbu
nitifegte digestia. Mnul roEu imbunitifegte funcfionarea fl
catului, calmeazi sistemul neri/os, imbunitilegte proces ul , ln dtimii ani, s-au efectuat mai multe sudii privind in_
respirafiei gi micAoreazi riscul de atac de cord la persoaneh lenga alcoolului asupra mugchiului cardiac. Unii cerceti_
cu nivel ridicat al colesterolului. au tras concluzia ci toate biuturile care congin alcool

182 i vindecareabolilorincurabile
! rer
intiresc inima. Ei subliniazi in mod deosebit confinutul
ridicat de antioxidanli naturali prezengi in vinul rogu. S-a re-
marcat faptul ci persoanele care nu consumi niciun fel de
biuturi alcoolice suferi mult mai adesea de probleme car-
diace. Oameni de gtiinfi din Anglia Ei Elvefia au tras con-
cluzia ci alcoolul coDsumat in cantitip moderate reduce
riscul de atac de cord ctt 4OVo gi riscul de probleme la vasele
de singe qt2oVo.
Doresc si subliniez ci biutul vinului este benefic in
special pentrr persoanele in varsti Ei pentru persoanele care
suferi de anemie sau de o stare generali slibiti a siniti$i.
ln Burgundia existi o zicali: este laptele pentrrvir'
"Vinul
stnici." Persoanele de peste cincizeci de ani sunt sfituite sd
prepare gi si consume de viap lungi" o dati pe sip'
"biutura
timini (cel mai bine duminica, ln cadrul unui grup de prie'
teni). Biutun este ln mod deosebit utili pentrr femeile carc
au ajuns la menopauzi.
Ptepararea ,bluturii de vtaft lungi': Se amestecl
lntr-un vas doui sticle de vin dulce sau demisec cu 0,5 litri
de api. Se fierbe timp de 10 minute la foc mic. Se adaugi cAt
gii intre degete cuigoare, sco4igoari 9i cardamom, plus 10
felii de limiie decojiti, dupi care se mai fierbe timp de altc
5 minute. ln sfArgit, se adaugi o lingure de coniac, se opreqtc
focul, se acoperi vasul cu un caPac gi se lasi si se riceascl
timp de 20 de minute. Anestecul se strecoare gi se bea clt
inci este cald. Refeta de mai sus eSte pentru 10 por$ii. Pentru
o singuri pode, imperFf toate cantiti;ile la 10.
Lipsa de modera;ie poate conduce la dependenfi, carc
ar trebui tratati ca o boali. Alcoolicii nu vor si recunoascl
asta gi nici nu vor si se supuni weunui tratament. Org.l
nismul lor se obignuiegte cu otrava 9i cere doze regulate dc
otrave. Rutinele de purificare pot ajuta la ruperea acestul
184 -l Vindecareabolilorinruabile
perare totali. Aici trebuie si inte in sceni familia gi prie_
tenii, care trebuie si ofere o susfinere plini de inlelegere gi
compasiune.
Iati un tratament pentnr cei care doresc si scape de
aceasti dependenp.
REIVIEDruL NR. 57
Rrlgegi in buci;i mici patru frunze de laur gi punegi_le intr_o
liti
t'ticli de 0,5 de votci. Lisagi sticla int-un loc intunecos
tinp de 14 zile. Cind vefi incerca si begi rtin s1, vegi vomita
lerios; senzafia ar frebui si vi dezguste definitiv de arcool.
Daci un alcoolic nu infelege la nivelul congtientului c6t
gravi este situalia gi nici cAt de necesar este si se trateze,
ctin imediata lui apropiene poate tncerca alti metodi,
confine elemente de hipnozi. Aceagta poate funcfiona
: gi in cazurile in care persozma dependenti nu este
rsi si depuni eforturi pentnr reabilitare. Ordinele pe
le primim ln stare de somn lucreazi la nivelul subcon_
tului. Am folosit metoda in cabinetul meu o consider
Ei
dinte cele mai efciente ia tratarea alcoolismului.
idee generali se poate folosi pentru abordarea altor
Ei
, sum arfi roaderea unghiilor, udarea patului sau
ln cazul copiilor. Trebuie si fim ribditori
eforturile pe care le facem, chiar daci va fi nevoie si in_
de citena ori inainte de a obfne rezultate vizibile.
185
=
REMEDIUL NR. 58
Acest tratament are doue etape.

Stadiut 1

inainte ca,subiectul" si pildi, in timpul mesei de

se culce (de Anemia
seari), spuneS-i urmitoarele cuvinte: "O si vin si discut cu
tine despre ceva foarte important, cdnd o si dormi". Rost\i Noti: Citili cu atenfie informafiile despre proprietilile su_
aceste cuvinte pe un ton normal, firi accentuiri. curilor de fructe gi legume (vezi gi Cum sd trdim 150 ile ani,
pp.97-ee).
Stadiul2
REMEDIUL NR. 59
CAnd adormit, intrali in linigte in camera lui 9i
a INGREDIENTE: SuC de sfecli.
"subiectul"
incepeS si-i mAngiiaqi ugor pirul. lncepeli si-i vorbifi, folo' ADMINTSTRARE Befi jumitate de cani de gase oripe zi, t:mp
sindu-i numele, de pildi ,Matei,mdaazi?" Chiar daci nu veli de 3-4 siptimdni.
primi niciun rispuns, continua$ si vorbigi gi si mingAiali
pinrl ca gi cum afi impirtigi o problemi cu un REMEDIUL NR. 60
"subiectului",
prieten. Dupi cam cinci minute, atinge$i tAmplele subiec' 3 sfecle mari.
tului, folosind degetul mare gi degetul mijlociu ale miinii P-REPARARE: Radeli sfeclele, puneF ce rezulti inn_un borcan
drepte. Artrebui si fip in misuri si simfifi pulsAnd arterele dejunitate delitru giturnafipesteele 150 de grame devodci.
temporale. ln acest moment, pute$ incepe sugestia' s?u' Lisagi in lumina soarelui sau intr-un roc cald timp de 14
zrre
nAndu-i in mod repetat ,subiectului" ci trebuie si renunfc, ;i apoi strecura.s lichidul.
de pildi ,Matei, miine te lagi de biut. CAnd te trezegti, vei ll AD- MINTSTRAR* Beti inainte de masi 30 de grame
din acest
uitat de acest obicei. Nu S-a adus nimic bun". Folosif-va dc . Daci analizele sAngelui nu se imbuniti-tesc,
repetafi
imagina$ie pentrtr creatrea de sugestii. Ultima frazi ar trebul
si fie ceva la modul profund 9i odihnegte-te, iar cAnrl
"Donni
vei fi bine odihnit treze$te-te Ei uiti de dependenla ta. L: LNR.61
nevoie, o si revin si discut cu tine despre problemi, pdnl DTENTE: Suc de aloe vera (150 de grame),
miere (250
c6nd vei putea face pasul." Apoi pirisifi in linigte camera. ), vinrogu (350 miliDtri)
Notd:Dac|,subiectul" se treze$te cAnd ii atingeqi pirul, amestecafi toate ingredientele.
continuafi si-i mingAiali pinrl 9i si vorbili linigtit. Cind ll MTNTSTRARB Begi 30 de grame din amestec de ftei ori pe
vefi auzi din nou respirind regulat gi profund, revenili lr cu 20 de minute lnainte de masi.

186 i vindecareabolilorincurabile
r87
=
REMEDIUL NR.62 o AmestecirF un gilbenug cu o lingurigi de unt (ar
CIebui
INGREDIENTE: Ceai de planteficutrlin frunze de zmeuri strl' si semene cu maioneza), punefi pe un tampon moale
baticl. gi aplicagi pe zona afectati. va ugura
durerile na im-
ADMINISTRARE: Befi zilnic 3-4 pahare.
piedica formarea de cicatice.
o unjet de api rece 9i aplicali
REMEDIUL NR. 63 at de sodiu alimentar. lncaz
INGREDIENTE: Ceai de plante, frcut din frunze de urzici (cel
cu o linguri de ulei
9i apoi in_
mai bine ar fi si fie recolate in luna mai). ghiFF uteiut.
ADMIMSTRARE: Befi zilnic 3-4 pahare.
Arsurile stomacale
REMEDIUL NR. 64
oui -vezipagina
Thatament cu coji de 33. la gtomac sunt cauzate de combinarea neadecvati
a
unor tipuri de alimente. Diferite segmente ale tractului
Dostru digestiv secreti diverse sucuri digestive. Drept
REMEDIUL NR. 65 re-
al unei incoregte combiniri a alimintelor, hrana
INGREDIENTE: Sucuri proaspit Stoarse din morcovi, sfecltr 1l in_
ridichi negre.
digerati se deplaseazi din stomac in duoden im-
euni cu sucul gasuic acid, ceea ce conduce tn cele din
PREPARARE: Se amesteci tn cantitifi egale. urmi
hrlburiri atAt in stomac, cat $i in duoden. Arsurile stoma_
ADMINISTRARE: Se consurni cAte doui linguri pe zi, timp dc
sunt un efect secundar al tulburirilor funcfiilor
trei luni. diges_
Pentr' preintAmpinarea arsurilor stomacali, .st,,rfi_
si respectim clterra neguli importante.
Aritnia
REMEDIUL NR.66
INGREDIEI\ITE: Iimli
rase 500 grame' miere 500 grame' 20
de sAmburi de caisi feramifafi.
PREPARARE: Se mixeazi ingredientele.
N)MTMsTRARE: Se consumi o linguri lnainte de micul dejun
gi de masa de seari.
Pentru abordarea arsurii stomacale, se pot urili2l
cAteva
Arsuri simple:
o Terapia cu suc de limtie este foarte eficienti
(pp.
o Punefi morcovi ragi fn peste zona afectati. 43-44).

188 Mndccrea bolilor incuabilc 18e

=
=
 . BeF sucul stors dintr-o limdie amestecat cu o coaji de
REMEDIUL NR. 68
INGREDIENTE: grepfruturi, ulei de misline.
ou flcuti Pulbere.
jumitate de grepfnrt, apoi
o
de misline.
Se consumi zilnic, timp de o luni, apoi se
gi se repeti tratamentul. Folosigi aceasti
3-4 ori pe zi, impreuni cu citeva linguri de api' aD.

