Sunteți pe pagina 1din 400

PLANTELE CUNOSCUTE

DE POPORUL ROMRN

dacoromanica.ro

PLAN TELE

CUNOSCUTE DE

POPORUL ROMAN

VOCABULAR BOTANIC

CUPRINZAND NUMIRILE ROM.A.NE, FRANCEZE,

GERMANE $1 $T1INTIFICE

DE

ZACH. C. PANTU

BUCURETI

Institutul de Arte Grafice §i Editurit MINERVA"

STRADA REGALA, 6

1906

dacoromanica.ro

gámaaLi

go/etlar (97kkad (6) Mdeaca

cpirint:dra aZ

irz clerna

5zdizaqitznei paddce

irtada dairtá1i zecrtnaglinta

,,LicztezZ

dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Ceeace m'a determinat sa intreprind aceastä lucrare intitulata :

Plantele cunoscute de poporul roman. Vocabular botanic cuprinzdnd nu- mirile romdne, franceze, germane pi ptiintifice, a fost pe de o parte ca

se uqureze q't sa se vulgarizeze studiul frumoasei qtiinte a botanicei,

pe care nemuritorul LINNt o numia :

este Ella de putin cunoscutä qi iubita de carturarii noqtrii ; iar pe

de alta parte, pentru cá vedeam in lexicografia noastra numeroase

neexactitati de numirile plantelor, sau in cazul cel mai bun expli-

catiuni cu totul vage. Spre acest scop am crezut de cuviintrt, ca sa

pornesc dela numirile cunoscute poporului nostru, adunate din di-

feritele localitäti locuite de romani

cScientia amabilis» qi care

i dispuse in ordine

adaugand la fiecare planta numirea franceza, germana iqtiintifica

(latinft), numele familiei din care face parte, precum qi o scurta

descriere a plantei, indicandu-se la fiecare durata, locul unde creqte

(statiunea), timpul inflorirei,

intrebuintärile economice, agricole,

alimentare, industriale, tinctoriale qi medicinale, aratandu-se adesea

credintele populare. In acelaq timp am mentionat daca plantele

Cele vre-o 3600 de numiri populare, cuprinse in aceastä lucrare,

dintre care cele mai

vaile

§i

posed proprietati toxice sau dacá stint melifere ; iar pentru cele

exotice am aratat patria §i scopul culturei lor.

se refera la aproape 1600 specii de plante,

multe cresc prin partile noastre, impodobind campiile,

muntii noqtri, iar altele mult mai putine, exotice, sunt cunoscute

poporului nostru din cultura, sau nurnai ca producte vegetale, din

bacanii

A ofran,

i

droguerii precum :

Bacan, Ca tea, Ceai, Piper, Scortipoara,

Sabur,

Salce,

Sange-de-noua-

Frunzipoara, Nucpoara, Popaz,

frati, etc., etc.

Poporul nostru, din fire admirator a tot ce este frumos, a fost

totdeauna atras de frumsetile naturei qi in special de flori. Numai

astfel ne putem explica numeroasele cunoqtinte, ce are el despre

plante, numai astfel ne putem explica faptul, ca romanul nostru are atat de interesante qi frumoase numiri de plante. Cat de fru-

moase sunt de pildä. numirile : Lacramioare, Sufletele, Vinetele, Albu-

meala, Albastrita, Masa-raiului, Sangele-voinicului, Chica-voinicului, Pa-

laria-cucului, Doamna-codrului, Condurul-Doamnei,

Dimitrife, Crucea-

voinicului, Smeurifet, Tamdioare, Floarea-florilor, Toporapi qi multe altele.

dacoromanica.ro

VIII

INTRODUCERE

Unele numiri populare sunt in legaturä cu credintele, legendele,

a§a unele poarta numele

Cu intrebuintarile sau ea proprietatile vindeatoare, ce se atribue

de poporul nostru diferitelor plante ;

boalei ce crede ca vindecä. precum : Frigurica, Armurariu, Masetlarifa,

Dam', Pojarnifti,

A oaldittet, Branca, Samca, Buedea-ciumei, Nigelarifa,

Orbalf, Treinji etc., etc. ;

altele

sunt in legiitura cu credintele po-

porului nostru precum : Iarba-fiarelor, Ciurul-zdnelor, Coada-priculicilor,

Navalnic, Pana-sburatorului, Praful-strigoilor, Coada-smeului, .De-cleinsele,

Parul-zeinelor etc., etc.

Curios 0 interesant este faptul, ca sunt multe numiri populare,

ql-iintifice

a§a aunt :

Fag, Fasole, Frasinel,

Gastan,

Cicoare, Urn,

Vdsc, Mintet, Iedera, Urzica, Lifian, etc.

care seamiinä cu cele

Frasin, Cer, Ulm, Nufar, Carpin, Pin, Prun,

Aiu, Ceapa, Trifoi,

Multe din numirile populare, cuprinse in aceastä. lucrare, sunt

publicate aici pentru prima oard. Acestea sunt mai toate cele care

au indicata mai detailat localitatea, a0t de pilda :

Aurica, Bradu-

ciumei, Colfari, Colfu-lupului, Cornaci, Floare-cu-doua-cozi, Grabar, Hili-

moaca, Morariiet, Obrazu-fetei, Schinduc, Sfoiag, Sorocina, Spoitori, Stu-

denifa,

Sapunul-popei,

Urzicufe, etc. Mara de acestea sunt unele

numiri populare din Macedonia, adunate qi comunicate mie cu

multa bunavointa de d. M. DIMONEE, profesor in Salonic 0 de fratele

d-sale I. DIMONIE, pentru care ii rog, sa primeasca ca aceasta

ocasiune multumirile n-iele cordiale. Dintre aceste numiri mentionam:

Aliu, Argavan, Arigan, Afiq, Burfi, Cinar, Cirici, Bangiu,

Ghiaztna,

Gorfu, Goarfe, Hic, Rica, Rimanic, Ligoace, Macheadon, Malaga, Masin, Misur, Muloacha, Paparife, A iarchin, etc.

Pentru ca aceasta lucrare, sa fie utila unui rnai mare numar de

cititori, am. crezut de cuviinta sa-i adaug urmatoarele trei indice :

1. indice alfabetic de numirile Ftiinfifice. 2. Indice alfabetic de numirile franceze qi 3. Indice (diabetic de numirile germane.

Din cele ce preced reiese, cá aceasta lucrare este de un vadit

timp utila per-

interes pentru vulgarizarea qtiintei, fiind in acela

soanelor, cari se ocupä cu studiul botanicei, al limbei gi folklorului

roman.

A utorul.

dacoromanica.ro

ESPLICATIUNEA SEMNELOR *I PRESCURTARILOR

INTREBUINTATE IN ACEASTA LUCRARE.

O. anua/a: plantrt care nu infloreqte decfit o singura data', germineazi

(incoltegte) primilvara qi moare inaintea iernei din acelag an. 0

planta anualli este caracterizata in general prin radficinile sale

lungi 0 subtiri 0 mai cu sami prin lipsa unei tulpini subterane

desvoltate (rizom).

2I

bisanuala : planta care traiqte doi ani, nu infloregte cleat o data, ger- mineazil primavara qi se desvolta in anul care precede pe acela

cand inflore0e, fructificä 0 moare ; sau cu alte cuvinte in primul

an formeaza o tulpina scurta, frunze qi radacini, iar in anul al

doilea produce flori qi fructe 0 apoi moare. perena sau vivace : plantä cu rizom (tulpina subterana) erbaceu sau

lemnos, care continua' a trai mai multi ani dearandul, producand in fiecare an tulpini erbacee, care se distrug inaintea iernei, dupa

ce au avut flori 0 fructe.

planta lemnoasa :

fam.

fr.

intr.&

tulpina lemnoasà continua a trai mai multi ani dea

randul 0 poarta flori 0 fructe in fiecare an, in aceastä categorie

arborii 0 arbuqtii. La arbust (frutex) ramificatia incepe

dela baza tulpinei ; la arbore (arbor) ramificatia incepe mai sus

la o oarecare inaltime.

familia din care face parte planta.

numire franceza.

g.

j.

numire germana.

judetul.

Melif, planta melifera, adeca pe care o viziteazi albinele.

syn.

var.

sinonim sau egnl, adecii numirea tiintifica (latina) tiparita cursiv mic,

ce urmeaza este equivalent& cu numirea qtiintifica anterioara ti-

pärita cursiv mare.

varietate.

Numele lunilor arata timpul and infloregte planta.

Numirea de tara

tarea numirei de tad.

precum :

precum : (Banat), (Bucovina), sau prescur-

(Maced.) pentru Macedonia,

(Mold.) pentru Moldova 0 (Trans.) pentru Transilvania

care

urmeaza dupti o numire populara, ne indici tara unde planta

poarta aceasta numire.

Dupd numele qtiintific (latin) al plantei urmeazi numele pres-

curtat al autorului, care a stabilit specia, aqa d. e. L. (Linné),

DC. (De Candolle), fuss. (Jussieu), Lam. (Lamarlc.), Boivs. (Bois-

sier), Jacg. (Jacguin), W. et Kit. (Waldstein et Kitaibel), etc., etc.

dacoromanica.ro

VOCABULAR BOTANIC

dacoromanica.ro

Abanos, [fr. tbène; g. Eb en h olz],

se numeste un lemn durabil, dens,

greu, frumos si de ordinar negru,

care provine din mai multe specii

de arbori exbtici: ca frunze al-

terne, coriace, cu flori albe si fructe

suculente, ce apartin genului Di-

ospyros L., din fam. Ebenaceae. Di-

ospyros Ebenum Retz., originar din

India orientala si peninsula Mala-

ieza dii abanosul cel mai frumos

de o coloare neagri, dar acest ar-

bore este de tot rar. Mari de a-

ceasta specie mai insemnim :

melanida Poir., originar din insu-

lele Mascarense si D. discolor Willd.

D.

din insulele Philipine. Abanosul din

cauza calitlitilor sale superioare

este intrebuintat in tämpläria fina si in strungarie, constituind astfel un important articol de comert.

Acaeiu (Trans.), Robinia Pseudacacia

L., vezi Salcarn.

Aeaju, [fr. Acajou ; g. Mahago ni-

b a um].

Swietenia Mahagoni

mare si frumos arbore din fam.

Meliaceae ; frunzele alterne penati-

compuse cu 8 foliole oval-lanceo-

late, lung-acuminate, intregi si pe-

tiolulate; florile mici, galbine-ro-

sietice, dispuse in panicule la sub-

tioara frunzelor sau la värful ra-

murilor, caliciul cu 5 lobi; corola

ca 5 petale, stamine 10 concres-

cute la baza; fructul capsulà ovoida,

lemnoasii de marimea unui pnmn.

Acest arbore creste in America

centrala si in Antile. Lemnul sail

A.

compact, fin, tare, colorat in rosu

si odorant ; toate aceste calitati,

fac ca acest lemn ski fie

clutat

mobilelor

pentru confectionarea

fine, constituind astfel un pretios

articol de comert. Scoarta acestui

rar arbore are proprietati amare,

astringente, febrifuge si antipu-

tride, ceea ce face sit fie intre-

buintat in medicina ca succedaneu

al scoartei de Quinquina.

Aeat (Trans.), Robinia Pseudacacia L.,

vezi Salarn.

Aerld,VitisniniferaL.,veziVitii-de-vie.

Aces, RibesGrossularia L., vezi Agris.

Aeris-rosu (Trans.), Berberis vulgaris

L., vezi Dracild.

[fr. Aiguille-de-ber-

ger, Aiguillette; g. Na d elk er b el,

Aeu-Doamnel,

Venuskamm.]. Scandix Pecten

Veneris L.®. planta erbacee din fam.

Umbelliferae, tulpina fin-striata, ra-

mificata, acoperità cu peri moi si

scurti ;

frunzele de 3 ori penati-

partite, foliolele cu segmente mul-

tipartite ea lobii lineari,

ascutiti ;

ingusti,

florile albe, dispuse in

umbele cu 1-3 radii, involucrul

lipseste sau are numai o folioli, in-

volucelul mai adesea cu 5 foliole

lanceolate intregi sau la varf bi-

trifide ;

fructul cu rostra (cioc)

foarte lung, acoperit cu 2 rAnduri

de peri rigizi. Creste pe cimpuri

prin samanaturi, cu deosebire pe

pamant calcaros. MaiIulie.

Aeu-pinllintului, Asplenium Tricho-

manes L., vezi Strasnic.

1

dacoromanica.ro

'2

ZACH. C. PANTIT

Adormitele, Ane,none Pulsatilla L.,

vezi Deditei.

Aerel, [fr. Ase fétide; g. Teuf els-

dr e c h.], este o gom-resinä extrasi

din rAdacina plantei Ferula Asa

foetida L. 4. plantä erbacee

fem.

1

zbelliferae,

tulpina

fistu-

loasa ; frunzele radicale penatise-

cate, cu segmente sinuate, Cu lo-

bu

oblongi

i obtusi; florile mici,

galbine. Originará. din Persia si

Afghanistan. Aerelul este o sub-

stant

albà sau brunä cu xniros

urat si gust gretos, intrebuintatä

in medicina sub nurnirea de :

«Asa

foetida»

din

cauza propriettitilor

sale digestive si antispasmodice.

Afinghi (Maced.). [fr. AbrAtier,

Airelle-noire,Myrtille; g. H eid el-

beer e, Bickbeere].Vaccinium

Myrtillus L. D. mic arbust din fam.

ramurile

anguloase; frunzele ovale, denticu-

Ericaceae- V accinioideae,

late, verzi pe ambele fete; florile

verzui-rosietice; fructele bacce glo-

buloase de o coloare albasträ In-

chisä sau neagrti cu aspect bru-

märiu. Pfisuni pietroase in regiunea

alping

i prin locurile stäncoase

si umede din pfidurile montane f;i

subalpine. MaiIunie. Melif. Fruc-

tele dulci puin acrisoare, cunos-

cute sub numele de Afine sunt

comestibile, din ele sä fac con-

serve si siropuri riicoritoare. Sucul

rosu inclais al acestor fructe

intrebuinteaza spre a colora stofe

etc. si pentru colorarea artificialii a

vinurilor.

Vaccinium uliginosum

L.

[fr.

Airelle - des - marais ;

g.

Rauschbeere,Trunkelbeer Eh],

se deosebeste de specia precedentä

prin frunze obovale, obtuse, in-

tregi, pe partea inferioara albfis-

si reticulate;

trui-verzii (glauce)

ramurile cilindrice rotunzite; flo-

albe sau rosietice, Ingram&

rile

dite mai multe la un loo; fructele negrii, numite Afine sunt comes-

tibile. Creste prin pasunile umede

si pietroase, prin locuri mrásti-

noase-turfoase in regiunea alpini.

Mai

Iulie.

Afine, fractele comestibile de Vacci-

whim Myrtillus L.

si

Vaccinium

uliqinosum L., vezi Afin.

Afinghi (Maced.), Vaccinium Myrtil-

lus L., vezi Afin. Alton, Papaver somniferum L., vezi

Mac.

Agimit (Mold.), .Allium Ascalonicum

L., vezi Hasme.

A gnat, Aglici, Barba-caprei, Fereci-

albä, Ferice, Ferige-albe (Trans.),

Ferigea,

soarelui-de-cämp,Oglice,Teisortfr.

Filipendule; g. Mä d esiiss,Wein-

Ferigea-albä, Floarea-

b1 um

L., syn. Filipendula hexapetala Gilib.

2. plantä erbacee din fam. Rosaceae,

fibrele rifterácinilor spre värf tuber-

Spiraea

Filipendula

culoase ; tulpina simpla si dreaptil,

frunzele intrerupt-penate, foliole

mici,

oblonge

incis -penatifide ;

florile albe sau putin rosee sunt

odorante, dispuse in corimbe? re-

unite In panicule la värful tulpmei ;

fructele capsule pubescente. PA-

suni uscate

i prin poenile din

uneori cultivati ca orna-

mentalä. MaiIulie.

Radacinle tuberculoase proaspete

exhala un miros de flori de porto-

i tanin din

cale, ele contin amidon

care cauza sunt alimentare si ad-

stringente.

Aglicet (Trans.), Primula officinalis

Jacq., vezi CiuboVca-cucului.

Agliei, Spiraea Filipendula L., vezi

Aglicä.

Agre

(Olt.), Ribes Grossularia L.,

Grossularia L., vezi

vezi Agris.

Ribes

Agris.

Agr4, Acris, Agres (Oltenia), Agrij,

Agri*-sälbatic, Borboanä, Borboa-

ne (Trans.), Burboanti, Burboane,

Coacazti-sälbaticä, Rezächie, Re-

Struguri-spinosi.

[fr.

Groseillier-à-maquereau; g.

Stachelbeere].Ribes Grossu-

/aria L. I). arbust din fam. Saxi-

fragaceae-Ribesioideae, frunzele

lobate pfiroase sau ftirti peri ; brae-

teele ramurilor transformate in

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

3

spini simpli sau trifurcati

florile

mici sunt verzui sau rosietice

fructele sunt bacce ovoide verzi,

galbine sau roii, primase, färä peri

sau cu peri glandulosi. Locuri stan- coase in padurile subalpine, adesea

cultivat prin gradini.AprilieMaiu.

Melif.

Fructele numite

Agrjfe, Aerife,

Borboane sunt comestibile, necoap-

te sunt acide, adstringente, coapte

sunt dulci, racoritoare si laxative.

Agriki-rou, Berberís vulgo* L., vezi

Dracila.

Ribes Grossularia L.,

vezi Agris.

Agrie, fructele comestibile de Ri-

bes Grossularia L., vezi Agris.

Agud, Moros alba L., vezi Dud-alb.

Morus nigra L., vezi Dud-negru.

Agud-alb, Morus alba L.,veziDud-alb.

Agud-negru, Morus nigra L., vezi

Dud-negru.

Aguridts, fructele necoapte de Vitis

vinifera L., vezi Vita-de-vie.

Aguridar,

itis vinifera L., vezi

Agurijoara, Portulace.[fr. Chevalier- d'onze-heures, Pourpier-fleuri ; g.

Portulaca grandj-

Portulak.].

flora Lindl. O. mica planta erbacee,

suculenta din fam. Portulacaceae,tul-

pina carnoasa, ramificata, culcatá

apoi erecta; frunzele carnoase,

linear-lauceolate, cilindrice, asen-

tite, paroase sau aproape glabre;

florile mari, frumoase, galbine, albe,

rosee sau rosii sunt solitare sau reunite cate 3-4 la varful ramu-

Tilo; ele se deschid numai la soare,

caliciul cu 2 sepale caduce, peta-

lele 4-6 oval-rotunzite, putin con-

.crescute la baza', staminele cu an-

terele galbine. Aceasta planta ori-

ginara din

Brasilia si Chile se

cultiva adesea ca planta decorativa,

mai cu seamápriitre pietrii.Iunie-

Septembrie. Prin cultura s'au ob-

tinut varietati cu florile invoalte,

pestrite si numeroase varietati de

colori.

A.hrean (Maced.), Cochlearia Armo-

racia L., vezi Hrean.

Aiità (Maced.), Vitis vinifera L., vezi Vita-de-vie.

Aior, Buruianti de negei, Eurdiana-

magareascA, Laptele hanelui,

[fr.

Esule; g. Scharfe Wolf s-

lunch].

Euphorbia Estila L.21

planta' erbacee din fam. Euphorbia-

ceae ca frunzele indepartate linéar-

spre

baza cuneat-ingustate ; florile gal-

lanceolate sau

IunieAugust.

lanceolate,

bine dispuse in umbele multira-

diate. Creste prin fanete umede.

Aior, Euphorbia helioscopia Ì1., vezi

Laptele-cucului.

Ai§oarit, Alijaría officin,alis Andrz.,

vezi Usturoita.

Ai*or, Alijaría officinalis Andrt.) vezi

Galanthus niva lis L.,

vezi Ghiocei, í Lilium Martagon L.,

vezi Crin-de-pridure.

Usturoita.

A4or (Bucovina), Paris 4iiacliifolia

vezi Dalac.

Am, Alliunt rotundu2n ti., vezi Pur.

Aiu (Trans.), Allium sativum L., vezi Usturoi.

Ain-de-Wure (Trans.), Altiudz ursi- nuns L., vezi Leurda.

Aiu-de-plidure, Lilium Martligoit L., vezi Crin-de-padure. Aiu-de-toaninit (Trans:), Alijan; sati-

vumL., var. Ophioscordon Dou.? vezi

Usturoi-de-toainna.

Aiu-de-veari (Trans.), Allitait sati-

vum L., vezi Usturoi.

Pur. [fr. Ail-jauuatre;

.Allium ochroleucum

g. Lauch].

W. et Kit. 21- mica planta erbacee

bulboasa din fam. Liliaceab, bulbul

alungit cu tunica negricioasii,

vizata la varf in libre subtiri, tul-

pina rotunda, foile lineare pe partea

inferioarti ascutit-carinate, florile

galbine sau palid-galbine, dispuse

in umbela globuloasii, cu stami-

nele ieqite din libare (exerte), in-

trecfind perigonul Cu jumatate din

lungimea lor, spatul bivalv mai

scurt decát pedunculii. Stand

pasuni in regiunea montana si sub-

alpina. Iulie

August.

Ain-sitlbatie (Trans.). [fr. Ail-pota-

ger; g. Gemlise-Lauch.].

dacoromanica.ro

4

ZACH. C. PANTU

Allium oleraceuni L. 21

planta er-

bacee bulboasä din fam. Liliaceae,

frunzele lineare pe partes multieostate; forte albe-

verzui sau rosietice sunt dispuse in umbele ca numeroase bulbile,

staminele simple cam de lungimea

foliolelor obtuse ale periantului.

Creste prin vii, gridini si locuri

aride. IunieIulie.

Aiulierpelui (Trans.), Prazul-iepu-

relui,

Pur.

(fr.

Roeambole ;

S chlangenlauch, Sand-

lauch].Alliarn Scorodoprasum

g.