Arterioscleroza REMEDIUL NR. 69

Radefi gi amestecafi nuci, stafide, miere gi smo_
o Befi jumitate de cani de suc stors din cartofi cruzi' pe
00 de grame din fiecare.
stomactl gol, dimineala, timP de14zrle' ADMINISTRARE: Se consumi o linguri de doui ori pe zi.
o FaceF un trat2ment cu limAi'
o Curefafi-vificatul. REMEDIUL NR.70
o MAncafi un gfepfrut pe Stomacul gol, diminelp, Ei incl INGREDIE Sucul stors din doui cipilAni mari de usturoi
unul seara, cu doui ore inainte de ultima masi a zilei'
. BeF 2-3 cini de ceai verde ln fiecare zi' gi 250 de e de votci.
PREPARARE: Turnafi votca peste sucul de
o Curlfafi-vi sistemul limfatic. usturoi inh_un
borcan de jumitate de litrr gi tisagi la loc innrnecos timp de
O
12zile.
o Nishi (PP.125-r27).
NISTRARE: Se consumi cAte 20 de picituri, de
o fierbin$ 9i reci fiminsx1l 9i
pe zi (ctr 30 de minute inaintea meselor), timp de
uei ori
dupi-amiaza. trei sipti_
mlni. Se face pauzi de o luni; se repeti . ',np de alte trei sip_
o Bep o trcime de cani de suc de dovleac, o cani de suc
gi aga mai departe, pAni cAnd se consumi toati can_
de pepene verde sau o treime de suc de sfecli, de trel
ori pe zi, clrt1rS minute lnainte de mese'
NR. N
REMEDIUL NR. 67 : O linguri de fEini de porumb.
TNGREDTENTE; 250 de grame de hrean; 3liti de api'
IEPARARE: Se ptrne lntr-o ceni, se rrmpl€ cana
cu api fiarti
PREPARARE:SP 'TUTNAII
se lasi si stea 10 ore (peste noapte).
trei litri de aPi de 20 dc
TRARE: Se bea dimineafa, pe stomacul gol (cit
minute gi aPoi strecurafi. timp
jumiate de cani, de trei ori pe zi' rimAnelimpede).
ADMTNIsTRARE; Befi o

191
19O i viadecareabolilorincurabile
=
 ADMINISTRARE: Se bea laptele. La o jumitate de ori
REMEDIUL NR.72 dupi
cani de hrean ras' aceea, folosigi un laxativ din plante. Dupi inci rei ore, efec_
INGREDIENTE: o Cani de suc de morcovi, o
ere, sucuf de la o limiie' tuali o clismi (irigare intestinali), utilizind 200 de mililitri
toarni intr-o sticli de api caldi.
Se amesteci ingredientele, se

a frigider.
Se consumi cite o lingurila' de trei ori pe zi' REMEDIUL NR.76
INGREDIENTE: Ceapi, vodci.
Artrita PREPARARE: Se ia o Sticli de 200 fls milititi, se umple jumi-
tate cu ceapi tocati fn, jumitate cu vodci, se lasi si stea la
REMEDIUL NR. 2O, de la Pagina 75' loc cald gi lntunecos, dupi c.re se shecoari lichidul.
REMEDIUL NR. 9, de la Pa9irl;a72' ADMINISTRARE: Se consumi o linguri de lichid de trei
ori pe
REMEDIUL NR. 18, de la Pagina 75' zi, inainte de mese.
REMEDIUL NR. 19, de la Pagina 75'
REMEDIUL NR. 77
Ascaris (Panzi$ inteStinali) O aItA metodi eficienti, c:rre se poate folosi de cifre copii,
Ei
este si se bea o cani de suc proaspit stors din pulpi de
REMEDIUL NR.73 dovleac in fiecare diminssp, pe stomacul gol.
INGREDIENTE: O ceaPi.
PREPARARE: Se toaci ceapa foarte mirunt, se toarna peste e'l Astm brongic
strecoarJ
o cani de api fierbinte, se lasi si stea 12 ore 9i se
sucul. Penttr ca un'emediu si fie eficient, vertebrele cenricale gi cele
ADMINISTRARE: Se bea zilnic o cani, timp de 5-7
zile' toracice trebuie si fie aliniate corect. pentm a opri un atac
brusc de astm, persoana afectati poate inghifi cAtem cuburi
REMEDIUL NR.74 mici de gheala sau poate mesteca o boabi de cafea, ori poate
MAncafi 200 de grame de seminle de dovleac
pe stomacul gol' si bea o cani de lnlocuitor de cafea pe bazi de orz.Atacul
poate fi oprit gi daci persoana afectati va sta culcatA cu fafa in
Jos, pe o podea tare, in timp ce i se maseazi umerii. pentru tra-
REMEDIUL NR.75
tarea ashului, un tatament foarte eficient este hipnoterapia.

REMEDIUL NR. 78
INGREDIENTE: O cani de suc de ridichi negre.

192 i Vindecarea bolilor inflrabile 193

=
PREPARARE: Se fierbe sucul 9i apoi se lasi si se riceasci' Este de asemeneaimportant si se consume combina$ile adec-
ADMINISTRARE: Se bea o cani cu 15 minute lnainte de fiecare nate de alimente (vezi tabelul 2, pagina 56), pentru cA zaha-
masi. nirile gi amidonul incomplet digerate care se deplaseazi din
intestinul sub$re in cel gros vor ferrnenta, producAnd gaze. ln
qpecial persoanele care au probleme cardiovasculare ar trebui
REMEDIUL NR.79
INGREDIENTE: Unt (100 grame), 5-8 cifei de usnrroi pisafi' si evite balonarea, deoarece intestinele umflate pot conduce
un prafde sare. la atac de cord. Existi cAteva metode de abordare a balonirii.
PREPARARE: Seanesteci ingredientele. 1. Clismi cu mugefel (in caz ci sunrine o balonare subiti,
ADMINISTRARE: Se intinde pe o felie de piine 9i se minAnci' insofiti de dureri abdominale): Se fierb 200 de grame
de ceai de mugefel, folosind un pliculef (sau o lingu-
REMEDIUL NR. 80
rili) de mugetel. I se adaugi un litru 9i jumitate de api
(pentru tratarea astmului la copii)
fiarti gi riciti la temperatura corpului. Solulia se va
aSpirina zdrrobit€, o linguri de r.rnturl.
folosi pentru o irigare intestinali (vezi pagina 149).
TNGREDIETITE: 5 paStile de
PREPARARE: Se amesteci ingredientele.
Dupi aceea, persoana sti culcati pe Spate timp de
30-40 de minute, acoperind zona stomacului gi cea a fi-
N)MINISTRARE: Se intinde pe o bucati de pAnzi 9i se pune pe
catului cu o perni electrici.
piepul copilului, L0 zile la rAnd.
2. Sucul stors din cartofi cmzi este un minunat remediu
impofiva balonirii Ei a altor probleme ale tactului di-
REMEDIUL NR.81 gestiv. Be$ 100 de mililitri pe sromactl gol dimineala,
INGREDIENTE: 40 de cepe de mirime medie, un litru de ulei
ln fiecare zi, timp de doui siptimAni, luagi o pauzi de
de misline.
doui siptimAni gi apoi continuafi tatamentul timp de
PREPARARE: Se toarni api fierbinte pe cepe gi se lasi si stea
alte doui siptinini. Daci problema nu este rezolvati,
pini cind se inmoaie, apoi se frig in ulei pini cAnd devin be$ inci doui 10 zile (dupi lnci un intervd de doui
moi de tot gi se zdrobesc pAni se fac pasti'
siptimAni).
ADMINISTRARE: Se consumi o linguri dimineafa' pe sto-
3. heparafi 400 de mililit'i de ceai de eucalipt, turnand
macul gol gi o lingure seanr. se pistreazi tn frigider. lnainte
api fiarti peste o mini de frunze de eucalipt. Se bea
de folosire, se poate lncilzi, daci dorifi.
cald, pe stomacul gol.

Balonare Brongita

Pentrn impiedica acumularea gazelor,trebuie mai intii sl

a tu$ifi din cauza brongitei, evitagi cafeaua gi ceaiul,
efectuati o curilare a intestinului gros (vezi paginal22)' ci acestea iriti ciile respiratorii. Putegi bea ceaiuri de

r94 Vindecarea bolilor incurabile i rgs

=
plante sau lapte cu pufini miere gi un pic de bicarbonat de ADMTNTSTRARE: Se bea tot timpul zilei. Se poate adiuga
sodiu. Folosili miere pasteurizati, pent:u ci mierea puri zahdr,pentru imb'nitiEirea gustului. Este o buni
idee si iu
poate si amplifice tusea. bep niciun alt fel de lichid.
Pentrtr brongiti acrrti, urrra$ unul din umitoarele tra-
tamente: REMEDIUL NR. 86
INGREDTENTE: O linguri de dulceap de zmeurd,
o linguri de
mierre, o linguri de vodci sau coniac, suc
REMEDIUL NR.82 dint-o jrr*it"t d.
TNGREDIENTE: O cani de suc de morcovi proaspit storgi, l,imiie.
4sui linguri de miere. PREPARARE: se amesteci tntr-o cani gi se umple
cu api fiarti.
pREpARARE: Seanesteci ingredientele. ADMINTSTRART: Se bea in tnghi$turi mici, inainte
de
ADMTMSTRARE: se consumicate douilingllri, de 5-5 oripe zi. crrlcare.

REMEDIUL NR. 83 REMEDIUL NR. 87

TNGREDTENTE: o cani de suc de valzi proasplt stors, doui INGREDIENTE: Suc dintr-o limiie, 100 grame de miere.
linguri de miere. PREPARARE: Se amesteci ingredientele.
PREPARARE: se amesteci ingredientele. ADMTNISTRARE: Se ia clte o lingura, de trei oripezi.
ADMINTSTRARE: se consumi cite o linguri, de patru ori pe zi'
REMEDIUL NR. 88
INGREDIENTE: Frunze uscate de tei (100 grame), zmeuri
REMEDIUL NR. 84
uscati (100 grame).
INGREDIENTE: O tinguri de flori de tei, o linguri de miere'
PREPARARE: Se toarni o cani de api fiarti peste flori, se
PREPARARE: Se toarni un litru de api fiarti peste ingre_
diente, se lasi si stea o vreme gi apoi se strecoari
adaugi mierea gi se lasi si stea o ori, dupi care se slrecoartr. ames-
ADMIMSTRARE: Se bea cite o cani, de 3-4 oipezi.
ADMINISTRAR': Se bea cald, inainte de culcare, in cantit4i
Pentru brongiti cronici, incercagi aceste tratamente care de 200 de grame pe zi, trmp de )-3 zile.
induc tusea.
IUL NR. 89
REMEDIUL NR. 85 REDTENTE: Suc de ridichi negre, suc de hrean gi miere _
TNGREDTENTE: 400 de gr:rme de tirAle. : o cani din fiecare.
pREpARARE: Se fierb 1,5 litri de api, se adaugi tirifele, sc
: Se amesteci gi se lasi si stea timF de 3_4 ore.
fierbe totul la foc mic tirirp de cinci minute, apoi se lasi si sc
vrsrRARE: Se ia de tei ori pe zi,la o or;i dupi fiecare
riceasci Ei se strecoari. (adu$i doui linguri, copii
- - o lingurila).

196 i vi.d.".r."bolilorincurabile
re7
=
 REMEDIUL NR. 94
REMEDIUL NR.90
INGREDIENTE: CAteva rididri, zahir cristalizat.
INGREDIENTE: Ceapi tocata (50 de grame), olet (20 dc
PREPAMRE: Se spali ridichile, se fac in ele giuri gi
grame), miere (60 de grame). se urnplu
giurile cu zahir. Dupi cel pufin paEuzeci de minute, se
PREPARARE: Se toarni ofetul peste ceapi, se stoarce 9i se stre-
stoarce sucul.
coari lichidul din amegtec. se amesteci lichidul rezultat cu
ADMINISTRARE: Se consumi o lingurip de trei ori pe zi.
mierea.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri la fiecare jumi'
tate de ori.
Constipafia

Constipafia poate avea multe cauze. Depinde doar de dumnea_

REMEDIUL NR. 91
mirunt (100 de grame), zahir voastri si alegefi tratamentul cel mai eficient din rista de mai
INGREDIENTE: Ceapi tocati
jos. Aparifia lntAmplitoare gi sporadici
cristalizat (100 de grame) a constipagiei poate fi
cauzatA pur $i simplu de conlinutul nemigcat al stomacului.
PREPARARE: Se arnesteci zahirul cu ceaPa 9i se mixeazi ca o
Este suficient si vi abfinefi de la a m6nca gi de la a
biuturi. se lasi si stea o weme, apoi se strecoari lichidul din bea orice.
Beli doar o jtrmitate de pahar de api fiarti gi uEor riciti la
amestec.
fecare ori gi juniate in timpul zilei gi problema o si dispari.
ADMINISTRARE: Se consumi doui lingurite, de trei ori pe
Constipafia cronici, in care subiectul nu are scaun timF
zi. de 36
de ore sau mai mult, este mult mai periorloasi gi poate produce
o lntreagi serie de probleme, de la dureri de cap gi pani
REMEDIUL NR. 92 U
161guri dg inimi. Cea mai sfisienti sb:iategie implici
Usturoi, miere. o irigare a
INGREDIENTE:
intestinului gros (o dis-i) gi restabilircaunei flore intestira.
Preparare: Se zdrobegte pufin usturoi 9i se amesteci cu o can-
sinitoase. Alte metode care pot ajuta sunt dat mai jos:
titate egali de miere'
o MAncafi doui mere cu tot cu coaji, pe stomacul gol, ln
ADMINISTRARE: Se consumi clte o lingurita de trei ori
pe z'l
bea odati cu medica' fiecare diminsxfa.
sau o linguri inainte de culcare. Se
mentul gi pujini aPi caldi.
o MAncaF inainte de culcare doui portocale. Cojifi doar
stratul exterior de cam un milimetru, lisind pielea
REMEDIUL NR.93 albi a fructului.
INGREDIENTE: O sticli de bere, o linguri de miere' o T\rrnaF o cani gi jumitate de api fierbinte peste doui
PREPARARE: Se toarni berea intr-un vas' se adaugi mierea 1l tinguri,te de tirAfe, acoperiEi vasul cu un capac, lisali_l
se fierbe timp de 5 minute. peste noapte gi mAncafi a doua dimineapi tirafeie.
ADMINISTRARE: Se bea caldi, tn timpul atacurilor de tuse' Continuafi tratamentul timp de lO_14 zile.

198 =
Vindecarea bolilor inrurabile i rgg
 o Puneli intr-o cani ctr chefir 5-5 prune uscate 9i lisa$ si
stea timp de 8-10 ore. BeEi chefinrl 9i mAncali pnrnele
lnainte de culcare, timp de 30 de zile, ln fiecare zi'
o Beli un pahar de api rece pe stomacul gol in fiecare di-
o Consumali o linguri de ulei pe stomacul gol
lnainte de culcare.
gi una seara,
o Beli o cani.de suc de morcovi pe stomacul Eol, dimi-
neaP, pe stomacul gol.
o BeF o cani de suc de cartofi cruzi dimineata, pe sto-
macul gol.
o Umflafi Ei dezumfla;i alternativ abdomenul de 20-40
de ori, climine{3, cAnd inci vi aflafi in pat.
a o
acri, caslrave$ mun;i), miere, pAine de secari, hrigci
Eivin alb.
o LimitaF consumul de cafea, ceai, supe fierbinli' cacao'
pAine albi, biscuifi dulci gi alte produse din feini albe'
carne grasi, produse afimate gibiuturi dulci'
Diabetul
Vezipp.152-154.
Dureri de articulafii, oase gi mugchi
Vezi pp.72-76.
2O0 Vindecarea bolilor incurabile
= =
Dureri de cap
EKistA doui cii de a opri durerile de cap, firi a lua produse
farmaceutice. lncercagi urmitoarele metode:
o (penfu dureri serioase migrene): purtagi un colier
de
-
chihlimbarpenru un timp indelungat.
o (pentru dureri serioase migrene): Efectuafi meto_
dele de purificare/curifare
-
- cel pufin pentu intes_
tinul gros, ficat gi sistemul limfatic.
climineap . Introducefi picioarele (cam 10 centimetri) intr_un
lighean cu api fierbinte gi beji un ceai fierbinte tare,
Ei
cu doui Ungurife de zahir situ migjg, sau un ceai fier-
binte de mente, cu doui lingurile de zahir.
o Daci durerea de cap este produsi de o actmulare de
gazein abdomen, efectuafi o clismi (dupi cum reco_
mandi dr. Walker), apoi culca$-rrl gi acoperifiregiunea
ficatului ctr o perni electrici, timp de 30-45 de minute.
PuneF in ambele urechi dopuri din rrati imbibati cu
suc proaspit stors de sfecli sau de ceapi.
o FaceF timp de 15 minute un dug alternat (rece-fier_
binte).Incepeli ct un dug fierbinte, deplasind treptat
de la picioare spr€ cap, apoi un dug rece, in aceLagi mod
gi aga mai departe.
o lnainte de ctrlcare, sugegi o lingudfi de zahir gi apoi
b4i cani de api fierbinte, lisati si se riceascA pugin.
o
o MasaF capul, gtnrl gi umerii.
o Daci aveF impresia ci una dintre niri lasi aenrl si pi_
trujnde cu dificultate, puneji in cealalti nari un
tampon gi acoperi$ nara cu un deget, respirAnd doar
printr-o nari. Aceasti metodi ar trebui si rezolve ln
15-20 de minute durerea de cap.
2or
 Efectuafi orice set de exerci$i de intirire a coloanei
vertebrale, fiind atenfi in mod deosebit la secfiunea
cervicali a acesteia.
Lovi$ ugor cregtetul capului cu palma stAngi gi apoi cu
dreapta, dternativ, de 100 de ori c'u fiecare mini.
Masa$ energic lobii urechilor cu degetele, pAni cind
avegi senzajia ci urechile au fost ciupite.
Eczema
Dupi dug, frecaji-vi in zonele afectate cu un amestec format
din cantitili egale de ulei de floarea-soarelui gi ofet din cidru
de mere.
Furuncule
Se prepari o turti din pugini fiini, lapte proaspit $i unt
proaspit. Se pune peste zona afectati 9i se lasi acolo peste
noapte. ln mod normal, ,inima" furunculului ar trebui sl
dispari.
Gripa
irigare (clismi) cat mai curend dupi ce v-aEi imbolnivit. puteS
face o clismi obignuiti (1-1,5 litri de api, plus sucul stors
dintr-o limAie) timp de gapte zile, sau putefi si o alterna$ cu
o clismi cu usturoi. Aceasta se ob$ne pur gi simplu turnAnd o
cani de api fierbinte pe fei-patru cifei de usturoi, dupi care
se zdrobesc, se strecoari Ei se utilizeazi lidridul pentru clismi.
Notri: Pentru a evita imbolnivirea in timpul sezonului de
gripi, putefi utiliza urmitoarea formuli in fiecare zi, infre
octombrie gi aprilie. Se dau pe riziltoare doui limAi (inlitu-
rafi simburii), se curili Ei se taie in bucifi mici doui cipi-
lAni de usturoi, se amesteci totul bine gi se toarni peste 1,5
litri de api fiarti. Se lasi si stea timp de trei zile intr-un loc
tntunecos,la temperatura camerei, apoi lichidul se slrecoard
gi se pistreazi in frigider. Se consumi o linguri pe stomacul
gol, dimineata, gi una inainte de culcare (o linguriti, ln cazul
copiilor). Daci vefl urma acest tratament cu rigurozitate,
probabilitatea de a face gripi va fi foarte redusi.
Este, de asemeDea, o buni idee si efectuali o irigare
nazali.. Se dizolvi o tingudfa de sare gi o lingurifi de bicar-
bonat de sodiu alimentar.intr-o cani de api caldi gi apoi se
adaugi cinci picituri de iod. Folosifi solufia pentru a iriga aI-
ternativ ambele niri.