L. 21-. planta erbacee bulboasä din

fam. Liliaceae, tulpina invärtita

spirala este cilindricti; frunzele

plane, cu marginea fin - dintati

aspri ; florile rosii-purpuriu-inchise,

dispuse in umbele Cu numeroase

bulbile, staminele mai scurte de-

cAt

floral. Creste prin li-

vezi, fänete, prin tufisuri si pe

marginea pidurilor. IunieIulie.

intrebuintatil la bucatarie din care

cauzii sa si cultiva.

Aiu§oarik, Alijar-la oficinalis Andrz.,

vezi Usturoita.

Aiutior, Alijaría oficina lis An drz., rez i

Usturoiti,

Ala°, Caplagea (judetele de pe mar-

ginea Duniirei), Grau-gol, Secara-

alba.

[fr. Epeautre ; g. Sp el z,

Dinkel]. Triticum Spelta L.O.

si a planta ierboasil din fam.

Gramineae, tulpina subtire, fistu-

loasA si mai adesea cenusiu-verzie;

frunzele glabre sau imprastiat-pil-

roase; spicul lung si subtire, pu-

tin patrunghiular, lax (spiculele

indepartate) si cu rachisul fragil,

spiculele mai adesea cu 4 flori,

glumele obovale la värf trunchiate,

glumela inferioarl ovalii, obtusa

cu un dinte median obtus i scurt

sau cu o lunga arista In 3 muchi.

Spiculele cu 2-3 fructe sunt apro-

piate de portiunea rachisului cu

care cade la maturitate. Grauntele

l'uvate de glumelele sale sunt ro-

sietice, putin lateral-comprimate

si cu o adânciltura ingusta. Sa

zice cil aceasta planta ar fi origi-

nava din Persia. Alacul este una

din cerealele cele mai vechi, ea

era cultivata in Egipet, in Grecia

In tot imperiul roman. Aceastä

planta este mai putin productiva

decat celelalte specii de grau, dar

resista mai mult contra diversilor

parasiti si este mai rustic, din care

cauzi sa cultiva de obicei In re-

giunile muntoase. Se cunosc mai

multe varietati. Fama obtinuta din

grauntele de Alac este alba fru-

moasa. IunieIulie.

Alfunali, Citrus Limonium Risso., vezi

Lamia.

[fr. Citron; g. Zitron e].

Fructele comestibile de Citras

Lituania»; Risso., vezi Lämäi.

Aliimíltoare, Cydonia vulgaris Pers.,

vezi Gutuiu.

Alaur, Datura Stramanium L., vezi

Ciumafaie.

Alba, varietate de Vitis vinifera L.,

vezi

AlbastrA, Centaurea Cyanus L., vezi

Vinetele.

Alblistrea, Centaurea Cyanus L., vezi

Vinetele.

Albistritä, Centaurea Cyanus L., vezi

Vinetele.

Albina (Scrieni, judetul Prahova).

[fr. Ophrys ; g. Frauenthrän e,

Ragwurz1.Ophrys cornuta Stev.

forma banatica Rchb. 2I. frumoasa

planta erbacee din fam. Orchidaceae,

tubercule aproape globuloase ; tul-

pina cilindrica spre värf anguloasä;

frunzele glaucescente sunt oblong-

lanceolate sau lanceolate ;

frumoase, dispuse intr'un spic lax,

forte

seamäna foarte mult cu o albina,

de unde si numirea populara a aces-

tei rari plante, foliolele periantului

violacee, labelul de coloare bruna

si velutin-paros este trilobat, lobul

median eliptic-oboval, seamana cm

abdomenul unei albine, lobii late-

rali brusc prelungiti au aspectul a

2 coarne, cari simuleaza picioarele

posterioare ale albinei. Creste pe

locuri argiloase, pe coaste

i rtipe

Cu iarba, sau pe marginen pida-

rilor. MaiIunie.

dacoromanica.ro

PLANTELE CONOSCUTE DE POPORUL RO 3JAN

6

Alb[peril, varitate de

L., vezi Viti-de-vie.

vinifera

Ciucusoare,

Disculet.

[fr.

Alysson à calice persistant ;

Kelch-Schildkraut].A lys-

dittn calycinum L O. micà planta

erbacee din fam. Crucíferas, frun-

zele verzi-cenusii, lanceolate, cele

inferioare obovale ; florile galbine,

devenind mai tarziu albe, sunt dis-

puse in raceme terminale, corola cu

petalele bifide; fructul o siliculi or-

g.

cenusiu-stelat-paroasä si

insoti ta do caliciul p ersis ten t.Creste

prin campii sterile, coline aride 10i

prin locuri pietroase. MaiIunie.

Albitd,Alyssum incanum L., vezi Ciu-

cusoarii.

Albumea14, Floarea Doamnei, Floa,

(Piatra -Craiului),

rea-Domnitei

Floarea-Reginei (Bucegi, Ceahliiu),

Flocosele, Tudeliti (Mold. Cea-

hlitu). [fr. Patte-de-lion, Pied-de-

lion; g. Edelweiss]. Gna-

phalium Leontopodium Scop., syn.

Leontopodiunt alpinuni Cass. 21-.

midi, planed erbacee

din fam. Conzpositae, tulpina

pia ; frunzele linear-lanceolate, as-

cutite, inflorescenta alb-galbue,

compusi din multe capitule cu nu-

meroase flori uaascule si

femele,

bracteele

alb-floconoase dispuse

radial, dand astfel inflorescentei

aspectul unei singure flori, dispo-

sitiune naturalti, pentru ca si a-

tragii atentiunea insectelor asupra

adeviratelor flori putin aparente.

Päuni stancoase in regiunea al-

pinä. IulieAugust.

Allor, Arior, Laptele-Canelui, Lap-

tele-cucului (Munt.). [fr. Rhubar-

be-des-paysans ; g. C ypr es se n-

Wolf smile 11].Euphorbia Cy-

pari.ssias L. 4. planti erbacee din

fam.Eupho;biaceae, frunzele ingust-

lineare, intregi, glabre cu o sin-

guri nervuili sunt numeroase si

ingrimidite ;

florile gilbui sunt

dispuse in umbele multiradiate ;

capsula

coline aride, campuri nisipoase, pe

fin-punctati. Creste pe

langi drumuri. AprilieIunie.

Alior, Euphorbia helioscopia L., vezi

Laptele-cucului.

Aliu (Maced.), .Allium sativum L., vezi

Usturoi.

Aliu-di-curie (Maced.), .Allium ursi-

num L., vezi Leurda.

Alun, Tufii. [fr. Coudrier,Noisettier, ;

g. Haselnuss, Haselstrauch].

Corylus Avellana, L. 1). arbust

din fam. Betulaceae, frunzele cuperi

asprii sunt rotunde- cordiforme

la vfirf ascutite;

florile monoice,

cele mascule galbine-cenusii, dis-

puse in amente (matisori) pendente,

cele femele cu stigmate purpurii,

cate 1-4 inconjurate de foliole

imbricate; fructele insotite de un

involucru foliaceu, campanulat pa-

ros, mai mult sau mai putin deschis, laciniatpe margine si cam de aceiasi

lungime cu fructul ; fructele nu-

mite Alune sunt comestibile. Creste

prin piduri

i tufisuri, uneori cul-

tivat. FebruarieMartie.

Cu smicele de alun se desalt-all ;

mugurii de aion se pun in apà ne-

inceputii, se descanta i apoi se spala

cu ea pentru musattura de sarpe.

Cu biitul de alun, ce creste Inteun

au, cu care s'a batut searpele care

sugea o broascA, scapand isarpele

broasca, poporul nostru crede

se pot alunga cu el norii. Cu 1:401

de alun verde, InfierbAntat In spuza

focului se frig ptIduceii de pe tal-

pele picioarelor.

Alun, Corylus Colurna L. si C. tubu-

losa Willd., vezi Alun turcesc.

Alun-turcesc, Alun. [fr. Coudrier en

arbre, Noisetier de Byzance ;

g.

KretischeNuss].Corylus Co-

lurnaL. t. mic arbore din fana.Betu-

/acme, cu scoarta sub eroasi crepati;

florile ca cele dela C. Avellana insi

mult mai lungi

i mai mari, invp-

lucrul fructifer dublu cu lacinii

guste, inconjoarli fructul numai in

partea sa inferioaril; fructele scurte,

globuloase, sau mai late decal lungi,

cunoscute sub numele de: Alune,

Alunetureeftisunt comestibile.Creste

prin pidurile de pe colinele din re-

giunea montani; se cultiva uneori

dacoromanica.ro

6

ZACH. C. PANTU

Martie.

1').

[fr.

Corylus tubulosa Willd.

Noisetier-fatne; g. L a m-

Arbust care sea-

b ertsnus s].

ming mult Cu C. Avellana de care

se distinge prin fructele geminate

sau ternate oblongi, mari,

brun-

roseate cu coaja subtire si prin

involucrul fructifer alungit In tub,

adesea de 2 ori mai lung decät

fructul, la 'Ad neegal-lacerat, mai

mult s au mai putin glandulos-páros.

Fructele comestibile numite: Alune,

Alune-tureefti. Piiduri pe dealurile

montane, uneori cultivat. Martie.

rum Bulbocastanum Koch., syn.

Bunium Bulbocastanum IA. 21. plant&

erbacee din fam. Unzbelliferae,

däcinile tuberculoase, aproape ro-

tunde ; frunzele aproape de 3 ori

penatisecate cu segmento lineare;

florile albe, dispuse in umbele mul-

tiradiate, insotite de involucru si involucel cu numeroase foliole ;

fructele lungirete cu 5 coaste fili-

forme. Creste prin päduri, tufisuri,

pe campuri si prin

caros. IunieIulie.

vii, mai cu

seamti in pilmant argilos si cal-

Alune, fructele comestibile de Cory-

lus Avellana L., vezi Alun.

Co-

rylus Colurna L. si de C. tubulosa

Willd., vezi ,Alun-turcesc.

Alune americane,

Pistache-de-terre ;

ifr.

Arachide,

g. Erd nu s s,

Er dpistazi el. Semintele oleagi-

noase comestibile de Arachis hy-

pogeae L. 0. planti erbace din fam.

Leguminosae-Papttionace ae,frunzele

alterne, imparipenate Cu 2 perechi

de foliole, ovale, obtuse, petiolu-

late ; florile galbine, reunite 1-7

la subtioara frunzelor ; fructele le-

gume ovoide, cu 2 rar 3-4 se-

minte, sunt umflate la suprafatä

Cu zbärcituri reticulate. Ovarul la

inceput aproape sesil, devine dupti

fecundatiune lung-pedunculat,

curbeaa In jos si fructul sä in-

groaph In pämänt, unde ajunge la

maturitate. Originark din America

mult cultivatii pentru se-

mintele sale oleaginoase si come-

stibile. IulieAugust.

Din seminte sa extrage un oleu,

intrebuilitat la bucatarie si in in-

dustrie pentru fabricatiunea sapu-

nului.

Radacinile tuberculoase

contin

substante nutritive, din care cauza

sunt intrebuintate la bucatarie.

Alunele (Trans.), Chaerophyllum bulf

bosum L., vezi Baraboi.