Cele mai bune antibiotice pe care nafirra ni le-a licut cadou Putefi utiliza urmitorul preparat din usturoi pentru a vA
se gisesc in ceapi, usturoi, limAie gi grepfrut. Tratamentelc feri de gripi in cazul unei epidemii:
care includ oricare dintre aceste produse sau napii, pitrun-
jelul gi frunzele de zmeuri se pot folosi in tratarea gripei. Stra- REMEDIUL NR.95
tegia fundamentali este si se bea o mul$me de sucuri proas- INGREDIENTE: Doi sau trei cifei de usturoi, 30-50 mililitri de
pit stoarse gi si se consume compozigii produse in casi, pc api fiarti.
bazide usnroi gi ceapi. MAncagi maiPuFr, beii gifacefi exer- PREPARARE: Se taie mirunt usturoiul, se toarni apa fierbinte
cifiu fizic mai mult gi, cel mai important, facegi asdel lncAt str peste el, se lasi si ori-doui, se strecoard.
stea o Se pistreazi
ranspira$ cAt mai abundent. Curifagi intestinul gros prin cel mult doui zile, numai la frigider.

202 Vindecarea bolilor incurabile

203
=
ADMTNTSTRART: Se folose$te pe post de picituri nazale, 0
dati sau de doui onpezi, cAte 2 sau 3 picituri in fiecare nari,
o vi infecta$ familia, pute$ si agilalr
Pentru a evita si
de git un mic sicule! din bumbac cu usturoi tocat
minrnt (doi sautrei cifei). Pentru a proteja copiii micr
de o epidemie de gripi, se pune un asemenea siculel
cu usturoi tocat pe o farfurioari, lAngi copil.
. O alti metodi de evitare a gripei este si se mestece tn
fiecare dimineap o frunzi de eucalipt 9i si se fini In
guri pemanent o asemenea frunzi (intre obraz gi gin'
gie) in timput contactelor crr persoanele infectate cu gri'
pi. Putefi, de asemenea, sivi clitifi girul cu suc proat'
pit de sfecli, amestecat cu o lingurifa de ofet 37o.
Daci totugi nu afi putut preintAmpina infectarea gi vi im
bolnivili, urmafi urmitoarele sfaturi:
o Befi ceai fierbinte cu limiie (sau cu dulcealS de zme
uri) sau lapte cald cu miere (o linguri per cani), cit dc
des putefi.
o lncilziF esenfi de mugefel Ei inspiraF vaporii.
o PuneF in niri timp de $apte minute, de 3-4 ori pe zt,
tampoane de vati imbibate in suc proaspAt de ceapJ.
o StoarceF o ceapi intr-un vas mic gi inspira$ ad8nt
aburii sucului timp de 2-3 minute, de trei ori pe zi.
o Tocafimirunt o cipifAni de usnroi gi amestecagi cu o
cantitate egali de miere (ideali ar fi mierea de tci)
Consumagi o linguri lnainte de culcare, dupi care bclt
puplfi api caldi.
o Tocafi mimnt o ceapi, turnafi 0,5 litri de api fiartl
peste ea gi pistra$ intr-un loc cald. Amestecul se bcr
cald: jumitate din el inainte de culcare gi jumitate tlt
mineafa urmitoare.
2O4 vindecare a bolilor incurabile
= =
o Turnafi o cani de api fiarti peste doui linguri de
zmeuri uscati (sau 100 de grame de zmeuri proas-
piti). Liisafi si stea timp de 10-15 minute, adiuga$ o
linguri de miere gi amestecali bine. Se consumi cald,
inainte de culcare, pentru a stimula ranspira$a.
o Se toami api fiarti peste un amestec (unu la unu) de
flori uscate de tei gi zmeuri (o cani de api pentru o
linguri de amestec). Se invelegte vasul lntr-un $tergar
gi se gine aga o ori, apoi se strecoari lichidul. Se bea o
cani, de 3-4 oripezi.
o Tirnafr 0,5 liri de api fiarti peste un amestec (cit $i
lntre degete, in cantitigi egale) din flori uscate de tei gi
frunze de coacize negre. Se fierbe timp de 5 minute, se
invelegte vasul int-un Etergar gi se gine aga o jumitate
de ori, apoi se strecoari tichidul. Se bea o cani de
frei-patru ori pe zi, la temperahrra normali a ceaiului.
Hemoroizfi
Hemoroizii (venele dilatate din partea inferioari a intesti-
nului gros) apar de obicei la persoanele care consumi in mod
obignuit cantitili mari de pAine, dulciuri, cafea, ceai gi tot
felul de sendviguri cu produse din carne.
lntre altele, hemoroizii sunt un semn al unui sistem cir-
gulator ineficient, al unor artere vene neflexibile al unui
Ei 9i
elnge ingro$at, datorat unei deficienfe in mineralele care se
gisesc in mod natural in legume gi fructe. Hemoroizii pot fi
produgi gi de contactul dinfte anus gi suprafefe reci. Adesea,
femeile fac hemoroizi dupi dislocarea vertebrelor lombare,
care poate sunreni la naEtere.
lnliftrrarea chirurgicali a hemoroizilor este benefici
Pentru tofi cei implicafi, mai pu$n pentu pacient. De reguli,
2O5
hemoroizii reap:rr dupi un timp, pentru ci operalia nu inl.i mici nuci in loc de piine gi pute$ bea ceai de coacize, mure
turi cauza lor. sau mugelel.
Puteli incerca tratamentele descrise mai jos. Chiar dactr ln final, irrci o remarci importanti: daci suferili de he-
sunt eficiente, ele sunt $i unica metodi de a rezolva gi simp moroizi sunte$ cu un pas mai aproape de a vi imbolnivi de
tomele. cancer la colon.
o Tiiali un bi1 (gros cam cit degetul mic al mAinii)
dintr-un cartof cnrd gipuneSJ lnrectpe timpul noplir. Infecfii cu fungi
Utilizafi acest tratament o noapte din doui, timp dc
doui siptimAni. REMEDIUL NR. 96
o in loc si folosili dupi scauae hArtie igienici, spilalr (impotriva infecfiilor cu ciuperci sub unghiile mAinilor sau
anusul cu api alternativ caldi gi rece (de cite cinci orr picioarelor)
fiecare) gi gterge$ cu blAndege, cu un prosop moale. INGREDIENTE: Cafea rAgniti.
o Puneli doui linguri de tutun intr-o gileati de planie PREPARARE: Se toarni api fiarti peste cafeaua rigniti (sufi-
pe c:rre se poate gedea eonfortabil. Turna$ peSte tutun cient cAt si se produci o cafea tare), se lasi si se riceasci gi
un litnr de api fiarti, pune$ un capac ai lisatri si stc,r se toarni intr-un lighean, cu tot cuza|,.

20 de minute. CAnd aburii nu mai ard, luafl capacul gr
frF pe gileati timp de 3-5 minute.
. Befr urmitoarele amestecuri de sucuri cu 15 minutc
inainte de fiecare masi:
- 50 grame morcovi + 40 grame felini + 20 gramc
pistirnac + 30 grame spanac.
- 90 grame morcovi + 60 grame spanac.
o Introduceli in rect un cub de gheali tnvelit intr-o pin
zi de bumbac, tirnp de 5-10 secunde. Folosifi aceasH
metodi dupi scaune (cAnd folosili spilarea, in locul
hArtiei igienice), timp de o luni-doui.
Pentru a scipa de hemoroizi, trecegi la un regim alimentilr
constAnd strict din legume gi fructe, timp de doui siptimint,
in timpul lunilor de vari. Nu mAnca;i niciun fel de carne, cio
colati, produse din fiini albi sau produse lactate. Nu bclr
cafea, cacao sau biuturi alcoolice. Putefi minca in cantitllr
ADMINISTRARE: Se introduce zona afectati in lichid, de
clteva ori pe zi.
REMEDIUL NR.97
(pentru tratarea infecfiilor cu fungi in jurul degetelor de la
picioare)
Se spali picioarele complet inainte de a culcare, apoi se scu-
fundi in o,tet din vin gi se poarti peste noapte ciorapi imbi-
ba$ in ofet dinvin.
REMEDIUL NR. 98
(pentru tratarea infecgiilor cu fungi din jurul degetelor de la
picioare)
Se zdrobesc fmnze de menti impreuni cu cristale de sare
$ntr-o pulbere fini, care se va plasa inre degete, timp de o
ori. Se repeti procedeul de cAteva ori, dupi care infe$ia ar
trebui si fie complet eliminati.

207
206 i Vindecarea bolilor incunbile
=
Infecfii cu staphylococcus aureus REMEDIUL NR. 99
INGREDIENTE: Seminfe de mirar (50 de grame), vin rogu
Vezi Remediul40 de la paginaL44. dulce (unUtr").
PREPARARE: Se fierb impreuni timp de 1-2 minute.
Infl amaf iile sfircurilor ADMINISTRARE: Se beau cam 50 de mililitri lnainte de
culcare.
Se storc doui frunze de varzi albi, suficient cat se sc
oblini pugin suc, apoi se pun cele doui frunze pe sini, Lipsi de pofti de mincare (la copii)
unde se pistreazi timp de una pAni la trei ore.
Se amegteci o cani de fiini cu o linguri de mierc, REMEDIUL NR. lOO
aluatul se modeleazi intr-o turti, cu care se acoperl INGREDIENTE: 4 lingurife zmeuri.
de
zonaafe&ati timp de 40-60 de minute. PREPARARE: Se pune zmeura intr-un temos, se umple cu api
gi se lasi si stea timp de doui ore.
Insomnia ADMINISTRARE: Se bea cald, cAte o jumitate de cani, de patm
ori pe zi.
Cea mai buni cale de a-!i asigura un sorrn bun este sl
minAnci o mulgime de fructe gi legume gi si bei sucurl REMEDIUL NR.1O1
proaspit stoarse. Un alt tratament care poate fi incercat eslc INGREDIENTE: Suc de
{elini.
si se consume pujini miere inainte de culcare. Pute$ pur gl N)MTNISTRARE: Se consumi clte doui lingurife, de trei ori
simplu si inghi$i1i o linguri de miere, si o befi dizolvatl pezi, m 30 de minute inainte de fiecare masi.
lntr-o cani de api fiani, si beli o cani de lapte in care a1l
dizolvat o lingurifi de miere sau si facefi o cani de cerl Menopauza
verde cu o jumitate de linguri de miere gi doui lingurife dc
smAntAni. Daci vi
umplegi perna cu frunze de eucalipt sau Pentrtr a intArzia venirea menopauzei, utilizati urmitoarele
cu fAn, putep avea parte de un somn odihnitor. Alti metodl Eatamente incepind de la virsta de 40 de ani.
simpli este si vi infundafi nara dreapti cu un tampon de
vati gi si respirali numai prin nara stAngi cel pufin 5 ml. REMEDIUL NR. 1O2
nute. Dau mai jos dte doui alte remedii qrre se ocupi de in' INGREDIENTE: 200 de grame de vin alb 9i 1O-12 cilei de
somnie:
PREPARARE: Se incilzegte lent vinul pAni la punctul de fier-
REMEDIUL NR. 26, dela pagina 82-83. se adaugi usturoiul gi se fierbe timp de inci 30 de

2O8 i Vindecarea bolilor incurabile 209

=
secunde, se hsi si se riceasci gi se toarni intr-o sticli de o Pifiafi alimentalia dumneavoasri obignuiti, dar
sticli de culoare intunecati. Se pistreazi lntr-un loc intu- mestecafi fiecare imbucituri de 100 de ori inainte si o
necos, la temperatura camerei. inghiFF. Be$ api numai cu cel pugin 15 minute inainte
ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de Uei ori pe zi, gi cu doui ore dupi masi. Daci aplicafi cu strictele
cu 20 de minute inainte de masi, trei zile la rAnd (zilelel,2,3; acest sfat timp de o luni, pute$ si vi reducegi greutatea
lL,12,13;21,22,23 ale fiecirei luni). Tratamentul ajuti gi la cu 5-10 kilograme.
recipitarea capaciti$i de a nagte, imbunitilegte aspectul o ln prima siptimAni, mAncali numai doui portocale gi
tenului Ei aduce o senzafie de buni stare. trei oui fierte tari (fierbe1i-le timp de 12 minute) de trei
Formuli utilizati penE:u oprirea hemoragiei gi pentru eli ori pe zi. Ameliora$ acest regim cu cantit{i mari de
minarea simptomelor neplicute ale menopauzei: fructe gi legume crude in a doua siptimAni.
o BeF 3 cini de suc de varzi proaspit stors in fiecare di-
REMEDIUL NR.1O3 mineafi gi seari.
INGREDIENTE: Coaja de la zece portocale, doi litri de api
fiarti, pu$n zahir sau miere. Rogu in git
PREPARARE: Se pun cojile de portocale in apa care fierbe, se
acoperi oala cu un capac Ai se fierbe incet, pAni cAndvormai REMEDIUL NR.1O4
fi rimas doar 0,7liri de lichid. Strecuragi lichidul de doutr INGREDIENTT: O limAie tiiati in bucifi mici.
ori gi adiugaji zahinrl sau mierea, penE:u imbunitifirea gus- ADMINISTRARE: Se suge fiecare bucati de limAie timp de 10
tului. Turnagi lichidul infi-o stidA 9i pistrafi-l la frigider. minute, apoi se lnghite. (Este eficient in special la v'arste
ADMINISTRARE: Se consumi cAte o linguri, de 3-4 ori pe zi. mici.)

Obezitatea REMEDIUL NR.1O5

INGREDIENTE: Frunze de rruzi albi.
Alimentatie pentru reducerea greutisi: ADMINISTRARE: Se pun frunzele de varzi pe gAt gi se infi-
o MAncafi, timp de 10 zile, numai diverse tipuri dc goari in jurul lor un fuIar de lAni. Se inloctriesc frunzele cu
cereale (cu puSne funze de plante veni). Fierbeti cc. unele proaspete dupi doui ore.
realele in api, f5ri si adiuga$ sare. Putefi mAnca pAn.t
la 7 tipuri diferite de cereale pe zi, firi limite in ce pri REMEDIUL NR.106
vegte cantitatea. Reducefi cit mai mult posibil aportul Se fine palml dleapti pe git Ei stAnga lipiti de tAnpli, timp
de lichide. Aceasti dieti vi va permite si pierdegi 5-7 de 15-20 de minute. Se repeti zilnic, timp de 3-5 zile.
kilograme din greutatea tn exces.

21lO i vindeca..u bolilorincurabile

=2n
REMEDruL NR.1O7 PREPARARE: Se rad $i se amesteci.
INGREDIENTE: Jumitate de lingurip de sare, jumitate de lin- ADMINISTRARE: Se consumi clte doui lingurife, de trei ori
gudfi de bicarbonat de sodiu alimentar', patrtr picituri de iod. pezi.
PR-EPARARE: Se dizohd tonrl lntr-o cani de api fiarti.
ADMTNTSTRARE: clitifi ginrl de cateva ori pe zi. REMEDIUL NR. I13
INGREDIENTE: O sfecli rogie, o lingudfi de ofet.
REMEDIUL NR.1O8 PREPARARE: Se rade sfecla, se adaugi ofetul, se lasi si stea
INGREDIENTE: O cani de suc de sfecli, o lingudfa de ofet de cAteva ore gi se strecoari lichidul intr-un vas de sticli.
cidnr de mere sau ofet dinvin. ADMINISTRARE: Se consumi cate 1-2 lingurile pentm clitirea
PREPARARE:, Se amesteci ingredientele. gdtului, dupi care se tnghite.
ADMTNTSTRARE: se clitegte gaftrl de 8-10 ori pe zi.
REMEDIUL NR. 1r4
INGREDIE ITE: Iapte (150 grame), 4-5 smochine uscate.
REMEDIUL NR.1O9
PREPARARE: Se toarnl laptele intr-o oali, se adaugi smochi-
INGREDIET{TE: Tiei lingurile de coaji de ceapi rupti in
nele uscate gi se fierbe fimp de 5-7 minute.
bucili.
PREPARARE: Se pun i:n 0,5litri de api, se fierbe 9i apoi se lasl
ADMrNrsrRARr: Se bea in tnghififtri mici (gi se minAnci
si se riceasci. smochinele) inainte de culcare. Se repeti clterra zile.
N)MTNTSTRARE: se clitegte gttul de 5-5 ori pe zi.
REMEDIUL NR.115
INGREDIENTE: O pari.
REMEDIUL NR. 11O
PREPARARE: Se spali, se curifi de coaji $i se stoarce sucul.
INGREDIENTE: O lingudF de miere.
AITMIMSTRARE: Se bea in inghifituri mici, se fine ln guri o
PREPARARE: Se dizolvi intr-o cani de api.
apoi se lnghite.
ADMTNTSTRARE: Se clitegte gitul de 8-10 ori pe zi. T-.,
Tensiune sangvini scizuti
REIVIEDruL NR.lU
INGREDIENTE: Sucul stors din doui cepe. Persoanele care au in mod obignuit tensiune sangvini redusi
ADMINISTRARE: Se consu-mi cAte o lingurifa, de patrr ori pc
ar tebui si fie active fizic si meargi gi si alerge cAt mai
zi. multposibil.
-
o TbmaF o cani de api fiarti peste o linguritr de ceai
REMEDII,'L NR. 112 negru, acoperigi cn rut capac ai lisaji si infuzeze timp
INGREDIENTE: Un mit, o ceaPi. de 5-7 minute. Adiugafi doui linguri de smAntAni,

272 ! vindccarcabolilorinmbilc

=a3
 pugrfi sare gi o lingurili de zahir. Amestecap biutura Tensiunea sangvini ridicati
gi lisafi si se riceasci. Bep timp de7 zie, dimineala 9i
seara (cu 10 minute inainte de masi) gi apoi faceli o Pentru a reduce tensiunea sangvini, este necesar si curifim
pa'uzi de o sipti.tnAni. Repetali ciclul pAni cAnd ten' sistemul circulator gi ficatul. Limitafi aportul de grisimi gi
siunea dumneavoastri sangvini revine la normal. produse fiinoase. MAncali mai multe produse bogate in vi-
o Folosirea cu regularitate a saunei, o dati pe siptl- tamina C ai figi mult mai activi fzic.
mAni, normalizeazi tensiunea sanguini. REMEDIUL NR. 116
o Du$urile altemative fierbinli gi reci regleazi in mod INGREDIENTE: O cani de sfecli crudi rasi, o cani de miere.
minunat tonusul vaselor de sAnge. PR"EPARARE: Se ameSteci ingredientele.
o Vibromasajul ajuti la mirirea tensiunii sanryine. Stali ADMIMSTRARE: Se consumi o linguri de trei ori pe zi, cu 30
in picioare, ridica$-vi pe vArfirrile degetelor, cu brafelc de minute lnainte de mese, timp de tei luni.
de-a lungul corpului, apoi lisali cu fo4i toati greu'
tatea pe cilcAie. Repetafi exerciliul de 20 de ori, dimi' REIVTEDIUL NR.117
neap gi seara. O lovire rimici a podelei cu cilcAiele vl INGREDIEI\ITE: Doui cini de suc de sfecli, 250 grame de
va miri tensiunea sangvini. miere, suc stors dintr-o limiie, o cani de suc de coacize
o IoviF alternativ podeaua cu cilcaiele (de 20-30 de orl negre, o cani de vodci.
peDtru fiecare picior) dimingxfa gi seara. Continuall PREPARARE: Se amesteci ingredientele cu mixenrl.
orercifiul zilnic, pAni cAnd tensiunea sangvini se nor' N)MIMSTRARE: Se consumi o linguri de trei ori pe zi, cuo
malizeazil. ori inainte de mese.
o Exercifiile oPeEtele" gi din senrl de exerci$l
"GAndaorl" REMEDIUL NR.
Nishi (vezi pp.l25-126) ajuti h negenerarrea sistemu- 118
lui circulator. Ele nu vor rezolva problema tensiunii INGREDIENIE: Suc din 3 kilogrzme de ceapi, 500 de grame de
scizute, darvor ajuta la lmbunit{irea stirii generale miere, membranele despi4itoare de la25 de nuci, un litru
a saniti$i. de vodci.
PREPARARB Se amesteci sucul de ceapi cu mierea, se adaugi
o Daci tensiunea dumneavoastrl sangvini scade odatl
pufin o cani de suc de membranele despir$toare, se toarni vodca peste amestec $i
cu modificarea vremii, begi cel
se lasi si stea intr-un loc intunecat, fr-p de 10 zile.
morcovi (patnr perf) amestecat c'u suc de sfecli (o
ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei ori pe zi.
parte).
o Ttatamentulprwentivcu suc de lSmiie (vezipp. 43-44')
REMEDruL NR. 119
poate fi folosit pentru nirirea tensiunii sanguine.
INGREDIENTE: 0,5 litri de vodci gi 200 grame de usturoi tiiat.