Amaraluta, Amärutii. [fr. Cicendie-

Ci-

cendia filiformis Delarbre., syn. G en-

tiana filiformis L.lf icrocala

mie Link. a mica plantä erbacee

din fam. Gentianaceae, tulpina ra- mificará chiar dela baz'a; frunzele

aurii

filiforme; g. Bitterblatt].

lanceolate ;

florile

galbine

sunt mici, solitare

caliciul

si terminale,

scurt, campanulat cu 4

dinti, corola cu 4 diviziani. Creste

prin

locuri umede, prin päduri.

IulieSeptembrie.

Aceasta planta contine un suc a-

mar cu proprietati tonice, stoma-

chice si febrifuge.

Anareall, Iarbii-läptoasä, Serparitä,

Laitier commun ;

Sopärlitä.

[fr.

g.Kreuzblume, Milchkraut].

Polygala vulgaris L. 21- mica plantä

erbacee din fam. Polygalaceae; frun-

zele sesile ingust-lanceolate; florile

mai adesea albastre, rosee, mai

Alune-turcesti, fructele comestibile

de Gorylus Columna L. si de Cory-

lus tubulosa Willd., vezi Alun-tur-

Achillea Millefo-

Alunele (Banat),

lium L., vezi Coada soricelului.

Alunele (Munt.), Mándálaci, Män-

rar albe, dispuse In raceme termi-

toate

nale

multiflore,

bracteele

pe jumdtate mai scurte dealt pe-

dunculele ; fructul o capsulä com-

primatit cordiformä. Creste prin fänetele uscate, prin locurile ni- sipoase dela camp, coline si din

munti.MaiAugust. Din cauza pro-

sale tonice, expecto-

cesc.

&tinsel. [fr. Terre-noix; g. A ck er-

nus, Erdkastanie].

Ca- prietätilor

dacoromanica.ro

PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORTIL ROMiN

7

rante

i sudorifice, intrebuintatá

contra afectiunilor pulmonare, mult

mai activa este frisa P. amara L.-

PO4/gala comosa Schkuhr. 21

se deo-

sebeqte de P. vulgaris numai prin

florile nedesvoltate mai scurte de-

cAt bracteele superioare, cari le

intrec Cu mult; florile mai adesea

rosee sau albe, rar albastre,

puse inteun spic multiflor termi-

dis-

nal. Mailunie.

Amrirn, Cicendia filiformis Delar- bre., vezi Amäräluá, i Picris hie-

racioides L., vezi

Amor, Plum bago capensis Thunbg

vezi Floarea amorului.

Amura% (Maced.), Rubus fruticosus

L., vezi Mur.

Ananas este un fruct compus din

fructele bacciform

teele, devenite suculente crescute inteun fel de con damos,

de Ananas sativus Lindl., syn Pro-

india Ananas L. 21-. planta erbacee

din fam. Bromeliaceae, frunzele li-

neare, lungi cu dirrti

florile purpuriu-

i

din brac-

i

con-

rigizi,

dis-

puse in rosetä;

violacee, dispuse inteun spic dens,

terminat printr'un buchet de frunze.

Originara din America tropicalä,

azi cultivatä in mai' toate regiu-

nile calda ale globului

chiar

in Europa in florara anume cons-

truite. Fibrele frunzelor sunt tex-

tile.

Fructul de coloare gälbue-

roieticá. erect qi prevázat la värf

cu im buchet de frunze, este unul

dintre cele mai delicioase fructe

comestibile, el este dulce acripr

are o aroma.' ce se asearnting in acelEw timp cu aroma de piersice,

de mere gi de fragi

Anason,Foeniculum migare Mill., vezi

Molará.

Anason, Anason-ronatinesc, Anis, A-

nison, Bädean (Trans.). [fr. Anis,

Anis vert ; g. A n is].

Anisum L. (:). plantá erbacee aro-

matici din fam. Umbelliferae, tul-

Pinpinella

pina cilindricä,

fistu-

loa* ramificatä qi acoperitk cu

peri moi

i scurti ; frunzele infe-

rioare,

nedivizate, orbicular-cor-

diforme, ineis-serrat-dentate, cele

mijlocii penate, cele mai de sus

trifide sau nedivizate ; florile mici

albe, dispuse in umbela ; fructele

ovoide,paroase sunt ceniniu-verzui.

Originará din Orient, se cultivä qi prin partile noastre. IulieAu-

gust. Melif.

Fructele intrebuintate ca condi-

ment

i in medicina din cauza pro-

prietatilor aromatice, stimulante

carminative.

Anason-frantuzese, Blicium anisa-

tum L., vezi Anason-stelat.

Anason- mare, Foeniculum vulgare

vezi Malura.

Anason-romanese, Pimpenella Ani- sum L., vezi Anason.

Anason-stelat, Anason - frantuzesc,

Anison-stelat, Badian, Bildian. [fr.

Anis-étoilé, Badian ; g. S t ern a-

Fructul aromatic de BU-

n i s].

-citan anisatum L. t. arbust din fam.

Magnoliaceae, frunze alterne persis-

tente, previzute ca punctuaOuni

semi-transparente aromatice ; flo-

rile galbine-verzui sunt erecte, so-

litare, regulate

fructul compus din 8 folicule lem- noase, coriace, comprimate qi dis-

i hermafrodite ;

puse in formä de stea in jurul co-

loanei centrale, fiecare foliculi cu

Cate-o stimäntá roieticä, eliptici,

i cu suprafata ne-

Toate pàrile acestui frumos

turtitä lateral

arbust rtispändesc un miros aro-

matic plticut. CreSe prin locuri

umede in Asia qi cu deosebire in

China qi Japonia, unde sä

foarte mult. In sudul Europei se

poate cultiva sub cerul liber. Mai-

Iulie.

Anasonul-stelat din cauza mirosu-

lui sau aromatic placut sa intrebuin-

teaza pentru aromatisarea manca-

rurilor precum i pentru fabricatiu-

nea liquerurilor fine, la medicina

intrebuintat ca stomachic qi carmi-

nativ.

Alienad (Trans.), Primula officinalis

Jacq., vezi Ciubqica-cucului.

dacoromanica.ro

8

ZACH. C. PANTU

Angelica, Archangelica officinalis

Hoffm., vezi Anghelici.

noasa din fain. Compositae, tulpina

dreaptá nearipata si foarte rami-

Angelina (Trans.), Archangelica offi-

cinalis Hoffm., vezi Anghelicii.

Angelina-salbutica (Trans.). [fr. An-

gélique-sauvage; g. Wald-Br ust-

wurz.].

Angelica silvestris L. 4.

planta erbacee din fam. Umbel-

liferae, tulpina fistuloasa

frunzele mari tripenatisecate,

liolele ovale acut-dintate, nedecu-

rente, cele terminale adesea nedi-

vizate, cele laterale aproape se-

sile, vagina foarte mare si um-

flat/ ;

florile numeroase albe- ro-

dispuse in umbele com-

puse. Cre4te prin frinetele si lo-

sietice,

curile umede din paduri. Iulie-

Septembrie. Melif.

Anglielieli,

Angelica ,

Angelina

(Trans.), Bucinis. [fr. Angélique-

cultivée,

Angélique - des-jardins,

Herbe-du-Saint-Esprit; g. En g el-

ficata ; frunzelemari spinoase, divi-

zate, de o culoare verde-albicioasil

pe partea superioarti, tomentoase pe partea inferioara; florile

violacee, dispuse in mari capitule

aproape globuloase,

invälite de

solzi membranosi, imbricati i car-

fo- nosi la baza. Originara din regiu-

nea mediteraniana, cultivata ca

planta eulinara din causa solzilor

earn* si a receptaculului floral,

cari constituiesc o excelenta le-

Anghinarul sa poate cultiva

§i ca planta ornamentala pentru

portul sau majestos qi pentru frun-

zele sale frumoase, cari

dau un

aspect pitoresc. IulieAugust.

Anglicel (Trans.), Primula officinalis

Jacq., vezi Ciubotica-cucului.

Angliein, Primula offirinalis Jacq.,

vezi Ciubotica-cucului.

w u r zd.

.Archangelica officinalis

Hoffni., syn. Angelica Archangelica

L. 4. planta erbacee aromatica din

fam. Umbelliferae, radäcina groasä,

tulpinacilindricksulcatä,fistuloasa rosietica poate ajunge pana la 2

m. inältime; fruuzele mari, bi penati-

secate cu foliolele cordifonn-o vale,

neegal-serrat-dentate, cele termi- nale 3 lobate, cele laterale mai a-

desea cu 2 lobi, petiolul cilindric,

fistulos cu 2 mari expansiuni la

baza; florile numeroase, albe-ver-

zui ; fruetul ovoid angulos. Creste

i ran-

pe langa torentele, paraele

r,ile din pidurile montane si sub-

alpine. IulieAugust.

Semintele,frunzele si mai eu seami

radacina este intrebuintata In medi-

cina, din cauza proprieta.tilor sale

stimulante, tonice, stomachice, car-

minative. etc. Popoarele din nordul

Europei mananca vlastarele tinere

de Anghelica.

Anguliee(Maced.), Primula officinalis

Jacq., vezi Ciubutica-cucului.

Anin, Alnus glutinosa Gaertn., vezi

Arin-negru.

Anin-alb, Alnus incana DC., vezi

Arin-alb.

Ania-cenusiu (Munt.), Alnus incana DC., vezi Arin-alb.

Anin-negru (Munt.), .Alnus glutinoea

Gaertn., vezi Arin-negru.

Anin-rosu (j.

Buzau, Dâmbovita,

Prahova), Alnus incana DC., vezi

Arin-alb.

Aninasi, Abatis viridis DC., vezi Li-

liac-de-munte.

Anine (j. Buzau, Dambovita, Pra-

holm), amentele femele de Alnus

glutinosa Gaertn. si de Alnusincana

DC., vezi Arin-alb

i Arin-negru.

L., vezi

Anis, Pimpinella fliaSUM

Anason.

Anison, Pimpinella Anisum L., vezi

Anason.

Anison-dulee,

Foeniculum vulgare

vezi Molurbi.

Anghenare, Cynara Scolymus L., vezi

Anghinar.

Anghinar, Anghenare. [fr. Artichaut;

g. Artischocke].

Scolymus L. 21

Cynara

planta erbacee spi-

Antson-stelat, lilicium anisatum L.,

vezi Anason-stelat.

Antonia (Bucovina), Antonigii (Bu-

covina). Borser (Bucovina), Cras-

tavan (Trans.-comitatul Fagaras).

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN

9

[fr.

Chérophylle aromatique ;

g.

Limba mielului. Cynoglossum ofi-

cinate L., vezi ArAriel.

Arbagle (Trans.), Arpacicii,

ran, Harpacia, Puri (Trans.-M-

s/4rd.). [fr. Cibouletre, Civette ; g.

S chnittlauch].Allium Schoeno-

prasum L. 21

plantä erbacee bul-

boasa din fam. Liliaceae ; tulpina

unicii scapiformi ; frunzele lineare

cilindrice sunt mai toate bazilare,

fistuloase qi ingustate spre värf ;

florile purpurii, dispuse in umbe-

färit

Gewiirzhafter Kälbekropf.].