n4= Vindecarea boUlor incurabile 2 zts

=
PREPARARE: Se toarni vodca intr-o sticli de culoare lntune- REMEDIUL NR.124
cati de trei sferturi de litru, se adaugi usturoiul gi se lasi INGREDIENTE: O limAie firi sAmburi, 200 de grame de
intr-un loc lntunecat timp de 6-8 zile (se scuturi din cAnd in merigor,200 de grame de micege,200 de gr:rme de miere.
cdnd). Se strecoari lichidul, se inchide emetic Ai se pis- .'mp
PREPARARE: Se fine urr limAia in api care fierbe, gter-
reazAla frigider. getl-o cu o bucati de pAnzi, apoi rade$ fin. Zdrobili meri-
ADMINISTRARE: Se consumi cdte o linguri, de trei ori pe zi, Eorul gi micegele. Punefi totul int-un vas de sticli, adiugafi
inainte de mese. miere, mixafi bine gi lisafi si stea timp de 24 de ore.
ADMINISTRARE: Se consuni cAte o linguri, de trei ori pe zi,
REMEDIUL NR. T2O
cu 15 minute inainte de mese, timp de 14-30 de zile.
INGREDIENTE:.Membrane deSpirlitoare de miez de nuci,
provenind din l kilogram de nuci, un litru de vodci.
Tfanspirafie nocturni excesivi
PREPARARE: Se pun membranele intr-un vas de sticli, se
toarni vodca peste ele gi se lasi si stea pAni cind culoarea Se freaci pielea cu ofet din cidnr de mere inainte de culcare.
amintegte de un ceai Degr:u tare.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei oripe zi,
T[Iburiri ale glandei tiroide
lnainte de mese.
REMEDIUL NR.121 o Se poarti un colier de chihlimbar.
INGREDIENTE:20 grame de usturoi teiat merunt, 100 grame o Se imbibi trei bucigi de coaji de stejar in api gi se fo-
de zahir cristalizat (tos). losegte solufia rezulati prin infirzare pentnr comprese
PREPARARE: Se amesteci intr-un pahar, care apoi se umple cu de gAt. Se aplici acest tatament pentru o lungi pe-
api fiarti. Se agiti pentnr dizolvarea completi a zahinrlui gi rioadi de timp.
se lasi si stea timp de 4-5 ore lntr-un loc intunecos. o Se acoperi un kilogram din fructul numit Aronia me-
ADMINISTRARE:Se consumi cAte o linguri, de trei ortpezi, lanolcarpa cu un kilogram de zahir gi se lasi si stea in
inainte de mese. frigiderpAni cAnd se produce sucul. Se consumi o lin-
gurita sau doui, de trei onpezi.
REMEDIUL NR. LI2
Se consuni o tingure de miere amestecati subranzi de casi,
o Se rade o jumitate de limAie, cu tot cu coaji, se adaugi

de doui-trei ori pe zi.

cu una sau doui lingurite de zahir gi se minAnci
amestecul (de preferinli cu doui ore inainte de masi).
REMEDIUL NR.123 o Se bea de doui oripe zi o cani de suc de limii, ceea ce

Se bea o cani de ceai cu o linguri de miere, in fiecare zi, va produce bune rezultate (Vezi tratamentul cu suc de
inainte de crrlcare. limiie de la pp. 4344).

A6 i vindecarea bolilor incurabile

=zn
Tblburiri la ficat ADMINISTRART: Se bea cAte o cani, de doui ori pe zi, inainte
de masi, timp de 30 de zile.
REMEDIUL NR. T25
(in cazul unor dureri de ficat)
REMEDIUL NR. 129
INGREDIENTE: O cani de ulei de misline, o cani de suc de
(pentru stimularea secretiei de bila in cazurile de tulburiri
grepfmt.
la ficat)
PR"EPARARE: Se amesteci cele doui lichide (in mixer).
INGREDIENTE: 100 grame de micege, pugin zahir.
ADMINISTRARu: Se efectueazi o clismi seara, la cel pufin
PREPARARE: Se pun micegele intr-un termos de un litu, se
doui ore dupi masa de seari. Aqezafi-vi pe pat, culcafi pe
umple termosul cu api fiarti, se inchide gi se lasi si stea
partea dreapti, gi pune$ o perni electrici pe zona ficatului.
peste noapte.
Repetafi procedeul o dati la doui zile, in total de 3-5 ori.
ADMINISTRARE: Se bea intreaga cantitate in timpul unei
Pentru a u$ura durerile cauzate de o inflamare a ficatului zile, adiugAndu-se pufin zahir, pent.rr imbunitifirea gus-
sau a vezicii biliare, incercafl unul dintre tratamentele de tului.
mai jos:

REMEDIUL NR. 13O

REMEDIUL NR.1.:16 (pentru tratarea pietrelor la vezica biliari)
INGREDIENTE: SUC dC VATZ6.. INGREDIENTE: O mAni de frunze de mesteacin.
ADMINISTRART: Se bea o cani, de trei-patru ori pe zi, timp PREPARARE: Se lirAmifeazi frunzele, se toarni peste ele o
de 40 de zile.
cani de api fiarti, se lasi si se infuzeze timp de 20 de minute
(amestecafi cu o linguri de lemn din cAnd in cAnd) gi apoi se
REMEDIUL NR. 127 strecoari lichidul.
INcREDIENTB l kilogram tocati, doui cini de zahir.
de ceapi ADMINISTRARE: Se consumi cite o cani din fierturi inainte
PREPARARE: Se amesteci ingredientele, se pune amestecul in de masa ds diminslp gi de cea de seari.
cuptor, se incilzegte u$or, pAni cind produce un sirop
galben, se scoate lichidul gi se toarni intr-o sticli sau borcan
REMEDIUL NR. 13I
de culoare lnchisi.
(pentru tratarea pietrelor la vezica biliara)
ADMINISTRARE: Se consumi cAte o linguri, in fiecare dimi
INGREDIENTE: Varzi albi.
neafi, pe stomacul gol, timp de trei luni.
PREPARARE: Se toaci varza mi.runt gi se Strecoari din ea
sucrl.
REMEDIUL NR.128 ADMINISTRARE: Se bea cAte o cani odati.
INGREDIENTE: SUC dC dOVICAC.

218 f Vindecareabolilorincurabile
2r9
REMEDIUL NR.132 ADMINISTRARE: Se bea biutura din seminle de dovleac Ai se
(pentru tratarea pietrelor la vezicabiliari) minAnci seminfele de dovleac. Compresa cu seminle de in se
INGREDIENTE: O ridiche neagri. punepiregiunearinichilor, infiecare zi, timp de o siptimAni.
PREPARARE: Se rade ridichea gi se stoarce sucul din ea.
ADMINISTRARE: Se consumi 2-3 linguri de suc proaspit, Eliminarea pietrelor gi a nisipului la rinichi
zilnic.
REMEDIUT NR.135
TNGREDTENTE: O linguri de pitrunjel verde tocat, o linguri
REMEDIUL NR.133
de pistArnac tiiat mirrrnt.
(pentru tratarea colicilor la ficat gi a pietrelor la ficat)
PREPARARE: Se toarni o cani de api fiarti peSte ingrediente
INGREDIENTE: 10 smochine uscate, o cani de api fiarti, 0,5
gi se continui fierberea la foc mic, timp de o ori gi jumitate.
litri de lapte fierbinte gi o linguri,ti de zah5lr.
Se strecoari gi se imparte in tei pirS egale.
PREPARARE: Se taie fin smochinele, se pun intr-un vas smil-
guit, se toarni peste ele apa fiarti, se aduc din nou la punctul ADMINISTRART: Se bea cAte una din pir$ de trei ori pe zi, cu
de fierbere, se adaugi laptele gi zahirul gi se lasi si se rdceasci.
15 minute inainte de mese.
ADMINISTRARn: Se bea lichidul ln sorbitr.rri mici, cAt inci este
cald, apoi se minAnci smochinele. REMEDIUL NR.136
INGREDIENTE: O linguri de seminge de in.
PREPARARE: Se toarni o cani de api peste seminfe, se incil-
Tb]buriri oculare
pAni la punctul de fierbere gi apoi se strecoari lichidul.
zeEte

Se rade un mir sau un cartof, se amesteci un albug gi se pune ADMTNTSTRARE: Se bea o cani pe zi, timp de7 zile.

pe ochi. Se clitegte cu api fiarti gi apoi ugor riciti.

REMEDIUL NR. 137
TUlburdri renale INGREDIENTE:3linguri de seminEe de morcovi.
PREPARARE3 Se pun semintele intr-un vas, se toarni 600 de
REMEDIUL NR.134 mililitri de api fiarti, se lnvelegte vasul lntr-un $tergar, se
INGREDIENTE: Seminge de dovleac (100 de gr:rme), seminfe lasi si stea timp de 10 ore gi apoi se strecoari sucul.
de in (100 de grame). ADMINTSTRARE: Se bea cAte o ceagci, de 5-5 oipezi,pdni se
PREPARARE: Se toarni un litru de api peste seminfele de termini toati cantihtea.
dovleac. Se fierb la foc mic timp de o ori, apoi se lasi si se ri-
ceasci. Se toarni peste semintele de in 200 de mililitri de REMEDIUL NR.138
api, se fierb 20-30 de minute gi se face o compresi. INGREDIENTE: Coaji de pepene verde.

22O Vrndecarea bolilorincuabite 22r

= =
 PREPARARE: Se taie coaja de pepene, se usuci in cuptor gi se PREPARARE: Se usuci seminlele intr-o tigaie gi apoi se
rAgnegte. Setoarni 50 mililitri de api fiarti pe o lingura din rAgnesc fin.
pulberea rezultati gi se lasi si se riceasci. ADMINISTRARE: Se consumi cAte o linguri{i, de trei ori pe zi,
ADMINISTRART: Se bea de 3-5 ori pe zi,pAni se rezolvi pro- cu o cani de api.
blema de sinitate.
REMEDIUL NR. 143
REMEDIUL NR.139 INGREDIENTE: Doui ridicini uscate de pistArnac.
INGREDIENTn: O limiie (firi sdmburi), 50 grame de miere, PREPARARE: Se pune pistArnacul inf-un vas, se toarni peste
50 grame ulei vegetal. el un litrr de api fiarti gi se mai fierbe timp de 3 minute. Se
PREPARARE: Se in:noaie pentnr o dipilimAiain api clocotiti lasi fiertura si stea timp de patru ore, apoi se strecoari li-
usuci, se rade, se pune lntr-un vas de sticli, se adau-
gi apoi se chidul din ea.
gi mierea gi uleiul, se mixeazi bine gi se acoperi cu un capac. ADMINISTRART: Se bea o jumitate de cani, de trei ori pe zi,
ADMINISTRART: Se ia o linguri, de 4-5 ori pe zi. pAni cAnd problema de sinitate este rezolvate.

Tratarea pietrelor la rinichi, a pietrelor la vezici REMEDIUL NR.144

gi a problemelor de urinare INGREDIENTE: 1-ll linguri de frunze verzi de pitrunjel.
PREPARARE: Se pune pitnrnjelul intr-un rras, se umple cu api
REMEDIUL NR. 14O fiarti, se acoperi cu un capac, se lasi si stea timp de 30 de
INGREDIENTT: Ridichi negre, miere. minute, se strecoari Uchidul int-un recipient de sticli gi se
PREeARARE: Se radridichile negre gi se Stoarce sucul din ele. lnchide cu un dop.
Se amesteci sucul cu mier€, in cantitigi egale.
ADMINISTRARE: Se bea o cani de trei ori pe zi, p6ni cAnd pro-
ADMINISTRART: Se bea o jumitate de cani, o dati pe zi, timp blema de sinitate digare.
de o luni.
REMEDIUL NR. 145
REMEDIUL NR.141 INGREDIENTE: 100 grame de nuci veni (recoltate inainte de
suc Stors diD brean (atit ridicina, cat gi frtuze).
TNGREDTENTE:
7 iulie) gi 100 de grame de zahir cristalizat sau miere.
ADMINISTRART: Se consumi cAte o lingurili de suc proaSpit PREPARARE: Se toaci mirunt nucile, se pun intr-un borcan,
stors, ln fiecare dimineati gi seari. se adaugi zahirul sau mierea, se inchide borcanul ermetic Ai
se line in frigider timp de o luni.
REMEDIUL NR.142 ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei oipezi,
INGREDTENTT: Seminfe de morcovi. inainte de mese. Se pistreazi numai la frigider.

222 ! V,,r,1".rr"., brrlilor ire urrouc 223

=
REMEDIUL NR.146 o Se beau 30 de grame de suc de ridichi negre pe sto-
INGREDIENTE: 3 limii (cu coaji, dar firi sAmburi), 150 macul gol, dimirrs4a.
gmme de usturoi decojit, 0,5lifti de api fiarti gi riciti. o Se bea sucul stors dintr-o limiie,
amestecat (ln mixer)
PREPARARE: Se bagi in mixer impreuni limAile gi usturoiul,
cu o linguri misline, pe stomacul gol, dimi-
de ulei de
se pun apoi intr-un borcan de un liru, se umple borcanul cu neap, timp de gase luni.
api, se lasi si stea timp de 24 de ore, se lnchide borcanul
emetic Ai se plstreazi intr-un loc innrnecos. Umflituri
ADMIMSTRARE: Se beau cite 50 de mililitri in fiecare dimineap.
lncaz de umflituri, este o buni idee si mAncafi o mu$ime
REMEDIUL NR.147 de fructe gi legume cu proprietifi diuretice (care provoaci
INGREDIENTE:Trei cini de api, parulimAi (IEri simburi), o urinarea), cum:u fi lelina, pitrunjelul, ceapa, usturoiul, pe-
cani de miere gi sucul stors dintr-o limiie. penele verde, dovleacul, cipgunile silbatice gi coacizele
PREPARARE: Se toarni apa lntr-un vas gi se adaugi limAile negre. Ajuti 9i si befi zilnic o cani de suc de dovleac.
tocate minrnt. Se fierbe pdni cAnd a mai rimas doar cam o
cani de fierturi, se lasi si se riceasci, se strecoari lichidul, REMEDIUL NR.148
se toarnl lntr-un vas de sticli, se adaugi mierea gi sucul de INGREDTENTE: Doui cepe de mirime potriviti, o linguri de
l5mlie, se amestece bine gi se acoperi cu rur capac. zahir.
ADMINISTRARE: Se consumi cAte o linguri, zilnic, ioainte de pREpARARE: Teiafi cepele tn felii sub;iri, presirz;i cu zahir gi
culcare, pAni cAnd se termini toati cantitatea. Se pistreazi lisaji peste noapte si se produci suorl, apoi stoarc4i tot sucul.
numailafrigider. ADMTNISTRARE: Se consuni doui linguri pe zi.
ln cazul unei colici renale, puneli pe regiunea rinichilor o
perni eleeuici sau facegi o baie fierbinte. REMEDIUL NR. 149
TNGREDTENTB Patnrlingurile de seminle de pistirnac.
Atenfie! Inflamagiile acrrte ale altor organe abdominale
pREpARARE3 Tiu:nafi o cani de api fiarti peste seminfe gi
pot produce dureri similare. Daci nu gtiF cu absoluti sigu-
lisafi si infizezetimp de 8-10 ore.
ranp ci durerea este cauzati de o colici renali, nu unna$
ADMTNISTRARE: se Consuna o lingudp, de tnei-paru ori pe
sfanrl de mai sus gi lua;i legitura cu un doctor.
zi, cu 30 de minute lnainte de mese.
Cum impiedicim formarea pietrelor la rinichi?
o Se toarnA cani de api fiarti peste coaja unui mir, se
o REMEDIUL NR. 150
lasi si se pitnrndi gi apoi se bea lichidul rezultat, de (picioare umJlate sau abdomen umllat)
doui ori pe zi. INGREDIENTE; Coaji de nap trucesc.

224 ! Vindecarea bolilor incuabile

22s
=
PREPARARE: Toca+i minrnt coaja gi turna;i peste ea api fiarti
(trei cAni de api la o cani de coji). Acoperifi nasul ermetic,
jinegi la foc mic (firi si fierbegi) in cuptor timp de 4 ore gi
apoi strecuragi lichidul.
ADMINISTRARE: Se bea zilnic o cani de lichid.
Anexa B

Refete sinitoase

Salate de primivari
Salatd de pdpddie
Se introduc trei minunchiuri de pipidie ln api sirati
rece, pentnr eliminarea gustului amar. Se toaci minrnt gi se
emesteci cu 10 nuci tocate. Se adaugi o linguri de ulei de
floarea-soarelui sau de miere.

Ridichi gi nuci
Se toaci sau se rad15 ridichi (cam 100 de grane) gi se
amesteci cu 8 nuci tocate (cam 40 de gnme), se adaugi o
Ungurifi de ulei de plante $i peste aqestec se pune deasupra
nigte arpagic.

Salatdtrancezd
Se toami o linguri de ofet din cidru de mere.sau ofet de
vin peste o suti de grame de liphrci, se adaugi o linguri de
ulei de plante gi o lingurifi de ceapi tocati; se amesteci totul
bine.

Solatd de sfecldtdndrd
Se rad cinci sau gase sfecletinetre, se adaugl douf lingud
de snAntAni gi se drege cu pugin chimion.

--c
zzg = Vindecareabolilorincurablle
=
= 227
Atpagic an alune Salate de vari gi de toamni
Se toaci 50 de grame de arpagic Ai se amesteci cu 50 de
grame de alune mirunfite. Cas'trnefi gi rcEii
Se amesteci bucigi de castravete cu felii de rogie; se
Ridichi at nuci, pdstdtnac Si mentd adaugi deasupra patnr tinguri de nuci tiiate mintnt.
Se rad 15 ridichi, se adaugi pistArnacul tocat, pugini
menti gi mirar, pugin chinion gi gase linguri (50 de grame) Salatd de vatzd prcaspdtd
de nuci tocate. Se amesteci 100 de grame de varzi tocati cu patru linguri
Se amesteci totul bine. Putefi adiuga cAteva fnrnze de de suc de grepfrut, o linguri de miere gi o jumitate de lingu-
salati, pen0ru decorare. rigi de chimion.