Chaerophyllum aromaticum L. 21-, planta' erbacee din fam. Umbellife-

rae, tulpina umflatä sub articulatii;

frunzele triternate-tripenate, ca foliolele nedivizate, oval-oblonge, serrat-dentate ; fiorile albe, dis- puse in umbele compuse ; fructele

aromatice. Creqte prin

päraie,

tufiquri,

i prin poienile umede din

Waffle montane. IulieAugust.

Alltonigil (Bucovina),

Chaerophyl- la globuloasä, multiflora qi

lum aromaticum L., vezi Antonia.

bulbile, foliolele perigonului lan-

ceolate, mai lungi dead staminele

Apärätoare, Somniqor (Bucovina).

[fr. Pied-de-lit, Grand-Basilic-sau-

vage ; g. Wirbeldost, Wirtel-

b o rs te.].

L.

21

Clinopodium

vulgare

planta erbacee din fam.

Labiatae, tulpina erecta, vilos-

paroasi ; frunzele petiolate, ovale,

purpurli, dispuse

in verticile multiflore, insotite de

bractee setiforme, ciliate de lun-

obtuse ;

floriIe

nedentate. Creqte cultivatä prin

gradini pentru trebuinte culinare.

lunieIulie. Melif.

Arbore-puturos, Ailanthus glandu-

loan Desf., vezi Cenuqer.

Arborele-vietii (Banat), Tuie.

[fr.

Arbre-de-la-vie ; g. Le b ensb au m]

7huja occidentalis L. D. frumos

arbore din fam. Coniferae-Pinaceae,

gimea caliciului. Creqte prin tu-

tiquri, margini de pficlure,

poieni, livezi, locuri necultivate,

prin

prin vii qi pe langa garduri. Iulie-

August.

A pit rito are, Mentha Pulegium L., vezi

Busuiocu-cerbilor.

Arape (Maced.), Raphanus sativus

L., vesi Ridiche.

tulpina piramidala ajunge uneori

Oa la 15 in. inaltime, ramurile

intinse orizontal, frunzele imbri-

cate de coloare verde-inchisä, au

pe partea dorsalà o umflatura re-

sit se

deosebeascä de Thu.* orientalis L.

Fructele sunt conuri ovoide de

ordinar ca G solzi trunchiati, se-

caracter care face

Limba-canelui,

Pleraita-roqa (Bucovina). [fr. Lan-

gue-de chien, Herbe d'Antal ; g.

Hudszunge].Optoglossuntoffici- nale L. (:). planta erbacee, ca miros

greu, din fam. Borrayinaceae ;

carnoasä fusiiormA, tulpi-

na dreapta, ramificatil qi acoperita

ca peri moi de o coloare cenuqie;

frunzele verzi-albicioase, acoperite

ca un puf fin, cele inferioare elip-

tice,

pele superioare

]anceolate

;

flo-

sesile qi putin amplexicaule

rile ,Inchis-roqietice mai rar albe.

Creqte prin locuri inculte, sterile qi pietroase, pe coline uscate, pe

Itinga drumuri qi cu deosebire pe

un pamfint calcaros. MaiIulie.

Melif.

Arätel, Borrago officinalis L., vezi

mintele sunt aripate. Originar din

Atuerica nordica

i cultivat in

partile noastre prin parcuri qi mai

cu seamà prin cimitire. Mai.

Arelitq, Juniperas communis L., vezi

Ienupar.

Arehit, Clematis Vitalba L., vezi

alba.

Arelar, Ace platanoid es L., vezi

Artar.

Ardei, Bgici (Maced.), Chiparg,

Chipargii, Paparite (Maced.), Pa-

prick (Trans.), Piparca, Pip/4.g,

Pipariqa, Pipargii, Pi pergea (Bu-

covina), Piper-roqu, Piper-turcesc.

[fr. Piment, Poivre-long ;

Pa-

g.

prica,

Spanischer

Pfeffer,

Capsicum

Cayenne-Pfeff er.].

annuum L. G. planta erbacee din

fam. Solanaceae, tulpina cilindrici;

dacoromanica.ro

10

ZACII. C. PANTU

frunzele ovale

ascutite ;

florile

albe solitare ; fructele erecte, de

regulä oblonge-conice, variazi insi

foarte mult In formi, mrime

i

coloare, ciici ele pot fi : cilindrice,

obtuse,

verzi,

globuloase, rosii,

galbine etc. Originarä din Ame-

rica tropicalä. (Brasilia si Mexico),

introdusil prin secolul al 1VI-lea

cultivi astfizi

si

si in Europa,

foarte mult

i prin pàrtile noastre

ca plantà culinard. IulieAugust.

Fructele intrebuintate la buciti- rie ca condiment si pentru salate,

ele au proprietati stimulante

befiante.

i ru-

Aretel (Biinat), Borrago officinalis L.,

vezi Limba-mielului.

Area (Maced.), Euphorbia helioscopia

L., E. plat yphyllos L., E. Esula L.,

E. Cyparissias L., vezi Laptele-cä-

nelui.

Argavan (Maced.), Syringa vulgaris

L., vezi Liliac.

Argintieit, Cerencel, Cerentel.

[fr.

Dryade-à-huit-pétales; g. Si I b e

urz].

Dryas octopetala L. t.

mic-arbust din fam. Rosaceae; frun-

zele

coriace, verzi lucitoare pe

partea superioarti, alb-tomentoase

pe partea inferioarä si crenate pe

margine; florile mari albe, de re-

gulä cu 8 petale albe, stamine nu-

meroase galbine. Creste pe still-

cile calcare din virfurile muntilor

nostri celor mai 'Matti. Iunie

August. Aceastä plantä este foarte

mult rispänditä in regiunile din

sprepolulnordic, in Islanda, Groen-

landa, Spitzberg. etc.

Arkin (Bänat.), Echinops sphaeroce-

phalus L., vezi Rostogol.

A ri eor, Ceratocephal us orthoceras DC.,

vezi Plosnicar. Arlgan (Maced.), Origanum yulgare

L., vezi Sovirv. Aria, Alnus glutinosa Gaertn., vezi

Trans.), Anin,

Arin-alb (Mold.

Arin-negru.

si

(Munt.),

Anin-alb, Anin-cenusiu

Anin-rosu (Munt.), Aria (Mold. si

Trans.), Arin-rosu (Mold.). [fr. Aune,

Aune-de-inontagne ; g.E r le, Elle r,

Grauerle, Weisserle].

incana DC. t. arbore din

fam. Betulaceae frunzele ovale as-.

cutite la värf, dublu si ascutit

dintate pe margine, pe fata infe-

rioari cenusiu-glauce

i acoperite

ea peri moi, cu 8-10 nervure

secundare; forte unisexuale, mo-

noice verzui-rosietice, dispuse in

amente, cele masculine in lungi

amente, ce atärni in jos, apar

toamna si persisti peste iarni, cele

femele in amente scurte, ovale,

apar primivara ; amentele femele

numite Anine sau Arine. Creste prin

luncile si pe malurile torentelor si

räurilor dela munte. Februarie

Aprilie. Acest arbore se afli in

regiunile temperate ale emisferei

boreale pang in Finlanda si La-

ponia, cultivat uneori ca plantä.

ornamentalä.

Scoarta intrebuintata lii industrie

ca tin ctoriala.

Arin-negra (Mold. qi Trans.), Anin

(Munt.), Anin-negru

Arin

(Munt.)'

(Mold. si Trans.). [fr. Aune, Anne-

commune, Verne ; g. E r 1 e, E 1-

ler, Schwarzerle.]. Abates glu-

tinosa Gaertn. 1). arbore din fam.

Betulareae, frunzele rotunde, cunei-

forme la bazi, foarte obtuse la

vita neegal dintate pe margine,

ea 7 rar 8 nervure secundare, li-

picioase (glutinoase) pe partea su-

perioarti, glabre si päroase numai

la unghiurile nervurelor de pe fata

inferioarli; florile monoice, verzui-

rosietice, cele barbitesti, disptise

In lungi amente cilindrice si pen-

dente, apar toamna si persisti peste

iarnä, cele femele in mici amente

scurte, ovale, cari stau pe arbori

dupi ciderea semintelor. Oreste

prin lunci, pe längi torentele si

räurile din munti

i prin pädurile

umede din sesuri. Februarie

Martie. Melif.

Acest arbore creste repede din

care canza este pretios pentru im-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN

IL

padurirea terenurilor umede. Cu

scoarta si amentele femele numite:

vopsesc roman-

Anine sau

Urine,

cele noastre diversele lor lanuri.

Arin-ro§u (Mold. j. Suceava), Alnus

incana DC., vezi Arin-alb.

Arine (Bucovina, Mold. si Trans.),

amentele femele de Alnus qiutinosa

G-aertn.

Arin-alb

i Alnus incana DC., vezi i Arin-negru.

Arior, .Euphorbia Cyparissias L., vezi

Alior. si Euphorbia helioscopia L., vezi Laptele-cucului.

Arior-de-baltii.

[fr. Euphorbe des

marais; g. S um pf-W o 1 f smil

Euphorbia palustris L. 21

planta

erbacee din fam. Euphorbiaceae ;

tulpina foarte ramificatil; frunzele

alterne, lanceolate aproape intregi

si glabre ; florile gal bine sau brune

sunt dispuse in umbele; bracteele

ovale obtuse si

sesile ;

fructele

sunt capsule acoperite cu mid tu-

bercule neegale. Creste prin

lo-

curi mla.stinoase, pe malurile ape-

lor. MaiIunie.

Aripane (Maced.), Raphanus sativus

L., vezi Ridiche. Ariz (Maced.), Oryza sativa L., vezi

Orez.

Armurare,

Silyb um

Mitrianunt

Gaertn., vezi Arinurariu. Armurariu, Armurare. [fr. Chardon-

de-Notre-Dame, Chardon-Marie; g.

Frauendistel, Mariendis-

tel]. Silybunt illarianum Gaertn.,

syn. Carduus Marianus L. Q. si O.

plantii erbacee din fam. Compositae,

tulpina dreaptii, ramificata pubes-

centa ; frunzele alterne, mari, lu- citoare, glabre si cu vinisoare al-

buril,

cele inferioare lungärete,

i spi-

toate fertile si dispuse in

globilloase ;

fructele a-

sinuate, colturoase, dintate

noase, cele mijlocii sesile, ample-

xicaule si penatifide ; florile pur-

purii,

capitule

chene anguloase, comprimate

glabre. Originara din regiunea me-

diteranian (sudul Europei), in par-

tile noastre cultivata prin gradini

salbiitacita. IulieAugust.

ProprietatIle medicinale (aperiti-

ve si emenagoge) ide soestei plante

s'ar datori, clupa o veehe supersti-

tiune, picaturilor de lapte, ce ar fi

cazut dela sanul Feeioarei Maria si

ar fi patat frunzele acestei plante,

(frunzele Armurariului au pete albe

ea laptele). Poporul nostril intre-

buinteaza aceagtA buruianii pentru

a vindeea armurariul (armurarita)

o boalii la vite.

Arnica,

Carul-padurilor

(Banat),

Carul-zinelor (Banat), Podbal-de-

munte, Podbeal-de-munte (Trans.).

Plan tain.des-Alpes,

Tabac-des-Savoyards,

Tabac-des-

Vosges; g. Arnika, Wolf erlei

[fr.

Arnica,

Wolfverleih.]. Arnica montana L.

4. planta erbacee glandulos-pu-

bescentä, din fam. Compositae, tul-

pina cilindrica cu 1-5 capitule ;

frunzele coriacee, netede, mai toate

radicale, formand o roseta sunt

oblong-obovale, cele caulinare me-

diana opuse sunt oval-oblonge ;

fiorile

in mari

galbine-portocalii, reunite

i frumoase capitule, cele

dela periferie

ligulate

i femele,

cele dela centru tubuloase sunt

hermafrodite ; fructele sunt ache-

ne ovale negricioase. Creste prin fanetele i pasunile umede din re-

giunea subalpinA. IunieAugust.

Radacina, frunzele si mai cu sama

florilec Flores Arnieue» sunt tntrebuin-

tate,inmedieina ca stimulante, febri-

fuge tonice si vulnerare. Poporul

nostru intrebuinteaza Arnica vindecarea ranilor.

pentru

Aron (Trans.), Arum maculatum L.,

vezi Rodu-piimantului.

Arpaeiefs, Anita); Schoenoprasum L.,

vezi Arbagic.

Arsinie, Cruciulite, Floare-de-stea.

[fr. Croix-de-Jérusalem, Croix-de-

Malte; g. Br ennen de-Lieb e,

Feuer-Nelke].

Lychnis chal-

cedonica L. 4. planta erbacee din

fam. Caryophyllaceae; frunzele oval-

lungarete, cele superioare cordi-

forme si amplexicaule; florile rosii,

rar albe sau pestrite, stint dispuse in fascicule umbelate; caliciul tu-

dacoromanica.ro

12

ZACH. C. PANTU

bulos-claviform, orarul cu 6 stile;

fructul cansula dehiscentil. Origi-

nara din Orient (Asia mica, Ja-

ponia), sa cultiva prin gradini ca

planta ornamentalraunieAugust.

Artar, Arciar, Atar. [fr. Plane, Faux-

Sycamore ; g. Spitzahorn].

Amt. platanoides L. 6. arbore din

fam. Aceraceae, frunzele cordiforme,

lucii, palmat sinuat-lobate cu 5

lobi cu dinti lungi

i foarte as-

cutiti; florile poligame (pe aceiasi

planta stint flori mascuje, flori fe-

melesi flori hermafrodite), galbine-

verzui sunt dispuse in corimbe

pedunculate, erecte ; staminele flo-

rilor mascule sunt de aceiasi lun-

gime cu corola ; fructul aripat este

o samara, membranoasrt cu aripele

divergente. Creste prin padurile

din regiunea montana; adesea cul-

ti vat ca planta ornamental, ob-

tinandu-se prin cultura numeroase

varietati. AprilieMai. Melif.

Aiaiu (Maced.), Papaver somnife-

rum L., vezi Mac-de-gradini.

Astratui, Hasmatuchi, Hatmatuchi,

Turbure (Trans.), Turburea.

Cerfeuil; g. Gartenker b el].

[fr.

.Anthriscus Cerefolium Hoffm. O.

planta erbacee odoranta din fam.

Umbelliferae ; tulpina fistuloasii, a-

coperita Cu peri moi in regiunea

nodurilor ; frunzele alterne de 3

ori penati-secate, foliolele adanc

penatifide cu lobii obtusi

scurt-

Creste prin pàduri

MaiIunie.

i dumbrave.

Aspic (Trans.), Lavandula Spica L.,

vezi Leventica.

Aspri*oarà (Banat), Galiutn Aparine

L., vezi Turita.

Asudul ealttlul (Trans.), Ononis hir-

cina Jacq.

Osu-iepurelui.

i Ononis spinosa L., vezi

Asudul-eapului (Trans.), Onon is hir-

cina Jacq.

i Ononis spinosa L.,

vezi Osu-iepurelui.

Ata-apei (Banat),

des fontaines ;

Streifkopf].

tana Brid., syn.

[fr.

Philonotis-

g. Sternmoo s,

Philonotis fon-

Mniwn fontanum L.

Muschi acrocarp din fam. Bartra-

mtaceae, mica plaqtri de 4-10 cm.

inaltime, formeadi tufe intinse de

o coloare verde-grilbue ;

ovali-globuloasit, striata cu oper-

capsula

cul mic ; fructifica in timpul verei.

Creste pe marginea päraielor si

isvoarelor, In campiile mlastinoase

si pe stanci umede.

Ata-apei vezi Mrttasa-broastei.

Atar, Acer platanoides L., vezi Arar.

Anthriscus Cerefolium

Atmatuelti,

Hof fm., vezi Asmitui.

(1VIaced.), fructele comestibile

de V itis rinifera L., vezi Vita-de-

vie.

Aitit-fritateasch (Maced.), Ribes ru-

bruin L., vezi Coacriza.

Aurata, Margarita (Munt.), Ochiu-

boului (Trans.), Roman (Trans.),

mucronati ; florile albesunt dispuse

in umbele ; fructele lineare netede de 2 ori mailungi de catrostrul lor.

Creste prin tufisuri, livezi, pe langa

Romonita-mare, Tataise (Bucovi-

na), Tatilisi. [fr. Grande Margué-

rite; g. Käseblume, Gros-

se Massliebe].

Leucanthe-

garduri, pe marginea padurilor

i mum vulgare Lamk., syn. Chrysanthe-

plantrt er-

a viilor ; uneori cultivata ca plantd

MaiIunie.

mum Leueanthemum L. 21

bacee din fam. Compositae, tulpina

dreaptil putin ramificatri, mai ade-

sea cu un singur capital ; frunzele

bazilare oboval-spatulate, lung-pe-

tiolate si crenate, cele superioare

sesile, amplexicaule, linear-oblonge

*i serrat-dintate pe margine ; flo- rile dispuse in capitule, cele mar-

ginale ligulate sunt albe

i femele,

cele centrale tubuloase, hermafro-

dite formeaza un disc galbin. Creste

Asmatui-mligaresc, Tonus Anthris-

Nis Gmel., vezi Hatmatuchiul-ma-

garului.

Asmatui-sallbatie, Anthriscus trichos-

perma Schult. 0. planti erbacee

veninoasil din fam. Umbelliferae,

du pa unii botanisti numai varietate

dela .Anthriscus Cerefolium Hoffm.

de care difera prin fructele lineare

setulos-paroase nu glabre si netede.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN

13

prin fânetele vi prin poenile din

päduri ; uneori cultivatä ca planta

decorativa. lunieAugust.

Amical. [fr. Camara-commune, Lan-

tana-i-feuilles-de-Mélisse, g. G e-

meine Wandelbliithe, Wan-

delrdschen].Lantana Camara

L., syn. L. aculeata L., L. scabrida

Ait. 1). arbust din farn. Ve)benaceae,

tulpina robustti, mai mult sau mai

putin ghimpoasä cu numeroase ra-

muri tetragonale, rigide sau pre-

vtizute ca mici ghimpi

; frunzele

opuse, ovale sau oblonge, ascutite,

reticulat -rugoase,

serrat-dentate,

scurt-petiolate,scabre(aspre)pe f ata

superioarit, alburii pe ceainferioarti,

frecate in mänd rdsptindesc un

miros penetrant neplacut ;

florile

galbine-portocalii, devenind mai

apoi rovii, variind astfel coloarea

dela plana la planta, dispuse in

capitule semiglobuloase, la vfirful

pedunculelor egali de lungi cu frun-

zele, caliciul cu tubul scurt ca 4

Babita (Miant.), Mane (Mold.), Bu-

rete-de-iascd,Copitti (Trans.), Usa, Wicillie (Bucovina vi Mold.). [fr.

Amadou, Amadouvier ;

g. Z u n-

derschwamm, Feuer-

schwamm]. !l'ornes fomenta-

rius

rius L. Ciupered din fam. Polypo-

raceae, ptildria de forma unei co-

pite de cal cu sulcuri concentrice, la inceput de coloarea funinginei,

devenind apoi alburie, este glabrä

Fr., syn. Polyporus fomenta-

vi acoperitat de o coaje lucitoare foarte tare; inliuntru are un rniez

brun-rovietic, moale ca bumbacul,

poni sunt lungi,

subtiri

vi

de

coloare brun inclusa. Crevte pe

fagi blitrdni *i pe mesteacrtni.

l'ornes igniarius Fr:, syn. Polyporus

igniarius L. Ciupercd care se dis-

tinge de precedenta prin prildria

acoperitä la inceput de un strat

de peri alipiti, care'i dau un as-

pect alb, devenind mai tärziu brun

dinti, corola cu tubul curbat, um-

flat la mijloc vi terminat prin 4

mici lobi, scurti vi neegali

mine 4; fructul bacciform, globu-

;

sta-

los este negra la maturitate. Ori-

ginara din America de sud vi din

Estindia, cultivatrt ea planta de-

corativa, obtintIndu-se prin cultura

vi incruciväri numeroase varietäti

horticole.

Avram, o varietate din specia Pro-

nus insititia L., vezi Goldan.

Avrame, varietate de prune obtinutä

prin cultura din specia Prunus in-

sititia L., vezi Goldan.

Avritmeasit, Ajuga Laxmanai Benth.,

vezi Barba-boierului.

Avriimeash (Bgnat), ramurile flori-

fPre de Gratiolla officinalis L., vezi

Veninaritti.

Avriimeaseil, (Banat), Gratiola offici-

nalis L., vezi Veninaritd.

Azmiurà (Maced.), fructele comesti-

bile de Rubits IdaeusL., vezi Smeur.

B.

vi la una negricios,

riei este foarte tare

coaja pailii-

vi

sgrdbun-

toasti, miezul este bruniu, tare vi compact, poni foarte mici, strati-

flcati sunt cenuvii,devenind brunii.

Crevte mai cu manad pe meri, pe

pruni vi pe salcii.

Ambele aceste ciuperci sunt in-

trebuintate pentru a prepara pro-

ductul vegetal cunoscut sub nu-

mele de lasca.

Brteglie (Mold.). Fomes fomentarius

Fr. vi F. igniarius Fr., vezi Babita.

Bacan, Scortitä (Bucovina). [fr. Bols-

g.

Lemnul de Haematoxylon campechia-

num L. ti. arbore din fam. Legu-

de-Campdche,

Blauhol 4

minosa e-Caesalpinioideac, tul pilla de

12-14m. fatal* ramuri flexuoase;

frunze alterne penaticompuse, fo- liole oval-rotunde, obtuse ; florile raid, galbene, odorante vi dispuse

In raceme axilare. Acest arbore

crevte in America centrald, in Co-

dacoromanica.ro

ZACH. C. PANTU

lumbia

i in India occidentalti, iar

cultivat, creste in mai toate tarile

calde. Bacanul este un lemn tare,

compact, de coloare rosieticil, se

poste lustrui si se intrebuinteaza

in tamplarie; este intrebuintat si in

vopsitorie din cauzil, ca contine un principiu colorant numit Haemato-

xylina. Scoarta acestui pretios lemn

se intrebuinteazti in medicing ca

adstringent contra diareelor cro-

nice. Bacanul se exploateaza in

Antile, in Guyana, Venezuela, St.

Domingo si Haiti, de unde se ex-

porteaza sub forma de butuci.