Salntd de spanac
Se toaci o m6ni de slanac nou. Se adaugi s linguri de
micrig tocat gi o linguri de arpagic tocat. Se amesteci totul
bine. Se adaugi trei linguri de alune tocate gi o linguri de
afine.
Spanac stoud
Se bate un gilbenug, se adaugi unt (o linguri gi jumA-
tate), apoi se adaugi o linguri de suc de limAie. Ameste-
cate, ar trebui si produci o compozi$e groasi. Se adaugi
un cifel zdrobit de usturoi gi doui miini de qpanac tocat.
Se amesteci din nou gi se pune deasupra o frunzi
liptuci.
Mazdre EircEii
Se amesteci 50 de grame de mazire noui cu 120 de grame
de rogii zdrobite gi doui linguri de ulei de floarea-soarelui.
Se pun deasupra pitrunjel verde tocat gi arpagic.
Mazdrcgimotrwi
Se rade un morcov gi se amesteci cu 50 de grame de
mazire, o linguri de ulei vegetal, o linguri de suc de zmeuri
sau de coacize gi o jumitate de ceapi tocati.
Morcwianarpagic
Se amesteci 100 de grame de morcovras cu 30 de grame
de de arpagic tocat minrnt. Se adaugi o linguri de ulei vegetal
gi se pune deasupra pufin castravete tocat minrnt.

Salatd dinfnmze de sfecld Salatd pqfia curdlarca sdngelui

Se taie fnrnzele de sfecli (doui mAini sau cam 60 de
grame). Se prepari sosul: se amesteci u-n gilbenug cu o
linguri de suc de limiie, o jrrmitate de linguri de mugtar,
o linguri de ulei de plante gi o lingurip de arpagic tocat.
Se rad 50 de grame de sfecli gi 50 de grame de morcovi. Se
adaugi 50 de grame varzi tocati, o linguri gi jumitate de ulei
de misline gi o linguri gi jumitate de miere. Se amesteci
totul bine gi se pun deasupra nigte fmcte de pidure sau
coacize rogii.

228 i Vndccarcabolilorincurabite
229
=_
Salatdcuchimion
Se toaci mirunt 100 de gxame de valzi. Se adaugi o lin-
gudfi de miere gi o lingurila de chinion mirun;it.
Rogii ca morcwi gi rutci sau biscrld;ft
Se zdrobesc 100 grame de roEii gi se amesteci cu 100 de
grame de morcovi ragi, 30 de grame de pitrrnjel tocat gi 50
de grame de nuci sau biscuigi feremifaF. Se adaugi o linguri
gi jumitate de ulei de misline gi se amesteci din nou.
RoEii umplute an v arzd muratd
Se taie virful unei rogii (3-4 milimeti) gi se golegte con-
ginuful ei, lisAndu-se doar un perete de 3-4 milimetri gio-
sime. Conjinuhrl rogiei se amesteci cuvatzi rogie murati
gi cu o lingurifa de ulei vegetal, umplindu-se rogia goliti cu
acest amestec. Se pune deasupra o lingurifi de maionezi
sau smintini, irnpLnoi cu pibrrnjel mirunlit sau ceapi
verde.
Salatd dinfasolevoile
Se lnlituri afele de la 50 de grame de fasole noui, moale
gi se taie fn tecile. Se adaugi 50 de grame de salati verde in
bucigi mai mari gi doua liaguri de ulei de floarea-soarelui (se
poate de asemeDea adiuga e lingurifa de mier€, penu:u im-
buniti$irea gustului) .
Morcwigilelind
Se amesteci 50 de grame de morcovi ragi cu 50 de grame
de felini tocati, o fete de cagtravete, 50 de grame de nuci
tocate gi o linguri de miere. (hrtegi folosi doui linguri de ulei
de floalea-soarelui in locut nucilor.)
23O i Vindecarea bolilor incurabile
Salatd de praz
Setoaci mirunt 50 de grame de praz, se adaugi trei
lingr.rri de maionezi, se lasi si stea o ori gi apoi se adaugi o
linguri de felini tocati, putin chimion gi o lingurifa de miere
dizolvati in doui lingurile de api.
Salatd de dwleac
Se rade un morcov, apoi se rad 50 de grame de dovleac, ca
gi 25 de grame de lelini. Se adaugi 25 de grame de arpagic
tiiat mirunt sau ceapi rogie, plus o nuci firamifati.
Salate de iarni
Sfecld Ei nuci
rad o sfecli mare fiarti Ei o jumitate de sfecli crudi.
Se
Se adaugi un ci,tel de usturoi zdrobit gi o linguri de ulei
vegetal. Se amesteci tohrl bine gi se pun deasupra nuci mi-
runlite gi pu$n arpagic tocat.
Salotd de cartofi
Se amesteci 75 de grame de cartof tocat miLrunt cu 50 de
grame de nuci minrnlite, o linguri de miere gi o lingurifi de
hrean ras.
S alatd b o g at d 1n vlt amine
Se dau pe rizitoare 50 de grame demorcovi, 75 de grame
de varzi Ei 50 de grame de cartof. Se adaugi 25 de grame de
pitrnnjel tiiat, 25 de grame de praz, doui linguri de ulei
vegetal, o linguri de miere gi 50 de grame de nuci tocate. Se
amesteci totul bine.
23r
=
Salatddehrcangimotrwi
Se dau pe rizitoare un moncovmare, plus 50 de grame de
ridicini de gelini. Se adaugi o linguri de hrean ras, l0
grirme de nuci slhrAmate gi o lingrrri de uleivegetal. Se ames-
teci tool bine.
Sosuri gi maioneze
Sosurile gi maioneza cumpirate de la magazin conlin de
obicei conservangi, agengi coloran;i Ei alte substange sdine
corpului nosbrr gi care ne polueazi sAngele. Iati de ce este o
buni idee si ne pregitim propriile sosuri gi maioneze.
AeideWmdie
Se adaugi trreptat suc de la ura sau doui limii, pe mesure
ce batem 25 de grame de ulei vegeal.
Maionezd denuci
Se amesteci douiliogud de nucimirunfite cu olinguriti
de ulei vegetal, producAnd o pasti groasi. Adiugafi apoi 3-4
lingpri de uleivegetal gi batefi amestecrl, in timp ce adluga;i
treptat suc stors dintr-o limAie.
Sos de srndntdnd
Se amesteci suctl stors dintr-o j"mitate de limAie cu trei
linguri de smAntAni. Se adaugi un cifel zdrobit de usturoi,
o jumitate de lingurip de arpagic tiiat foarte mlrunt sau de
ceapl datipe rizitoare gi o lingrrri de uleivegeal. Se ames-
teci totulbine.
232 i vindecmabotilorinmbile
Suc dercgii
Se amesteci gase pir:fi de uleivegetal cu o parte de suc de
limiie. Se amesteci cu suc de rogii gi se adaugi pufini felini
rasi, pentrr un mai bun gust.
Maionezd,,ctfiettbeuu - o. maionczd bo g atd in vitamhrc
Se bat lncet doui gilbenuguri, adiugind trei linguri de
ulei vegetal. Se amesteci cu o lingur{ de felini rasi sau cu o
lingurifa de ceapi rasi gi apoi se adaugi suc de limiie. Se
bate bine p6ni cind capiti consistenp normali a maionezei.
Putefi colora maioneza ln verde (cu suc de spanac), porto-
caliu (cu suc de morcovi) sau roz (cu suc de coacize rogii).
Supe reci
Supele reci sunt cele mai bune ln zilele toride ale verii gi
toamnei. Persoanelor care au probleme cu regularitatea scau-
nului li recomandi si le consume tot tinpul anului. Ele
se
sunt foarte bune pentnr sinitate, deoarece, spre deosebire de
supele fierbin1i, ele pistreazi toate vitaminele, mineralele,
apa sbrrchrrati gi oxigenul confinute tn ingredientele lor.
Supd de rcgid gi caslranefi
Setoarni l0lingrri delaptebitutpeste 3liaguri de fulgide
oviz gi se lasi si stea timp de 2-3 ore. Se adaugi caslravqi da+i
pe rizitoare, rogii tliate gi nn cifel zdrobit de usturoi, apoi
totul se amesteci bine gi i se adaugi deasupra pitrunjel tiiat
Supd de rcSii cu smdntdnd
Se acresteci doui rogii rase cu o lingure de smAntinl, se
toarni amesteorl peste trei Iinguri de fulgi de ordz, se lasi si
stea o ori gi se adaugi apoi pltrunjel tiiat.
233
=
Supd de zmanrd sau de cdpguni sdlbetice hdjitunfranmire
Se adaugi la o cani de lapte bitut tei linguri de api mi- Se amesteci 30 de grame de suc de limAie cu 50 de grame
nerali gi eei linguri de zmeuri zdrobiti (sau cipguni silba- de nuci sau arahide, tiiate minrnt. Se lasi si gtea timp de o
tice). Se mai poate adiuga gi o linguri de miere. jumitate de or5, apoi se adaugi doui linguri de miere gi 60 de
$:ame de orez rtgnit. Se amesteci totul gi se pune tn forme de
Supd deftucte useate prijituri. Se adaugi deasupfir seminle micinate de floarea-soa-
Se lasi in api peste noapte (8-10 ore) o mAni de fruete
relui.
uscate (prune, stafide, mere sau pere), se strecoari lichidul
din ele, se adaugi doui linguri de fulgi de oviz gi o linguri de
miere, se lasi si stea timp de inci 3-5 ore gi se minAnci la
micul dejun sau la cini.

Deserturi

Zdpadddemqe
Se rad doui sau trei mere gi se adaugi o linguri de miere
dizolvati intr-o Iinguri de api. Se amesteci bine. Separat, se
bat doui albuguri, adiugAnd treptat pufin suc de limAie. Se
amesteci totul, dupi care se bate din nou. ln sfirEit, putefi
decora produsul cu piersici, pere la conseli, cipguni con-
gelate, zmewi proaspiti sau coacize (folosifivi imagi-
na$a).

Pdnzddemete
Se bat doui gilbenuEuri gi doui albuguri de ou, separat.
Se amesteci gi se bat din nou. Se dizolvi o linguri de miere
intr-o linguri de api caldi. Se dau pe rizitoare trei mere
dulci gi li se adaugi doui lingurige de suc de limAie. Se
amesteci totul gi se bate din nou. Se decoreazi cu fructe
proas?ete
- fmcte de pidure sau bucili de portocale sau
grepfrut.

234 vindecareabolilorincuabile 235

=
=