Bacon, Nicotiana rustica L., vezi Tu-

tun turcesc. Baconita, Nicotiana rustica L., vezi

Tutun-turcesc.

Mclean (Trans.), Pimpinella .Anisum

L., vezi Anason.

Badem (laced.), Prunus Amygdalus

Stockes., vezi Migdal.

Badian, fructul aromatic de Illicium

anisatum L., vezi Anason stelat.

Baem (Maced.), Prunus Amyydalus

Stockes., vezi Migdal.

Bagrin (Banat), Robinia Pseudacacia

L., vezi SOcam.

bisit. [fr. Epiaire-des-bois, Grande

tpiaire, Ortie-puante ; g. W al d-

ziest, Bienensaug, Kröten-

kraut].

Stachys silvatica L. 4.

planta erbacee din fam. Labiatae ;

tulpina acoperitä cu peri aspri,

ramificata spre värf si prevazuta

cu peri glandulosi; frunzele lung

petiolate,

cordat-ovale,

ascutite,

pe margine dintate

i acoperite

cu peri aspri; florile rosii, mai rar albe, sunt dispuse cate 6 in

dintii caliciului termi-

nati printr'un vilrf ascutit, corola

de 2 ori mai lungi cleat caliciul.

verticile ;

Creste prin padurile umede i um-

broase. IunieAugust.

Balbor, 1roUius europaeus L., vezi

Bulbuci.

Mosel (Mold.), Burete balos (Mold.).

[fr. Russule-fétide, g. Stinke n-

der-Taublin

g].

.Russula foe-

tens Fr., syn. Agarieus foetens Pers.

Ciupercti suspecta, cu un miros ca-

racteristic foarte nepläcut, din fam.

,Agaricaceae, palaria galbin-rosie-

tica, globuloasa, apoi intinsa, pu-

tin carnoasa, fragilá, viscoasti, cu

marginea subtire, sulcata; lamele

alburii, neegale, furcate si anasto-

mosate;

piciorul

(stipitele) alb,

gros, plin mai pe urma gol in-

launtru; carnea alba gretoasii are

un gust acru. Creste pe ptimänt

in padurile de brad si de fag.

Balsamine (Trans.), hnpatiens Bal-

samina L., vazi Canale.

Bältittura, Marrubium vulgare L.,

vezi Unguras.

Bitlur, Sorghum halepense Pers., vezi

Costrei

i Sorghum vulgare Pers.,

vezi Mature.

BalarA, Colchicum autumnale L., vezi

Brändusa-de-toamna.

'BMus* Ceapa-cioarei, Gainità, Gai-

nuse, Laptele-pasarii, Plisc-pasa-

resc. [fr. Dame-d'onze-heures, Bel-

le-d'onze-heures; g. Milch stern,

Vogelmilch].Ornithogalion um-

bellatum L. 21-. mica planta erba-

cee din fam. Liliaceae, frunzele li-

neare canaliculate ;

florile

albe,

dispuse in corimbe, foliolele pe-

riantului oblonge, obtuse ; pedun-

culii inferiori fructiferi orizontal-

patenti, fructul ascendent o cap-

sulä trigonalä cu numeroase se-

minte. Creste prin fanete, locuri

cultivate umbroase, prin gridini

si pàduri. AprilieMai. Ornitho-

galum tenuifolium Guss. 4. difera

de precedenta prin frunzele fili-

forme uneori

ciliate, prin florile

mai mici si cu foliolele perian-

tului oblonge, ascutite mai mici

mai delicate decit la specia pre-

cedenta

i prin pedunculele fruc-

tifere erect-patente, nu orizontal-

patente. Ctimpuri, dealuri, livezi,

cränguri in locuri uscate. Aprilie-

Mai.

Bambe, _Hibiscus esculentus L., vezi

Bame.

Bame, Bambe. [fr. Gombo, Gombo

comestible ;

g. G omb o, Rosen-

flitte, Essbare Eibisch,

Ibisch]. Hibiscus esculentus L.,

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL R031IN

15

syn. Abelmoschus esculentus L. 0.

planta erbacee din fam. Malvaceae,

tulpina erectä simpla sau putin

ramificata ;

frunzele mari cordi-

forme cu 5 lobi, neegal dintate

pe margine, verzi inchise pe par-

tea superioara, putin cenusii pe

cea inferioara ; florile solitare gal-

bine cu centrul brun sau violaceu ;

caliciul extern cu 10-12 foliole ;

fructul capsulii piramidala cu 5

coaste si divizatà in 5 loje cu nu-

meroase seminte cenusii-verzui, a-

proape sferice

cu suprafata gra-

nuloasd. Originara din Ostindia,

cultivata ca plantä alimentara. Iu-

nieIulie.

ulna L. sunt aproape cilindrice,

lungi de 10-12 cm., foarte dulci,

foarte gustoase i aromatice, ca se-

minte rudimentare, care aborteazä

prin cultura. Ambele specii ori-

ginare din Asia tropicalk mult

cultivate prin tàrile calde.

Legendele din orient spun ca M.

paradisiaca L. ar fi fost arborele

stiintei binelui si al ritului (pomul

eel oprit) din ale crtrui fructe a

gustat Eva qi a dat i lui Adam,

iar cu frunzele si-ar fi acoperit stru-

mosii no$ri corpul.

Bandraburce, Solanum tuberosuin L.,

vezi Cartofi.

Bfingin (Maced.), Buxus sempervirens

L., vezi

Binh* Schinuta,

Spinuta.

[fr.

Raiponce orbiculaire ;

g. R u n d-

köpfiger Teufelskrallen,

Rundköpfige Rapunzel].

Phyteuma orbiculare L. 21- mica

planta erbacee din fam. Campanu- laceas, tulpina erecta simplá i gla-

bra ;

frunzele glabre, crenat-ser-

rat-dentate, cele inferioare lung

petiolate, cordiform-ovale sau o-

val-lanceolate, cele superioare li-

neare sesile ;

florile albastre in-

chise, rar albe, dispuse in capi-

tule terminale globuloase, insotite

nile pietroase

regiunea alpina si subalpina.

nieAugust.

Biinutei, Bellis perennis L., vezi Bi-

nuti.

Fructele tinere (Bamele), avute in

mucilagiu, sunt intrebuintate la bu-

e.

Banane. [fr. Banane; g. Ban an e],

fructele comestibile de: Musa pa-

radisiaca L. 21- si Musa sapientium

L. 21-. plante erbacee din fam. Mu-

saceae ; ele ajung la inältimi con-

siderabile, din care cauza au un

tulpina car-

aspect arborescent ;

constituiti

din

petiolele

invaginante ale frunzelor alterne

foarte mari. Din mijlocul frunze-

lor iese o mash' fusiforma rosie- tick formata din bractee inserate

pe un peduncul, care se lungeste

si se curbeazä. La subtioara

carei bractee se afla flori fasci- culate, care sunt sesile, neregu-

late, hermafrodite sau poligame ;

periantul ea 6

diviziuni, dispuse

in 2 verticile ; fructele baciforme,

de bractee oval-lanceolate, putin

fie- serrat-dentate. Creste prin pasiu-

i prin poenile din

carnoase,

fainoase, zaharoase

Bilnutele,

Bellis

perennis L.,

vezi

aromatice, sunt dispuse ca si flo-

Banuti.

rae, in regime voluminoase. Dupi

ce a fructificat planta moare, iar

BAnuti, Bártuei, Banutele, Bumbu-

sor (Bucovina), Butculitii (Trans.),

Butculite (Trans.),Flo are-frumo as a,

din rizo mul alimentat de nume-

roasele ritdacini adventive, iese un

mugure, care se desvolta inteo

planta nouti. Fructele de M. pa-

.radisiaea L. sunt mari, ajungänd uneori Oa, la 30 cm. ; carnea lor

este mai mult fainoasa cleat za-

haroasa si se manancii mai mult

fierte sau coapte: cele de M. sapien-

Floricele-frumoase (Trans.), Fru-

sita

(Trans.),

Paralute

(Munt.),

Scanteuta (Bucovina). [fr. Paque-

rette, Petite Marguerite; g. M as-

sliebe, Maasliebchen, Marien-

bliimchen, Gänseblümchen,

Tausendschön]. Bellis perennis

L. 21-. mica planta erbacee din

dacoromanica.ro

16

ZACH. C. PANTU

fam. Compositue ; frunzele toate ra-

dicale formeaza o rozeti intindt;

ele sunt oboval-spatulate, crenate

pe margine si putin paroase; florile

sunt dispuse in mici capitule soli-

tare la varful pedunculului, ce iese

din mijlocul tufei de frunze radi- cale ; cele marginale femele sunt

albe sau rosee, cele centrale gal-

bine. Creste prin livezi, fánete si

pasuni

; foarte mult cultivata ca

planta decorativa, sa cunosc mai

multe varietati horticole. Aprilie-

Septembrie.

Baraboi, Alunele (Trans.1, Barlaboi,

Gusnici (Trans.-Nasaud). [fr. Cer-

feil-bulbeux, Cerfeiul-tubéreux ; g.

Kalberkropf, KerbeIrtibe,

Pimperlimping.1.Chaerophyl- hon biabosum L. 8. planta erbacee

din fam.

Umbelliferae ;

tuberculoastt, tulpinafistuloasa pre-

vazuta la baza cu peri aspri, iar

partea superioara glabra, ea

la

este glauca

i cu pete purpurii ;

pinatifide

lineare ;

dispuse in umbele

frunzele de 8-4 ori

cu segmente multifide

fiorile

albe,

compuse, involucru lipseste sau

numai cu 4 frunze,

involucelul

glabru cu 4-6 foliole. Creste

prin

tufisuri,

locuri

pe lttnga garduri

umede. IunieIulie.

necultivate,

i prin päduri

Sa cultiva ca planta alimentara

din cauza radacinilor sale tubercu-

loase cam de marimea si de forma

morcovilor, ele sunt carnoase, putin

zacharoase si au un gust placut aro-

matic.

Baraboi, Solanum tuberosum L., vezi

Cartofi.

Burlando, Solanum tuberosum

vezi Cartofi.

L.,

%mata (Trans.), Onosma arenarium

W. et Kit., vezi Oträtel.

Barba-boierului, Avrameasa, Car-

stäneasa,

Laxmanni Benth., syn. Phieboathe

Laminattni Tausch. 21. planta erba-

cee lanuginos,piroasit din fam. La-

biatae ; tulpinele simple erecte ori

Cristeneasti.

.Ajuga

ascendente ;

frunzele

nedivizate,

oblonge, obtuse, sesile, de, tot

tregi sau si serrate; florile soli-

tare ori cate dona, axilare, corola,

de o

coloare galbuie-urata si cu

vine purpurii, este de 2 ori mai

lunga de cat caliciul. Cresta prin

fanetele uscate, pe coline aride,

prin tufiF,turi si pe marginea padu-

rilor. MaiIunie.

Barba-boterului, Nigella damascena

L., vezi Chica-voinicului.

Barba-eaprei (Mold.), Calocera vis-

cosa Fr., syn. Clavaria viscosa Pers.

Ciuperca, de coloarea gälbenusului de ou, din fam. Dacryomycetaceae,

corpul ei

gelatinos-cartilaginos,

dichotomic-ramificat, ramurele vis-

coase, rigide si resistente, sporii

alungiti. Creste

p'rin paduri pe

trunchiuri de brazi. Barba-caprei (Mold.), Clavarla bu-

trytis Pers., vezi Ramurele.

eta-

varia coralloides L., vezi Bureti-de-

conopidfi.

vezi

Clavaria crispula Fr.,

Clavaria for-

Togintigel.

mosa Pers., vezi Melosel.

Barba-eaprei,

Spirae t

Eilipendula

L., vezi Aglica.

Barba-eaprei (Trans.), Spiraea (Ti-

marla L., vezi Cretusca.

Barba-eaprei, Floare-de-camp gal-

bentt,Salatti-de-iarna(Trans.),Tata-

caprei.

[fr.

Salsifis majeur ;

Grosse Haferwurz, Bock-

sb ar t].Tragopogon major Jacq.

g.

(D. planta erblicee din fam. Campo-

sitae, tulpina erecta simplä sau rami-

ficata ;

frunzele linear-lanceolate,

adesea undulate sau rasucite ; flo-

rile galbine deschis sunt dispuse in

capitule, deprimate la mijloc i pm.-

tate de peduncule umflate la partea

superioara in forma de maciucit ;

involucrul Cu 8-12 foliole aproape

de 2 ori mai lungi decat florile ;

fructele achene cu ciocul (rostrul)

mailung decat fructul insusi. Creste

prin fanete sterile, coline aride, de

preferinta pe calcar. IunieIulie.

Barba-linpitratului (Munt.), Lychnis

Coronarla Lam., vezi Curcubeu. Barba-iimpar4tulut (Mold.),Noptitti,

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAS

17

Norea. [fr.

triste,

Belle-de-nuit, Herbe-

g.

Merveille - du - Pérou ;

Wunderblume].Afirabilis Ja-

lapa L. 4 si 0. planta erbacee

din fam. Nyctaginaceae, radacina

napiformä, negricioasii; tulpina no-

duroasa, ramficati glabra sau putin

paroasa ; frunzele opuse, oval as-

cutite, obtuse sau aproape cordi-

petiolate, glabre

sau adesea ciliate ;

forme la

galbine,

baza,

florile

rosii,

albe, sau pestrite sunt

placut mirositoare, scurt-peduncu-

late si dispuse cate 3-6 in

fas-

cicule terminale, ele se deschid

i stau

seara dela apusul soarelui

deschise toadt noaptea; florile ln-

conjurate de un involucru calici-

form tubulos-campanulat cu 5 di-

viziuni, care continua a creste

persista chiar

i dup. caderea se-

mintelor, perigonul In forma de

palnie cu tubul lung si ingust cu

limbul dilatat cu 5 lobi ascutiti,

staminele 5, uneori iesite afara din

floare, stilul proeminent cu stig-

matul globulos. Originará din Me-

xico si Peru este adeseori culti-

vatä, ca planta ornamentala. Iulie-

Septembrie.

Radacina tuberculoosa are pro-

prietati purgative.

Barba-Impitratului, Viola tricolor L.,

vezi Trei-frati-patati.

Barba-lai-Arou, Arum maculatum

L., vezi Rodu-piimantului.

Barba-lupului, Helleborus purpuras-

cens W. et Kit., vezi Spanz.

Barba-popal, Barba-tapului, Coada-

priculicilor, Cornul-dracului, Floa-

rea-smeului, Goliciunea fetei-pa-

[fr. Barbe-

durei, Muma-pädurei.

de-bouc;

Spiraea .Aruncus L.,

Geissbart).

syn.

g.

.4rwan48

sib:ester Kosteletzky. 4. planta er-

bacee dioicà din fam. Rosaceae ;

frunzele de mai multe ori com-

puse, foliolele mari oval-lungarete,

ascutite

i neegal dintate pe mar-

gine ; florile mici albe-gälbui sunt

dispuse inteun fel de raceme de

spice. Creste prin padurile umede

si umbroase din munti. Se cultiva

ca planta decorativa prin grädini,

mai cu sama indivizii

IunieIulie.

Barba-sasului (Trans.),

masculi.

Equisetum

arvense L., vezi Barba-ursului.

Barba-tapalui, Spiraea Aruncus L.,

vezi Barba-popei.

Barba-ungurulut, Garofita. [g.

e-

dernelke, Nadelbllitterige-

Federnelke].

Dianthus spiculi-

folius Schur. 4. mica planta erba-

cee din fam. Caryophyllaceae,

cina puternica, emite numeroase

tulpini tetragonale, netede ; frun-

zele verzi, inguste, linear-subulate

cu 3 nervure, pe margini serrulat-

scabre ; florile de regula solitare la varful tulpinelor sunt albe sau

rosee si placut mirositoare, corola

Cu 5 petale, lamina petalelor, dupa

circumferinta subrotunda, de 2 ori

mai scurtä cleat unghicula este a-

diinc-laciniati (-1/8 parte), laciniile

medie oval A,

bi=trifide,

este paroasa la bazit. Squamele ca-

liciului 2-4 sunt oval-eliptice, pe-

lucid-marginate cu 3 nervure de 5

areola

ori mai scurte decal caliciul, E- brupt si scurt- aristate ; fructele

capsule galbine. Creste prin pi-

suni si pe stanci calcare in regiu-

nea alpinä

i subalpinä. Iulie-

August.

Barba-ursului,Barba-sasului(Trans.),

Bdidisor, Coada-calului, Coada le-

pei,Coada-manzului,Codaie(Trans.),

- cositor,

Paral- porcului.

[fr.

Prêle-des-champs, Queue-de-

cheval, Queue-de-rat ;

g. A c k er-

Schachtelhalm, Duwok,

Equisetum

arvense L. 4. planta erbacee din fam.

Kann enkraut].

Equisetaceae, cu 2 feluri de tulpini,

tulpinile fertile apar mai intai, ele

sunt galbui, cilindrice, simple, ca-

naliculate, noduroase

i previizute

la

nivelul nodurilor Cu vagine

membranoase, tubuloase, divizate

In 8 sau 10 dinti lanceolati, ele sunt terminate printr'un spic o-

blong, care poardi sporangii, ce

contin spori numerosi. Mat tarziu

dacoromanica.ro

2

18

ZACH. C. PANTU

alte

ramificatiuni

ale

rizomului

produc tulpini sterile, verzi, sub-

tiri, ramificate, 6-15 ramuri te-

tragonale, verticilate, simple sau

si ele putin ramfficate. Creste prin

fanete si campuri argiloase si u-

mede. MartieAprilie.

Tulpinele de Equisetum serva spre

a lastrui metalele, pentru ca cotton

since; in Italia sa mananca vlasta-

rele tinere ca si sparanghelul. Tul-

pinele acestei plante au proprietati

t;;i diuretice, din care

adstringente

causa sunt intrebuintate in medicina.

Poporul nostru

si

ca vacile

oile isi pierd laptele daca ma-

crede,

nanca din aceasta planta.

Barba-ursului (Bucovina). [fr. Pré'le-

des-bois, Queue- de - cheval ;

Waldschachtelhalm].

g.

Equisetum silva ticum L. 21

planta

erbacee din fam

Equisetaceae

ca 2

feluri de tulpini, cele fertile sunt

la inceput albe-rosietice si nera-

miflcate, devenind apoi verzi si

ramilicate ca §i tulpinele nefruc-

tifere, cari apar de ()data cu cele

fructifere, ele au numeroase ver-

ticile de ramuri patrunghiulare, arcuate si placate in jos, fhà la-

cuna centralti, cu rrimurele trigo-

n ale ; vaginele membranoase cu 4-6

dinti neegali, lati si la varf ascu-

titi ; spicul sporangifer oblong-ci-

lindric si obtus. Creste prin locuri

umede si umbroase din padurile

dela munte. MaiIunie.

Barba-ursului (Bucovina),

Usnea

barbata Achar., vezi Matreata-de-

arbori.

Bitrbi§oari (Banat), Alyssum mini-

mum Willd. C). mica planta erba-

cee din fam. Cruciferae ; frunzele

albicioase lanceolate, cele

inferi-

oare obovale ; florile palid-galbine,

devin mai tarziu albe, dispuse in

raceme terminale, caliciul caduc,

corola are petalele cu marginea in-

treaga ; fructele sunt silicule or-

biculare glabre. Creste prin campii

nisipoase si pe coline aride. Mai-

Iunie.

BarboasA, Pais-dulce (Trans.), Sa-

ding. [fr. Chien-dent it, balai, Bros-

sière; g. B art gras].Andropogon

Ischaemum L. 21-. planta erbacee din

fam. Gramineae ; frunzele lineare

canaliculate ;

florile

dispuse in

spice cilindrice, digitat unite cate

2-10; axa spicului, pedicelele si

baza spiculelor sunt previizute cu

spicele sunt

patate cu rosu sau verde si violet.

Creste prin locuri arenacee si us-

peri lungi si aspri ;

cate, pe dealuri aride si calcare.

JulieAugust.

BArcoace. [fr. Cotonéaster, Néflier

cotonneux; g. Z we rgm isp e 1,

Bergmispel].Cotoneaster in.

tegerrima Medik., syn. Cotoneaster

vulgaris Lindl. 1). mic arbust din

fam. Rosaceae ; frunzele ovale, ro-

tunde, intregi pe fata superioarti verzi si glabre, pe ces inferioara

alb-tomentoase ; florile albe-rosie-

tice sunt axilare, scurt pedicelate,

caliciul glabru, numai pe margine

acoperit ca si pedunculele cu pu- tini peri moi ; fructul reflex rosu

ca sangele este glabru lucitor si

globulos. Creste pe stancile de

prin padurile muntoase din regiu-

nea subalpina; uneori cultivat pen-

tru decorarea stancariilor. Mai-

Iunie.

Bardace, varietate de prune obti-

nut a prin cultura din specia Prunus

insititia L., vezi Goldan.

Barlaboi (Banat si Munt.), Chaero-

phyllum bulbosum L., vezi Baraboi.

Bkiclt (Maced.), Capsicum annuum

L., vezi Ardei.

Bkina-porcului (Trans.Brasov.).

[fr. Cloches ;

m e].

g. Glockenbl u-

Campanula persicifolia L.

21-. planta erbacee din fam. Cam-

panulaceae ; tulpina erecti, simpla,

glabra ; frunzele rigide, glabre, ma-

runt si indepartat serrat-dentate,

cele inferioare oblong-obovale in-

gustate in petiol, cele superioare

lanceolate sau lineare, sesile ; flo-

rile mari, frumoase sunt albastre,

rar albe, dispuse inteun racem

terminal pauciflor, laciniile caliciu-

lui

lanceolate ; fructul o capsula

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCIITE DE POPORIIL ROMIN

19

erecta, dehiscenta la mijloc sau a-

proape de värf. Cre§te prin paduri,

tufipri §i livezi. IunieAugust.

Bällitarnieä,

Batatarnitti, Petim-

broasä.[fr. Senecon; g.Baldgreis,

Kreuzkraut].

Senecio erucifo-

lius L. 21-. planta erbacee din fam. Compositae ; rizomul repent, frun-

zele penatisecate Cu segmentele

lanceolat-line